85

Revista de Unele si Echipamente septembrie

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 2: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 3: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 4: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 5: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 20104

S U M A R

10. Noua divizie MBdin Japonia a fostdeschisã

Compania MB SpAcãlãtorešte peste mãri šiøãri ši ajunge într-una dincele mai dezvoltate øãridin lume: noua filialã acompaniei din Vicenza,lider mondial în producøiade cupe concasor, este ladispoziøia antreprenorilorjaponezi începând cu ...

12. Casemanipuleazãdešeurile LA„TÂRGUL DERECICLARE ŠIMANAGEMENT ALDEŠEURILOR 2010”

Case ConstructionEquipment îši vaprezenta excavatoareleCx 210B-SL (scraploader) ši Cx 240B-MHanul acesta la ...

18. MINI la puteraMAXI

Aflat de douã decenii în primplanul pieøei de mini ex ca -vatoare, Hitachi ConstructionMachinery (Europa) NV(HCME) îši reafirmãangajamentul faøã de acestsector important al industrieide construcøii prin lansareaultimelor douã modele: Zx16-3 ši Zx 18-3 ...

36. JCB cel mai binevândut buldoexcavatordin lume devine šimai bunJCB reinventeazã conceptul de“EFICIENøã îN ExPLOATARE”odatã cu lansarea NOILORTIPURI “ECO” 3Cx šI 4CxGama inegalabilã abuldoexcavatoarelor JCBa depãšit ši mai multconcurenøa, odatã culansarea unei noi ...

INFO-NEWS

Bauer se mãrešte...............................................................................................................8

Vânzãrile companiei CAT au fost pešte

ašteptãri în semestrul doi.......................................................................................61

NOUTÃØI

STIHL a dezvoltat sistemul combinat “12 în 1”.................................16

Mini la puterea maxi.....................................................................................................18

Atlas Copco s-a pregãtit pentru noile norme

privind emisiile EPA TIER 4A/EU STAGE III B.....................................60

De la 1 iulie 2010, toate utilajele KOMATSU

au în dotarea standard Garanøie de 5 ani............................................62

MEGATEHNIC

Echipamente pentru vibrocompactarea

interioarã a terenurilor............................................................................................... 24

EVENIMENT

Noua divizie MB din Japonia a fost deschisã..................................10

Case manipuleazã dešeurile la

„Târgul de reciclare al dešeurilor” 2010....................................................12

Cel mai bine vândut buldoexcavator

din lume devine ši cel mai bun.......................................................................36

ADVERTORIAL

Atlas Copco demonstreazã eficienøa

energeticã superioarã a suflantelor cu šurub...................................42

ABS Trenchless GmbH -

Foraje orizontale de subtraversare................................................................44

LINTEC se impune pe piaøã mondialã

a staøiilor de asfalt prin fiabilitatea sporitã............................................46

Excavatoarele hidraulice pe šenile Komatsu –

Numãrul 1 pe piaøa mondialã pentru 3 ani consecutivi!......50

MANAGEMENT TEHNOLOGIC

Metode economico-matematice folosite în previzionarea

costurilor de promovare, achiziøie ši întreøinere a

echipamentelor tehnologice pentru construcøii..............................52

FINANCIAR

Piaøa Construcøiilor – Ieširea din crizã

doar prin, Risc asumat..............................................................................................64

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Staøii mobile de sortare a agregatelor minerale.............................68

Page 6: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 7: Revista de Unele si Echipamente septembrie

redaCtor-šef: Dragoš Nicolaeart-direCtor: Iulian Filache

redaCtor ColaBorator: Viorica MoraruConsiliul štiinøifiC:

prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)0721-784.914

prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescuconf. univ. dr. ing. Ioan Petrea

prof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanuprof. dr. ing. Laurenøiu Sârbu

conf. univ. dr. ing. Ion Ionescudrd. ing. Oana Tonciu

CoreCturã texte: Marius Iancu

advertising sales Manager: Claudiu Tudose

Marketing Manager: Bogdan Mireanu

revista unelte ši eChiPaMente este opublicaøie lunarã a Media gaMMa PuBlishers,

membra a grupului de firme

direCtor general: Adrian RusdireCtor vânzãri PuBliCitate: Radu Gãvruš

direCtor vânzãri PuBliCitate gruP: Cezar BurlandireCtor editorial: Diana Ionescu

direCtor de ProduCøie: Mihai VoivodPreluCrare iMagine: Daniel Dragomir

aBonaMente: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

CoresPondenøã:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

adresa: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

MeMBru fondator: Cãtãlin BeraritiPar: Mega Press holdings s.a.Tel: 021/461.08.08; Fax: 021/461.08.09

distribuøie prin: RAUTAkIRjA ROMANIATUTUN ŠI ZIARE

MILLENIUM PRESSHACHETTE DISTRIBUTION

TEL.: 021-409.29.31, FAx: 021-409.29.32

revista de unelte ši echipamente este marcã înregistratãissn 1582-4217

Copyright Media gaMMa PuBlishersReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

MEDIA GAMMA PUBLISHERS.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Citind statisticile Eurostat, aš spune cã veštile bune vin pentru sectorul

construcøiilor din România ši, implicit, pentru cel al utilajelor care îl

deservesc. Desigur, asta dacã datele Eurostat chiar sunt valabile ši

dacã îši vor continua trendul pozitiv. Statistica spune cã în zona euro volumul

construcøiilor a crescut în luna iunie cu 2,7% faøã de luna precedentã, iar în

comparaøie cu aceeaši perioadã a anului trecut, procentele se situeazã la

3,1% în zona euro ši 5,4% la nivelul Uniunii. Dintre øãrile în care au oferit date,

cea mai mare creštere a fost în øara noastrã, unde s-a înregistrat un volum cu

16,5% mai mare decât anul trecut. Celelalte øãri cu crešteri sunt Spania, cu

7,2%, ši Polonia, cu 4,5%. La polul opus se aflã Ungaria, cu o scãdere de -

2,3%, Olanda cu -1,8% ši Slovenia cu -1,6%.

Dacã aš putea, aš verifica datele celor de la Eurostat, deoarece aceste

crešteri mi se par, totuši, destul de suspecte. Nu înøeleg care este sectorul în

care chiar s-au înregistrat crešteri, deoarece, dupã cum puteøi vedea într-un

text din interiorul revistei, se pare cã în România se construiešte foarte puøin

în momentul de faøã. De exemplu, în domeniul imobiliar se anunøã finalizarea

a maxim 35.000 de locuinøe anul acesta, faøã de 61.000 anul trecut. Au scãzut

mult ši vânzãrile la materiale de construcøii, la fel ši la utilaje.

În sectorul infrastructurii lucrurile nu stau mai roz. Ba din contrã. Potrivit pu bli -

caøiei Financiarul, ministrul Radu Berceanu este cel mai incompetent mi nistru

la capitolul absorbøia fondurilor europene. La finalul lunii mai, Ministerul

Transporturilor a atras numai 1,87% din cele 2,03 miliarde de euro puse la

dispoziøie de cãtre Comisia Europeanã prin programul POS Transport. În ciuda

acestor date, guvernanøii ne anunøã cã vremurile bune stau sã vinã. Recent,

la inaugurarea šoselei de centurã a municipiului Lugoj, ministrul a declarat cã

în anul care urmeazã vor fi terminate mai multe porøiuni din Atostrada Arad-

Timišoara, dar ši tronsonul între Timišoara ši Sibiu, din Coridorul 4 Pan-

European. Deši e puøin, sper cã mãcar ce s-a promis va fi realizat. Ašteptãm

ši vešnicul tronson Cernavodã-Constanøa, aflat într-o per ma nentã fazã de

proiect.

Dragoš Nicolae

Chiar CresCConstruCøiileîn uniunea europeanã?

Page 8: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 9: Revista de Unele si Echipamente septembrie

I N F O - N E W S

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 20108

rãmânând la tema utilaje

mari, compania va lansa o

no uã gamã de macarale

spe cializate în sãpãturi de fundaøii,

de tipul ši forma modelului MC 128.

Oferind o capacitate de ridicare de

200 de tone, utilajul poate fi folosit cu

sãpãtorul de šanøuri BC 40 pentru a

construi ziduri de diafragmã la a dân -

cimi de 150 m. O caracteristicã esen -

øi alã a acestui utilaj este trans por ta -

bilitatea sa ši faptul cã se poate mon -

ta ši demonta farã alte utilaje aju -

tãtoare. n

Mai mare înseamnã ši mai frumos, asta în ceea ce privešte compania producãtoare Bauer.una din lansãrile de la Bauma va fi utilajul BG 50, cel mai mare echipament de forare al sãu.utilajul standard este conceput sã foreze la adâncimi de pânã la 100 m cu un diametru algãurii de 4,5 m. Îmbunãtãøirile opøionale includ un mast de foraj pe pânã la 35 m ši un motorde 706 kW, care poate pune în mišcare utilajul de 240 de tone.

Bauer se mãrešte

Page 10: Revista de Unele si Echipamente septembrie

TRACTOR PROIECT COMERTStr. Turnului, Nr. 5, 500152 Brašov,

Tel. / Fax: 0268-406406; 0268-548147;

E-mail: [email protected];[email protected];

Web: www.tpcom.ro

UTILAJE PENTRU FORAJE ÎN CONSTRUCØIIForaje pentru piloøi

ši pereøi diafragmã

Foraje pentrumicropiloøi šiancorãri

Foraje în

cariere Ciocane

pentru

bãtut piloøi

metalici

Fluide de foraj

Hidraulice

Diesel

Foraje puøuri ši

geometrale

Instalare palplanše

Foraje de

subtravesare

Page 11: Revista de Unele si Echipamente septembrie

situatã în modernul cartierShinagawa din centrul ora -šu lui Tokyo, noua filialã va fi

dotatã cu un depozit unde vor fi sto -cate piese de schimb ši unde se vorasigura servicii post-vânzare. Succe -sul noii filiale MB s-a arãtat încã dinprima zi de lucru: nu mai puøin de 26de telefoane ši 311 de scrisori defelicitare! Situaøia nu este deloc reapentru o companie care a fost fon -datã acum mai puøin de zece ani šicare, într-un timp aša de scurt, areušit sã treacã graniøele spre toatecoløurile lumii. Acum a ajuns înJaponia, care este cea mai teh no lo -gizatã naøiune de pe planetã.

De fapt, numai câteva companii ita -liene se pot lãuda cu prezenøa pepie øele øãrii Soarelui Rãsare, acolounde punctualitatea, service-ul, foca -lizarea asupra cerinøelor clientului,pre cizia ši asistenøa sunt cerinøe ne -cesare ši care, uneori, nu corespundsuficient rigorilor de aici.În plus faøã de cele de mai sus, cli -en øii japonezi sunt extrem de exi -gen øi în cerinøe ši ašteaptã de lacom panii creativitate, soluøii ino va -toa re, îmbunãtãøirea continuã a per -for manøelor ši a procedeelor de lu -cru, toate respectate cu profe sio na -lism de compania MB.Inaugurarea subsidiarei japoneze re -

prezintã, pe de o parte, o concluzie aîncheierii unei analize de piaøã apro -fundate, care a durat câøiva ani, ši, pede altã parte, un cap de pod pepiaøa de referinøã la nivel mondial înceea ce privešte excelenøa tehno lo -gicã aplicatã la fiecare aspect allumii civilizate.Provocarea MB va fi de a satisfacecererile unei pieøe în continuã schi m -bare, cum este cea japonezã, într-oøarã în care 120 milioane de oamenimutã, într-un ritm neobosit, suprafeøeimense acoperite în întregime dezgârie-nori, clãdiri de birouri, locuinøeši vegetaøie care urmeazã sã fie de -mo late ši reconstruite la fiecare

E V E N I M E N T

compania MB spa cãlãtorešte peste mãri ši øãri ši

ajunge într-una din cele mai dezvoltate øãri din lume:

noua filialã a companiei din vicenza, lider mondial în

producøia de cupe concasor, este la dispoziøia

antreprenorilor japonezi începând cu luna martie a

acestui an.

10 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Noua divizie MB diN JapoNiaa fost deschisãdin luna martie, biroul šidepozitele MB suntoperaøionale ši disponibilepentru clienøii japonezi

Page 12: Revista de Unele si Echipamente septembrie

treizeci de ani; asta pentru a se con -forma reglementãrilor anti-seismiceex trem de dure, în øara cu cel maima re numãr de vulcani din lume,ašezatã pe una din faliile tectonicehiperactive ale Pãmântului.Biroul din Tokyo este situat într-o zonãcentralã, strategic din punct de ve de -re tehnic ši logistic, fiind bine co -nectat la sediile centrale italiene prinfibrã opticã, pentru un managementperfect, ši printr-un sistem co muni -ca øional complex. Din aceastã po zi -øie, clienøii japonezi sunt bine serviøiatât în momentele premergãtoareachi ziøionãrii utilajelor, cât ši ulterior,la service. Sediile au personal vor -bitor de japonezã ši sunt deschisede la ora 8 dimineaøa pânã la ora 8seara.

De la biroul din Tokyo se vor puteaimplementa campanii de marketing,se vor colecta informaøii ši se vorface demonstraøii programate široad-showuri pentru toate seg men -tele de clienøi. Cu toate acestea, celmai important element al acesteisucursale japoneze este cã livrareade cupe concasor pe šantierele deaici va fi fãcutã mult mai repede,evitându-se astfel timpul de tranzitîndelungat cu vaporul. În plus, pie se -le de schimb sunt puse la dispoziøieprin intermediul unui depozit la carese pot face rezervãri on-line, datoritãcãruia solicitãrile pot fi livrate lašantierele de construcøii în termende 24 de ore.Eficienøã, determinare, seriozitate šifiabilitate – acesta este modul în ca -

re MB se prezintã în lume ši cu carecompania a cucerit piaøa japonezã,aducând muncã de creativitate šiinovaøie în acest domeniu, fãrã a uitasã fie umil ši sã aibã capacitatea sãasculte ši sã punã în aplicare sfaturiši sugestii oferite de acešti ob ser va -tori foarte preøioši, atenøi ši minuøioši.

MB nu are intenøia de a se opri aiciši se bazeazã pe noi produse ši peîmbunãtãøirea serviciilor pe caredeja le are, iar în ceea ce privešte fia -bilitatea ši performanøa, concureazãcu pieøe ši culturi diferite pentru con -solidarea ši menøinerea poziøiei com -paniei de lider mondial în producøiaši vânzarea de cupe concasor, pre mi -ate de publicaøiile de specialitate. nwww.mbcrusher.com

E V E N I M E N T

11Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 13: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Vizitatorii acestui târg, ce se va

desfãšura între 14 ši 16 sep -

tem brie la Birmingham, vor

avea ocazia sã observe cele douã

utilaje echipate cu un graifer cu 5

petale, respectiv o cupã selectoare

de dešeuri, ambele marca Kinshofer.

design specific industrieiUtilajele CX 210B-sl ši CX 210B-mHsunt cele mai noi modele adãugate

unei game în creštere de utilaje, spe -

cializate pe industrie, proiectate ši con -

struite de Case Special Excavators.

Fiecare mašinã a fost construitã cu

un scop precis, încorporând šasiuri

ran forsate, contragreutãøi adiøionale,

ca bine elevatoare hidraulic ši echi pa -

mente de lucru specifice do me niu lui.

E V E N I M E N T

Case Construction

equipment îši va

prezenta excavatoarele

CX 210B-sl (scrap

loader) ši CX 240B-mH

(material handling) anul

acesta la „TÂrGul de

reCiClare ši

manaGemenT al

dešeurilOr”.

12 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Case manipuleazã dešeurilela „TÂrGul de reCiClare šimanaGemenT al dešeurilOr2010”

Page 14: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 15: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Bazate pe deja testatele exca va -

toare pe šenile CX 210B ši CX 240B,

cele douã noi utilaje sunt proiectate

sã lucreze cu o gamã largã de grai -

fe re ši alte accesorii pentru mani pu -

la rea materialelor. CX 240B-MH este

dotat cu un braø principal de 7,1 m ši

un braø balansier de 5 m, pentru atin -

gerea unor înãløimi mari ši capacitãøi

de ridicare superioare. Este dispo ni -

bi lã o gamã alternativã de braøe îm -

preunã cu o contragreutate supli -

men tarã de 6,9 tone, care asigurã

stabilitate totalã chiar la înãløime ma -

ximã, dând încredere operatorului ši

crescând performanøa operaøionalã.

Modelul CX 210-SL este dotat cu un

braø principal de 6,8 m ši un braø ba -

lansier curbat de 5,2 m, pentru ma ni -

pularea de dešeuri industriale. Ca bi -

na elevatoare a modelelor CX-B

oferã o înãløime de ridicare cu pânã

la 2,3 m, structura rigidã dând ope ra -

torului încredere totalã ši oferind mai

multã stabilitate ši vizibilitate asupra

zonei de lucru.

Putere „curatã”

CX 210B-SL ši CX 240B-MH sunt

propulsate de motoare diesel ISUZU

cu emisii scãzute de noxe. Aceste

motoare Turbo Intercooler oferã pâ -

nã la 157 CP ši 628 Nm cuplu, la mo -

delul CX 210B, ši 177 CP ši 636 Nm,

la modelul superior.

