www.roaf.ro/ro/cerseninRevista For]elor Aeriene Rom#neRevista For]elor Aeriene Rom#ne Nr. 4-5 (99-100) ! 2008Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

MISIUNI NAMISIUNI NAMISIUNI NAMISIUNI NAMISIUNI NATTTTTOOOOO � pag. 6-1 6-1 6-1 6-1 6-111111

AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~ � pag. 12-19 12-19 12-19 12-19 12-19

MISIUNE |NDEPLINIT~ MISIUNE |NDEPLINIT~ MISIUNE |NDEPLINIT~ MISIUNE |NDEPLINIT~ MISIUNE |NDEPLINIT~ � pag. 20-21 20-21 20-21 20-21 20-21

ANIVERS~RI ANIVERS~RI ANIVERS~RI ANIVERS~RI ANIVERS~RI � pag. 22-23 22-23 22-23 22-23 22-23

INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU � pag. 24-25 24-25 24-25 24-25 24-25

REPORREPORREPORREPORREPORTTTTTAJ AJ AJ AJ AJ � pag. 26-27 26-27 26-27 26-27 26-27

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE � pag. 28-29 28-29 28-29 28-29 28-29

|NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT � pag. 30-31 30-31 30-31 30-31 30-31

REPERE REPERE REPERE REPERE REPERE ALE ALE ALE ALE ALE AERONAUTICIIAERONAUTICIIAERONAUTICIIAERONAUTICIIAERONAUTICIIROM@NE ROM@NE ROM@NE ROM@NE ROM@NE � pag. 32-35 32-35 32-35 32-35 32-35

FOR}ELE FOR}ELE FOR}ELE FOR}ELE FOR}ELE AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME �pag. 36-37 36-37 36-37 36-37 36-37

INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE INSTRUC}IE � pag. 38-41 38-41 38-41 38-41 38-41

MISIUNI MISIUNI MISIUNI MISIUNI MISIUNI AERONAAERONAAERONAAERONAAERONAVVVVVALEALEALEALEALE � pag. 42-43 42-43 42-43 42-43 42-43

PILO}I ROM@NI PE CERULPILO}I ROM@NI PE CERULPILO}I ROM@NI PE CERULPILO}I ROM@NI PE CERULPILO}I ROM@NI PE CERULITITITITITALIEI ALIEI ALIEI ALIEI ALIEI � pag. 44-45 44-45 44-45 44-45 44-45

MISIUNI PE MERIDIANELEMISIUNI PE MERIDIANELEMISIUNI PE MERIDIANELEMISIUNI PE MERIDIANELEMISIUNI PE MERIDIANELEGLOBULUI GLOBULUI GLOBULUI GLOBULUI GLOBULUI � pag. 46-51 46-51 46-51 46-51 46-51

PELERINAJ SPIRITUALPELERINAJ SPIRITUALPELERINAJ SPIRITUALPELERINAJ SPIRITUALPELERINAJ SPIRITUAL � pag. 54-55 54-55 54-55 54-55 54-55

IN MEMORIAMIN MEMORIAMIN MEMORIAMIN MEMORIAMIN MEMORIAM � pag. 56-57 56-57 56-57 56-57 56-57

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER � pag. 58-61 58-61 58-61 58-61 58-61

CONTEMPORANCONTEMPORANCONTEMPORANCONTEMPORANCONTEMPORAN � pag. 62-63 62-63 62-63 62-63 62-63

TEHNIC~TEHNIC~TEHNIC~TEHNIC~TEHNIC~ � pag. 64-65 64-65 64-65 64-65 64-65

FILE DE ISTORIEFILE DE ISTORIEFILE DE ISTORIEFILE DE ISTORIEFILE DE ISTORIE � pag. 66-67 66-67 66-67 66-67 66-67

MOZAICMOZAICMOZAICMOZAICMOZAIC � pag. 68-69 68-69 68-69 68-69 68-69

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 4746/2008Responsabilitatea privind

tehnoredactarea[i corectura revine \n totalitate

redac]iei revisteiTraducere texte:

GABRIELA GROZA

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km.10,5,

sector 1, Bucure[tiÌ»´»º±²ñÚ¿¨æ ðîïñíïèòëìòêê

Ûó³à·´æ cer sen in roaf. r oISSN 1582-6317. B 916.08;

C 3146.18

PER ASPERAAD ASTRA

Redac]ia

c`pitan MIRCEA BARAC;

jurnalistulgmail.com

e-mail: mircea_baracyahoo.com

LEANA TUDORAN;e-mail: leni_tudoranyahoo.com

ANDREIA LUNGU;e-mail: andreia_lunguyahoo.com

LUCIAN TEODORESCU;e-mail: teodorescu_lucianyahoo.com

ADRIAN SULT~NOIUe-mail: adiuss2000yahoo.com

NORME DE COLABORARE :Cititorii pot trimite pe adresa redac]ieitexte [i fotografii care se \ncadreaz`\n tematica revistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentrucon]inutul articolelor apar]ine \nexclusivitate autorilor, conform art.206 CP.

CO P Y R IG H T :CO P Y R IG H T :CO P Y R IG H T :CO P Y R IG H T :CO P Y R IG H T :Este autorizat` orice

reproducere, cu condi]iaspecific`rii sursei.

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI�CER SENIN�

general-maior Ion {tefane-mail: istefanroaf.ro

e-mail: fcarnuroaf.rogeneral-maior C@RNU F~NIC~

e-mail: vristearoaf.ro

general de flotil` aerian`VIRGIL RISTEA

plutonier major SORIN S~FTOIU;

e-mail: dberbunschiyahoo.com

c`pitan-comandor {TEFAN POPA;e-mail: pstefanyahoo.com

DUMITRU BERBUNSCHI;

3CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Tradi]ie � Profesionalism � Continuitate

20 iulie � zi de mare însemn`tate pentru tradi]ia militar`,patriotic` [i spiritual` a For]elor Aeriene Române [i cea aaeronauticii na]ionale � reprezint`, în con[tiin]a celor careslujesc cu credin]` [i devotament aripile patriei, un reper desuflet, pentru faptul c`, în aceast` zi s`rb`torim, o dat` cupraznicul Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul [iocrotitorul temerarilor zborului, Ziua Avia]iei Române [i aFor]elor Aeriene.

În aceste momente de înalt` tr`ire s`rb`toreasc` [ispiritual`, întregul personal al For]elor Aeriene î[i îndreapt`gândurile [i sentimentele de mul]umire [i recuno[tin]` spreilu[trii înainta[i � Vuia, Vlaicu, Coand`, Oberth, Bungescu,spre to]i aceia care, f`r` a-[i precupe]i sângele [i via]a, s-aujertfit pentru ]ar`, pentru gloria aeronauticii na]ionale [imondiale.

Mo[tenitori [i, totodat`, continuatori ai unor frumoasetradi]ii, to]i cei care ast`zi fac parte din minunata familie aFor]elor Aeriene Române � aviatori, artileri[ti [i racheti[ti sol-aer, radiolocatori[ti, geni[ti [i transmisioni[ti � sunt anima]ide acela[i profesionalism irepro[abil ob]inut prin munc` asidu`,tenacitate, creativitate [i responsabilitate sporit` în tot ceeace întreprind [i, nu în ultimul rând, î[i onoreaz` cu cinsteîncrederea pe care le-o acord` partenerii din Alian]a Nord-Atlantic`.

For]ele Aeriene Române se prezint` la acest ceas aniversarcu performan]e notabile în procesul instruirii [i al interoperabi-lit`]ii [i cu rezultate de excep]ie la exerci]iile na]ionale [imultina]ionale, precum [i în misiunile interne [i externeexecutate în comun cu categorii de for]e similare din NATO.

Misiunile de transport aerian în folosul contingentelorna]ionale dislocate în teatre de opera]ii din Irak [i Afganistan,

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJOR AL

FOR}ELOR AERIENE CU PRILEJULS~RB~TORIRII ZILEIFOR}ELOR AERIENE

succesul misiunii de Poli]ieAerian` în spa]iul }`rilorBaltice (Lituania, Estonia [iLetonia), sub comand`NATO, precum [i aprecierilecomandan]ilor for]elor multi-na]ionale privind profesiona-lismul aviatorilor militariromâni atest` rigoarea,seriozitatea [i competen]ainstruirii dumneavoastr`.

Contribu]ia For]elor Aeriene Române la sporireaprestigiului Armatei [i României în lume, prin participarea lamisiuni sub egida NATO [i UE, reprezint` o dovad` incontes-tabil` a rolului important pe care îl avem în îndeplinireasarcinilor asumate de România în cadrul misiunilor ce îi revinîn calitate de membru al Alian]ei Nord-Atlantice. Acest lucruonoreaz`, îns` oblig` [i, totodat`, pretinde eforturi deosebitedin partea noastr`, a tuturor, pentru a fi [i a r`mâne întotdeaunala în`l]ime. Prin loialitatea dumneavoastr` fa]` de categoria defor]e armate, din care cu cinste [i onoare face]i parte, prindevotamentul [i spiritul de sacrificiu manifestate în toatesitua]iile, prin noble]ea [i generozitatea dovedite în ajutorareasemenilor în situa]ii de calamit`]i, prin abnega]ia cu care sluji]iinteresele României, v-a]i atras, binemeritat, respectul,pre]uirea [i încrederea cet`]enilor.

În aceast` zi de s`rb`toare v` adresez cele mai sincerefelicit`ri [i ur`ri de bine, prosperitate [i succese depline înnobila misiune încredin]at` de Patrie.

Bunul Dumnezeu [i Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanuls` v` binecuvânteze [i s` v` ocroteasc`!

! "#$ %&' ( #) * (+

General-locotenentConstantin CROITORU

3500 \.Ch.Regele Etna al Babiloniei este \nf`]i[atpe o moned`, zbur#nd pe spatele unuivultur.

2500 \.Ch.Auca, unul dintre \ntemeietoriiimperiului inca[, �avea aripi [i puteazbura�.

1000 \.Ch.Chinezii au inventat zmee pentrucercetarea c#mpului de lupt`.

4 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Una dintre cele mai importante figuri ale VechiuluiTestament � Sf#ntul Ilie, a tr`it \n urm` cu peste 2.800de ani. Numele s`u simbolizeaz`, \n limba vechilor evrei,r#vna pentru Dumnezeu, care avea s`-l mistuie toat`via]a. Era extrem de intransigent. A tr`it [i profe]it \ns`r`cie [i cur`]ie, fiind considerat un \nger \ntrupat \ncarne, av#nd puterea s` deschid` [i s` \nchid` cerurile.

Sf#ntul Ilie este singurul prooroc din Vechiul Testamentpe care \l \nt#lnim la cele trei mari religii monoteiste alelumii: iudaism, cre[tinism [i islamism.Zborul a \ncetat s` mai fie privit ca o minune cu doar100 de ani \n urm`, pentru ca acum, la \nceputul mileniuluial treilea, s` devin` un fapt cotidian. Este lesne de \n]elesc` atunci c#nd s-a pus problema re\nnod`rii tradi]ieianului 1913, pilo]ii, temerarii v`zduhului, [i-au ales caocrotitor [i patron spiritual pe Sf#ntul Mare Prooroc IlieTesviteanul [i, din anul 2004, a devenit s`rb`toareaZilei Avia]iei Rom#ne [i a For]elor Aeriene, la 20 iulie.Evreii cred despre el c` nu a murit, c` a fost luat lacer [i se va \ntoarce \ntr-o zi pe p`m#nt s` restaurezetriburile lui Israel. Unii evrei cred c` Iisus Hristos a fostchiar Ilie revenit pe p`m#nt.Plecarea cu trupul la cer a Sf#ntului Ilie prefigureaz`,din punct de vedere al simbolisticii teologice, |n`l]areala Cer a Domnului Iisus Hristos.Venerarea Sf#ntului Ilie dateaz` din vremurileapostolice, dar s`rb`torirea sa \n calendarul ortodoxdateaz` din secolul al IV-lea. E considerat [i profet \ntreprofe]i, fiind privit ca un alt antemerg`tor al DomnuluiIisus Hristos.La sf#r[itul misiunii lui Ilie pe p`m#nt, Dumnezeu l-aluat la El cu trupul s`u p`m#ntesc printr-o minune. Atrimis un car cu cai de foc care l-au ridicat pe Ilie, \nv#rtej de foc, la cer.|nainte de a doua venire a lui Iisus Hristos s` judeceoamenii, Ilie va reveni cu trupul pe p`m#nt, continu#ndu-[imisiunea de m#ntuire. P#n` atunci, el vegheaz`, al`turide Dumnezeu, la tot ce ]ine de cer [i fenomenelev`zduhului.Iat` de ce slujitorii For]elor Aeriene Rom#ne [i l-auales ca patron spiritual [i \l roag` s` le fie purureaocrotitor.

SF@NTUL MARE PROOROCILIE TESVITEANUL

� ocrotitorul [i patronulspiritual al For]elor Aeriene �

Orice vis are tendin]a de ase transforma \n realitate.Zborul a fost unul dintre cele maiarz`toare [i \ndr`zne]e visuri pecare le-a avut omul, \nc` de la\nceputurile sale. Aceast` n`zu-in]` a omului de a se av#nta spre\nalt, spre necunoscut, [i-a g`sit,de-a lungul existen]ei omenirii,o vie reflectare \n mituri [ilegende. Cel mai reprezentativr`m#ne, totu[i, acela al lui Icar,simbol al eroismului [i jertfeloromului pentru \nf`ptuireazborului.

Ast`zi, acest simbol este recunoscut \n pilot, \n �cel ales�dintre miile de oameni care s-au predat zborului, n`scut alv`zduhului, c`ruia Providen]a i-a h`r`zit �aripi de vultur�pentru a s`v#r[i cel mai tainic [i mistic ritual: liturghia cerului.Zbur`torul este cel care cuprinde lumea din priviri [i o �alint`�la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, carevede frumuse]ea [i slava dumnezeirii, care simte s`rutareapistei ca pe un liman de lini[te [i fericire. El, omul acesta carese prinde \n hor` cu norii care-l \nso]esc, care st` la masarotund` a cavalerilor aerului [i soarbe din pocalul nemuririic#nd soarta i-l \ntinde, care simte [i tr`ie[te clipele ve[niciei,

nu-[i cunoa[te m`re]ia. El, pilotul, nu moare niciodat`, el las`\n urm` amintirea tr`irilor din necuprinsul cerului�

Zborul e cel mai \ndep`rtat vis al omului, e art` [i poezie,simfonie [i armonie, tain` [i mister, frumuse]e nem`rginit`.Zborul \nseamn` s` mergi cu toat` fiin]a \ntr-o singur` direc]ie,s` ai un singur scop, f`r` mustr`ri [i f`r` regrete, e luptaomului cu destinul, e via]` [i speran]`. Zborul confirm` putereaomului de a-[i dep`[i condi]ia, de a transforma visul \n realitate.

Cer senin! Este urarea aviatorilor de cale liber`, un simbolal \ncrederii, al armoniei universului, al luminii � peceteapilo]ilor.

�Cer senin� \nseamn` clipa unirii tainice a omului cuuniversul prin ritualul zborului, cugetul jertfelnic, aceadispozi]ie de a suferi, de a te izbi de dor [i de a auzi ecoul lui,de a asculta mesajul angelic al ritualului, de a te afunda \nimensitatea oceanului luminii, iubirii [i speran]elor.

�Cer senin� simbolizeaz` candela aprins` a zboruluil`untric, care produce \nl`untrul fiin]ei acea palpita]ie a iubirii,a fericirii [i a \n`l]imii, dar [i a a[tept`rii tainice, ascunse \nperdeaua incertitudinilor [i speran]elor.

�Cer senin� \nseamn` chemarea cerului, voca]iaperfec]iunii, demersuri ini]iatice [i, nu \n ultimul r#nd, libertate,pentru c` numai \n m`sura \n care omul este liber poate zbura.

Prive[te spre cer [i vezi! �Cer senin� nu este altceva dec#tun strig`t dup` lumin`, e armonia cerului cu restul lumii, esimfonia muzicii eterne, o stare de spirit, putere [i sl`biciune\n acela[i timp, tr`irea clipei ve[niciei.

CER SENIN!CER SENIN!CER SENIN!CER SENIN!CER SENIN! [i LA MUL}I ANI!

"

ZBORUL � MIT, VIS,REALITATE

5CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

PREDECESORII

1900

1903

1904 1906

Germanul FerdinandGiraf von Zeppelin a zburatprimul dirijabil av#nd o struc-tur` metalic` considerabil`.

Americanul Wilbur Wrighta zburat primul avion cu motordin istoria avia]iei mondiale, laKitty Hawk, \n Carolina de Nord.Orville Wright a pilotat acela[iavion, la numai c#teva zile dup`demersul temerar al fratelui s`u.

C`pitanul american Tho-mas Baldwin a realizat primulzbor \n circuit, la bordul unuibalon navigabil, \n Oakland,California.

Inginerul rom#n TraianVuia a fost primul pilot care azburat un avion monoplan cumotor, \n Fran]a, la Montesson.

Brazilianul Alberto San-tos Dumont a realizat primulrecord \nregistrat oficial.

Henri Coand`(1886-1972)

Aurel Vlaicu(1882-1913)

Traian Vuia(1872-1950)

TraianVuia

(Rom#nia)

|n februarie1903, TraianVuia a publicatlucrarea �Pro-iect de aeroplana u t o m o b i l � .Studiile sale pro-puneau un apa-rat de zbor mo-noplan, \nzes-trat cu un motorcare s` dezvolteo for]` de propulsie capabil` s` asigure decolarea autonom`.

La 18 martie 1906, avionul �Vuia 1�, pilotat de inventatorulrom#n, a parcurs, \n zbor, o distan]` de 12 metri.

A fost primul zbor din istoria avia]iei cu un aparat mai greudec#t aerul, care s-a desprins de la p`m#nt datorit` exclusivfor]ei motorului s`u [i care folosea, \n premier` mondial`, untren de aterizare prev`zut cu amortizoare [i ro]i cu pneuri.

Francezul Paul Cornu azburat primul elicopter dinistoria avia]iei mondiale. Apa-ratul s`u, propulsat de un motorAntoinette (24 C.P.), s-a ridicatla 1,3 metri deasupra solului.

Thérèse Peltier, deorigine francez`, a fost primafemeie care a pilotat singur`un avion.

Americanul GlennCurtiss a realizat primul zbor\nregistrat oficial pe odistan]` mai mare de o mil`.

Francezul Louis Blériot arealizat prima traversare, labordul unui avion, a CanaluluiM#necii.

A fost organizat primulconcurs aerian interna]ional, laReims, \n Fran]a.

Baroana de Laroche, deorigine francez`, a fost primafemeie care a ob]inut licen]`de zbor.

Americanul Charles Ha-milton a realizat, \n premier`mondial`, un zbor de noapte.

Aurel Vlaicu a zburat, la 17iunie, primul avion construit \nRom#nia.

Henri Coand` a prezentat,la Salonul Aeronautic de laParis, primul avion cupropulsie reactiv` din lume.

1907

1908

1909

1910

1910

1906

MISIUNI NATO

6 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

|n cursul anului 2005, For]ele Aeriene Rom#ne, prindeta[amentele �ALPHA� [i apoi �BRAVO�, au ac]ionat\ntr-un teatru de ac]iuni militare neconven]ionale, deasupraunui teritoriu pe care mai multe etnii \[iconsumau tensiunile interne, gener#ndpericole poten]iale, cel mai adesea nufoarte clar precizate. }ara, m`cinat` delupt`, poart` [i acum semnele r`zboiuluipeste tot: \n infrastructur`, asupramediului [i \ntre oameni.

|n aceste condi] i i, men]inereasiguran]ei [i stabilit`]ii a \nsemnatmisiunea de c`p`t#i a for]elor EUFORsub egida Uniunii Europene, aflate \nBosnia [i Her]egovina. Elicopterele IAR-330 Puma SOCAT, din Baza 90 TransportAerian Otopeni, au reprezentat, pe toat`perioada anului 2005, semnulcredibilit`]ii opera]iei �Althea� � primamisiune \n teatrul de opera]ii a For]elorAeriene Rom#ne dup` cel de al DoileaR`zboi Mondial. Patru aeronave [ioamenii lor. Toate [i to]i sub numele [i\nsemnele Rom#niei, pe acel petic de�p`m#nt rom#nesc� c#t posturile depilotaj [i podeaua elicopterului. C#t orespira]ie. C#t un zbor.

Opera]ia �ALTHEA� a reprezentat o confirmare aperforman]elor individuale [i de echip`, cuantificate \npeste 1.200 de ore de zbor, peste 600 de misiuni,particip`ri active la \nchegarea unor scheme rela]ionalecu popula]ia civil` din zon`, prin aplicarea corect` aconceptului de �peace keeping�, elaborarea unor strategiiprivind interoperabilitatea cu structurile similare [i, nu \nultimul r#nd, examinarea capacit`]ilor de asigurare cusuport logistic.

Cuno[tin]ele acumulate, experien]a �live� c`p`tat` \netapele desf`[ur`rii diferitelor misiuni din zona de opera]ii,dezvoltarea capacit`]ilor de comunicare \n limba englez`[i, \n special, rela]iile socioumane create pe parcursuldisloc`rii au f`cut din prima misiune executat` de c`treaviatorii militari rom#ni \n afara grani]elor ]`rii, de la sf#r[itulcelui de al Doilea R`zboi Mondial, un real succes.

Bosnia � Her]egovina

Deta[amentul �ALPHA�

�Echipajele rom#ne[tiau \ndeplinit foartemulte misiuni [i, defiecare dat`, audovedit pricepere,\ndem#nare [iflexibilitate. Fie c` auexecutat misiuni desalvare, transport sau\mpotriva crimeiorganizate, rom#niile-au \ndeplinit, defiecare dat`, cusucces. Doarprofesioni[tii potexecuta misiuni degenul celor executatede c`tre pilo]iirom#ni�.

General debrigad` IAN LILES,

comandantulFor]ei Multina]ionalede Interven]ie Nord-Vest

�Echipajele rom#ne[tiau \ndeplinit foartemulte misiuni [i, defiecare dat`, audovedit pricepere,\ndem#nare [iflexibilitate. Fie c` auexecutat misiuni desalvare, transport sau\mpotriva crimeiorganizate, rom#niile-au \ndeplinit, defiecare dat`, cusucces. Doarprofesioni[tii potexecuta misiuni degenul celor executatede c`tre pilo]iirom#ni�.

General debrigad` IAN LILES,

comandantulFor]ei Multina]ionalede Interven]ie Nord-Vest

MISIUNI NATO

CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008 7

For about a year, the RomanianAir Forces, by the �ALPHA� and then�BRAVO� teams, have operated ina theatre of unconventional militaryoperations, over a teritory whereseveral nations consume theirinternal conf l ic ts , generat ingpotential dangers, often not clearydefined. The country, worn out bystuggles,, still carries everywherethe scars of war: in the infrastruc-ture, environment and amond thepeople.

