Revista elevilor Colegiului Tehnic “Valeriu Braniște”

Lugoj

ISSN 2537 - 527X

ISSN–L 2537 - 527X

Anul I, nr. 3

martie - aprilie 2017

2

COORDONA-TOR:

Prof. Adelina Țudec

Elevii Gabriel Țăran Dorian Smith Dorian Plotnic Zgriban Samuel Râşcu Gabriel, Santo Alexandru Avădănei Alina

• Din activitățile noastre

• Happy En-glish Language Day!

• Foști elevi brănișteni

• Pagina închinată naturii

• Textile “încondeiate”

• Oferta educațională 2017-

2018

Colaboratori Prof. Sorin Borca Prof. Dana Cnejevici Prof. Gabriel Lupșa

Din cuprins:

INFO CTVB

3

Tehnica decoupage-ului pe lumanari

O lumânare se poate face în mai putin de 30 de mi-nute, depinde de complexitatea detaliilor. Nu e ceva greu de realizat, dar trebuie lucrat cu atenție, fără grabă, deoarece șervetelul se poate rupe/ găuri. De exemplu, se poate „înveli” toată lumânarea în șer-vețel. Se decupează cât e de mare și se desprinde doar foița de deasupra care se va folosi. Aplici peste lumanare adeziv in strat subtire. Peste șervețelul lipit mai aplici încă un strat de adeziv. Acesta va arăta la final ca un lac și va avea și rol de protecție. Se aplică dinspre mijloc înspre exterior, apăsând su-ficient de tare ca șervețelul să nu aibă bule de aer dedesubt, dar nici prea tare pentru a nu-l rupe. Surplusul de șervețel se rupă ușor și se lipește de bază. Elev - Patrick Ghișe, IX C Prof. Marcela Ilieș

Din activitățile noas-tre ...

În așteptarea Sfintelor Sărbători Pascale, un grup de elevi din clasele IX D,IX B,XII E, X F și IX C, coordonați de doamnele profesoare Ilieș Marcela și Paulescu Gabriela am rea-lizat o expoziție de ouă încondeiate, pictură pe sticlă și lumâ-nări în tehnica șervețelului.

În cadrul activității, domnul profesor Ionuț Borlovan ne-a încântat cu preparate tradiționale: pasca și drob. Elevii s-au bucurat de atmosfera de sărbătoare recreată în spați-ul școlar și și-au însușit câteva din secretele tehnicilor folosite, cea mai interesantă dovedindu-se a fi tehnica șervețelului.

4

CONCURSUL NATIONAL "MADE FOR EU-

ROPE" - Faza nationala, Craiova.

Locul 1

Sectiunea Erasmus+ KA2 - VET - Colegiul Tehnic Valeriu Braniste Lugoj -

Concursul Made for Europe, o experiență de neuitat

Totul a început când eu, Santo Alexandru împreună cu colegul meu de clasă, Vasilichioaie George am primit propunerea de a merge la faza județeană cu proiectul nostru IOT Digi Class, proiect care urmărea digitalizarea claselor și a scolii. Cu puțină pregatire, o prezentare Power Point și o doză de încredere, am reușit să ne calificăm pentru faza națională. Atunci a început adevarata provocare! Multe discuții, multe pregătire, sfaturi, muncă și nopți târzii în care făceam retușuri prezen-tării noastre, tone de emoții, mâini transpirate și voci răgușite, dar cu încredere în noi am reușit ! Ne-am întors acasă învingatori și cu noi speranțe de mai bine, convinși de faptul că SE POATE ! Pentru noi a fost o experienta marcanta, care ne-a solicitat, fiind conștienți de faptul că re-prezentam școala, judetul și pe noi în fața întregii țări a fost o presiune mare. Dar acum că am fă-cut-o suntem pregătiți pentru și mai mult, ne-a întărit și ne-a unit! În conculzie, Made for Europe ne-a schimbat în bine !

Santo Alexandru Vasilichioaie George

Din activitățile noastre ...