Excavatoarele industriale sunt echi -

pa te cu ICCS, cu ajutorul cãruia ope -

ratorul deøine controlul asupra mo to -

rului, transmisiei ši sistemului hi dra -

ulic. n

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201014

Page 16: Revista de Unele si Echipamente septembrie

CANDIDATUL IDEAL:

- expertiza în vanzarea de publicitate;

- experienøã în vânzãri de utilaje ši echipamente de construcøii;

- conectat la piaøã, entuziast, dinamic ši orientat cãtre rezultate.

RESPONSABILITATI:

Vânzarea de publicitate în Revista de Unelte ši Echipamente.

DESCRIEREA COMPANIEI:

Media Gamma Publishers (editor pentru revistele Caminul, Casa Mea, Domus si Planul casei mele, revista de B2B Unelte

ši echipamente, portalul www.casamea.ro ši emisiunea sãptãmânalã TV Caminul de 5 stele), este parte a trustului MEDIEN

HOLDING, al cãrui portofoliu mai include cotidianul România liberã, www.romanialibera.ro, tipografia United Print ši

Corporate Media Publishing, agenøia de comunicare, branding ši corporate media.

Compania Medien Holding SRL angajeazã

pentru Revista de Unelte ši Echipamente

Advertising Sales Manager

Page 17: Revista de Unele si Echipamente septembrie

STIHL A dezvoLTATsistemul combinat “12 în 1”

N O U T ã ø I

Producãtorul de utilaje STIHL a dezvoltat pentru cei care au grãdini sau curøi de întreøinut

un nou sistem combinat cu multifuncøionalitãøi, cu 12 utilaje pe un singur motor. Acest

sistem, gândit de specialištii în inovaøii de la STIHL, poate fi folosit la lucrãri de tãiere ši

îngrijire a gazonului, mãturarea curøii, aerarea ši cultivarea solurilor, îngrijirea pomilor

fructiferi sau a gardurilor vii. Un singur motor este suficient pentru efectuarea tuturor

lucrãrilor din grãdinã, în acest mod economisindu-se spaøiu în magazia de unelte, timp prin

rapiditatea cu care cupleazã uneltele ši nu în ultimul rând bani.

16 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 18: Revista de Unele si Echipamente septembrie

N O U T ã ø I

Sistemul combinat pentru în tre -

øi nerea spaøiilor verzi este al -

cã tuit din motor ši unealtã,

am bele fiind dotate cu câte un seg -

ment din tija divizibilã, cuplarea fã cân -

du-se rapid. Aceastã cuplare se rea -

lizeazã printr-un šurub de strângere ši

permite demontarea în douã ele men -

te, fiind ušor de transportat, depozitat

ši de reasamblat. Cele 12 unelte pot fi

montate pe un singur motor, pe care

STIHL l-a configurat cu 4 variante de

pu tere, în funcøie de opøiunea uti li za -

torului la cumpãrare (1,1 CP, 1,3 CP, 1,4

CP ši 1,9 CP). Uneltele de cosit care

se pot monta pe motorul ales sunt

douã capete cu fir ši cuøit, iar pentru

marginile de gazon, un cuøit pentru

tã ierea verticalã. Motorul mai suportã

un valø mãturãtor cu lamele din cau -

ciuc pentru suprafeøe netede ši o pe -

rie de mãturat pentru rigole ši brazde

adânci. Pentru cultivarea solurilor,

sistemul combinat STIHL dispune de

o frezã terasierã, iar pentru înde pãr ta -

rea frunzelor, la acelaši motor, se poa -

te adapta o suflantã. Specialištii STIHL

care au conceput acest sistem mul ti -

funcøional nu au omis din vedere ame -

najarea gardurilor vii, pe acelaši motor

putând fi montate douã tipuri de foar -

fece de tuns gardul viu, unul fix ši altul

care oferã o mobilitate a capului tãie -

tor în unghiuri de la 0° la 135°. Ace eaši

mobilitate o oferã ši al treilea foarfece

care poate fi montat pe motorul com -

binat de la STIHL, destinat zonelor cu

mãrãcinišuri.

Pentru îngrijirea arborilor ši pomilor

fruc tiferi, pe motorul multifuncøional

STIHL se poate adapta un emondor

de înãløime (motoferãstrãu cu pre lun -

gi tor) la care, pentru copaci mai înaløi,

se monteazã o tijã de prelungire de

100 cm.

Specialištii de la STIHL recomandã

achiziøionarea unui utilaj de bazã, adi -

cã motorul ši o unealtã combinatã,

cum ar fi, de exemplu, dispozitivul cu

capãt de cosire cu fir AutoCut 25-2.

Apoi, în funcøie de necesitãøi, aparatul

poate fi upgradat ši cu alte unelte

com binate.

Distribuitorii autorizaøi STIHL vã oferã

informaøii, sfaturi utile, dar ši service

pro fesionist. Pe site-ul www.stihl.ro pu -

teøi gãsi datele de contact ale dis tri bu -

itorilor autorizaøi STIHL, dar ši ino va øiile

STIHL pentru grãdini ši spaøii verzi. n

17Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 19: Revista de Unele si Echipamente septembrie

MINI lA PutEREA MAXI

Dupã lansarea cu succes în

2008 a modelului ZX 14-3,

HCME introduce aceste do -

uã noi modele pentru a-ši consolida

gama de miniexcavatoare.

Disponibile în varianta cu cabinã

sau cu acoperiš de protecøie, mi ni -

ex cavatoarele Hitachi sunt pro iec -

tate pentru aplicaøii ušoare în spaøii

înguste, fiind ideale pentru lucrãri de

utilitãøi, grãdinãrit, peisagisticã ši lu -

crãri generale de teren. Cu un nivel

de calitate inegalabil, miniexca va toa -

rele Hitachi asigurã performanøe îm -

bunãtãøite, confort ši siguranøã ma xi -

me ši beneficiazã de costuri reduse

de operare.

ZX 14-3, ZX 16-3, ZX18-3

1. Performanøe îmbunãtãøite

ZX 14-3 este un model de bazã, ex -

trem de ušor de operat.

• Cu un design compact ši ušor, ZX

14-3 poate fi transportat într-o ma ši -

nã cu gabarit redus, care are acces

pe strãzi înguste ši care poate fi

condusã cu permis categoria B;

• Destul de mic pentru a lucra în

spa øii înguste, ZX 14-3 este dotat cu

N O U T ã ø I

Aflat de douã decenii în prim planul pieøei de miniexcavatoare, Hitachi ConstructionMachinery (Europa) NV (HCME) îši reafirmã angajamentul faøã de acest sector important alindustriei de construcøii prin lansarea ultimelor douã modele: ZX 16-3 ši ZX 18-3.

“Miniexcavatoarele Hitachi – un pachet puternic de versatilitate ši fiabilitate.” (Joep van

den Maagdenberg, HCME Area Sales Representative)

18 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 20: Revista de Unele si Echipamente septembrie

N O U T ã ø I

19Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 21: Revista de Unele si Echipamente septembrie

un motor durabil ši puternic, dar deo -

sebit de economicos. Un grup mo -

topropulsor în 3 cilindri de 10,7 kW,

având o capacitate sporitã de eva -

cu are, ajutã la reducerea consu mu -

lui de combustibil;

• Rezervorul de capacitate sporitã,

de 22 de litri, crešte timpul de ope -

rare ši implicit productivitatea.

Performanøa este sporitã de sis -

temele hidraulice inovative, similare

celor gãsite la excavatoarele Hitachi

Zaxis de capacitate medie. Ma ne te -

le de control ale noului model sunt

sensibile, permiøând o operare linã ši

precisã care duce la o eficienøã ši o

productivitate crescute.

ZX 16-3 & 18-3

• Raportul superior între putere ši

gre utate permite o accelerare rapidã

ši o operare linã în comparaøie cu

mo delele anterioare (ZX 16 ši ZX 18);

• Noile Zaxis mini beneficiazã supli -

mentar de o vitezã de înaintare îm -

bunãtãøitã ši o precizie crescutã la

manipulare, plus o forøã de sãpare

cu 18% mai mare decât a pre dece -

so rilor lor;

• ZX 18-3 are o lamã mai rezistentã

ši ecartament ajustabil pentru o sta -

bilitate mãritã.

Cu greutãøi operaøionale de doar

1600 kg, respectiv 1770 kg, ši o lã -

øime de doar 0,980 m (în varianta cu

acoperiš de protecøie), ZX 16-3 ši ZX

18-3 se remarcã prin caracteristicile

lor de categorie ušoarã, fiind ušor de

transportat cu ajutorul trailerului sau

cu o mašinã cu gabarit redus, care

poate fi condusã cu permis ca te go -

ria B. Echipamentele sunt ideale

pen tru transportul de-a lungul dru -

murilor înguste, facilitând reducerea

costurilor logistice.

2. Confort ši siguranøã maxime

Hitachi øintešte cãtre combinaøia su -

premã între om ši mašinã, cu accent

pe confort ši siguranøã. Din scaunul

šoferului, operatorul bene fi ci azã de

vizibilitate excelentã în toa te direc øii -

le, graøie suprafeøelor mari din sticlã.

Cabina spaøioasã este dotatã cu un

scaun confortabil, complet ajustabil,

cu spaøiu generos pentru picioare.

Manetele ši mânerele permit o ope -

rare continuã cu un nivel scãzut de

obosealã, toate comenzile ši butoa -

nele fiind ergonomice ši ušor acce -

sibile.

• Confortul operatorului ši controlul

mašinii sunt amplificate de un tablou

de bord inteligent, care beneficiazã

de un monitor ušor de vizualizat. Ecra -

nul poate fi folosit pentru a ve rifica

informaøii precum perioadele de în -

treøinere ši consumul de combustibil;

• Cabina are o structurã puternicã ši

oferã stabilitate excelentã graøie

centrului de greutate jos;

• Zgomotul ši vibraøiile sunt pãstrate

la un nivel minim graøie unui nou

profil al benzii de rulare a šenilelor

de cauciuc.

Alte trãsãturi competitive cheie :

• sistemul de pornire a motorului la

punct neutru;

N O U T ã ø I

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201020

980 mm

Page 22: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 23: Revista de Unele si Echipamente septembrie

• maneta de blocare a comenzilor

de pilotare care previne deplasãri

accidentale.

ZX 16-3 & 18-3

ZX 16-3 ši ZX 18-3 au fost proiectate

având confortul ši siguranøa ca prio -

ritãøi. Uša cu deschidere largã per mi -

te operatorului un acces facil în ca -

binã. Designul de la varianta cu aco -

periš de protecøie permite un acces

comod atât în cabinã, cât ši la ma -

ne tele de control, din ambele pãrøi.

Toate miniexcavatoarele ZX16-3 ši

ZX18-3 pot fi dotate opøional cu un

sistem antifurt, care solicitã intro du -

cerea unui cod pentru a preveni ope -

rarea ilegalã sau vandalismul.

3. Costuri reduse de operare

ZX 14-3 are costuri de operare ši

întreøinere reduse, graøie unui motor

nou ši unui sistem hidraulic nou.

Com ponentele hidraulice ajutã la dis -

tribuøia mai eficientã a presiunii ule -

iului. Acest sistem inoativ reduce con -

sumul de combustibil fãrã niciun com -

promis asupra performanøei.

Indicatorul extern al nivelului de

com bustibil ši punctele de inspecøie

cu acces rapid reduc timpii de ne -

funcøionare ši permit o servisare ši o

întreøinere de rutinã facile. Rãcitorul

de ulei ši radiatorul sunt situate în

paralel, ceea ce permite o curãøare

ušoarã a acestor componente.

ZX14-3 beneficiazã de un šasiu re -

zis tent ši ferm ši un atašament fron -

tal solid, trãsãturi ce cresc stabi li ta -

tea, valoarea rezidualã ši, în final, fia -

bilitatea echipamentului.

ZX 16-3 & 18-3

Costurile reduse de funcøionare ale

miniexcavatoarelor ZX16-3 ši ZX18-3

pot fi atribuite componentelor rezis -

tente. Cadrul sub forma literei D asi -

gurã o ranforsare suplimentarã ši pre -

vine daunele cauzate de obstacole.

Braøul este întãrit de un înveliš ci lin -

dric rezistent, cu nervuri, ceea ce ofe -

rã o rezistenøã mai mare la impact.

Contragreutatea se extinde dincolo

de ambele laturi ale echipamentului

pentru o protecøie sporitã.

Šenilele cu profile mici sunt ex ce len -

te în reducerea vibraøiilor din timpul

deplasãrii.

Filtrele de combustibil ši de ulei au ac -

ces ušor pentru servisare ši in spec -

øie rapide, reducând timpii morøi ši cos -

turile de operare. Lateralele din oøel

se detašeazã ši se reparã ušor. n

N O U T ã ø I

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201022

Page 24: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 25: Revista de Unele si Echipamente septembrie

În funcøie de profunzimea de a -plicare, consolidarea terenurilorpoa te fi grupatã în douã tipuri teh -

nologice: consolidare de suprafaøãši consolidare în adâncime. În funcøie de mijloacele tehnice uti li -zate se pot diferenøia ši alte metodetehnologice de consolidare a tere -nu rilor:• consolidarea prin injecøii;• compactarea prin procedee me ca -nice (maiul greu ši supergreu, maiulgreu de formã specialã);• consolidarea prin drenare;• consolidarea prin preumezire;• consolidarea prin congelare;• consolidarea prin electro-osmozã;• consolidarea prin implantarea unorinserøii speciale de tipul geogrilelorsau a geosinteticelor;• consolidarea versantelor în vede -rea eliminãrii cãderilor de pietre;• executarea unor perne din pãmântcompactat;

• consolidarea prin stabilizare “in situ”

etc.

1) Metodele de consolidare prinvibrocompactare interioarãConsolidarea terenurilor prin vibro -compactarea interioarã poate firealizatã, în funcøie de caracteristicileacestora, cu trei procedee teh no lo -gice distincte (fig. 1, documentare[10]):• Consolidarea cu coloane din pã -mânt executate prin vibroflotare (a);• Consolidarea cu coloane din pã -mânt executate prin vibroînlocuire (b);• Consolidarea cu coloane din betonexecutate prin vibroînlocuire (c).Consolidarea cu coloane din pã -mânt executate prin vibroflotare,consideratã metoda standard, esteaplicatã la terenuri granulare ne coe -zive, precum nisipurile ši pietrišurile.Metoda constã în compactarea înprofunzime a terenurilor slabe sau a

Vibrocompactarea interioarã a terenurilor reprezintã unadintre metodele de consolidare în adâncime a terenurilorši constã în executarea prin vibrare a unor coloane dinpãmânt sau beton. Ca procedeu tehnologic, consolidarea

terenurilor constã în modificarea artificialã a caracteristicilor mecanice ši fizice aleacestora în vederea executãrii unor lucrãri sau a asigurãrii stabilitãøii.

M E G A T E H N I C

ECHIPAMENTE PENTRUVIBROCOMPACTAREAinterioarã a terenurilor

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii

24 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Fig. 1

Page 26: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 27: Revista de Unele si Echipamente septembrie

rambleurilor necompactate, ce poa -te fi obøinutã prin vibrarea interioarãcu ajutorul unui echipament de con -strucøie specialã, sub forma unui vi -bra tor de interior, acøionat electricsau, mai frecvent, hidrostatic. Vibraøiile produc fenomenul de liche -fiere localã, care are ca efect direct în -desarea pãmântului pe loc (vi bro în -desare) prin rearanjarea particulelor(fig. 2), respectiv formarea unui conde tasare (fig. 3a, documentare [8]).Conul este umplut cu materialul deadaos (fig. 3b, documentare [7]) pen -tru formarea corpului coloanei. Semo dificã astfel structura internã a

stra turilor de pãmânt prin realizareaunor incluziuni, cu densitatea mãritã,constituite din douã zone cu gradede compactare diferite: coloana dinmaterialul de adaos, înconjuratã deo anvelopã formatã din materialulstratului iniøial, compactat prin ac øi u -nea vibroflotorului.Modul de lucru, în cazul procedeuluistandard, constã din aducerea vi bra -torului, cu ajutorul unei macarale, lapunctul de compactare, dupã carese deruleazã patru faze distincte:• Faza 1 – înainte de pãtrunderea înteren, vibroflotorul este lansat în plinãvi tezã, cu jetul de apã inferior des -chis (fig. 4a, documentare [8]), ceeace faciliteazã penetrarea terenului(fig. 4b, documentare [8]). Înaintea a -

ces tei faze sunt efectuate ur mã toa -rele operaøii: - se traseazã ši se picheteazã zonade compactat;- se aduce vibroflotorul la poziøia in -dicatã de pichet, deasupra acestuia;- se pornešte vibroflotorul ši se des -chi de circuitul apei de rãcire a mo -torului;- se deschide circuitul øevilor dis pu -se la baza vibroflotorului.Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4a

Fig. 4b

a

b

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201026

Page 28: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 29: Revista de Unele si Echipamente septembrie

• Faza 2 – sub influenøa greutãøii

pro prii, a lansãrii ši a vibraøiilor, vi bra -

torul atinge rapid adâncimea pre vã -

zutã prin proiect (fig. 5a, docu men -

tare [4,5]). Dacã pe timpul penetrãrii

apar dificultãøi la înaintare, se ridicã

vibroflotorul cu circa un metru ši apoi

se lasã sã cadã rapid pentru re lua -

rea procesului. Se menøine vibro flo -

to rul în acøiune la cotã, timp de 0,5...1

min, pentru spãlarea craterului;

• Faza 3 – se închide apa de la je -

turile din vârf ši se deschide circuitul

jeturilor superioare de spãlare. Apa

este injectatã din acest moment nu -

mai prin orificiile aflate deasupra vi -

bra torului (fig. 5a, documentare [4,5]);

• Faza 4 – vibroflotorul este retras, pe

trepte succesive de circa 30 cm,

con form marcajelor de pe acesta, ši

se compacteazã terenul la fiecare

eta pã, timp de 0,5...1 min, produ cân -

du-se astfel o coloanã compactã,

din nisip sau balast, cu diametrul de

2 pânã la 4 m (fig. 5b, documentare

[4,5]). Conul de tasare, obøinut la par -

tea superioarã (fig. 6, documentare

[8]), ušureazã punerea în lucrare a

materialului de adaos în cavitatea

for matã. Craterul creat în jurul vibro -

flotorului se umple în mod continuu

(de la suprafaøã) cu materialul gra -

nular de umpluturã – nisip sau pie -

triš –, cu ajutorul unui încãrcãtor cu

cupã frontalã (fig. 7, documentare [8])

ši prin lopãtare. Fluxul de apã de-a

lungul vibratorului ajutã la transportul

materialului de adaos pânã la zona

de compactare de la baza vibra to -

rului. Ciclul de compactare începe

cu menøinerea vibroflotorului în func -

øiune timp de un minut la adân ci -

mea maximã.

