Upload
casamearo
View
258
Download
10
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Revista de unelte si echipamente - martie 2009
Citation preview
cop1:cop1.qxd 3/9/2009 11:23 AM Page 2
cop2:cop 2 bosch.qxd 3/9/2009 6:42 PM Page 2
003 terra:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:54 AM Page 3
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 20094
S U M A R
INFO-NEWSPremierul chinez ši cancelarul german, martori la semnarea contractului cu Sany 8Cea mai micã mašinã de gãurit/înšurubat profesionalã cu acumulator litiu-ion! 10
NOUTĂŢINoul separator de condens certificat de la Atlas Copco trateazã emulsiile stabile 12Powertek Go Blogging!Mai transparenøi, mai comunicativi 64
MEGA TEHNICEchipamente pentru drišcuirea suprafeøelor betonului proaspãt 16
REPORTAJCDP Access - Groupe Piroux ši cea mai francofonã zonã din România 26
INTERVIUÎn construcøii se anunøã vremuri delicate 48
MANAGEMENT TEHNOLOGICInovarea, factor de progres pentru întreprinderile mici ši mijlocii 56
TEHNOLOGIIReciclarea materialelor asfaltice în instalaøii fixe depreparare a mixturilor 90
ŠANTIER
Construcøia unui pod sofisticat 72
FINANCIAR
Sãgeøile leului 78
SOLUŢII ECO
MOTORINE ECOLOGICE PENTRU PROTECØIA MEDIULUI
LA FUNCØIONAREA MOTOARELOR DIESEL 84
ADVERTORIAL
Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia de bricolaj
ši echipamente pentru construcøii, prin implementarea
SeniorERP 40
Testarea noilor miniîncãrcãtoare multifuncøionale
Case pentru armatã 42
Legãtura directã cu satelitul aduce beneficiile din
spaøiu pe pãmânt 46
Sistemul DUAL POWER
Mai multã mobilitate de la Powerscreen 68
Lanøurile STIHL – de referinøã pentru industria producãtoare
de motoferãstraie 82
EVENIMENT
Powertek a livrat cea mai mare pompã de
beton din øarã! 30
TÂRGUL DE UTILAJE MARCOM – EDIØIA 2009 36
16 Echipamentepentru drišcuireasuprafeøelorbetonului proaspãtDrišcuirea esteoperaøiunea tehnologicãprin care se asigurãnetezirea supra feøeitencuielii pentru o finisarede calitate supe rioarã, iardrišca este unealtamanualã folositã în acestscop. Pentru creštereaproduc tivitãøii ši calitãøii....
26 CDP Access -Groupe Piroux ši ceamai francofonã zonãdin RomâniaLa aproximativ 15 kmnord-est de municipiulPitešti ši maxim 2 km deMioveni, afacerištii româniši cei francezi au bãtutîncã o datã palma ši auformat CDP Access -Groupe Piroux, dupã ce înurmã cu muløi ani, tot aici,s-au pus bazele.....
30 Powertek a livratcea mai marepompã de beton dinøarã!La intrarea în showroomulPowertek, situat la km 23al autostrãzii Bucurešti –Pitešti, în sensul giratoriuamenajat aparent ad hoc,o pompã de beton marcaSermac, abia scoasã dinøiplã, anunøã din timpevenimentul la care amfost invitaøi....
46 Legãtura directãcu satelitul aducebeneficiile dinspaøiu pe pãmântUtilizatorii de JCB vor aveadoar de profitat ca urmarea introducerii pe scarãlargã a noilor sisteme demonitorizare prin satelit.Sistemul avansat de tele -me trie, denumit JCBLiveLink (conexiune îndirect), are capa ci tatea dea crešte performanøa....
004 sumar:004 sumar.qxd 3/9/2009 5:01 PM Page 4
005 ircat:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:59 AM Page 5
PUBLISHER: Daniel Adam
REDACTOR-ŠEF: Dragoš NicolaeDESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš
REDACTOR COLABORATOR: Bogdan Oproiu
CONSILIUL ŠTIINØIFIC:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)
0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu
conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu
prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu
drd. ing. Oana Tonciu
CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu
ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose
MARKETING MANAGER: Laura Iacob
REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este opublicaøie lunarã a
MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin BerariDIRECTOR GENERAL: Adrian Rus
DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu GãvrušDIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu
DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod
PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir,Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu
ABONAMENTE: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,
Bucurešti
CORESPONDENØÃ:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]
www.hiparion.com
ADRESA: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;
Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69
Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE
SYMMETRIARODIPET
Revista de Unelte ši Echipamente este marcã înregistratãISSN 1582-4217
Copyright HIPARION MAGAZINESReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau
ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al
HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea
informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.
Acum câteva zile am ajuns în zona pasajului Basarab ši, cum aflasemcã lucrãrile s-au reluat – asta dupã îndelungate ši repetate disputepolitice –, am trecut sã arunc o privire asupra evoluøiei šantierului ši a
utilajelor cu care se lucreazã. Chiar în vecinãtatea gãrii Basarab troneazãspectaculos doi piloni înaløi, parcã pentru a atenøiona trecãtorii asupraamplorii acestei lucrãri de excepøie. Dacã facem un scurt apel la memorie,vom descoperi cã în cel mai aglomerat oraš al României nu s-au fãcut cineštie ce investiøii în infrastructurã, deši pentru asta s-au consumat sute de oreši spaøiu în mass-media, mandate de primari ši milioane de minute petrecutegratuit în trafic de cei mai muløi dintre noi. E drept, s-au mai asfaltat câtevaartere, s-au reabilitat câteva pasaje subterane ši câteva linii de tramvai, însãtoate astea existau deja ši au fost doar îmbunãtãøite. Revenind la pasajul Basarab, am rãmas mut de uimire de unele motiveresponsabile cu întreruperea lucrãrilor. Ca sã vã dau un exemplu, o štire dinpresa centralã anunøa cã pasajul este blocat de prezenøa pe traseu a uneišaormerii. Altã datã a fost blocat de un anumit imobil ši de proprietarul furiosal acestuia. Oricum, e vorba de permanenta problemã a exproprierilor. Când era primar, Videanu se chinuia sã demonstreze cã pasajul este lucrarede utilitate publicã, o problemã de care s-a lovit inclusiv Sorin Oprescu šicare a devenit aša doar prin intervenøia expresã a premierului Boc. Acum sevor putea face exproprierile ši se vor relua lucrãrile. Nedumerirea mea estelegatã însã de întârzierea acestei declaraøii de utilitate publicã, ce mi se parela fel de ridicolã ca prezenøa pe traseu a unei mašini abandonate, cu careprimãria ši guvernul n-ar šti ce sã facã. S-a crezut vreodatã cã pasajulBasarab are o altã utilitate în afarã de cea publicã? Mã îndoiesc. Dar ce mi-avenit tocmai acum cu acest pasj? Unul din motive este simplul fapt cã,øinând cont de termenul de execuøie al constructorului, pasajul trebuia sã fiegata ši deja dat în folosinøã. Al doilea motiv este legat de faptul cã în infra -structurã viteza de construcøie ar trebui sã creascã, iar divergenøele juridice,care de multe ori frizeazã ridicolul, ar trebui sã fie rezolvate grabnic ši corect. Dacã bãncile nu mai acordã credite ši construcøiile imobiliare au încetinitmult producøia, autoritãøile din România, constructorii ši dealerii de utilaje artrebui sã se reorienteze cãtre infrastructurã. Avem nevoie de staøii de epurare,de segmente de protecøie ši tratare a apei, de poduri, tuneluri ši apãrãri demaluri. Ca sã numai vorbim de marile autostrãzi la care încã suntem codašiiEuropei. Acum avem proiectanøi ši constructori buni, dar ši asistenøã externãpentru toate aceste procese care compun construcøia, care pornesc cu unsimplu studiu de fezabilitate ši se încheie cu recepøia lucrãrii. Avem toatetipurile de utilaje, de la unelte de mânã pânã la macarale trun ši concasoarede carierã. Ne mai trebuie bunãvoinøã ši neutralizarea conflictelor de intereseale oamenilor care ne conduc.
Dragoš Nicolae
Decizii banale, dar luate cu greu
TIPAR:
006 editorial:06 editorial.qxd 3/9/2009 5:03 PM Page 6
074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:12 PM Page 77
I N F O - N E W S
8
Premierul chinez ši cancelarulgerman, martori la semnareacontractului cu Sany
Pe 29 ianuarie, anul curent,pre mierul chinez Wen Jiabaoa vizitat Germania pentru a
fi martor, alãturi de cancelarul ger -man Angela Merkel, la semnareacontractului în valoare de peste100 de milioane de euro dintregrupul specializat în echipamentede beton Sany ši autoritãøile dinRhine-Westphalia. Este cea maimare investiøie chinezã în Europadin toate timpurile ši ea constã înconstruitrea unei platforme de pro -ducøie la centrul R&D în Colon,Nord Rhine-Westphalia. Odatã ceva fi construit, centrul de producøiede la Colon va alimenta toatã piaøadin Europa. Managerii de la Sanyconsiderã cã investiøia se va re -
cupera în šapte ani, dacã se vorproduce 3.000 de echipamenteanual ši dacã se vor vinde echi pa -
mente în valoare de 350 de mili oa -ne $, ceea ce înseamnã un profittotal de 48.02 milioane $. Pentrunoua fabricã, Sany va achiziøionade la aløi producãtori din Europašasiuri, pompe de ulei ši motoare,iar decizia de a produce numaipentru bãtrânul continent provinedin considerente economice.
Cu øinta de a adânci cooperarea
economicã dintre cele douã øãri, în
timpul vizitei premierului Wen Jiabao,
guvernele Germaniei ši Chinei au
semnat un total de 6 proiecte de
investiøii, din care proiectul cu Sany
este cea mai mare investiøie chi ne -
zã în Europa. Ambele gu ver ne au
acordat o importanøã deo sebitã
investiøiei grupului chinez, iar cere -
monia de semnare a contrac tului a
avut loc la Cancelarie, sem natarii
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:06 PM Page 8
fiind Liang Wengen, preše din tele
Sany, ši dl. Rutgers, pre mie rul re -
giunii Nord Rhine-Westphalia. De
semenea, la eveniment au parti -
cipat în calitate de martori dna. An -
gela Merkel ši dl. Wen Jiabao, care
în cadrul ceremoniei a declarat:
„Este un proiect mãreø!”Dupã ceremonia de semnare, LiangWengen ši prešedintele XiangWenbo au fost invitaøi sã participlela banchetul organizat de dna.Merkel în cinstea premierului Wen.Datoritã dezvoltãrii construcøiilor
de mašini ši utilaje chineze din
ultima perioadã, care au culminat
cu investiøii de proporøii în mai
multe platforme de producøie, atât
în Europa, cât ši în SUA, tehno lo -
gizarea de ultimã orã a echipa -
mentelor de construcøii a devenit o
prioritate pentru Sany. Pe lângã
investiøiile din Germania, Sany a
mai construit o platformã de pro -
ducøie în India, în valoare totalã de
60 de milioane de dolari, datã în
folosinøã în noiembrie 2006, deve -
nind totodatã cea mai mare inves -
tiøie chinezã din India. Un alt pro -
iect important al celor de la Sany
este cel inaugurat în septembrie
2007, cu o investiøie de 60 de
milioane $ în statul Georgia, S.U.A.,
acolo unde s-a construit un centru
de producøie, devenind totodatã
cea mai mare investiøie chinezã de
pe continentul nord-american.
În situaøia economicã actualã, Sany
are curajul sã facã investiøii de
mari proporøii bazându-se pe com -
petitivitatea produselor sale ši a
managementului performant de
pânã acum. Prešedintele Xiang
Wenbo a declrat cã turul european
al premierului chinez Wen Jiabao
demonstreazã încrederea Chinei
în promovarea ši implementarea
strategiilor economice pe termen
lung, în ciuda crizei financiar-ban -
care care se manifestã puternic în
aceastã perioadã.
În 2008, Sany a ajuns la vânzãri în
valoare de 20,9 mld. de RMB, iar în
urmãtorii cinci ani plãnuiešte sã
creascã pânã la cifra de 100 de
mld. de RMB, ši astfel sã fie listatã
în Fortune Global 500. n
008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:07 PM Page 9
I N F O - N E W S
10
Cea mai micã mašinã degãurit/înšurubat profesionalã cuacumulator litiu-ion!
Inovaøia este cheia! Acest as -
pect devine din ce in ce mai
important pentru specialištii din
ziua de azi. Ei au nevoie de scule
electrice care încorporeazã ino va -
øia, pentru a-ši putea rea liza
lucrãrile la nivelul de perfor manøã
dorit. Cunoštiinøele unice acumu -
late de cãtre Bosch de-a lungul
unei experienøe vaste în do meniu
împreunã cu forøa inova toare
carac teristicã mãrcii noastre au
condus la crearea unei scule
extrem de ušor de manevrat, dato -
ritã dimensiunilor sale reduse, care
poate satisface chiar šiašteptãrile
celor mai exigenøi profesioništi.
Dimensiuni reduse, putere maximã!GSR 10.8 V-LI Professional este la
fel de puternicã precum o mašinã de
gãurit/înšurubat standard, dar cu
dimensiuni reduse la jumãtate. Pre -
gãtitã pentru acøiune în orice situa -
øie, poate fi pãstratã permanent la
îndemânã: reprezintã soluøia idea -
lã pentru orice specialist.
Dimensiunea nu mai este o pro ble -
mã pentru putere. Datoritã teh no -
logiei Litiu-Ion, GSR 10.8 V-LI Pro -
fessional este o sculã electricã
compactã ši totuši extrem de
puternicã – chiar ši atunci când nu
este folositã pentru o perioadã mai
lungã de timp. Cu GSR 10.8 V-LI
Professional se pot înšuruba cu
ušurinøã šuruburi de tip 6 x 60 mm
în lemnde esenøã moale.Acest tip de opera øiu neacoperã aproxi ma tiv 75%din toate cazurile de înšurubãri.
Timp redus necesar încãrcãrii,duratã de viaøã îndelungatãÎncãrcãtorul AL 1130 CV permiteîncãrcarea în numai 30 de minuteši menajeazã acumulatorii asi gu -rându-le astfel o duratã de viaøãextrem de îndelungatã. Datoritãteh nologiei Hyper Charge, în pri -mele 15 min. acumulatorul seîncarcã în proporøie de 70%, acestaspect fiind extrem de important învederea pãstrãrii constante a rit -mului de lucru, chiar ši atunci cândun al doilea acumulator nu estedisponibil. Tehnologia ECP (ElectronicCell Protection) asigurã de ase me -nea, protecøia electronicã a baterieiprin protejarea împotriva supra -încãl zirii ši descãrcãrii profunde.Avantajul clar pe care îl oferã GSR10.8 V-LI Professional este duratalungã de viaøã atât a acumu la -torilor reîncãrcabili, cât ši a mašinii. Bineînøeles cã GSR 10.8 V-LI Pro -fessional impresioneazã ši atuncicând intrã în acøiune. Printre prin -cipalele sale avantaje se pot enu -mera: inel de reglare a momentuluide torsiune cu 10+1 poziøii de
reglare;blocareax; LED culuminãputernicã,poziøionat frontal; capmagnetic de prindere a biøilor.
Ušor de pãstrat la îndemânãGSR 10.8 V-LI Professional poate filuatã oriunde. Pentru a fi ši mai ušorde purtat, în pachetul acesteiaexistã un toc detašabil ce poate fiprins, spre exemplu, direct la curea,fiind astfel la dispoziøia specia lis -tului în orice moment ši în oricesituaøie. Micuøã, dar complexã înacelaši timp, aceastã sculã elec tri -cã poate fi pãstratã ši într-o geantã,având astfel spaøiu ši pentru omuløime de accesorii. GSR 10.8 V-LIîøi oferã tot ceea ce-øi poøi do ri dela un partener de încredere pre -gãtit sã te ajute în orice situaøie.
Testeazã cea mai micã mašinã degãurit/înšurubat profesionalã de laBosch!Soluøia idealã pentru speciališti. n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:11 PM Page 10
010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:43 PM Page 11
N O U T Ã Ø I
12
Noul separator de condens,certificat de Atlas Copco, trateazã emulsiile stabile
Integrarea separatorului apã-uleiasigurã controlul electronic pen -tru o funcøionare lipsitã de griji
ši în acelaši timp sporešte capa -citatea liniei de producøie. GamaOSCi a fost certificatã de Institutulgerman DIBt (Deutsche Institut fürBautechnik), ca garanøie supli men -
tarã cã separarea condensului seface la cel mai înalt nivel de eficienøã.Standardele adoptate în scopulprotecøiei mediului stabilesc limitageneralã a contaminãrii cu ulei înapa rezidualã la 20 ppm. Acestlucru face necesarã separareauleiului din condensul generat încompresor. Este recomandatã echi -parea compresoarelor cu injecøiede ulei cu separatoare apã-ulei.Separatoarele OSCi Atlas Copcoau trecut cu succes testele pentrucertificarea DIBt. Aceastã instituøie externã (DeutscheInstitut für Bautechnik) este spe -
cializatã în emiterea aprobãrilortehnice pentru domeniul inginerieicivile. Certificatul obøinut garan tea -zã faptul cã OSCi îndeplineštecerinøele standardelor internaøio -nale în vigoare. Compresoarele Atlas Copco dinga ma GA – de la 37 la 90 kW* – potfi echipate cu separatoare OSCiintegrate. Aceste compresoare eli -coidale cu injecøie de ulei pot fi
Antwerp, Belgia,29 ianuarie 2009.Cu noul separatorapã-ulei, caretrateazã emulsiastabilã ši împiedicãformarea bacteriilorîn compresor,condensul nu maireprezintã oproblemã. Tipulacesta de sepa ratorOSCi este integratîn compresoareleelicoidale cu injec -øie de ulei de la37 pânã la 90 kW*.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
*pentru toate compresoarele GA dela 37 la 90 kW (de asemenea, pen -tru variantele FF, +ši VSD), cu excep -øia compresoarelor GA 37 ši GA 45
012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:54 PM Page 12
N O U T Ã Ø I
utilizate într-o mare varietate deapli caøii ši industrii, printre care:ateliere, linii de asamblare, pro -ducøia de mase plastice, ambalare,industria auto, industria tipograficã,textilã, prelucrarea lemnului, pro -ducøia materialelor de construcøii,turnãtorie ši în activitãøile din do -meniul petrolului ši gazelor.Utilizare lipsitã de griji: uleiul nuajunge în contact cu mediulînconjurãtorAtunci când este vorba despre se -pararea uleiului din apã, majo ri -tatea separatoarelor pot face faøãemulsiilor instabile. Dar emulsiilestabile sunt mult mai dificil de se -parat. Astfel, inginerii Atlas Copcoau dezvoltat o nouã metodã derezolvare a acestei probleme.(În principiu, gama OSCi asigurãfiltarea în trei etape, fiecare etapãavând loc într-un turn diferit. Înprimul turn are loc o separare ba -zatã pe diferenøa de gravitate
dintre ulei ši apã. Un nou filtru,special combinat cu aerarea dincel de-al doilea turn, a fost pro -iectat pentru înlãturarea emulsieistabile concomitent cu împie di ca -rea formãrii bacteriilor ši miro su -rilor. În cele din urmã, filtrul cucarbon activ din ultimul turn estedestinat reøinerii urmelor de ulei.)Aceastã combinaøie unicã a dife -ritelor metode de filtrare faceposibilã separarea uleiului de apadin condensul format în interiorulcompresorului, împiedicând tot oda -tã formarea bacteriilor, chiar în cazulemulsiilor stabile. Astfel se eliminãgrija contaminãrii, atât pentru compre -sorul dumneavoastrã, cât ši pentrumediul înconjurãtor, ši sunt respec -tate standardele inter naøionale.Integrare pentru o utilizare facilãPrin integrarea separatorului OSCiîn compresor devine posibilã uti -lizarea sistemului de control alacestuia pentru monitorizarea se -
paratorului apã-ulei. În timp cedisplay-ul dã informaøii referitoarela starea filtrului, riscul de preaplinši avertizãrile privind necesitateaservice-ului sunt anunøate prinsemnale de alarmã. Toate acesteaspecte fac posibilã obøinereaunei eficienøe de funcøionaremaxime a configuraøiei compre -sorului. Evitarea operaøiunilor deservice care nu sunt necesareduce la economii de timp ši bani.În timp ce separatoarele apã-uleiexterioare pot ocupa un spaøiu depânã la 2 m2, necesarul de spaøiual separatorului OSCi integrat sereduce la zero. Acest lucru duce lacrešterea eficienøei liniei de pro -ducøie ši, concomitent, la mini -mizarea riscului de scãpãri de uleiši la scãderea costurilor ši timpuluide instalare. Tot ce trebuie fãcuteste adãugarea de apã curatã šiconectarea la sistemul de cana -lizare. Astfel, OSCi este gata pentrusepararea condensului produs încompresor cu o eficienøã ridicatã.În cele din urmã, o drenã deinspecøie permite obøinerea demostre de condens, fãrã a finecesarã deschiderea compre so -rului, fãcând din comparaøiile deturbiditate o metodã rapidã šiušoa rã de control. Acest lucrufurnizeazã o unealtã în plus pentruverificarea acurateøei separatoruluiapã-ulei ši încadrarea în limitelecerute de standarde. Urmând îmbunãtãøirile continue alegamei GA, la rândul ei gama OSCise adaugã soluøiilor complete ofe -rite de Atlas Copco. În plus faøã deeconomiile de energie ši per for -maøele sporite ale compresoa relorGA, aceasta adaugã ca bene ficiusuplimentar pentru clienøi uti lizarea
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 13
012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:54 PM Page 13
lipsitã de griji. Evacuarea con -
densului din compresor devine
astfel mai eficientã ši ecologicã.
Aceastã inovaøie a fost posibilã
gra øie experienøei ši expertizei
Atlas Copco, formate pe parcursul
numeroaselor decenii în producøia
ši dezvoltarea compresoarelor ši
echi pamentelor de tratare a aerului.
Atlas Copco este lider mondial în
furnizarea de soluøii pentru pro -
ductivitate industrialã. Produsele ši
serviciile includ echipamente pen -
tru aer comprimat ši gaz, gene ra -
toare, echipamente pentru con -
strucøii ši minerit, unelte industriale
ši sisteme de asamblare, precum
ši servicii post-vânzare ši de
închiriere. În strânsã colaborare cu
clienøii ši partenerii de afaceri, ši cu
136 de ani de experienøã, Atlas
Copco inoveazã pentru o pro duc -
tivitate superioarã. Având sediul
central în Stockholm, Suedia, ex tin -
derea globalã a Grupului implicã
peste 160 de pieøe. În 2008, Atlas
Copco avea 34.000 de angajaøi ši
venituri de 7,7 miliarde de euro. Mai
multe detalii aflaøi la adresa
www.atlascopco.com.
Industrial Air este o divizie a Atlas
Copco Compressor Technique
busi ness area. Aceasta dezvoltã,
produce ši comercializeazã în
întreaga lume compresoare de aer
cu injecøie de ulei sau oil-free,
echipamente de tratare a aerului ši
soluøii de reøele ši monitorizare,
sub mai multe mãrci, pentru toate
domeniile industriale. Divizia se
concentreazã pe îmbunãtãøirea
suplimentarã a productivitãøii clien -
øilor. Sediul central al diviziei ši
centrul de producøie principal sunt
situate în Antwerp, Belgia. n
N O U T Ã Ø I
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200914
012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:55 PM Page 14
012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:55 PM Page 15
M E G A T E H N I C
16
Echipamente pentru drišcuireasuprafeøelor betonului proaspãt
Caracteristicile principale aleunui astfel de echipamentsunt: viteza variabilã, produc -
tivitatea mare (pânã la 60 m2/orã),aportul de apã prin pulverizator.Alcãtuirea constructivã a echi -pamentelor pentru drišcuit.Echipamentul se compune din douãpãrøi principale cu funcøii tehno lo -gice distincte (fig. 1a, documentareREV SRL, ši fig. 1b, documentareMixer): unitatea de comandã šicontrol (1) ši drišca mecanicã (2)ce acøioneazã asupra materialului.Transmiterea energiei de la uni ta -tea de comandã la drišcã se faceprin intermediul unui cablu.Unitatea de comandã ši control(fig. 2, documentare [2]) este pre -vãzutã, printre altele, cu un rezervorši un furtun de apã, un regulator devitezã a discului, un panou decomandã etc.Pe fig. 2 s-au fãcut notaøiile [2]:
1) Grilajul pentru aerisire;2) Bušonul rezervorului de apã;3) Furtunul de apã;4) Rezervorul de apã;5) Întrerupãtorul general (magne -
totermic cu bobinã decuplatã; ON – pornit, OFF – oprit);
6) Regulatorul de vitezã a dis cu lui;
7) Mânerul pentru ridicarea uni -tãøii de comandã ši control;
8) Termoprotectorul reductorului;9) Siguranøa fuzibilã a pompei de
apã (3,15 A);10) Priza de alimentare electricã
a drištei (cu dispozitiv de blocaj aštecãrului);
11) Racordul furtunului pentru je -tul de apã;
12) Elasticul de fixare a re zer vo rului;
13) Reducøia;14) Transformatorul;15) Filtrul de apã;16) Pompa de apã;17) Cablul electric general de ali -
mentare;18) Štecãrul electric general de
alimentare;19) Suportul;20) Mânerul rezervorului;21) Capacul panoului de co man -
dã ši control.Panoul de comandã ši control esteprezentat în fig. 3, documentare [2],
pe care s-au fãcut urmãtoarele notaøii:
Drišcuirea esteoperaøiuneatehnologicã princare se asigurãnetezirea supra feøeitencuielii pentru ofinisare de calitatesupe rioarã, iardrišca este unealtamanualã folositã înacest scop. Pentrucrešterea produc -tivitãøii ši calitãøiilucrãrilor de driš cuires-au conceput širealizat echipa -mente deosebit deingenioase folositela finisarea interioa -relor ši exterioa relorclãdirilor de locuit, abirourilor ši a celordestinate activitã -øilor industriale.
Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti, Catedra Mašini de Construcøii
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Fig. 1a
Fig. 1b
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:15 PM Page 16
M E G A T E H N I C
1. “ON–OFF” (“Pornit–Oprit”) – În tre -rupãtorul general prevãzut cu pro -tecøie magnetotermicã prin bobinãde siguranøã are douã poziøii:
l Poziøia “ON”: alimentarea cucu rent electric a panoului de co -mandã ši control;
l Poziøia “OFF”: întreruperea cu -rentului electric de la panoul decomandã ši control.
2. “Speed regulation” – Reglareavitezei discului (Min. – Max.):
l Poziøia “Min.” înspre stânga:di mi nueazã viteza de rotaøie adiscului;
l Poziøia “Max.” înspre dreapta:mã rešte viteza de rotaøie a discului.
3. “Fuse (3,15 A)” – Siguranøa fu zi -bilã: conøine o siguranøã de 3,15 A,
pentru protecøia pompei de apã;4. “Thermal” – Termoprotectorul
mo toreductorului: dacã este acti -vat, semnaleazã anomalia motore -ductorului frezei (pentru reîncãr ca -re se apasã butonul);
5. Priza de alimentare electricã afrezei în care se introduce štecãrulde alimentare electricã a frezei.Drišca mecanicã (fig. 4, docu men -tare [2]), øinutã în mânã de ope -ratorul uman, este dotatã cu unmotoreductor, un racord cu jet deapã ši un arbore pentru prin de readiscului (organului de lucru) pre vã -zut cu scai-šal de fixare a bu retelui.Pe fig. 4 s-au fãcut notaøiile [2]:
1) Butonul pentru jetul de apã; 2) Întrerupãtorul “Pornire – Oprire”;
3) Duza pentru jetul de apã;4) Pivotul de susøinere ši antre -
nare a discului;5) Buretele cu scai;6) Štecãrul de alimentare electricã;7) Cablul de alimentare electricã
a drištii;8) Furtunul pentru jetul de apã;9) Tubul de protecøie pentru fur -
tun ši cablul de alimentare elec tri -cã prevãzut cu prindere cu clemã;
10) Mânerul de susøinere;11) Discul cu scai-šal;12) Motoreductorul;13) Mânerul.
În fig. 5, documentare [2], se pre -zintã modurile de fixare a compo -nentelor organului de lucru ši aburetelui. S-au fãcut urmãtoarele
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 17
Fig. 2
Fig. 3
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 17
notaøii: 1 – discul; 2 – pivotul desus øinere ši antrenare a discului; 3 – šurubul de fixare ši siguranøã adiscului; 4 – benzile de scai-šalpentru fixarea buretelui; 5 – benzilecu scai de fixare a buretelui.Având în vedere cerinøele esen -øiale de siguranøã ši sãnãtate pre -vãzute în Directivele CEE ši înNormele Armonizate (EN), mai josvom enumera dispozitivele de si -guranøã ce au fost adoptate deproducãtori:
1) Întrerupãtorul magnetotermiccu bobinã de decuplare se aflã pepanoul de comandã ši control,care folosešte la protejarea ins ta la -øiei electrice în caz de lipsã de cu -rent, supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit;
2) Termoprotectorul reductoruluieste un dispozitiv care întrerupealimentarea electricã a reduc to ru -lui drištei ši folosešte la protejareareductorului în caz de supraîncãr -ca re ši/sau scurtcircuit; Pentrurecuplare se apasã butonul aflat
pe partea din faøã a panoului decomandã ši control;
3) Siguranøa fuzibilã pentru pom -pa de apã este formatã dintr-osiguranøã de 3,15 A, amplasatã pe
partea din faøã a panoului de
comandã ši control, care folosešte
la protejarea pompei în caz de
supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit;
4) Izolarea cablului electric de
alimentare a drištei este un în ve liš
din plastic care îl protejeazã de fur -
tunul pentru jet de apã ši împie -
dicã po sibilele pierderi accidentale
de apã sã intre în contact cu even -
tualele pãrøi zgâ riate ale cablului
electric.
Accesoriile folosite pentru diferite
ge nuri de operaøii sunt urmã toa rele
(fig. 6, documentare [3]): su portul
(fig. 6a) pentru lucrul la planšee
(tavane), mânerul (fig. 6b) pentru
lucrul la pardoseli, discuri ši bureøi
(fig. 6c) pentru prelucrarea suprafeøei.
Discurile ši bureøii care pot fi
montaøi la drišcã sunt adoptaøi în
funcøie de textura suprafeøei fini -
sate, fiind destinaøi drišcuirii ten -
cuielilor fine ši a ghipsului, rašche -
tãrii suprafeøelor, netezirii mozai -
cului ši multor altor aplicaøii:
l discul abraziv negru pentru
curãøarea suprafeøelor;
l buretele brun pentru šlefuirea
grosierã cu buretele;
l burete bleu pentru šlefuirea
medie cu buretele;
l burete alb pentru šlefuirea finã;
l burete oranj pentru šlefuirea
tencuielii lipicioase (cu ipsos);
l grilaj (grilã) pentru polizare 120g;
l grilaj (grilã) pentru polizare 220g;
l disc ABS rošu pentru drišcui -
rea suprafeøelor;
l disc din plutã pentru nivelarea
suprafeøelor;
l disc perie din alamã pentru
perierea “piatrã vizibilã”;
l disc cu cuie pentru rãzuirea
(ridarea) tencuielilor;
M E G A T E H N I C
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200918
Fig. 4
Fig. 6
Fig. 5
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 18
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:42 PM Page 19
M E G A T E H N I C
l disc cu 4 lame din oøel pentru
netezirea tencuielilor;
l disc cu 4 lame din inox pentru
lustruirea tencuielilor cu ipsos;
l disc cu 4 lame din PVC pentru
netezirea tencuielilor decorative.
Conform specificaøiilor producã -
torilor (IMER GROUP, REV SRL), în
funcøie de natura lucrãrilor se pot
atinge urmãtoarele mãrimi ale pro -
ductivitãøilor:
l prelucrarea stratului de fini -
sare: 60 m2/orã;
l prelucrarea stratului grosier:
50 m2/orã;
l prelucrarea tencuielilor prea -
mes tecate: 50 m2/orã;
l rašchetarea ši šmirgheluirea
vopselelor lavabile: 40 m2/orã.
Bazându-se pe acelaši concept
con structiv, au fost realizate ši echi -
pa mente specializate, folo si te nu mai
pentru rašchetarea su pra fe øelor us -
cate, în vederea corec tãrii unor
neregularitãøi ale aces tora, ši anume:
l debavurarea suprafeøelor beto -
nului dupã demontarea cofrajelor
(fig. 7, documentare [4]);
l netezirea ši curãøarea pereøilor
verticali (fig. 8, documentare [4]);
l curãøarea pereøilor de in scrip -
øiile graffiti (fig. 9, documentare [4]).
Aceste echipamente au puteri de
400 ši de 1010 W, la 1000 – 1650
rot/min, respectiv 5500 rot/min, ši
ma se ale drištei de 3,8 kg, res pec -
tiv 5,5 kg.
De asemenea, au fost realizate mini -
freze speciale pentru šlefuirea par do -
selilor (fig. 10, documentare Husky).
Deoarece rašchetarea uscatã de -
gajã noxe, sub formã de praf, este
necesarã cuplarea echipamen -
telor la aspiratoare performante de
praf, de tip industrial, care sã aibã
caracteristicile urmãtoare: depre siu -nea creatã min. 0,235 bar; debitulde aer 56 l/s ši puterea 1200 W;tubul de aspirare de min. 4 m, cudiametrul de 32 mm.Recomandãri de exploatare šiîntreøinereEchipamentul este manipulat deun singur operator care trebuie sãposede anumite aptitudini tehniceprofesionale. Sã fie un operatorpro fesional bine instruit, cu vârstapeste 18 ani, abilitat sã execute înexclusivitate pornirea, folosirea,utilarea, punerea la punct (în modobligatoriu cu protecøiile recoman -date ši cu mašina închisã) ši op ri reamašinii, respectând instruc øiu nileprevãzute în manualul de utilizare.Când folosešte mašina, operatorul
Fig. 7
Fig. 8
Fig. 9
Fig. 10
Fig. 11
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200920
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 20
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:16 PM Page 21
M E G A T E H N I C
autorizat trebuie sã aibã, în modobligatoriu, o øinutã corectã a cor -pului, pentru o poziøie optimã ši si -gurã de lucru, în funcøie de tipul delucrare (fig. 11, documentare [2]):
l folosirea mašinii la perete (fig. 11a);
l folosirea mašinii pentru tavan:ham cu suport de susøinere (fig. 11b).Având în vedere legislaøia în vi -goare, în materie de siguranøã šisãnãtate la locurile de muncã, esteobligatorie folosirea dispozitivelor deprotecøie individualã (DPI) pre ci -zate în tabelul 1.La pregãtirea pentru lucru ši uti li za -rea echipamentului se vor avea învedere urmãtoarele faze obligatorii [2]:
1) Încãrcarea rezervorului cu apã;2) Montarea buretelui pe discul
cu scai;
3) Legarea štecãrului de ali men -tare electricã a frezei la panoul decomandã ši control;
4) Legarea furtunului de apã lapanoul de comandã ši control;
5) Legarea la reøeaua de ali -mentare electricã;
6) Pornirea mašinii;7) Reglarea vitezei discului;8) Drišcuirea sau rašchetarea su -
prafeøei prin mišcãri compuse aledrištii (fig. 12a, documentare [2]);
9) Dacã e nevoie se stropešte cu apã
lucrarea (fig. 12b, documentare [2]);
10) Eventuale pauze de lucru;11) Închiderea mašinii;12) Curãøarea frezei;13) Golirea apei din instalaøia hi -
draulicã în timpul iernii.Pentru a asigura operatorului posi -bilitatea de a ocupa poziøiile de
lucru prevãzute se recomandã sãse garanteze distanøele minime depoziøionare precizate în fig. 13, do -cumentare [2].Pentru umplerea rezervorului cuapã se parcurg urmãtoarele etape(fig. 14, documentare [2]):
1) Dešurubarea bušonului rezer -vorului (1) ši scoaterea acestuia;
2) Mutarea elasticului de fixare arezervorului (2) ši ridicarea re -zervorului (3);
3) Umplerea rezervorului cu apãcuratã (capacitate maximã 5 litri);
4) Reašezarea rezervorului šifixarea acestuia cu elasticul (2);
5) Înšurubarea bušonului rezer -vorului (1).Este obligatoriu sã se foloseascãîn mod exclusiv apã curatã/filtratã,sã nu conøinã impuritãøi care potînfunda ši bloca pompa.Legarea furtunului pentru jetul deapã ši a štecãrului de alimentareelectricã a drištei se realizeazã prinurmãtoarele etape (fig. 15, docu -mentare [2]):
1) Cuplarea furtunului pentru jetulde apã (1) în locul cores punzãtorde pe panoul de comandã šicontrol (2);
2) Cuplarea štecãrului de ali -mentare electricã a drištei (3) înpriza de alimentare electricã aacesteia (4), poziøionatã pe panoulde comandã ši control;
3) Blocarea štecãrului de ali men -tare electricã a drištei (3) cu dis -pozitvul de blocare (5).Reøeaua electricã de alimentare lacare se leagã mašina trebuie sãsatisfacã toate caracteristicile teh -nice prevãzute în tabelul 2, decicablurile ši întrerupãtorul de linietrebuie sã fie dimensionate potrivit,pentru a permite trecerea curen tu -lui corespunzãtor puterii instalate.
DPI obligatorii Denumirea echipamentului Simbolul Condiøiile de utilizarel Protejarea Mãnuši de protecøie
mâinilor
l Protejarea Îmbrãcãminte de protecøiecorpului
l Protejarea feøei Ecran de protecøie
l Protejarea cãilor Mascã de protecøierespiratorii
În timpul tututoroperaøiunilor de utilizarea drištei
În timpul operaøiunilor de frezare a suprafeøelor de lucru
Tabel 1
Fig. 12
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200922
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 22
M E G A T E H N I C
Înainte de pornirea mašinii, ope -
ratorul autorizat trebuie în mod
obligatoriu sã efectueze urmã toa -
rele verificãri [2]:
1. Sã se asigure cã nu existã
persoane neautorizate în apro pie -
rea mašinii;
2. Sã se asigure cã mašina este
corect poziøionatã (fig. 13, do cu -
men tare [2]);
3. Sã se asigure cã toate com po -
nentele sunt corect instalate;
4. Sã se asigure cã regulatorul de
vitezã a discului (fig. 3, poziøia 2) este
învârtit spre stânga la poziøia Min;
5. Sã se asigure cã toate dis po -
zitivele de siguranøã sunt integre,
instalate corect ši funcøionale;
6. Sã se asigure cã rezervorul de
apã este umplut;
7. Sã se asigure cã štecãrul de
alimentare electricã a frezei este
introdus ši blocat în priza pozi øio -
natã pe panoul de comandã ši
control;
8. Sã se asigure cã furtunul de
apã jet este legat de panoul de
comandã ši control;
9. Sã se asigure cã štecãrul de la
cablul de alimentare electric este
legat la priza de la tabloul general
de distribuøie electricã ši cã în -
trerupãtorul electric general este în
poziøia “0”;
10. Sã se asigure, în funcøie de
tipul de lucru care trebuie efectuat,
de instalarea corectã pe frezã a
accesoriilor adecvate;
11. Sã se asigure cã a citit ši a
înøeles toate pãrøile din manualul
de “Instrucøiuni de folosire ši în -
treøinere”;
12. Sã se foloseascã dispo zi -
tivele de protecøie individualã (DPI)
obligatorii.
Fig. 13
Fig. 14
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 23
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 23
M E G A T E H N I C
Pentru pornirea mašinii se parcurgurmãtoarele etape [2]:
1) Cuplarea tabloului general dedistribuøie ši alimentare electricã,ašezând comutatorul electric ge -neral în poziøia “I”;
2) Alimentarea cu curent a pa -noului de comandã ši control aše -zând comutatorul electric general“Start – Stop” (fig. 3, poziøia 1) înpoziøia ”ON”;
3) Prinderea drištii cu ambelemâini ši ocuparea poziøiei corectede folosire, în funcøie de tipul delucru (fig. 13, documentare [2]);
4) Fixarea comutatorului “Marcia
– Arresto” (Pornire – Oprire), carese aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4,poziøia 2), în poziøia “I”; discul vaîncepe sã se roteascã la vitezaminimã;
5) Fixarea comutatorului “Marcia– Arresto” (Pornire – Oprire) care seaflã poziøionat pe drišcã (fig. 4,poziøia 2) în poziøia “0” ši reglareavitezei dorite a discului cu ajutorulregulatorului care se aflã pe pa -noul de comandã ši control (fig. 3,poziøia 2);
6) Fixarea comutatorului “Marcia– Arresto” (Pornire – Oprire) care seaflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, po -
zi øia 2) în poziøia “I”, discul înce pândsã se roteascã la viteza fixatã;
7) Apropierea drištii de suprafaøa
de lucru ši exercitarea unei apãsãri
adecvate pe aceasta, efectuând cu
drišca o mišcare rotativã ši trans -
lativã, având în vedere tehnicile u zua -
le de lucru (fig. 12a, documentare [2]);
8) Dacã este necesar, se folo -sešte jetul de apã pentru a umezisuprafaøa apãsând butonul pentrujetul de apã (fig. 12b, documentare[2]). Dacã rezervorul se golešte,acesta se reumple cu apã curatãaša cum a fost descris mai sus;Pauza de lucru nu trebuie sãdepãšeascã 15 min pentru a seevita uscarea tencuielii pe disc.Pentru pauze de lucru mai marieste necesar sã se efectueze pro -cedura de închidere a mašinii, careconstã în urmãtoarele etape [2]:
1) Se oprešte mašina comutândbutonul “Marcia – Arresto” (Pornire–Oprire) care se aflã pe drišcã (fig. 4, poziøia 2) în poziøia “0” ši seašteaptã ca discul sã se opreascã;
2) Se ašazã drišca pe o supra -faøã dreaptã care sã îi asigure sta -bilitate;
3) Se închide tensiunea de lapanoul de comandã ši controlcomutând întrerupãtorul general(fig. 3, poziøia 1) în poziøia ”OFF”;
4) Se scoate štecãrul de ali -mentare electricã generalã (fig. 15,poziøia 6) de la reøeaua electricãde alimentare;
5) Se deblocheazã ši se scoateštecãrul de alimentare electricã afrezei (fig. 15, poziøia 3) din prizacare se aflã pe panoul de co -mandã ši control (fig. 3, poziøia 5).Pentru evitarea situaøiilor de pericoliminent sau care se produc într-unanumit moment, operatorii auto ri -zaøi trebuie în mod obligatoriu sã
Caracteristicile tehnice Domeniile de mãrimiTensiunea de alimentare/Frecvenøa V/Hz 220 – 230/ 50Tensiunea de alimentare a drištei V 24 – 48Puterea electricã absorbitã de W 90reductorul drišteiViteza de rotaøie a motorului rot/min 3800Turaøia minimã a discului rot/min 40Turaøia maximã a discului rot/min 120Puterea electricã absorbitã de W 48pompa de apãLungimea cablului de alimentare m 3 – 20electricã a drišteiCapacitatea rezervorului litri 5Masa drištei cu disc ši cablu kg 9,7Masa panoului de comandã ši control kg 10,8 – 25cu rezervorul de apã golMasa containerului kg 4,5Masa totalã kg 25 – 50
Tabelul 2
Fig. 15
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200924
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 24
M E G A T E H N I C
apeleze la oprirea de urgenøã amašinii care se poate efectuacomutând întrerupãtorul general“Start – Stop” instalat pe panoul decomandã ši control (fig. 3, poziøia 1).Drištele pentru beton necesitã oserie de prudenøe privind utilizarea:
l Echipamentul trebuie folositnumai de cãtre personal instruitpentru aceastã aplicaøie, la lu c rã -rile specifice pentru care a fostproiectat ši numai dupã citirea cuatenøie a specificaøiilor din ma -nualul de utilizare;
l Operatorul uman trebuie sãpoarte îmbrãcãmintea ši echi pa -mentul de protecøie adecvatecondiøiilor de lucru:
- haine strânse pe corp, fãrãceasuri de mânã, inele, brãøãri saualte podoabe;
- mãšti de protecøie la praf;
- cãšti de protecøie, antifoanesau alte dispozitive similare;
- ecrane sau ochelari de pro tec -øie ši bentiøe pentru transpiraøie. n
BIBLIOGRAFIE1. ZAFIU, Gh. P., Echipamente teh -nologice pentru lucrãri de poli -zare, cu scule abrazive, folosite înconstrucøii, în “Revista de unelte šiechipamente”, nr. 16/2001 2. * * * Manualul de “Instrucøiunipen tru folosire ši întreøinere”, do -cu mentaøie în format PDF, elabo -ratã de firma Mixer, pentru drišcaVertigio, 2008 3. * * * REV – Technology for plas -ter finish, documentaøie REV SRL,http://fratazzatricirev.com4. * * * Ponceuses girafes etgirafons, http://www.btpmat.fr5. * * * 98/37/CE “Directiva Mašini”– Privitor la apropierea legislaøiilor
statelor membre relative la mašini 6. * * * 89/336/CEE “Directiva deCompatibilitate Electromagneticã– Privitor la apropierea legislaøiilorstatelor membre relative la com pa -tibilitatea electromagneticã. Modifi -catã de Directiva 92/31/CEE” 7. * * * 73/23/CEE “Directiva deTen siune micã” – Privitor la apro -pierea legislaøiilor statelor membrerelative la materialul electric des -tinat sã fie folosit în anumite limitede tensiune 8. * * * EN 60204-1 (CEI 44-5) “Si -gu ranøa utilajului: Echipamentulelectric al mašinilor” 9. * * * EN ISO 12100-1-2 “Sigu ran -øa utilajului – Concepte fundamen -tale, principii generale de proiectare”10. * * * EN 294 “Distanøa de si -guranøã pentru a împiedica ajun -gerea zonelor periculoase de cãtremembrele superioare”
016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:17 PM Page 25
R E P O R T A J
CDP Access - Groupe Piroux ši ceamai francofonã zonã din România
Drumul ce leagã noua šoseade centurã a municipiuluiPitešti de Mioveni dureazã
aproximativ cincisprezece minute,însã este departe de a fi ca-n pal -mã ši lasã impresia cã autoritãøileši-au concentrat întreaga energieconstructivã doar asupra ocolirii,de alfel excelent realizatã într-untimp record. Imediat ce comunaPiscani rãmâne în urmã, DN 73face dreapta spre Mioveni ši, exactîn acel loc, CDP Access - GroupePiroux, o companie creatã în mar tie2003, se desfãšoarã pe o im pre -sionantã suprafaøã de 22.000 m2.Aici sosesc în fiecare dimineaøã230 de angajaøi, cei mai muløidintre ei cu transportul asigurat decompanie sau, dacã locuiesc înapropiere, pe cont propriu. Majo ri -tatea îndeplinesc tot felul de sarci ni
în halele de producøie ši servicecare adunã împreunã 12.000 m2,ocupaøi în întregime de trei corpuridistincte, fãrã legãturã directã. Ma -na gerii companiei însã, inginerii,oamenii de vânzãri ši de logisticãmišunã fãrã întrerupere într-o clã di rede birouri modernã, a cãrei faøadãpare desprinsã de pe bulevardelebucureštene.
La intrare, prima persoanã pecare o întâlnim este dl. StanislasDelayat, director ge neral PirouxINDUSTRIE ROMÂNIA, ši imediatne lansãm într-un dialog din carenu lipsesc gestica in ten sã, englezaši româna, ultimele douã gar nisite cuun frumos accent fran øu zesc. „PirouxIndustrie furnizeazã com ponentepentru utilajele Haulotte, apoi noiaprovizionãm cu echipa mente de
La aproximativ 15 km nord-est demunicipiul Pitešti šimaxim 2 km deMioveni, afacerištiiromâni ši ceifrancezi au bãtutîncã o datã palmaši au format CDPAccess - GroupePiroux, dupã ce înurmã cu muløi ani,tot aici, s-au pusbazele faimosuluinostru automobilnaøional Dacia, caurmare a viziteiistorice înRomânia, în 1966,a prešedinteluifrancez Charles de Gaulle.
26 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Dragoš Nicolae
026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 26
R E P O R T A J
lucru la înãløime CDP Acces”, neexplicã, printre altele, dl. Stanislas.
Foarte repede apare ši ghidul,Emil Marius Diaconu, un tânãrama bil, modest ši foarte pasionatde meseria pe care o are. Poartã ojachetã neagrã marca Haulotte,are 25 de ani ši lucreazã la CDPAccess - Groupe Piroux de un ande zile. Cunoašte uzina ši parculde utilaje ca pe propriile buzunare,este încã student, dar se pregã -tešte sã promoveze ca inginer šivorbešte fluent engleza, pentru cãøine mult legãtura cu personalulcosmopolit de la fabrica Haulotte. Fãrã introduceri pompoase, Emilne invitã direct în incinta parculuide utilaje Haulotte, destinat închi -rierilor ši vânzãrilor. Ši, ca sã testãmpe pielea noastrã siguranøa unuiastfel de echipament, ne urcãm înnacela unui H16TPX, care ne ridicãušor la 16 m înãløime faøã de sol.„În uzina Piroux Industries se pro -duc braøe, balustrade, trepte ši alteaccesorii pentru nacele”, ne spuneEmil, în timp ce manevreazã sigurpe el joystick-ul ši pedala utilajului,botezatã în argoul tehnicienilor
“mânã moartã”. Tot de la el aflãm
cã acel X inscripøionat pe utilaje
reprezintã tracøiunea 4X4, cifra (de
exemplu, 16) sugereazã înãløimea
de ridicare, iar TP provine de la
telescopic. Alte utilaje sunt notate
cu HA, ceea ce înseamnã articulat.