Under these circumstances,keeping safety and stability repre-sented the most important missionof the EUFOR forces under theaegis of the European Union, inBosnia-Hertegovina. The IAR-330Puma SOCAT helicopers from 90Otopeni Air Base have stood for thecredibility of the �Althea� operation over the year 2005,this being the first mission in the theatre of operationsof the Romanian Air Forces after World War Two. Fouraircrafts and their crew. All under the name and insigniaof Romania, on that �Romanian stripe of land� as largeas the helicoper floor. As large as a breath. As large asa flight.

The �ALTHEA� operation meant a confirmation of theindividual and team performances, resulting in 1200 flighthours, over 600 missions, active part in relating to thecivilian population in the area by suitably putting to actionthe �peace keeping� concept, elaborating certain strategiesregarding iteroperability with similar structures and,examining the logistic support capabilities.

The knowledge gathered, the �live� experience duringthe steps of unfolding different missions in the theatreof operations, the development of the capability tocommunicate in English and most of all the socialrelationships created during the deployment, have madea real success of the first mission performed abroad byRomanian military pilots, since the end of World WarTwo.

�The romanian teams haveperformed many actions

and, each time, they provedtheir ability, skill and

flexibility. The Romanianshave carried out

successfully rescue andtransport missions orassignments against

organized crime. Onlyprofessionals can perform

missions of the kind carriedout by the romanian pilots�.

Deta[amentul �BRAVO�

1010Oliver Malmesbury, c`lug`r benedectin,a fost primul om care a zburat cu ajutorularipilor. El a s`rit din turnul aba]ieiMalmesbury (Fran]a) [i a planat 50 demetri, \nainte de a c`dea, rup#ndu-[ipicioarele.

1300Marco Polo a consemnat zborul unoroameni cu ajutorul zmeelor, \n China.

1500Leonardo da Vinci a proiectat primama[in`rie de zbor, folosind dreptmodel aripile p`s`rilor.

MISIUNI NATO

8 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

KAIA � 2006: România, Na]iune Conduc`toare

|n cursul anului 2006, România, urm#nd Greciei, \ncepând culuna aprilie, a preluat conducerea Aeroportului Interna]ionalKabul, din Afganistan, \n calitate de LEAD NATION (na]iuneconduc`toare).

Timp de patru luni, militarii rom#ni au asigurat conducereaaeroportului, coordonarea opera]iilor aeriene zilnice, analiza [iprognoza condi]iilor meteorologice pentru asigurarea securit`]iizborurilor, aprovizionarea, men]inerea [i îmbun`t`]ireacomunica]iilor, asigurarea sprijinului logistic al opera]iilor deprocesare cargo [i pasageri de pe aeroport.

�Misiunea deta[amentului rom#nesc dislocat pe Aeroportul

Interna]ional Kabul, din Afganistan, a fostde a permite executarea Comenzii [iControlului KAIA (Kabul InternationalAirport Afganistan), activ [i eficient,furniz#nd coordonarea sprij inului decomandament [i logistic \n toate aspectelesale, ale politicii [i perfec]ion`rii activit`]ilormanagementului aeroportuar.

Obiectivele principale ale misiunii au fostconcentrate pe urm`toarele aspecte:

� asigurarea Comenzii [i Controlului,pentru a \ndeplini cerin]ele conduceriiopera]iilor aeriene;

� eficientizarea [i maximizarea utiliz`riiconducerii opera]ionale;

� aplicarea metodelor manageriale cuimpact pozitiv asupra capacit`]ii de a \nfruntasarcini dificile [i misiuni intense;

� respectarea [i aplicarea ProcedurilorStandard [i Locale de Operare;

� asigurarea sustenabilit`]ii, conformplanului KAIA, p#n` \n 2007;

� coordonarea planului de achizi]ii petermen mediu.�

KAIA � 2006: România, Na]iune Conduc`toare

Romania, following Grece, starting with April 2006 hastaken over the management of Kabul International Airport inAfghanistan, as LEAD NATION.

For four months the romanian military ensures the leadingof the airport, the coordination of daily air operations, theanalysis and prognosis of meteorological conditions in orderto provide flight safety, supply, keeping logistic suport of cargoand passanger process operations on the airport.

�The mission of the Romanian team deployed on KabulInternational Airport in Afghanistan is to permit the activeand efficient achievement of KAIA Command and Control,coordonating the command and logistic support in all aspects,political and airfield management activity improvement.

The main objectives of the mission are focused on thefollowing aspects:

·ensuring Command and Control to meet the requirementsof air operations management;

·improving and maximizing the use of operationalmanagement;

·respectig and applying the Standard and Local OperatingProcedures;

·ensuring sustainability according to KAIA plan, up to2007;

·coordinating the medium term acquisitions plan.�

MISIUNI NATO

9CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Baza 90 Transport Aerian a devenit, în ultimiiani, o unitate de referin]` pentru avia]ia militar` aRomâniei, atât datorit` num`rului mare almisiunilor executate, dar, mai ales, prin eficien]acu care aceste misiuni au fost îndeplinite.Indiferent dac` au ac]ionat în teatre de opera]iisau au r`spuns solicit`rilor umanitare pentrutransportul unor oameni afla]i în suferin]`, a c`rorvia]` depindea de un transport rapid între spitale,profesioni[tii avia]iei militare de transport [i-auf`cut întotdeauna datoria cu pasiune [i profesio-nalism, chiar dac` acest lucru a presupus sacrificiipersonale foarte mari din partea echipajelor.

Grupul de TransportAerian are în dotare aero-nave de tipul C-130 Hercu-les, AN-26 [i AN-30.

Pân` în prezent, aero-navele C-130B române[ti auefectuat peste 15.000 deore de zbor în misiuni detransport de persoane,transport de tehnic` militar`[i materiale, lansare depara[uti[ti, zboruri de an-trenament [i misiuni uma-nitare, în ]ar` [i în teatrelede opera]ii din Irak [iAfganistan.

Air transportation of troops and materialshas become, given the conflict economics inrecent history, of the utmost importance insupport of in-theater deployed detachments.As far as our country is concerned, it is the 90thAirlift Base�s main and permanent responsibilityto accomplish both air transportation missionsin national contingents� behalf deployed in Iraqand Afghanistan, and also other missionswithin the national airspace and abroad. Thesemissions are mainly assigned to 901st Squadronwhich operates C-130 Hercules aircraft butdepending on the theatre of operat ioncharacteristics the 902nd Squadron is alsoassigned to carry out tasks with its AN-26aircraft.

1536Denis Bolar (Fran]a) a \ncercat s`zboare folosind un mecanism cu aripibatante. Nu a supravie]uit tentativei.

1678Un l`c`tu[ din Fran]a, pe nume Besnier,a \ncercat s` zboare cu ni[te aripiconstruite dup` modelul piciorului de ra]`.Din fericire, a supravie]uit tentativei.

1709Preotul Bartolomeu Laurenço deGusmao a prezentat regelui John alV-lea un model de balon cu aer cald.

TRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}II

TRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTRANSPORTUL AERIAN |NTEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}IITEATRELE DE OPERA}II

MISIUNI NATO

10 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Aceast` misiune a constat \nap`rarea integrit`]ii spa]iului aerian al}`rilor Baltice pe timp de pace, timpde 24 de ore din 24, cu aeronave \nm`sur` s` decoleze [i s` ac]ioneze \ncazul \n care o aeronav` ar fi \nc`lcat,din eroare sau cu inten]ie, regimul dezbor \n spa]iul aerian al }`rilor Baltice.

Av#nd \n vedere scopul [i misiunile Alian]ei Nord-Atlantice, Rom#nia, \ncalitate de membru NATO cu drepturi depline, [i-a exprimat disponibilitateade a asigura for]ele [i mijloacele necesare execut`rii Serviciului Poli]ieAerian` \n spa]iul aerian al }`rilor Baltice. Ca o recunoa[tere a nivelului depreg`tire \n acest domeniu, NATO a acceptat propunerea Rom#niei [i,pentru o perioad` de trei luni, \n a doua jum`tate a anului 2007, Poli]iaAerian` \n Lituania, Estonia [i Letonia a fost asigurat` de patru aeronaveMiG-21 LanceR, apar]in#nd For]elor Aeriene Rom#ne.

For]ele care au executat ServiciulPoli]ie Aerian` \n }`rile Baltice s-auaflat sub comanda [i controlul tactical Centrului Multina]ional de Opera]iiAeriene (Combined Air OperationsCentre � CAOC) de la UEDEM,Germania. Comandantul deta[a-mentului aerian s-a aflat \n rela]ii de

colaborare cu co-mandan]ii lituanienide la bazele Siauliai[i Karmelava. Pentruexecutarea misiuniide Poli]ie Aerian`,personalul deta[a-mentului a fost orga-nizat \n trei ture,f iecare tur` f i indformat` din doi pilo]i,opt tehnicieni, unofi]er la Centrul deOpera]ii [i un ofi]ermeteorolog. Coman-da opera]ional` afost exercitat`, pe\ntreaga perioad` de

desf`[urare a misiunii BALTICA 07,de c`tre Comandamentul Opera]ionalAerian Principal al For]elor Aeriene aleRom#niei. |n timpul desf`[ur`riimisiunii, dou` aeronave au fost gatade zbor \n orice clip`, iar celelaltedou` s-au aflat \n rezerv`. Toate celepatru avioane MiG-21 LanceR au fost\narmate [i preg`tite pentru execu-tarea misiunilor specifice. Pilo]iirom#ni au trebuit s` executeminimum opt zboruri pe s`pt`m#n`,\n conformitate cu ordinele primite dela SHAPE, cu dou` avioane, ceea cea determinat antrenamentul for]elordislocabile [i al controlorilor de laCRC Karmelava.

.%+,'/%*0112.%+,'/%*0112

Briefing \naintea misiunii

MISIUNI NATO

11CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Considering North Atlan-tic Alliance�s goals andtasks, Romania, in itscapacity as a plenary NATOmember, declared its availa-bility to provide the nece-ssary forces and assets forAir Policing within the BalticStates� airspace. As a sign ofacknowledgement of its levelof readiness, NATO acceptedRomania�s proposal andconsequently four MiG-21LanceR aircraft belonging toRomanian Air Forces pro-vided Air Policing inLithuania, Estonia and Latviafor three months in thesecond half of 2007.

�Fiecare zi petrecut` aici a \nsemnat, pentru fiecare dintre noi, o nou` experien]`.Principala noastr` preocupare a fost, pe l#ng` \ndeplinirea activit`]ilor [i a misiunilorzilnice, men]inerea tuturor rela]iilor la un nivel propus de c`tre deta[amentelepremerg`toare. Noi am preluat misiunea de la deta[amentul francez [i cred c`, dac` ini]ialau fost re]ineri, datorit` MiG-urilor (prezen]a unei platforme de origine ruseasc` în contextulunei misiuni organizate de NATO), am reu[it prin preg`tirea noastr` [i sprijini]i de avionica[i sistemele de pe aeronave [i de armament s` demonstr`m c` putem s` ne \ncadr`m lastandardele solicitate�, a fost opinia comandantului deta[amentului, c`pitan-comandorulLauren]iu Chiri]`, la finalul misiunii.

Vizita unei [coli din localitatea Siauliai

1783Primul balon cu aer cald, construit defra]ii Montgolfier, s-a \n`l]at, la Paris,av#nd la bord trei pasageri: un coco[, ora]` [i o oaie.

1784Joseph Montgolfier (Fran]a) a transportatla bordul propriului balon [ase pasageri.

1785Jean Pierre Blanchard [i John Jeffries(Fran]a) au realizat prima traversare aCanalului M#necii, cu ajutorul unui baloncu hidrogen. C`l`toria a durat dou` ore[i jum`tate.

AGEND~

12 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

La începutul lunii iunie a.c. a avut loc vizita[efului Statului Major al Aeronauticii Militare Italiene,generalul-locotenent Daniele generalul-locotenent Daniele generalul-locotenent Daniele generalul-locotenent Daniele generalul-locotenent Daniele TTTTTei,ei,ei,ei,ei, în România.

Activitatea a cuprins o serie de întâlniri [i discu]iiale delega]iei italiene cu conducerea Statului MajorGeneral [i a Statului Major al For]elor Aeriene.Totodat`, agenda activit`]ii a inclus vizitarea bazeiaeriene de la Câmpia Turzii [i a ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal.

În cadrul întâlnirii cu directorul Statului MajorGeneral, au fost discutate aspecte cu caractergeneral, referitoare la procesele de restructurare asistemelor militare [i impactul acestora asupra for]eloraeriene din cele dou` ]`ri. În acest context, a fostsubliniat` importan]a adopt`rii unui nou principiu îndomeniul colabor`rii în cadrul NATO, cel alcomplementarit`]ii, prin care fiecare na]iune trebuies` aib` bine dezvoltate anumite capabilit`]i, pe cares` le împart` cu celelalte na]iuni, sau s` contribuie laopera]iile multina]ionale. De asemenea, în cadrulîntâlnirii au fost abordate aspecte legate de concep]iadot`rii cu aeronave [i echipamente, având în vederefaptul c` ambele ]`ri se afl` în faza definirii cerin]elor[i strategiei de asigurare a platformelor de arme pentruurm`torii 20�30 de ani.

La sediul Statului Major al For]elor Aeriene,delega]iei oaspete i-au fost prezentate principaleleaspecte referitoare la procesele de transformare [i

Vizita [efuluiStatului Major alAeronauticiiMilitare Italieneîn România

modernizare a For]elor Aeriene, eforturile de integrareîn structurile euro-atlantice [i de atingere a unui nivelridicat al interoperabilit`]ii. Delega]ia italian` s-a ar`tatinteresat` de perspectiva utiliz`rii poligonului CapuMidia în cadrul unor viitoare exerci]ii bilaterale. Deasemenea, a fost analizat` posibilitatea organiz`riiunui program comun dedicat preg`tirii pilo]ilor cares` includ`, în prima faz`, vizite reciproce dedocumentare [i schimburi de experien]`. Ulterior,acest program ar putea include preg`tirea în comuna pilo]ilor români, al`turi de cei italieni [i chiar francezi,pe avioane de antrenament avansat.

În cadrul vizitei efectuate la Baza 71 Aerian`,delega]iei oaspete i-au fost prezentate principaleleaspecte referitoare la pozi]ia geografic a bazei în raportcu alte aerodromuri [i poligoane din regiune, misiunileîndeplinite [i preg tirea personalului, cu accent pe aportul

adus de aceast` unitate la desf`[urarea misiunii�BALTICA�07" [i a Summitului NATO. De asemenea,în cadrul vizitei, a fost subliniat faptul c` aceast` baz`aerian este foarte util pentru desf [urarea unor exerci]iibilaterale cu ]`ri membre NATO.

Totodat`, în cadrul vizitei la ComandamentulOpera]ional Aerian Principal, delega]ia italian` a fostinformat` asupra capabilit`]ilor opera]ionale actuale,asigurate în principal prin Centrul de Raportare [iControl, structura definit` în cadrul COAP pentruîndeplinirea misiunilor specifice în cadrul SistemuluiIntegrat NATO de Ap`rare Aerian` � NATINADS.Membrii delega]iei italiene au apreciat în mod deosebitmodul în care a fost gândit [i realizat sistemul depreg`tire, antrenare [i evaluare a personalului.

"

{eful Statului Major al For]elor Aeriene Suedeze, generalul-maior AndersSilwer, a efectuat \n perioada 24�26.06.2008 o vizit` \n Rom#nia, la

invita]ia omologului s`u, generalul-locotenent Constantin Croitoru. |n cadruldiscu]iilor dintre cei doi oficiali au fost abordate diferite aspecte ale

etapelor de preg`tire [i opera]ionalizare a structurilor For]elor Aeriene,domeniile de reform` [i planurile de perspectiv`. |n programul vizitei au

fost incluse deplas`ri la Baza 90 Transport Aerian [i ComponentaOpera]ional` Aerian`, unde au fost prezentate principalele categorii detehnic` [i armament din dotare, precum [i principalele programe demodernizare \n domeniile avia]iei, ap`r`rii aeriene [i radioloca]iei.

Vizita [efuluiStatului Major alFor]elor Aeriene

Suedezeîn România

O surpriz` pl`cut`: IAR823 mai zboar` în Europa

Despre acest avion se [tia c` maizboar` doar în Statele Unite, iar pe câtevadintre site-urile internetului pot fi g`sitefotografii [i informa]ii foarte interesante înleg`tur` cu via]a din ,,Lumea Nou`� aacestui aparat. {i totu[i... vineri, 30 mai2008, un grup de aviatori de la AeroclubulSaint Etienne, vizitând Muzeul Avia]iei, af`cut cadou bibliotecii acestei institu]ii ultimulnum`r al revistei ,,Info-pilote�. Pe copert`,o imagine familiar`: avionul de [coal` fazaI IAR 823, un mare succes al inginerieiaeronautice române[ti.

Articolul, care are [ase pagini, con]inecuvinte frumoase despre tradi]i ileaeronautice din România, dar [i despreacest aparat, caracterizat drept ,,auster, dartotu[i, plin de [arm (. ..). Este foarteperformant, comenzile de zbor suntaproape de perfec]iune ...�. Este ultimul IAR823 care mai zboar` în Europa [i îi apar]inelui Jean-Luc Langeard, din Caen.

"

Vizita [efuluiStatului Major alFor]elor Aeriene

Suedezeîn România

AGEND~

13CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Loc]iitorul [efului Statului Major al For]elorAeriene, generalul-maior Ion {tefan,generalul-maior Ion {tefan,generalul-maior Ion {tefan,generalul-maior Ion {tefan,generalul-maior Ion {tefan, aparticipat, în data de 5 iunie a.c., al`turi de ministrulministrulministrulministrulministrulap`r`rii, ap`r`rii, ap`r`rii, ap`r`rii, ap`r`rii, TTTTTeodor Mele[canu,eodor Mele[canu,eodor Mele[canu,eodor Mele[canu,eodor Mele[canu, [i de [eful StatuluiMajor General, amiralul dramiralul dramiralul dramiralul dramiralul dr. Gheorghe Marin. Gheorghe Marin. Gheorghe Marin. Gheorghe Marin. Gheorghe Marin, laactivitatea de celebrare a , desf`[urat` laMormântul Osta[ului Necunoscut.

La ceremonialul militar [i religios din Parcul Carolau mai fost prezen]i membri ai autorit`]ilor publicecentrale� reprezentan]i ai categoriilor de for]e aleArmatei, precum [i ata[a]i militari, cadre militare înrezerv` [i în retragere, veterani de r`zboi. Pe timpulmanifest`rii, o forma]ie de elicoptere IAR-330 SOCAT[i una de avioane MiG-21 LanceR, apar]inând For]elorAeriene Române, au survolat zona în semn de omagiupentru eroii c`zu]i la datorie.

Ceremonialuri de depuneri de coroane de floris-au desf`[urat [i în alte locuri din Bucure[ti, undeau participat reprezentan]i din conducerea MinisteruluiAp`r`rii [i Statului Major General. Secretarul de statCorneliu Dobri]oiu a depus o coroan` de flori dinpartea Ministerului Ap`r`rii la Monumentul Eroilor

În Ziua În`l]`rii Domnului,

Activit`]i decomemorare a

eroilor neamului

Patriei din fa]a Universit`]ii de Ap`rare, iar secretarulde stat Georgeta Elisabeta Ionescu a participat laactivitatea de comemorare din Cimitirul EroilorRevolu]iei. De asemenea, secretarul general adjunctAnton Merschi a depus o coroan` de flori la CimitirulGhencea Militar, pentru eroii din Primul [i al DoileaR`zboi Mondial.

Miercuri, 30 aprilie a.c., la Baza 71 Aerian` din Câmpia Turzii, a avutloc ceremonia de \nvestire în func]ie a noului comandant al Batalionului deRadioloca]ie, în persoana locotenent-colonelului Ilie-Marian Florea.

Cu aceast` ocazie, batalionul a fost redimensionat, prin captarea înstructura sa a altor subunit`]i de radioloca]ie din partea de vest a ]`rii.

La festivitate au participat generalul-locotenent Constantin Croitoru,[eful Statului Major al For]elor Aeriene, generalul de flotil` aerian` IonAvram, comandantul Bazei 71 Aerian`, comandan]ii unit`]ilor militare dingarnizoanele învecinate, invita]i [i personalit`]i politice ale municipiuluiCâmpia Turzii.

N`scut la 4 aprilie 1966 în municipiul Craiova, jude]ul Dolj, locotenent-colonelul Ilie-Marian Florea a început cariera militar` înc` de tân`r, în anul1984, când a absolvit Liceul militar �Tudor Vladimirescu� din Craiova, apoia urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri de Artilerie Antiaerian` [iRadioloca]ie �Leontin S`l`jan� din Bra[ov, pe care a absolvit-o în anul 1987.În anul 1999 a absolvit Academia de Înalte Studii Militare din Bucure[ti.

Este specialist clasa I în arma radioloca]ie, iar de-a lungul carierei salea ocupat mai multe func]ii, la diferite e[aloane, printre care [i aceea decomandant al fostului batalion de radioloca]ie de la Odorheiul Secuiesc.

"

Manifest`ri comemorative au fost organizate întoate garnizoanele din ]ar`, în teatrele de opera]ii,cât [i la mormintele [i operele comemorative der`zboi, cimitirele sau parcelele de onoare din afaragrani]elor ]`rii unde [i-au pierdut via]a [i suntînmormânta]i militari români.

NOU COMANDANT LA BATALIONUL DERADIOLOCA}IE DIN INIMA ARDEALULUI

1797Andre Jacques Garnerin (Fran]a) a fostprimul para[utist din istoria omenirii,s`rind dintr-un balon aflat la o altitudinede 600 de metri.

1804Sir George Cayley (Marea Britanie) aconstruit [i zburat primul model de planordin istoria avia]iei mondiale.

1852Henri Giffard (Fran]a) a zburat primuldirijabil propulsat de un motor cu aburi.

AGEND~

14 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Potrivit Deciziei Consiliului Suprem deAp`rare a }`rii din 19.07.2007, structurade personal a Armatei României trebuies` se încadreze în limita de efective de90.000, din care 75.000 de militari [i 15.000de civili, în condi]iile redimension`riistructurilor militare, precum [i alereducerii num`rului de ofi]eri cu gradesuperioare [i a personalului civil, pân` ladata de 31.12.2008. Conform aceleia[ihot`râri, For]elor Aeriene Române le-aufost alocate un num`r de 9.131 de func]iide militari [i 1.629 de func]ii de civili.

În aceste condi]ii, necesitatea reorga-niz`rii Statului Major al For]elor Aeriene[i a Comandamentului Opera]ional AerianPrincipal a fost determinat` de urm`toa-rele considerente: ! redimensionareastructurilor centrale [i de conducere, însensul încadr`rii num`rului de func]iidestinat acestora în cel mult 4,5 % dintotalul efectivelor Armatei, conformHot`rârii Consiliului Suprem de Ap`rare a}`rii, pân` la 31.12.2008; ! armonizareastatelor de organizare cu misiunile [idomeniile de responsabilitate ale structu-rilor de conducere, conform Dispozi]ieiStatului Major General [i Hot`râriiComitetului {efi lor Statelor Majore;

Reorganizarea [i redimensionarea structurilorde conducere din For]ele Aeriene

! realizarea coresponden]ei ierarhice cuStatul Major General [i crearea destructuri similare ca responsabilit`]i în celetrei categorii de for]e ale armatei.