Dacã distanøele interax sunt corect

alese, coloanele obøinute prin vibro în -

desare conduc la o îndesare în ma sã

a pãmântului, obøinându-se un ma siv

mai mult sau mai puøin omo gen.

Cea mai mare eficacitate a con so li -

dãrii se obøine când punctele de vi -

bro flotare sunt amplasate în reøea tri -

un ghiularã, distanøa interax fiind sta -

bilitã experimental în funcøie de na -

tu ra terenului ce urmeazã sã fie con -

solidat, de puterea vibroflotorului ši

Fig. 5

Fig. 6

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201028

Page 30: Revista de Unele si Echipamente septembrie

de portanøa necesarã a fi obøinutã. Încazuri speciale, când punctele de vi -broflotare se dispun sub fundaøii izo -late sau continue, se poate utiliza šidispunerea dupã o reøea pãtratã [2]. Distanøa dintre punctele de realizarea vibroflotãrii este de regulã de1,7...2,5 m, raza de influenøã fiind de0,90...1,25 m, revenind de fapt unpunct de consolidare la o suprafaøãde 3,0...5,0 m2. Raza de influenøã estemai mare în pãmânturile necoezivecu granulozitate mare ši mai micã încele cu granulozitate micã [2]. Urmare a experimentelor efectuateši a analizei rezultatelor obøinute laastfel de lucrãri, rezultã cã gradul deconsolidare obøinut depinde de treifactori principali:• frecvenøa vibraøiilor;• puterea vibratorului, respectiv mã ri -mea forøei perturbatoare;• timpul de vibrare pentru fiecare stratde teren traversat. Consolidarea cu coloane din pã -

mânt executate prin vibroînlocuire

se aplicã în pãmânturi coezive lacare efectul de îndesare pe seamavibraøiilor orizontale este ne însem -nat, reašezarea particulelor fiind îm -pie dicatã de forøele de coeziune din -tre particule. În cazul pãmânturilor coezive, vi bra -øiile se propagã greu, astfel cã nu sepoate vorbi de o razã de influenøã, ci

de un diametru mediu al coloaneirealizate [2]. În aceste cazuri, metodade lucru prin vibrocompactare in te ri -oarã se numešte vibroînlocuire ši aredouã variante tehnologice de apli ca -re: procedeul uscat ši procedeul u -med. Aceste procedee folosesc prin -ci piul vibrorefulãrii, reprezentând va ri -an te ale metodei de bazã ši fiind uti li -za te în terenuri mâloase ši argiloase,unde coeziunea ridicatã face liche fie -rea imposibilã. În plus, permea bili ta teafoarte scãzutã nu permite disi pareara pidã a suprapresiunii inter sti øiale.

a) Vibroînlocuirea prin procedeul

uscat

Cu instalaøia de vibroflotare se ob -

øine o vibroînlocuire a pãmântului cumaterialul granular de aport în pã -mân turi coezive consistente, în carepereøii gãurii se pot menøine la extra -ge rea vibratorului. De regulã, vibro în -locuirea nu necesitã ši acøiunea je tu -lui de apã [1]. Modul de lucru este urmãtorul:

• Faza 1 – vibratorul este înfipt la a -dân cimea doritã în uscat, fãrã in jec -tarea apei;• Faza 2 – dupã extragerea vibra to -rului, în cavitatea cilindricã se adau -gã material granular, de preferinøã pia -trã spartã, pe înãløimea de circa 1 m;• Faza 3 – vibratorul este coborât dinnou ši balastul este compactat, ceeace determinã deplasarea radialã aacestuia, prin deformarea terenuluidin jur. Se introduc succesiv noi can -titãøi de material pânã când co loanade 1 m de la baza cavitãøii nu maipoate primi material;• Faza 4 – procedeul se repetã peurmãtorul tronson de 1 m, ši în con -tinuare pânã se ajunge la su pra -faøã.Desfãšurarea procesului tehnologiceste prezentatã în fig. 8, docu men -tare [4, 5].

Fig. 7

Fig. 8

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 29

Page 31: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Calitatea coloanelor astfel obøinuteeste controlatã prin puterea electricãabsorbitã în timpul compactãrii, iardiametrul, la o adâncime datã, princantitatea de balast introdusã.Stratul de la suprafaøã, compactat in -suficient de vibroflotor, poate fi com -pactat ulterior cu cilindri compactorivibratori sau cu plãci compactoarevibratoare (fig. 9, documentare [8]).În pãmânturi mai moi, în care pereøiigãurii nu se pot menøine la extra ge -rea vibratorului, se poate aplica o va -riantã îmbunãtãøitã a procedeuluius cat cu introducerea materialuluigra nular prin interiorul vibroflotorului,fãrã sã fie necesarã extragerea a -ces tuia. Schema tehnologicã com -ple xã a acestei variante este pre zen -tatã în fig. 10, documentare [4, 5], pro -cesul desfãšurându-se dupã cumur meazã:Balastul este încãrcat în buncãrul dealimentare (1) cu ajutorul unui mini în -cãrcãtor. Šiberul (2) controleazã prinintermediul cântarului (4) cantitateade balast introdusã în recipientul deimpulsionare pneumaticã (3). Dupãînchiderea šiberului, un flux de aersub presiune transportã balastulpânã la rezervorul (6) prin conducta(5). O valvã (7) permite evacuarea

sur plusului de aer. Balastul cade subgreutatea proprie în rezervorul de

presiune (8). Presiunea de aer dininteriorul acestui rezervor asigurã cã -derea balastului pânã la baza vi bra -torului, unde se aflã o husã de pro -tecøie (9). O supapã asigurã eva cu a -rea aerului excedentar. Compresorulde aer ši generatorul electric suntamplasate pe paltforma rotitoare laspa tele macaralei (10).

b) Vibroînlocuirea prin procedeul

umed

În pãmânturi foarte moi, în carepereøii gãurii nu s-ar putea menøinela extragerea vibratorului, modul delucru este similar celui folosit în cazulpãmânturilor necoezive. Jetul de apã

Fig. 9

Fig. 10

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201030

Page 32: Revista de Unele si Echipamente septembrie

sub presiune trimis pe la parteainferioarã a vibratorului antreneazã lasuprafaøã particule fine de pãmânt šiformeazã o cavitate cilindricã, um -plu tã treptat cu material granular.Dia metrul coloanei formate depindede consistenøa terenului natural [1].Modul de lucru este urmãtorul (fig.

11, documentare [4,5]):• Faza 1 – vibratorul penetreazã laadân cimea doritã. Pentru ajutarea pã -trunderii se utilizeazã jeturi abun den -te de apã la vârf. În timpul aces tei fazeeste produsã o cantitate ma re denoroi care se ridicã la supra faøã;• Faza 2 – vibratorul este în totalitateretras. Pietrišul cu granulaøie maresau materialul concasat se des car -cã în cavitate pe înãløimea de 0,5 m.Vibratorul este readus la loc ši se fa cecompactarea. Forøele radiale producdeplasarea materialului de a daosorizontal în terenul încon ju rã tor;• Faza 3 – dacã gradul de com pac -tare dorit este atins, vibratorul esteretras ši ciclul descris este repetatpânã la suprafaøã. Se obøine astfel ocoloanã densã de balast.Eficacitatea coloanelor de materialgranular realizate prin vibroînlocuiredepinde în mod esenøial de re zis ten -øa pãmântului din jur. Coloanele devibroînlocuire reprezintã inserøii de

material granular cu caracteristicime canice superioare, dar fãrã re zis -tenøã la tracøiune, într-un mediu curezistenøã redusã. Sub solicitareaaxialã generatã de încãrcarea te re -nului de fundare, coloana tinde sãse deformeze radial. Dacã rezistenøapasivã a pãmândului din jur esteinsuficientã, se produc deformaøii mari,coloana se burdušešte, iar efi ca ci ta -tea consolidãrii terenului de vine nulã(fig. 12, în care: 1 – fundaøie, 2 – co -loa nã de material granular, 3 – pã -

mânt moale, 4 – pãmânt care nu tre -buie consolidat). În practicã, se con -siderã neindicatã folosirea co loa ne -lor de piatrã în pãmânturi ar giloaseprã foase moi, având coe zi u nea înstare neaderatã, cu sub 15 kN/m

2 [1].Astfel, în terenuri moi, a cãror con sis -tenøã lateralã este micã, se pot apli -ca ši alte metode îmbunãtãøite deconsolidare prin vibroflotare. Existãposibilitatea, în funcøie de structuracoloanei, sã se injecteze suspensiede ciment în balast, pentru a-i conferi

Fig. 12

Fig. 11

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 31

Page 33: Revista de Unele si Echipamente septembrie

acestuia o anumitã coeziune (fig. 13,

documentare [8]). Ca o aplicare spe -

cialã a procedeului vibroînlocuirii, în

cazul unor terenuri coezive, se pot

exe cuta ši piloøi din beton (con so li -

da rea cu coloane din beton exe cu -

tate prin vibroînlocuire) folosind un

echi pament adaptat constructiv pen -

tru a se putea turna betonul pe mã -

su ra retragerii vibroflotorului (fig. 14,

do cumentare [8]).

Consolidarea se verificã prin probe

de penetrare staticã sau dinamicã,

precum ši prin încãrcãri de probã in -

di viduale (fig. 15, documentare [8])

sau, recomandat, pe grupe de mi ni -

mum trei coloane.

2) Echipamentele tehnologice

folosite

Echipamentele tehnologice de vi bro -

flotare folosite astãzi au, în principiu,

aceeaši structurã, deosebirile con -

structive fiind neesenøiale. Acestea

Fig. 13

Fig. 14

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201032

Page 34: Revista de Unele si Echipamente septembrie

se compun din: echipamentul pur -tãtor (macara sau excavator cu echi -pament de macara) cu capacitateade ridicare de 300...400 kN; vibro flo -torul (vibrolancea); grupul generatorpentru alimentarea cu energie (grupelectrogen sau grup hidraulic); pom -pa de apã ši circuitele de alimentare šide comandã (fig. 16, documentare [8]).Echipamentul tehnologic folosit încazul procedeului uscat este pre -zen tat în fig. 17, documentare [8].Constructiv, vibroflotorul este un tublung, relativ subøire, care se com pu -ne din douã pãrøi îmbinate printr-oarticulaøie sfericã specialã sau printr-ocuplare elasticã amortizoare: tronso -nul de bazã cu diametrul de 350...400mm ši tubul de prelungire cu dia me -trul de 300...325 mm. Tronsonul de bazã are lungimea de2...6 m ši constituie organul activ alvibroflotorului. Acesta cuprinde ge -ne ratorul de vibraøii (vibroge nera to rul),care reprezintã subansamblul prin -cipal (fig. 18, documentare [8]), alecã rui mase excentrice sunt an tre na -te în mišcarea de rotaøie de un mo -tor electric sau hidraulic, la turaøii cepot varia de la 0 la 3250 rot/min. Mo -torul electric poate fi prevãzut cu unsistem de rãcire cu apã. Existã douãtipuri constructive de tronsoane debazã, în funcøie de procedeul utilizat:umed (fig. 18 a) sau uscat (fig. 18 b). La exterior, tronsonul de bazã estepre vãzut cu aripi stabilizatoare pen -tru împiedicarea rotirii corpului vi bra -torului ši pentru menøinerea verti ca li -tãøii pe timpul ciclului de pãtrundereîn teren. În interior sunt douã com -par timente – în cel superior este pla -sat motorul de acøionare care trans -mite mišcarea de rotaøie printr-uncu plaj mecanic unui ax cu excen tri -ce plasat în compartimentul inferior.Prin rotaøia în plan orizontal a ma se -

Fig. 16

Fig. 17

Fig. 15

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 33

Page 35: Revista de Unele si Echipamente septembrie

lor excentrice apar forøe centrifugeneechilibrate ce pot depãši 150 kN

sub acøiunea cãrora se genereazãvi braøii. Momentul static poate fi de1,7...7,5 kgm în funcøie de mãrimile

excentricitãøii ši masei excentrice (deexemplu, 2,88 kgm pentru excen tri -citatea de 32 mm ši masa excen tri -cã de 90 kg). Vibraøiile circulare ori -zon tale, cu o frecvenøã de 50...60 Hz,

produse de aceste forøe, au pulsaøiadeterminatã de turaøia motorului deantrenare ši de amplitudinea miš cã -rii libere care în aer ajunge la 3,2 cm.Tubul de prelungire este amplasat lapartea superioarã a tronsonului debazã ši este format din unul sau maimulte elemente. În interiorul acestuiasunt plasate conductele hidraulice šicablurile electrice de alimentare, du -pã caz, precum ši conductele de apã.La partea superioarã, vibroflotorul esteprevãzut cu un cap de dis tri bu øie.În cazul utilizãrii tronsonului de bazãconceput special pentru procedeuluscat (fig. 18b), tubul prelungitor esteprevãzut la partea superioarã cu ogurã de alimentare cu material. Înacest scop, echipamentul dispunede un buncãr de alimentare liftat peturnul de ghidare sub forma unuischip vertical. Încãrcarea buncãruluise face cu un încãrcãtor cu cupãfron talã (fig. 19, documentare [8]). Amplitudinea maximã a vibro floto ru -lui este la vârful acestuia, în timp ceøeava prelungitoare rãmâne aproa -pe nemišcatã, datoritã modului decu plare dintre aceasta ši tronsonulde bazã (fig. 20, documentare [8]).Lungimea totalã a vibroflotoruluipoa te fi de aproximativ 12...29 m, iarmasa acestuia de 2...4 t.Caracteristicile tehnice ale vibroflo -toarelor sunt prezentate în tabel, do -cumentare [10, 11].Sistemul de alimentare cu apã pen -tru jeturi, pentru spãlare ši pentru rã -ci rea motorului electric al vibroge ne -ratorului asigurã un debit de 17...23m

3/orã la presiunea de 7...10 bar.

Alegerea metodei de lucru este in flu -enøatã de urmãtorii factori:• stratificaøia ši caracteristicile meca -nice ši fizice ale pãmântului supusprocesului de consolidare;• situaøia hidrogeologicã pe am pla -

Fig. 18

Tab

elM E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201034

Page 36: Revista de Unele si Echipamente septembrie

sa­ment­ (nivelul­ apelor­ subterane­ šilimitele­de­variaøie­a­acestuia);•­sensibilitatea­la­umezire­a­terenuluide­fundare;•­dotarea­tehnicã­de­care­se­dis­pu­-ne­(utilaje­ši­echipamente­de­lucru);•­natura­lucrãrilor­de­construcøii­etc.În­cazul­utilizãrii­consolidãrii­ te­re­nu­-rilor­prin­vibrocompactare­ interioarã,structura­ granulometricã­ reprezintã,de­ asemenea,­ aša­ cum­ reiese­ dinfig. 21,­ un­ factor­ important­ de­ caretrebuie­sã­se­øinã­seama­la­alegereaprocedeului­de­lucru.­Curba­pre­zen­-

ta­tã­ în­ figurã­ are­ doar­ un­ caracter

informativ;­ pentru­ cazurile­ reale­ sevor­ avea­ în­ vedere­ recomandãriledate­de­ fabricanøii­de­echipamentetehnologice.­n

BIBLIOGRAFIE

1. Manoliu,­I.,­Fundaøii ši procedee defundare,­ Editura­ Didacticã­ ši­ Peda­-gogicã,­Bucurešti­1983­2. Pãunescu,­M.,­Îmbunãtãøirea te re -nurilor slabe în vederea fundãrii di -rec te,­Editura­Tehnicã,­Bucurešti,­19803. Zafiu,­Gh.­P.,­Echipamente de con -solidare a terenurilor prin vibrocom -pactare interioarã,­ în­ “Drumuri po -duri”,­nr­83­(152)/2010­4. *­ *­ *­ Soletanche,­ documentaøietehnicã,­1990­5. *­ *­ *­ Soletanche Foundation &underground Engineering,­1993­6. *­*­*­Stone columns,­docu­men­ta­-øie­publicatã­pe­http://www.emabrt.hu7. *­ *­ *­ Inclusions et colonnesballastees,­ documentaøie­ publicatãpe­http://www.sbpieux.fr­­­8. *­ *­ *­ Les procédés de vibrationprofonde des sols,­http://www.keller-france.com­9. *­ *­ *­ Vibroflotation.Deep foun da -tions specialist,­ documentaøie­ pu­-blicatã­pe­http://www.vibroflotation.com10. *­*­*­http://www.bauer.ro­­11. *­*­*­http://www.ptc.fayat.com­

Fig. 19

Fig. 20

Fig. 21

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 35

Page 37: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E V E N I M E N T

Gama inegalabilã a buldoexcavatoarelor JCB a depãšit ši mai mult concurenøa,

odatã cu lansarea unei noi generaøii de utilaje care oferã utilizatorilor o mai mare

versatilitate, productivitate, eficienøã a costurilor ši un confort sporit.