„Dacã un client dorešte sã cum -
pere un echipament nou, iar noi nu
îl avem aici, atunci se face coman -
dã. Pentru utilajele second-hand,
livrarea se realizeazã ši pe loc,
dacã nacela este expusã aici în
incintã”, continuã Emil, în vreme cenoi fa cem de zor fotografii pano -ramei nou apãrute.
„Transportul cãtre client este
asigurat tot de noi, prin intermediul
unor parteneri transportatori, dar în
foarte scurt timp CDP Access va
avea propriul sistem de livrare,
pentru a suplimenta distribuøia”, ne
informeazã Emil. Revenim pe sol ši
ne continuãm vizita. Traversând
cur tea, ne infiltrãm prin pãdurea de
nacele articulate, cu catarg, foar fe ci
sau telescopice, toate vopsite în
galben. Unele dintre ele sunt acøio -
nate electric, iar altele diesel. Dacã
în curte s-ar afla ši echipamentele
închiriate, probabil cã nici n-am
mai avea loc de plimbãri.
Pe drum ne intersectãm cu EduardTomacu, omul de la logisticã,ocupat chiar în acel moment cu olivrare. Sub ochii lui atenøi, doioperatori încarcã o nacelã într-uncamion de transport, dar au timpsã ne tachineze puøin ghidul,destinzând atmosfera. Unul dintreei îl acuzã pe Emil de “trãdare” ši
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 27
026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 27
de sustra gere de la munca ade -vãratã, spre amuzamentul general.Apare ši unul din oamenii de ser -vice, aša cã îl rugãm sã ne prezintemašina lui de intervenøii. Îl cheamãPetculescu Dorel ši asigurã bunafuncøionare a echipamentelorHaulotte de câte ori este nevoie,oriunde este ne voie. Dacia lui, unLogan VAN, pare blindatã ši în modcert este plinã de sertare, scule šifiše tehnice, pentru cã am vãzut cuochii noštri. Dorel spune cã înprezent existã šapte mašini deservice la centrul de la Mioveni,alãturi de câte una la fiecare filialãdin Craiova, Oradea, Sibiu ši Iaši,acoperind întreaga øarã.Apoi ne retragem ši ne îndreptãmspre depo zitul de piese de schimb,despre care aflãm cã este foartebine or ga nizat. Nu zãbovim multînsã, pen tru cã vrem sã-l prindemla serviciu ši pe dl. Rusu, šef ser -viciu tehnic la CDP Access -Groupe Piroux.
Biroul domnului Iosif Rusu se aflãîntr-o încãpere mare, inundat deluminã ši dominat de trei postere,care-i ocupã aproape în întregime
peretele din spate ši care îi trã -deazã, încã de la intrare, pasiuneapentru sport. Øine cel mai mult laprimul, în care un alpinist esca la -deazã un versant abrupt, specta -culos ši periculos totodatã. Este o
reclamã la Mitsubishi Forklift
Trucks, un brand comercializat de
CDP Access, dar care are darul de
a-i aduce aminte de încercãrile
peri culoase la care el însuši s-a
supus în tinereøe. A lucrat mult
timp la Centrul de Studiu pentru
Automobile Românešti (CESAR),
iar în ultimii ani a fost directorul
general al acestei instituøii. Deøine
un brevet de invenøie pentru o
“cutie de transmisie”, însã din
modestie nu ne spune de el ši ni-l
aratã abia dupã ce punem noi
întrebarea. Pe 13 decembrie 2006
ši-a început activitatea la CDP
Access în funcøia de šef serviciu
tehnic. Din atašament pentru
R E P O R T A J
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200928
026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 28
Haulotte poartã un hanorac sport,
negru, branduit cu numele con -
struc torului francez. În aceeaši
încãpere se aflã ši biroul lui Emil,
ašezat strategic, parcã pentru a
fura cât mai multã meserie.
„Activitatea firmei CDP Access -
Group Piroux se împarte în comer -
cializarea, închirierea, întreøinerea
ši reparaøia utilajelor de lucru la
înãløime”, ne spune simplu dl. Rusu.
„Pentru mai multã concordanøã,
com pania are departamentele îm -
pãr øite în trei segmente distincte:
direcøia comercialã, direcøia teh ni -
cã (serviciul tehnic) ši comparti -
mentul de logisticã. Importul de
nacele Haulotte se face de la fa bri -
ca din Polonia, pe care le inspec -
tãm ši cãrora le facem Cartea
ISCIR. În ea scriem toate datele
tehnice, masa de ridicat, înãløimea
de ridicat, termenele de scadenøã
ši datele deøinãtorului.”
În calculator am ši o bazã de date
cu fiecare utilaj în parte, în care
trec informaøii despre utilaje, in -
spec øiile tehnice ši reparaøiile
fãcute de-a lungul tim pului. Dacã
un utilaj nu funcøio nea zã normal
dupã inspecøia tehnicã, atunci i se
acordã în mod automat service.
Revenind la cãrøile ISCIR, în ele
trecem numãrul pieselor schim -
bate, orele de funcøionare, instruc -
tajul de lucru ši carnetul de men -
tenanøã. De asemenea, este
semnalat ši numele operatorului
care a fãcut reparaøiile ši codul
pie selor schimbate. Dacã este ne -
voie, perioada de mentenanøã a
utilajelor poate fi prelungitã”, de cla -
rã šeful serviciului tehnic.
Ca ši nacelele, piesele de schimb
sunt aduse din Polonia ši sosescîn
funcøie de raportul de service ši de
codul fiecãreia. Dacã nacela este
în garanøie, atunci manopera,
piesa ši transportul ei sunt su por -
tate de CDP Access.
Pentru identificarea defecøiunilor la
utilaje, operatorii de service folo -
sesc nište echipamente ultramo -
der ne, care încap într-o servietã
obišnuitã ši sunt capabile sã
indice defecøiunile prin intermediul
senzorilor de blocare ši al limi -
tatorilor. „Toate utilajele sunt dotate
cu senzori, pentru cã aceštia
indicã unghiurile de înclinare ši
presiunea”, ne spune dl. Rusu, timp
în care Emil despacheteazã repede
un aparat avut la îndemânã. În
momentul în care poziøia braøului
nacelei nu este cea corespun zã -
toare, intervin senzorii de blocare
care nu mai pemit echipamentului
sã se ridice.
Vizavi de inovaøiile tehnice care
sosesc periodic de la fabricile din
Franøa (Reims, L’Horme, Le Creusant),
staful CDP Access este instruit
odatã cu acestea, iar ei instruiesc
la rândul lor utilizatorii finali ai
acestor echipamente.
Deši ne dãm seama cã dl. Iosif
Rusu ar avea multe sã ne spunã
despre toate utilajele pe care le
are sub atentã observaøie, suntem
nevoiøi sã apelãm iar la amabi li -
tatea ghidului nostru pentru a ne
conduce la noua fabricã Haulotte,
aflatã la nici un kilometru distanøã.
Dar despre asta vom vorbi în
numãrul urmãtor. n
R E P O R T A J
29Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Dl. Iosif Rusu, šef serviciu tehnic CDP Access
026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 29
E V E N I M E N T
30
Powertek a livrat cea mai marepompã de beton din øarã!
Deši vântul rece biciuie dintoate pãrøile, doi traineri dela Powertek manevreazã
de zor braøul de 53 de metri alpompei SERMAC, de un alb intens,cu ajutorul unei telecomenzi ceseamãnã mai mult cu joystick-urilejocurilor video decât cu „dreptun -ghiul” plin de butoane cu careschimbãmcanaleletelevizorului.Acum, intenøialor este sãgãseascãpoziøii cât maigraøioase alebraøuluiautopompei,pentru a dacât maifrumos înpoze. Însã,activitatealor debazã esteiniøiereaviitorilorproprie -tari sau acelorcare o
vor manevra, cu toate funcøiile uti -la je lor, mereu simplificate ši sofis -ticate totodatã. Peste foarte puøintimp, betoniera, care acum po zea -zã graøios, va alimenta cu betonvreo construcøie de pe undeva dinBucurešti, sau poate din vreun altcolø din Muntenia. Pentru cã aceas -ta este raza de acøiune a firmeiCEMEX Beton, al treilea mareproducãtor de beton din øarã,concentratã în partea de sud, pen -tru o receptivitate cât mai grabnicã,dupã cum am aflat de la pro -prietarii firmei.
Despre tranzacøiile dintre Powertek
Trailers ši CEMEX Beton se poatespune cã au deja tradiøie, pentrucã soluøiile de betonare pro -puse de ultimii au necesitat o
gamã întreagã de utilaje,prin tre care se regãsescmala xoare, instalaøii de beton,echipamente de transport šide betonare. Rodul acesteicolaborãri a adus în curteacelor de la CEMEX Beton 40 de malaxoare de beton,trei instalaøii de beton în regimpropriu marca Texnokat, patrupompe de beton SERMAC
La intrarea înshowroomulPowertek, situat lakm 23 al autostrãziiBucurešti – Pitešti,în sensul giratoriuamenajat aparentad hoc, o pompãde beton marcaSERMAC, abiascoasã din øiplã,anunøã din timpevenimentul la caream fost invitaøi sãasistãm. PowertekTrailers urmeazã sãlivreze douã pompede beton de maridimensiuni cãtre unpartener de afacerimai vechi, CEMEXBeton, un între prin -zãtor de top înRomânia pentruaceastã nišã deproducøie.
Dragoš Nicolae
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:30 PM Page 30
E V E N I M E N T
cu braø de 36 de metri ši 12 mixereBaryval. De azi, parcul lor de utilajes-a îmbogãøit cu încã douã pompede beton: una de 50 m, iar cealaltã,de 53 (care în prezent este ceamai mare din øarã).
Dupã šedinøa foto, unde am pri -mit ši câteva detalii tehnice despreutilaje, întâlnirea s-a mutat în salade šedinøe, acolo unde am fostprimiøi de reprezentanøii PowertekTrailers ši CEMEX Beton. Pentru cãde ceva vreme abordarea jurnališ -tilor este tot mai mult legatã de cri -za financiarã, direcøia predilectã aîntrebãrilor a urmãrit acest subiect.Întrebaøi de strategiile de marketingpe care le vor adopta în aceste si -tuaøii nelãmurite financiar, manageriicompaniei CEMEX Beton s-au
declarat relativ liništiøi, spunândprintre altele cã: “La vremuri decrizã, unii urcã, aløii coboarã, totul esã gestionezi bine partea pe carete afli. Dacã ešti pe partea ascen -dentã, atunci trebuie sã încerci sã-øipãstrezi poziøia.” Directorul CEMEXBeton a mai adãugat cã foarte im -portantã este flexibilitatea produ cã -torului ši calitatea betonului furnizat.Desigur, nu totul este roz, deoareceexistã ši o concurenøã neloialã dinpartea celor care oferã beton prost,fãrã certificat de calitate, dar la pre -øuri mai mici. Firma CEMEX Betonînsã acordã constructorilor dis -counturi, în funcøie de cantitateade beton solicitatã, iar fiecare ser -viciu este însoøit de certificat decalitate conform normelor euro pene.„Totuši, preøurile nu coboarã nicio -
datã sub pragul de renta bi litate,pentru cã nimeni nu vine cu banide acasã”, ne-au mai declaratreprezentanøii CEMEX Beton.Prezent la discuøii, Štefan Pãtrašcu,Sales Manager Powertek Trailers,ne-a declarat: “Prima vânzare esteušor de fãcut, însã mai dificil estesã determini clientul sã revinãmereu în acelaši loc a doua oarã,a treia oarã etc.”Referitor la pompele SERMAC, dl. Pãtrašcu ne-a asigurat cã: “Articu -laøiile braøelor acestor pompe suntfoarte ušoare. Un patent SERMAC,produsul investiøiilor în cercetare.Întreaga pompã, de altfel, estefoarte ušoarã. Astfel se monteazãperfect pe un sašiu cu 4 axe. AiciSERMAC are un mare avantaj con -curenøial în faøa celorlaløi producãtori.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 31
030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 31
E V E N I M E N T
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200932
De asemenea întregul grup depompare este foarte bine dimen -sionat ši construit, astfel încâtvibraøiile transmise în braø ši ar ti -culaøii sunt foarte reduse. De aicirezultând usurinøa în exploatare,fiabilitate.”
Pentru a înøelege mai clar stra -tegia de fidelizare pe care opracticã Powertek Trailers, direc -torul general Ovidiu Secu a avutamabilitatea sã ne acorde unscurt interviu.Am înøeles cã deja se poate vorbide o anumitã tradiøie a tran zac øii -lor pe care le-aøi încheiat cu firmaCEMEX Beton. Cum i-aøi determinatsã revinã mereu la dvs.?Atât Powertek Trailers, cât ši în -tregul grup de firme Powertek suntinteresate de relaøii comerciale petermen lung. Avem o misiune ši va -lori ce pun clientul ši satisfacøiaacestuia pe primul loc. În opinianoastrã, aceasta este o abordarepe care trebuie sã o aibã toate fir -
mele care se vor profesioniste. Nudoar la nivel declarativ, ci ši fapticsuntem implicaøi în dezvoltareacontinuã a reøelei de service ši deîmbunãtãøire a serviciilor oferite. Fiecã este vorba de consultanøã teh -nicã de specialitate, fie de serviciicomerciale, de finanøare, de ser vi ce,întreøinere sau mentenanøã, sau deproducøie, calitatea pe care o ofe rimeste de prim rang ši nu pierdemnici o ocazie în vederea crešteriicalitãøii ši satisfacøiei clienøilor. Cuaceste produse ši cu aceastã cali -tate am atras CEMEX Beton.Ce avantaje post-vânzare oferiøinoilor proprietari pentru cele douãpompe SERMAC?Cele douã pompe completeazã unpachet mai mare de echipamenteprintre care instalaøii de betoane, în -cãr cãtoare etc., toate echipa men -tele fiind cuprinse într-un contractde service ce permite, pe lângãbu getarea exactã a tuturor costu ri -lor, ši monitorizarea atentã autilajelor. Astfel, timpii de imobi li -
zare a echipamentelor sunt prac ticreduši la maximum.Una din pompe este în momentulde faøã cea mai mare din Ro mâ nia.Cât de importantã este aceastãtranzacøie pentru Powertek Trailers,luând în calcul faptul cã recor du -rile aduc cu sine ši un anumit gradde notorietate?Este foarte importantã. Este, dacãvreøi, dovada cã acøiunile ši abor -dãrile pe care le avem sunt celecorecte. Este rãsplata eforturilorcon stante depuse pentru dezvol ta -rea reøelei de service, pentruconsolidarea poziøiei pe piaøã ši,nu în ultimul rând, pentru a deveniadevãraøi speciališti în oferireacelor mai profitabile ši performantesoluøii tehnice.Øinând cont de criza financiarãcare dã bãtãi de cap mediului deafaceri de la noi, aøi sesizat maimultã precauøie din partea clien øilorcu care aøi discutat în ultimul timp?Cu siguranøã nivelul de precauøie acrescut foarte mult. Se poate vorbi
030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 32
030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 33
E V E N I M E N T
chiar de o reticenøã în ceea ceprivešte investiøiile. Nu trebuie sãpierdem totuši din vedere faptul cãparametrii legaøi de nevoi – sã lespunem primare, ca de exemplupiatrã, nisip, beton, asfalt etc. –sunt în continuã creštere. Nu uitaøicã sunt foarte multe de construit înRomânia. Ašadar, existã un interespentru utilaje destul de ridicat înRomânia. Sunt firme, companii careîši asumã riscul unor investiøii šicare vor crea o presiune con cu ren -øialã importantã atunci când echi -pamentele vor fi gata de lucru. Ce surprize ne pregãtiøi la Con -structExpo Utilaje 2009?Doresc sã nu dezvãlui foarte multe.Vã asigur cã vom aborda aceeašilinie cu care v-am obišnuit, aceeade a fi cei mai buni. Ce pot sãspun este cã vom avea noutãøi îndomeniul echipamentelor pentruconstrucøii ši infrastructurã. n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200934
030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:31 PM Page 34
030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:32 PM Page 35
E V E N I M E N T
36
Un spaøiu de 10.000 mp va fio scenã deschisã pentrumai mult de 100 de utilaje
(NOI ši SECOND HAND) ce pot fitestate ši cumpãrate pe loc pe totparcursul celor 2 zile de târg. Toateutilajele achiziøionate în aceastãperioadã beneficiazã de preøuri šicondiøii speciale de cumpãrare.
O gamã completã de utilaje deconstrucøiiAcest eveniment marca MARCOMeste o cale de a veni mai aproapede dvs. ši de a vã ajuta sã alegeøisoluøia optimã pentru activitateape care o desfãšuraøi. Vã stã la dis -poziøie o gamã completã de utilaje
de construcøii, specializate ši re co -mandate pentru construcøii civile šiindustriale, construcøii de drumuri,demolãri, balastiere, ca rie re, lucrãriforestiere, staøii de betoane, staøiide asfalt, reciclare, lucrãri publice(primãrii). Unele dintre cele mai re -nu mite mãrci de utilaje de con -strucøii din întreaga lume vor lãsala îndemâna dvs. echipamentelede elitã pentru a vã convinge decalitatea, fiabilitatea, robusteøea šiušurinøa cu care sunt operate ši decare dau dovadã în fiecare apli -caøie în parte.
Komatsu (buldoexcavatoare, mini în -cãrcãtoare, mini ši midiexcavatoare,
A treia ediøie aTÂRGULUI DEUTILAJE MARCOMse va desfãšura înzilele de 8 ši 9 mai2009 la showroomulMARCOM de peŠos. Bucurešti-Ploiešti nr. 75-79 dinOtopeni. Este oinvitaøie la infor mare,demonstraøii ši, nuîn ultimul rând, la oîntâlnire amicalãadre satã celor cefolosesc astfel deutila je de construcøii.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Târgul de utilaje Marcom – ediøia 2009Târgul de utilaje Marcom – ediøia 2009
036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:43 PM Page 36
036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:44 PM Page 37
E V E N I M E N T
manipulatoare telescopice, exca -va toare pe šenile, excavatoare pepneuri, încãrcãtoare frontale, bul -do zere, basculante articulate, con -casoare mobile, stivuitoare). Toateutilajele de construcøii Komatsusunt dotate cu sistemul de mo -nitorizare prin satelit Komtrax; Potain (macarale autoridicãtoare,macarale turn); Grove (automacarale tot-teren šimacarale mobile pentru terenaccidentat). Alãturi de aceste utilaje vã vomprezenta ši o gamã completã deaccesorii: ciocane hidraulice, cupepentru diferite aplicaøii etc.
Teste ši demonstraøiiAša cum v-am obišnuit, an de an,în fiecare din zilele târgului, vom
face demonstraøii cu ce trebuie ši
nu trebuie sã faceøi cu utilajele dvs.
Invitatul nostru special, Walter, de
la una din fabricile Komatsu, va
øine aceste demonstraøii acro ba -
tice sub emblema robusteøii ši
fineøii utilajelor Komatsu. Va fi un
spectacol de precizie ši control
ma xim al utilajelor Komatsu. Reco -
mandarea noastrã este sã nu vã
uitaøi acasã aparatele de foto gra -
fiat sau de filmat.
Aceastã invitaøie o adresãm ši
ope ratorilor utilajelor dvs., pentru
cã prin intermediul acestui târg pot
testa utilajele, le pot compara cu
celelalte modele din gamã ši se
pot convinge singuri de calitatea,
confortul, siguranøa ši perfor man -
øele acestora.
Accesul se face prin DN 1, Šos. Bu -curešti-Ploiešti nr. 75-79, târgulavân du-ši locaøia vizavi de show -roomul Peugeot.Pentru detalii suplimentare vãin vi tãm sã vizitaøi www.targul-marcom.ro sau sã ne contactaøi lanumãrul de telefon 0727.738.380. n
Vã ašteptãm cu drag!
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200938
036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:44 PM Page 38
036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:44 PM Page 39
A D V E R T O R I A L
40
Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøiade bricolaj ši echipamente pentruconstrucøii, prin implementarea SeniorERP
Rocast este importator ši distri bui -tor pentru o gamã variatã de pro -duse: organe de asamblare, ele -men te de fixare, unelte ši sculediverse, mašini unelte, compre soa -re ši unelte pneumatice, echipa -mente pentru sudurã, materiale šiechipamente pentru instalaøii elec -trice. Compania are 3 puncte delucru, în Bucurešti, Giurgiu ši Fili peš -tii pe Pãdure, ši un depozit centralpropriu de 5.000 m2, iar în prezentocupã locul 3 în aceastã piaøã.Principalii indicatori vizaøi pe ter -men scurt prin implementarea sis -temului SeniorERP se referã la:
- eficienøa crescutã la nivel ope -raøional prin operare în timp real,pe internet;
- centralizarea ši securizareada telor într-un sistem complex;
- performanøe ridicate în ex ploa -tarea datelor din sistem de cãtremanagementul companiei;Cu un volum de 500 de facturi zil -nic, aplicaøia utilizatã anterior deRocast nu a fãcut faøã nevoii delucru integrat, în timp real, cu datecorecte ši rapoarte care sã con sti -tuie un suport decizional complex:“Achiziøia unui ERP a fost deter mi -natã de problemele acumulate înutilizarea vechiului sistem de contabi -litate: securitatea datelor, prea multestaøii de lucru pentru vechiul sis -tem, prea multe aplicaøii proprii,
necesitatea de a opera pe internetîn timp real, necesitatea de aobøine rapid interogãri diverse etc.SeniorERP are 3 argumente deci -sive, ši anume: este o soluøie pen -tru import ši distribuøie, utilizeazãtehnologie de ultimã generaøie šise remarcã prin profesionalismulechipei Senior Software”, a decla -rat Vonica Horaøiu, Director Exe -cutiv, RocastDistribuøia produselor ROCASTeste realizatã în prezent prin vân -zãri directe de la depozitele propriiši printr-o reøea puternicã de dis -tribuøie care însumeazã 70 dereprezentanøi tehnico-comerciali lanivel naøional ši peste 200 de dis -tri buitori. Implementarea SeniorERPva permite, pe lângã optimizareadistribuøiei, integrarea de canalealternative de vânzãri: Pentru anul 2009, odatã cu im -plementarea SeniorERP, dorim sãdezvoltãm calitatea distribuøieiROCAST în România prin auto ma -tizarea forøei de vânzãri – SFA,magazin online, portal preluarecomenzi etc., a mai adãugat dna.Vonica Horaøiu.Pentru detalii accesaøiwww.seniorERP.ro
Despre SeniorERPSeniorERP este sistemul softwarede tip Enterprise Resource Planning,conceput pentru a rãspunde ne -voilor complexe ale companiilorde Import ši Distributie. SeniorERP
ROCAST, companiespecializatã înimportul, ambalareaši distribuøia deproduse de bricolajši echipamenteindustriale ši deconstrucøii, imple -men teazã sistemulSeniorERP pentruconsolidarea šicreštera organicã aunui business cuun rulaj de 15 mil.euro anual.SeniorERP vagestiona în cadrulimplementãrii un por -tofoliu de 7.300 declienøi ši 32.000 deproduse, având caprincipal obiectivcrešterea eficienøeiši calitãøii procesuluide distribuøie lanivel naøional.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM Page 40
A D V E R T O R I A L
integreazã cea mai nouã platformãtehnologicã într-un sistem eficientpentru companiile în crestere ši, înacelaši timp, într-un instrument pu -ternic adaptat strategiei ši nevoilorcomplexe ale marilor companii. Cele peste 70 de companii dedistribuøie care au implementatSeniorERP beneficiazã de sigu ran -øa ši scalabilitatea unui sistemmatur, de un suport real ši un fac -tor de stabilitate în interiorul orga -nizaøiei. Obiectivul nostru este sãaducem inovaøia tehnologicã în spri -jinul companiilor de distribuøie, astfelîncât acestea sã se bucure de creš -tere susøinutã ši competitivitate.
Despre Senior SoftwareSenior Software este o companieprivatã cu capital integral româ nescce oferã servicii de dezvoltare deaplicaøii informatice ši consul tan øãpentru managementul afacerilor.Senior Software este Microsoft Certi -fied Partner, iar soluøia proprietarã,SeniorERP, este certificatã Microsoftši Veritest pentru Windows Server,.NET ši Web Services.Senior Software este certificatã con -form standardelor ISO 9001:2000pentru sistemul de managemental calitãøii. Implementarea standar -delor ISO pentru managementulcalitãøii a avut ca scop principaldefinirea unor procese ši obiectivemãsurabile ši garantarea replicãriicalitãøii la standarde înalte în oriceactivitate desfãšuratã pentru clien -øii companiei.