În urma reorganiz`rii [i redimensio-n`rii Statului Major al For]elor Aeriene [ia Comandamentului Opera]ional AerianPrincipal, statul de organizare respect`cerin]ele men]ionate anterior [i aduceurm`toarele elemente de noutate: !apari]ia în compunerea Statului Major alFor]elor Aeriene a unui nou modul, Com-ponenta Opera]ional` Aerian`, [i a unuinou serviciu, Structuri [i planificareaînzestr`rii, aflate în subordinea [efuluiresurselor; ! alocarea responsabilit`]ilorde analiz` [i expertiz` pentru unele func]iide mai[tri militari [i subofi]eri [i definireaacestora cu studii superioare; ! cre[tereanum`rului de speciali[ti în toate domeniilecare nu necesit` specializare militar`explicit` [i reducerea corespunz`toare afunc]iilor de execu]ie pentru personalulcivil. De altfel, în viitor, se are în vederecre[terea în continuare a func]ii lorprev`zute cu studii superioare [i reducereacelor cu studii medii; ! determin` resubor-donarea batalioanelor de radioloca]ie(supraveghere aerian`) de la COAP la

SMFA; ! \nfiin]area COA � Comanda-mentul Opera]ional Aerian.

În elaborarea proiectului care a fostînaintat spre aprobare la Statul MajorGeneral, s-au avut în vedere urm`toareleproceduri: ! acoperirea tuturor respon-sabilit`]ilor care conduc la îndeplinireamisiunilor For]elor Aeriene în etapaactual`; ! respectarea principiilor [i anormelor de definire a func]iilor în ceea ceprive[te dimensionarea structurilor de tipcompartiment, birou, sec]ie [i serviciu; !respectarea principiilor [i normelor dedefinire a func]iilor în ceea ce prive[tealocarea gradelor pentru func]iile de ofi]er,maistru militar [i subofi]er; ! consultarea[i informarea permanent` a [efilor demodule [i de servicii în ceea ce prive[teefectivele proiectate, denumirile structu-rilor, nivelul gradelor, specialit`]ile militare[i prevederile de studii ale fiec`rei func]ii.

În proiectarea statului de organizares-a plecat de la componen]a fostelorstructuri, efective [i niveluri de func]ii dinSMFA [i COAP. Concret, în urma redimen-sion`rii [i reorganiz`rii celor dou`comandamente, a rezultat o reducere de146 func]ii (108 ofi]eri, 7 mai[tri militari [isubofi]eri [i 31 de civili).

"

Prezen]a avia]iei militare rom#ne la ]`rmul M`riiNegre, de la escadrile de v#n`toare la companii deradioloca]ie, a fost, \ntotdeauna, una de o intensitate[i efervescen]` acut`. Mai nou, datorit` contextuluipolitico-militar actual, relevat de integrarea \nstructurile Alian]ei Nord-Atlantice, activitatea [iefortul depuse de militari au c`p`tat noi valen]e.

Din aceast` perspectiv` \[i privesc munca [ioamenii de la Centrul Administrativ al AerodromuluiMihail Kog`lniceanu. Executarea misiunilorconcomitent [i la niveluri de expunere egale cu armataSUA, prezent` \n zon` tocmai datorit` contextuluiamintit, presiunea exercitat` de faptul c` reprezint`imaginea For]elor Aeriene sunt elemente ce oblig` lacrearea unei atitudini de permanent` perfec]ionare.

S`rb`toarea lor � \mplinirea unui an de munc`asiduu`, cunoa[tere [i apropiere \ntre militari,probleme inadvertente [i r`splat` a succesului � avenit firesc. Data de 12 iulie a devenit, astfel, o nou`born` \n definirea lor ca militari, ca profesioni[ti.

�De altfel, eu a[ dori s` mul]umesc, cu aceast`

Centrul Administrativ al AerodromuluiMihail Kog`lniceanu

ocazie, \ntregului personal, \n primul r#nd pentru faptulc` au \n]eles complexitatea misiunilor pe care leavem de executat, f`c#nd astfel ca ziua de munc`s` aib`, de cele mai multe ori, peste 20 de ore�.|ndeplinirea cu succes a cerin]elor unei opera]iuniprecum opera]iunea Iraqi Freedom, pentru a numinumai una dintre misiunile duse la cap`t, vine \nsprijinul acestei afirma]ii�, ne-a declarat c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul comandorul comandorul comandorul comandorul Adrian VAdrian VAdrian VAdrian VAdrian Vasileasileasileasileasile, comandantul unit`]ii.

Festivitatea, la care au fost prezen]i numero[imilitari \n activitate, \n rezerv` sau retragere, precum[i invita]i din societatea civil` � de la companii ceexecut` rela]ii de factur` variat` cu avia]ia militar`rom#n`, la pasiona]i de avia]ie �, a avut momenteemo]ionante \n desf`[urare, dar [i o analiz` rece,obiectiv` a activit`]ii depuse [i a variantelor de �atac�pentru perioada urm`toare.

Alocu]iunea [efului Statului Major al For]elorAeriene, generalul- locotenent Constantingeneralul- locotenent Constantingeneralul- locotenent Constantingeneralul- locotenent Constantingeneralul- locotenent ConstantinCroitoru, Croitoru, Croitoru, Croitoru, Croitoru, a \nsemnat o scurt` \ntoarcere \n trecut,o prezentare a experien]ei de via]`, dar [i o actualizare

a meritelor celor ce-[i desf`[oar` activitatea la CentrulAdministrativ al Aerodromului Mihail Kog`lniceanu.�Nu pot avea dec#t cuvinte de laud` pentru colegiino[tri de la Kog lniceanu, mai ales prin prisma faptuluic` ei se constituie \ntr-o avangard` a reprezent`riiavia]iei militare rom#ne. Sunt \nc#ntat s` v`d c`,asemeni t#n rului locotenent Constantin Croitoru, care\[i \ncepea cariera militar` tot aici, la malul m`rii,duc#nd mai departe o experien]` acumulat`profesionist, [i colegii no[trii se str`duiesc s` p`strezeaceast` linie. Poate ei nu [tiu, dar despre munca lorse vorbe[te mai mult dec#t apreciativ at#t laBucure[ti, c#t [i Bruxelles sau la Washington. Deaceea, a[ dori s` ofer activitatea lor drept exemplu [ipentru ceilal]i camarazi din For]ele Aeriene [i, \nc` odat`, s`-i felicit [i s` le doresc continuitate pe acelea[iconsiderente�.

S`rb`toarea aviatorilor de la malul m`rii aconsemnat [i \nm#narea de diplome, insigne, cadourisimbolice, prezen]e variate la microfon, dar [i uncocktail tematic, prilej de reg`sire a camarazilor, deevaluare a capacit`]ilor actuale ale avia]iei militarerom#ne [i suport de lansare a viitoarelor provoc`ri.

"

Centrul Administrativ al AerodromuluiMihail Kog`lniceanu

AGEND~

15CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Z iua de 12 mai 2008 a însemnat, pentrufoarte mul]i chinezi, un dezastru. O palm`dat` de natur` peste obrazul viu al acestei

planete: ziua cutremurului. Ziua în care sute de miide oameni au plecat în stele, s-au trezit f`r` ad`postori �au r`mas în urm` ca s`-[i poat` jeli mor]ii.Zguduitoare [i de neoprit dram` a mileniului trei.

R`spunzând acelui impuls sincer de compasiune,dintr-un real [i cald sentiment de solidaritate, GuvernulRomâniei a scos de la rezervele statului aproximativ10 tone de materiale � corturi, echipamente specificepentru montarea acestora, p`turi, medicamente [ialte materiale de prim` necesitate �, constituind unprim transport aerian de ajutoare destinate popula]ieichineze r`mase sub cerul liber dup` n`prasniculcutremur. Dona]ia României a str`b`tut jum`tate deglob ca s` ajung` acolo unde gestul uman, pentru ociviliza]ie, nu doar o ]ar`, este în]eles cum rar se maiîntâmpl` sub soarele acestei planete.

Duminic`, 1 iunie, echipajul condus de c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul Viorel Pancomandorul Viorel Pancomandorul Viorel Pancomandorul Viorel Pancomandorul Viorel Pan` � comandantulescadrilei C-130 Hercules � punea în aplicare planulde zbor ce avea, dup` prima escal la Zahedan (Iran)[i a doua la Kolkata (India), aterizarea la Chengdu(China). Trei tronsoane de zbor lungi de peste 7 ore,survolul uneia dintre cele mai fierbin]i zone ale globului,unde cerin]ele [i regulile statelor sunt dificil de puscap la cap, spargerea furtunilor musonice, care facdin zbor un parcurs dificil, timpi foarte redu[i pentrurefacerea fizic` a echipajului, formalit`]i dificileîntr-un spa]iu care nu opereaz` nici m`car cu aceea[imoned`, toate acestea s-au concentrat în unul dintrecele mai lungi zboruri s`vâr[ite de pilo]ii români cuC-130 Hercules.

�Misiunea China�, purtând semnul de solidaritateromâneasc` pân` foarte departe spre soare-r`sare,a însemnat o încercare. O misiune dintre cele care

leag` meridiane umane din ]es`tura sufletului [i carenu poate decât s` împlineasc` gesturi umane, iscatenatural [i s`vâr[ite cu sfin]enie. �Dac` eu a[ fi v`zutChina la televizor ori altfel decât s` aterizez pe

p`mântul ei, nu a[ fi în]eles mare lucru [i, probabil,nu a[ fi crezut nimic. Dar a[a, am fost în una dintrecele mai speciale misiuni executate vreodat`. Acestpopor [tie s`-[i primeasc` oaspe]ii. Cunoscându-ila ei acas`, am beneficiat de o aten]ie care m-ami[cat. Presa, oficialit`]i ori pur [i simplu oameni derând sunt amabili, sincer receptivi, extrem deciviliza]i, dar mai ales calzi. A[a i-am sim]it eu��avea s`-mi m`rturiseasc` locotenent-coman-locotenent-coman-locotenent-coman-locotenent-coman-locotenent-coman-dorul dorul dorul dorul dorul Adrian Adrian Adrian Adrian Adrian TTTTTakacsakacsakacsakacsakacs dup` misiune.

Peste 40 de ore de zbor pe traiectul Otopeni-Chengdu [i retur, negr ite greut`]i [i aten]ie încordat`,pornit în noaptea de duminic` [i aterizat în primeleminute ale zilei de vineri, aproape totul gândit [iexecutat contra cronometru [i în pas de metronom,misiunea Hercules-ului românesc a însemnat un strop

de istorie într-o realitatecutremur`toare. O punte. Oleg`tur` uman` de dincolode cuvinte. �Chinezii suntoameni extraordinari. Chiardac` nu a fost vreme dehoin`rit, de umblat prin ora[,am avut bucuria ca oameniipe care i-am întâlnit, s` m`fac` s`-i admir� �, con-chidea locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-comandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul VasileasileasileasileasileComanComanComanComanComan, navigatorul debord.

"

C-130 HERCULESo punte umanitar` \ntre România [i China

1

2

3

4

2

1 3

4

C-130 HERCULESo punte umanitar` \ntre România [i China

Membrii echipajului care a efectuat misiuneaumanitar`

La \nceputul lunii iulie a.c., la Statul Major al For]elor Aeriene a avut loco vizit` de informare a ata[a]ilor militari acredita]i la Bucure[ti.

Pe timpul vizitei, conducerea For]elor Aeriene a prezentat invita]ilor modulde organizare a categoriei noastre de for]e [i au fost discutate subiecte

de actualitatte privind misiunile [i obiectivele For]elor Aeriene Rom#ne.

Vizita ata[a]ilor militariVizita ata[a]ilor militari

16 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

AGEND~

|n perioada 05�08 mai 2008, s-adesf`[urat la Bucure[ti, seminarulinterna]ional �Unified Engagement �08"cu participarea a 36 de persoane din 8]`ri: SUA [i Rom#nia (ca organizatori/]ar` gazd`), Bulgaria, Polonia, Suedia,Turcia Ungaria [i Ucraina.

Obiectivul principal al seminaruluil-a constituit formularea cerin]elorpentru dimensionarea Puterii Aeriene\n cadrul noilor tipuri de amenin]`ri/conflicte probabile [i preg`tireaparticipan]ilor pentru folosirea acesteia\n configura]ia unui eventual nou tipde amenin]are (Irregular Warfare).Suportul logistic a fost asigurat de c`trepersonalul administrativ din organicaStatului Major al For]elor Aeriene,Ambasada SUA la Bucure[ti, Pentagon[i CC AIR RAMSTEIN HQ � \n totalpeste 20 de persoane.

Pentru \ndeplinirea obiectivelor s-asimulat, \n cadrul unui joc de r`zboi,un confl ict ce a lansat provoc`rimultiple la adresa Puterii Aeriene [i s-acerut participan]ilor rezolvareaproblemelor ce sunt puse \n fa]a For]elorAeriene, gradual, la nivel operativ-strategic, \n special \n domeniile aerian,spa]ial [i cibernetic.

Pe baza discu]iilor [i a rezolv`rilorsolicitate de c`tre organizatori au fostdesprinse urm`toarele concluzii: �pentru viitorul apropiat se a[teapt`amenin]`ri/confrunt`ri din seria celoratipice, asimetrice, fiind necesar`educarea [i instruirea personalului dinFor]ele Aeriene \n conformitate cucaracteristicile acestora, f`r` pagubecolaterale [i respectarea cu stricte]e aregulilor de angajare. |n acest sens,compartimentele specializate dincompunerea Comandamentelor For]elorAeriene ale SUA au editat regulamente[i instruc]iuni specifice folosirii For]elorAeriene \n astfel de confrunt`ri(IRREGULAR WARFARE � Air ForceDoctrine Document); � dimensionareaPuterii Aeriene (For]e Aeriene dincompunerea tuturor categoriilor defor]e) [i reorientarea opera]iilor aerienede la cele tradi]ionale cu caracterpreponderent ofensiv, la cele cu caracterde sprijin; � propunerea de elaborare anoilor concepte \n desf`[urareaopera]iilor aeriene (opera]ii bazate peefecte � Effects Based Operations,opera]ii informa]ionale, informa]ii,supraveghere, cercetare, mobilitateaerian` \n sprijinul asisten]ei umanitare\n mediu ostil, comanda [i controlul \ndomeniul aerian).

"

Seminarulinterna]ional

�UNIFIEDENGAGEMENT �08"

Desf`[urat` \n cursul luniiaprilie a.c. la Istanbul, Turcia,conferin]a a adunat peste 25 despeciali[ti militari [i civili dinSUA, Canada, Belgia, Germa-nia, Marea Britanie, Italia,Olanda, Norvegia, Grecia, Polo-nia, Rom#nia, Turcia [i Australia(PfP), activitatea fiind condus`de reprezentantul belgian.

Participarea la acest grupde lucru a permis ob]inerea deinforma]ii ce pot contribui ladezvoltarea bazei de date referi-toare la sistemele de naviga]ie,procedurile de apropiere [iaterizare, procedurile folosite încontrolul spa]iului aerian, carepot fi valorificate în activit`]ilecurente sau în leg`tur` cupreocup`rile prezente sau de viitor în domeniu (standardizare, dezvoltare, modernizare [i achizi]ii de tehnic`).

Ca urmare a dezbaterilor existente s-au elaborat o serie de concluzii, urm#nd ca la urm`toarea \nt#lnires` se fac` o nou` evaluare. Astfel, am re]inut necesitatea acceler`rii procesului de armonizare al reglement riloraeronautice militare cu reglement`rile Organiza]iei Aeronautice Civile Interna]ionale (ICAO) [iEUROCONTROL, chiar adoptarea identic` a acestora c#nd este posibil, \n activitatea de elaborare aSTANAG-urilor privind zborul aeronavelor militare. De asemenea, datorit` num`rului mare de STANAG-uricare fac referire sau completeaz` documente ICAO [i EUROCONTROL, trebuie men]inut` o strâns`colaborare cu Autoritatea Aeronautic` Civil` Român` (AACR) [i ROMATSA.

"

Conferin]` privind procedurile folosite\n controlul spa]iului aerian

Reuniunea Comitetului de Siguran]` a Zboruluial For]elor Aeriene din Europa (AFFSC � E), ajuns`la borna cu num`rul 136, s-a desf`[urat \n perioada04�10.05 a.c., la Cracovia, Polonia.

Activitatea a contribuit la cunoa[tereapreocup`rilor la nivelul for]elor aeriene membre alecomitetului pentru securitatea zborului din Europa,Statele Unite ale Americii [i Canada cu privire lametodele [i procedeele ac]ionale pentru reducereaincidentelor [i accidentelor grave de avia]ie în cadrulfor]elor aeriene, influen]a factorului uman în producereaevenimentelor, evitarea coliziunilor aeriene, [i aconstituit un prilej pentru analiza evenimentelor deavia]ie petrecute în intervalul dintre dou` întâlniri alecomitetului, a cauzelor generatoare [i favorizante, am`surilor corective adoptate, realizarea schimbuluide informa]ii privind procedurile de investigare, ob]inere[i stocare a informa]iilor, formarea bazelor de date,elaborarea sintezelor [i a statisticilor.

De asemenea, a fost dezb`tutã problemapedepsirii echipajului implicat într-un evenimentaerian [i s-a ajuns la concluzia c`, în majoritatea]`rilor, scopul investiga]iei de securitate a zboruluieste de a descoperi cauzele producerii evenimentului[i de a emite recomand`ri, având ca obiectivprevenirea repet`rii acestora, iar atributul lu`riim`surilor disciplinare apar]ine lan]ului de comand`sau altor organe abilitate conform legisla]iei fiec`rei]`ri.

Delega]ia român` a prezentat modalitatea deinvestigare a evenimentelor de avia]ie, membriicomitetului apreciind concordan]a dintre STANAG-urile de profil [i instruc]iunile folosite de For]eleAeriene Române, privind modul de investigaretehnic` a evenimentelor de avia]ie produse cuaeronave militare.

"

Siguran]a zborului � noi provoc`ri

17CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

AGEND~

Nu cu mult timp \n urm`, la {coala deAplica]ie pentru For]ele Aeriene �AurelVlaicu�, Boboc, a avut loc un evenimentdeosebit � intrarea în patrimoniul didactical [colii a unui echipament de antrenamentde ultim` genera]ie, simulatorul de zborpentru aviosnul IAR-99 {OIM. Pentrudeservirea acestuia a fost înfiin]at uncompartiment condus de locotenent-comandorul Florin Ionescu, pilotinstructor, secondat de locotenent-comandorul Emilian Vi[oiu [i sprijinitde mai[trii militari instructori clasa IDoru B`iculescu, Niculae Costea [iSteliean Cîrnat.

Simulatorul de zbor reprezint` unechipament de antrenament modernpentru trecerea tinerilor pilo]i pe avionulIAR-99 {OIM, cu o fidelitate ridicat` atâtîn ceea ce prive[te dinamica zborului [iamenajarea cabinei de pilotaj, cât [i în ceeace prive[te func]ionarea echipamentelorde bord, a comenzilor, sistemelor, avionicii[i propulsiei în toate regimurile de zbor.

Construit de c`tre SIMULTEC S.A.Bucure[ti, în colaborare cu firma ELBIT,din Israel, este cel mai modern sistem deantrenament la sol din dotarea For]elorAeriene Române. Acest tip de simulator îlmai putem întâlni în dotarea armatelorSUA [i Israel.

Cabina de pilotaj din compunereasistemului este echipat` cu aparatur` debord similar` cu cea real`, comenzile dezbor având acela[i mod de ac]ionare [iaspect ca [i cele din cabina avionului. Înfunc]ie de regimul de zbor simulat, încabina de pilotaj sunt furnizate sunetereale: zgomotul motorului, zgomotul defond corespunz`tor func]ion`rii diferitelorsubsisteme, contactul cu pista, rulajulavionului la sol, mesaje de avertizare pentrupilot. Pe timpul execut`rii misiunii de lupt`simulat`, pilotul este supravegheat de c`treinstructor, pentru executarea corect` aexerci]iului.

Simulatorul de zbor IAR-99 {OIMprezint` urm`toarele avantaje:

"permite antrenarea pilo]ilor dup`standardele de performan]` NATO;

" asigur` instruirea permanent` apilo]ilor pe simulator, fapt care duce la sc`-derea timpului de preg`tire pe avionul real;

"permite simularea unor defec]iuni, a

unor cazuri speciale imposibil de reprodusîn realitate, f`r` nici un risc;

"permite economisirea de resursemateriale, muni]ie, combustibil;

"permite economisirea resursei dezbor pentru avioanele reale;

"asigur` antrenamentul pilo]ilor înorice condi]ii meteorologice, f`r` adepinde de acestea ca în realitate.

Prin intermediul sta]iei ACTS (AIRCOMBAT TRAINING STATION), un pilotcare execut` antrenament la simulatorpoate intra în leg`tur` direct`, în timp real,cu pân` la dou` aeronave aflate în zbor.Exist` astfel posibilitatea realiz`rii unorscenarii complexe în cadrul antrenamen-tului la simulator, în condi]ii de siguran]`maxim` [i costuri reduse.

Simularea armamentului de bordpermite antrenarea pilo]i lor pentruexecutarea misiunilor de lupt` cuîntrebuin]area tuturor tipurilor de arma-ment [i muni]ie compatibile cu acest tipde aeronav`. Pe timpul efectu`rii orelorde instruire pe simulator, pilotul î[i puneîn practic` cuno[tin]ele teoretice [i practiceacumulate pe avionul real.

Un alt aspect foarte important în ceeace prive[te avantajele simulatorului dezbor este [i acela c` permite instruirea

elevilor din {coala Militar` de Mai[tri [iSubofi]eri a For]elor Aeriene din punct devedere tehnic, ace[tia având posibilitateas` urm`reasc` func]ionarea aparaturii debord în timpul zborului, lucru pe care,practic, în realitate nu-l pot realiza. Maimult, verific`rile finale ale anului deînv`]`mânt 2008, la tehnica de specialitate,au fost sus]inute de c`tre elevi în noulsimulator de zbor. În aceste condi]ii, atâtprofesorii [i instructorii, cât [i elevii au fostpl`cu]i impresiona]i de multiplele posibi-lit`]i ale sistemului, iar rezultatele ob]inuteau fost peste nivelul a[tept`rilor.