36 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Cel mai Bine vândutBuldoexCavator din lume devine ši mai BunJCB reinventeazã conceptul de“efiCienøã în exploatare” odatã culansarea noilor tipuri “eCo” 3Cx ši 4Cx

Page 38: Revista de Unele si Echipamente septembrie

În ceea ce privešte producøia debuldoexcavatoare, istoriculcom pa niei JCB se

întinde pâ -nã în 1953,cândcompania acreatpentruprima datã un astfel de utilaj. Peparcursul acestor 60 de ani, com -pania a extins limitele dezvoltãriibuldoexcavatoarelor, iar acum douãdin cinci astfel de utilaje vânduteoriunde în lume sunt fabricatede JCB. Acum a fost desfãcut din„ambalaj” cel mai eficientbul do excavator JCB din toa -te timpurile, unul care le permite cli -enøilor sã economiseascã, în medie,6 - 16% din combustibilul folosit înritmul de lucru zilnic normal, rea li za -

re obøinutã în principal prin intro -ducerea unui nou sistem EcoDig, cutrei pompe hidraulice încorporate.

Utilizatorii vor observa imediatui mitorul de sign nou al ma ši -

nii, care degajã robus te -

øe ši putere, datoritã unei contra gre -u tãøi restilizate ši unor noi mãšti ver -ticale, care-i conferã un aspect šimai agresiv. Liniile tranšante ale ex -

ca vatorului ši profilurile încãr cã to ru -lui contribuie la crearea aspectuluirobust, în timp ce capota înclinatãpermite o excelentã vizibilitate spreînainte.

În plus, mašinile beneficiazã deo serie de caracteristici noi,

printre care se numãrã:• Cabina îmbunãtãøitã, ca -

re oferã un confort spo -rit;

• Un nou parbriz în -cãlzit − o noutateabsolutã pentru

bul doexcavatoare;• Un automat pentru bãuturi calde

situat în cabinã; • Servofrâne, care permit o frâ -na re proporøionalã ši îmbu nã -

tã øirea economiei de combustibil;• Circuit combinat al ciocanului ši bi -direcøional, pentru o versatilitate ex -celentã în folosirea atašamentelor;

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 37

Page 39: Revista de Unele si Echipamente septembrie

• Un tambur pentru înfãšurat furtunul

de nouã metri, montat în fabricã,

pentru îmbunãtãøirea productivitãøii

ši versatilitãøii;

Directorul Executiv pentru Dez vol ta -

rea Produselor ši Operaøiuni Comer -

ciale al Grupului JCB, Tim Burnhope,

spunea: „JCB s-a aflat în fruntea

pro iectãrii buldoexcavatoarelor timp

de aproape 60 de ani ši, prin ino va -

øie, continuãm sã ridicãm štacheta

ši sã le oferim utilizatorilor utilaje cu

per formanøe superioare, mai efi ci -

en te în ceea ce privešte costurile ši

mai confortabil de manevrat.

Noua generaøie de buldoex cava toa -

re JCB a presupus o investiøie se ri -

oa sã, iar rezultatul este cel mai efi -

ci ent buldoexcavator al JCB, con ce -

put cu necesitatea economisirii com -

bustibilului ferm întipãritã în minte.

Indiferent dacã încarcã, merge pe

šosea sau sapã, buldoex cavatoa re -

le de ultimã generaøie ale JCB pun

la dispoziøia clientului o mašinã ca -

re lucreazã din greu, dar folosešte

mai puøin combustibil. Suntem con -

vinši cã noul buldoexcavator JCB va

consacra poziøia noastrã ca marca

cea mai bine vân dutã din lume, pe o

piaøã care ne aš teptãm sã creas cã

sem nificativ în urmãtorii

cinci ani.“

Productivitate mãritã

Cele mai mari modificãri sunt în in -

terior. Noul sistem hidraulic EcoDig

utilizeazã acum trei pompe hidra u -

lice, care pro duc aceeaši putere, dar

la tu raøii mai mici ale motorului, ast -

fel în cât numai acesta permite o

eco no mie de combustibil de pânã

la 15%. Operatorii au posibilitatea de

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201038

Page 40: Revista de Unele si Echipamente septembrie

a ale ge între douã moduri de func -øio na re, Eco sau Debit redus, pentrua op timiza productivitatea ši a îm bu -nã tãøi controlul mašinii. Al doilea avantaj al proiectãrii cu treipompe constã în funcøionarea mairapidã a ba lan si -erului extensibilal excavatoruluipentrusãparea mai efi -cientã, mãrind ši mai mult pro duc -tivitatea. Noul sis tem hi draulic ši tu ra -øiile mai mici ale mo to ru lui con tribuieši ele la re du ce rea emi sii lor šila mic šorarea ni ve lului zgo -motului pro dus de ma ši nã,atât în inte rio rul ca bi nei, cât šila exterior.

Noile buldo ex ca va toare sunt pre vã zu -te cu op øiunile EcoRoad existentepentru sis te mul de rulare linã (SRS −Smooth Ride System) ši pentru sis -temul TorqueLock, ceea ce con tribuie,de ase menea, la creš terea pro duc ti -vi tã øii. TorqueLock re du ce consumulde combustibil cu pâ nã la 25%, întimp ce viteza crešte cu pânã la 10%,iar sistemul SRS maximizeazã re -tenøia încãrcãturii la fa øa locului, în ve -de rea crešterii pro duc tivitãøii ši a con -fortului opera to ru lui. Servofrânele vor fi introduse atât lamodelul 3CX, cât ši la 4CX. Sistemulpermite o frânare proporøionalã petoatã cursa pedalei, oferindu-i ope -ra torului un sistem de frânare îm bu -nãtãøit ši un efort redus.De asemenea, JCB a reproiectat ca -seta pedalei din cabina buldoexca -va torului conform unui stil de pozi -øio nare auto-mobil, care-i îmbu nãtã -øeš te ergonomia. Designul servo frâ -

nei asigurã faptul cã, atunci cândoperatorul ia piciorul de pe pedalã,plãcuøele de frânã sunt complet eli -be rate. Aceasta îi permite sã men øi -nã mai bine viteza de rulare ši con -tri buie cu încã un procent la econo -

misirea combustibilului.Prin folosirea sistemului hidraulic alutilajului pentru alimentarea cu uleia servofrânelor, nu sunt necesare re -zer voare separate pentru frâne. Ast -fel se simplificã service-ul ši se re du -ce numãrul de verificãri zilnice efec -tuate de cãtre operator.

Pachetul de opøiuni EcoLoad al

JCB contribuie suplimentar la creš -

terea productivitãøii.

Caracteristica de revenire automatãla sãpat permite readucerea auto -ma tã a cupei în poziøia de sãpat,economisind timp ši energie; deco -nectarea transmisiei dirijeazã pu te -rea hidraulicã spre încãrcãtor în ve -de rea ridicãrii rapide, în timp ce con -trolul hidraulic al vitezei (HSC −Hydraulic Speed Control) permite oforøã de tracøiune mai mare la în cãr -care. În plus, cuplul înalt al motoruluila turaøii scãzute oferã performanøeexcelente la împingere ši la urcarearampelor, în timp ce diferenøialele cu

limitarea patinãrii (LSD − Limited SlipDifferentials) oferã o tracøiune su pli -

men tarã în condiøii dificile.Un nou design ši o no -

uã cabinã

Avantajele celor maibine vândute tipuri dingama, 3CX ši 4CX,sunt diverse, de lare pro iec ta rea ui -mitoare, cu linii maitran šan te, a con -tra greu tãøii, a

mãš tii ši a ca -potei, la ex plo -

a ta rea ma ximãa noii ši îndrãzneøei înfã øi šãri a

buldoexcavatorului JCB. Ca bi naadop tã un stil si mi lar cu cel al trac -toarelor JCB Fastrac, cu ca na le descur gere îmbunã tã øite, în ve dereapre ve nirii acumulãrii a pei de ploaiepe pa vi li on. De aseme nea, uti lajeleau avan ta jul unor lu mini de lucruajus ta bile in de pen dent, situate înpãr øi le din fa øã ši din spate ale pa -vilionului, ca re oferã o vizibilitate maibunã pe toatã suprafaøa de lu cru, încon diøii de iluminare scãzutã.Cabina este modificatã ši în interior,cu o preferinøã spre interiorul de cu -loare neagrã în jumãtatea de jos acabinei, inclusiv scaunul, care esteacoperit cu un material nou ce oferãun confort sporit ši reduce uzura.Pentru cãptušeala stâlpilor ši a pa -vilionului s-a folosit o culoare gri maideschisã, ceea ce dã cabinei unaspect mai luminos ši mai spaøios.Inginerii JCB au conceput inovaøiipen tru fiecare detaliu al cabinei šiau descoperit un nou material pen -tru aco perirea volanului reproiectat,ast fel încât operatorul sã aibã o pri -zã mai bunã. De asemenea, pe vo -lan se aflã un buton de manevrã cuun design mai ergonomic.

E V E N I M E N T

39Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 41: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Buldo­ex­ca­­va­toarele­mai­au­avan­ta­-

jul­unor­noi­comutatoare­de­calitate

su­pe­ri­oa­rã,­ care­ activeazã­ console

cu­o­ex­ce­len­tã rezoluøie­a­afišãrii.­Co­-

mu­ta­­toa­rele de­calitate­superioarã­au

ima­­gini­ gravate­ cu­ laser,­ care­ sunt

ilu­­mi­nate­ din­ fundal,­ permiøând­ vi­-

zua­lizarea clarã­ a­ lor­ pe­ timp­ de

noap­te.

Noul­buldoexcavator­JCB­va­fi­dotat

cu­parbriz­ frontal­ ino­vator,­cu­ în­cãl­-

zire­ automatã,­ pen­tru­ toate­ mo­de­-

lele­3CX­ši­4CX.­Ac­cesibil­tocmai­la

timp­pentru­ iar­na­anului­ 2010,­par­-

bri­zul­ încãlzit­ per­mite­ îndepãrtarea

rapidã­a­gheøii­ ši­a­condensului­ în

condiøii­ de­ vreme­ rece,­ permiøând

astfel­ operatorului­ sã­ înceapã­ ime­-

diat­lucrul­dimineaøa.

Atašamente disponibile

Un­nou­circuit­auxiliar­combinat­pen­-

tru­ ciocan­ ši­ bidirecøional­ faci­li­tea­zã

montarea­circuitelor­de­ali­men­tare­ale

atašamentelor.­Circuitul­a­fost­con­ce­-

put­pentru­a­permite­un­debit­scã­zut

ši­unul­ridicat­pentru­toate­modelele

3CX­ ši­ 4CX,­ inclusiv­ pen­tru­ toate

variantele­de­balansier­fix­ši­extensibil.

Astfel­se­mãrešte­sub­stan­øial­versa­ti­li­-

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201040

Page 42: Revista de Unele si Echipamente septembrie

tatea pentru client, deoa rece mašinilesunt compatibile cu un numãr maimare de atašamente opøionale.De asemenea, se poate opta pentruun tambur de furtun de 9 m, activatde circuitul de unelte de mânã, ca -re le permite antreprenorilor sã fo lo -seas cã unelte alimentate hi draulicîm preunã cu bul do ex ca va torul, eli -mi nând astfel necesitatea unor sur -se de putere separate.

Avantajele esenøiale ale Noului JCBJCB a fost întotdeauna în prima liniea proiectãrii ši fabricãrii buldoex ca -vatoarelor, fiind lider mondial în ino -vaøii ši în crešterea performanøelorutilajelor. Însã obiectivul major al JCB, ši toto -datã cel mai mare avantaj oferit uti -li zatorilor, a fost ši rãmâne rein ven -tarea conceptului de "EFICIENØÃÎN EXPLOATARE", prin proiectarea

ši producerea unor utilaje cu uncon sum de carburant din ce în cemai scãzut, însã cu fiabilitate ši du -rabilitate constant mãrite. De aceeanoile buldoe xcavatoare JCB suntcon siderate CELE MAI ECONOMICEši totodatã CELE MAI EFICIENTEutilaje produse ši vândute pânã a -cum la nivel mondial. n

E V E N I M E N T

41Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 43: Revista de Unele si Echipamente septembrie

În ultimii 50 de ani, piaøa de su -

flante pentru debite reduse nu a

cunoscut nicio îmbunãtãøire teh -

nicã majorã”, a declarat Chris Lybaert,

Prešedintele diviziei Oil-free Air a Atlas

Copco. “Singurul progres con si dera -

bil pe care l-am vãzut la suflantele

„Roots” cu lobi a fost reducerea ni -

ve lului de pulsaøii. Rãmâneau de

fãcut încã paši importanøi în privinøa

eficienøei energetice. Atlas Copco a

reušit acest lucru prin dezvoltarea

unei suflante elicoidale. Astfel am in -

trodus un avantaj tehnologic în

acest domeniu.”

A D V E R T O R I A L

Antwerp, Belgia, iunie 2010: lansarea suflantelor de aer care folosesc compresieinternã în locul compresiei externe stabilešte un nou standard de eficienøã energeticãpe piaøa aerului comprimat de joasã presiune. Aceasta este principala concluzie a unuistudiu tehnic publicat de divizia oil-free Air a Atlas Copco, care explicã diferenøeledintre tehnologia cu šurub ši tehnologia tradiøionalã „roots” cu lobi. Tehnologia cušurub, în medie cu 30% mai eficientã, este utilizatã la gama întreagã de suflante ZS aAtlas Copco, recent lansatã, care îmbunãtãøešte eficienøa energeticã în aplicaøii dejoasã presiune ši în industriicum ar fi tratarea apelorreziduale ši transportulpneumatic.

ATlAS CopCo demonSTreAZãeficienøa energeticã superioarãa suflantelor cu šurub Certificarea TÜV evidenøiazãperformanøele remarcabile alesuflantelor cu šurub ZS

42 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 44: Revista de Unele si Echipamente septembrie

A D V E R T O R I A L

Gama de suflante cu šurub ZS uti -

li zeazã conceptul de compresie in -

ternã, în timp ce suflantele tra di øio -

nale „Roots” cu lobi se bazeazã pe

compresie externã pentru a obøine

presiune în sistem. Studiul detaliat

de monstreazã cã, din punct de ve -

dere termodinamic, compresia in ter -

nã este mai eficientã decât com pre -

sia externã pentru presiuni ce depã -

šesc 0,4 bar/5,8 psi.

Testele, asi state ši certificate de in sti -

tuøia independentã TÜV - Technische

Überwachungs-Verein (Asociaøia Ger -

manã pentru Monitorizare Tehnicã),

au demonstrat cã suflanta ZS este

cu 23,8% mai eficientã energetic de -

cât o suflantã cu trei lobi la 0,5 bar/7

psi, ši cu 39,7% mai eficientã la 0,9

bar/13 psi. Stu diul tehnic, cer tificatul

TÜV, informaøii suplimentare, imagini

ši filme pot fi gãsite pe site-ul

http://www.efficiencyblowers.com/.

Atlas Copco este un grup industrial

cu poziøie de lider mondial în do me -

niul compresoarelor, al echi pamen -

te lor pentru construcøii ši minerit, al

uneltelor de putere ši al sistemelor

de asamblare. Grupul furnizeazã so -

lu øii durabile pentru crešterea pro -

duc tivitãøii clienøilor prin produse ši

servicii inovatoare. Fondatã în 1873,

compania îši are sediul central în

Stockholm, Suedia, ši are o prezenøã

globalã în peste 170 de øãri.