Printre clienøii Senior Softwarese numãrã:Regency Company; General Par -
ma food; Rosim's Unic; Apollo Mod
Distribution; Koelner România;
Mergeani; S&D Pharma; Dianflex,
Immergas; V-Tarus/Farmaceutica
Remedia; Mediarom/Wunder Baum;
Sarcomex, Bohemia/Koh-I-Noor;
Eximod/Pneumatic; Hofigal; Bio che -
farm; Mim Team; Com-Gex/Office
Media; Mirano International; KG Rul -
menti; PetLine; Dinamic 92 Dis tri -
bution; Felder Gruppe; Vitap Echi -
pamente; General Beauty Supply;
Sea-Bell Trading; Ficosota Sintez
Romania; Cyrom România; Gene -
ral Industry; UPS România; Venus
Stones; Sentia; Avico International;
ABAD VET; Julien Stile etc. n
040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM Page 41
A D V E R T O R I A L
42
Testarea noilor miniîncãrcãtoaremultifuncøionale Case pentru armatã
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Aflat momentan în perioadade certificare, M400T esteprintre primele utilaje ale
noului val de miniîncãrcãtoaremul ti funcøionale pentru armatã,care vor fi produse de Case în ceade-a doua jumãtate a anului 2009.Produsele sunt parte a unui con -tract pe 10 ani, în valoare de 160de milioane de dolari, încheiat cuComandamentul pentru Arma men -te, Vehicule - Tancuri al trupelor deuscat ale Armatei SUA, U.S. ArmyTACOM. Contractul presupune li -vra rea a mai mult de 1.900 deminiîncãrcãtoare multifuncøionaleCase, precum ši a unui numãr de1.500 de încãrcãtoare compactepe šenile.
În luna ianuarie, firma Case a pri mit
o comandã suplimentarã pen tru
producerea în anul 2009 a 150 de
buldoexcavatoare blindate. Aceas -
tã comandã face parte dintr-un
contract pe cinci ani încheiat între
firmã ši forøele terestre americane,
care presupune livrarea unui nu -
mãr de 626 de buldoexcavatoare.
La sfâršitul anului 2008, Case a
livrat primele 50 de buldoe xcava -
toare blindate pentru armata de
uscat a SUA. Aceste utilaje au fost
trimise în Asia de Sud-Vest, pentru
susøinerea efortului armatei în
Afganistan ši Irak. Compania Case
are trei angajaøi la lucru în Asia de
Sud-Vest, care asigurã suportul
logistic pentru buldoexcavatoare.
Compania CaseConstructionEquipment aprezentat noilesale mini încãr -cãtoare multi func -øionale pentru uzmilitar, M400T, lastandul expoziøieiWorld of Concretede la Las Vegas.
042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 42
007 case 580:000 case_CX.qxd 3/9/2009 12:02 PM Page 7
A D V E R T O R I A L
Alte contracte ale firmei Case cuarmata americanã includ reutilareaa mai mult de 200 de motosti vui -toare pentru teren accidentat M4Kši a peste 550 de încãrcãtoare cuvolan MW24C. Compania Case Construction Equip -ment lucreazã de peste 150 de anicu armata americanã. În ultimii pa -tru ani a câštigat contracte cu ar -mata pentru mai mult de 5.000 deminiîncãrcãtoare multifuncøionale,încãrcãtoare frontale compacte pešenile, încãrcãtoare cu volan, buldo -excavatoare ši motostivuitoare.Pe lângã miniîncãrcãtorul multi func -øional M400T, Case va prezenta laLos Angeles ši buldozerul 850L,ex cavatorul CX210B, excavatorulcompact CX36B, buldoexcavatorulSuper M+ 850, miniîncãrcãtorul multi -funcøional 440 din Seria 3, precum
ši încãrcãtorul compact pe šenile440 din Seria 3.Pentru informaøii suplimentare refe ri -toare la produsele Case, service, ofer -te de finanøare ši demonstraøii vizitaøi:
http://www2.casece.com/wps/portal/casece/findadealer?brandsite_brand=CaseCE&brandsite_language=en&brandsite_geo=NA n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200944
042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 44
042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:01 PM Page 45
A D V E R T O R I A L
46
Legãtura directã cu satelitul aducebeneficiile din spaøiu pe pãmânt
Conectându-se la sistemulde diagnostic al utilajelor,JCB LiveLink oferã infor -
ma øii complexe despre acestea,in clusiv timpul de utilizare, tempe -ra turi ši presiuni. Unul din bene fi -ciile majore este protecøia împo tri -va furturilor.
Sistemul LiveLink poate fi deja achi -
ziøionat ca opøiune post-cum pã -
rare, prin intermediul dealerilor
JCB, sau ca opøiune din fabricã,
pentru toatã gama JCB, începând
cu luna ianuarie 2009. El este dis -
ponibil pentru excavatoare grele,
excavatoare cu cupã, utilaje multi -
funcøionale cu braø telescopic -
Loadall, Teletrucks, excavatoare din
gama mini ši midi, motosti vui toare
de teren accidentat, încãr cã toare
fron tale sau ADT-uri (camioa ne pe
šasiul articulat).
Printre cele mai importante carac -
te ristici ale JCB LiveLink se nu mã rã:
monitorizarea stãrii utilajului, mo ni -
to rizarea locaøiei utilajului, sta bi li -
rea unei arii electronice de ac øiune
ši monitorizare, posibi li ta tea de a
stabili o limitã de ore de acti vitate,
recepøionarea alertelor de service.
“JCB LiveLink le oferã clienøilor
noštri posibilitatea de a utiliza un
sistem de înaltã tehnologie care-i
ajutã sã-ši organizeze mai efi cient
afacerile ši sã-ši creascã pro fi ta bi -
litatea prin crešterea pro duc tivitãøiiši prin diversitatea posibilitãøilor deacøiune”, a declarat directorul exe -cutiv al JCB, Matthew Taylor. “JCBLiveLink este ši un sistem extremde descurajant pentru hoøi, fãcândca utilajele sã fie mai greu de furatši mai ušor de recuperat atunci cândacest lucru totuši se întâmplã.”
JCB LiveLink este oferit în coo pe -
rare cu producãtorul nord-ame ri -
can de sisteme de telemetrie
Qualcomm ši se bazeazã pe cele
mai recente tehnologii de tele me -
trie ši satelit. Pe utilaje se mon -
teazã un emiøãtor care transmite
informaøii via satelit ši prin reøele
de te lefonie mobilã într-o bazã de
date ce poate fi accesatã de clienøi
de oriunde din lume, prin website-ul
securizat al JCB (HYPERLINK
"http://www.jcb.com”).
Transmiøãtorul este interconectat
la sistemele electrice ale utilajelor,
permiøând culegerea de la dis tan -
øã a informaøiilor esenøiale cu
privire la funcøionarea sistemelor.
Utilizatorii de JCBvor avea doar deprofitat ca urmarea introducerii pescarã largã anoilor sisteme demonitorizare prinsatelit. Sistemulavansat de tele -me trie, denumitJCB LiveLink(conexiune îndirect), are capa ci -tatea de a crešteperformanøa utila -jelor ši de a pro du -ce o monitorizareprecisã.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM Page 46
A D V E R T O R I A L
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 47
Monitorizarea stãrii utilajuluiClienøii pot monitoriza de la dis -tanøã starea flotei de utilaje. In -formaøii referitoare la sãnãtateautilajului, ca de exemplu presiuneauleiului în motor sau temperaturaapei, sunt furnizate de o serie desenzori importanøi ai utilajului.Dacã unul din acešti senzori esteactivat, clientul va fi alertat imediatprintr-un e-mail sau SMS. Averti za -rea timpurie cu privire la poten øia -lele probleme poate duce la scã -derea costurilor mari de reparaøii.
Monitorizarea locaøiei utilajuluiJCB LiveLink va permite utili za -torilor JCB monitorizarea locaøieituturor utilajelor din flotã, dacã mo -toarele sunt pornite sau nu, dar šicând a funcøionat ultima datã mo to -rul. Utilizatorii pot selecta un anu mitutilaj pentru a afla detalii cu pri virela orele de funcøionare ale acestuia.
Arie electronicã de acøiune šimonitorizare (Geobarierã)Clienøii JCB LiveLink vor putea ri -dica o barierã electronicã în jurulutilajului, îmbunãtãøindu-i astfel
securitatea. Dacã utilajul iese dinaria electronicã, clientul va fi alertatprin e-mail sau SMS. De ase me nea,se poate stabili o arie electronicãcare sã declanšeze o alarmã cândutilajul intrã în aceastã zonã, osoluøie perfectã pentru a informaclientul când ajunge aproape deun centru de service.
Limitã orarã de activitateLimitele orare se pot stabili pentrufiecare zi a sãptãmânii, cu speci -ficarea timpului când utilajul poatefi deplasat sau când pot fi pornitemotoarele. Dacã nu se respectãaceste limite, clientul va fi informatprintr-un e-mail sau SMS.
Alerte de serviceClienøii pot stabili numãrul de orede funcøionare dupã care se faceservice-ul, iar când se ajunge lascadenøã este trimisã o alertã laprima logare în sistem.
Beneficii ale sistemului JCBLiveLinkCapabilitãøile sistemului JCB LiveLinkaduc beneficii imense pentru cã
potenøialul client štie în perma -nenøã unde se aflã utilajul, fãcândastfel ca recuperarea lui, în cazulunui furt, sã fie mult mai ušoarã. Se -curitatea sporitã înseamnã valorimai mici ale ratelor de asigurare.JCB liveLink le oferã clienøilor šiposibilitatea de a vedea locaøia šifelul în care sunt folosite toate uti -lajele, permiøând o mai bunã orga -nizare ši planificare a muncii šiimplicit un profit mai mare. Siste -mul are beneficii multiple: pe de oparte, clienøii pot seta alerte deservice ši, în plus, dealerii JCB potmonitoriza utilajele ši folosi infor -maøiile pentru a asigura service latimp, optimizând la maximum uti -lizarea subiectului monitorizãrii.
Pentru companiile care închiriazãutilaje, sistemul oferã informaøiiexac te cu privire la durata de uti -lizare, permiøând astfel o facturaremai precisã. JCB LiveLink le oferãclienøilor ši posibilitatea de moni to -ri zare permanentã a flotei, permi -øând identificarea unor oportunitãøicare sã ducã la crešterea pro duc -tivitãøii. n
046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM Page 47
I N T E R V I U
48
În construcøii se anunøã vremuri delicate
În cazul de faøã este vorba, în
principal, de construcøii subte -
rane, de la pozare de conducte
pânã la galerii multifuncøionale
vizitabile. Experienøa ši-a fãcut-o în
cadrul S.C. Metroul S.A., firma sa
fiind una din cele desprinse de
compania Metroul la reorganizarea
acesteia, în 1991. Pe lângã acti vi -
tatea antreprenorialã, Mircea Sofian
ši-a încercat mâna ši în politicã, în
urmã cu câøiva ani, când a can -
didat la Primãria Bucureštiului.Despre cât de greu îi este uneifirme de construcøii sã facã afacericu bani de la buget, dar ši desprealte subiecte de crizã am discutatcu dumnealui într-o dimineaøãploioasã de iarnã. Domnule Sofian, care este acti vi -tatea principalã a firmei SOPMET?Am fãcut parte din Metroul pânãdupã 1989 ši dupã ce a fostîmpãrøit în cinci diviziuni am zis sãmergem mai departe, pe construc -øii subterane, de diametre mai micidecât ale metroului. Metoda delucru se cheamã pipe-jacking šiavem ceva realizãri în anii de dupã’90. Suntem membri ši ai unei aso -ciaøii internaøionale de lucrãri fãrãsãpãturi deschise (šanøuri) ši încer -cãm sã pro movãm astfel de lucrãri
în øarã, numai cã interesul insti -tuøiilor sta tului ši al municipalitãøii emai mult sã meargã în strãinãtatesã vadã cum se fac lucrãri, nu înøarã. Ši chiar dacã sunt la 100 m dePri mãrie, nu catadicsesc sã le vadã.Ce e nou sau deosebit în aceastãactivitate?Nu se sapã nimic la suprafaøã, citoatã lucrarea e în subteran cu unaranjament stradal foarte subøire.Lucrarea este bunã pentru cana -lizare, pentru pasaje pietonale,pen tru lucrãri edilitare, conductede apã, de termoficare etc. Ši astfel de lucrãri se pot face laorice dimensiuni?Cele mai mari pe care le-am fãcutsunt de 2.200 cm în diametru, daravem ši în boltã cu deschideri depânã la 5-6 m, cu înãløimi de 4-5 m,
Mircea Sofian esteun întreprinzãtorprins în capcanelebirocratice – ase me -nea multora dintrecei care facafaceri cu statul – din care încearcãsã iasã cum poatemai bine, astfelîncât cei peste 120 de angajaøi aifirmei sale,SOPMET, sã nurãmânã fãrãobiectul muncii.
Bogdan Oproiu
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Dl. Mircea Sofian, directorul companiei SOPMET
048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 48
I N T E R V I U
adicã am reušit sã facem ši astfelde lucrãri, nu numai pe sistemulde diametru.
Pentru Metroul S.A. mai lucraøi?
Pãi nu au reušit decât sã finalizeze
câteva staøii care erau fãcute
înainte de 1990.
Galeriile erau sãpate deja?
S-a reušit doar sã se facã 500 de
metri de tunel de metrou, pentru cã
elementele de beton erau realizate
dinainte de ’89. Ca sã nu stea
Metrorex-ul cu ele pe stoc, au zis:
“hai sã facem încã 500 m de
tunel”. Deci s-au fãcut câte 250 m
de galerie pe sens, ceea ce e o
nimica toatã pe lângã ceea ce
štiam sã facem.
Ce proiecte aveøi în momentul de faøã?Proiecte existã, cu banii ši cudorinøa politicã, însã cu dorinøatehnicã de a face ceva nu se štiecum stãm. Adicã am ajuns cumvadependenøi de toatã tehnologia deafarã ši dacã vin bani de afarã, faci.Dacã e vorba de bani de la buget,nu prea se face. Domeniul construcøiilor are de su -fe rit în ultima perioadã din ce în cemai mult. Vi se întâmplã acelaši lucru?
Da, bineînøeles, pentru cã nusuntem în afara øãrii, suntem ši noiaici ši ne întâlnim cu toate greu -tãøile. În momentul în care trebuiesã-øi vinã bani de la buget, deja øi-efricã sã mai iei lucrãri.
Aveøi lucrãri finanøate de la buget?Mai avem ši de la buget, mai avemši lucrãri pentru care, sã zic aša, casubantreprenori, suntem plãtiøi îneuro, ceea ce pentru noi a fost ogurã de aer extraordinarã. Darcând e vorba de lei de la buget, ecu semn de întrebare dacã-øi ieibanii la timp sau dacã stai šiaštepøi pânã catadicsesc sã-øi deadrumul la bani. Cam cât dureazã pânã sã vã plã -teascã statul o lucrare, când evorba de bani de la buget?Contractele pe care le faci cu eisunt stufoase, te forøeazã dinaintesã intri în licitaøii, sã semnezi cãešti de acord cu contractul careurmeazã sã fie fãcut. E un fel de
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 49
Galerie ventilaøie metrou
Subtraversãri piste de aeroport
048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 49
pumn în gurã cumva, pentru carestatul se angajeazã sã-øi dea baniiîn 30 de zile. Dar astea 30 de zilese pot transforma ši într-un an, ši îndoi ani de zile. Poøi aštepta dupãTVA - care era partea româneascãde la o lucrare în care am fost plãtitîn euro - chiar ši 4 ani. N-au fostsume mari pentru o øarã, dar credcã e ši indiferenøã, indolenøã... nuštiu ce-i cu ei! Ši nu aveøi modalitãøi sã-i siliøi laplatã?Se poate ši prin instanøã, pânã laurmã, dar dacã el e neputincios šin-are banii alocaøi de la buget, cefaci cu el? Nici nu štii cu cine sã telupøi. Te lupøi cu Calea Feratã? CuMinisterul Transporturilor? Sau cuGuvernul, dacã o iei pe traseulãsta... nu štiu! Mai faci traseul de ladezvoltatori (de la care trebuie sãmai iei nište bani), care se duc sãlucreze la nivel de bani negri, iar tu,ca firmã, trebuie sã-øi plãtešti toatetaxele la stat. Ši pânã la urmã, nu-øiplãtesc nici facturile pe care la ai.Ei stau foarte bine cu parteajuridicã, tu, mai degrabã, cu muncaši cu ašteptatul dupã bani.
Sã înøeleg cã o sã evitaøi, cel puøinîn aceastã perioadã de crizã, lu -c rãrile cu statul?
Nu, nu, altfel lucrezi cu statul, chiar
dacã stai ši aštepøi nište bani, dar
te îndrepøi spre zona unde sunt
finanøãri externe. Dacã vrei sã ai o
finanøare externã, te baøi pentru ea.
E destul de gri situaøia dupã cum o
prezentaøi dvs. Cum vã descurcaøi?
E neagrã. O sã mai fie tot felul de
lucrãri care o sã ne mai asigure
traiul anul acesta; comenzi am avea
anul acesta pânã prin septembrie,
dar sã vedem mai încolo ce-o sã
fie. N-am disponibilizat pe nimeni
pânã acum.
Câøi oameni aveøi angajaøi la firmã?
120, dar aici mai apar ši momente
când ai nevoie de mai muløi, mai
angajezi, mai iei cu colaborare, mai
iei cu contracte pe perioadã de -
terminatã, mai trãim ši din chirii.
Sunt firme strãine care vin ši con -
struiesc în România. De ce nu se
întâmplã asta ši invers? V-aøi gân -
dit vreodatã sã vã oferiøi serviciile
în strãinãtate?
Nu. Banii se fac în øarã. Afarã cefaci? Nu, n-am sentimentul cã ašputea sã mã simt bine afarã. Aicisunt la mine, nu umblu doar pentrubani. E ši satisfacøia asta tehnicã,îøi rezolvi aici nište probleme. Iarcei de afarã, când vin încoace, vincu 5 oameni ši ne pãcãlesc sã neasociem cu ei. Au nevoie de do -cumentele noastre de eligibilitate,se intereseazã ši de metodele delucru, se intereseazã cât de bunešti, dar, de fapt, ei îøi folosesc, purši simplu, metodele tale de lucrupentru a intra în licitaøii. Ši atunci de ce sã nu facem ši noiacelaši lucru la ei în øarã, dinmoralitate?Nu se poate, pentru cã nu e punc -tul meu forte. Nu se pune pro -blema de moral, în afaceri nu maie moralitate. De ce sã te simøistrãin în altã øarã, când aici, la tine,începi sã te simøi strãin? Deši tu ailucrãri ši štii sã le faci, nu poøi sãintri în licitaøii, pentru cã øi se cereacel turn-over care sã demonstre -ze cã tu ai fãcut nište lucrãri denište valori colosale, pe care leimpun ei la licitaøii. Pânã acum, tun-ai fãcut în øarã decât, štiu eu,chiošcuri; eu n-am experienøã acumla fãcut palate, pe când cel deafarã vine cu experienøã bogatã šicu valori mari, iar când te duci lalicitaøii, nici nu poøi sã te apropii deel. Am pierdut licitaøii pe tehnologiipe care le avem, am pierdut pentrucã n-am putut sã ne ducem sau atrebuit sã facem joint-venture cuunul care nu venise decât lacâštig. La final, peste suma caream hotãrât noi cã e bunã, am maipus încã o datã suma respectivã.Nici n-ai cum sã impui o sumãcorectã. Încearcã, vin la plesnealã,ši muløi prind.
I N T E R V I U
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200950
048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 50
048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 51
I N T E R V I U
Pânã la urmã statul român pierde, nu?
Pânã la urmã, firmele româneštipierd. Pierzând firmele românešti,pierde ši statul român, pentru cã n-are impozite. N-are impozite, nu sedezvoltã. Toate firmele care vin deafarã externalizeazã profitul... ni sespune cã existã o influenøã a celorcare dau banii, cã firmele care vin sãlucreze trebuie protejate de afarã, casã poatã sã-ši returneze banii.Dacã ar fi sã existe o lege sau unansamblu legislativ care sã vãsus øinã activitatea, ce ar trebui sãcuprindã?Nu štiu, te duci la câte o licitaøie šivezi cum câštigã câte o firmã, fãrãsã aibã mãcar valoarea materia le -lor necesare. Tu štii, din start, cã ai50% din materiale. El vine cu ovaloare la licitaøie sub acešti 50%ši i se dã lucrarea. Dupã care oîncepe ši o înmuløešte cu 2, cu 3,în funcøie de interesele pe care leau beneficiarul ši constructorul. Šiam participat la licitaøii la care nicinu-øi mai vine sã faci contestaøie.În momentul în care am fãcut ocontestaøie, mi s-a rãspuns, decãtre secretarul de stat de la Minis -
terul Transporturilor, cã fir me le strã i -ne care lucreazã în Ro mâ nia o facdupã legislaøia din øara de origine. Ašadar care este problema ceamai mare?Eu spun cã nu e una legislativã, cie vorba de cum se aplicã legea.Pânã sã aparã criza asta finan cia -rã, iatã cum funcøionau afacerilecu case: cel care cumpãrã areinteresul sã cumpere cât mai jos,pentru cã impozitul pe care îlplãtešte pe case e în funcøie devaloarea apartamentului sau blo -cului pe care l-a cumpãrat. Celcare angajeazã oameni are inte -resul sã plãteascã la negru, pentrucã nu mai plãtešte ši taxele la stat,care ajung la încã 60% peste net.Oamenii s-au învãøat sã negociezesalariul net, fãrã diurnã, fãrã cazare.Dezvoltatorul face deja o econo -mie de 40-50 de milioane, iar tu viilunã de lunã sã-øi plãtešti dãrile lastat, sã-øi plãtešti TVA-ul, ca sã poøisã mergi în licitaøii. N-ai datoriile plã -tite, nu te poøi duce în licitaøii, chiardacã vrei sã intri într-o lici taøie de laMinisterul Transporturilor, care øi-edator øie. E o chestie incorectã, lipsã
de moralitate, pânã la urmã. Se
anunøã vremuri grele. Ši colegii se
mišcã greu, cu lucrãri, cu co menzi,
cu ce poøi sã faci ši în altã parte.
Dar se lucreazã la negru?
Pãi, dacã eu îøi propun sã nu-mi
dai TVA-ul, care-i 20%, iar ãia sunt
plãtiøi cu 20% în plus, normal cã
nu. Ši asta se întâmplã, la cât de
corectã e lumea... Ši dacã din
suma aia, care e pânã la TVA, mai
dai ši ceva în jos, nu sunteøi
încântat de lucrul ãsta? Ši atunci
important este ca statul, prin
sistemul sãu de control, sã umble
sã cearã acte, documente. Dau un
exemplu: Eu am o casã. Noi ne
tocmim la o valoare pe mp. Dvs., la
valoarea pe care am discutat noi,
ar trebui sã plãtiøi impozitul pe
casã, dând la o parte ši faptul cã
eu aš putea sã vã fac ši o
reducere, dacã mã plãtiøi la negru.
Deci, dintr-un foc, 10-20%. Mai dai
ši TVA-ul deoparte, ši iatã cã ai
fãcut o reducere substanøialã.
Ce echipamente ši utilaje folosiøi
pentru efectuarea lucrãrilor?
Pe lângã ceea ce ne-am dorit noi
sã fie activitatea principalã, luc ra -
rea subteranã, avem nište scuturi
fãcute de noi. Dispunem de vreo
5 utilaje, care lasã în urmã tuburi
de beton, de 1 pânã la 2,20 m. E o
tehnologie pe care noi am aplicat-o
prima oarã în øarã. Eu, cel puøin,
prin anii 1980-1981. Utilajele de
care vã vorbesc sunt fãcute de noi.
Sunt confecøionate, proiectate ši
chiar executate de noi. Tuburile de
beton trebuie sã aibã o anumitã
structurã. Pentru calea feratã tre -
buie sã treacã prin nište verificãri
mai deosebite, sã reziste la con -
voiul de tren. Astfel am reušit sã
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200952
048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:19 PM Page 52
I N T E R V I U
îmbrãcãm gama de la 4 cm dia -metru pânã la 20. Din punctul devedere al lucrãrilor subterane, pen -tru canal, apã, telefonie, termo fi -care, sã zicem, noi suntem în staresã facem gãuri pânã la 2,2 m. O lucrare de la Dinamo, chiarînainte de 1989, a fost fãcutã cu unscut, care a lãsat în urmã un pasajpietonal prin secøiune rectangu -larã, de 3-4 m, puse una lângã alta,am trecut pe sub Str. Štefan celMare, n-am deranjat gaze, tramvai,dar apoi nu s-a mai cerut. Nu-øipoøi permite sã ceri nište utilajecare nu štii dacã vor fi folosite saunu. Sau sã iei un utilaj pentru osingurã lucrare.