"

SIMULATORUL DE ZBOR IAR-99 {OIM� cel mai modern sistem de antrenament din Europa �SIMULATORUL DE ZBOR IAR-99 {OIM

5

5

6

6

7

7

8

8

FLIGHT SIMULATORIAR-99 SOIM

- European state-of-the-art system �

A remarkable event was held at Air Force NCOTraining School �Aurel Vlaicu� at the end of 2007 �latest generation training technology, a flight simulatorfor IAR-99 SOIM aircraft became part of the Schoolteaching equipment.

The flight simulator is a new modern conversiontrainer enabling young pilots to train IAR-99 operation.This tool proves high fidelity in reproducing both flightdynamics and cockpit ergonomics, and all-modeoperation of aircraft equipment, systems, avionics andpropulsion as well.

18 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

AGEND~

În lumea globaliz`rii actuale, când întregul mapamond sufer`o nou` rea[ezare, iar ordinea politic` mondial` înregistreaz`profunde schimb`ri, exist` nevoia de identificare a tuturoraspectelor, inclusiv a faptului c` omenirea parcurge o nou` er`:societatea cunoa[terii. Comandorul Traian Anastasiei, profesoruniversitar doctor, decan al Facult`]ii de Comand` [i Stat Majordin cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare �CAROL I�, a fostprintre pu]inii militari care au avut previziuni cu privire laamploarea [i dezvoltarea cercet`rii [tiin]ifice, precum [i implica]iileacesteia în domeniile vie]ii sociale, inclusiv în domeniul militar.

�Înv`]a]i [i st`pâni]i cu precizie computerul [i limbile str`ine,pentru c` acesta va fi viitorul�, îndemna pe studen]ii Academieide Înalte Studii Militare, la începutul anilor �90, lectoruluniversitar, pe atunci, Traian Anastasiei. M-a onorat faptul dea-l avea ca profesor, chiar coordonator [tiin]ific al lucr`rii delicen]`, [i de la care mai am înc` multe de înv`]at.

Comandorul Traian Anastasiei s-a f`cut remarcat în rândulstuden]ilor [i al conducerii Universit`]ii prin rigoare [tiin]ific`,profesionalism, vivacitate [i farmec personal [i, nu în ultimul rând,prin modestie (rarisim, trebuie s` m`rturisesc!). Punea suflet [ipasiune în tot ce f`cea. Un om cu suflet mare, r`bd`tor, în]eleg`tor,f`r` resentimente, f`r` r`ut`]i, pre]uind la fiecare subordonatpartea luminoas` a personalit`]ii sale.

Genera]ia domniei sale a dus greul în mai multe rânduri pentrudefinirea concep]iilor [i conceptelor, precum [i de realizare denoi programe, regulamente, instruc]iuni impuse de noilestandarde ale opera]ionaliz`rii NATO.

Acum, când comandorul profesor universitar doctor TraianAnastasiei se preg`te[te s` p`r`seasc` �nava marilor comandan]i�,cu demnitatea celui care [tie s` ias` pe u[a din fa]` a institu]ieicare l-a adoptat din tinere]e, cu excep]ia câtorva ani în care a fostprofesor la Academia For]elor Aeriene, Bra[ov, a[a cum el însu[im`rturise[te, îmi amintesc c` întâlnirea mea cu cel care s-aidentificat cu studiul [i cercetarea [tiin]ific`, având multe studii[i lucr`ri publicate, a fost, înainte de toate, una ini]iatic`. Deatunci am început s` m` gândesc serios la rigoarea studiului,pl`cerea lecturii [i la actul crea]iei.

De asemenea, cea mai mare parte a carierei didactice a fostdedicat` asigur`rii condi]iilor optime pentru formarea mai multorgenera]ii de mici [i mari comandan]i, potrivit nevoilor reale de

instruire [i antrenament din Armata României. �Îmi este foarte greu s` m` despart de institu]ia universitar`

pe care am slujit-o cu drag, de oamenii minuna]i cu care am avutatâtea realiz`ri, de c`r]ile [i cursurile pe care le-am r`sfoit de atâteaori ..., de <<laboratorul intim>>, de sala de lectur` care au fostpentru mine a doua familie, a doua cas`. Sunt cople[it de emo]ii.Doresc s` mul]umesc, în primul rând p`rin]ilor mei, Marianei,so]ia mea, fiilor mei, Vlad [i {tefan, care au fost al`turi de mine [i m-au încurajat de fiecare dat`, camarazilor mei, tuturor celor cu caream lucrat [i am colaborat. Îmi cer iertare dac` am nemul]umit sausup`rat pe cineva în aceast` lung` perioad` de timp�, mi-a m`rturisitdomnul comandor într-un moment de r`gaz.

{i fiindc`, într-un fel, m` despart de comandorul TraianAnastasiei, pentru a-i r`mâne îns` mereu al`turi profesorului [imentorului Traian Anastasiei, îng`dui]i-mi, din acest col] depagin`, s` acord onorul binemeritat de Comandorul RIGORII,CUNOA{TERII {I PASIUNII, domnul profesor universitardoctor Traian Anastasiei. V` mul]umim pentru tot ce a]i f`cut,domnule comandor, [i v` asigur`m de toat` dragostea noastr`,de mult respect [i aleas` pre]uire.

La mul]i ani, domnule comandor, [i � � pentrutoat` via]a!

Dumnezeu s` v` dea via]` lung`, s`n`tate [i fericire!

"

ONOR LA COMANDOR!� O pledoarie pentru cunoa[tere �

|n perioada 16�20 iunie a.c. s-adesf`[urat, \n Tab`ra de Instruc]ie [iPoligonul de Trageri Sol-Aer de la CapuMidia, un exerci]iu de antrenament alsubunit`]ii EOD din For]ele Aeriene.

Antrenamentul a fost organizat \ncolaborare cu grupul de scafandri EODapar]in#nd For]elor Navale [i a avut cascop antrenarea personalului EOD pentrucercetarea, localizarea, accesul, identifi-carea, neutralizarea [i distrugerea unorunit`]i neexplodate \n urma tragerilorexecutate cu avia]ia, artileria [i rachetelesol-aer [i marina militar`.

De asemenea, s-a realizat instruireapersonalului din poligon privind modul deac]iune \n caz de incident EOD [i au fostexecutate proceduri standard de neutra-lizare a bombelor de avia]ie cu \nc`rc`turiconcentrate, a[ezate la distan]`.

"

EXERCI}IU DEANTRENAMENT EOD

AEROSTAR a împlinit55 de ani

Societatea AEROSTAR Bac`u a \mplinit, îndata de 17 aprilie a.c., 55 de ani de existen]`. |naprilie 1953, printr-o hot`r#re a Consiliului deMini[tri, a fost înfiin]at` unitatea militar` 02640Bac`u, ca baz` de repara]ii a tehnicii de avia]iemilitar` din dotarea Ministerului Ap`r`rii. Primeletipuri de avioane reparate aici au fost IAK-17 [iIAK-23, dar au urmat toate celelalte tipuri intrateîn dotarea Ministerului Ap`r`rii.

|n 1968, unitatea a trecut în subordineaMinisterului Industriei Constructoare de Ma[ini [i adevenit Uzina de Repara]ii de Avioane Bac`u (URA).

Schimbarea sistemului politic, \n 1990, a\nsemnat [i \n`sprirea condi]iilor de pia]` [i defabrica]ie, de[i, de-a lungul timpului, speciali[tiiAEROSTAR au predat la zbor peste 10 avioaneprototip. |n prezent, AEROSTAR S.A. deruleaz`programe majore \n domeniul avia]iei militare [ial sistemelor terestre [i \[i dezvolt` pozi]ia defurnizor pentru avia]ia civil`.

NATO � |N SCHIMBARENATO � |N SCHIMBARENATO � |N SCHIMBARENATO � |N SCHIMBARE

19CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

AGEND~

A ctul de na[tere al armeitransmisiuni \n ArmataRom#niei are la baz` |naltul

Decret Regal nr. 1303, din data de 14 iulie1873, c#nd a fost \nfiin]at` o sec]ie detelegrafi[ti militari \n organica armei geniu.

Ap`rut` ca urmare a unor cerin]eobiective manifestate \n evolu]ia organis-mului militar rom#nesc, arma transmisiuni[i-a datorat [i \[i datoreaz` evolu]ia, p#n`la stadiul \n care se g`se[te ast`zi, pe de oparte necesit`]ii asigur`rii transmiteriiinforma]iilor \n cadrul sistemului, exigen-]elor sporite impuse de complexitateaac]iunilor militare, dar, \n special, \n]ele-gerii de c`tre to]i factorii de decizie aimplica]iilor activit`]ii desf`[urate despeciali[tii \n domeniu asupra \ntreguluisistem militar.

Volumul, din ce \n ce mai mare deinforma]ii necesar comandan]ilor pentruconducerea trupelor, a dus c`tre o evolu]iepermanent` a mijloacelor tehnice deasigurare a leg`turilor, pornind de latelegraful militar, \n anul 1873, trec#nd printelegrafia f`r` fir (1909), liniile permanentaeriene (1942), ajung#nd \n prezent la ceeace poart` denumirea de Sistemul deTransmisiuni al Armatei Rom#niei.

Transform`rile petrecute la nivelulFor]elor Aeriene \n ultima perioad`, cuimplica]ii deosebite asupra opera]ionaliz`rii[i profesionaliz`rii categoriei noastre defor]e, au determinat modificarea rolului [imisiunilor transmisiunilor at#t din punctde vedere calitativ, c#t [i cantitativ. Iar

transmisioni[tii \[i fac sim]it` prezen]apeste tot. De cele mai multe ori ac]ioneaz`din umbr`, sunt nev`zu]i. Ei se bucur`dac` nu se aude nimic despre ei. Acestlucru \nseamn` c` toate leg`turile func]io-neaz` normal [i pot fi lini[ti]i.

Noile cerin]e atribuite structurii detransmisiuni din compunerea For]elorAeriene invoc` existen]a unor speciali[ti\n domeniu cu o foarte bun` preg`tiremilitar` [i de specialitate, capabili s`solu]ioneze c#t mai repede problemele

inerente ap`rute pe linia transmiteriiinforma]iilor. Nu \n ultimul r#nd, trebuiesubliniat aportul pe care fiecare specialistal acestei arme trebuie s`-l aduc` ladefinirea [i implementarea conceptelor cestau la baza unei arme moderne, compa-tibile cu structurile similare din cadrulAlian]ei Nord-Atlantice.

Cu ocazia \mplinirii a 135 de ani de la\nfiin]area armei transmisiuni, redac]ia CERSENIN ureaz` tuturor transmisioni[tilor unsincer [i c`lduros �LA MUL}I ANI!�.

135 DE ANIDE LA |NFIIN}AREA ARMEI TRANSMISIUNI

135 DE ANIDE LA |NFIIN}AREA ARMEI TRANSMISIUNI

|n perioada 16�20 iunie, a avut loc, la Bucure[ti [i Bra[ov,Conferin]a Comitetului Consultativ al Capelanilor din For]eleAeriene ale armatelor NATO.

Anul acesta a fost pentru prima dat` c#nd conferin]a s-aorganizat \n Rom#nia, cele 17 delega]ii \nsum#nd aproximativ40 de participan]i.

Reuniunea anual` a capelanilor militari are ca scop\nt`rirea rela]iilor \n cadrul capelanatului militar interna]ional[i realizarea schimbului de experien]` \n ceea ce prive[tesitua]ia real` a capelanatului \n fiecare ]ar` membr` NATO.

La conferin]a de anul acesta au alternat activit`]ile cuspecific militar [i religios care privesc activitatea capelanilormilitari cu activit`]i de cunoa[tere [i promovare a tradi]iilor,valorilor [i obiceiurilor poporului rom#n.

"

REUNIUNEA CAPELANILORMILITARI

REUNIUNEA CAPELANILORMILITARI

9

9

10

10

11

11

12

12

2020 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

MISIUNE |NDEPLINIT~

!"#$%&'() *$+,&-%'(*-.&')/,)0%-,12

Mijlocul lunii mai a g`sit, pe parcursul a trei zile,trei entit`]i importante ale structurilor nostre militare \nmisiune. Baza 86 Aerian` Fete[ti, cu 4 aeronave MiG-21 LanceR, dou dintre ele având acro[ate containereleECM Elta pentru contram`suri radioelectronice active,[i Baza 71 Aerian` C#mpia Turzii, cu 6 avioane delupt` MiG-21 LanceR în varianta aer/aer, au executatun exerci]iu de lupt aerian \n comun. �Martorul� acesteiconfrunt`ri a fost Batalionul 147 RE.

Exerci]iul [i-a propus asigurarea, atât pentruechipa de opera]ii curente de la sol, cât [i pentrupersonalul navigant, a unor condi]ii de antrenamentcât mai apropiate de cele întâlnite în cadrulantrenamentelor de r`zboi electronic moderne, cuscop precis de dezvoltare [i men]inere a deprinderilorindividuale [i colective necesare personalului din

structurile militare pentruexecutarea misiunilor aeriene,în condi]i ile unui mediuelectromagnetic ostil.

Din Baza 86 Aerian`,ofi]erul cu responsabilitateaprincipal` (OPR PTA �Primary Training Audience) afost locotenent-coman-locotenent-coman-locotenent-coman-locotenent-coman-locotenent-coman-dorul Daniel Nichi fordorul Daniel Nichi fordorul Daniel Nichi fordorul Daniel Nichi fordorul Daniel Nichi for �ofi]er 3 [i [ef compartimentinforma]ii � care, dup` cetoate aeronavele [i-aureocupat locurile lor peaerodromurile de baz`, mi-adetaliat obiectivele opera-]ionale ale misiunilor comuneîncheiate:

R`zboiul electronic presupune folosireaunei game largi de arme [i dispozitivesofisticate, dotate cu diverse detectoareradio, acustice, magnetice ori de alt`natur`, mijloace de lupt` care suntfrecvent utilizate pentru culegerea deinforma]ii destinate facilit`rii sau, înanumite cazuri, declan[`rii ac]iunilormilitare contra inamicului, dar [i pentrubruiajul [i perturbarea comunica]iilorelectronice ale adversarului.Categoric, ast`zi, în condi]iile r`zboiuluimodern, problema securit`]iicomunica]iilor [i a echipamentelorelectronice este poate cea mai important`latur` a luptei: nu mai conteaz` trupele,nu valoreaz` tancurile, nici avioanelem`car, dac` e[ti �surd� [i �orb�. Chiar dac`progresul pe acest t`râm r`mâne o nefast`investi]ie de inteligen]`, luptaradioelectronic` este o realitate. Înactualele conflicte armate, cunoa[terea [ist`pânirea utiliz`rii spectruluielectromagnetic în situa]ii de criz`, darmai ales la r`zboi sunt factorideterminan]i ai victoriei. Deplasarea c`trelatura electronico-informa]ional` a lupteieste calea spre suprema]ie în spectrulelectronic, ca mediu [i suport al ob]inerii,transmiterii [i utiliz`rii informa]iei.Securitatea electronic` a for]elor propriilas` loc libert`]ii de ac]iune în lupt` [i,astfel, prin stabilitatea sistemelor, suntcreate condi]iile asigur`rii securit`]iina]ionale.Ac]iunile de r`zboi electronic, total oripar]ial, trebuie s` asigure determinareaoportun` a dispozitivului strategic [ioperativ, a inten]iilor [i posibilit`]iloradversarului, urm`rind concomitentdezorganizarea ob]inerii de informa]ii [i aconducerii trupelor de c`tre comandan]iiacestuia, creând haos [i confuzie îndispozitivul de lupt`, protejândviabilitatea în lupt` [i libertatea deac]iune a trupelor proprii. Astfel, pecâmpul de lupt` al r`zboiului modern,sistemele electronice sunt semneleacurate]ii [i preciziei în lupt`.

�Am urm`rit strict latura practic` a luptei, prinexecutarea activit`]ilor de antrenare în condi]ii debruiaj electronic, perfec]ionarea deprinderilorpersonalului navigant din cele dou baze aeriene pentrurecunoa[terea amenin]`ri lor din spectrulelectromagnetic [i aplicarea adecvat` a tehnicilor,tacticilor [i procedurilor de r`zboi electronic necesarecontracar`rii efectelor acestora. De asemenea, s-aurm`rit perfec]ionarea personalului din Batalionul 147RE pentru executarea cu eficien]` a misiunilor deatac electronic asupra echipamentelor de bord aleaeronavelor, antrenarea personalului din Centrele deOpera]ii Aeriene pentru conducerea [i coordonareamisiunilor aeriene în condi]ii de atac electronic [iraportarea oportun a datelor privind producerea unorevenimente deosebite pe linia r`zboiului electronic�.

De la c`pitan-comandorul R`zvan Moicec`pitan-comandorul R`zvan Moicec`pitan-comandorul R`zvan Moicec`pitan-comandorul R`zvan Moicec`pitan-comandorul R`zvan Moice-----anu, anu, anu, anu, anu, am aflat detalii asupra resurselor implicate:�For]ele [i mijloacele Bazei 86 Aeriene s-au constituitîn gruparea <<RED FORCES�, cu <<Fox>> [i<<Eagle>> în grupare, iar cele provenite de la Baza71 Aerian` au r`spuns cu <<Wolf>> [i <<Dog>>, dingruparea <<BLUE FORCES>>. Prima gruparePrima gruparePrima gruparePrima gruparePrima gruparede dou` aeronave, dispus` în forma]ie de lupt` larg`,a avut programat` o misiune de atac la sol în interiorulunei caz rmi din centrul ] rii, sub ap`rarea unei escortede alte dou` aeronave de vân toare, câte un avion dinambele forma]ii având acro[at [i activ inclusivcontainerul de m`suri radioelectronice. Gruparea aGruparea aGruparea aGruparea aGruparea adouadouadouadouadoua, decolat` pentru o misiune de patrulare aerian`într-o zon` determinat` anterior, a avut misiunea deinterceptare cu dou` aeronave [i angajarea luptei cuforma]ia de escort` a celulei de lovire, iar celelaltedou` aeronave � cu misiunea de interceptare [ineutralizare a aeronavelor de atac la sol, folosindinforma]ii exclusiv de la radarul multimod. Aceast`<<încle[tare>> s-a desf`[urat sub o permanent`monitorizare de c tre Batalionul 147 RE a frecven]eloralocate pentru comunica]iile aer-sol�.

�STEEL � 01"�STEEL � 01"

NATO � |N SCHIMBARENATO � |N SCHIMBARENATO � |N SCHIMBARENATO � |N SCHIMBARE

2121CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

MISIUNE |NDEPLINIT~

Locotenent-comandorul Locotenent-comandorul Locotenent-comandorul Locotenent-comandorul Locotenent-comandorul Andy BechetAndy BechetAndy BechetAndy BechetAndy Bechet [ic`pitanul Jerard-Dumitru Stoicac`pitanul Jerard-Dumitru Stoicac`pitanul Jerard-Dumitru Stoicac`pitanul Jerard-Dumitru Stoicac`pitanul Jerard-Dumitru Stoica, navigatorila sistemul de control aerodrom-aterizare, ne-au oferitdetalii despre execu]ia misiunii: �Din Centrul deOpera]ii al Bazei 86 Aeriene s-a primit ordinul deexecu]ie a misiunii de escort`, concomitent cumisiunea de atac la sol a unei caz`rmi. Similar,gruparea advers` a primit, decalat în timp, ordinul deexecu]ie a misiunii de patrulare aerian` pentrurespingerea oportun` a atacului aerian lansatde<<RED FORCES>>. Odat` decolate, cele dou`grup`ri au fost dirijate pe traiectele ordonate de c`treautorit`]ile stabilite anterior�.

Locotenent-comandorul Mihail Zamfi-Locotenent-comandorul Mihail Zamfi-Locotenent-comandorul Mihail Zamfi-Locotenent-comandorul Mihail Zamfi-Locotenent-comandorul Mihail Zamfi-rescurescurescurescurescu, despre zbor: �Am decolat în forma]ie larg`,ca pentru escort`, având <<range radarul>> cuplatîn vederea descoperirii oric`rei amenin]`ri MiG-21de pe direc]ia de ac]iune, cu radarul multimod înregim aer/aer, executând protec]ia avioanelor de atacla sol. Foarte aproape de aliniamentul de desp`r]irepentru atac, am descoperit aeronavele interceptoarepe radarul de bord: forma]ie de dou` aeronave,evoluând cu vitez` mare [i supraplasat. Am fostautorizat s` execut un atac electronic de neutralizare(îngreunare) a posibilit`]ii adversarilor de a executamisiunea. Am evitat angajarea luptei aeriene prinmanevra de în[elare. Concomitent, am comunicatcelulei de lovire momentul declan[`rii atacului propriude bruiaj. Folosind dou` tehnici de bruiaj [i mascarediferite, una de în[elare, iar alta de neutralizare,forma]ia de atac la sol [i-a îndeplinit misiunea,încadrându-se în fereastra de timp alocat`. Ruperealuptei am primit-o de la Centrul de Opera]ii AerienePrincipal�, ne-a descris misiunea locotenent-

comandorul Mihail Zamfirescu, prin prisma pilotuluiangrenat \ntr-o lupt` aerian`.

�Din zona de patrulare am primit informa]ii privindiminentul atac al unei forma]ii mixte, iar radarele debord ne-au semnalat prezen]a aeronavelor de tipMiG-21 în forma]ie larg`. Am schimbat direc]ia dezbor în a[a fel încât s` intersect`m presupusatraiectorie a forma]iei de lovire, îns` nu mai târziu demomentul la care forma]ia de interceptare se afla laaproximativ 70 de kilometri de ]inte. Atunci am ordonattrecerea la interceptarea lor în mod autonom, pebaza exclusiv` a datelor oferite de radarul multimod.F`r` a întrerupe leg`tura cu autorit`]ile de dirijare,rapoartele s-au succedat în ritmul cunoscut, leg`turar`mânând activ` doar pentru situa]ii de urgen]`�, arememorat c`pitanul C`lin Hulea,c`pitanul C`lin Hulea,c`pitanul C`lin Hulea,c`pitanul C`lin Hulea,c`pitanul C`lin Hulea, liderul �BLUEFORCES�, detaliile privind aliniamentele deintroducere \n lupt` [i de interceptare.

� � � � � Atacul electronic asupra radarelor deAtacul electronic asupra radarelor deAtacul electronic asupra radarelor deAtacul electronic asupra radarelor deAtacul electronic asupra radarelor debord complic` interceptarea?bord complic` interceptarea?bord complic` interceptarea?bord complic` interceptarea?bord complic` interceptarea?

� Foarte mult, avea s`-mi înt`reasc`presupunerea locotenent-comandorul C`t`linlocotenent-comandorul C`t`linlocotenent-comandorul C`t`linlocotenent-comandorul C`t`linlocotenent-comandorul C`t`linMic lo[Mic lo[Mic lo[Mic lo[Miclo[. Cu radarul bruiat, apare frecventimposibilitatea execut`rii intercept`rii. Procedurile deautoprotec]ie devin capitale, iar aplicarea lor oportun`poate salva situa]ia tactic`. Dar, r`mâne [i variantaangaj`rii luptei aeriene individual, pentru dispersareaforma]iei adversarului [i interzicerea execut`riimisiunii de lovire.