5

OLIMPICII JUDEȚENI ȘI NAȚIONALI

ai Colegiul Tehnic Valeriu Bra-

niște

CONCURSUL NAȚIONAL ,,MADE FOR EUROPE"!, Craiova, 2017

• Secțiunea: ERASMUS+KA1 proiectul: YALE MODEL-school should be a place where everyone likes to be! Mihai Voaideș-premiul II profesor coordonator: Borlovan Ioan

• Secțiunea; ERASMUS+KA2 proiectul: IOT DIGI CLASS Alexandru SANTO, George VASILICHIOAIE-premiul I profesor coordonator: Robert Boagiu

Concurs de Matematică Adolf Haimovici, faza județeană

• SOCACI EMILIA, cls XII, MENTIUNE-pregatita de prof. Gheorghe Ban

Concurs Made for Europe, faza judeteana

• MIHAI VOAIDEȘ-cls XII, , PREMIUL I, sectiunea Erasmus+KA1, Teachers and staff trai-ning

1. Concursul de chimie: Petru Poni-faza judeteana

• MAȘNIȚĂ ANNA MARIA-cls IX-premiul II - reprezintă județul la faza pe țară

• STULEANEC FLORENTIN-cls IX-premiul III-reprezintă județul la faza pe țară,

prof. STAN DANA SABINA, profesor îndrumător

2. Concursul de engleza: H! TECH

• ZGRIBAN SAMUEL-cls XI-premiul II-reprezinta judetul la faza interjudeteana

prof. Dana Cnejevici, profesor îndrumător

6

Pentru început, câteva cuvinte despre dumneavoastră ...

Am studiat la INSTITUTUL POLITEHNIC ,,GHEORGHE ASACHI” IAŞI, Facultatea de tehnologia și chimia textilelor, specializarea Tehnologia firelor și a ţesăturilor. Am terminat facultatea în anul 1990 și m-am angajat în toamnă la liceu. Am predat disci-pline tehnice, și anume tehnologia firelor și a ţesăturilor până în anul 1992. Am plecat după aceea la fabrică - ÎNTREPRINDEREA TEXTILA LUGOJ - unde am ocu-pat următoarele funcţii: şef de schimb; inginer tehnolog; şef CTC . După desfiinţarea fabricii, am revenit la liceu în 2004 şi am predat în continuare discipline teh-

nice pe care le predau ți astăzi.

Care este cea mai frumoasă amintire legată de acest liceu?

Nu am o singură amintire, pentru mine toate amintirile legate de acest liceu sunt frumoase

și le multumesc pe aceasta cale dascălilor mei care m-au îndrumat să simt acest lucru.

Vorbiți-ne despre experiența trecerii de la elev la profesor al acestui liceu.

Plecand ca elev, cand m-am intors ca profesor mi-a fost foarte greu. Aveam parcă o reţine-

re, mai ales atunci cand trebuia sa intru in cancelarie,sa stau alături de domnul prof. Ban, pe care l-

am avut profesor de matematică şi pe care il auzeam cum îmi spunea „Bojine, treci la tablă!”. Cu

această ocazie vreau să-i multumesc domnului profesor care tot timpul a ştiut cum să mă ambiţio-

neze şi să creeze o concurenţă cât mai mare la noi in clasă.

Cum trebuie să fie , în opinia dumeavoastră, elevul ideal?

Elevul ideal pentru mine inseamnă: - bunul simţ - muncă - disciplină

Ce le transmiteți elevilor care învață aici astăzi?

Elevilor care invaţă la noi le

transmit sa fie mandri că au făcut

această alegere,să ştie că ei, cand vor

termina liceul, vor avea o meserie

uşoară si frumoasă si vreau şi ei să

se mandrească la fel ca mine că au

făcut aceast liceu.