Atunci, e mai profitabil sã închiriaøi?
Dar de la cine? Cã fiecare are ca -
racteristica ei. Dacã închiriezi, tre -
buie s-o faci de la firme de afarã,
care sunt pe specificul lucrãrilor pe
care le avem noi. Te înøelegi cu ele
la o platã lunarã. Dacã ai o sin -
copã în plãøile pe care ar trebui sã
le facã statul sau municipalitatea,
în condiøiile în care tu ai închiriat
de afarã, firma respectivã nu štie
cã tu nu ai bani, ei respectã un
contract. Ši atunci? Toate astea aparpentru cã statul român sau muni ci -palitatea nu ši-a respectat contrac -tul. Ši, în general, sã te judeci custatul e pierdere de timp ši bani. Alte echipamente folosite?Avem ši macarale, ši excavatoare,toate ale noastre. Nu am multe dinfiecare, însã pentru lucrãrile asteamici am din fiecare câte ceva. Amluat o macara de 30 tone de caresimøeam nevoia ši urmeazã s-ofolosim; vrem sã luãm ši o bas -culantã mai mare, dar începe sã-mi fie teamã sã mã mai avânt la unleasing pentru ea. Ar mai trebui šibuldozere, ši încãrcãtoare. Mai amši un excavator MendiMuck, care eîn stare sã urce ši la 30 de gradepe dealuri, poate sã lucreze înspaøii înguste. Am încercat sã fimši noi dealer pentru el aici, dar a fidealer de utilaje ši a face ši lucrãrinu prea se leagã. Ce relaøii aveøi cu dealerii dinRomânia?Eu am relaøii bune. Firma are unspaøiu în Militari pe care-l închi ria -zã mai multor dealeri de echi -pamente ši utilaje de construcøii.
Nu e nimic ce v-aøi dori în plus de
la ei?
Nu. Te-ai tocmit cu ei, te-ai înøeles,
cât øin ši ei la partea de întreøinere,
post-garanøie, asta e calitatea oa -
menilor pe care îi avem cu toøii.
Dar mergem la utilaje, ši dacã te
duci la un service cu mašina,
începe sã-øi fie fricã cã ieši mai
stricat decât ai intrat. Ši am avut ši
noi cazuri dintr-astea.
Aøi încercat sã vindeøi în afarã
echi pamentele proiectate ši rea li -
zate de firma dvs.? Nu vã intere -
sea zã o piaøã pentru ele?
Nu, nu aš zice cã ne intereseazã
lucrul ãsta, pentru cã ar trebui sã
fie o schimbare de activitate. Dar
avem contract cu o altã firmã ši le
vom prelua service-ul. Am fãcut
deja un contract în care încercãm
sã ne ajutãm unul pe celãlalt.
Astea sunt soluøii de crizã sau
soluøii de dezvoltare a firmei?
Cred cã e o soluøie de crizã, sã
gãsešti cumva posibilitatea sã–i
dai omului de lucru, sã n-ai mo -
mente când e în atelier ši ašteaptã
altã comandã; trebuie sã gãsešti
ceva sã-i umpli ziua de muncã.
Aøi luat mãsuri de crizã? Concedieri?
Sunt convins cã trebuie sã iau, sã
reorganizez. Sunt locuri în care se
duc banii. Ši sunt anumite goluri în
sistemul managerial.
Puteøi sã-mi spuneøi o cifrã de
afaceri pe anul trecut?
Ne învârtim în jurul cifrei de 2 mi li -
oane ši ceva de euro. Se anun øã
un an greu, totuši. Am colegi care
pur ši simplu sunt în crizã, au
datorii la bãnci ši nu cred cã o sã
le fie ušor. n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 53
048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:19 PM Page 53
054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM Page 54
054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM Page 55
M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C
56
Inovarea, factor de progres pentruîntreprinderile mici ši mijlocii
În aceste condiøii, când eveni -mentele pot depãši chiar šiposibilitãøile unor firme de mare
anvergurã, se elaboreazã strategiila nivel guvernamental care sãcontribuie la diminuarea efectelorcrizei, pe de o parte, ši la asigu ra -rea mijloacelor necesare conti -nuãrii dezvoltãrii sectorului privat,pe de altã parte. Cãlãuzite detradiøie, firmele aflate în perpetuãcompetiøie acordã o atenøie spo -ritã cercetãrii ši inovãrii tehnolo -gice menitã sã rãspundã cerinøeloractuale, acestea implicând costuriši riscuri. Riscurile – în øãrile cu eco -nomie dezvoltatã – sunt împãr øiteîntre domeniul public ši cel privat. Dacã marile companii au šansesporite de a se întãri de la operioadã la alta – devenind tot maicompetitive datoritã utilizãrii tehno -logiilor de vârf, a îmbunãtãøirii cali -tãøii produselor, costurilor ši oferteipe piaøa internaøionalã – multe dinfirmele mici ši mijlocii rãmân în urmãîndeosebi din cauza tehnologiilorînvechite. Ši în øara noastrã stra -tegia guvernamentalã trebuie sãsprijine financiar dezvoltarea ši
susøinerea întreprinderilor mici šimijlocii (care îši dovedesc boni ta teatehnico-štiinøificã ši econo mi cã),cunoscându-se miza economicã ri -dicatã a acestora la crearea noi lorlocuri de muncã. Totodatã, aces tefirme au obligaøia de a-ši dez voltainfrastructura – necesarã moderni -zã rii – ši de a abandona obišnuin -øele manageriale depãšite.Un rol fundamental în perfec øio -narea activitãøii ši a depãširii greu -tã øilor actuale îl are inovarea, eastând la baza crešterii producti vi -tãøii ši competitivitãøii. Nivelul tehnicactual al echipamentelor tehnolo -gice pentru construcøii nu trebuiesã producã inhibare, practicademonstrând cã firme anonime auprodus adevãrate revoluøii prinideile remarcabile pe care le-aupromovat, care au influenøat pu -ternic concepøia utilajelor. Cei careau produs ši au mizat pe încura ja -rea ideilor într-o economie “gândi -toare” – actualmente intensiv infor -matizatã – au pus un accentdeosebit pe inovare. Dar inovarea,factor principal în dezvoltarea eco -nomicã a unei întreprinderi, sealimenteazã prin invenøii care se
Astãzi, firmeleproducãtoare deechipamentetehnologice pentruconstrucøii cautãcele mai potriviteši eficiente soluøiipentru atenuareaefectelor crizeieconomice. Seobservã o stag -nare a crešteriicantitative aproduselor, unelefirme iniøiind chiaro restructurare aacestora. Deasemenea, cumultã prudenøã seacøioneazã ši înceea ce privešteforøa de muncã.
Conf. dr. ing. Ioan PETREAUniversitatea “Dunãrea de Jos”,Galaøi
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Fig. 1
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 56
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 57
M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C
inspirã din cerinøele actuale saupotenøiale ale pieøei, încadrându-se în resursele disponibile, inclusivîn cunoštinøele štiinøifice ši tehno -logice. La nivel de întreprindere,inovarea cuprinde ši asimilareanoilor procedee de fabricaøie sauîmbunãtãøirea celor existente. Dinacest motiv, majoritatea producã -to rilor consacraøi au tendinøa de afabrica utilaje de construcøii din ceîn ce mai complexe care sã cores -pundã mai bine ši mai repedecerinøelor impuse de clienøi.
Succesul unei întreprinderi este
hotãrât în mare mãsurã prin aceea
cã pentru problemele clienøilor sãi
actuali ši viitori oferã soluøionãrile
ši produsele oportune. Întrucât me -
diul creeazã noi probleme care
necesitã rezolvare într-o mãsurã
mereu crescândã, întreprinderea
este dependentã preponderent,
pen tru asigurarea sa pe termen
lung, de contribuøia produselor noi
la satisfacerea cerinøelor pieøei.Deciziile privind noile produse, res -pectiv programul de producøie,sunt decizii de principiu de mareimportanøã, pe baza cãrora seelaboreazã strategia întreprinderii.Cu alte cuvinte, este important cao firmã orientatã spre succes sãnu lase hazardului crearea ši dez -vol tarea produselor noi, ci sã alea -gã scopuri ši criterii de rezolvare aacestora pentru politica de pro -duse ši sã stabileascã mãsurilestructurale pentru planificare, rea li -zare ši controlul calitãøii.La stabilirea obiectivelor stau înprimul rând crešterea de venituri šicontracte, pe baza cãrora esteorien tatã strategia firmei. Conøi nu -tul strategiei activitãøii productivese va deosebi în mod obišnuit prin:
l inovarea de produse, adicãpromovarea ši implementarea deproduse noi, compatibile cu cerin -øele pieøei;
l modernizarea produselor exis -tente, adicã îmbunãtãøirea para me -trilor constructivi, funcøionali ši es -tetici, pentru crešterea competitivitãøii;
l dezvoltarea infrastructurii in -for ma øionale, dotarea cu hardwareši software, argumentatã prin faptulcã tot mai multe procedee ši me -tode euristice de abordare a proble -melor s-au formalizat ši trec în cate -goria celor riguroase, algoritmice.Pentru a pune în evidenøã evoluøiainovãrii, în fig. 1 sunt prezentateetapele parcurse pentru realizareaunui produs nou.Aša cum ilustreazã fig. 2, procesulde inovare (ce utilizeazã o gamãde discipline ši aptitudini tehnice šinetehnice), format din mai multebucle de retroacøiune, nu este li -niar. Se impun ajustãri frecvente,schimbãri de direcøie, pentru cãprocesul este evolutiv. Etapa a III-aeste decisivã, aici obøinându-se di -ver se configuraøii de noi mašini
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200958
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 58
M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C
sau echipamente prin confluenøacomponentelor ši tehnologiilor dis -ponibile sau iteraøii succesive aleproiectãrii, de exemplu. Etapa vi -zeazã eliminarea aspectelor nedo -rite, adaptarea produsului la exi gen -øele tehnologiei de fabricaøie ši alebeneficiarilor ši, totodatã, veri fi ca -rea calitãøii de noutate a produsului.Procesul de inovare are drept scoptransformarea valorii intelectuale –noile idei – în valori materiale: pro du -se ši servicii cu valoare comercialã.Un management al procesului di -minueazã riscurile tehnice ši finan -ciare aferente.Pentru a cunoašte problema în de -cursul procesului de evoluøie pen -tru produse noi în cadrul firmei,trebuie dezvoltat ši reprezentat ungrafic reøea de desfãšurare, caresã evidenøieze cele mai impor tan -te activitãøi ši etape.Graficul reøea (tehnicã folositã deS.U.A. ši Marea Britanie de la ju -mãtatea deceniului al cincilea alsecolului XX, suferind dezvoltãriulte rioare) prezentat ši descris încontinuare (fig. 3), pentru procesulde evoluøie a unui produs nou,
aratã, pe lângã activitãøile separatede la 1 la 55, ši domeniile de res -ponsabilitate corespunzãtoare în ca -drul firmei, împãrøite în mana ge ment,inginerie asistatã de calcu lator,marketing, cercetare-dezvol tare šiproducøie, pentru a putea carac te -riza mai bine activitãøile se parate îndesfãšurarea lor, deseori paralelã.În consecinøã, referitor la forma dereprezentare a graficului reøea dinfig. 3, se poate preciza cã în modanalog pentru o mai bunã relevarea proiectului de lansare a pro du -sului se pot elabora grafice reøeacu estimarea duratelor, respectiv amomentelor activitãøilor. Cu aces -tea se poate apoi stabili durataproiectului, durata drumului critic(lanøul de activitãøi cu duratele celemai lungi), cum s-a fãcut în modsugestiv cu linia de culoare rošie înfig. 3. Liniile întrerupte înseamnã tre -cerea dintre compartimentele firmei,fãrã consum de timp sau resurse.În cazul întreprinderilor mici šimijlocii, referitor la graficul reøea sepot face urmãtoarele precizãri pri -vind evoluøia proiectului:
l ideea, analiza de necesitateši prima verificare a fezabilitãøii teh -
nice sunt scurte ši coincid în maremãsurã, întrucât vor fi examinateiniøial ca idei doar proiectele carese includ în domeniul propriu deexperienøã, care pot fi percepute šiverificate pe baza experienøei do -bândite anterior;
l nu se executã seria zero. Pro -totipul realizat este supus probelorši verificãrilor, urmând a se efectuaremedierile pentru aspectele con -statate în exploatare.Descrierea graficului reøea dinfig. 3a. Ideea de produs ši evaluareaacestuia. Ideile de produse suntho tãrâtoare ca punct de plecare.Pentru a identifica ideile adecvatesunt evaluate toate sursele dis -ponibile externe (clienøi, furnizori,consilieri, târguri, publicaøii) ši in -terne (management, departamenteseparate), precum ši aša-numitelemetode noi de creativitate (”Brain -stor ming”, instrumente ale teorieiTRIZ, ”Matricea descoperirilor”, ”Me -toda morfologicã”, ”Analiza funcøio -nalã”, Sinectica, Break-even ana -lysis etc). Astfel, când apare o nouãproblemã de rezolvat, o necesitate
Fig. 3
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 59
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 59
M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C
|1|, de exemplu în domeniul mar -ketingului, se prelucreazã o nouãpropunere ši se transmite maideparte la conducerea firmei |2|,care (eventual) o aprobã |3|. Seobišnuiešte ca propunerile sã cu -prindã mai multe idei. Ideile suntanalizate prin metode de refina mentreferitor la fezabilitatea tehnicã, lan -sarea pe piaøã, durata ciclului deviaøã, relaøia preø-costuri. Mai de par -te, începe cercetarea ši dez vol ta -rea cu analiza tehnicã preli mi narã|4|, studiul pieøei (cu explorareaperspectivelor de succes ale pro -prietãøilor cerute de piaøã pentruideea de produs) |5|. Etapa de con -trolling menøine simultan da te leprivind bugetul, iar proiectul poa tesã înceapã cu supra ve ghereacores punzãtoare |6|. Dupã înche -ierea prospectãrii pieøei prin de -par tamentul de marketing, a ana -lizei tehnice |7| ši a dezvoltãrii |8|,poate sã înceapã calculul pe bazacosturilor de fabricaøie cerute |9|,rezultatele fiind evaluate de cãtremanagerul de proiect împreunã cuconducerea firmei |10|. Echipa delucru împreunã cu colaboratoriipen tru marketing, folosind metodede analizã complexe (analiza
Break-even, metode matematice-fi -nan ciare) evalueazã împreunã cucompartimentele financiar, pro duc -øie, cercetare-dezvoltare ši mar ke -ting |11| ši prezintã conducerii fir -mei o propunere definitivã |12|. Cuaprobarea proiectului ši bugetului|13| se încheie prima etapã.b. Dezvoltare, testare ši planificare.Dupã aprobare revine suprave ghe -rea bugetului |16|. Dezvoltarea de -bu teazã cu elaborarea documen -taøiei detaliate |14|, |15|, |16|, |17|, |18|,|19|, |20|. Dupã încheierea fazei deelaborare |22|, atelierele de pro duc -øie primesc documentaøia pentrurealizarea prototipului |23|. La fina -lizarea documentaøiei pot fi efec tua -te sub supravegherea manage ruluide proiect ši a departamentului demarketing teste de produs în pro -pria firmã cu privire la funcøionare|21| ši în afara firmei la partenerisau beneficiari, testãri privind pre -øul, designul |26|.În cazul proiectelor complexe esterecomandat sã se prevadã înacest stadiu evaluarea produsului|29|, astfel încât rezultatele obøinuteîn producøie |24| ši în depar ta men -tul de marketing |27|, |28| sã fie încãodatã apreciate în ansamblu. Abia
dupã aceasta poate urma promo -
varea seriei zero |30|. Concomitent
cu realizarea seriei zero se efec -
tueazã, de regulã, ši un ultim co n -
trol al costurilor de fabricaøie
antecalculate |31|, |32|. Paralel cu
realizarea seriei zero, în depar ta -
mentul de marketing se desfã šoa -
rã pregãtirile pentru un test de
piaøã, |30| pânã la |33|, pentru ca
acesta sã poatã fi în continuare
pornit ši evaluat, |34| pânã la |35|.
Cu aceastã confirmare de cãtre
conducere |36| se încheie etapa
de dezvoltare, testare ši planificare.
Menøionãm cã în acest stadiu
toate costurile în decursul evoluøiei
produsului cresc de la o etapã la
alta ši de aceea este necesar sã
se urmãreascã în mod continuu sta -
diul fabricaøiei ši evoluøia cos turilor,
respectiv încadrarea aces to ra într-un
cadru de aprobare prestabilit.c. Fabricaøia. Aceastã etapã înce -pe cu supravegherea |37|, con cep e -rea prospectului |38|, condiøiile delivrare |39|, distribuøia ši publici ta -tea |40|, informarea organizaøiei dedesfacere |41|, achiziøionarea mate -ria lelor pentru producøie, precum šiorganizarea producøiei |42|, instrui -rea personalului |43|. Dupã reali -zarea SDV |44|, începe fabricaøia|46|. Deciziile definitive privind con -diøiile de livrare |45| sunt luateînaintea începerii fabricaøiei. Cuinformarea partenerilor de des fa -cere |47| se încheie ši faza depregãtire a fabricaøiei.
d. Lansarea produsului pe piaøã.
Dupã ce producøia realizeazã totul
corespunzãtor cererilor |48|, com par -
timentul de marketing decide con -
ceperea promovãrii |49| pentru in for -
marea clienøilor |50|. Dupã aceas ta
începe campania publici tarã |50|.
Fig. 4
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200960
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 60
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 61
M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C
Urmeazã perfectarea pri melorcomenzi |52| ši livrarea pro dusului|53|. Deoarece mediati za rea pri me -lor produse este un proces decomunicare de la producãtori lautilizatori, ce poate fi supus multorperturbãri (percepere, interes, apre -ciere, experienøã, acceptare, achizi -øionare repetatã), firma trebuie sãurmãreascã un control al deter mi -nãrii pe piaøã |54|. Aceasta trebuiesã vizeze reacøiile beneficiarilor šiale comerøului, sã furnizeze statis -tici detaliate privind tranzacøiile,cotele de acoperire ši costurile demarketing ši eventual sã introducãmãsuri de susøinere (prezentare,demonstraøii cu operatori profe -sioništi, delegaøii pentru testare “insitu”) |55|, activitate cu care seîncheie etapa lansãrii pe piaøã aprodusului.Pentru a scoate în evidenøã cos -turile ši durata activitãøii inovatoare,în fig. 4 este prezentatã histogra -ma repartiøiei costurilor în procesulde inovare.În consecinøã, este inutil pentru oîntreprindere sã se lanseze în C-D,dacã nu poate face faøã cheltuie -lilor care urmeazã dupã aceastãactivitate. Evoluøia activitãøii deinovare în întreprindere ši impactul
ei asupra mijloacelor bãnešti suntprezentate în fig. 5. Curba C (mij -loacele bãnešti) descrie evoluøiafondurilor de rulment, pe mãsurãce inovaøia se materializeazã. Lapunctul C4, întreprinderea ši-a re -cuperat integral investiøia fãcutã înprocesul de creaøie ši dezvoltare, câtši cheltuielile producøiei preliminare.Semnificaøia diferitelor durate este:
T0 – decizia de inovare;T1 – începutul fabricãrii prototi -
pu lui sau seriei zero;T2 – vânzarea prototipului pen tru
testarea pieøei;T3 – punct mort (vânzãri = cos -
turi de producøie);T4 – recuperarea completã a in -
vestiøiilor ši apariøia profitului;T5 – intensificarea realizãrii profitului;
T6 – reducerea vânzãrilor ši profitului.
Accentul pe inovare ši C-D încadrul IMM-urilor, în øãrile dez -voltate, joacã un rol fundamental îninovare, contribuind la crešterearentabilitãøii acestora (crešteri deproductivitãøi ši beneficii). O desfãšurare eficientã a proce -sului de inovare în întreprinderepresupune respectarea urmãtoa -relor principii:
l existenøa unor strategii caresã vizeze asimilarea de noi teh no -
logii, asimilarea de noi cunoštinøe,urmãrirea eforturilor concurenøilor;
l orientarea C-D spre preocu -pãrile întreprinderii, corelarea aces -tora cu produsele ši procedeele defabricaøie;
l o legãturã corespunzãtoareîntre activitatea de C-D, compar -timentul de marketing ši producøie,astfel încât produsele sã fiefabricate prin metode eficiente cucheltuieli optime;
l asigurarea resurselor umanecompatibile cu activitatea desfã šu -ratã (ingineri cu specializare – cu obunã pregãtire – în domeniul preo -cupãrilor firmei, ingineri cu deprin -deri creative, care sã dovedeascão mare rigurozitate intelectualã);
l climat propice pentru favori za -rea efectuãrii unei activitãøi per for -mante ši nu în ultimul rând folo si reametodelor pentru încu rajarea ši sti -mularea creativitãøii ši productivitãøii.Concluzia este cã IMM-urile tre -buie sã punã un accent deosebitpe inovare, pe implementarea noi -lor tehnologii care sã aducãdinamica indispensabilã pentruevoluøia unei întreprinderi moder -ne, pentru a afecta pozitiv totul,oamenii, munca, afacerile ši ges -tionarea resurselor, având ca scopcalitatea vieøii actuale ši viitoare. n
Bibliografie1. Petrea, I. – Inventica, mijloc decom petitivitate în fabricarea deechipamente tehnologice pentruconstrucøii, în Revista de Unelte šiEchipamente, anul VIII, nr. 11,noiembrie 20072. Strebel, H., š.a – Innovationen undihre organisation in der mittelstan -dis chen indusrie – Ergebnisseeiner empirischen Untersuchung,Berlin 1979
Fig. 5
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200962
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 62
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:34 PM Page 63
N O U T Ã Ø I
64
Powertek Go Blogging!Mai transparenøi, mai comunicativi
Anul acesta, Powertek va fimai aproape de clienøii šicola bo ratorii sãi, atât prin
con ti nuarea la un nivel superior aacøiunilor de anul trecut, cât šiprintr-o comunicare mai puternicãši mai personalã. În acest context,Powertek a lansat recent propriulblog, un loc în care grupul îši co mu -nicã o imagine personalã ši caldã -http://powertek-terex.blog spot.com/.
Pe blog nu veøi gãsi informãrile seciši/sau foarte tehnice din comuni cã -rile obišnuite ale grupului, din me diasau de pe web site. Pe blog apareši latura umanã a grupului, cu preo -cupãrile sale ce depãšesc cu multsfera comerøului cu echi pamente. “Este o incursiune în sufletul gru -pului nostru. O altã faøã a uneiactivitãøi ce poate pãrea rece šiseacã, dar care este susøinutã deoamenii care vãd, interpreteazã ši
trãiesc realitatea acestei afaceri înfelurite moduri. Sunt mãrturisiri desuflet despre o activitate ši o rea -litate foarte tehnice. Este o iniøiativãunicat”, declarã directorul PowertekCompany, Andrei Necula. Prin intermediul blogului, Powertekse lasã descoperit în adevãrata saesenøã, cu valorile ši calitãøile uma -ne în jurul cãrora ši-a clãdit exis -tenøa. “Va fi interesant de urmãrit(acest blog – n.r.) ši recomand tutu -ror celor care sunt în acest do me -niu de activitate sau în domeniileconexe sã urmãreascã periodictextele ce vor apãrea aici. Vor fiinteresante, emoøionante, uneoridistractive, aidoma trãirilor reale”, amai adãugat Andrei Necula.
Din nou prezenøi la Construct ExpoPowertek Group nu-ši pãrãsešteclienøii nici la târgul de utilaje de
Pãšind în cel de-al5-lea an de exis ten -øã, Powertek Grouptrece la “NEXTLEVEL”, o nouãetapã în existenøagrupului, careînseamnã o ši maimare deschiderespre clienøi šicolaboratori. În 2008,Powertek ši-aapropiat clienøiideschizându-šiporøile pentru aputea fi vizitat chiarla el acasã – organizând “Ziuaporøilor deschise” –, iar pentru ceicare nu au pututveni, Powertek s-adeplasat în øarã,acasã la clienøi – prin “CaravanaPowertek”.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:38 PM Page 64
064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:39 PM Page 65
N O U T Ã Ø I
construcøii Construct Expo, ce va
avea loc anul acesta între 1 ši
4 ap rilie, la Romexpo, Bucurešti.
Powertek se va afla în locul sãu
obišnuit, pe platforma principalã din
faøa cupolei centrale a Romexpo,
acolo unde la fiecare ediøie ši-a aš -
teptat cu multe surprize ši noutãøi
tehnice vizitatorii. Grupul a rãmas
constant ši în aceastã participare
anualã, dar ši în ceea ce privešte
calitatea echipamentelor oferite ši
preocuparea pentru clienøi.