Oil-free Air este o divizie a do me -

niului de activitate Compressor

Technique al Atlas Copco. Aceasta

dezvoltã, produce ši comer ciali zea -

zã compresoare de aer fãrã ulei

pentru toate tipurile de industrii din

întreaga lume, în care calitatea ae -

rului este vitalã, ši compresoare cu

injecøie de ulei pentru aplicaøii mai

puøin exigente. Divizia se concen -

trea zã pe sisteme de optimizare a

aerului ši soluøii pentru aer de ca li -

tate, în vederea îmbunãtãøirii su pli -

men tare a productivitãøii clienøilor. Se -

diul central al diviziei este la Shanghai,

iar centrele de producøie principale

sunt în Belgia, China, India ši Brazilia. n

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 43

În 2009, Atlas Copco aveaaproximativ 30.000 deangajaøi ši venituri de 64 demiliarde de coroanesuedeze (6 miliarde deeuro). Aflaøi mai multe laadresa www.atlascopco.com

Page 45: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Gama de utilaje ABS cu prin -de: - instalaøiile ABS de forajde subtraversare cu burghiu,

care cu forøe de împingere cuprinseîntre 200 kN ši 1.500 kN ši cupluri depânã la 50.000 Nm pot executa fo ra -je în tuburi cu diametre de 100 - 1.600mm pe lungimi de pânã la 80 - 100 m;- sistemele RBS de instalare de con -ducte noi prin interiorul celor vechi,prin tragere cu cablu, cu forøe cu prin -se între 300 kN ši 1500 kN, pe dis -tanøe de peste 1.000 m; - echipamente auxiliare: unitãøi de pre -parare a fluidelor de foraj pentru lu -crul cu ciocan de fund; containeremobile cu compresoare de vacuumpentru preluarea lichidelor folosite;re morci pentru transportul rolelor detuburi; burghie elicoidale ši sape deforaj. Sistemele ABS de foraj orizontal

de subtraversare

În cazul în care este necesarã tre ce -rea unor conducte pe sub o cale fe -ratã, o intersecøie într-un oraš sauchiar pe sub o autostradã, fãrã a se

perturba traficul sau activitatea în zo -nã, ABS oferã o soluøie rapidã, sigurãši ieftinã. Se sapã douã incinte, de-oparte ši de cealaltã a zonei res pec -tive, la adâncimea la care se doreštesã se introducã conducta, una destart ši cealaltã de iešire. În incintade start se introduce echipamentulde foraj ši se poziøioneazã pe šinespeciale, bine ancorate în sol. Grupul

hidraulic de putere ce acøioneazãechi pamentul de foraj poate rãmânela exterior. Forajul se poate executacu sau fãrã ghidare. Forajul fãrã ghidare se executã, înspecial, pentru distanøe de foraj maimici. Dupã ce suportul de susøinerea echipamentului de foraj a fost binepoziøionat pe direcøia doritã, seexecutã forajul în interiorul tuburilor

A D V E R T O R I A L

membrã a BAUer GrOUP din august 2009, firma germanã ABS Trenchless Gmbh vine

sã completeze oferta BAUer de utilaje de foraj pentru industria construcøiilor cu o

gamã largã de mašinii ši echipamente pentru foraje orizontale de subtraversare ši

sisteme de reabilitare a reøelelor vechi de conducte subterane.

ABS TrenchleSS GmBh -

Foraje orizontale desubtraversare

44 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 46: Revista de Unele si Echipamente septembrie

A D V E R T O R I A L

de protecøie, iar materialul excavatde cãtre capul de sãpare este trimisînapoi în incinta de start de cãtreelicea continuã a burghiului de foraj.De cele mai multe ori însã forajul seface cu ghidare, în douã feluri: cumon tarea în faøa uneltei de sãpare aunui cap de ghidare cu profil tãiatasimetric; printr-un sistem complex,denumit PTPM (pilot tube micro -tunne ling), care constã în introdu ce -rea, în prima fazã, a unei coloane deghidare cu un cap de sãpare tãiatasimetric, pe principiul forajului cupresarea materialului în pereøii gãuriiforate.

În faza a doua, capul de foraj montatpe secøiunea de burghiu cu elicecontinuã începe forarea la dia metruldorit, în interiorul tubului de protecøie,înaintând împreunã cu aces ta pecoloana de ghidare intro dusã an te -rior. În ambele situaøii, di recøia estecontrolatã printr-un sis tem optic demãsurare a unghiurilor, cu camerãvideo, denumit teodolit, ši este ur mã -ritã pe un monitor.

Materialul forat este eliminat princon ducerea lui spre incinta de por -nire de cãtre elicea continuã a bur -ghiului de foraj, de unde este scoscu ajutorul unor containere speciale.Operaøia se repetã introducând ono uã secøiune de burghiu, împreunãcu un alt tub de protecøie. În funcøiede natura lucrãrii, tuburile de pro -tecøie din oøel pot fi sudate între eleši pot servi drept suport de protecøieprin care se vor trece conduc tele/ca -blurile necesare. Ele pot fi însã scoa -se prin împingere, pe mãsurã ce seintroduc tuburile destinate lucrãriires pective.

Sistemele RBS pentru instalare de

conducte subterane noi, prin tra -

gere cu cablu, prin interiorul celor

vechi

Sistemele RBS asigurã înlocuirea ra -pidã ši sigurã a vechilor conductede gaz, apã sau canalizare, prin tra -gerea prin interiorul acestora a con -duc telor noi, fãrã a fi necesarã deco -pertarea lor. Ca ši în cazul forajelororizontale de subtraversare, se sapãdouã incinte, de-o parte ši de cea -laltã a zonei în care se dorešte în lo -cuirea conductei. În incinta de ple ca -re se aduce conducta nouã, în carese monteazã un cap special de tra -gere, cu strângere pe con ši cu ochide agãøare pentru cablul de tragere. În incinta de so -sire se introducein stalaøia de tra -ge re a cablului, ac -øio natã de un gruphidraulic de pute -re dispus la su -pra faøã. În func øiede ma terialul øe viivechi ši de dia me -trul dorit la noua

conductã, vechea con ductã poaterãmâne intactã sau poa te fi spartã înbucãøi ce sunt îm pinse înspre ex te -riorul gãurii odatã cu tragerea con -duc tei noi. Pentru ope raøia de spar -gere, în funcøie de materialul con -duc tei vechi, capul de tragere esteprevãzut pe conul exte rior cu diverseprofile de tãiere/spar gere. Lucrareapoate fi practic exe cu tatã de un sin -gur operator, prin tele co mandã, dinexterior, fãrã a se ex pune vreunui pe -ricol. Datoritã forøelor mari de tra gere,se pot depãši ši unghiuri de 15-20o,fãrã a fi necesarã sãparea unor in -cinte intermediare pe distanøe depeste 1.000 m. În afa ra instalaøiilor deforaj de sub tra ver sa re ši a celor deînlocuire de con ducte, firma ABSTrenchless asigurã ši toate echi pa -mentele auxiliare ne ce sare execuøieilucrãrilor, precum: ca pete de tragerepentru conducte diverse, sape deforaj pentru toate ti pu rile de soluri,remorci pentru tam burii cu conducte,precum ši sis te mul BENTOVAC depreluare ši eva cu are a lichidelor deforaj folosite. n

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 45

Page 47: Revista de Unele si Echipamente septembrie

pentru potenøialii cumpãrãtori,acest concept asigurã o mul -øime de avantaje practice ši

eco nomicoase. LINTEC se adre sea -zã nu doar utilizatorilor de staøii fixe,dar ši companiilor interesate în relo -carea rapidã ši cu costuri reduse asta øiei, de la un proiect la altul.

Toate componentele (mixerul, ar zã -torul pentru staøiile de asfalt, moduleleelectronice) sunt preinstalate din fa -bricã, în interiorul containerelor. Înaintede livrare, fiecare staøie este asam -blatã ši se executã un test complet altuturor comenzilor ši funcøiilor. Dupãconectarea øevilor ši cablurilor prein -sta late, staøia este pregãtitã pentru re -glarea finalã.

În 2010, Lintec lanseazã 2 noi staøiide asfalt:1. staøia de asfalt Lintec Csd 1200cu o capacitate de 80 t/h - ultimulmo del dezvoltat de Lintec ši cel maimic din gama staøiilor de asfalt, lansatanul acesta la Bauma: • Concept containerizat patentatLintec;• Tehnologie de ultimã generaøie; • Satisface cele mai înalte exigenøe;

• Tehnologie de mixare patentatãLintec;• Mai compactã ši mai econo mi coa -sã; • Sistem de control precis ši modern; • Cabinã de control, camerã pentrupom pe

La finalul târgului, staøia a fost ex pe -diatã direct cãtre urmãtoarea ex po -ziøie, AUTOSTRADA în Kielce, Polonia.

A D V E R T O R I A L

Compania a investit recent 10 milioane € într-o nouã fabricã de producøie în Jasien,polonia, ši este singurul producãtor la nivel mondial care fabricã staøii de asfalt ši debetoane în proporøie de 100% la dimensiuni Iso ale containerelor marine. Containerelesunt un mix inovativ între module ušor transportabile ši o staøie „indigenizata”.

LINTEC sE ImpuNE pE pIaøamoNdIaLã a staøiilor de asfaltprin fiabilitate sporitã

46 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Compania germanã cu sediul în Buxtehude(lângã Hamburg) dezvoltã noi produse,întregind gama produselor LINTEC

Page 48: Revista de Unele si Echipamente septembrie

A D V E R T O R I A L

Lintec CSD 1200

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 47

CSD 1200 la Bauma, 2010

Page 49: Revista de Unele si Echipamente septembrie

2. Staøia de asfalt Lintec CSD 2500 B

cu o capacitate de 160 t/h – va riantaîmbunãtãøitã a seriei 2500• Concept containerizat patentatLintec;• Tehnologie de ultimã generaøie;• Satisface cele mai înalte exigenøe;• Tehnologie de mixare patentatãLintec;• Mai compactã ši mai eco no mi -coasã;• Cost optimizat în comparaøie cumodelul anterior.

3. Staøia de betoane Lintec CC

1500 cu o capacitate de 60 m3/h

4. Staøia de betoane Lintec CC

3000 B cu o capacitate de 120 m3/h

Avantajele Staøiilor de Asfalt

Containerizate

• Costuri reduse de transport - Graøiecontainerelor standardizate, ins pec ta -te ši certificate de cãtre „GermanischerLloyd”, se obøin costuri de transportminime, precum ši un timp redus demanipulare. Nu sunt necesare trailerespeciale, deoarece containerele nuau gabarit depãšit, nici în dimensiuni,nici în greutate; • Timp redus de montare/de mon tare:

- Este necesarã o macara pentru 2zile maximum. În maxim o sãptã mâ -nã, staøia este gata pentru producøiaasfaltului ši astfel poate fi consideratãpe drept mobilã; • Fãrã fundaøii de beton - Baza largãa containerelor asigurã suficientã su -

prafaøã de sprijin. Astfel este asiguratão stabilitate suficientã pe terenuri cugrad normal de compactare; • Prietenoase cu mediul - Staøiile deasfalt LINTEC mixeazã cu minimumde zgomot ši cu minimum de emisii(de praf ši cãldurã), graøie conceptului

containerizãrii/încapsulãrii; • Protejate împotriva ploii ši a razelor

UV - Toate componentele staøiilorsunt protejate, containerele fiind în chi -se în exterior. Cablurile ši øevile rezistãmai mult; • Design simplu ši ušor - Staøiile seaseamãnã fabricilor moderne. Pa sa -jele de trecere sunt deja încorporateši preinstalate în containere ši, datoritãuni tãøilor separate, elementele sin gu -la re pot fi ušor interschimbate. • Protecøie ridicatã împotriva furtului -Staøia are un singur punct de acces,printr-o ušã principalã securizatã cu oîncuietoare de siguranøã. n

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201048

A D V E R T O R I A L

Lintec CSD 2500B

CSD 2500 B la lucru

Page 50: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 51: Revista de Unele si Echipamente septembrie

A D V E R T O R I A L

ExCaVatOaRElE HidRauliCE

PE šENilE KOmatSu

Numãrul 1 pe piaøa mondialã pentru 3 ani consecutivi!

50 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Vilvoorde, iunie 2010 - Cu peste 8.300 de excavatoare hidraulice pe šenile vândute

mai mult decât cel mai apropiat competitor, Komatsu a reconfirmat recent cã este

Producãtorul Numãrul 1 mondial de excavatoare hidraulice pe šenile. Studiul a fost

realizat de Off Highway Research, un celebru institut internaøional de cercetare

care se ocupã cu analiza pieøei internaøionale de construcøii, precum ši de analiza

pieøei internaøionale de utilaje de contructii ši pentru agriculturã.

Page 52: Revista de Unele si Echipamente septembrie

A D V E R T O R I A L

Un factor major de succes îndesemnarea excavatoarelorpe šenile Komatsu drept cele

mai vândute excavatoare din lume l-a reprezentat KOMTRAX, sistemulex clusiv Komatsu de monitorizare autilajelor prin satelit. KOMTRAX a fostlansat în Europa în 2006 pe Seria 8de excavatoare hidraulice pe šenileši este acum în standard la aproapetoate utilajele Komatsu, fiind activatla peste 1.000 de utilaje în România,20.000 din Europa ši peste 160.000

de utilaje Komatsu în lume. Un alt factor de succes l-a repre zen -tat Programul de service „MaintenancePlus”, care a fost agreat de foartemuløi clienøi Komatsu, în special pen -tru cã acest program este gândit sãaducã clienøilor sãi numai beneficiiši o activitate lipsitã de griji. Astfel, a -ceš tia pot lãsa toate activitãøile deservice uzuale ši de mentenanøã îngrija experøilor mecanici Komatsu.Uti lajele sunt permanent în stare ex -celentã, fiind servisate cu piese de

schimb ši uleiuri originale Komatsu,ši oferã niveluri maxime de per for -man øã la cele mai mici costuri po -sibile.

Începând cu 1 iulie 2010, Programul“Maintenance Plus” este disponibil šiîn România pentru toøi clienøiiKomatsu ši oferã Garanøie Totalã de5 ani ši acces gratuit la sistemul demonitorizare prin satelit KOMTRAXpentru toate utilajele Komatsuachiziøionate. n

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 51

Page 53: Revista de Unele si Echipamente septembrie

MEtodE EconoMico-MatEMaticE folositE în previzionarea costurilor depromovare, achiziøie ši întreøinerea echipamentelor tehnologicepentru construcøii

Practica occidentalã a demonstrat, fãrã echivoc, cãutilizarea instrumentului matematic în activitatea firmeiare limite de întrebuinøare foarte largi, alegerea varianteioptime devenind practic imposibilã fãrã acestinstrument, aducãtor firmei de substanøiale sporuri de

eficienøã tehnicã ši economicã. Mutaøiile spectaculoase din toate domeniiledeterminate de evoluøia vertiginoasã a lumii contemporane, pe lângã crešterea fãrãprecedent a complexitãøii problemelor de rezolvat – amplificate de criza economicã –cu largã rezonanøã în toate sectoarele vieøii sociale, ar trebui sã determineabandonarea vechilor metode de lucru (perpetuate, din pãcate, de cãtre unele firmechiar ši acum, la 20 de ani de la cãderea comunismului ši la trei ani de la aderarea laUniunea Europeanã), justificând sarcini care reclamã metode, procedee ši instrumentemoderne de muncã.

Conf. dr. ing. Ioan PETREAUniversitatea “Dunãrea de Jos” din Galaøi

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

52 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Ppentru etapa în care trãim a

devenit caracteristicã influen -

øa puternicã ši tehnicitatea tot

mai avansatã a proceselor teh no lo -

gi ce ši a utilajelor implicate în me -

canizarea lucrãrilor de construcøii,

cât complexitatea crescândã a pro -

ce selor de conducere tehnico-eco -

no micã. În asemenea condiøii s-au

am plificat ši problemele ridicate de

managementul modern-actual ši de

perspectivã. Astfel, se impune în -

locuirea metodelor de lucru intuitive

ši experimentale, inconsistente ši

fra gile, cu metodele štiinøifice, care

în øãrile dezvoltate asigurã folosirea

legilor dezvoltãrii în interesul firmei,

ši utilizarea tuturor factorilor pozitivi

care sã conducã la consolidarea

eco nomiei naøionale în ansamblu.

Dar pentru a ieši din premodernitate,

pentru a organiza, a conduce fun da -

men tal fãrã improvizaøii trebuie sã fii

competent, trebuie sã cunošti cât

mai complet, chiar pânã la cel mai

mic amãnunt, toate condiøiile pro -

ducøiei, la nivelul ei actual, trebuie sã

posezi cunoštinøele tehnice, eco no -

mice ši matematice necesare.

Analizând cu atenøie construcøia

echi pamentelor tehnologice pentru

construcøii, în a cãror structurã ino -

va øia joacã un rol decisiv, reiese cã

Page 54: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 55: Revista de Unele si Echipamente septembrie

stadiul actual al acestora se da to -

rea zã în bunã mãsurã justeøei, abi li -

tãøii managerilor, strategiilor ce cã -

lãu zesc eforturile de dezvoltare pe

acest domeniu. Putem afirma ar gu -

mentat cã producãtorii din øãrile dez -

voltate acordã o importanøã ho tã râ -

toare dobândirii unei înøelegeri adec -

vate a implicaøiilor care sã conso li -

deze câštigurile, sã previnã riscurile,

sã atenueze efectele crizei, sã sub -

su meze fiecare act cerinøelor dez -

voltãrii în perspectivã. De aici, im pe -

rativul unei viziuni coerente, cel pu øin

pe termen mediu, care îmbinã fac torii

de progres ce iau în calcul oportu ni -

tãøile care se ivesc.

Pentru a pune în evidenøã impor tan -

øa utilizãrii în producøie a metodelor

economico-matematice, în cele ce

urmeazã vom prezenta trei aplicaøii

privind previzionarea costurilor de

pro movare, achiziøie ši întreøinere a

echipamentelor tehnologice pentru

construcøii, preluate din practica fir -

melor din øãrile dezvoltate, care pun

în evidenøã interesul acordat efi ci en -

tizãrii activitãøilor productive, aspec -

te, dupã cum afirmam mai sus, sub -

es timate în multe din firmele au toh -

tone. Nivelul tehnic ši de eficienøã,

nu numai al activitãøii productive, ci

ši al celei sociale din øãrile dez vol -

tate, este rezultatul politicilor de alo -

care a fondurilor bãnešti pentru dez -

voltare, care genereazã claritate ši

câš tig, simplitate, precizie ši pre vi zi u -

ne, aceasta adãugându-se dorinøei

firmelor de a presta activitãøi per for -

mante ši eficiente.