Dup` dou` zile de �confrunt`ri r`zboinice� peharta scenariului tactic creat, încerc`m o concluzie,ca un �raport de lupt`�, cu c`pitan-comandorulc`pitan-comandorulc`pitan-comandorulc`pitan-comandorulc`pitan-comandorulMircea Mircea Mircea Mircea Mircea Andre[Andre[Andre[Andre[Andre[, comandant de escadril` la Baza71 Aerian` de la Cîmpia Turzii: �Am ac]ionat cu patruechipaje, în misiuni de interceptare, bruiaj [i lupt`aerian`, iar bilan]ul este pozitiv: obiective atinse în

propor]ie de 75%. Am respectataliniamentele de lupt`, am reu[it,în ciuda unei necorel`ri de timp dinprima zi, s` realiz`m o interceptareîndep`rtat`, îns` oportun` îndinamica exerci]iului. Am vizualizat[i adunat date concludente privindlucrul radarelor de bord [i alsistemelor de comunica]ii sol-aerîn condi]iile ac]iunilor de bruiajelectronic ale adversarului, amac]ionat pentru protec]ia electronic`a mijloacelor proprii. Efecteledirecte ale bruiajului complic` majorexecutarea misiunii cu succes.Pentru noi, a fost un test reu[it,îns` mai mult decât atât, a fost omisiune foarte apropiat` de condi]iile

câmpului de lupt` al zilelor noastre�.

Zborul de pe dou` aerodromuri [i�furtuna undelor� din dispozitivul unui

batalion de r`zboi electronic,planificarea din timp [i execu]ia

oportun` a unui exerci]iu aeriancomplex, structurat pe niveluri de

competen]` [i certific`ri dovedite înconfrunt`ri reale la nivelul unei alian]e

responsabile [i cuprinz`toare, m-auchemat lâng` oameni ca s`-i v`d. Lâng`cei care au ceva de ar`tat. S`-i descop`rla ei acas`. S`-i redescop`r în avioanele

lor, sc`lda]i \ntr-o sudoare rece,preocupa]i [i gravi în impozanta lor

statur`, s`-i invidiez cu decen]` [i s`-iadmir cu re]inut` bucurie.

Nu-i simpl` strângerea la un loc amin]ilor, puterii, dar mai ales a ac]iunii

profesioni[tilor din avia]ie sub oconcep]ie unic` [i printr-o comand`

ferm` [i dispersat` ierarhic. Ca [ir`spunderea. Punctual`. Cu semnul de

în]elegere însu[it, am luat piepti[versan]ii piscurilor unei profesii cere[ti.Ce a însemnat escaladarea mea? Via]`.

"

STEEL 01

Electronic warfare means employmentof a large spectrum of sophisticated weaponsand devices with various radio detectors,acoustical, magnetic or otherwise, combatappliances often used to collect intelligenceinformation designated to facilitating or,sometimes, starting countering enemyoperation, as well as to jam and disturbenemy electronic communications.

For three days in May, three essentialformations of our military structures wereassigned to accomplish an importantmission. The 86th Air Base in Fetesti, withfour MiG-21s LancerR two of themequipped with ECM Elta for active radio-electronic countermeasures; and 71st AirBase in Campia Turzii with six MiG-21LanceR fighters, air-to-air version,performed a joint air combat exercise. The147th Battalion specialized in electronicwarfare witnessed the �encounter�.

13

13

14

14

15

15

16

16

22 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

ANIVERS~RI

Z borul maiestuos al vulturilordeasupra Carpa]ilor este, înaintede toate, pild` pentru puii lor, nevoi]i

s` r`mân` în cuib pentru c` nu le-au crescutînc` aripi. În curând îns`, poate chiar mâine,înt`rindu-[i aripile [i s`tui s` priveasc`, ei î[i vorurma p`rin]ii în t`riile cerului. Acolo, sus, vorîn]elege cu adev`rat binecuvântarea zborului.Iar când osteneala îi va cuprinde, vor fi bucuro[is` reg`seasc`, la umbra stâncilor, cuibul acelaprimitor care le va odihni aripile.

De la interesan]i la fabulo[i au fost oameniicare au deprins tainele zborului în aceast`garnizoan` de avia]ie, în acest leag`n al aripilorromâne[ti moderne. Condi]iile, de regul` grelede lucru [i de via]`, distan]ele mari pân` lalocalit ]ile care s` fi oferit un orizont social, cultural[i spiritual onorabil au nutrit obiceiuri, stiluri,atmosfere profesionale [i umane inconfundabile.

O istorie cu repere fabuloase s-a scris încele cinci decenii de când {coala de Ofi]eri deAvia]ie �Aurel Vlaicu� a fost mutat` de la Tecucipe aerodromul Boboc, în anul 1958, devenindastfel [coal` superioar` de ofi]eri, cu durata de4 ani, unde se preg`teau atât pilo]i militari, cât [ipilo]i pentru avia]ia civil`, personal navigant [inenavigant.

Aici, la Boboc, a venit [i a deprins modul deîmblânzire a p`s`rii de o]el Doru Davidovici. Aicia desenat cu avionul primele slove printre stele,cu inspira]ia, cu imaginea pl`smuit` de adev`r[i fic]iune.

Tot aici a c`p`tat aripi pentru o superb`carier` Dorel Luca. Dorel Luca, aviatorul

Deprinderea zborului are, în ]ara noastr`, o tradi]ie veche de aproapeun secol, primele [coli de avia]ie fiind înfiin]ate înc` din anul 1910.Doi ani mai t#rziu, la 1 aprilie 1912, s-a \nfiin]at la Cotroceni prima[coal` militar` de pilotaj sub comanda maiorului Ioan Macri. De[inume ca Vuia, Vlaicu sau Coand` se num`r` printre pionierii avia]ieimondiale, istoria a consemnat, de-a lungul timpului, perioade de avânt,dar [i de declin al avia]iei în România. {colile militare de preg`tire apilo]ilor au urmat pasul vremurilor, func]ionând [i dezvoltându-se înfunc]ie de importan]a [i de nivelul acordat avia]iei de-a lungultimpului. S`rb`torirea unei jum`t`]i de secol de existen]` a unuiaerodrom destinat preg`tirii pilo]ilor militari demonstreaz` c` avia]iamilitar` dispune de o tradi]ie [i de o cultur` dezvoltate în timp,elemente esen]iale unei [coli de elit`, a[a cum se prezint` azi [coalaromâneasc` de avia]ie.În prezent, {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene este institu]ia deînv`]`mânt al c`rei obiectiv fundamental const` în dezvoltareaprofesional` a ofi]erilor, mai[trilor militari [i subofi]erilor conformnevoilor reale de preg`tire din For]ele Aeriene. Acest lucru este posibildoar prin alinierea înv`]`mântului, în integralitatea sa, la standardele,procedurile [i tehnologiile de instruire [i evaluare ale armatelor statelorpartenere de Alian]`.

român care, [colit la Boboc, avea s` ajung`cel mai bun pilot de MiG-21 din lume.

{i tot aici [i-a început aventura în spa]iulcosmic Dumitru Prunariu, pân` în prezentsingurul cosmonaut român.

|n prezent, tinerele genera]ii de pilo]i cezboar` sub cocarda tricolor` execut` cu succesmisiuni \n cadrul Alian]ei Nord-Atlantice.

Valoarea [colii de zbor de la Boboc esteconfirmat` astfel de rezultatele ob]inute \nmisiuni interna]ionale. Nume ca Lauren]iuChiri]`, C`t`lin Miclo[, Adrian C#rj`u sau MarinMitric` (cu rezerva c` nu-i putem enumera peto]i) suntem siguri c` se vor reg`si peste ani \nfilele c`r]ilor de istorie ale Avia]iei Rom#ne.

Dar câte genera]ii de zbur`tori, lupt`toriaerieni, instructori de zbor, comandan]i nu auprins aripi, nu au înv`]at meserie [i nu au intratîn istoria avia]iei militare în spa]iul acesta arid,parc` uitat de lume [i de Dumnezeu?!

Oare câ]i sunt cei pe care nu-i re]in decâtbanalele registre de eviden]`? Pentru câ]iorizontul devenirii lor fericite nu a fost ora[ulBuz`u? Oare pentru câ]i �[oimi ai Carpa]ilor�gloria a început printre ciulinii, praful, ar[i]a [igerurile cumplite ale acestui loc din B`r`gan?

Revolu]ia din Decembrie 1989 a deschisinstitu]iei noi perspective, iar în anul 1991,{coala de Ofi]eri de Avia]ie �Aurel Vlaicu� adevenit Institutul Militar de Avia]ie �Aurel Vlaicu�.

Începând cu anul 1997, Institutul Militar deAvia]ie �Aurel Vlaicu� s-a transformat în {coalade Aplica]ie pentru Avia]ie �Aurel Vlaicu�, iarsarcinile de formare a viitoarelor cadre deavia]ie, din punct de vedere teoretic, au fostpreluate de Academia For]elor Aeriene �HenriCoand`�, din Bra[ov.

La 1 august 2004, ca urmare a procesuluide transformare [i redimensionare din cadrulFor]elor Aeriene, {coala de Aplica]ie pentruAvia]ie î[i schimb` denumirea în {coala deAplica]ie pentru For]ele Aeriene [i reune[te celetrei categorii de arme specifice For]elor Aeriene:avia]ie, artilerie [i rachete sol-aer [i radioloca]ie.

"

AERODROMUL BOBOC �semicentenarul unei tradi]ii

AERODROMUL BOBOC �

Boboc Airfield � the semicentenaryof a tradition

Acquiring the necessary skills for flying has already become a tradition,a centennial practice as the first schools of piloting were established in 1910.Although names such as Vuia, Vlaicu or Coanda have been included amongworld aviation pioneers, history registered both rises and falls of Romanianaviation development. Military schools training pilots followed the trends ofthe times operating and developing depending on authorities� interests. Thevery celebration of the 50th anniversary of an airfield specially designed formilitary pilots� training stands as proof of an ever-richer culture and experience,essential ingredients of elite schools, a gallery including also the Romanianschool of flying.

23CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

ANIVERS~RI

La 1 august 1973, în baza Ordinuluiministrului ap`r`rii na]ionale nr. M 35din 13 iulie 1973, s-a înfiin]at, în cadrulfostului Comandament al Ap`r`riiAntiaeriene a Teritoriului, prin contopireaRegimentului 18 RAA [i Regimentului 19RAA, Brigada 1 Rachete Antiaeriene,prima mare unitate de rachete sol�aerdin Armata României.

Dup` înfiin]area brig`zii, sarcinile impusede acest eveniment au fost îndepliniteconcomitent cu desf`[urarea preg`tirii pentrulupt` a efectivelor, asigurând continuitateaap`r`rii aeriene a Capitalei � misiunea de baz`a marii unit`]i.

În perioada septembrie 1973 � octombrie1974, a fost recep]ionat [i introdus în înzestrarecomplexul automatizat pentru conducereafocului �ASURK � 1ME�, realizându-se astfelprimul sistem automatizat de ap`rare aerian`cu baza la sol a unui obiectiv de pe teritoriulRomâniei.

Identitatea de mare unitate din ap`rareaaerian` cu baza la sol a teritoriului a fostconcretizat` în urma particip`rii, în iunie 1974,la prima aplica]ie desf`[urat` deComandamentul Ap`r`rii Antiaeriene aTeritoriului cu ]`rile vecine � �GRANIT - 74�,[i la tragerile de lupt` din poligonul CapuMidia.

În anul 1976, Brigada 1 Rachete Antiae-riene a executat primele trageri de lupt` \npoligonul A[uluk � din fosta U.R.S.S., unde aob]inut calificativul FOARTE BINE.

Începând cu data de 15 mai 1995, Brigada1 Rachete Antiaeriene a luat în subordine 4divizioane de rachete antiaeriene [i un diviziontehnic S�125 �NEVA�, transformându-se înBrigada 1 Rachete Antiaeriene Mixt`,subordonat` Corpului1 Avia]ie [i Ap`rareAntiaerian`.

La 1 iunie 1995, brigada a primit un noudrapel de lupt` [i denumirea onorific`�General Nicolae D`sc`lescu�.

În anul 1998, începând cu data de 1 august,marea unitate se transform` din Brigada 1Rachete Antiaeriene Mixt` în Brigada 1Rachete Antiaeriene, ca urmare a ie[irii dinsubordine a subunit`]ilor NEVA [i transform`riiacestora în Centrul de Instruc]ie [i Mobilizare.

În cursul anului 2001 Brigada 1 RacheteAntiaeriene asimileaz`, în organica ei, unbatalion [i 4 companii de radioloca]ie, primind,la 1 septembrie 2002, denumirea deBrigada 1 Rachete Sol-Aer �GeneralNicolae D`sc`lescu�.

"

BRIGADA 1 RACHETE SOL-AER�GENERAL NICOLAE D~SC~LESCU�

LA MOMENTUL ANIVERS~RII A 35 DE ANIDE EXISTEN}~

17

17

18

18

19

19

20

20

1st Surface-to-airMissile Brigade

The 35th Anniversary

On the 1st of August, 1973, based onthe Minister of National Defense Order no.M35 / 13th July, the 1st Antiaircraft MissileBrigade was established. It was the bestsolution to answer the Command ofAntiaircraft Defense of the Territoryrequirements and was performed bymerging the 18th and 19 th AntiaircraftDefense Regiments. The result was the firstsurface-to-air missile large unit of theRomanian Armed Forces.

24 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

NATO � |N SCHIMBAREINTERVIU

� Domnule colonel, pentru început,v` rug`m s` v` referi]i la locul [i rolulSec]iei Radioloca]ie [i R`zboi Electro-nic în cadrul Statului Major al For]elorAeriene.

� Sec]ia Radioloca]ie [i R`zboi Electro-nic este un compartiment de arm` nou\nfiin]at în structura Serviciului Doctrin`[i Instruc]ie din Statul Major al For]elorAeriene. Are ca responsabilit`]i:

1. Coordonarea activit`]ii de elaborarea actelor normative specifice managemen-tului [i execu]iei instruc]iei specificeradioloca]iei [i r`zboiului electronic \nFor]ele Aeriene;

2. Coordonarea planific`rii, organiz`rii,conducerii, controlului [i evalu`riiinstruc]iei individuale [i colective despecialitate \n unit`]ile de radioloca]ie [ir`zboi electronic din For]ele Aeriene;

3. Coordonarea Implement`rii Obiec-tivelor For]ei [i Standardelor specificeradioloca]iei [i r`zboiului electronic \nFor]ele Aeriene;

4. Managementul dezvolt`rii [i utiliz`riiresurselor umane [i materiale privindinstruc]ia specific` radioloca]iei [ir`zboiului electronic \n For]ele Aeriene;

5. Fundamentarea deciziilor privindconstituirea, generarea [i modernizareastructurilor de radioloca]ie [i r`zboielectronic din For]ele Aeriene.

� Întrucât a]i vorbit despre procesulde restructurare prin care trece ArmataRomâniei, v` rug`m, domnule colonel,s` face]i referiri la impactul acestuiaasupra armei radioloca]ie.

� Procesul de restructurare în radiolo-ca]ie a fost profund [i, nu în ultimul rând,necesar. Un asemenea proces nu este

RADIOLOCA}IA �tot mai aproape de standardele NATO

� interviu cu colonelul Ilie Camen]u, [eful Sec]iei Radioloca]ie[i R`zboi Electronic din Statul Major

al For]elor Aeriene �simplu: au fost numeroase opinii, de la celemai pesimiste, potrivit c`rora se distrugesistemul de radioloca]ie, pân` la celera]ionale [i echilibrate. {i unele, [i altelene-au ajutat s` stabilim solu]iile potrivite,etapizarea corect` a restructur`rii.

Principalul obiectiv a fost ca, pe fondulreducerii resurselor umane [i materiale,s` p`str`m [i chiar s` îmbun`t`]imcapacitatea sistemului de a îndeplinimisiunile specifice la nivelul cerin]elorcelorlalte elemente din compunereaFor]elor Aeriene [i a sistemului na]ionalde ap`rare. Concret, am desfiin]at pozi]iiradar, am scos din exploatare radare [isisteme de automatizare cu performan]esc`zute sau cu resursa de func]ionareconsumat`, am redimensionat unit`]ile [isubunit`]ile, structurile de comand`,echipajele radarelor. Am diminuat num`rulofi]erilor, pe fondul cre[terii ponderiimai[trilor militari, subofi]erilor, solda]ilor[i grada]ilor voluntari, reu[ind s` stabilimîntre aceste categorii raportul optim lamajoritatea structurilor.

Sigur c` sun` frumos când vorbimdespre procesul de restructurare în termenide optimizare, eficientizare, performan]e,dar sunt [i p`r]ile nepl`cute, dureroase alerestructur`rii, care au afectat situa]iaoamenilor, a speciali[tilor din dispozitiv. Înaceste condi]ii, din p`cate, au plecat dinunitate oameni valoro[i, speciali[ti de înalt`

clas`, care se formeaz` în timp, cu maridificult`]i [i importante costuri.

Am convingerea îns`, c` deciziileprivind restructurarea au fost din cele maibune pentru configura]ia actual` [i deperspectiv` a sistemului. De altfel, timpula confirmat c` mare parte a op]iunilornoastre în ceea ce prive[te pozi]iile radar,c`ile de urmat pentru modernizarea [ieficientizarea sistemului de supravegherea spa]iului aerian au fost în mod just [icorect alese.

În ceea ce prive[te oamenii, s-a analizatcu mare aten]ie situa]ia fiec`ruia [i, pem`sura posibilit`]ilor, s-au aplicat solu]iilecele mai bune.

� Odat` încheiat procesul derestructurare, urmeaz` opera]ionali-zarea. Care este, în prezent, stadiul deopera]ionalizare al unit`]ilor deradioloca]ie?

� Preocuparea general`, pe liniaopera]ionaliz`rii, a fost de integrare aunit`]ilor [i subunit`]ilor de radioloca]ie însistemul na]ional SCCAN [i diseminareainforma]iei de radioloca]ie (LAP) \n vederealu`rii deciziilor \n cel mai scurt timp.

Problemele de logistic` vor fi asiguratede structurile specializate nou \nfiin]ate \ncadrul batalioanelor de supraveghereaerian`. P#n` la constituirea [i intrarea \n

RADIOLOCA}IA �

Radars � closer andcloser to NATO

standards

Modernization of the airspacesurveillance system is a topical issue as oursystem is unique in the Romanian ArmedForces with responsibilities also related tonational airspace management. The fiveFPS-117 radars acquired, alreadyoperational for some years, represent theanswer to our concerns for increasingairspace surveillance effectiveness andcompatibility with similar systems of NATOnations.

In 2002, a major two-phased acquisitionprogram was initiated aiming at developinga radar capable of acquiring targets flying atlow and medium altitudes, GAP-FILLERtype, in cooperation with Lockheed MartinOverseas Corporation, USA.

25CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

NATO � |N SCHIMBAREINTERVIU

func]iune a acestor structuri, problemelede logistic` vor fi asigurate \n continuarede bazele aeriene [i de brigada de rachetesol-aer.

� În ce m`sur` arma radioloca]ie abeneficiat de programe de modernizare[i înzestrare?

� Modernizarea sistemului desupraveghere a spa]iului aerian este oproblem` de mare actualitate, întrucâtsistemul nostru este unic în ArmataRomâniei, cu responsabilit`]i inclusiv pelinia managementului spa]iului aerianna]ional. Preocup`rile privind eficienti-zarea supravegherii spa]iului aerian,compatibilitatea cu sistemele similare din]`rile membre NATO s-au concretizat,într-o prim` faz`, în achizi]ionarea a cinciradare FPS�117, toate acestea fiind, de anibuni, opera]ionale.

Ulterior, în anul 2002, a fost demaratun program major de achizi]ie, în dou` faze,care vizeaz` dezvoltarea în cooperare cucompania Lockheed Martin OverseasCorporation � SUA a unui radar pentrudescoperirea ]intelor la în`l]imi mici [imedii, de tip GAP FILLER.

Prima faz` a programului s-a finalizatcu realizarea a dou` radare prototip, livrateMinisterului Ap`r`rii din România în anul2004. Pentru faza a doua a programului, lasfâr[itul anului 2007 a fost încheiatcontractul privind achizi]ia produsului�Modernizare [i achizi]ie radare GAPFILLER [i suport logistic ini]ial�. Esteplanificat ca aceast` faz` s` se desf`[oareîn perioada 2007-2011 [i se are în vedererealizarea în coproduc]ie a unui num`r de17 radare noi (inclusiv retehnologizareacelor dou` radare prototip).

Ini]ierea [i realizarea acestor progra-me costisitoare, într-o perioad` de restric]iifinanciare, subliniaz` faptul c`, la nivelulconducerii For]elor Aeriene, s-a evaluatcorect rolul armei, al informa]iilor radar înap`rarea suveranit`]ii spa]iului aerianna]ional. Aceste programe au adus plusulde calitate necesar informa]iei radar [i nesitueaz` la un nivel competitiv custructurile similare din NATO.

� Cum se desf`[oar`, domnulecolonel, preg`tirea personalului în

noile condi]ii? Titlul de specialist declas` mai reprezint` un criteriu deperforman]`?

� Formarea [i preg`tirea personaluluiîn arma radioloca]ie sunt alte elementeimportante cuprinse în procesul derestructurare. În viziunea noastr`,preg`tirea categoriilor de personal trebuies` se asigure conform rolului [i loculuide]inute în noile structuri. Programele depreg`tire din institu]iile militare deînv`]`mânt trebuie rev`zute, astfel încâttoate cadrele s` acumuleze cuno[tin]elenecesare îndeplinirii func]iilor pe careurmeaz` s` le îndeplineasc`.

|n ceea ce prive[te standardizareainstruc]iei de specialitate, aceasta se vadesf`[ura \ncep#nd cu semestrul al II-leape baza programelor de instruc]ie pentrumisiune (PIM). Astfel, \n unit`]ile deradioloca]ie nou \nfiin]ate ca urmare arestructur`rii, au fost introduse \nplanurile de instruc]ie acele activit`]istandard de instruc]ie [i evaluare (ASIE)din PIM-uri care condi]ioneaz`satisfacerea cerin]elor [i realizareaobiectivelor pentru \ndeplinirea misiunilorprimite.

Titlul de specialist de clas` a fost [ir`mâne o form` de perfec]ionare a preg`-

tirii de specialitate, dar [i de apreciere agradului de preg`tire a personalului. Prininstruc]iunile în vigoare sunt stabilitecriteriile de performan]` profesional`necesare candida]ilor la sus]inereaexamenului de specialist de clas`.Analizând rezultatele ob]inute de-a lungultimpului, pot afirma c` personalul din armaradioloca]ie a manifestat permanentinteres pentru preg`tire în vedereaob]inerii titlului.

� Concluzionând, care suntelementele de perspectiv` pentru armaradioloca]ie?