“Participãm neîntrerupt încã din
anul înfiinøãrii grupului, din 2004. În
2007 am fãcut urme. În 2008 am
fãcut valuri. În 2009 trecem la Next
Level”, spune Andrei Necula, di rec -
torul general al Powertek Company.
“Participarea din acest an va con -tinua conceptul de “Next Level” pecare grupul ši l-a propus în în trea -ga activitate. Maturitatea pe care ocelebrãm în 2009 ne-a fãcut sã fimmai deschiši ši mai comunicativi, šiîn exact acelaši fel vom fi ši laConstruct Expo”. Powertek pregã -teš te surprize ši o flotã perfor man -tã ši responsabilã de utilaje de
ultimã generaøie pentru a fi pre zen -
ta tã în cadrul târgului. Vor fi prezen te
brandurile puternice reprezentate
de Powertek: Terex – utilaje de con -
strucøii, macarale, echipamente de
concasare ši sortare; Lintec – in -
stalaøii de asfalt; Texnokat – insta la øii
de beton; Sermac – pompe de be -
ton; Cometto – trailere agabaritice. n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200966
064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:39 PM Page 66
I N F O - N E W S
LW321FW se distinge prin mane -vrabilitate, performanøe ši eficienøãîn exploatare, datoritã designuluioptimizat al sistemului hidraulic,echipamentului de lucru ši šasiului.Prin accesoriile de care dispune,acesta devine un utilaj multifunc -øional indispensabil pentru o gamãlargã de lucrãri în construcøii. Mo -torul YC6108G este cunoscut pen -tru durabilitatea ši puterea susøi -nutã pe care le are. Cutia de vitezea acestui utilaj este foarte stabilã šidurabilã, datoritã axului fix, cu patrutrepte înainte ši douã înapoi.Sistemul de rãcire a fost îmbu nã -tãøit datoritã lãrgirii ariei ventila to -rului ši a radiatorului. Sistemul pun -
øii faøã este rigid, iar cel al punøiispate este construit cu rotire liberã,fapt ce asigurã performanøe exce -lente pe toate tipurile de suprafeøe.Tracøiunea 4x4, distribuirea raøio -nalã a încãrcãrii pe punøi ši de -signul šasiului au permis o îm -bunãtãøire pe ansamblu a utilajuluiprintr-un plus de robusteøe, oînãløime de descãrcare mãritã, arti -culaøii robuste ale echipamentuluicu etanšare contra prafului ši auto -gresare, prelungind astfel viaøabucšelor ši a axelor. Designul opti -mizat al cupei de încãrcare, cudurabilitate crescutã a dinøilor fron -tali ši laterali, oferã posibilitateaoperãrii cu orice tip de material.
Sistemul hidraulic suportã presiunide lucru de pânã la 15 Mpa, mã -rind considerabil forøa de rupere,scurtând durata ciclului ši crescândeficienøa în exploatare. Sistemul devirare complet hidraulic asigurã orazã de întoarcere minimã. Cabinaeste închisã ši isonorizatã, iarvizibilitatea excelentã ši amor ti -zoarele de šoc oferã operatoruluiun confort excelent în timpul lu -crului. De asemenea, la încãrcãtorulfrontal LW321FW, punctele de ve rifi -care, gresare ši reumplere pen truîntreøinerea periodicã, dar ši com par -timentul motor sunt ušor acce si bile.Desigur, utilajul are o gamã lar gãde accesorii opøionale disponibile. n
Încãrcãtorul Frontal LW321FW
067 info alexandra:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:15 PM Page 67
A D V E R T O R I A L
68
Necesitatea unui sistem dealimentare dual ce poate ficomutat fie pe un sistem
de acøionare cu motor diesel, fiepe un motor electric reprezintã odorinøã a utilizatorilor de instalaøiide sortare, mai ales a celor careschim bã în timp locaøia ei. Prinnoul sistem de alimentare cuenergie, producãtorul Powerscreena reušit sã rezolve problema într-unmod simplu: comutarea de pe osursã pe alta a întregului lanø cine -matic de lucru, care presupunetransmiterea mišcãrii de la o sursã
unicã de putere spre mai multesisteme de lucru, fãrã a crešte con -sumul de putere, influenøând po -zitiv în final consumurile instalaøiei. Ca urmare a cerinøelor tot maidese venite din partea utilizatorilorde instalaøii de sortare mobile, de aavea parte de mai multã flexi bi -litate în ceea ce privešte modul dealimentare a propulsorului aces tora,ši anume cu combustibil diesel ši
cu energie electricã, divizia de cer -cetare-dezvoltare a Powerscreen adezvoltat un sistem de alimentarea instalaøiilor de sortare mobilecare permite funcøionarea acestoraatât alimentate cu combustibildiesel, cât ši cu energie electricãde la o sursã (reøea de energieelectricã, generator).
Sistemul Dual Power presupunesuplimentarea dotãrilor standard(motor diesel) ale unei instalaøiimobile cu un sistem electric carepermite funcøionarea acesteia pebaza energiei electrice.
O instalaøie mobilã dotatã doar cumotor diesel funcøioneazã astfel:motorul pune în funcøiune sistemulhidraulic al instalaøiei care activeazãfuncøiunile de activare/dezactivareale ciurului, grãtarului vibrant albun cãrului de alimentare, benzilorde alimentare ale instalaøiei ši alecelor de evacuare. În cazul instalaøiilor
Liderul mondial înproducøia de in sta -laøii de sortaremobile, Powerscreen,nu-ši dezmintereputaøia atuncicând vine vorbadespre ino vaøie,confir mând astfelši valabili tateacrezului compa niei:„Alãturi de clienøiinoštri atunci cândau nevoie“.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Sistemul DUAL POWERMai multã mobilitate de la Powerscreen
Prima staøie cu sistem electric-diesel dinRomânia – livratã de Romcat Corporation
068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:55 PM Page 68
068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:55 PM Page 69
A D V E R T O R I A L
de sortare cu spãlare, recupe ra -torul de nisip este, de asemenea,activat de sistemul hidraulic alinstalaøiei mobile.În cazul unei instalaøii Dual Power,pe lângã motorul diesel existã šisistemul electric care pune înfuncøiune sistemul hidraulic al in -stalaøiei, activarea funcøiilor celorlaltecomponente ale instalaøiei fãcân -du-se ca ši în cazul motorului diesel.Sistemul electric este format dindouã motoare electrice de 30 kwši 37 kw ši dintr-un panou centralde comandã, care permite con -trolul operaøiunilor instalaøiei.Romcat Corporation a contractatprima instalaøie de acest tip din Ro -mânia. În luna aprilie, ea va fi livratãunei mari companii de construcøiidin nordul øãrii. Elementul care aatârnat în balanøã atunci când s-aluat decizia achiziøiei acestei insta -laøii a fost faptul cã sistemul DualPower completeazã foarte bine con -ceptul de mobilitate a instalaøiei.
Ea va fi utilizatã într-o balastierãcare în acest moment dispune deelectricitate. Dar resursele în loca -øia respectivã sunt limitate, astfelcã peste 2 ani staøia va fi plasatãîn altã balastierã unde nu existãenergie electricã, iar utilizarea unuigenerator nu este agreatã de cãtremanagerul companiei, date fiindlimitele unui generator pe perioadelungi de activitate. n
- Cariere, mine, balastiere, re -cic lare;
- Locaøii în care, din motiveecologice, nu este permisã uti -lizarea combustibilului diesel;
- Locaøii în care electricitateaeste mai ieftinã decât combus -tibilul diesel.
Aplicaøii DUAL POWER
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200970
068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:56 PM Page 70
068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:56 PM Page 71
Š A N T I E R
72
Construcøia unui pod sofisticat
Šoseaua A 98, care în pre -zent are câte o bandã pentrufiecare sens, se aflã în plin
proces de lãrgire prin adãugarea adouã noi benzi de circulaøie, lucruce o va transforma în autostradã.Construcøia a început în 2007, iarcea mai mare provocare o re pre -zintã realizarea unui al doilea podla Rheinfelden, paralel ši identic cucel existent. Cele opt deschideriale podului, realizat pe structurãmixtã, totalizeazã o lungime de444 m ši au tablierul ašezat pe pilece ating înãløimea de 45 m. Con -form proiectului, construcøia esteprogramatã sã fie datã în folosinøãîn primãvara anului 2010.Licitaøia pentru aceastã lucrare afost câštigatã de constructorii de laPorr Deutschland GmbH, care, larândul lor, au solicitat suportul spe -cialištilor Meva de la München šiHaiterbach.
Cele šapte pile ale podului se aflãla 75 m distanøã între ele, fiecaresprijinindu-se pe radiere de dimen -siuni diferite, în funcøie de înãl øi -mea pilei pe care o suportã. Celmai mare radier este de 11m x 13 mx 2,4 m, reprezentând în ordine:lungimea, lãøimea ši înãløimea.Toate aceste radiere au fost cofrate
Inginerii de la Mevasunt binecunoscuøipentru iscusinøa lorîn asamblareacofrajelor standardîn forme deosebite,ce ajutã construc -torii sã respecteexigenøele solicitatede proiectanøi. Unastfel de exemplueste podul dinRheinfelden, dinsud-vestul Ger -maniei, cu ale salepile octogonale šiînclinaøii diferite alesecøiunilor acestora.De asemenea,îmbinãrile la culeeau fost dificil derealizat pentrubetoništi ši ausolicitat la maxi -mum iscusinøadulgherilor.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Autostrada A98 traverseazã valea Dultenau, lângã localitatea Rheinfelden. În prezent, se circulã în regim de douã benzi pentru ambele sensuri
Cofrarea radierului pilei ši sistemul decãøãrare KLK 230 produs de Meva,
care se atašeazã de pilã ši se ridicã fãrã a mai fi demontat
072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM Page 72
Š A N T I E R
cu Meva Mammut, un sistem care
are o capacitate de acceptare a
unei presiuni din partea betonului
egalã cu 100 kN/m2.
Pilele plus riglele (partea supe rioa -
rã a pilei) au înãløimi cuprinse între
16 ši 42 m. Cele opt laturi ale pile -
lor devin tot mai ascuøite spre vârf,
unele dintre ele având o înclinaøie
de 1:70, iar altele de 1:50. Pentru a
executa cu eficienøã aceste forme
ši în programul stabilit, inginerii de
la Meva au construit douã cofraje
distincte, cu un sistem de grinzi
suplimentare din lemn (în poziøie
verticalã), care-i permit cofrajului sã
se adapteze de la pilã la pilã. For -
ma conicã este obøinutã cu aju -
torul unor popi variabili. Datoritã
acestei tehnologii, cofrajul nu se
mai demonteazã, ci se deplaseazã
pe verticalã în acceaši formã.
Escaladarea pilelor s-a realizat cu
ajutorul sistemului de cãøãrare pro -
dus tot de Meva, denumit KLK 230,
care s-a dovetit ušor de asamblat.
Pentru construcøia riglelor de for -
mã octogonalã, de aproximativ 5 m
înãløime, ši cu înclinaøii diferite ale
consolei, s-a utilizat tot sistemul
Mammut, suplimentat cu o carcasã
în formã conicã. Toate cele 14 for -
me conice ale carcaselor au fost
preasamblate ši realizate tot cu
sistemul de escaladare KLK 230.
Culeele sunt ši ele tot conice în
partea din faøã ši au fost cofrate cu
Mammut. Sunt lungi de 15 m, late
de 10 m ši înalte de 3 m. Panourile
co frajului au fost poziøionate
înclinat, iar la fixarea lor s-au atašat
legãturi suplimentare din lemn.
„Am fãcut cea mai bunã alegere”, a
declarat šeful de šantier, Denis
Ultsch, rezumând colaborarea cu
Meva. „Atunci când se poate cofra
o suprafaøã de beton cu minimum
de gãuri pentru montaj, calitatea
su prafeøei ši, implicit, a lucrãrii
crešte simøitor. Ajustarea ši fixarea
cofrajului la secøiunile variabile ale
pilelor au fost, de asemenea, ušor
de realizat. Practic, Meva ne-a
demonstrat cã am luat deci zia
corectã”, a încheiat dl. Ultsch. n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 73
Una din pile este gata sã reazeme tablierul.De asemenea, se poate observa ši forma
specialã a riglei
În desen se poate vedea secøiunea longitudinalã a riglei ši cofrajul perfect vertical, suplimentat cu grinzi variabile
072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM Page 73
A D V E R T O R I A L
74
S.C. ROMDRIL S.R.L. va fi prezentã laExpoziøia “Construct Expo Utilaje” înperioada 1 – 4 aprilie 2009, în in -cin ta Romexpo, unde va prezentafirme consacrate pe plan mondial,precum: CASAGRANDE Italia (piloøiforaøi, pereøi diafragmã, jet grouting,ancoraje, soil mixing), TESCARItalia (piloøi, micropiloøi), SIP&T Italia(scule de foraj: borsape, šnecuri,tubulaturã) ši STENUICK Franøa (pu -øuri de apã, studii geotehnice, forajgeotermal, scule pentru foraj: prã -jini, tricon, šape de foraj cu lame,ciocane de fund).
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Fig. 1 Utilaj FORTTRACK 1100 HSTENUICK
Fig. 2 Scule STENUICK
Fig. 3 Scule SIP&T
S.C. ROMDRIL S.R.L. & “CONSTRUCTEXPO UTILAJE” 2009
„Vom fi prezenøi la „Construct Expo Utilaje 2009“cu utilajele Casagrande C6 ši Tescar CF 3S”
074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 4:59 PM Page 74
074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:12 PM Page 75
A D V E R T O R I A L
La acest târg, S.C. ROMDRIL S.R.L.va expune 2 utilaje, ši anume: CF3S(TESCAR) ši C6 CASAGRANDE.Utilajul pentru forat micropiloøipe šenile C6 (fig. 4) poate fi folositpentru: forarea piloøilor, anco ra je, jetgrouting (la cerere), studii geotehniceši puøuri de apă forare cu CFA. Areun motor Deutz de 129 CP, iargreutatea totalã este de 12,7 tone.Capul hidraulic este de 13,55 KNm,iar înãløimea mastului este de 6 m.Vinciul are o forøã de 20 KN, iarviteza maximã de rotatie a capuluirotativ este de 530 rot/min.CF3 S marca TESCAR (fig. 5) esteun utilaj de forat piloøi ce poatelucra în argilã, nisip ši piatrã deduritate medie. Acesta poate atin -ge o adâncime maximã de lucrude 22 m cu un diametru minim de400 mm ši un diametru maxim de800 mm. De asemenea, utilajul po a -te fora piloøi secanøi (cu tubu la turã)pânã la o adâncime de 8 m.Utilajul este prevãzut cu un motordiesel de 43,4 CP, un vinci principal de4.700 kg ši unul secundar de 900 kg.Capacitatea rezervorului de ulei hi -
draulic este de 85 litri, iar cea a re -zervorului pentru motorinã este de130 litri. Cursa modelului CF3Seste de 700 mm.Šenilele au o lãøime de 2.150 mmši o lungime de 2.800 mm. Utilajuldezvoltã un cuplu de 3.500 kgm,are o vitezã de foraj cuprinsã între7 ši 15 rpm ši o greutate de 11.000 kg.Dimensiunile de transport sunt ab -solut normale, astfel cã utilajul CF 3Snu necesitã trailere agabaritice: înãl -øime 2.835 mm; lungime 4.835 mmši lãøime 2.150 mm.Foarte important pentru actuala pia -øã a construcøiilor este faptul cãuti lajele pot fi achiziøionate ši înleasing, beneficiind de finanøarede la EFG LEASING IFN SA cu o du -ratã a contractului de maxim 60 luni.Comisionul de administrare de 1.5%este plãtibil o singurã datã, la sem -narea contractului, fiind aplicat la va -loarea de achiziøie. Valoarea avan -
su lui este de minimum 20%, iar ratadobânzii de 6% în Euro.În calitate de reprezentant autorizat alfirmelor mai sus amintite, S.C. ROM -DRIL S.R.L. asigurã cu personalteh nic specializat (instruit la firmeleproducãtoare) punerea în funcøiu -ne a utilajelor ši service în perioa -da de garanøie timp de 12 luni ši înpostgaranøie. De asemenea SCROMDRIL S.R.L. asigurã ši sculelenecesare pentru lucrul cu acesteutilaje. Toøi cumpãrãtorii aces torutilaje pentru forat au asiguratãconsultanøã tehnicã din partea im -portatorului. Acesta propune o ati -tudine orientatã cãtre client, prinstabilirea unor relaøii de colaborarebazate pe implicarea cu seriozitateîn identificarea nevoilor clienøilor šistabilirea soluøiilor tehnice optime.Vã ašteptãm la Construct ExpoUtilaje, garantându-vã o expe rien -øã profitabilã pentru firma dvs.! nFig. 4 Utilaj C6 CASAGRANDE
Fig. 5 Utilaj CF 3S TESCAR
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200976
074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:00 PM Page 76
042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 43
F I N A N C I A R
78
Dupã încercãri timide derevenire peste 3,4, cursulde schimb EURRON a
intrat pe un trend descendent, leulromânesc cunoscând probabil unadintre cele mai favorabile perioadedin istoria sa. Practic, la începutul lunii iulie 2007,asistam la cotaøii ale cursuluiEURRON pe piaøa valutarã inter -
bancarã în jurul nivelului de 3,10 šiexistau multe voci care considerauaproape iminentã øintirea niveluluiphihologic de 3,0. Cu toate aces -tea, punctul de inflexiune în evo -luøia EURRON avea sã se producãrapid ši abrupt. La vremea respec -tivã muløi speciališti au afirmat cãBãtrâna Doamnã din Doamnei ar fiintervenit pe piaøa valutarã inter -ban carã în sensul cumpãrãrii devalutã pentru a “tempera” aprecie -rea monedei naøionale ši a evitadezechilibrarea iremediabilã a de -ficitului comercial. Pentru obiectivitatea analizei tre buiesã ne amintim cã Banca Naøionalãa României decisese relaxarea po -liticii monetare începând cu fe -b rua rie 2007, când a redus ratadobânzii de politicã monetarã cu0,75 puncte procentuale de la8,75% la 8,00% pe an. Au urmat šialte reduceri ale ratei dobânzii
astfel încât, în data de 26.06.2008,decizia de a reduce la 7% pe anrata dobânzii de politicã monetarãnu a mai surprins pe nimeni(nivelul a fost menøinut pânã la01.11.2007 câd s-a trecut la politicamonetarã restrictivã). Unii analištispun cã de fapt în perioada res -pec tivã a avut loc o pseudo re la -xare a politicii monetare prin scã -derea ratei de dobândã (neînso øitãde modificarea regimului rezer ve lorminime obligatorii decât prin suro -gate de genul modificãrii do bânziiplãtite la RMO), scopul prin cipal fiindde fapt scãderea apeti tului inves -titorilor de portofoliu (aša-numiøii spe -culatori) pentru moneda naøionalã. Din pãcate însã, cumpãrãrile agre -sive de valutã din vara anului 2007aveau sã producã nu numai orevenire a monedei naøionale într-un coridor “acceptabil” de fluctua -øie (fie el chiar ši imaginar), dar ši
Primul semestru al anului 2007trezešte amintiriplãcute pentrumajoritatea popu -laøiei României, înspecial în planeconomic. A fostpoate perioada cucel mai ridicatgrad de predicti -bilitate din punctulde vedere alevoluøiei cursuluide schimb almonedei naøionaleîn raport cu EURO.
Viorica Moraru
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Sãgeøile leului
078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 78
F I N A N C I A R
efecte pe un orizont mai lung de
timp, în sensul cã o serie de jucã -
tori strãini, care ar fi putut asigura
omogenitate unei pieøe în formare,
au renunøat sã mai joace pere -
chea EURRON sau ši-au redus
deliberat ponderea acesteia în
“emergente” considerând-o impre -
dic tibilã din perspectiva unor reguli
ale jocului necunoscute lor. Practic,
dacã ne concentrãm atenøia asupra
evoluøiei cursului de schimb EURRON
în lunile iunie – august 2007, ob -
servãm cã dupã o apreciere de
circa 7% a leului, pe parcursul
câtorva zile, a urmat o depreciere
comparabilã ca intensitate ši ori -
zont temporal.
Cauze ale deprecieriiPotrivit analištilor, principalele cau -
ze care au generat aprecierea mo -
nedei naøionale, în primele 6 luni
ale anului 2007, sunt prezentate în
cele ce urmeazã, fãrã ca datele sã
fie exhaustiv tratate:
- crešterea acceleratã a vo lu -
mului investiøiilor strãine directe;
- remiterile de valutã ale mun ci to -
rilor români care lucrau în strãi nãtate;
- adoptarea Tarifului Vamal Comun
al Uniunii Europene începând cu
data de 01.01.2007;
- crešterea numãrului inves ti to ri -
lor de portofoliu ši implicit a volu -
melor tranzacøionate pe piaøa
valutarã interbancarã;
- modificãri în structura masei
mo netare pe devize, ca urmare a
deprecierii dolarului american în
raport cu EURO ši a aprecierii
leului în raport cu moneda unicã
europeanã (linie de tendinøã con -
turatã începând cu liberalizarea
parøialã a contului de capital);
- crešterea acceleratã a ritmului
de creditare în valutã care a ge ne -
rat presiune pe cursul de schimb
în sensul aprecierii monedei na -
øionale (creditele de consum în
valutã aveau ca destinaøie schim -
bul valutar pentru generarea de lei
cu care sã se poatã cumpãra bu -
nuri de folosinøã îndelungatã etc).
În contrapartidã, liniile de finanøare/
refinanøare primite de la bãnci
strãine/instituøii financiare inter na -
øionale au înregistrat un ritm de
creštere foarte ridicat, România be -
neficiind de o percepøie mai mult
decât favorabilã din partea inves -
titorilor strãini, fie ei financiari sau
de orice altã naturã.
Utilizând date comparabile, arãtãm
cã soldul creditului neguverna men -
tal în valutã a înregistrat în decem -
brie 2007 o creštere de 84% faøã
de nivelul aferent lunii similare din
2006 (72,3% creštere – exprimat în
EURO). Crešterea creditului negu -
ver namental pe componenta valu -
tã s-a realizat în principal datoritã
evoluøiei creditelor în valutã acor -
date populaøiei. Astfel, la 31.12.2007,
creditele în valutã acordate popu -
laøiei au totalizat 10,51 miliarde echi -
valent EURO, în creštere cu peste
5,7 miliarde EURO faøã de finele
anului 2006.
Nu putem aprecia cu exactitate cât
din acest spor al creditului în va lutã
a generat presiune pe EURRON, dar
este cert cã ši creditarea în valutã
a populaøiei, în special prin inter -
mediul creditelor de consum, a
contribuit la accentuarea presiunii
de apreciere a monedei naøionale.
Din pãcate însã “nota de platã”
(termen des utilizat în ultima pe -
rioadã) avea sã aparã într-un ter -
men relativ scurt, iar ceea ce s-a
întâmplat în ultimul an cu moneda
naøionalã confirmã încã o datã cât
de important este riscul valutar în
decizia de alegere a monedei
creditului ce urmeazã a fi angajat,
în special de cãtre persoane fizice.
La finele anului 2006, rezervele va -
lutare la BNR totalizau 21,3 miliar -
de EURO. În luna mai 2007, aces -
tea se situau la 21,9 miliarde EURO,
iar în septembrie 2007 la 25,2 mi -
liarde EURO, nivel comparabil cu
cel înregistrat în decembrie 2007,
de 25,3 miliarde EURO.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 79
078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 79
Practic, pe parcursul unui an, rezer -vele valutare la BNR s-au mãrit cu4 miliarde EURO, crešterea avândloc preponderent în trimestrul III.Ultimul trimestru al anului 2007 s-acaracterizat printr-o volatilitate ridi -catã a cursului de schimb. Dupãce celebrul “dinte de ferastrãu” ši-afãcut prezenøa pe parcursul luniioctombrie 2007, a urmat luna no -iembrie în care leul a suferit unadintre cele mai notabile deprecieriîn raport cu EURO (de aceastãdatã, se pare, fãrã a mai fi “ajutat”).Cererea de valutã din partea im -por tatorilor (posibil sã se fi supra -pus cererea de valutã pentru im -porturile de gaze ši petrol ši ceadin partea importatorilor de bunuride folosinøã îndelungatã) la care s-au adãugat ši ieširi din parteaunor fonduri de investiøii (strãinesau pseudostrãine, sau cine štie!!!…)au condus la o depreciere agre -sivã a monedei naøionale deaproape 10% (dacã luãm ca ter -men de comparaøie minimul šimaximul lunii noiembrie 2007).