Neavând intenøia de a face pe eco -

nomištii, nu vom propune decât niš -

te aplicaøii simple, dar pe care o

abor dare economicã profesionistã

sã le poatã pune în practicã ši deta -

lia în cadrul departamentelor de pro -

fil ale firmelor, pentru a se ajunge la

evaluãri cantitative.

Aplicaøia 1. Promovarea noilor e -

chi pamente

Presupunem cã o companie are în

vedere promovarea unui nou echi -

pament tehnologic, pentru care ar fi

necesarã o investiøie de 195.800

euro. Durata de viaøã a proiectului

este estimatã la šase ani, ca funcøie

a ciclului de viaøã estimat al echi -

pamentului. De asemenea, se es ti -

meazã cã echipamentul ar putea fi

vândut la un preø de 12.850 euro în

anul al šaptelea. Studiul de piaøã a

indicat o šansã de 35% ca cererea

pentru noul echipament sã fie scã -

zu tã. Fluxurile monetare previzionate

sunt date în tabelul 1.

Dacã noul echipament ar fi pro mo -

vat la momentul prezent, un alt

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201054

Page 56: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 57: Revista de Unele si Echipamente septembrie

echipament care este deja vândutši care ar putea sã mai rãmânã pepiaøã pentru încã šase ani ar trebuiscos din fabricaøie imediat. Dacã arrãmâne pe piaøã, veniturile pe carear putea sã le aducã ar fi de 15.400euro pe an.Costul de capital al firmei (rata do -bânzii) este de 14% pe an. Toate flu -xu rile monetare sunt calculate pen -tru sfâršitul de an. Ne propunem sãdeterminãm valoarea netã actualãestimatã (VNAE) a noului echi pa -ment, care va oferi argumentaøia da -cã este economic sau nu ca firmasã lanseze noul echipament sau sã-lmenøinã pe piaøã pe cel deja exis -tent. Astfel vom avea investiøia decapital, datã în tabelul 2.

În tabelul 3 sunt prezentate fluxurilemonetare pentru o cerere ridicatã,respectiv pentru una redusã.

Se obøine valoarea netã actualã(VNA), pentru:• Cerere ridicatã: 326779 - 190665 =136114 euro;• Cerere redusã: 252720 - 190665 =62055 euro;Astfel încât valoarea netã actualãestimatã (VNAE) va fi:

VNAE = (36114 × 0,65) +(62055 × 0,35) = 110193 euro.Dacã echipamentul tehnologic e xis -tent ar rãmâne pe piaøã, valoareanetã actualã ar fi: 15400 × 3,888 =59875 euro.În consecinøã, deoarece pe baza

valorii estimate (VE) existã o valoareposibilã:110193 - 59875 = 50318 euro, se de -cide asimilarea în fabricaøie a nouluiechipament tehnologic (mai per for -mant).

Aplicaøia 2. Achiziøia de echipa -

men te tehnologice

O firmã care executã o gamã vastãde lucrãri în domeniul construcøiilorvrea sã achiziøioneze un echi pa menttehnologic pentru parcul pro priu. Seestimeazã cã durata de via øã a no -u lui echipament este de šap te ani,iar economiile anuale pe care lerealizeazã sunt de 12860 euro. Sepune problema sumei maxime cepoa te fi cheltuitã pentru achiziøionarea

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201056

Page 58: Revista de Unele si Echipamente septembrie

echipamentului în acest moment,

presupunând cã acest preø de cost

implicã o dobândã compusã de 8%

pe an.

Dacã factorul de anuitate calculat -

pentru o perioadã de šapte ani, cu o

ratã de 8% - cu relaøia:

, are

valoarea

= 5,206,

rezultã cã suma maximã ce poate fi

plãtitã va fi:

12860 × 5,206 = 66949 euro.

Presupunând cã noul echipament

tehnologic costã 38.430 euro ši

poate sã înlocuiascã un echi pa -

ment existent (uzat moral), a cãrui

valoare de consum este de 7.685

euro, achiziøia (care implicã o do -

bân dã compusã de 8% pe an) ar

aduce economii la sfâršitul anului în

costurile de producøie de 3.860 euro,

care ar trebui sã fie durata de viaøã

a echipamentului tehnologic astfel

încât achiziøia lui sã fie rentabilã.

Suma plãtitã va fi de: 38430 - 7685

= 30745 euro. Factorul de anuitate

are valoarea

Deoarece

,

durata de viaøã calculatã are va loa -

rea

Aplicaøia 3. Mentenanøa echipa -

men telor tehnologice

Dispunând de un parc propriu de

utilaje, firma de construcøii mai sus

menøionatã încearcã sã realizeze o

predicøie a costurilor anuale de în -

tre øinere pentru fiecare utilaj.

Analizând un ešantion de utilaje, au

fost obøinute urmãtoarele date, pre -

zen tate în tabelul 4.

• Cunoscând vechimea fiecãrui uti -

laj, sã se previzioneze costurile pro -

babile de întreøinere;

• Sã se alcãtuiascã un tabel cu cos -

turile de întreøinere pentru utilajele

cu vechimea de la 1 la 10 ani;

• Sã se estimeze costurile de în tre -

øinere pentru un utilaj cu vechimea

de 13 ani.

Vom calcula costurile pentru datele

pe care le avem la dispoziøie, prin

metoda pãtratelor minime y=a+bx (a

ši b sunt constante, a reprezentând

elementul fix, iar b panta dreptei; cu

alte cuvinte, proporøia crešterii ver ti -

ca le a lui y raportatã la crešterea

orizontalã a lui x).

Constantele a ši b sunt determinate

cu relaøiile:

ši

, unde x ši y sunt

medii a rit metice.

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 57

Page 59: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Elementele calculate sunt date întabelul 5.

Înlocuind valorile obøinute în relaøiilede calcul ale constantelor se obøine:b = 6628,569 / 49,714 = 133,334 ši a= 1282,857- 133,334 × 5,571= 540,053.

Cu ajutorul valorilor constantelor a šib se calculeazã costurile de între øi -nere pentru utilaje cu vechimi de la1 la 10 ani, date în tabelul 6.Costurile de întreøinere pentru unuti laj cu o vechime de 13 ani suntestimate la y = 540,053 + 133,334 ×

13 = 2273,395 euro, predicøie ce re -pre zintã o extrapolare în afara infor -ma øiilor existente (date în tabelul 4,ob øinute anterior, în urma unor mo ni -to rizãri determinate în exploatare);de aceea trebuie abordatã cu multãatenøie.

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201058

Page 60: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Concluzii

Din cele prezentate rezultã im por -

tan øa aplicabilitãøii practice a me to -

delor economico-matematice care,

de-a lungul timpului, în øãrile dez vol -

tate, ši-au dovedit eficacitatea în orice

activitate, mai mult sau mai puøin

com plexã, mai ales acum când tre -

buie sã le adãugãm la rigorile spe -

ci fice pe care ”era informaticã” le

for muleazã în funcøia dezvoltãrii de

azi, care nu poate fi conceputã de -

cât implicând viziunea strategicã. Cu

alte cuvinte, succesul firmelor din øã -

rile dezvoltate se bazeazã pe cla ri ta -

tea scopului propus: ”sã desfãšoare

o activitate competitivã ši eficientã,

sã respecte legile ši sã participe la

procesul întregii societãøi”.

Mai mult ca niciodatã, eficientizarea

activitãøii economice a firmelor mici

ši mijlocii în ansamblul economiei

na øionale trebuie cãutatã în orga ni -

za re ši în conducerea economicã

com patibilã integrãrii europene. De

aceea, asimilarea unor instrumente

sinteti zatoare pentru modul de de ru -

lare a problemelor economico-mate -

ma ti ce, care sã conducã la crešterea

ra tei de profitabilitate, trebuie sã devi -

nã o necesitate pentru manageri,

dar ši pentru angajaøi.

Pentru a veni în sprijinul celor cu

pre ocupãri în domeniul echi pamen -

telor tehnologice specifice ingineriei

mecanice, în numerele viitoare ale

Revistei de Unelte ši Echipamente

vom încerca sã abordãm pro ble ma -

tica consultanøei în interrelaøionarea

activitãøilor de contractare, pro iec ta -

re, fabricare ši desfacere, de mare

im portanøã în dezvoltarea firmelor

mici ši mijlocii. n

BIBLIOGRAFIE

1. Petrea, I., Rolul cercetãrii aplicative

în dezvoltarea echipamentelor teh -

no logice autohtone, în “Revista de

Unelte ši Echipamente”, nr. 68 aprilie

2006

2. Petrea, I., Inventica, mijloc de com -

petitivitate în proiectarea ši fabri ca -

rea echipamentelor tehnologice pen -

tru construcøii, în “Revista de Unelte

ši Echipamente”, nr. 11(87) /2007

3. Terry, Lucey, Tehnici cantitative, Ed.

Tehicã, Bucurešti, 2001

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

59Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 61: Revista de Unele si Echipamente septembrie

N O U T ã ø I

ATlAS CoPCo S-A PREGãTITPEnTRU noIlE noRmE privind emisiile EPA TIER4A/EU STAGE III B

Începând cu ianuarie 2011, nor -me le privind emisiile motoarelordiesel off-road între 130 ši 560 kW

vor deveni mult mai stricte. Pe piaøaeuropeanã, emisiile sunt regle men -ta te de EU STAGE III B, iar în StateleUnite este în vigoare EPA TIER 4. Omodificare importantã în aceastãetapã a legislaøiei este o reduceredras ticã – de ordinul zecilor – a parti -culelor cenušii permise în emisii. Înce privešte NOx, care este con tri -butorul principal la formarea ceøei defum, nivelul acceptat va fi redus la ju -mãtate, comparativ cu normele pre -ce dente.

Divizia Atlas Copco Portable Air aevaluat cele douã tehnologii exis ten -te care pot respecta aceste restricøii:Selective Catalytic Reduction (SCR)– Reducerea cataliticã selectivã – šiExhaust Gas Recirculation (EGR) –Re circularea gazelor de ešapamentcombinatã cu filtre de particule (DPF).Sistemul de reducere a noxelor NOxReduction System EGR/DPF de laCaterpillar a fost ales ca soluøie op ti -mã.

Guy Laps, vice-prešedinte Engineeringal diviziei Atlas Copco Portable Air,explicã: “Prin aceastã soluøie ne asi -

gurãm cã clienøii off-road nu au ne -

voie sã realimenteze cu Diesel

Exhaust Fluid (DEF) sau AdBlue. Un

stu diu al factorului de încãrcare, efec -

tuat pe un lot reprezentativ în acest

domeniu, ne-a permis sã ajungem

îm preunã cu CAT la concluzia cã

EGR/DPF este cea mai bunã teh no -

logie pentru aplicaøiile com pre soa -

relor noastre portabile.”

EPA TIER 4A/EU STAGE III B a fostcea mai agresivã šicos tisitoare dez vol ta -re de produs din istoriaCaterpillar. ModululCAT pentru emisii cu -rate mi nimizeazã im -pactul asupra efi ci en -øei consumului decom bustibil. “Primele

calculaøii aratã cã, în

funcøie de mo de lul

de motor, vom putea

obøine o scãdere a

consumului de com -

bus tibil de pânã la 2%”, declarã GuyLaps.

Prototipul primului compresor alAtlas Copco Portable Air cu noul mo -tor CAT C9.3 ACERT, XRHS 366, afost prezentat în aprilie la Bauma.

De asemenea, Atlas Copco PortableAir va adapta motoarele pentru ga -ma de generatoare portabile, pentrurespectarea normelor privind emi -siile STAGE IIIA pentru Europa ši EPATIER 4 A pentru Statele Unite. n

Atlas Copco Portable Air a selectat sistemul EGR/DPF pentru a asigura conformitatea

compresoarelor sale portabile cu normele EPA TIER 4A/EU STAGE III B. Prototipul unui

compresor XRHS 366 a fost prezentat în premierã la Bauma.

foto: Atlas Copco

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201060

Page 62: Revista de Unele si Echipamente septembrie

I N F O - N E W S

Vânzãrile Caterpillar înregistrate în cel de-al doilea sfert al acestui an au fost cu 31% mai maridecât aceeaši perioadã a ultimului an, ajungându-se la 10,4 miliarde de dolari. profitul net s-adublat, de la 317 milioane de dolari în cel de-al doilea sfert al anului 2009, la 707 milioanedolari anul acesta.

61Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Vânzãrile Companiei Cat aufost peste ašteptãri în semestrul doi

Ca urmare a acestei crešteri,com pania va realiza un up -gra de al anumitor aspecte

de management pentru restul anu -lui. În loc de venituri cuprinse între 38de milioane de dolari ši 42 de mi li -oa ne de dolari, partea mai micã a in -tervalului va deveni 39 de milioanede dolari. În prezent, previziunile asu -pra profitului net se poziøioneazã în -tre 3,15 dolari ši 3,85 dolari per ac -øiune, comparativ cu intervalul pre -cedent de 2,50 - 3,25 dolari.

Comentând rezultatele, DougOberhelman, CEO Caterpillar, aspus: „În timp ce în întreaga lumeexistã preocupãri economice sem -nificative pe care le urmãrim în dea -proape, cererile au continuat sã creas -cã ši, din aceastã cauzã, ne aštep -tãm sã mãrim producøia în a douajumãtate a anului.”În ceea ce privešte echipamentelede constructii, cea mai importantãcreštere a vânzãrilor pe trimestrul aldoilea s-a înregistrat în AmericaLatinã, în cazul în care veniturile ob -øi nute din vânzarea utilajelor a cres -cut 116%, adicã 1,16 miliarde dolariSUA. De asemenea, o creštere im -por tantã a fost ši în zona Asia/Pacific,

unde vânzãrile de utilaje au crescutcu 62%, adicã 1,72 miliarde.

Cu toate acestea, regiunea cea maiprofitabilã pentru Caterpillar a rãmasAmerica de Nord, unde s-au vândutechipamente în valoare totalã de2,48 miliarde dolari în al doilea tri -mes tru, o creštere de 43% faøã deace eaši perioadã a anului trecut. Ve -niturile din Europa, Africa ši regi u neaOrientul Mijlociu au crescut cu 36%,

ceea ce înseamnã 1,37 mi liar dedolari SUA.Per total, vânzãrile companiei la uti -laje pentru construcøii au crescut cu5% pe parcursul trimestrului 2, în -registrându-se venituri totale de 6,73miliarde dolari SUA. Vânzãrile la mo -toare au crescut cu 3%, doar 2,99mi liarde dolari SUA, în timp ce vân -zarea de produse financiare a scã -zut cu 5%, la 686 milioane dolariSUA. n

Page 63: Revista de Unele si Echipamente septembrie

DE LA 1 IULIE 2010, TOATEUTILAjELE KOMATSU au în dotarea standardGaranøie de 5 ani

Totodatã, Komatsu oferã acces

gratuit fiecãrui client la sis te -

mul de monitorizare prin sate -

lit KOMTRAX, sistem aflat în dotarea

standard a fiecãrui utilaj Komatsu. Tre -

buie menøionat cã aproximativ 1.000

de utilaje Komatsu livrate în România

au în dotarea standard sis temul de

monitorizare prin satelit KOMTRAX.

KOMTRAX este un produs Komatsu,

având peste 160.000 de utilaje ac ti -

vate în întreaga lume, mai mult de

20.000 de utilaje activate în Europa ši

aproximativ 1.000 în România. Acest

sistem a fost dezvoltat ši in trodus în

Asia în anul 2000 ši, pe baza re zul -

tatelor deosebite, a fost extins pe

toa te continentele lumii.

Care sunt avantajele clienøilor?1. Garanøie de 5 ani de zile pentru

fiecare utilaj Komatsu achiziøionat de

la MARCOM;

2. Acces gratuit la sistemul de mo -

ni torizare prin satelit KOMTRAX, aflat

în dotarea standard a utilajului;

3. Preøuri competitive la achiziøia de

servicii de întreøinere ši piese de

schimb;

4. O inspecøie vizualã gratuitã ši un

ra port la fiecare operaøiune de în tre -

øinere a utilajului;

5. Istoric complet al utilajului la re -

vân zare ši o valoare de revânzare de

neegalat;

N O U T ã ø I

De la 1 iulie 2010, în România, Komatsu oferã, prin intermediul distribuitorului sãu exclusiv,MARCOM RMC’94 SRL, prin conceptul MAINTENANCE PLUS, Garanøie Totalã de 5 ani de zilepentru fiecare utilaj din gamã. Aceastã garanøie este oferitã FÃRÃ SÃ FIE SCHIMBATEPREØURILE!!!