Interviu realizat de

elevul Dorian Plotnic,

clasa a XI-a C

Foști elevi brănișteni - modele pentru cei de azi Prof . Neli Cosma

7

Sub sloganul „Dăruiește naturii din energia ta”, elevi și profesori de la Colegiul Tehnic Va-leriu Braniste au marcat Ora Pământului printr-o plimbare la ,,Bisericuța din Deal’’, acolo unde au admirat panorama orașului și au înălțat lampioane. Milioane de oameni din întreaga lume sărbătoresc, anual, Ora Pământului (Earth Hour), stingând lumina timp de o oră gest-simbol în lupta împotriva schimbărilor climatice. Școala noastră s-a alăturat și anul acesta inițiativei, militând pentru utilizarea energiei elec-trice în mod responsabil și informând elevii cu privire la efectele negative ale risipei, asupra Ter-rei.

Pagina închinată naturii

Schimbare de mentalitate

Este o zi însorită și toridă de iulie. Soarele își trimite razele electrizante cu o putere care de-termină oamenii să se adăpostească la răcoarea binefăcătoare. Între două sălcii bătrâne, o gașcă de prieteni tocmai își finaliza grătarul, ceea ce făcea ca feri-cirea mesei îmbelșugate stropită cu felurite băuturi răcoritoare și acompaniată de ritmurile muzicii, să binedispună pe toată lumea. Nu la fel de fericită a fost și salcia ce le servea drept umbrar și pe care fumul grătarului o fă-cea să sufere. Dar, cine să înțeleagă limbajul naturii, afară de vecina de suferință și alți câțiva copaci bătrâni? - Nu, nu, ăștia nu se mai opresc! Uită-te și tu: grămezi de peturi, farfurii și pahare, resturi de mânca-re, pungi, ambalaje ... Ce să facem noi cu ele!? se lamentă salcia. - Aceste ființe par de neoprit, răspunse victima nefericită a fumului de la grătar. Ne îmbolnăvesc tot mai mult, pe zi ce trece și nu realizează că nu doar nouă ne fac râu, ci și lor. Pe nesimțite, tinerii au plecat, dar mormanul de deșeuri a rămas în urma lor, mai mare și mai amenințător. În anul următor s-au întors la locul lor ,,la sălcii, dar sălciile nu mai erau acolo. Trunchi-urile uscate jeleau deeasupra peturilor decolorate de soare. - Nu pot să cred că nu am ascultat ce ni s-a spus la școală despre protejarea naturii! Îmi dau seama acum cât rău am făcut! a exaclamat unul din tineri. De acum, gata cu poluarea! Vom pune pancarte și ne vom mobiliza pentru a salva natura! Gabriel Țăran, clasa a XI-a C

8

Brăniștenii ECO

Brăniştenii ne numim, noi natura o iubim, Reciclăm și protejăm, totul verde să păstrăm. Sfatul nostru: reciclați, pe jos nu mai aruncați! Reciclarea şi sortarea păstrează curate pământul şi marea. Oxigen de respirați, copacii nu trebuie tăiați! Dorian Smith, clasa a XI-a C

Colegiul Tehnic ,,Valeriu Braniște’’ Lugoj participă la

Proiectul Național al RoRec ,,Patrula de reciclare’’ sau ,, Patrula ECO”

Responsabil proiect în școală ,

prof. Purdea Maria-Magdalena

Noi, patrula ECO Suntem de la patrula Eco Deşurubăm ca mai apoi să colectăm. Următoarea mişcare e că aruncăm la reciclat Ce am luat din ce am deşurubat. Are ECO echipă mare, Să facă bine pădurii Şi să dea ce-i trebuie naturii. Cine vrea să se-n roleze Cel mai simplu-i să apeleze La aceasta formulă simplă " Hai , ca-s şi eu in echipă!" Râşcu Gabriel, clasa a XI –a B

Elevii din ,, Patrula ECO” se prezintă:

Noi suntem patrula ECO Noi suntem patrula ECO De la Branişte , de Lugoj Care colectăm becuri arse , baterii si zămbete de copii Pe care le dăruim la părinți și adulți Că atunci când vor avea frigidere defec-tate şi maşini de spălat stricate , monitoare degradate , mouse-uri , ra-dio şi TV de aruncat Să le aducă la noi Nu , în natură sau gunoi Pentru că arată urât şi polueaza mult Natura o să o stricăm,iar pe NOI ne defectăm!