Anul de graøie 2008În decembrie 2007, cursul de schimbEURRON atingea, cu o zi înaintede Crãciun, un nivel de 3,44 în ur -ma unor vânzãri agresive pe par -cursul unei sãptãmâni ce au ge -nerat o mišcare descendentã decirca 1000 de pips. Erau vânzãriconjuncturale generate pe de oparte de vârful de plãøi în relaøia cutrezoreria statului ši nevoia de lei aagenøilor economici, iar pe de altãparte de intrãrile de valutã de laromânii care se întorceau în øarãde sãrbãtori. Între 27 ši 31.12.2007,moneda naøionalã avea sã înre -gistreze o depreciere de peste 1,6 puncte procentuale, în condiøiile
în care au existat câøiva jucãtori ma ricare au plasat ordine impor tantede cumpãrare de valutã pe o pia øã“subøire” ši cu majoritatea jucãto -rilor ašteptând anul de graøie 2008.Deprecierea agresivã a monedeinaøionale în raport cu EURO dinultimele zile ale anului 2007 aveasã continue ši în luna ianuarie2008. La data de 25.01.2008, cursulEURRON atingea un maxim de3,8385, nivel înregistrat în urmã cucirca 3 ani. Ca urmare, unii spe -ciališti au suspectat cã leul a fostajutat ušor pentru a reveni la niveluriacceptabile. Au urmat luni de zba -tere ši de cãutare a punctului deechilibru. Oficiali ai autoritãøii mo -ne tare indicau la un moment datcanale optime de fluctuaøie 3,5-3,7,ši dacã analizãm grafic evoluøiaEURRON vom observa cã timp decirca 6 luni cursul a fluctuat înacest interval. A existat o încercarede spargere a pragului psihologicde 3,5 la începutul lunii august2008, dar se pare cã un investitormisterios a ajutat turismul româ -nesc plasând ordine de cumpã -rare mari pe o piaøã care mimadirecøia, cel mai probabil fãrã amai crede în potenøialul real deapreciere a leului. Ce-i drept, anul 2008 s-a deosebitfundamental de 2007. Presiunile in -fla øioniste au fost aproape perma -nent prezente, adâncirea deficituluicomercial (fenomen “normal” într-oeconomie care dãdea de cevatimp semne de supraîncãlzire) fiindtema de analizã economicã la ori -ce colø de stradã, dupã care auurmat primele unde de šoc din ce -lebra “crizã economicã” desprecare se tot spune cã vine, dar nu seštie când, cum ši, mai ales, de ce.
La începutul lunii octombrie 2008avea loc mult mediatizatul atacspeculativ asupra leului, care urmasã genereze o mišcare ascen den -tã a perechii EURRON de cica3000 de pips pe parcursul a maipuøin de 10 zile. BNR a intervenit ferm prin vânzãrimasive de valutã. În paralel, piaøamonetarã era distorsionatã dincauza lipsei de lei (sterilizaøi pe de oparte de BNR, ceruøi cu insistenøãde speculatori), ši ca atare s-aprodus aša-numitul fenomen de“jeopardizing” în ceea ce privešteratele dobânzilor la depozitele inter -bancare ši tranzacøiile SWAP. O serie de jucãtori au fost nevoiøisã îši asume stop-loss-uri imense,iar cursul EURRON s-a pravãlitefec tiv pânã aproape de 3,5 în adoua decadã a lunii.Atacul a fost respins prin intervenøiidirecte ši indirecte de cãtre BNR,dar rãul se produsese. Pragul psi -hologic de 4 ajunsese pe buzelemajoritãøii analištilor (muløi dintre eicu experienøã în sistemul bancarmai micã decât leul nou), dupã celuni de zile se tocase mãrunt ni -velul 3,8. Lunile noiembrie ši decembrie2008 au fost foarte grele pentruLEU. Conform Wikipedia, leul trã -ieš te în medie 20 ani…, iar uniijucãtori din City-ul londonez štiauacest amãnunt înaintea noastrã.În decembrie, cursul EURRON aînregistrat maxime dupã maxime,iar ultimele zile ale anului au fostcaracterizate printr-o luptã încrân -cenatã pentru spargerea praguluipsihologic de 4. Dacã ar fi sã enumerãm princi -palele cauze care au determinatevoluøia EURRON în ultimele luni,s-ar putea spune cã printre aces -tea trebuie amintite:
F I N A N C I A R
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200980
078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 80
- reducerea substanøialã a rit -
mului de creditare, care a condus
la stoparea generãrii de long-uri în
relaøia clienøi – bancã, în condiøiile
în care rambursarea creditelor în
valutã deja angajate genereazã
presiune în sensul deprecierii mo -
nedei naøionale;
- reducerea drasticã a finanøãrii
în valutã a subsidiarelor de cãtre
bãncile-mamã din strãinãtate ši
bãncile strãine partenere.
- declasarea României din punctul
de vedere al ratingului suveran de
cãtre agenøiile de rating Fitch ši
S&P ši trecerea în clasa specu la -
tivã din clasa de rating investiøional;
- contracøia întârziatã a impor tu -
rilor în comparaøie cu exporturile ši
transferurile curente (fenomenul va
mai dura câteva luni).
- nu în ultimul rând, o imagine
nouã a României care genereazã
confuzie în mediile de afaceri inter -
naøionale, în special din cauza
eve nimentelor din ultima perioadã
derulate în plan politic, social ši
….economic.
Prognoze curenteÎn 2009 am început aproape zilnic
sã vorbim de noi maxime istorice,
de cât de slabã este moneda
noastrã naøionalã (este drept de
aceastã datã, într-un context re gio -
nal care chiar ne era ši el defa vo -
rabil), de riscul major al unor de -
rapaje de curs ši, implicit, în plan
macroeconomic, ši enumerarea
poate continua.
La ce sã ne ašteptãm în 2009, din
punctul de vedere al cursului
EURRON? Sunt destui care afirmã
ca 4,5 este, mai nou, un nivel
conform cu “fundamentele macro -
eco nomice”. Sunt însã destule voci
care suøin cã un curs mediu de
3,7 este încã posibil de atins. Dacã
s-a ratat un moment important în
2007 ši un altul în 2008, nu trebuie
sã repetãm grešelile! Pentru cã,
nu-i aša, LEUL NOU nici nu a ajuns
încã la maturitate…! n
F I N A N C I A R
81Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:26 PM Page 81
A D V E R T O R I A L
82
Lanøurile STIHL – de referinøã pentruindustria producãtoare de motoferãstraie
Cercetãtorii STIHL au dez vol -tat lanøuri cu caracteris ticiavansate, neegalate pânã
în prezent de aløi producãtori deprofil. De pildã, dinøii tãietori dinaliaj de crom-nichel ši oøel ailanøurilor STIHL au o geometrie op -timã pentru lucrul în orice condiøii. Mai mult, sistemul patentat delubrifiere Oilomatic, ce asigurãtransmiterea uleiului prin canalelefine din elementele lanøului, ajutãla reducerea uzurii ši a fricøiunii,lucru ce determinã o ascuøire multmai rarã a dinøilor tãietori. În plus,aceštia au marcaje speciale deuzurã care semnalizeazã utili za -torului momentul cel mai potrivitpentru o nouã ascuøire.
O altã caracteristicã unicã a lan -
øurilor STIHL este versatilitatea.
Astfel, producãtorul pune la dispo -
ziøia constructorilor de motofe rãs -
traie lanøuri de diferite dimensiuni,
pentru o gamã foarte largã de ap li -
caøii: lanøuri pentru utilizare în me -
diul forestier (în funcøie de tipul de
vegetaøie pentru care sunt folosite),
lanøuri pentru motounelte ušoare,
lanøuri pentru construcøii etc.
Standardele înalte de calitate ši
tes tele extensive la care sunt su -
puse componentele fabricate în
uzinele companiei oferã fiecãrui uti -
li zator de produse STIHL garanøia
cã lucreazã cu unelte de cea mai
bunã calitate.
Bucurešti, 2 martie2009 – STIHL estesingura companiedin industriaproducãtoare demotoferãstraiecare îši producepropriile šine deghidaj ši lanøuripentru uneltele pecare le fabricã. Caurmare a oferteidiversificate delanøuri de foartebunã calitate,realizate pe mašinide ultimã orã înfabricile STIHL dela Wil, din Elveøia,compania adevenit furnizorpentru întreagaindustrieproducãtoare demotoferãstraie.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM Page 82
A D V E R T O R I A L
STIHL România este subsidiarã aAndreas STIHL AG&Co., lider mon -dial pe piaøa motoferãstraielor šiunul dintre cei mai importanøi
jucãtori pe piaøa mondialã a moto -uneltelor ši a uneltelor pentrugrãdinãrit. Pe lângã motoferãstraie,STIHL produce motocoase, debita -
toare, foarfeci de grãdinã, suflanteši aspiratoare, precum ši o gamãde utilaje de curãøenie. Din anul 1992, STIHL a preluat com -pania austriacã VIKING, produ cã torde unelte pentru grãdinãrit, ši ši-aadãugat în portofoliu mašini ši trac -toraše de tuns iarba, tocãtoare degrãdinã, venti la toare de gazon šimotocultivatoare. Astãzi, pro du se leSTIHL ši VIKING sunt comer cia li -zate în peste 160 de øãri din toa tãlumea. Compania numãrã, la nivelglobal, aproape 10.000 de an ga jaøiši are o cifrã de afaceri de aproxi ma -tiv 2,1 miliarde euro în anul 2007. n
83Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM Page 83
Acestea sunt construite printehnologii care le conferãcalitate ši o ardere eficientã
în motoare, fabricarea lor fiinddirect legatã de producøia ši ca li -tatea motoarelor diesel.Prevederile standardelor au impusscãderea drasticã în principal aoxizilor de sulf SOx. Aceasta a fã -cut ca cererea pe piaøa de moto -
rinã cu conøinut redus de sulf sã fiemult mai accentuatã ši a impusintroducerea de tehnologii noi înfabricaøie. În tabelul de mai jossunt cuprinse prevederile stan dar -dului european EN 590 pentrucondiøiile tehnice ale motorinelor.
Pentru obøinerea de motorine cu
caracteristici ecologice se poate
considera cã acestea sunt rezultã
S O L U Ø I I E C O
84
Motorine ecologice pentru protecøiamediului la funcøionarea motoarelor diesel
Conceptul demotorinãecologicã includeatât respectareaspecificaøiilor decalitate, cât ši acelor privindemisiile poluanterezultate laarderea lor înmotoare.Actualmente,cerinøele impusela nivel mondial šieuropean au fostadoptate ši înnormativeleromânešti pentrufabricareacombustibililordiesel de calitate.
Conf. dr. ing. Ion IONESCU Universitatea Tehnicã deConstrucøii, Bucurešti
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Caracteristicile principale ale motorinelor din România începând cu 1 ian. 2005
Observaøie. Pânã la 1 ianuarie 2009 întreaga cantitate de motorinã co -mercializatã pe teritoriul unui stat membru UE trebuie sã aibã un conøinutmaxim de sulf de 10 mg/kg.
SPECIFICAØIA Unit. de mãsurã LimiteMinim Maxim
Cifra cetanicã - 51,0 -Indice Diesel - 46,0 -Densitate la 150C Kg/m3 820 845Distilare ASTM: 95% volum recuperat 0C - 360Hidrocarburi aromatice policiclice Wt.% - 11Conøinut de sulf mg/kg - 50
10*
084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:36 PM Page 84
în urma amestecãrii motorinelor de
origine petrolierã, ca elemente de
bazã, cu aløi componenøi care au
rol de corecøie ši aditivi.
Componenøii de bazã care asi -
gurã caracteristicile de combustibil
de tip motorinã se obøin din petrol
prin distilare ši trebuie sã îndepli -
neascã anumite calitãøi ši condiøii.
Printre cele mai importante calitãøi
ale acestora sunt: preøul de cost
“competitiv”; condiøia de a se gãsi
în cantitãøi suficiente; de a fi com -
patibili pentru corecøie cu aditivi
sau aløi componenøi de corecøie;
sã fie stabili din punct de vedere
chimic; sã aibã un procent de sulf
în limitele admise pentru produsul
finit; sã prezinte calitãøi de curgere
ši pulverizare corespunzãtoare
func øionãrii în motoarele diesel.
Componenøii de bazã sunt de
fapt motorine comerciale, obøinute
din øiøeiuri parafinoase ši naftenice,
Prevederile standardului european EN 590 pentru condiøiile tehnice ale motorinelor
Proprietãøi UM PrevederiDensitate Kg/m3 820 - 845Cifra cetanicã min. - 51,0Indice cetanic min. - 46,0Punct de inflamabilitate 0C >55(Pensky-Martens), min.Temperatura minimã de filtrabilitate, max. 0C Clasa (v) Clasa (I)
A B C D E +5 0 -5 -10 -15
Conøinut de sulf, max. mg /kg 350HAP, max. % m/m 11Conøinut de cenušã, max. % gr. 0,01Conøinut de apã, max. mg /kg 200Reziduu carbon (pe 10% reziduu % m/m 0,30de distilare), max.Coroziune pe lamã de cupru (3 h la 500C ) clasa 1Contaminare totalã, max. mg /kg 24Stabilitate la oxidare, max. g/m3 25Lubricitate, diametrul corectat al petei mm. 460de uzurã (wsd 1,4) la 500C, max.
S O L U Ø I I E C O
084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:36 PM Page 85
neutralizate în scopul eliminãrii aci di -tãøii, la care se adaugã mo torineledin procesul de hidrocra care. Com -ponenøii de bazã pentru obøinereade motorine ecologice sunt mo to -rina hidrofinatã, în can titãøi de ap ro -ximativ 85%, ši petro lul hi dro finat,în cantitãøi de apro ximativ 14%.[1]. Pentru îmbunãtãøirea calitãøii aces -tora se folosesc componenøi decorecøie.Motorinele ecologice au dreptcomponenøi de corecøie petrol šimotorine provenite din procese ter -mice pentru corectarea tempera -turii de congelare.Aditivii sunt substanøe sau ames -tecuri de substanøe care, adãugatede obicei în cantitãøi mici produ -selor de bazã, îmbunãtãøesc sen -sibil anumite calitãøi sau chiar le
conferã calitãøi noi. Actualmente,aproape cã nici nu mai existã pro -dus petrolier fãrã aditivi. Cei folosiøila corecøia calitãøii motorinelortrebuie sã îndeplineascã anumitecondiøii, cum ar fi:
- sã ardã complet ši fãrã depuneri;- sã se dizolve ušor ši complet în
produsele petroliere de bazã;- sã aibã o stabilitate chimicã co -
respunzãtoare; - sã nu influenøeze negativ cele -
lalte calitãøi ale produselor de bazã;- sã aibã eficienøã mare chiar
când sunt adãugaøi în cantitãøi mici;- sã aibã preøul de cost accesibil,
astfel încât folosirea lor sã fie eco -nomicã.În cazul motorinelor diesel, aditiviicei mai utilizaøi au în principalurmãtoarele destinaøii: mãrirea ci -
f rei cetanice CC sau a indiceluidiesel ID; crešterea detergentei;depre sanøi ai punctelor de tulbu -rare, conge lare ši cristalizare; ac -øiune antico ro zivã; acøiune antioxi -dantã; antifumigeni š.a.Crešterea numãrului de motoarediesel necesitã, de asemenea, šicrešterea cantitãøilor de motorineconsumate. Astfel, inevitabil a apã -rut o creštere a dependenøei øãrilorcare nu posedã petrol de impor -turile de materii prime. Limitareaacestei dependenøe, cât ši creš -terea continuã a preøului petroluluiimpulsioneazã crešterea ponderiicombustibililor alternativi.O astfel de alternativã este utili -zarea combustibililor de prove -nienøã vegetalã, care permit aco -perirea parøialã a necesarului de
S O L U Ø I I E C O
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200986
084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:37 PM Page 86
combustibili diesel ši reducerea laminimum, prin diluøie, a conøi nu -tului de sulf ši de aløi compušitoxici. De asemenea, au avantajulši cã sunt mai siguri la transport šidepozitare decât combustibiliiconvenøionali petrolieri.Unul dintre atuurile majore alebiodieselurilor este comportarealor favorabilã la protecøia mediului.Biodieselurile au emisii poluantescãzute faøã de combustibilii stan -dard, sunt biodegradabili ši sunt osursã de energie regenerabilã.
Aceastã suplinire a motorinelordie sel cu uleiuri vegetale sau cualøi derivaøi de tip monoesterreprezintã în primul rând o cale deeconomisire a produselor petro -liere de bazã pentru øãrile care nudispun de zãcãminte de petrol, iarpe de altã parte permite reducereapoluãrii atmosferei prin limitareaemanaøiilor în atmosferã de oxizide carbon, oxizi de sulf, hidro car -buri ši fum.Uleiurile vegetale ši derivaøii lor, înamestec cu motorinele, creeazã
ames tecuri compatibile cu con -struc øia actualã a sistemelor dealimentare a motoarelor diesel.Aceste amestecuri nu pun pro ble -me deosebite de segregare sau in -compatibilitate fizicã sau chimicã.Un alt avantaj al biodieselului esteacela cã este biodegradabil, ceeace înseamnã cã se poate des com -pune sub acøiunea unor agenøinaturali precum bacteriile. Îneventualitatea pierderii prin vãrsaresau prin diverse scurgeri, curãøirease face mult mai ušor ši poluareamediului nu va fi aša de gravã.Acesta poate fi un alt argument însusøinerea alternativei ameste cu -rilor de biodieseluri. Biodieselul este, de asemenea,mai sigur, este netoxic ši are unpunct de autoaprindere mai înaltdecât combustibilii diesel conven -øionali. Deoarece arde la tempe ra -turi mai ridicate, scade pericolularderilor nedorite, accidentale, šinecesitã reguli de depozitare šitransport mai ušor de aplicat.Utilizarea combustibililor vegetalise poate face ca atare sau înamestec cu motorine. O altã calede utilizare a lor este aceea princare se face conversia uleiurilorvegetale în hidrocarburi prin pro -cese de descompunere termicã,de cracare cataliticã sau dehidrolizã a uleiurilor ši decar bo -xificare a acizilor graši rezultaøi.Aceastã metodã de substituireparøialã a motorinelor petroliere cuuleiuri vegetale e cunoscutã încãde la începutul secolului trecut. Ideea de alimentare cu biocom -bus tibili nu este nouã. Chiar RudolfDiesel, al cãrui motor îi poartã acumnumele, a experi men tat utili za reade combustibili bio ca posi bilã
S O L U Ø I I E C O
87Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Noxa emisã în gazele Emisiile de noxe, %de ešapament Motorinã petrolierã Amestec 20% 100% biodiesel (B100)
(baza de comparatie) biodiesel-80%motorinã (B20)
Monoxid de carbon 100% -12,6% -43,2%Hidrocarburi nearse 100% -11% -56,3%Particule în suspensie 100% -18% -55,4%Oxizi de axot 100% +1.2% +5,8%Toxine în aer 100% -12…-20% -60 -90%Oxizi de sulf 100% -20% -100% (lipsa)Sulfaøi 100% -20% -100% (lipsa)
Procentele de reducere a diverselor noxe la biodiesel faøã de motorina petrolierãconsideratã ca bazã de comparaøie (noxa 100%)
084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:37 PM Page 87
sursã de alimentare a motoruluisãu. Astfel, în 1900, la Expoziøiamon dialã de la Paris, Diesel aprezentat motorul sãu funcøionândalimentat cu ulei de arahide.La modul general, biodieselulpoate fi o alternativã la combus -tibilul diesel standard petrolier sauun aditiv al acestuia. El esteobøinut din uleiuri vegetale saugrãsimi animale printr-o serie dereacøii chimice, ce prezintã avan -tajul cã sunt nontoxice ši rege -nerabile, datoritã provenienøei lorde naturã biologicã. Biodieselurile sunt sigure în ex -ploatare ši pot fi folosite la motoarecu puøine modificãri sau chiar fãrãnici un fel de modificãri. Deši elepot fi utilizate în stare purã (100%),de obicei sunt amestecate cudiesel standard petrolier. Ames te -curile sunt notate cu abrevierileBxx, unde xx reprezintã procentulde biodiesel din amestec. Cel maides întâlnit amestec este B 20(adicã 20% biodiesel din volumultotal de combustibil). Prin urmare,B 100 este biodiesel pur (adicã100% biodiesel din volumul totalde combustibil). Uleiurile ši grãsimile vegetale sunttriesteri ai glicerinei cu acizi mono -carboxilici cu numãr par de atomide carbon (C12 – C18). Astfel, aufost fãcute experimente cu uleiuride soia, bumbac, arahide, cocos,susan, floarea-soarelui, rapiøã, in,palmier etc. care au asigurat func -øionarea motoarelor, dar au apãrutši unele inconveniente cum ar fi:crešterea consumului de combus -tibil, scãderea puterii dezvoltate demotor, depuneri consistente peinjectoare ši în cartere ši, uneori,fum abundent. Se considerã cã
varianta bazatã pe conversia ule -iurilor vegetale în monoesteri estecea mai avantajoasã [2].De asemenea, unele componentedin sistemele vechi de alimentarese pot degrada deoarece bio die -selurile atacã componentele dincauciuc. Anumite componente dinsistemele de alimentare diesel cla -sice, cum sunt conductele, garni -turile etc., pot avea de suferit dincauza cauciucului sau a compo -ziøiei lor pe bazã de cauciuc. Acestlucru impune verificarea ši înlo cui -rea lor la anumite intervale de timp,în cazul utilizãrii de biodiesel. Trebuie menøionat cã la alimen -tarea cu biodiesel, de cele maimulte ori au fost constatate ušoarecrešteri ale consumului de com -bus tibil ši, de asemenea, o ušoarãscãdere a puterii dezvoltate de mo -tor, care este de aproximativ 10%.Deci se poate spune cã 1,1 litri debiodiesel consumat este egal cu 1 litru de diesel standard. În concluzie, prin realizarea deamestecuri de tip motorinã –biodiesel se obøin combustibili cuun conøinut redus de sulf, iar func -øionarea motorului se face cu oreducere considerabilã a emisiilorpoluante.Combustibilii de tip biodiesel auun nivel scãzut de emisii nocive,deoarece se emite cu 89% mai
putin CO2 ši cu aproape 100% mai
puøin SOx. Dacã biodieselul este
de tipul B100, se reduce cu 90%
nivelul total al hidrocarburilor ne -
arse ši cu 75 – 90% cel al hidro -
carburilor aromatice. Nivelul de
particule materiale emise în at -
mos ferã scade foarte mult. Sin -
gurul component poluant care mai
este emis este cel de NOx, a cãrui
concentraøie este variabilã în
funcøie de natura ši starea tehnicã
a motorului observat. n
Bibliografie
1. Anghelache, I. - Noi combustibili
pentru automobile, Editura Tehnicã,
Bucurešti, 1993
2. Ionescu, I. - Motoare termice. So -
luøii constructive ši mãsuri gene -
rale pentru reducerea emisiilor
poluante, Ed. Matrix Rom, Bucu -
rešti, 2001
3. Onuøiu, I. - Fabricarea combus -
tibililor petrolieri ecologici. Sche -
me complexe de rafinãrii, Editura
Universitãøii din Ploiešti, 2001
4. Onuøiu, I., Tãnãsescu, C., š.a. - Fa -
bri carea produselor petroliere eco -
logice, Curs postuniversitar, Editura
Universitãøii din Ploiešti, 2004
5. Scott, Hess M. - “How Stuff Works”
disponibil online la http://www.
howstuffworks.com/biodiesel.htm
6. * * * Revista DIESEL & GAS TUR -
BINE WORLDWIDE, 1990 – 2006
7. * * * European Standard, EN
228/2004
8. * * * European Standard, EN
590/2004
9. * * * Monitorul Oficial al Româ -
niei, nr. 512/2002
S O L U Ø I I E C O
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200988
084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:37 PM Page 88
089 Endress:000 Autoconstruct.qxd 3/9/2009 5:18 PM Page 89
T E H N O L O G I I
90
Reciclarea materialelor asfaltice îninstalaøii fixe de preparare a mixturilor
Existã trei metode tehno lo -gice de reciclare a materia -lelor asfaltice recuperate
(MAR), clasificate dupã locul undese produce amestecarea acestoracu materialele noi (virgine):
l amestecarea pe loc (in situ),care constã în dezagregarea, mã -run øirea ši amestecarea materiale -lor direct în strat;
l amestecarea în mišcare, careconstã în dezagregarea, mãrun -øirea ši dislocarea materialelor dinstrat, amestecarea într-un malaxorinstalat pe echipamentul tehnolo -gic în mišcare, urmatã de reašter -nerea în strat;
l amestecarea în instalaøii fixede preparat mixturi asfaltice, careconstã în dezagregarea prin fre -zare sau demolare ši dislocareadin strat a materialelor, apoi trans -portul acestora la instalaøii de pre -parat mixturi asfaltice, unde suntprelucrate prin concasare ši gra -nulare, dozate ši introduse în fluxulinstalaøiei în anumite proporøii.Reciclarea în instalaøii fixe prezintãdouã aspecte distincte:
l reciclarea materialelor asfalticerecuperate în šantierele de refa ce -re a straturilor asfaltice din siste -mele rutiere;
l recuperarea ši reciclarea finu luicald antrenat de gazele arse dinuscãtor. Pentru a avea o imagine realãasupra nivelului tehnologic actualal procedeelor de reciclare, în in -stalaøii fixe, a materialelor asfaltice,
se vor trece în revistã metodeleaplicate de diferite firme pre zen -tate în ordine alfabeticã ši dez -voltate în funcøie de materialuldocumentar disponibil.