Contact:MARCOM RMC’94 SRL

Šos. Drumul Odaii nr. 14 A, Otopeni,

jud. Ilfov

Tel/fax: 021.352.21.64 /021.352.21.67

E-mail: [email protected]

www.marcom.ro

62 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 64: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 65: Revista de Unele si Echipamente septembrie

la începutul verii, românia a fost liderul uniuniieuropene în domeniul construcøiilor. activitateasectorului de profil de la noi a crescut în iunie cu 16,5%

faøã de luna anterioarã, marcând cel mai mare avans lunar din uniunea europeanã.aceasta în condiøiile în care, în zona euro, crešterea a fost de 2,7%, iar la nivelulblocului comunitar de 3,5%. semnalele pieøei construcøiilor sunt promiøãtoare, darieširea din crizã nu poate interveni decât în momentul în care bãncile ši dezvoltatoriiîši vor asuma proiectele neperformante.

oficiul European de StatisticãEurostat ne oferea, în lunaaprilie a acestui an, o sta tis -

ticã destul de pesimistã în privinøaconstrucøiilor: diminuare cu 17,2% fa -øã de aprilie 2009, marcând cel de-altreilea declin din UE.Alte scãderi importante ale sec to ru -lui de construcøii au fost raportate înaprilie în Bulgaria (-22,7%), Spania(-18,5%) ši Ungaria (-15,6%), în timpce Suedia, Germania ši Marea Britanieau fost singurele øãri din UE care auînregistrat o creštere anualã a con -struc øiilor de 9,1%, 4,8%, res pec tiv0,9%.În aprilie, activitatea sectorului de con -strucøii, ajustatã la variaøiile se zo ni e -re, a scãzut cu 0,3% în zona euro šis-a menøinut stabilã pe ansamblulUniunii Europene, în comparaøie culuna precedentã.

Construcøiile de clãdiri înregistrau înaprilie o scãdere lunarã de 1,2% în

UE ši de 0,9% în zona euro, dupã ceîn martie s-au înregistrat crešteri de7,2%, respectiv 9,2%. Pe de altã parte,construcøiile de inginerie civilã aucrescut în a patra lunã din 2010 cu3%, în UE faøã de martie, ši cu 3,4%în zona euro, dupã crešterile dinmar tie de 1,5% în UE, respectiv 0,9%în zona euro.

optimištii au învins

Ši totuši suntem ši noi primii la ceva:crešterea volumului de construcøii!Potrivit Oficiului European de Statisticã(Eurostat), România a înregistrat, înluna iunie 2010, cea mai mare creš -tere a volumului lucrãrilor de con struc -øii din Uniunea Europeanã (16,5%),

F I N A N C I A R

Piaøa construcøiilor-ieširea din crizã doar Prin,risc asumatAutor: Viorica MoraruFoto: România liberã

64 Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Page 66: Revista de Unele si Echipamente septembrie

comparativ cu luna mai 2010, fiindurmatã de departe de Spania (7,2%)ši Polonia (4,5%). La polul opus seaflã Ungaria, care a înregistrat ceamai mare scãdere din cadrul Uniunii,de 2,3%. Dacã facem o comparaøiecu aceeaši perioadã a anului trecut,observãm cã în România con struc -øiile s-au diminuat cu 5,3%, faøã de ocreštere de 3,1% în zona euro ši de5,4% la nivelul blocului comunitar.Cel mai mare avans anual al con -strucøiilor s-a înregistrat în Spania(18,6%), Marea Britanie (13,6%) šiPolonia (10,2%), iar scãderi majore s-au atins în Ungaria (-19,6%), Bulgaria(-17,5%) ši Slovenia (-16,9%).Construcøiile de clãdiri au înregistratîn iunie o creštere lunarã de 3,3% înzona euro ši de 5,7% în UE, iar con -strucøiile de inginerie civilã au cres -cut cu 1,2% în zona euro ši cu 2% înUE. Faøã de iunie 2009, construcøiilede clãdiri din zona euro au crescut în

iunie 2010 cu 6,4% ši cu 7,5% înblocul comunitar, în timp ce con -struc øiile de inginerie civilã au scãzutcu 6,7% în zona euro ši cu 0,6% întoate øãrile membre ale UniuniiEuropene.

Interesul poartã...banca

Criza din construcøii încã nu ši-aatins apogeul. Potrivit lui ClaudiuGeorgescu, prešedintele AsociaøieiProducãtorilor de Materiale deConstrucøii din România (APMCR),aproape nimeni nu mai construiešte,iar asta se vede cel mai bine în ce -rerea de materiale de construcøii ca -re a scãzut dramatic. „Ne aflãm încã

pe pantã descendentã ši cred cã

mai avem câteva luni pânã sã atin -

gem fundul prãpastiei. Noi estimãm

cã în acest an vor fi finalizate cel mult

35.000 de locuinøe, faøã de 61.000 în

2009 sau 64.000 în 2008. Muløi au

oprit lucrãrile, le-au conservat, în

spe ranøa cã le vor continua dupã cri -

zã”. Prešedintele APMCR apreciazãcã piaøa va scãdea în acest an cucirca 25%, dupã declinul de 28% din2009 ši explicã declinul prin faptulcã piaøa imobiliarã este încã blocatãde bãnci ši dezvoltatori, iar statul nu avenit cu niciun stimul real pentru re -lansarea sectorului. În prezent se aflãîn diverse stadii de execuøie 143.139de imobile, faøã de 120.570 în 2009.Relansarea pieøei construcøiilor de -pinde, în primul rând, de deblocareapieøei imobiliare. Potrivit lui ClaudiuGeorgescu ''ieširea din crizã nu poa -

te interveni decât în momentul în

care bãncile ši dezvoltatorii îši vor

asu ma proiectele neperformante”.Aceasta pentru cã, în România, prin -cipalii investitori în construcøii au fostspeculanøii, care odatã cu criza ši-auînchis toate lucrãrile, lãnsându-ledrept gaj bãncilor.

F I N A N C I A R

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 65

Page 67: Revista de Unele si Echipamente septembrie

România a devenit din 2006 un ade -vãrat El Dorado al speculanøilor imo -biliari.Muløi jucãtori ši-au luat profiturile rea -lizate pânã atunci ši au închis afa ce -rea. În piaøã au mai rãmas doar ceicare au investit atât de mult încât nuîši permit exit-urile sau cei cu planuripe termen lung, dar care ašteaptã capiaøa sã se relanseze.

Revenire în semestrul II

Cum procedezi atunci când scadepiaøa? Eficientizezi activitatea, spunspecialištii! Baumix, unul dintre ceimai importanøi producãtori de ma te -riale de construcøii din România, adeclarat recent cã productivitateacom paniei a crescut cu 40%, dato ri -tã, în special, eliminãrii costurilor ne -jus tificate. Potrivit directorului RãzvanBobe, cea mai importantã mãsurã afost relocarea fabricii de la Gherlaprin extinderea unitãøii de la Ploiešti,

care a permis economii la chirie, re -gie ši transport ši o mai bunã coor -donare a proceselor.Baumix este prezent pe piaøa dinRomânia din 2003 ši are šase liniide producøie la Ploiešti, cu o ca pa -citate de 35.000 tone lunar.La rândul sãu, managerul LafargeCiment România, Philippe Questiaux,considerã cã piaøa construcøiilor vareveni pe creštere în a doua parte aacestui an, în condiøiile în care pri -mul semestru a fost dificil, din cauzalipsei proiectelor noi. “Potrivit statis ti -

cilor, piaøa ši-a oprit deteriorarea în -

cã din trimestrul patru al anului tre -

cut", a afirmat Questiaux, preše din -tele-director general al companiei.Lafarge Ciment (România) este ceamai importantã companie controlatãde producãtorul francez de mate ri a -le de construcøii Lafarge în România,alte operaøiuni vizând segmentelede agregate, betoane ši gips-carton.Questiaux a mai spus cã la reve ni -

rea pieøei vor contribui stabilizareapoliticã, mãsurile luate de Executivpen tru repornirea economiei, înce -pe rea proiectelor mari de construcøiianunøate, dar ši atragerea de fondurieuropene.

Printre problemele cu care se con -frun tã în prezent producãtorii de ma -teriale de construcøii se numarã in -flaøia, instabilitatea financiarã a unorclienøi ši crešterea unor costuri, pre -cum cele cu energia. Potrivit repre -zen tanøilor companiilor, legile daumari bãtãi de cap celor care au banide recuperat: legea insolvenøei, spreexemplu, permite unor firme sã îšicon tinue activitatea, fãrã sã plã teas -cã anumite taxe ši impozite.În final, piaøa construcøiilor din Româniava reveni pe creštere în a doua partea acestui an, influenøatã, printre altele,de mãsurile luate de autoritãøi pentrustimularea economiei ši începereaproiectelor mari de construcøii. n

F I N A N C I A R

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201066

Page 68: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 69: Revista de Unele si Echipamente septembrie

echipamente de concasat ši

sortat Sandvik. Înfiinøat înanul 1862, Sandvik este un

grup industrial global ce furnizeazãproduse de înaltã teh nologie, ma te -rial ceramic ši utilaje spe ciale, pre -cum ši unelte ši echi pa mente pen -tru minerit ši con struc øii. Staøiile desor tare ši concasare Sandvik suntproiectate pentru o pro ductivitate ma -ximã. Conca soa re le fixe sau mobileoferã soluøii bine gândite pentru ori -ce fel de aplicaøii, fiind ušor adap ta -bile pentru spaøii reduse ši dificil deaccesat. Sandvik produce o gamã foarte ma -re de ciururi fixe ši mobile, putând sa -tisface nevoile oricãrui client. Ga made concasoare produse de Sandvikcuprinde: concasoare giratorii, con -ca soare cu fãlci, concasoare cu conplat, concasoare cu impact orizontal(HIS) ši concasoare cu impact ver ti -cal (VSI). De asemenea, Sandvik pro -duce o gamã largã de mori cu cio -ca ne, mori cu valøuri etc., folositepen tru industria minierã. Conca soa -rele cu impact sunt folosite, în ge ne -ral, în carierele de piatrã, pentru con -casare secundarã, ši în balastiere,

pentru concasarea refuzului de ciursau a întregii materii sortate. Con ca -

soa rele HIS sunt destinate rocilornon abrazive, pentru concasare pri -ma rã ši secundarã, care au în com -ponenøa lor un procent de dioxid desiliciu mai mic de 50%. Conca soa -

rele VSI pot procesa orice, de la rocidure ši abrazive la materiale moi,ume de ši chiar lipicioase.

În fig. 31 este prezentatã o staøie deconcasare mobilã Sandvik, de mareproductivitate [11] Ultimele echipamente de concasatši sortat produse de Sandvik suntreprezentate de concasorul cu conCH660-2 cu reglaj hidraulic (fig. 32)ši de ciurul CL2152 [10, 11]. Concasorul CH660-2 este suc ce so -rul complet reproiectat al fostuluicon casor H6800, cu accent pe creš -terea performanøelor ši utilizarea lamaximum a sistemului de protecøie

modular împotriva uzurii, dezvoltatde Sandvik, având ca scop re du ce -rea costurilor cu uzura ši reducereamaximã a zgomotului (fig. 32).

Un alt utilaj Sandvik este ciurulCL2152, cu douã niveluri de sortare(cu mišcare liniarã a sitelor), con ce -put pentru aplicaøii în condiøii grelede lucru. Este complet echipat cusite de sortare ši elemente de pro -tecøie împotriva uzurii, pentru pre lun -girea duratei de viaøã ši re du ce reacosturilor de înlocuire. Sandvik oferão gamã largã de site de sor ta re šielemente de protecøie împo tri vauzurii, pentru aplicaøii nume roa se šivariate. Extinderea duratei de via øã aechipamentului, exploatarea în con -diøii de siguranøã, nivelul redus dezgo mot, costurile reduse de men te -nanøã/funcøionare fac ca acest utilajsã permitã o exploatare optimã pe operioadã îndelungatã de timp.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

68

Staøii mobile de Sortare a agregatelor minerale

Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu SârbuUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

continuare

Fig. 31

Page 70: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Sandvik UH440i este un utilaj mobil

de concasat, extrem de fiabil, care

face parte din noile unitãøi de con -

ca sat ši sortat oferite de doi noi

mem bri ai familiei Sandvik: Extec ši

Fintec.

Aspectele legate de protecøia me -

diu lui ši protecøia muncii sunt abor -

date de Sandvik cu seriozitate. Aici

este de menøionat sistemul de des -

prãfuire prin care Sandvik creeazã

un mediu de lucru mai bun. Se re -

mar cã ši utilajul de desprãfuire HX410

ši jgheabul telescopic Sandvik, care

reduce zgomotul ši minimizeazã

împrãštierea prafului ši a particulelor

fine în zonele învecinate. Pâlnia

jghea bului telescopic este alcãtuitã

dintr-o serie de segmente conice,

iar depresiunea din pâlnie împie di -

cã rãspândirea prafului.

Reducând costurile operaøionale de

curãøire ši pierderile de producøie,

jgheabul telescopic este realizat din

poliuretan rezistent la uzurã. El asi -

gurã o duratã îndelungatã de viaøã ši

intervale prelungite între mente nanøe.

Sistemul unic de desprãfuire HX410

(fig. 33) aplicã principiul simplu al

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010 69

Fig. 33

Fig. 32

Page 71: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201070

Fig. 34

Fig. 35

Page 72: Revista de Unele si Echipamente septembrie

ionizãrii prin transferul unei sarcinielec trice pozitive în particulele depraf. Dupã încãrcarea acestora, par -ticulele sunt atrase de suprafeøeleîm pãmântate, carcasa din oøel ino xi -dabil a sistemului ši banda trans por -toare. Acest sistem este destinatunei game variate de materiale.

Sistemul HX410 este disponibil într-oserie de dimensiuni standard ši poa -

te fi adaptat pentru majoritatea trans -portoarelor cu bandã [10].

Sandvik Rock Processing furnizeazãechipamente de concasare-sortarecare constau în: instalaøii complete,staøii mobile de concasare-sortare(care conøin concasoare cu con (fig.

34), concasoare cu fãlci, conca soa -re cu axul orizontal ši vertical, ciururivibratoare, alimentatoare), staøii mo -bile de concasare-sortare (fig. 35),benzi transportoare, automatizãri.Astfel de echipamente Sandvik suntprezentate ši în fig. 31, 36, 37, 38 ši

39. În fig. 39 este prezentatã o staøiede sortare ši spãlare a agregatelorSandvik [10].

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Fig. 36

Fig. 37

Fig. 38

Fig. 39

71

Page 73: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201072

Staøii mobile de concasare de a -

gre gate pentru construcøii, Rimac-

Moby 1000, Italia

O altã instalaøie de tipul celor men -

øionate mai sus este staøia mobilã

de concasare ši reciclare a mate ria -

le lor rezultate din demolãri sau din

de zafectarea îmbrãcãminøii de drum

cu asfalt. Este vorba de staøia MOBY

1000, prezentatã în fig. 40 a,b ši c,

unde se pot distinge urmãtoa re le

componente:

- Banda transportoare principalã cu

structurã portantã galvanizatã (fig.

43 ši 45);

- Banda lateralã cu structurã por -

tantã galvanizatã ( fig. 47 ši 48);

- Banda cu separator magnetic, a -

justabilã hidraulic prin intermediul a

doi cilindri hidraulici (fig. 44 ši 52);

- Sistemul de siguranøã (fig. 50);

- Acøionarea mašinii prin teleco man -

dã (fig. 51);

Fig. 40c

Fig. 41

Fig. 42

Fig. 44Fig. 43

Fig. 40a,b

Page 74: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

- Structura de acces ši susøinere cuscãri ši pasarele (fig. 48); - Sistemul automat de deschi de -

re/închidere al capotei instalaøiei deacøionare hidraulicã (fig. 46), res pec -tiv a sistemului de vibrare cu trans -misie hidraulicã (fig. 42).

În fig. 47 este arãtatã poziøia benziitransportoare plasatã lateral, în starepliatã, iar în fig. 50 se observã pa no -ul de comandã-control pentru toateoperaøiunile de lucru ši siguranøama šinii. În fig. 44 sunt prezentaøi cilindrii debasculare a cadrului de susøinere latransportorul cu bandã, iar în fig. 45

se vãd cilindrii hidraulici de pliere acadrului articulat al benzii longi tu di -na le în poziøie de transport. În partea de sus a fig. 44 se observãconstrucøia separatorului magneticmontat la partea superioarã a benziitransportoare (care este arãtat ši înfig. 52). Acest separator magnetic

Fig. 45

Fig. 47

Fig. 48

Fig. 49

Fig. 50

Fig. 46

73

Page 75: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201074

are rolul de a îndepãrta eventualeleobiecte metalice care au trecut dejaprin concasorul cu fãlci. În fig. 46 este arãtat ci lin dru l folositpentru deschiderea hi draulicã acapacului la gura de ali mentare.Deschiderea capacului se face laînceputul operaøiei de con casare. În fig. 49 este prezentat accesul facilpentru service-ul mašinii la grupulhi draulic de acøionare a agregatelormašinii prin ušurinøa ridicãrii ca pa -cului de protecøie a acestei instalaøii. În fig. 51 se prezintã pupitrul mobilde comandã-control de la distanøãal mašinii prin unde radio. Caracteristicile tehnico-economicepentru instalaøia de concasat mo bi -lã Rimac-Moby 1000 sunt urmãtoarele:Concasor cu acøiune hidraulicã:

- Productivitatea maximã: 45-150 t/h;- Dimensiuni gurã de alimentare:

1020x530, în mm;

- Dimensiuni deschidere gurã deevacuare: 20x150, în mm; - Transmisie hidraulicã pentru regla -rea mišcãrii; - Masa: 10.000 kg;

Utilajul pe šenile:

- Baza šenilei: 3310 mm; - Lãøimea šenilei: 450 mm; - Transmisie hidraulicã; - Lungimea de tracøiune a šenilei lacontactul cu solul: 4050 mm

Alimentare:

- Buncãr de alimentare de 6 m3 (fig.