9

Happy English Language Day! English Language Day is celebrated each year on April 23 – the date when tradition says William Shakespeare was born. Shakespeare has been called the greatest writer in the English language. His plays continue to be published, performed in theaters and seen in films almost 400 years after his death. Many people consider English as the unofficial “world language” because it is so widely used. English is the main language of business and aviation. It is the most widely used language on the Internet and social media. The first English Language Day was the result of work by the United Nations. A few years

ago, the U.N.’s Educational, Scientific and Cultural Organization created Language Days for each

of the U.N.’s six official languages. The aim was to celebrate multilingualism – the use of diffe-

rent languages around the world – and different cultures. Another goal was to campaign for equal

use of all six official languages throughout the United Nations. The other five languages are Ara-

bic, Chinese, French, Russian and Spanish.

English Language Day aims to entertain and inform people about the history, culture and

achievements associated with the language. The day often features book-reading events, English

quizzes, poetry and literature exchanges, and other activities that promote the English language.

http://learningenglish.voanews.com/a/april-23-english-language-day

DIN CURIOZITĂȚILE LIMBII ENGLEZE

1. Dintre toate limbile lumii, engleza are cel mai mare vocabular. Acesta constituie peste 800 000 de cu-vinte. 2. Nici o limbă nu are mai multe sinonime decât engleza. 3. Cel mai lung cuvânt în limba engleză are 1909 litere şi se referă la o parte distinctă a ADN-ului. 4. Există mai mulţi oameni care învaţă limba

engleză în China decât cei care o vorbesc oficial în SUA (peste 300 milioane). 5. Aproximativ 25 000 de cuvinte noi se introduc anual în vocabularul limbii engleze. 6. Nici un cuvânt din limba engleză nu rimează cu “month”. 7. În limba engleză dacă spui “colorful” încet cuiva, pe buze se poate citi ” I Love

You” . 8. Litera cea mai folosită în engleză este ” e “, iar cea mai puţin folosită este ” q ” . 9. Propoziţia: “The quick brown fox jumps over the lazy dog” foloseşte fiecare literă a alfa-betului. 10. Aproximativ 30% din cuvintele englezeşti provin din franceză, iar altele 30% provin din latină.

Samuel Zgriban, clasa a XI-a C

10

Textile “încondeiate”

Imprimarea este asemănătoare cu vopsirea din punct de vedere chimic, legarea colorantu-lui făcându-se la fel, dar diferă în ceea ce priveşte condiţiile în care colorantul se aplică pe mate-rialul textil. Astfel, pentru trecerea colorantului pe material în limitele unui desen, soluţia apoasă este înlocuită cu alt mediu purtător al colorantului, respectiv pasta de imprimat, ce trebuie să aibă o anumită viscozitate, pentru a nu difuza în afara contururilor.

Deoarece imprimarea se face la temperatură obişnuită, este necesară aburirea materialu-

lui, prin care fibra se umflă, colorantul se solubilizează şi poate difuza în interiorul fibrei, fixân-du-se. Urmează spălarea pentru a îndepărta colorantul nefixat şi aglutinantul, care conferă pastei de imprimat viscozitatea necesară.

Maşinile de imprimat pot fi:

cu şabloane plane sau rotative - pasta de imprimat este împinsă printr-o sită pe care s-a tran-spus desenul, fiecărei culori corespunzându-i câte un şablon, sau

cu cilindrii gravaţi (cu desen în relief).

Imprimarea pe materialul textil se poate realiza prin următoarele procedee:

• direct, ca o vopsire obişnuită dar locală;

• prin corodare, ce constă în decolorarea locală a colorantului aplicat pe materialul textil;

• prin rezervare;

• prin transfer termic a desenului de pe hârtie; cu laser etc.

Imprimarea prin rezervare constă în tratarea materialului cu o pastă de imprimat ce conţine substanţe care împiedică fixarea colorantului cu care materialul va fi ulterior vopsit (unde este pasta, nu se fixează colorantul la vopsire).