Firma AMMANN oferã instalaøii care
asigurã prepararea mixturilor asfal -
tice de calitate cu adaos de reci -
c labile în douã sisteme tehnologice:
l adaos de pânã la 60%, reci -
c labile calde prin uscãtor paralel;
l adaos de pânã la 25%, re ci -
c labile reci direct în malaxor (fig. 1,
documentaøie AMMANN).Firma oferã sistemul complet dereciclare a filerului (finului) recu -perat în instalaøia de desprãfuire(fig. 2, documentaøie AMMANN).Finul cald, antrenat de gazele arseîn procesul de uscare, este colec -tat la nivelul instalaøiei de filtrare širecirculat spre turnul de malaxare
Din punct devedere tehnologic,recuperarea šireciclareamaterialelorasfaltice poate fifãcutã prin lucrãrispecifice efectuatecu echipamentespecializate. Înfuncøie de loculunde se produceamestecareacomponentelor,echipamenteletehnologicefolosite trebuie sãasiguredesfãšurareaproceselorspecifice.
Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii BucureštiCatedra Mašini de Construcøii
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Fig. 1
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:49 PM Page 90
T E H N O L O G I I
cu transportoarele adecvate. Înprocesul de cântãrire se acordãprioritate filerului cald recuperat.Astfel, acesta este mai rapid ši maieficace anrobat cu bitum, ceea ceconduce la reducerea necesaruluispecific de energie. Firma BENNINGHOVEN oferã oga mã completã de tehnologii šiechipamente, adaptate necesi tã -øilor specifice clienøilor, care permitreciclarea materialelor asfaltice re -ciclabile (MAR) calde sau reci, încentrale de mixturi asfaltice ši, înegalã mãsurã, procesarea materia -le lor recuperate în vederea reciclãrii.Fluxul de alimentare cu materialerecuperate este alcãtuit din: bun -cãr de alimentare, benzi transpor -toare predozatoare, concasoare,ciururi, benzi transportoare de ali -mentare ši echipamentele de auto -matizare aferente. Acestea sunt
montate într-o instalaøie compusãdintr-un concasor cu un tambur, unseparator magnetic, o unitate de sor -tare ši un concasor cu tambur dublu(fig. 3, documentaøie Benninghoven).Alimentarea materialelor se faceprintr-un concasor cu un tambur.Materialul este transportat printr-unsistem de alimentare eficace (1)cãtre un concasor (2). Materialulconcasat este transportat cu untransportor cu bandã (3) la ciur (5).Piesele ši reziduurile metalice suntseparate prin separatorul mag -netic (4). Dupã prima concasaregrosierã urmeazã a doua, într-unconcasor cu tambur dublu (6),care, printr-un reglaj variabil, pre -definešte ši garanteazã o anumitãgranulometrie prestabilitã. Cu untransportor cu bandã (7) materialuleste depozitat într-o haldã. Recicla -bilele astfel procesate sunt de
înaltã calitate, asigurând totodatãutilizarea economicã a materia le -lor recuperate în vederea reciclãrii.
Principalele avantajele ale acestei
instalaøii sunt:
l utilizarea raøionalã a resurselor
limitate;
l funcøionarea fãrã personal
suplimentar;
l costuri de uzurã ši de con ca -
sare reduse;
l productivitate ridicatã;
l nivel redus al emisiilor de praf
ši de zgomot;
l scãderea cantitãøii de material fin;
l robusteøe ši rezistenøã la de -
šeu rile metalice.
Buncãrul de alimentare este pre -
vãzut cu ešafodaje metalice, pereøi
de reøinere ši pereøi articulaøi, fixaøi
cu šuruburi. Opøional pot fi adãu -
gate extensii ale pereøilor, pentru a
mãri capacitatea buncãrelor, ši
grãtare pentru presortarea bucã øi -
lor mari de asfalt. Buncãrul poate
sã susøinã ši panoul echi pamen -
tului electric de putere, prevãzut cu
filtru de aer ši ventilator.
Benninghoven oferã concasoare
simple sau duble cu rotor, în confi -
guraøie fixã sau mobilã, fabricate la
standardele de calitate specifice
produselor firmei ši care corespund
tuturor normelor legale privind
securitatea ši protecøia mediului.
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 91
Fig. 2
Fig. 3
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 91
Sunt dezvoltate douã procedee teh -nologice cu folosirea MAR reci ši unprocedeu cu folosirea MAR calde.a) Procedeul de reciclare cu MAR(ma teriale asfaltice recuperate)reci (I)MAR sunt introduse reci direct înmalaxor (fig. 4, documentaøie Bennin g -hoven), împreunã cu materialelecalde noi, unde sunt malaxate ob -øinându-se un amestec omogen.Limita cantitativã de reciclabile într-oreøetã este de 25%.Fluxul tehnologic pentru aplicareaacestui procedeu este compus dinurmãtorele echipamente:
l predozatoare pentru recicla bileprevãzute cu grãtare pentru reøi ne -rea fragmentelor care ies din limi teledimensionale impuse de reøetã;
l sistem de extragere cu bandãdozatoare cu vitezã variabilã;
l sistem de transport (trans por -tor cu bandã sau elevator);
l sistem de cântãrire-dozare;l sistem de tratare a vaporilor;l electronicã ši automatizare in -
te gratã în turnul instalaøiei de pre -pa rare a mixturii.
b) Procedeul de reciclare cu MAR
reci (II)
O alternativã la metoda anterioarã
constã în introducerea materialelor
reciclabile, prin intermediul unui
transportor cu bandã de mare
vitezã, în zona finalã de iešire a
materialelor din tamburul uscãtor,
unde sunt amestecate cu mate -
rialele noi (fig. 5, documentaøie
Benninghoven). Schimbul termic
foar te eficace începe în tubul
uscãtor, iar vaporii sunt evacuaøicu gazele de ardere. Transferul decãldurã se continuã pe întregulpro ces de transport al materialelorîn turnul instalaøiei, ciurul este “bay-pasat”, iar materialele sunt cân -tãrite înainte de a fi introduse înmalaxor. Prin aceastã metodã potfi tratate pânã la 35% materialereciclabile.c) Procedeul de reciclare cu MARcaldePentru reutilizarea în proporøie maimare, de la 35% pânã la 100%, amaterialelor reciclabile, este nece sa -rã tehnica reciclãrii la cald. Aceas tase realizeazã cu un uscãtor pa ralelde mare volum (fig. 6, documen -taøie Benninghoven), echipat cu unarzãtor special “MIX-GAZ”, realizatde Benninghoven. Concepøia spe -cialã a tamburului uscãtor eliminãcontactul direct dintre flacãrã šimateriale.Dupã ce au fost reîncãlzite, reci -c labilele calde sunt stocate într-unsiloz izolat termic de unde sunt pre -luate pentru a fi cântãrite înaintede a fi introduse în malaxor.Utilizând tehnica experimentatã aarzãtorului “RAX-JET”, inginerii dela Benninghoven au conceputarzãtorul “RAX-JET Mix-Gaz”. Oanu mitã cantitate de aer secundar,furnizatã de un ventilator separat,este introdusã în flacãra iniøialã aarzãtorului (fig. 7, documentaøieBenninghoven), ceea ce permiteuscarea directã a materialelor înuscãtorul de reciclabile. Sistemulpermite supraîncãlzirea materia le -lor reciclabile ši evitã formareafumului albastru ši a altor feno -mene asociate, care se manifestãîn cazul utilizãrii unui arzãtor înconfiguraøie standard.
T E H N O L O G I I
Fig. 4
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200992
Fig. 5
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 92
Firma ERMONT oferã echipa men -
te tehnologice specializate pentru
reciclarea la cald în instalaøii cu
funcøionare continuã, pe care le
considerã cele mai simple ši mai
economice metode pentru tratarea
materialelor asfaltice recuperate.
Astfel, se folosesc douã metode
principale:
l procedeul în echicurent (TSM),
printr-un tambur uscãtor foarte lung
cu douã diametre ši un malaxor
rotativ cu palete (fig. 8a, docu men -
taøie ERMONT FAYAT GROUP, unde
s-au fãcut notaøiile: 1 - intrarea MAR;
2 - ieširea gazelor arse; 3 - intrarea
agregatelor minerale noi; 4 - ie ši rea
mixturii asfaltice), pon derea recicla -
bilelor ajungând pânã la 25%;
l procedeul în contracurent
(RET ROFLUX), prin care recicla bi -
lele nu intrã în contact direct cu
gazele calde, bitumul fiind introdus
în spatele flãcãrii arzãtorului (fig. 8b,
documentaøie ERMONT FAYAT
GROUP), ponderea reciclabilelor
fiind de 25% sau 50%, în funcøiede tipul constructiv ši dimensionalal instalaøiei.Pentru fiecare din metodele pre -zen tate, firma oferã câte o gamãde tipuri dimensionale ši funcøio -nale concepute astfel încât sãacopere o plajã largã de pro duc -tivitãøi ši sã satisfacã orice condiøietehnologicã a potenøialilor utilizatori.Astfel, sistemul TSM este produs întrei grupe funcøionale, ši anume:
l Supermobile TSM PREMIUM(TSM 13, respectiv 15 PREMIUM);
l Supermobile TSM MAJOR(TSM 13, 15, 17, 21, respectiv 25MAJOR);
l Transportabile/staøionare TSMMajor City Star (TSM 15, respectiv17 City Star).Productivitãøile instalaøiilor tip TSMvariazã între 60 t/h ši 550 t/h, înfuncøie de tipurile dimensionale šide umiditatea materialelor intro du -se în uscãtor, care poate varia între2% ši 5% (fig. 9a, documentaøieERMONT FAYAT GROUP).Sistemul RETROFLUX este, deasemenea, produs în trei grupefuncøionale, ši anume:
l Supermobile Roadmaster (RM80, 120, 160, respectiv 160 Quattro);
l Supermobile RETROFLUX (RF200, 300, 400, respectiv 500);
l Transportabile/staøionare Re tro -flux City Star (RF 80, 120, 160, 200,300, 400, respectiv 500 City Star).Productivitãøile instalaøiilor tip RE -TRO FLUX variazã între 50 t/h ši450 t/h, în funcøie de tipurile dimen -sionale ši de umiditatea materia -lelor introduse în uscãtor (2% ši5% vezi fig. 9b, documentaøieERMONT FAYAT GROUP).La ambele sisteme, variantele super -mobile sunt amplasate pe semi -remorci ši se instaleazã prin
T E H N O L O G I I
93Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Fig. 6
Fig. 7
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 93
autoridicare (fãrã sã necesite ma -cara), cu ajutorul dispozitivelormecanice sau hidraulice propriiale echipamentului. Acestea potforma convoaie de transport ale
cãror alcãtuiri sunt evident în func -øie de productivitãøile ši structurileinstalaøiilor. De exemplu, în fig. 10se prezintã alcãtuirea convoiuluide transport pentru instalaøiile din
seria RM (Supermobile Roadmaster).Firma MARINI prezintã trei metodede lucru ši echipamentele aferentepentru reciclarea materialelor as -fal tice:
l reciclarea în instalaøii fixe depreparat mixturi asfaltice;
l reciclarea la cald, în mišcare,cu instalaøia mobilã de asfaltVOYAGER 120;
l reciclarea la rece, în mišcare,cu instalaøia MCR 250.În continuare vom prezenta re zol -vãrile tehnologice referitoare laprima metodã, celelalte douã me -to de urmând a fi prezentate înarticolul viitor.În cazul instalaøiilor fixe dis conti -nue de preparat mixturi asfaltice,acestea sunt prevãzute cu acce -soriile pentru reciclarea materia -lelor provenite din demolarea dru -murilor vechi. Procentajele demateriale reciclabile în amestecvariazã mult în funcøie de soluøiatehnicã adoptatã, de natura ma -terialelor ši de condiøiile de lucru(temperaturã, umiditate). Metodele generale utilizate sunturmãtoarele:
l introducerea reciclabilelor la pi -ciorul elevatorului de materiale calde;
l introducerea reciclabilelor întamburul uscãtor;
l introducerea reciclabilelor reciîn silozul de cântãrire a agregatelornoi (virgine);
l utilizarea în acelaši timp a do -uã metode sus-amintite (meto damixtã);
T E H N O L O G I I
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200994
Fig. 8
Fig. 9
Fig. 10
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 94
l uscarea ši reîncãlzirea recicla -bilelor într-un tambur uscãtorspecial.Ø Introducerea reciclabilelor lapiciorul elevatorului de mate -riale caldeMetoda permite atingerea pânã la15 – 20% din ponderea mate ria -lelor reciclate. Dozarea volumetricãsau gravimetricã ši un transportorcu bandã sunt suficiente. Ciurulreclasor al centralei de anrobarenu este utilizat.Ø Introducerea reciclabilelor reciîn silozul de cântãrire a agre -gatelor noi (virgine)Alimentarea se face direct înmalaxor prin intermediul unui siloztampon instalat pe turnul demalaxare. Acesta este alimentat cuajutorul unui dozator, un trans por -
tor cu bandã sau un elevator cu
cupe (fig. 11, documentaøie MARINI
FAYAT GROUP). Metoda este folo -
sitã pentru reciclarea pânã la 20%.
Folosirea ciurului este posibilã.
Ø Introducerea reciclabilelor întamburul uscãtorAceastã metodã permite atingerea
unei ponderi a reciclabilelor pânã
la 35%. Alimentarea este fãcutã
printr-un dozator a (fig. 12, docu -
mentaøie MARINI FAYAT GROUP) ši
un transportor cu bandã b, direct în
tamburul uscãtorului malaxor, folo -
sindu-se un inel de reciclare
special c. Este posibilã garantarea
proporøiilor exacte de materiale
virgine ši reciclabile, intercalând pe
transportorul cu bandã unitãøile de
cântãrire interconectate.
De asemenea, în acest caz folo -sirea ciurului este imposibilã.Ø Metoda mixtãSe pot combina douã metode pre -zentate anterior: MAR în tam buruluscãtor + MAR reci în malaxor, cuconservarea caracteristicilor tehnicespecifice. Metoda poate atingepânã la 40% reciclabile.Ø Uscarea ši reîncãlzirea reci -c labilelor într-un tambur uscãtorspecialTamburul de tipul echicurent esteprevãzut cu o camerã de ardereexternã pentru protecøia cores pun -zãtoare a caracteristicilor bitumuluiîn timpul fazei schimbului termic.Materialele descãrcate din tam -burul uscãtor sunt introduse într-unsiloz tampon reîncãzit ši izolattermic, apoi dozate în silozul decântãrire a agregatelor virgine. Seobøine o reciclare pânã la 50%. Fo -losirea ciurului rãmâne posibilã. n
BIBLIOGRAFIE1. Mihãilescu, Št., Bratu, P., Zafiu, Gh. P. š.a - Tehnologii ši utilajepen tru executarea, întreøinerea šireabilitarea suprastructurilor dedrumuri. Vol. I: Executarea supra -struc turilor de drumuri, Ed. IMPULS,Bucurešti, 20052. * * * Fayat on the roads. RoadBuilding Equipment Magazine,publicaøie FAYAT GROUP, nr. 3ediøia aprilie 20033. * * * Fayat product line. RoadBuilding Equipment, publicaøieFAYAT GROUP, ediøia 2005/2006 4. * * * Recyclage – DocumentaøieAMMANN prezentatã pe siteulwww. ammann. france-com5. * * * Recyclage d’enrobésbitumineux – DocumentaøieBennin ghoven prezentatã pe site-ulwww.benninghoven.com
T E H N O L O G I I
95Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009
Fig. 11
Fig. 12
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:50 PM Page 95
R E V I E W S
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200996
EQUIPMENTS FOR SMOOTHINGTHE SURFACES OF THE GREENCONCRETEThe smoothing is a technologicoperation by which the surface ofthe mortar is smoothed for a highquality finishing, and the smoothingboard is the hand tool used for thispurpose. For increasing the qualityand the productivity of thesmoothing works, very ingeniousequipments were conceived andcreated for finishing the interiorsand the exterior of the buildings,offices and of those intended forindustrial activities. The main cha -racteristics of such equipment arethe following: variable speed, greatproductivity (up to 60 m2/hour),water gain through spray.
Construction of a sophisticatedbridgeThe engineers from Meva are wellknown for their skills in assemblingthe standard moulds of differentforms helping the contractors torespect the designers` specifica tions.An example is the RheinfeldenBridge, situated in South-West ofGermany, with its octagonal filesand different bias of their sections.Also, it was difficult for the concre -ters to make the abutment jointswhich requested a maximum ofskill from the part of the carpenters.
Direct link to the satellite thatbrings the benefits from outerspace on earthThe clients of the JCB equipmentsshall have great benefits followingthe introduction on a large scale, atthe level of the company’s equipment,of new satellite monitoring systems.The advance measuring system,
called JCB LiveLink (direct connec -tion), has the capacity to increasethe performance of the equipmentsand to produce a more precisemonitoring. By connecting to theequipment monitoring system, JCBLiveLink offers complex informationconcerning that equipment, inclu -ding the time of use, temperaturesand pressures. One of the majorbenefits is the protection against theft.
Testing the new Case multi func -tion mini-loaders for military useThe Case Construction EquipmentCompany presented its new multi -function mini-loaders for military use,M400T, to the World of Concreteshowroom in Las Vegas. Beingcurrently in the certification period,M400T is one of the newest multi -function mini-loaders for militaryuse, which shall be produced byCase during the second half of2009. These products are part of a10 year contract, amounting 160millions dollars, concluded with theU.S. Army's Tank-automotive andArmaments Command, U.S. ArmyTACOM. This contract supposes thesupply of more than 1.900 of Casemultifunction mini-loaders, as wellas 1.500 compact caterpillar loaders.
The new condensing pot cer -tified by Atlas Copco treats thestable emulsionsAntwerp, Belgium, January 29th,2009. With the new water-oil sepa -rator, which treats the stable emul -sion and prevents the bacteriaaccumulation in the compressor,the condensation is no more aproblem for you. This type of OSCiseparator is integrated in thescrew-type compressors with oil
injection from 37 up to 90 kW*. Theintegrated water-oil separator ensuresthe electronic control for a goodfunctioning and increases in thesame time the production capacity.The OSCi range was certificatedby the DIBt German Institute(Deutsche Institut für Bautechnik),as an additional guaranty of thefact the condensation separationis made at a high level of efficiency.
DUAL POWER SystemThe international leader in the field ofmobile sorting stations, Powerscreen,does not belie its reputation whenwe talk about the innovation,confirming also the validity ofcompany’s slogan: "Helping ourclients when need it“. The nece ssityof a dual supply system which canbe switched on a diesel or electricengine system is the desire of theusers of the sorting station, mostlyof those who change their locationover time. By the new power supplysystem, Powerscreen succeed tosolve this problem in a simplemanner: switching from a sourceto another kinematic chain whichsupposes the movement transmi -ssion form a sole power supplysource to more working systemswithout increase the power con su -mption, influencing in a positive waythe final consumption of the station.
Powertek delivered the largesconcrete pump in the country!When entering the Powertek show -room, located at 23 km of theBucharest – Pitesti motorway, in therotation sense apparently made adhoc, a Sermac concrete pump,brand new, announce from timethe event to which we were invited
096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:01 PM Page 96
R E V I E W S
to assist. Powertek Trailers will delivertwo large concrete pumps to anolder business partner, to experts inthe field of CEMEX Beton concreteworks, a top entrepreneur inRomania for this production niche.
INNOVATION, PROGRESS FACTORFOR THE SMALL AND MEDIUMENTERPRISESToday, the companies manufacturerof technological equipments forconstructions search the best andefficient solutions to mitigate theeconomic crisis effects. It is obser -ved a standstill of the productsquantity increase, some companieseven started their reorganization.Lots of precaution it is also taken inthe field of labor force. Under theseconditions, when the events mayoverwhelm even the possibilities ofsome large companies, governmentalstrategies are prepared, strategieswhich should contribute to themitigation of the crisis effects, onone side, and should provide thenecessary means to continue thedevelopment of the private sector,on the other side. Guided bytradition, the companies found inpermanent competition pay agreater attention to the techno lo -gical research and innovationdesigned to meet the currentrequirements, and these implycosts and risks. The risks – in thecountries with developed economy– are divided between the publicand private sector.
GREEN DIESEL ENGINE OIL FORENVIRONMENTAL PROTECTIONThe concept of green diesel oilimplies both the observance ofspecifications regarding the quality
and of those regarding the pollutantemission resulted from the combustioninside the engines. Currently, therequirements imposed at globaland European level were adoptedalso by the Romanian regulationsregarding the manufacture ofquality diesel fuels. These aremanufactured through technologiesthat ensure the quality and anefficient combustion inside theengines, their manufacture beingdirectly linked to the productionand quality of diesel engines. Theprovisions of the standards mainlyimposed the drastic decrease ofthe sulphur oxides SOx. This madethe demand on the market ofdiesel oil with low sulphur to bemore accentuated and imposed theintroduction of new manufacturetechnologies.
CDP Access - Groupe Piroux andthe most francophone area inRomaniaAbout 15 km North-East of Pite tiand maximum 2 km of Mioveni, theRomanian and French businessmenonce again shook hands and setup CDP Access - Groupe Piroux,after it was founded here also,several years ago, our famousnational vehicle Dacia, as result ofthe historical visits in Romania, in1966, of the French President,Charles de Gaulle.
For the construction field, hardtimes loomMircea Sofian is an entrepreneurtrapped in the red tape – similar tonumerous persons making businesswith the state – from where he triesto escape as better as possible, sothat the 120 and more employees
of his company, SOPMET, not lose
their jobs. In this case there are
manly concerned the underground
constructions, from pipelines survey
to multifunctional visitable tunnels.
He acquired experience while
working within S.C. Metroul S.A., his
company is one o the companies
detached from Metroul company,
on its reorganization, in 1991.
Besides its entrepreneurship acti -
vities, Mircea Sofian tried few years
ago also to enter the politics, when
he ran for the Bucharest Muni -
cipality elections. On how hard it is
for a construction company to
make business with budget money,
but also other topics related to the
crisis, I have talked with him in one
rainy winter morning.
RECYCLING ASPHALT BASED
MATERIALS IN MIXTURES PREPA -
RATION FIXED INSTALLATIONS
In terms of technology, the recovery
and recycling of asphalt based
mate rials may be made through
specific works done with specialized
equipments. Depending on the
place where the components are
mixed, the technological equipments
used should ensure the specific
processes development.
In order to have a truthful image of
the current technological level of
the recycling procedures, in fixed
installations, for the asphalt based
materials, we will have an overview
of the methods applied by various
companies, alphabetically presented
and developed according to the
available documentations. n
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 200997
096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:02 PM Page 97
TALON DE ABONAMENT
Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-2028269 sau pe e-mail: [email protected].
Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de:
nn 3 luni 7.50 lei nn 6 luni 14.50 lei nn 1 an 28 lei
Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:Denumirea firmei...............................................................................Domeniul de activitate al firmei:........................................................Numele ši prenumele..........................................................................Funcøia................................................................................................Departament......................................................................................Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc....................Sc........... Etaj.......Ap................Localitate.........................................Judeø..........................Sector.......Cod poštal.............. Telefon..........................Fax..............................
Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, CIF RO 16545284 cont RO03FNNB000602357663RO01 Credit Europe Bank (ROMÂNIA) S.A. În preøul abonamentului suntincluse ši taxele poštale.Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitatesã fie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Data: Semnãtura:................................ ................................
"OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:
Modul 1 apariøie (Euro)1/1 A4 9001/2 A4 5001/4 A4 300
Coperta 1 2600Coperta 2 2000Coperta 3 1600Coperta 4 2200
2 pag. A4 (spread) 1600
“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferãun spaøiu informativ ši publicitar profesional,
unde se pot desfãšura producãtorii, importatoriiši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,
echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.
Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie;
Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie.
Notã: Preøurile nu includ T.V.A.
098 talon:114 talon.qxd 3/9/2009 4:02 PM Page 98
cop 3 stihl:000 stihl.qxd 3/9/2009 4:04 PM Page 99
cop 4 case butuci:000 case_CX.qxd 3/9/2009 4:05 PM Page 100