� Pornind de la faptul c` nevoia desupraveghere a spa]iului aerian [i de asigu-rare a informa]iilor radar pentru sistemelede combatere a ]intelor aeriene va fipermanent`, am convingerea c` armaradioloca]ie va avea [i în viitor un rolimportant în ansamblul For]elor Aeriene,iar dimensiunea [i dezvoltarea ei vor fi înconcordan]` cu rolul [i misiunile ce-i revin.

� V` mul]umesc pentru informa]ii,domnule colonel!

"

Evaluarea sistemelor radar FPS-117Activitatea care a permis evaluarea, conform standardelor NATO, a sistemului

de suport logistic pentru sistemele radar FPS-117, s-a desf`[urat \n perioada 13�19aprilie la Constan]a, Craiova [i Bucure[ti. Delega]ia SHAPE care a efectuat evalu-area a fost condus` de locotenent-colonelul Rodney Lykins.

|n urma verific`rilor efectuate, s-a constatat c` toate echipamentele aflate pepozi]iile Craiova [i Ovidiu sunt într-o stare tehnic` excelent` [i func]ioneaz` înparametrii specifica]i, iar personalul este pe deplin dedicat, motivat [i profesionist.

Concomitent, s-au f`cut [i c#teva recomand`ri menite a spori performan]ele [iatingerea standardelor NATO specifice. Printre acestea s-au eviden]iat: ! \ncadrareafunc]iilor libere; ! încheierea unor contracte de suport logistic pentru radar,subsistemul UPS etc.; ! transmiterea c`tre NAMSA a buletinelor na]ionale demodernizare [i a manualului pozi]ie; ! acordarea [efului de radar a competen]ei deachizi]ionare, pe plan local, a materialelor strict necesare, în vederea îmbun`t`]iriieficien]ei costurilor; ! implementarea unui sistem de aprovizionare a pozi]iilor cares` permit` reducerea timpului de întârziere; ! definitivarea procedurilor de conectarela intranet [i internet; ! dotarea adecvat` cu senzori de fum a înc`perilor; ! criptarealiniilor de transmitere a datelor radar.

"

Evaluarea sistemelor radar FPS-117

21

21

22

22

23

23

24

24

REPORTAJ

26 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

SUBOFI}ER PE FILIERA INDIRECT~� UN VIS DEVENIT REALITATE

SUBOFI}ER PE FILIERA INDIRECT~� UN VIS DEVENIT REALITATE

L a Boboc, \n ziua de 23.05.2008, a fost iar`[i vreme de s`rb`toare[i prilej de noi bucurii [i satisfac]ii.

|n ziua respectiv` s-a desf`[urat, la {coalaMilitar` de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elorAeriene �Traian Vuia�, festivitatea de avansarela gradul de sergent a absolven]ilor �Cursuluide subofi]eri \n activitate pe filiera indirect`,arma artilerie [i rachete sol-aer�.

Cursul de subofi]eri \n activitate pe filieraindirect`, provenind din r#ndurile solda]ilor [igrada]ilor voluntari, arma artilerie [i rachetesol-aer, s-a desf`[urat \n perioada 03.03 � 22/05.2008, pe parcursul a dou` module: cel de�Leadership� [i cel de preg`tire de specialitate.Cursan]ii din specialitatea artilerie antiaerian`au parcurs modulul preg`tirii de specialitate\n cadrul {colii Militare de Mai[tri [i Subofi]eria For]elor Aeriene, pe tehnica militar` dindotarea acesteia, iar cei din specialitatearachete sol-aer s-au instruit \n cadrulBatalionului HAWK.

Loc]iitorul comandantului [colii, colonelulTiti D`niciuc, un ofi]er ce a acumulat o bogat`experien] \n activitatea de conducere a trupelor,dar [i \n cea de stat major [i \n \nv`]`m#ntulmilitar, foarte bine preg`tit \n arma sa de baz`,artilerie [i rachete sol-aer, ne-a declarat cuprivire la acest curs: �Sistemul form`riisubofi]erilor \n activitate pe filiera indirect` afost implementat [i \n \nv`]`m#ntul militarrom#nesc, ca parte integrant` a procesuluigeneral de transformare care se desf`[oar` lanivelul armatei noastre, pentru a ne alinia lamodelele educa]ionale promovate \n armatelestatelor membre ale Alian]ei Nord-Atlantice [ipentru a oferi o nou` perspectiv` corpuluisubofi]erilor din cadrul armatei. Acest sistemprezint` avantaje vizibile c#nd subofi]erii suntforma]i din r#ndurile solda]ilor [i grada]ilorvoluntari, o categorie de personal ce dispunedeja de experien]` militar`, fapt ce reducesemnificativ perioada, costurile [i resurselealocate pentru [colarizarea acestora. |n ceea ceprive[te cursul de subofi]eri pe filiera indirect`recent \ncheiat \n [coala noastr`, pot afirma c`prima parte a acestuia, respectiv modulul<<Leadership>>, s-a desf`[urat \n condi]ii foartebune, asigur#nd formarea deprinderilor de baz`\n conducerea structurilor militare mici, de nivelgrup`/echipaj/forma]iune ale viitorilor

subofi]eri. Legat de preg`tirea de specialitate aacestora, am acordat o foarte mare aten]iesupliment`rii num`rului de ore de instruirepractic` la tehnica de lupt` [i colabor`rii cuunit`]ile/subunit`]ile opera]ionale din For]eleAeriene, mai ales pentru cursan]ii dinspecialitatea rachete sol-aer, care au trebuit s`se instruiasc` la subunit`]ile din teritoriu�.

�|ntregul personal al catedrei a muncitpentru ca acest curs s` se desf`[oare \n celemai bune condi]ii posibile. Sunt, \n general,mul]umit de rezultatele bune [i foarte bune pecare le-au ob]inut cursan]ii la \nv`]`tur`, c#t [ide faptul c aceast promo]ie nu a creat, practic,nici un fel de probleme de natur` disciplinar`comandan]ilor ierarhici [i instructorilor�, ne-adeclarat, cu calmul s`u proverbial, locotenent-colonelul Lucian Agre[anu, [eful CatedreiTehnice de Artilerie [i Rachete Sol-Aer.

�Am onoarea [i cinstea de a m` m#ndri cunoul grad [i statut dob#ndite prin mult` munc`[i sacrificii. Pe timpul cursului am avutinstructori foarte buni, dar [i sufleti[ti [iapropia]i fa]` de oameni. Sper`m ca pe viitors` ajungem [i noi la acela[i nivel de preg`tire[i performan]`. Eu [i colegii mei ne-am \nsu[it\n condi]ii destul de bune no]iunile de baz` aletunului antiaerian [i ne-am format deprinderilepractice de operare, mentenan]` [i derespectare a m`surilor de siguran]` \n\ntrebuin]area \n lupt` a acestuia. Putem afirmac` suntem \n m`sur` s` \ndeplinim misiunilede lupt` cu aceast` categorie de tehnic` \ncadrul unit`]ilor/subunit`]ilor \n care am fostrepartiza]i�, ne-a declarat sergentul Ionu]Stan, [eful de promo]ie al grupei care s-apreg`tit \n specialitatea artilerie antiaerian`.

Sergentul Marius Spandole, [eful depromo]ie al grupei de rachete sol-aer, un militarcaracterizat de seriozitate, dorin]` de afirmare[i autoperfec]ionare, era deosebit de fericit lafestivitatea de absolvire: �Mi s-a \ndeplinit visulde a deveni subofi]er, dup` ce ani de-a r#ndulmi-am dorit acest lucru, afirm` el cu bucurie [i

cu oarecare emo]ie \n glas. |n cadrul modulului<<Leadership>> am \nt#lnit multe no]iuni noide metodic` a comenzii structurilor militaremici, de nivel grup`/echipaj, dar [i no]iuni deinstruc]ie militar` general` de care aveamcuno[tin]` de la unit`]ile la care ne-amdesf`[urat activitatea. |n schimb, modululpreg`tirii de specialitate pe care l-am desf [uratla Batalionul de Rachete Sol-Aer HAWK a fosto experien]` de neuitat. Instructorii din cadrulbatalionului au dovedit c` sunt foarte bineinstrui]i, cu toate c` tehnica este relativ nouintrodus` \n dotarea For]elor Aeriene. Sistemulde rachete sol-aer HAWK [i tehnicile deoperare [i mentenan]` ale acestuia sunt foarteu[or de \nv`]at [i st`p#nit, pentru c` aceast`tehnic` este mult mai fiabil` dec#t clasiculVOLHOV din acest punct de vedere. Ca oconcluzie, ne-am \nsu[it no]iunile de baz` aleacestui sistem, deprinderile de trecere arachetelor din pozi]ie de lupt` \n pozi]ie demar[ [i viceversa, modul de manipulare arachetelor [i respectarea m`surilor de siguran]`pe timpul lucrului cu acest sistem. Personal,am convingerea c` m` voi integra cu succes \ncolectivul unit`]ii militare la care am fostrepartizat. {i, cine [tie?... Poate c` \n viitor voiputea aspira la mai mult�, continu` sergentulcu sufletul plin de speran]`.

Festivitatea de avansare la gradul desergent a absolven]ilor �Cursului de subofi]eri\n activitate pe filiera indirect`, arma artilerie[i rachete sol-aer� s-a \ncheiat, l`s#nd \n urm`concluzia c` munca [i eforturile de perfec-]ionare a modului de desf`[urare a unor astfelde cursuri trebuie continuate cu perseveren]`.Ne-am luat r`mas-bun de la tinerii subofi]ericu convingerea c ne vom revedea c#ndva, dup`care ace[tia au plecat vizibil marca]i de bucurianem`rginit` a \mplinirii unui vis devenitrealitate � subofi]er \n For]ele Aeriene.

"

ENLISTED NCOs - ADREAM COMING TRUE

On 23rd of May, the Air Force NCOSchool �Traian Vuia� in Boboc had a newopportunity for celebration and enjoyment.Those graduating the Course for ActiveEnlisted NCOs, artillery and surface-to-airmissiles, were promoted that day to the rankof sergeant.

The Course was designated to trainenlisted volunteers in order to become activenon-commissioned officers in artillery andsurface-to-air missile specialties. It wasstructured on two modules � leadership andspecialized training and took place from 3rd

March to 22nd May 2008.

REPORTAJ

27CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

\n discu]ie: �A[adar, acesta este momentul \n caretrebuie s` intervin` psihologul � con[tientizareaparticipantului la zbor c` acesta trebuie executat, \nprimul r#nd, ca element de antrenare [i perfec]ionarepersonal`, [i apoi ca viitor suport material. Deasemenea, componenta de siguran]` aeronautic`trebuie introdus undeva pe parcursul realiz`rii acesteiconstruc]ii psihologice.�

Un alt aspect relevant este cunoa[terea, dinpunct de vedere psihologic, a militarilor participan]i lamisiuni externe, \n special cei cu activit`]i desf`[urate\n zone de conflict [i, mai ales, la momentul reinser]ieilor \n sistem. Ob]inerea acestor informa]ii nu se poaterealiza dec#t prin optimizarea st`rii rela]ional-comunica]ionale a structurilor implicate, efectuareade schimburi de experien]` cu psihologi din altearmate participante la misiuni similare \n vedereaperfec]ion`rii metodelor de lucru [i, nu \n ultimul r#nd,unificarea conceptual` [i practic-aplicativ` a acestormetode [i tehnici de lucru.

�Nu trebuie s` l`s`m garda jos nici un moment.|n via]a social` [i profesional` a fiec`ruia intervinelemente care ne bulverseaz` afectivul, pe niveluri [itrepte diferite de intensitate. Problema noastr` esteidentificarea acelora care pot produce scurtcircuiteemo]ionale pasibile a influen]a performan]a�, a subliniat[eful Biroului de Asisten]` Psihologic` din cadrulStatului Major al For]elor Aeriene, c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul F lorin P`uncomandorul F lorin P`uncomandorul F lorin P`uncomandorul F lorin P`uncomandorul F lorin P`un.

Concomitent, rolul speciali[tilor din cadrulstructurilor de securitate aeronautic` cre[te [ipresupune o implicare congruent` cu cea a�psihologilor de serviciu�. Prevenirea evenimentelorde zbor se poate realiza, la r#ndul s`u, prin prezen]a\n cadrul desf`[ur`rii activit`]ilor specifice numai asubiec]ilor ap]i din punct de vedere psihologic.

�Desigur, dac` tehnicianul de serviciu nu ar fi cug#ndul, poate, la remunera]ia corespunz`toarezborului respectiv, concentrarea sa ar fi alta \nmomentul preg`tirii aeronavei pentru zbor. De aceea,noi trebuie s` avem cuno[tin]` de profilul psihological militarului, pentru a [ti \n ce moment execut`mprocedurile de prevenire a evenimentelor de zbor�, aconcluzionat comandorul Nicolae Grigoriecomandorul Nicolae Grigoriecomandorul Nicolae Grigoriecomandorul Nicolae Grigoriecomandorul Nicolae Grigorie, [efulSec]iei Siguran]` Aeronautic` din cadrul StatuluiMajor al For]elor Aeriene.

|n sprijinul acestor probleme s-a \ncercatrealizarea unor documente de lucru comune celordou` structuri, perfec]ionarea Manualului de Siguran]`Aeronautic`, \mbun`t`]irea modalit`]ilor de realizarea profilelor psihologice, precum [i \nt`rirea rela]iilordintre psihologi [i speciali[tii \n siguran]a aeronautic`.Suportul furnizat de Institutul de Medicin`Aeronautic`, prin decizia privind selec]ia personaluluiapt de zbor, este, de asemenea, un alt element luat\n considerare.

Principiul func]ionalit`]ii, primordial raportat lastimulentul financiar, trebuie, \n cele din urm`, �tratat�cu profesionalism. Efortul necesit` un alt nivel deimplicare, exercitat sub acest triunghi, p#n` la urm`,echilateral: subiect-psiholog-siguran]` aeronautic`.Pentru c` fiecare latur` a acestui triunghi are aceea[idimensiune \n contextul \nregistr`rii evenimentelorde zbor. Fiecare trebuie s` aib` aceea[i implicare peparcurs, aceea[i mul]umire la succesul misiunii, dar[i aceea[i responsabilitate. Atunci c#nd vom \n]elegeacest lucru, vom putea s` trecem [i la zborul dinpl`cere. Privind din oricare cap`t al triunghiului.

"

PSIHOLOGIA SIGURAN}EIAERONAUTICE

� convocare de specialitate a psihologilor din SMFA �

Zborul efectuat \n deplin` siguran]` [i abiadup` aceea analiza parametrilor acestuiaa devenit principiul de baz` ce ghideaz`

activitatea pilo]ilor din For]ele Aeriene Rom#ne. |nreu[ita acestor tranzi]ii decolare-aterizare, roluldeterminant r`m#ne totu[i cel al pilotului. Reac]iilesale, capacitatea acestuia de a efectua un zbor f`r`evenimente implic`, lucru de altfel arhicunoscut, opreg`tire exemplar`, talent nativ, dar [i o stareemo]ional` adecvat`. Iar aici, \n recunoa[terea,\n]elegerea [i consolidarea st`rilor afectiv-emo]ionaleale pilo]ilor intervin mai mul]i factori, dintre careremarc`m doi decisivi: amprenta psihologului [ifermitatea securit`]ii aeronautice. Ace[ti factori i-amreg`sit, \n formatul unei convoc`ri de specialitate, laAcademia For]elor Aeriene �Henri Coand`� de laBra[ov.

Reuni]i sub cupola activit`]ii de aplicare a�Concep]iei privind activitatea de selec]ie, cunoa[tere[i asisten]` psihologic` \n Armata Rom#niei�,psihologii din unit`]ile subordonate Statului Major alFor]elor Aeriene, \mpreun` cu invita]i din parteacelorlalte categorii de for]e armate [i de la Sec]iaPsihologie Militar` din cadrul Statului Major General,au \ncercat s` cadreze cele dou` probleme existentepe ordinea de zi � rolul psihologului \n formareacaracterelor [i securitatea aeronautic` � \ntr-o singur`abordare.

Astfel, scopul convoc`rii a devenit unul comun[i a \ncercat s` p`trund` \n urm`torii factori de interes:# analiza elementelor de risc privind securitateazborului; # perfec]ionarea cuno[tin]elor [i deprinderilorpersonalului participant \n sesizarea aspectelor [ifactorilor de risc care pot influen]a securitatea zborului;# modalit`]i de colaborare a psihologilor cu structurilede siguran]` aeronautic`.

�Rolul dumneavoastr`, al psihologilor din unit`]i,al celor care trebuie s` fi]i mai mult dec#t colegiino[tri, este din ce \n ce mai important, din momentce, \n ultima perioad`, ne confrunt`m cu osimptomatologie ce necesit` interven]ia anticipat`,sub form` de prevenire�, a �aruncat m`nu[a�participan]ilor comandantul Academiei, comandorcomandorcomandorcomandorcomandordrdrdrdrdr. Florin Moisescu. Florin Moisescu. Florin Moisescu. Florin Moisescu. Florin Moisescu, \n deschiderea activit`]ii.

Sigur, reticen]a aprecierii recomand`rilor oferitede psihologi \n unit`]i, nu neap`rat cele referitoare lacei care particip` la executarea unui zbor, esterecunoscut` ca av#nd un grad ridicat. |n plus,componenta financiar` indus` de subcon[tientulfiec`ruia cre[te acest grad. Se spune c` �unii zboar`doar pentru bani, \n timp ce al]ii nu apuc` s` zboarenici m`car din pl`cere�.

{eful Sec]iei Psihologie Militar` din cadrul StatuluiMajor General, comandor drcomandor drcomandor drcomandor drcomandor dr. Edmond. Edmond. Edmond. Edmond. EdmondCracsnerCracsnerCracsnerCracsnerCracsner,,,,, a simplificat relevan]a sintagmei adus`

25

25

26

26

27

27

28

28

PSIHOLOGIA SIGURAN}EIAERONAUTICE

28 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

INSTRUC}IE

Începutul lunii iulie a debutat pentruEscadrila 904 Elicoptere din cadrul Bazei90 Transport Aerian cu un exerci]iu deevaluare complex [i deosebit de solicitant.Deta[amentul, care a fost compus din peste230 de oameni, a fost dislocat pe aerodromulBoboc, având raioanele de zbor în zoneleIanca, Tecuci [i Lop`tari, iar tehnica dezbor, pe lâng` cele 3 elicoptere IAR-330SOCAT, a concentrat [i 2 aeronave IAR-99{OIM, 2 avioane MiG-21 LanceR, ca for]ede sprijin, f`r` a mai socoti For]ele Specialedin cadrul Statului Major al For]elorTerestre.

Orele dimine]ii de 2 iulie g`seau pus înmi[care de afluire întregul personal aldeta[amentului rulant, cu mijloacele dedeservire (cisterna pentru combustibil,ARPA � ma[ina de pornire aeronave,autobuze, autocamioane), iar personalul deasigurare [i între]inere îmbarcat într-oaeronav` AN-26. Dup` decolarea deta[a-mentului de zbor cu personalul navigant [icel de control îmbarcat, totul s-a pus înmi[care. Odat` aterizat [i, respectiv, ajunsîn noua loca]ie, dup` o scurt` recunoa[tere,au urmat activit`]ile administrative [iorganizatorice specifice fazei de employ-ment: cazarea personalului, stabilirea

3%+4%,!$(+*3"#/'%+Exerci]iu de certificare na]ional` a Deta[amentului dislocabil

IAR-330 SOCAT

punctelor caracteristice de lucru pentruconducerea activit`]ilor opera]ionale, dezbor [i de mentenan]` a deta[amentului,reunirea cu celelalte for]e provenind de laalte structuri, fie ale for]elor aeriene sauterestre: EOD, For]ele Speciale.

F`r` alte întârzieri, s-a declan[at cere-monia deschiderii oficiale a activit`]ilorexerci]iului de certificare na]ional`Salvatorul Special 2008�. Preg`tite dintimp, briefing-urile �Det Dislocabil� [i �HN�(Host Nation-rol, jucat de unitatea militar`de la Boboc), prin care se ar`tau scopul,mijloacele [i modul (procedurile) deoperare al acestora pentru ducerea cusucces a misiunilor de Combat Search andRescue, pentru care DF (Deployed Force)era prezent` în teatrul de opera]ii. �Scopulmisiunii noastre este acela de a crea cadrultactic pentru certificarea na]ional` aDeta[amentului IAR-330 SOCAT din Baza90 Transport Aerian în vederea afirm`rii

NATO, deopotriv` antre-narea for]elor din cadruldeta[amentului, precum [ia pilo]ilor aeronavelor IAR-99 {OIM [i MiG-21 LanceRîn executarea misiunilorCSAR, RESCAP, RES-CORT, concomitent cuverificarea sistemului desupraveghere a spa]iuluiaerian [i de comand`-control�, preciza, din capullocului, c`pitan-coman-dorul Gabriel R`ducanu,directorul exerci]iului.�Începând cu acest mo-ment, prin participarea

evaluatorilor apar]inând grupei române[tiTACEVAL, a început evaluarea DF, prinurm`rirea [i notarea tuturor punctelor [ietapelor caracteristice desf`[ur`rii unormisiuni de CSAR în teatrul de opera]ii�.

�Scenariul exerci]iului este unscenariu fictiv pentru întrebuin]areafor]elor [i mijloacelor în cadrul uneiopera]ii de r`spuns la criz` (CRO) � adetaliat c`pitan-comandorul Valeric`Vr`jescu , comandantul deta[amentuluiCSAR. El urm`re[te antrenarea for]elorparticipante într-un mediu cât mai realist,cu modific`ri de situa]ie în zona dedesf`[urare, în concordan]` cu obiectiveleurm`rite, în scopul cre`rii dinamismuluimilitar specific contextului de lupt` actual�.

Data de 3 iunie a debutat cu primireaprimirea ATO general [i a celorlaltedocumente de prezentare a cadrului tacticgeneral, iar ora 11.00 a însemnat primireapropriu-zis` a misiunii, cu detaliile necesarepentru preg`tirea pe etape [i celule amisiunii de zbor. Despre zbor, culocotenent-comandorul Claudiu Alexan-dru: �Pân` la ora 14.00, au fost definitivatedetaliile de colaborare în cadrul pachetuluide for]e CSAR, desemnat s` ac]ioneze cuurm`toarele for]e: 3 elicoptere IAR-330SOCAT (din care 2 au îndeplinit rolul deRESCORT-Rotary Wing Vehicle, iar 1-helopentru Recovery, în care au fost îmbarca]i6 militari apar]inând For]elor Speciale), 2IAR-99 {OIM (Rescort Fixed WingVehicle). Misiunea s-a desf`[urat dup`procedura tipic` standardelor NATO, alec`ror SOP [i TTP (prevederi) le-amadoptat [i adaptat specificului For]elorAeriene na]ionale [i deta[amentului

Exercise aiming atnational certification ofdeployable detachment

IAR-330 SOCAT

This year July has started with acomplex tactical evaluation exercise,extremely demanding for the 904 th

Helicopter Squadron of 90th Airlift Base.The Detachment has included over 230people deployed to Boboc airfield. Theywere assigned to fly over Ianca, Tecuci andLopatari areas of operations and, besidesthe 3 (three) helicopters IAR-330 SOCAT,2 (two) aircraft IAR-99 SOIM and 2 (two)MiG-21 LanceR also participated in theexercise as support forces, along withSpecial Forces belonging to Land ForceStaff.