Ca tehnică, imprimarea prin rezervare este asemănătoare cu încondeierea ouălor, specifi-că Bucovinei. Alături de modele zoomorfe (cocoşul, peştele etc.), sceomorfe (scara, grebla etc.), fitoforme (spicul de grâu, bradul, frunza etc.), cosmomorfe (soarele, steaua etc.), sunt transpuse pe ouă şi modele populare întâlnite pe cămăşi, brâie, feţe de masă, năframe etc.

11

Pentru ornamentare se foloseşte ceară caldă, cu care se

trasează pe ou desenul ce va rămâne alb la final. Se scufundă apoi oul în vopsea. Se continuă desenul cu ceară şi se scufundă apoi oul în altă culoare. Procedeul se repetă în funcţie de numărul de culori folosite, pornindu-se de la culoarea cea mai deschisă către cea mai închisă, ceara având rolul de a rezerva porţiunea care nu trebuie colorată în continuare. La final, ouăle se încălzesc pentru a se şterge ceara, iar modelul rămâne imprimat pe coaja oului.

Instrumentul de lucru se numeşte chişiţă şi este un beţişor de lemn ce susţine un tub metalic, în care se află un fir de păr de cal, pentru a limita debitul de ceară.

În trecut, textilele şi ouăle se vopseau cu coloranţi prepa-raţi din diferite plante: coji de ceapă roşie şi sfeclă roşie, coajă de nucă şi arin pentru negru, viorele pentru albastru etc. Astăzi se

folosesc coloranţi sintetici care sunt performanți, atât sub aspectul

paletei coloristice cât și al rezistenței la diferiţi agenți: lumină, umi-ditate, spălare etc.

Ştiaţi că...

Purpura, cel mai celebru colorant folosit în antichitate, era extras dintr-o specie de mo-luşte în care se găseşte în cantităţi foarte mici şi că Împăratul Nero a ordonat să fie pedepsiţi cu moartea toţi cei care purtau veşminte vopsite cu această preţioasă culoare roşu-închis spre vio-let?

Industria chimică a debutat în 1856, cu producerea de coloranţi?

Bibliografie 1. Manualul inginerului textilist, vol.2, cap. 8 2. R. Ţiglea Lupaşcu, F. Ilieşiu, D.E. Costache – In-dustrie textilă şi pielărie: manual pentru clasa a X-a, Editura CD PRESS, 2011 3. http://www.descopera.net/incondeierea-oualor-de-pasti.html 4. http://www.bucovinart.ro/site/index.php/ro/tehnica/etapele-incondeierii-oualor

eleva Avădănei Alina Paraschiva

profesor, Marilena Vărzaru

12

Clasa a IX-a LICEU - zi

1. Domeniul de pregătire: Elec-tronică şi automatizări Calificarea profesională:

TEHNICIAN OPERATOR ROBOȚI INDUSTRIALI - 28

locuri

2. Domeniul de pregătire: Turism şi alimentaţie

Calificarea profesională: a. TEHNICIAN ÎN TURISM - 14

locuri b. TEHNICIAN ÎN HOTELARIE

- 14 locuri

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN GASTRONO-

MIE - 28 locuri

Domeniul de pregătire: Electronică şi automa-tizări

Calificarea profesională: TEHNICIAN OPERATOR ROBOȚI INDUS-

TRIALI - 28 locur

13

Clasa a IX- a ŞCOALA PRO-FESIONALĂ - zi

Domeniul de pregătire: Indus-

trie textilă şi pielărie Calificarea profesională: CON-

FECȚIONER PRODUSE TEXTILE

- 28 locuri -învăţământ dual

-în parteneriat cu AUTOLIV ROMÂNIA - Divizia Textile

Lugoj

Domeniul de pregătire: Turism şi alimentaţie

Calificarea profesională: a. BUCĂTAR-14 locuri

b. COFETAR-PATISER-14 locuri

Domeniul de pregătire: Es-tetica şi igiena corpului

omenesc Calificarea profesională:

COAFURĂ - FRIZERIE - MANICHIURĂ - PEDI-

CHIURĂ - 28 locuri