2). Buncãrul de alimentare este cudouã planuri cu acøiune vibrantã ac -øionat hidraulic; Banda transportorului principal:

- Lãøimea: 1000, în mm; - Lungimea: 7000, în mm; - Transmisie hidraulicã; - Extinderea benzii se face hidraulic. Dimensiuni + masa mašinii:

- Lungimea de transport: 8700 mm; - Distanøa de lucru: 11200 mm; - Lãøimea de transport: 2500 mm; - Înãløimea maximã: 3150+300 mm; - Masa: 26000 kg

Motorul:

- Iveco Aifo Nef 67 6CDT Diesel/JohnDeer;- Putere/turaøie: 175 kW (238 CP),

2000 rot/min; - Tip 8045SE; - Turbocompressor.

• Pompa electricã de 24 V este fo lo -sitã pentru alimentarea motoruluidiesel cu combustibil din rezervorulde motorinã; • Funcøii complete pentru controlulde la distanøã a sistemului; • Control hidraulic pentru configu ra -øia mašinii; • Structura šasiului este completatãcu podest de service ši cu pasarelãde acces la buncãrul de alimentare; • Separator cu magnet SM100, folositpentru extragerea matarialelor fe roa -

se de pe banda transportoare, cupo sibilitate largã de reglare: - dimensiuni: 350x1900, în mm; - transmisie hidraulicã.

• Un sistem de desprãfuire. Conduc -te le care pulverizeazã apa sunt con -fec øionate din aliaj. Sistemul con øi ne:- pompã electricã; - conducte de distribuøie cu tanc ši

diuze de pulverizare. • Banda transportoare lateralã:600x2800, în mm:- grãtar.

Reciclatoare universale Hammelpentru dešeuri industriale ši ma -te riale din demolãri [14]

Firma germanã Hammel RecyclingtechnikGmbH vine în întâmpinarea indus tri -ei de tratare ši reciclare a dešeurilor,brevetând sisteme de tocãtoare mo -bile cu doi arbori care pot mãrunøiorice fel de dešeuri (fig. 55 ši 56),precum: gunoiul industrial, resturi delemn (fig. 54) ši hârtie, materiale re -zul tate din demolãri, fier vechi (fig.

53), aluminiul sau alte metale ne fe -roase, piatra sau asfaltul rezultat înurma reparãrii drumurilor [14]. Estede menøionat cã legislaøia euro pea -nã în domeniul reciclãrii materialeloreste din ce în ce mai strictã, ši, înconsecinøã, se cautã mãsuri efec ti -ve de protejare ši conservare a me -diului pe termen lung care se referãla transformarea dešeurilor indus tri -a le sau a celor rezultate din de mo -lãri în noi materii prime ši a integrãriivechilor exploatãri în peisagisticazonei. Tocãtoarele primare Hammel pro ce -seazã materiale extrem de dificile,precum: dešeuri de lemn, traversede cale feratã, rãdãcini de copaci,de šeuri industriale, role de hârtie,an velope uzate, caroserii auto etc.

Fig. 51

Fig. 52

Page 76: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Tocãtoarele Hammel sunt acøionatede grupuri de putere hidraulice, a -vând ca sursã energeticã motoarediesel Caterpillar sau motoare elec -trice. Arborii de tocare sunt antrenaøiprin intermediul unor cutii de vitezeplanetare, în trei trepte, la turaøii šicupluri corelate cu sarcina de lucru.Funcøiile de lucru ale mašinii suntac øionate prin telecomandã de ladistanøã. Cuva de alimentare are unvolum cuprins între 7 ši 11 m

3, înfunc øie de model. Partea sa supe ri -oarã este rabatabilã pentru a con -du ce materialul mai bine sprearborii de tocare (fig. 53). Tocãtoareleprimare Hammel sunt echipatre cubenzi transportoare cu lãøimi cuprin -se între 900 ši 1400 mm, în funcøiede tip. Înãløimea de descãrcare aben zii variazã în funcøie de tipul ma -ši nii între 3400 ši 4400 mm. În func -øie de materiale ši de perechea dearbori folosiøi pentru tocarea ma te -ria lelor se pot obøine în final pro du -se cu mãrimea cuprinsã între 150 ši400 mm. Mašinile pot fi dotate op -øio nal ši cu sisteme de stropire cuapã pentru reducerea produceriipra fului, cu magnet pentru sepa ra -rea componentelor metalice feroa -se, cu sistem de curãøare cataliticsau cu pachet de izolare fonic. Cele5 modele de mašini au greutãøi cu -prinse între 9 ši 44 t, iar pro duc ti vi ta -tea lor variazã între 10 t/h ši 200 t/h.Aceste mašini se executã în maimul te variante constructive: fixe, se -mi mobile cu axã cu roøi pentru trac -tare în perimetrul punctului de lucru,mobile pe šenile ši mobile montatepe trailer (fig. 54). Tocãtoarele secundare Hammelîm preunã cu cele primare for mea -zã un sistem complet de proce -sare a ma terialelor, producând lafinal un ma terial omogen, granulat,

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

Fig. 53

Fig. 54

Fig. 55

75

Page 77: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201076

cu di men siuni ce pot fi cuprinseîntre 10 ši 150 mm. Diametrele rotoa -

re lor de tocat variazã între 700 mm

ši 1000 mm, iar lãøimea acestora,numãrul ši modelul de dispunere acuøitelor va riazã ši ele în funcøie demãrimea ma šinii ši de tipul materia -lului tocat. Sitele de sortare sunt ale -se în func øie de material ši de mã -rimea finalã doritã. Ele sunt ac øio -nate hidraulic ši sunt prevãzute cuun sistem de pro tecøie la supra sar -cini. Acøionarea to cã toarelor secun -da re se face cu mo toare diesel

Caterpillar sau, al ternativ, cu grupuride putere elec trohidraulice, fiind pro -duse atât în va riantã mobilã, cât šifixã. Ele sunt dotate cu magneøi pen -tru separarea componentelor me ta -lice, dispuši pe direcøia benzii trans -portoare de descãrcare. Înainte camaterialul to cat sã fie descãrcat lacapãtul ben zii, materialele feroasesunt colec ta te, din mišcare, într-uncontainer spe cial. Dacã materialultocat conøine metale ne feroase,

aces tea pot fi separate cu ajutorulunui de tector pentru astfel de ma -teriale ce se monteazã la începutulbenzii de alimentare. De tec torul co -mandã des chiderea unei clapeteaflate la ca pãtul benzii pe unde secolecteazã materialul me ta lic de -tectat. Unele detalii constructive sunt pre -zen tate în fig. 58 ši 59 a ši b, iar înfig. 60 a ši b sunt arãtate posi bi litã øi -le de control de la distanøã prin te -lecomandã ši cu pupitru portabil [14].

Unitãøi cu site de sortare Hammel.

Pentru sortarea materialului tocat pecategorii de mãrime a granulelor,Hammel produce ši staøii cu unitãøi

Fig. 56

Fig. 57

Fig. 58

Page 78: Revista de Unele si Echipamente septembrie

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 2010

cu site de sortare ši cu benzi trans -

portoare ce pot lucra independent

(fig. 57) sau într-un sistem complex,

care împreunã cu tocãtoarele alcã -

tu iesc instalaøii de procesare com -

ple xe a materialelor reciclabile. n

Bibliografie:

1. * * * - Romcat oferã 40 de ani de

experienøã prin Powerscreen, Revis -

ta de Unelte ši Echipamente, nr.

9(97) septembrie, 2008, pag. 58-60

2. * * * - Powerscreen ši Terex

Pergson în Dubai, Eveniment, Revis -

ta de Unelte ši Echipamente, nr.

3(91), martie, 2008, pag. 96-98

3. * * * - Staøie de sortare cu sistem

de acøionare dual electric-diesel,

Revista de Unelte ši Echipamente-

Powerscreen - martie 2009, pag. 68-70

4. * * * - Finlay - succes cu staøia de

sortare 694, Revista de Unelte ši

Echipamente, nr. 8(96), august 2008,

pag. 44-46

5. * * * - Powertek prezintã la

Construct Expo utilaje: Finlay, spe -

cia list al concasãrii, Revista de

Unelte ši Echipamente, nr. 3(91),

martie 2008, pag. 40-42

6. * * * - Powertek ši Terex Finlay -

concasare la nivel înalt, Revista de

Unelte ši Echipamente, nr. 7(107),

iulie, 2009, pag. 24-27

7. * * * - Terex Finlay, calitatea echi -

pamentelor de sortare, Revista de

Unelte ši Echipamente, nr. 5(93), mai

2008, pag. 82-84

8. * * * - Terra România are soluøii

pentru concasoare - McCloskey, in -

ter viu, Revista de Unelte ši Echi pa -

mente, nr. 6(106), iunie, 2009, pag. 42-43

9. * * * - Soluøii multiple cu echi pa -

mente McCloskey ši Rubble Master,

Revista de Unelte ši Echipamente,

nr. 9 (109), septembrie, 2009, pag.

36-38

10. * * * - Produse de talie mondialã,

inovaøie ši spirit de echipã, Revista

de Unelte ši Echipamente, nr. 9(109),

septembrie, 2009, pag. 62-64

11. * * * - Soluøii pentru cariere de la

Sandvik, Revista de Unelte ši echi -

pa mente, nr. 11 (111), noiembrie,

2009, pag. 14-16

12. * * * - Instalaøia de concasat mobilã

Boby 1000, Rimac, s.p.a., Italy, pag. 6

13. * * * - Terex, Finlay, 984 Horizontal

Screener, USA. 2009, pag. 6

14. * * * - Tehnologie germanã la

reciclarea materialelor, Revista de

Unelte ši Echipamente, nr. 9(109),

sep tembrie, 2009, pag. 44-45, ši

Hammel Recyclingtehnik, Primary

Shredder, Diesel/Electric, Type

450/650/750/850/950, pag. 8

Fig. 59a

Fig. 60a,b

Fig. 59b

77

Page 79: Revista de Unele si Echipamente septembrie

POZA LUNII

Page 80: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 81: Revista de Unele si Echipamente septembrie

R E V I E W S

Atlas Copco shows the high

energy-efficient technology

incorporated in its screw

blowers

Antwerp, Belgium, June 2010:

Launch of the air blowers using

internal compression instead of

the external compression

establishes a new energy-

efficient performance standard

on the low pressure air blower

market. This is the main

conclusion of a technical study

published by the Oil-free Air

Division of Atlas Copco,

explaining the differences

between the screw technology

and the traditional rotary-lobe

technology. The screw

technology, by 30% more

efficient as average, compared to

the traditional technology, is

used to a range of ZS air

blowers manufactured by Atlas

Copco, recently launched, which

improves the energy efficiency of

low pressure air-blowing

applications and several

industries as wastewater

treatment and hydraulic

transport.

Starting with July 1, 2010, all

KOMATSU machines are

accompanied by the standard

5-years warranty

Starting with July 1, 2010,

Komatsu offers in Romania,

through its exclusive dealer,

MARCOM RMC’94 SRL, the

Overall 5-Years Warranty for each

machine of its range of products,

due to the MAINTENANCE PLUS

Concept.

Meanwhile, Komatsu offers free

of charge access to the satellite

monitoring system KOMTRAX,

system which is part of the

standard equipment of each of

the Komatsu machines. We must

mention that almost 1,000

Komatsu machines delivered in

Romania are equipped with this

KOMTRAX satellite monitoring

system.

STIHL has developed the

combined "12 in 1" system

The manufacturer of the STIHL

machines has developed for

those having gardens or yard to

be cleaned, a new combined

multifunctional system with 12

machines acted by only one

engine. This system, designed by

the innovation experts from

STIHL, can be used to cut and

take care of the lawn, to broom

the yards, to air and cultivate the

soils, to take care of the fruit-

trees or hedges. Only one

engine is enough to make all

these garden works, saving

space in your tool-store, time

due to the fast assembling of the

tools, and, last but not least,

money.

The Komatsu hydraulic

caterpillar excavators –

Leader on the international

market for 3 consecutive

years!

Vilvoorde, June 2010 - Selling by

8,300 hydraulic caterpillar

excavators more than its nearest

competitor, Komatsu recently

reconfirmed that it is the Leading

Manufacturer on the international

hydraulic caterpillar excavator

market. The study was carried

out by Off Highway Research, an

international marketing research

institute famous for its

constructions and agriculture

engineering machines market

reviews and surveys.

EQUIPMENT FOR INTERNAL

SOIL VIBRO-COMPACTION

The internal soil vibro-

compaction represents one of

the soil's deep-consolidation

methods, consisting of execution

of earth or concrete columns by

vibrations. As technologic

method, the land consolidation

consists of the artificial

modification of the mechanic

and physic features of the lands

in view of performing certain

works or ensuring the land

stability. According to the depth

to which is applied the method,

the land consolidation may be

classified in two technologic

types: the superficial

consolidation on and the deep

consolidation.

Economical-mathematics

methods for the forecast of

the promotion, purchase šand

maintenance costs related to

the technologic engineering

equipment

The occidental practice showed

without doubt that there is a

wide range of limits for the use

of the mathematic tool in the

firm activity, the selection of the

optimum version becoming

practically impossible without

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201080

Page 82: Revista de Unele si Echipamente septembrie

R E V I E W S

using such a tool able to bring to

the firm substantial add of

technical and economic

efficiency. The spectacular

changes in all fields, generated

by the vertiginous evolvement of

the contemporary world, besides

the extraordinary increase of the

complexity of the issues to be

solved, amplified by the current

economic crisis with strong

impact in all the sectors of the

social life, should determine the

abandon of the old working

methods (unfortunately

perpetuated by some firms even

now, 20 years since the

communism fall and three years

since the Accession to the

European Union), because the

new work tasks need modern

working methods, procedures

and tools.

Mobile sorting stations for the

mineral aggregates

Incorporated in 1862, Sandvik is

an international industrial holding

supplying high technology

products, special ceramic

materials and engineering and

mining tools and equipment.

The Sandvik sorting-crushing

plants are designed for reaching

a maximum performance. The

fixed or mobile crushers offer

well designed solutions for any

kind of applications, being easy

to adapt them to small and

hardly accessible areas.

The German firm, Hammel

Recyclingtechnik GmbH, has

anticipated the needs in the

waste recycling and treatment

industry, brevetting mobile

double-shaft crushers, able to

crush waste as: industrial

garbage, wooden and paper

waste, debris resulted from

demolition works, scrap iron,

aluminum waste or other

nonferrous metallic waste, stone

or concrete waste resulted from

the road rehabilitation and

maintenance works.

The new MB Japanese division

has been opened

The MB SpA Company goes

overseas, arriving in one of the

most developed country in the

world: the new company's

branch from Vicenza,

international leader in

manufacturing the bin mills, is

available for the Japanese

enterprisers starting with March,

current year. Located in

Shinagawa, the modern

residential quarter from the

middle of Tokyo, the new branch

shall be equipped with a

warehouse where the spare parts

are stored and the post-sale

services are ensured. The

success of the new MB branch

appeared since its first working

day: 26 calls precisely and 311

congratulation letters!

Atlas Copco has prepared for

the new EPA TIER 4A/EU

STAGE III B standards for gas

emissions

Starting with January 2011, the

standards for the diesel off-road

130 - 560 kW engine emissions

shall become stricter. On the

European market, the gas

emissions are regulated by EU

STAGE III B standard, while in

United States, by EPA TIER 4

Standards. A significant change

in the regulatory activity at this

stage is the severe reduction - by

tens times - of the allowed

particles and cinders in the

content šof the emissions. With

regard to the NOx, which is the

main generator of smoke cinder,

the allowed level shall be

reduced by half compared to the

level set out in the previous

standards.

MINI at maxi power

Being since over two decades

the leader of the international

mini-excavator market, Hitachi

Construction Machinery (Europe)

NV (HCME) reaffirmed its

dedication to this important

sector of the constructions

industry, by launching its last two

models: ZX 16-3 and ZX 18-3.

After the successful launching, in

2008, of ZX 14-3 on the market,

HCME has marketed the above

mentioned new models to

consolidateš its range of mini-

excavators.

Available with the options "with

cabin" or "with protective

tarpaulin, the Hitachi mini-

excavators are designed to

facilitate their use in narrow areas,

being ideal for the persons working

at utility systems, in gardens, in

landscape design, in soil general

works. Having an incomparable

quality level, the Hitachi mini-

excavators assure improved

performances, comfort, maximum

safety and low operating costs. n

Revista de Unelte ši Echipamente n septembrie 201081

Page 83: Revista de Unele si Echipamente septembrie

Talon de abonamenT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7 lei nn 6 luni 12 lei nn 1 an 22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:denumirea firmei..................................................................................domeniul de activitate al firmei:...........................................................numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................departament.........................................................................................adresã: Strada..............................................nr...... bloc....................Sc........... etaj.......ap.............................................................................localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, CIF RO 22254549cont RO12RZBR0000060009757116 Banca Raiffeisen, Sucursala Unirii. Înpreøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

atenøie!!! nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"

OfErtA dE publiCitAtE pEntru 2010:Modul 1 apariøie (Euro)

1/1 A4 900

1/2 A4 500

1/4 A4 300

Coperta 1 2600

Coperta 2 2000

Coperta 3 1600

Coperta 4 22002 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã

un spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii

ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor

pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 –

500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 –

300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

Page 84: Revista de Unele si Echipamente septembrie
Page 85: Revista de Unele si Echipamente septembrie