3%+4%,!$(+*3"#/'%+

29CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

INSTRUC}IE

Serviciu operativla FPS

românesc. Dup` o pauz` necesar`realiz`rii debriefing-ului primei misiuni [ipunerea la punct a ultimelor detalii pentrumisiunea de noapte, desf`[urat` aproapedup` acela[i tipar, schimb#nd doaranumite detalii privind amenin]`rile [ipersonalul necesar a fi recuperat, pe durataunei ore [i 40 de minute, cuacelea[i for]e [i mijloace, a fostexecutat` misiunea de recupe-rare a unui pilot salvat princatapultare în terenul inamic,în apropierea liniei frontului.Împins destul de târziu înnoapte, debriefing-ul generala încheiat activit`]ile primei zilede evaluare�.

P`strând reperele orare,dar cu o dificultate m`rit`,resim]it` din complexitateascenariului [i nivelul de infor-ma]i i substan]ia l crescut,necesar pentru preg`tirea [idesf`[urarea misiunilor de zbor, ziua atreia a fost doar aparent asem`n`toare.În plus, de aceast` dat`, zona de ac]iunea fost marcat` într-o regiune cu mult maimulte amenin]`ri din partea for]elorinamice, iar zona destinat` pentrurecuperarea pilotului catapultat puteapune unele probleme datorit` reliefului,fiind la limita dintre deal [i munte. Pentrumisiunea de noapte au fost destinate 2aeronave MiG-21 LanceR, pentru rolulde RESCAP. Totul a decurs cât se poate

de bine, datorit` preg`tirii misiunii încomun a celor trei for]e principale:elicopterele (au avut [i rolul de RMC �Rescue Mission Commander), caRECOVERY [i RESCORT RW, împreun`cu For]ele Speciale pe de o parte, cât [iavioanele {OIM, ca RESCORT FW [i

MiG-21 LanceR ca RESCAP, pe de alt`parte. Echipajele elicopterelor, pe totparcursul celor 3 zile de evaluare, au fostcompuse din locotenent-comandoriiCris tian {tef`nescu, AlexandruClaudiu [i Dan Stocheci, c`pitaniiHora]iu Hâncu, Marius Mitric, Ioan

Mischie, Ciprian Marin, AdrianNico laev , precum [i locotenen]i iGabriel Goag`, Lucian Michinici [iIonut Menci.

Ultima zi, rezervat` activit`]ilor deevaluare pe linie logistic` [i de protec]ie afor]ei, mi-a oferit prilejul s` consemnezcâteva concluzii ale c`pitan-coman-dorului Robert Manea, implicat în condu-cerea acestui exerci]iu: �Echipa deevaluare din cadrul Statului Major alFor]elor Aeriene a verificat modul de

ac]iune al personaluluiimplicat, iar prin eveni-mentele [i incidenteletransmise s-a creat uncadru tactic apropiat de celal unei zone de criz` ori deconflict armat. Misiunile dec`utare-salvare prin lupt`executate de elicoptereledeta[amentului IAR-330SOCAT au însumat peste 25de ore de zbor, cu mai multde 10 ie[iri-elicopter, l`sân-du-ne o impresie foartebun` privind modul deac]iune în echip`, ac]iunea

finalizându-se cu certificarea na]ional` aDeta[amentului IAR-330 SOCAT �.

"

EC 135 PENTRU SPANIA

Unitatea de R`spuns \n caz de dezastrea armatei spaniole a recep]ionat, \n data de17 iunie a.c., primul elicopter de tipul EC135.

Acesta este primul din cele 4 elicopterecomandate de guvernul spaniol pentru adota unitatea special` de instruc]ie \n cazde dezastre.

www.eurocopter.com

Finlanda a recep]ionatprimul NH90

În data de 11 martie a.c., primulelicopter de tipul NH90 TTT (TacticalTroop Transport) a fost livrat For]elor

Aeriene Finlandeze de c`tre companiaEurocopter. Urm`toarele 19 elicoptere deacest tip contractate de avia]ia militar`finlandez vor fi asamblate în Finlanda, prinintermediul firmei Patria.

Finlanda înlocuie[te astfel flotaînvechit` de elicoptere Mi-8, în scopulîndeplinirii cerin]elor de interoperabilitatenecesare particip`rii la opera]ii interna-]ionale.

Pân` în prezent, un num`r de 507elicoptere de tipul NH90 au fost comandatede 14 ]`ri.

www.eads.com

29

29

30

30

31

31

32

32

|NV~}~M@NT

30 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Cogito, ergo sum

�Facultatea de Comand` [i Stat Major esteunitatea func]ional` de baz` a Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare <<Carol I>> care organizeaz` [idesf`[oar` studii universitare, în toate cele trei cicluride preg`tire universitar`. Catedra For]e Aeriene [iNavale se afl` în structura Facult`]ii de Comand`[i Stat Major din cadrul Universit`]ii Na]ionale deAp`rare <<Carol I>> [i are în responsabilitateProgramul de studii universitare de licen]` [imasterat <<Conducerea Interarme For]e Aeriene>>,în profilul {tiin]e Militare [i Informa]ii, forma deînv`]`mânt de zi, cu durata de doi ani, [i un Curspostuniversitar de perfec]ionare în conducereaFor]elor Aeriene. De asemenea, gestioneaz`<<Centrul de cercetare a ac]iunilor militare îndomeniul For]elor Aeriene [i Navale>>, a precizatcomandoru l profesor unive rsi tar doctorcomandoru l profesor unive rsi tar doctorcomandoru l profesor unive rsi tar doctorcomandoru l profesor unive rsi tar doctorcomandoru l profesor unive rsi tar doctorTTTTTraian raian raian raian raian AnastasieiAnastasieiAnastasieiAnastasieiAnastasiei, decanul facult`]ii.

�Programul de studii universitare de masterat<<Conducerea Interarme For]e Aeriene>> î[i

propune: ! dezvoltarea competen]elor profesionaleale studen]ilor privind preg`tirea [i ducerea ac]iunilormilitare ale for]elor aeriene la nivelurile tactic [ioperativ; ! însu[irea procedurilor [i standardelorNATO, în vederea realiz`rii interoperabilit`]ii pentru

CATEDRA FOR}E AERIENE {INAVALE DIN CADRUL UNAP

Profesionalism � Calitate � Performan]`Înv`]`mântul militar superior are o bogat` tradi]ie în România [i se bucur` derecunoa[tere pe plan interna]ional. El a ap`rut din necesitatea de a asiguraarmatei ofi]eri de comand` [i de stat major din diferite specializ`ri, capabili s`conduc` activit`]ile de instruire [i educare a trupelor pe timp de pace, precum[i ac]iunile acestora în situa]ii de urgen]` [i pe timpul campaniilor sus]inutepentru ap`rarea suveranit`]ii, independen]ei [i integrit`]ii ]`rii. Politica deasigurare a unei calit`]i ridicate a procesului educa]ional al înv`]`mântuluimilitar superior vizeaz` concentrarea efortului sinergic al tuturor resurselorumane � personal de conducere [i didactic, personal didactic auxiliar [iadministrativ � pentru dezvoltarea unei culturi a calit`]ii în planificarea,organizarea, desf`[urarea, controlul [i îndrumarea, dup` caz, a tuturoractivit`]ilor, la nivelul standardelor opera]ionale [i/sau al celor de excelen]`.

îndeplinirea misiunilor primite în cadrul structurilormilitare interna]ionale; ! fundamentarea metodelorde baz` în analiza aprofundat` a fenomenelor politico-militare zonale, interne [i interna]ionale; !dezvoltarea teoriei [i gândirii militare, prin elaborareaunor lucr`ri de referin]` în domeniul particip`rii for]elor

aeriene în ac]iunile militareîntrunite [i multina]ionale; !ridicarea nivelului de preg`tireîn domeniile culturii politice,sociale, economice, juridice [ial cunoa[terii limbilor str`ine;! dezvoltarea deprinderilornecesare aplic`rii cuno[-tin]elor specifice manage-mentului în cadrul for]eloraeriene [i la nivel întrunit, petimpul conflictelor de inten-sitate redus` [i a r`zboiului;! însu[irea [i întrebuin]areatehnicilor [i procedurilor destat major pentru conducerea

structurilor de comand` [i execu]ie din for]eleaeriene, în timp de pace [i în situa]ii de crize politico-militare; ! dezvoltarea abilit`]ilor privind aplicareaprincipiilor leadership-ului pentru conducerea eficient`a ac]iunilor for]elor aeriene în teatrele de opera]ii�,

am aflat de la comandorul profesor universitarcomandorul profesor universitarcomandorul profesor universitarcomandorul profesor universitarcomandorul profesor universitardoctordoctordoctordoctordoctor VVVVVasile Bucinschiasile Bucinschiasile Bucinschiasile Bucinschiasile Bucinschi, [eful Catedrei For]eAeriene [i Navale.

�Catedra For]e Aeriene [i Navale desf`[oar` ointens` activitate de cercetare [tiin]ific` în cadrulProgramului de cercetare [tiin]ific` al Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare <<Carol I>>. Astfel, am câ[tigatprin concurs mai multe proiecte de cercetare, în caresunt angajate toate cadrele specializ`rii. Pentruelaborarea lucr`rilor de cercetare [tiin]ific`, catedracolaboreaz` cu Statul Major al For]elor Aeriene, cuDirec]ia de Teorie [i Doctrin` Militar` din cadrulInstitutului de Studii Strategice [i Istorie Militar`,precum [i cu statele majore ale celorlalte categorii defor]e ale armatei. Majoritatea problemelor ce vor fisolu]ionate în cadrul lucr`rilor de cercetare [tiin]ific`ale catedrei [i cele ce vor fi întocmite de studen]i vorfi introduse [i dezvoltate în procesul de înv`]`mânt,iar parte din concluziile [i propunerile f`cute vor fiîncorporate în diferite materiale didactice. Totodat`,o parte din lucr`ri vor fi puse la dispozi]ia StatuluiMajor al For]elor Aeriene pentru a fi studiate [i aplicateîn practic`, iar unele prevederi vor fi incluse înregulamentele de specialitate�, ne-a declaratlocotenent-colonelul Marius Ro[calocotenent-colonelul Marius Ro[calocotenent-colonelul Marius Ro[calocotenent-colonelul Marius Ro[calocotenent-colonelul Marius Ro[ca, lectoruniversitar în cadrul catedrei.

�Catedra For]e Aeriene [i Navale organizeaz`

Studen]i ai Universit`]ii Na]ionale deAp`rare \ntr-o sal` de curs

CATEDRA FOR}E AERIENE {INAVALE DIN CADRUL UNAP

NATIONAL DEFENSEUNIVERSITY �CAROL I�

High military education enjoys a richhistory in Romania and is highlyacknowledged at international level.

Command and Staff Faculty is the basicoperational unit of the National DefenseUniversity <<Carol I>> organizing andconducting academic studies in all the threecycles of academic training. Included inCommand and Staff Faculty operates the AirForce and Navy Division which isresponsible for the development andmanagement of courses based on severalprograms such as �Air Force Joint Control�,specialty Military Science and Intelligence,two-year training; and post-academicrefreshment course in Air Force control.

The Faculty also is the main manager ofthe Center for Researches in Air Force andNavy Operations.

|NV~}~M@NT

31CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

periodic mese rotunde, cu studen]ii [i cadreledidactice, [i particip` la sesiuni de comunic`ri[tiin]ifice [i simpozioane, iar comunic`rile suntpublicate în buletine [tiin]ifice sau în reviste dedicateactivit`]ii organizate. Cele mai interesante aspectereie[ite din cercet`rile [tiin]ifice sunt discutate încomisiile didactice ale catedrei, asigurând astfelîmbun`t`]irea con]inutului manualelor [i cursurilorelaborate de personalul didactic, prin tip`rireaacestora în cadrul Editurii Universit`]ii Na]ionale deAp`rare <<Carol I>>. Articolele [i studiile de înalt`]inut` [tiin]ific` cuprinse în paginile diferitelorpublica]ii militare [i civile sunt semnate de cadredidactice [i de studen]i ai programului de studiiuniversitare de masterat, precum [i de personalit`]iale vie]ii [tiin]ifice [i universitare civile, ceea ce leface competente pe pia]a de publica]ii în domeniu�,ne informeaz` locotenent-comandoru llocotenent-comandoru llocotenent-comandoru llocotenent-comandoru llocotenent-comandoru lLauren]iu PopescuLauren]iu PopescuLauren]iu PopescuLauren]iu PopescuLauren]iu Popescu, directorul �Centrului decercetare a ac]iunilor militare în domeniul For]elorAeriene [i Navale�.

R`zboiul ca [tiin]` destudiu

Având în vedere faptul c` înv`]`mântul militarsuperior î[i desf`[oar` activitatea într-un cadrujuridic [i organizatoric de func]ionare, acela[i ca [iînv`]`mântul universitar civil, m` întreb dac`, pân`la urm`, exist` diferen]e între cele dou`. {i r`spunsul

a veni t de la locotenent-colonelul drlocotenent-colonelul drlocotenent-colonelul drlocotenent-colonelul drlocotenent-colonelul dr. Ion. Ion. Ion. Ion. IonPuricel,Puricel,Puricel,Puricel,Puricel, lector universitar în cadrul catedrei: �Înprincipiu, înv`]`mântul militar superior nu difer` deînv`]`mântul universitar civil, dar trebuie avute învedere câteva aspecte, cum ar fi faptul c` studen]iino[tri sunt în jurul vârstei de 40 de ani, oameni careau avut responsabilit`]i în armat`, foarte bunispeciali[ti, cu o bogat` experien]` opera]ional`, iarcei mai mul]i sunt absolven]i ai unor facult`]i civile.De asemenea, specializarea domeniului nostru destudiu, în linii mari, este una mai pu]in <<comer-cial`>>: r`zboiul � fenomen social-politic [i militarcomplex � care, de[i nedorit de nimeni, trebuie într-o anumit` situa]ie s`-l conduc` cineva, pe diferitetrepte opera]ionale: tactic, operativ, strategic�.

Studen]ii din cadrul Facult`]ii de Comand` [iStat Major � Conducerea Interarme For]e Aeriene,veni]i din mai toate structurile For]elor Aeriene, foartebuni speciali[ti în anumite domenii, sunt cei carevor conduce for]ele [i mijloacele la diferite e[aloane.I-am v`zut în s`lile de clas` [i amfiteatru, aten]i [ireceptivi la profesori, deschi[i la dialog, dinamici [i

combativi în idei [i solu]ii, dornici de consolidare acuno[tin]elor teoretice [i practice, precum [i deafirmare a personalit`]ii fiec`ruia.

Pentru studentul maior maior maior maior maior Albert -EugenAlbert -EugenAlbert -EugenAlbert -EugenAlbert -EugenR`pi]eanu,R`pi]eanu,R`pi]eanu,R`pi]eanu,R`pi]eanu, frecventarea acestor cursuri înseamn`o treapt` în împlinirea profesional`, un nou început,o provocare pentru ierarhia militar` [i, de ce nu,personal`. �Am acumulat o bogat` experien]` capilot militar în câteva baze aeriene. Unele dintre

acestea, din p`cate, nu se mai reg`sesc în nouaconfigura]ie a For]elor Aeriene, îns` experien]aacumulat` doresc s` o împ`rt`[esc colegilor [iprofesorilor mei, pe care îi invit la {coala de Aplica]iea For]elor Aeriene de la Boboc, pentru a confirmacele relatate de mine în schimburile de idei [i discu]iilepurtate�, a ]inut s` ne precizeze studentullocotenent-comandor Daniel Radulocotenent-comandor Daniel Radulocotenent-comandor Daniel Radulocotenent-comandor Daniel Radulocotenent-comandor Daniel Radu.

�Problemele studentului sunt mentalitatea [imotiva]ia cu care a venit la aceste cursuri. Recunosc,am fost revoltat, [i uneori chiar sceptic în anumiteaspecte, dar odat` intrat în Programul de studiiuniversitare de masterat <<Conducerea InterarmeFor]e Aeriene>> m-am schimbat, mi s-a oferit oalt` perspectiv` [i am început s` în]eleg multe lucruri[i s` fac conexiuni între ele. Am constatat, spresurprinderea mea, c` aici chiar se încurajeaz` [i sepromoveaz` ideile provocatoare, mai ales cele caresunt sus]inute [i argumentate [tiin]ific, ca s` nu zicacademic�, ne m`rturise[te studentul maior Sorin-maior Sorin-maior Sorin-maior Sorin-maior Sorin-Artur }int`, Artur }int`, Artur }int`, Artur }int`, Artur }int`, cu zâmbetul pe buze [i [armul s`ucaracteristic. �Mai mult decât atât, ni s-a asigurat omare libertate de gândire, uneori, chiar [i în afararegulamentului, condi]ie, zic eu, necesar` în l`rgireaorizontului cunoa[terii în domeniul cercet`rii[tiin]ifice, [i nu numai. Avem la dispozi]ie o baz` dedate impresionant`, c`reia, recunosc, cu greu îiputem face fa]`, pe care trebuie s` o folosim eficient[i care ne ajut` enorm în formarea noastr` de viitori[efi [i comandan]i�, a ]inut s` completeze studentullocotenent-comandor Gheorghe-Ernestlocotenent-comandor Gheorghe-Ernestlocotenent-comandor Gheorghe-Ernestlocotenent-comandor Gheorghe-Ernestlocotenent-comandor Gheorghe-ErnestS`vu lescu .S`vu lescu .S`vu lescu .S`vu lescu .S`vu lescu .

Am fost pl`cut impresionat s` aflu c` rela]iastudent�cadru didactic este una normal`, fireasc`,deschis` dialogului, colabor`rii [i inform`rii deambele p`r]i. Profesorii sunt mul]umi]i de calitateadeosebit` a studen]ilor, de implicarea lor în procesulde înv`]`mânt [i cercetare [tiin]ific`, sunt mândride fo[tii studen]i [i se bucur` odat` cu ei desuccesele [i reu[itele acestora atât în planprofesional, dar [i personal. Dac` s-ar mai aloca [ini[te fonduri financiare pentru realizarea acelor vizitede lucru [i schimburi de experien]`, cu ocaziadiferitelor afirm`ri de tehnic` [i proceduri, precum [ipentru participarea la diferite exerci]ii, atât în ]ar`,cât [i în afara ei, totul ar fi perfect. Îns`, cum seîntâmpl` de cele mai multe ori, avem proiecte, avemplanuri, avem oameni deosebi]i, dar nu sunt bani. [ise pare c`, din acest punct de vedere, mai avem dea[teptat...

"

Profesorii Catedrei For]e Aeriene[i Navale

33

33

34

34

35

35

36

36

REPERE ALE AERONAUTICII ROM@NE

32 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

/!)3,$(/&''*%#$!)%(,'/#*$!56)#7,'

De-a lungul anilor, [coala rom#neasc` aeronautic` a contribuit la \mbog`]irea patrimoniului tehnico-[tiin]ific mondial cu realiz`ri de prestigiu, unele dintre ele � opere de pionierat.

Astfel, cu aproape un secol \n urm`, \n anul 1903, era brevetat primul avion-automobil �VUIA�, cepurta numele inventatorului s`u, inginerul rom#n Traian Vuia.

|n anul 1910, este realizat primul avion cu reac]ie, numit �Coand` 1910", oper` a savantului rom#nHenri Coand`. |n acela[i an, inginerul Aurel Vlaicu se ridica de la sol cu primul avion conceput [i realizatintegral \n ]ar`. Se \nt#mpla la 17 iunie 1910.

Ace[tia au fost primii pa[i. Practic, industria aeronautic` rom#n` a debutat \n 1911 [i a devenit ocertitudine \n anii care au urmat Primului R`zboi Mondial.

Pe m`sur` ce se formau cadrele tehnice, au luat fiin]` primele uzine [i fabrici: Arsenalul Aeronautic,Astra�Arad, ICAR�Bucure[ti [i IAR�Bra[ov.

Anul 1930 aducea o nou` contribu]ie original` a constructorilor rom#ni \n industria aeronautic`:realizarea primului avion de v#n`toare cu aripa amplasat` jos � IAR-CV 11. Tot \n acel an, s-a produspoate una dintre cele mai \nsemnate realiz`ri ale industriei aeronautice rom#ne[ti: avionul de v#n`toaremonomotor IAR-80. A fost unul din cele mai rapide avioane de v#n`toare din lume \n perioada celei de-a doua conflagra]ii mondiale

1925 � 1 noiembrie. La Bra[oviau fiin]` uzinele �Industria

Aeronautic` Rom#n`� (I.A.R.).Inaugurarea fabricii are loc doi

ani mai t#rziu

""""" November 1st. The RomanianAeronautical Industry (I.A.R.)

comes into being in Bra[ov. Theinauguration of the factory took

place two years later

1931 � La Bucure[ti se \nfiin]eaz` |ntreprinderea deConstruc]ii Aeronautice Rom#ne[ti (I.C.A.R.)

""""" The Romanian Aeronautical Civil Engineering comesinto being in Bucharest

Din ini]iativa inginerului Grigore Zamfirescu iafiin]`, la Bucure[ti, Societatea pentru Exploat`ri

Tehnice (SET), care se transform` ulterior \nfabric` de construit [i reparat avioane

""""" At the initiative of diplomate engineer GrigoreZamfirescu, the Society for Technical Operations(SET) is set up in Bucharest. It turns later on into

a factory for aircraft manufacture and repair

/!)3,$(/&''*%#$!)%(,'/#*$!56)#7,'

REPERE ALE AERONAUTICII ROM@NE

33CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

$!5%)'%)*%#$!)%(,'/%+*/!)3,$(/,'!)3

Along the years, the Romanian aeronautical school has contributed to enrichthe world technical and scientific patrimony with prestigious achievments, someof them � pioneering masterpieces.

Thus, aproximately one century ago, in 1903, the first airplane-automobile�VUIA� (bearing the name of his inventor Traian Vuia) was being patented.

The same year the first jet-propelled aircraft, �Coanda 1910�, the masterpieceof the romanian scientist Henri Coanda. Engineer Aurel Vlaicu would rise fromthe ground on the first airplane entirely designed and built in the country. Itwas June 17th 1910.

These were the first steps. Practically, the Romanian aeronautical industrystarted in 1911 and became certainty in the years following the First World War.

As the technical staff was being trained, the first plants and factories cameinto being: the Aeronautical Arsenal, Astra-Arad, ICAR-Bucuresti and IAR-Brasov.

The year 1930 would bring a new original contribution of the Romanianbuilders to the aeronautical industry: the making of the first fighter aircraftwith low placed wing � IAR-CV 11. The same year maybe the most importantachievement of the Romanian aeronautical industry took place: the one enginefighter aircraft IAR-80. It was one of the fastest fighter aircraft in the worldduring World War Two.

Primele avioane Morrane Saulnierconstruite \n licen]` la Bra[ov

""""" The first airplanes MorraneSaulnier made under license at

Bra[ov

1930 � Elie Carafoli [i inginerul francez LucienVirmoux realizeaz` proiectul avionului

I.A.R. � 11 C.V., fabricat ulterior la Bra[ov

""""" Diplomate engineer Elie Carafoli and the Frenchengineer Lucien Virmoux design the I.A.R. � 11 CV

aeroplane, later manufactured in Bra[ov

Avionul de v#n`toare IAR-16, realizat \n 1934.Zbur#nd cu un asemenea avion, f`r` nici o

modificare a aparatului, locotenentul AlexandruPapan` a stabilit, \n anul 1935, recordul na]ional

de altitudine; barograful indica 11.631 m

""""" Fighter aircraft IAR-16 (1934). Flying anIAR-16 of normal production, Air Force Lieutenant

Alexandru Papan` established a valuable altituderecord in 1935; the barograph on board the plane

recorded an altitude of 11.631 m

$!5%)'%)*%#$!)%(,'/%+*/!)3,$(/,'!)3

""""" Advanced training aircraftSET X, made in 1932

Avionul de antrenament SET X,realizat \n 1932

1930. George Fernic construie[te avionul Cruisare. Originalitatea acestuiaparat const` \n faptul c` pe l#ng` planul obi[nuit avea \nc` un plan cu

anvergur` mic`, amplasat \n partea din fa]` a fuzelajului pentru m`rireastabilit`]ii \n zbor

""""" 1930. George Fernic build the Cruisare aircraft. The original feature ofthe plane resided in the fact that in addition to the main wing it had a smaller

front wing at the front of the fuselage, which increased flying stability

REPERE ALE AERONAUTICII ROM@NE

34 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

La sf#r[itul anului 1967, industria aeronautic` dispunea de dou` unit`]i consolidate, cu forma]ii proprii de proiectare [i cu sec]iide fabrica]ie: IRMA, \nfiin]at` \n 1964, la Bucure[ti, aflat` \n subordinea Ministerului Transporturilor, [i URA � \nfiin]at` \n 1954, laBac`u, \n subordinea Ministerului Ap`r`rii. La Ghimbav, mai exista o Sec]ie de planoare.

|n anul 1968, s-a hot`r#t re\nfiin]area industriei aviatice, pun#ndu-se bazele |ntreprinderii de Construc]ii Aeronautice Bra[ov, pesuportul Sec]iei de planoare de la Ghimbav. Aceast` unitate a realizat o serie de planoare [i motoplanoare care s-au impus pe planinterna]ional: planorul IS 29 D2 [i motoplanorul IS 28 B2, precum [i avioanele-[coal` IAR-823 [i 825, al`turi de avionul agricol IAR-827.

De la grupul �Aerospa]iale�, din Fran]a, s-au achizi]ionat licen]ele pentru fabricarea elicopterelor cu reac]ie IAR-316 B. |n anul1977, s-a achizi]ionat [i licen]a de fabricare a elicopterului cu reac]ie IAR-330. Majoritatea acestor aeronave au intrat \n \nzestrareaavia]iei militare rom#ne.

La fel de spectaculoas` este [i dezvoltarea celorlalte fabrici de avioane: \n 1972, s-a \nfiin]at |ntreprinderea de Avioane Craiova,al c`rei profil de produc]ie este construc]ia avioanelor cu reac]ie IAR-93 [i IAR-99.

Sub noua sa titulatur`, Avioane S.A. Craiova, \ntreprinderea continu` realizarea programelor IAR-93 B [i IAR-99, dar realizeaz`[i un nou prototip, IAR-99 {OIM.

La \nceputul anilor �70, IRMA�Bucure[ti, \n colaborare cu firma �British Aerospace�, fabric` un num`r de subansambluri dincompunerea avionului BAC 1-11, precum [i varianta rom#neasc` a avionului, numit` ROMBAC 1-11. Tot aici se fabric` [i avioanelede transport mici BN-2 ISLANDER.

La Bac`u, cel de-al patrulea centru al industriei aeronautice rom#ne[ti, \ncep#nd cu anul 1978, |ntreprinderea de Avioanefabric` avionul-[coal` IAK-52. Tot la Bac`u, \n anii �90, fosta uzin` de repara]ii avioane � Societatea �AEROSTAR� �, \n colaborarecu firma israelian` �ELBIT�, a realizat modernizarea avioanelor MiG-21, rezultatul spectaculos fiind aeronava de lupt` MiG-21LanceR, care a redevenit competitiv` \n r#ndul avioanelor din categoria ei.

Este remarcabil faptul c`, \ntr-o foarte scurt` perioad` de timp, aceste fabrici au realizat produse care ne-au reprezentat cusucces \n ]ar` [i \n str`in`tate.

1949. Sub conducerea ing. Radu Manicatide, la Bra[ov seconstruie[te avionul IAR-811. Seria avioanelor IAR va

continua \n anii urm`tori p#n` la IAR-827, av#nddestina]ii diferite: [coal`, antrenament, sportive,

performan]` [i utilitare""""" IAR-811 under the care of diplomate engineer RaduManicatide in Bra[ov. The series of IAR aircraft will

continue up to the IAR-827, with the followingdestinations: school, training, acrobatics, performance and

agriculture

Noiembrie 1971. |ncepe programul de fabrica]ie sublicen]` a elicopterului IAR-316B

""""" November 1971. The licence manufactureprogramme of the IAR-316B helicopter starts

Iulie 1974. |ncepe programul de fabrica]ie sub licen]`a elicopterului IAR-330H

""""" July 1974. The licence manufacture programme of theIAR-330H helicopter starts

Avion ICAR Universal fabricat la ICAR \n 1934,apar]in#nd ARPA

""""" The Universal ICAR aircraft manufactured at ICARfactory in 1934, belongs to ARPA

IAR-13

IAR-24 IAR-80

REPERE ALE AERONAUTICII ROM@NE

35CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

At the end of 1967, the aeronautical industry had two consolidated units, with their own planning teams and withmanufacturing units: IRMA, set up in 1964 in Bucharest, subordinate to the Transportation Ministry, and URA � setup in 1954 at Bacau, subordinate to the Defense Ministry. There was also a glider unit at Ghimbav.

In 1968, the revival of the aviation industry was decided, by setting up the Aeronautical Construction Enterprisein Brasov, on the support of the glider unit at Ghimbav. This unit made a series of gliders and powered gliders thatcompelled international recognition: glider IS 29 D2 and power glider IS 28 B2, as well as school-aircrafts IAR-823 and825, and the farming plane IAR-827.

From the �Airspace� group in France, the licences to build jet helicopters IAR-316 B were bought. In 1977 thelicence to build the jet helicopter IAR-330. Most of these aircrafts were acquired by the Romanian Military Aviation.

The development of the other airlplane factories is just as spectacular: in 1972 the Airplane Enterprise Craiova wasset up in order t o build the IAR-93 and IAR-99 jet airplanes.

With the new title, Airplanes S.A. Craiova, the enterprise continues with the IAR-93 B and IAR-99, but also buildsa new prototype IAR-99 HAWK.

At the beginning of the 70�s IRMA-Bucarest, together with �British Aerospace� manufacture a number of buildingblocks used to build the BAC 1-11 aircraft, as well as the romanian version of ROMBAC 1-11. The small BN-2 ISLANDERtransport planes are built.

At Bacau the fourth centre of the Romanian aeronautical industry, beginning with 1978, the Airplane Enterprisebuilds the school-aircraft IAK-52. Also in Bacau, in the 90�s the former airplane repair factory � �AEROSTAR� �together with the israeli firm �ELBIT�, performed the modernization of MiG-21 airplanes, achieving the spectacularMiG-21 LanceR, that became competitive again among the airplanes in its class.

It is remarkable the fact that, in a very short period of time these factories have manufactured products that havesuccessfully represented our country here and abroad.

Avionul de v#n`toare [i bombardament IAR-93, avion reactivsubsonic de produc]ie rom#neasc`

""""" Fighter bomber IAR-93, subsonic jet aircraft of Romanianmanufacture

Avionul de [coal` [iantrenament IAR-823

""""" Schooling and trainingaircraft

IAR-823

Aprilie 1978. Primul avion IAK-52fabricat la Bac`u

""""" April 1978. The first IAK-52 aircraftmanufactured at Bacau

Avionul de [coal` [i antrenament IAR-99 {oimconstruit la I.Av. Craiova

""""" Schooling and training IAR-99 {oim jetmanufactured at I.Av. Craiova

1968. Se fabric` \n serie, sub licen]` avioanele BN-2""""" Series fabrication under licence of the BN-2 aircraft

""""" In England, is signed the agreement for thefabrication of the BAC 1-11 medium range

aircraft in cooperation with British Aerospace

1978. |n Anglia se semneaz` cu consor]iulBritish Aerospace, contractul de fabricare \ncomun a avionului mediu curier BAC 1-11

FOR}ELE AERIENE |N LUME

36 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Primul zbor pentru avionulde v#n`toare invizibil

F-35B Lightning IIPilotul de teste Graham Tomlison, fost pilot de avioane Harrier, a avut onoarea de

a \n`l]a \n aer [i de a efectua primul zbor cu noul model F-35B Lightning II. Desf`[urat\n data de 11 iunie a.c., la sediul companiei Lockheed Martin de la Fort Worth, zborula \nsemnat o premier` deosebit`: primul zbor al unui avion ce poate oferi capabilit`]i\ntrunite � invizibilitate, vitez` supersonic` [i decolare-aterizare vertical`. Avionul aefectuat, \n cadrul acestui zbor de debut, manevre la o \n`l]ime de peste 4.500 metri,verific`ri ale varia]iilor de putere \ncercat` a motorului [i teste ale subsistemelorexistente \n dotare.

Ca element de noutate, s-a remarcat amplasarea unui rotor destinat decol`riiverticale chiar \n spatele cabinei. Acesta, produs de compania Rolls-Royce, poate oferiun suport de peste 18.000 kg/for]` la decolare. De asemenea, la noul model, trecereade pe sistemul clasic F-35B pe sistemul STOVL (short take off and vertical landing) sepoate face printr-o simpl` ap`sare de buton a pilotului.

NOUL GRIPEN DEMONSTRATOR

Cel mai recent produs al companiei SAAB din domeniul avia]iei militare, modelulGripen Demonstrator 39-7, a fost prezentat \ntr-o ceremonie desf`[urat` la Linkoping,Suedia, \n data de 23 mai a.c., \n fa]a a peste 700 de invita]i [i reprezentan]i ai mass-mediei interna]ional`.

Noul avion se remarc` prin prezen]a unui motor mai puternic, a unui sistemmodular de avionic`, prin capacit`]i mai mari de \nc`rcare [i autonomie sporit`. Deasemenea, pe noul model va fi instalat [i un radar performant, de tip AESA (activeelectronically-scanned array). Provenit din modelul JAS39B, Gripen-ul Demonstratorface parte din strategia de implementare a avioanelor Gripen NG (Next-Generation),program estimat a se \ncheia la finele anului 2015.

Exerci]iul �ADEX 08�

|n cadrul programului �Parteneriatpentru Pace�, program ce cuprindeactivit`]i desf`[urate de parteneriindividuali cu Alian]a Nord-Alantic` (\nprezent sunt \nscrise 24 de state caparteneri NATO), s-a desf`[urat, \nFinlanda, exerci]iul anual de ap`rareaerian` multina]ional �ADEX�. |n acestan, au participat deta[amente dinDanemarca, Germania, Fran]a [i Anglia.Deta[amentul britanic a fost cel mainumeros, avia]ia militar` deplas#nd \nFinlanda peste 50 de aeronave [i 1.300de militari.

Scopul exerci]iului a fost deantrenare \n comun, prin prisma folosiriiunui scenariu amplu, cu elemente debombardament aer-sol, atacuri aerieneindividuale [i \n forma]ii, misiuni dec`utare-salvare [i evacuare, precum [ide aprovizionare cu materiale [i trupe\n zone de conflict.

Desf`[urat \n sudul Spaniei, la BazaAerian` a For]elor Aeriene Spaniole de laMoron, exerci]iul �Typhoon Meet� a reunitpeste 20 de aeronave de tip Typhoon, de lamodelul F2, p#n` la cel de tip FGR4.Avioanele, apar]in#nd For]elor Aeriene dinSpania � 11 avioane, Italia � 4, Germania �3 [i Anglia � 4, au trebuit s` fac` fa]`cerin]elor scenariului propus de exerci]iu:

Exerci]iul �Typhoon Meet�executarea de zboruri \n comun, realizareainteroperabilit`]ii \ntre diferi]i operatori depe aeronavele Typhoon, executarea demisiuni de lupt` aer-aer \mpotriva unorposibili inamici.

Aria de executare a exerci]iului a fostuna extrem de vast`, incluz#nd aproape

toat` coasta atlantic` a Spaniei (cu punctede referin]`, \n cadrul misiunilor, laToledo, Albacete [i Huelva). |n cadrulpreg`tirii, �inamicii� au fost asigura]i prinprezen]a, la exerci]iu, a unor avioane detip EF-18 (Spania), Mirage F1 (Fran]a),AV-8B [i F-16 (Portugalia).

Primul zbor pentru avionulde v#n`toare invizibil

F-35B Lightning II

Capabilitateapara[ut`rii cu precizie

La sf#r[itul lunii mai a.c., a avut loc la BazaAerian` Cazaux, Fran]a, un exerci] iudemonstrativ privind capabilitatea para[ut`rii cuprecizie a \nc`rc`turilor cargo din avioane militare.

|n timpul demonstra]iei au fost prezentate[i testate cele mai recente sisteme [i tehnologiidin domeniu, precum para[ute ghidate prin GPS,tehnici de ghidare etc.

Un num`r de 150 de delega]i din 13 ]`ri auparticipat la eveniment, printre participan]i

reg`sindu-se militari, speciali[ti din industria deprofil sau para[uti[ti.

Tehnologia para[ut rii cu precizie reprezint`una din cele 11 ini]iative adoptate de NATOprivind ap`rarea \mpotriva terorismului.

FOR}ELE AERIENE |N LUME

37CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Ultimul zborpentru F-117Nighthawk

Dup` 26 de ani de serviciu \n slujba For]elor Aeriene ale SUA, ultimele 4 avioaneopera]ionale de tip F-117 Nighthawk au efectuat un ultim zbor c`tre Baza Aerian`Tonopah, Nevada, locul de trecere \n stare de inoperativitate.

|nainte de decolare, angaja]ii companiei Lockheed Martin, fo[ti pilo]i [i numeroasepersonalit`]i au spus adio modelului Nighthawk, mul]i dintre ace[tia l`s#ndu-[isemn`turile pe u[ile avioanelor. Zborul grupat al celor 4 avioane a avut [i un impactvizual deosebit, aeronavele fiind marcate special � prin desenarea drapelului SUApe fuzelaje [i inscrip]ionarea cozilor cu numele unit`]ilor de care au apar]inut.Cunoscut ca primul avion opera]ional �invizibil�, modelul F-117 Nighthawk a adunatpeste 1.000 de misiuni de lupt` [i a deschis calea avia]iei militare spre modelenedetectabile de radar.

Odat` cu debutul trimestruluial II-lea al anului curent, a \nceputproduc]ia de elicoptere de tip Mi-171, conform declara]iilor guver-nului chinez, ac]iune ce vine \nconfirmarea succeselor oferitede testele executate de Com-pania Sichuan Lantian Helicopter.Aceast` companie \[i propunerealizarea unui num`r de 80 deelicoptere anual, aparate ce vorintra, \n principal, \n dotareaCorpului de Avia]ie a Armatei de

Eliberare Chineze.Structurat pe modelul oferit de

partenerul rus, compania MilMoscow Helicopter P lant ,elicopterul Mi-171 din variantachinez` va beneficia de softuriadaptate, de o tehnologie nou`\n ceea ce prive[te materialul deconstruc]ie a [asiului, precum [ide un nou tip de radar. Pentruacest an este estimat` intrarea\n serviciu a cel pu]in 20 deaparate.

CHINAPRODUCE

ELICOPTEREMI-171

|n perioada 31 mai � 01 iuniea.c., \n localitatea Cognac,Fran]a, s-a desf`[urat un intere-sant miting aviatic, care a reu[its` prezinte c#teva elemente depitoresc, dar [i de senza]ie dindomeniul avia]iei militare [i civilefranceze.

Dintre participan]i s-auremarcat pilo]ii de la PAF(Patrouille de France), dar [iforma]ia de elicoptere TangoBleu, prezent` \n premier` la un miting aerian. Interesant` s-a dovedit a fi [i expozi]iastatic`, element care a oferit participan]ilor oportunitatea de a admira aeronave detip C-130 Hercules, Eurofighter Typhoon, F-16 Hollandais, UAV-uri SIDM.

Cei peste 20.000 de participan]i au beneficiat [i de manifest`rile culturaleexistente, adiacente mitingului: concerte, concursuri [i chiar lec]ii gratuite de pilotajpentru avioane u[oare.

5898:;*<=>8<:*?<*/@;:<A

"

37

37 38

39

39

40

40

38

38 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

INSTRUC}IE

Gen de arm` de baz` al subsistemuluiarmelor active (de neutralizare [inimicire) din cadrul sistemului ap`r`riispa]iului aerian, rachetele sol-aerconstituie o component` cu organizare [ifunc]ionalitate specifice.Despre exerci]iile tactice cu trageri delupt` executate în poligonul Capu Midiade racheti[tii sol-aer s-a scris de fiecaredat`. Au fost descrise tehnica, modul depreg`tire [i executare a tragerilor, aufost publicate impresii, dorin]e sausperan]e ale oamenilor, aleprofesioni[tilor care, indiferent deanotimp sau de starea vremii, suntpreg`ti]i s` asigure supravegherea [iap`rarea aerian` a obiectivelor încredin-]ate.Permanentizarea procesului derestructurare [i redimensionare ainstitu]iei militare din ultima decad` nuputea r`mâne f`r` urm`ri nici în rândulacestei arme din compunerea For]elorAeriene. Astfel, în ultimii ani, au fostdesfiin]ate o serie de structuri, schimbulde genera]ii se face mult mai repededecât în trecut, mentalitatea la nivel deindivid în cadrul unui batalion este omentalitate bazat` pe coeficien]i deperforman]`, cantitatea a l`sat loccalit`]ii. Toate aceste transform`ri îns`au fost înregistrate la nivelul resurseiumane, la nivelul omului, alspecialistului. Un lucru l`udabil, dealtfel, întrucât este un truism de multrecunoscut printre manageri c` valoarea[i performan]ele unei institu]ii sunt datede valoarea angaja]ilor.Din p`cate, limit`rile bugetare, care seperpetueaz` de la an la an, au ca efectimediat întârzierea achizi]ion`rii detehnic` modern`, compatibil` cuevolu]ia [i nivelul tehnicii începutului desecol XXI, de tehnic` compatibil` cu ceaa armatelor partenere.Întârzierea achizi]ion`rii de tehnic`nou`, modern`, risc` s` aib` un efect debumerang, în condi]iile în care an de an,tot mai mul]i speciali[ti aleg s`p`r`seasc` sistemul militar pe fondullipsei de perspective. Ce e cu adev`ratalarmant îns` este c` printre cei carealeg o alt` carier` în societatea civil`,mul]i fac parte din genera]iile tinere,dintre cei care ar trebui s` participe laasigurarea schimbului de genera]ii.Astfel, investi]ia în resursa uman`, atâtde necesar` [i de benefic` în cadruloric`rei organiza]ii, risc` s` piard` dinconsisten]a [i din scopul ini]ial.Pentru a evita o astfel de risip` deresurse [i energie, cu consecin]enegative greu de cuantificat într-unorizont mediu sau mare de timp, estenecesar ca factorii de r`spundere de latoate nivelurile s` ia deciziile care seimpun în aceast` direc]ie, deoarecepentru a fi cu adev`rat profesioni[ti [icompatibili cu partenerii din NATO nusunt suficiente numai profesionalismul [id`ruirea oamenilor. Aceste dezideratesunt absolut necesare, dar nu [isuficiente.

Imagine deImagine deImagine deImagine deImagine decampaniecampaniecampaniecampaniecampanie

Norii vine]ii ce spal` autostrada A2în rafale nervoase ne dau impresia c`,de[i am plecat la primele ore ale dimine]ii,în loc s` ajungem ziua, vom ajungenoaptea la Capu Midia, chiar dac`drumul nu dureaz` mai mult de trei ore.Soarele este prizonierul norilor în aceast`diminea]` mohorât` de la mijlocul lui mai,iar asta este o veste nu foarte fericit`pentru cei care trebuie s` execute tragericu rachete sol-aer.

Odat` ajun[i în tab`ra de instruc]iede la malul m`rii, am realizat c` noriis-au mai împr`[tiat, în schimb, ploaiaamenin]a perimetrul sectorului detragere. Atmosfera de r`zboi din poligon,unde tehnica de rachete sol-aer eradispus` �în forma]ie de lupt`�, cucomandamentele amenajate în corturi decampanie [i antenele sta]ii lor deradioloca]ie scrutând orizontul în celetrei dimensiuni (azimut, distan]` [iîn`l]ime), era sporit` astfel prin prismacondi]iilor meteo.

Dup` un scurt briefing de informare,realizat de ofi]erul de rela]ii publice alBrig`zii 1 Rachete Sol-Aer, maiorul

DANSÂND ÎN PLOAIEAdrian En`chescu, privind obiectiveleexerci]iului, am decis s` afl`m am`nuntedirect de la cei implica]i, oamenii caredeservesc aceast` tehnic`.

Racheta înRacheta înRacheta înRacheta înRacheta înpozi]ie de lupt`!pozi]ie de lupt`!pozi]ie de lupt`!pozi]ie de lupt`!pozi]ie de lupt`!

La umbra amplasamentului decampanie ce marca pozi]ia punctului decomand` al brig`zii, începuse dejaraportul. Comandan]ii subunit`]i lorprimeau ultimele preciz`ri în vederearealiz`rii misiunii în cele mai bune condi]ii.Activitatea nu a durat mai mult de câtevaminute. Oamenii [tiau foarte bine ce aveaude f`cut, iar antrenamentele desf`[uratevreme de dou` s`pt`mâni, pe timpulaplica]iei, demonstraser` cu prisosin]`acest lucru.

În curând, comandantul unit`]ii [i,totodat`, conduc`torul tragerii, generalulde brigad` Haralambie Oprea, avea s`ordone trecerea subunit`]ilor în starea depreg`tire pentru lupt`. Acest lucrupermitea urm`rirea electronic` aelicopterului IAR-330 pe timpul evolu]ieisale deasupra m`rii, având ca misiunecercetarea aerian` [i maritim` a sectoruluide tragere, precum [i verificarea orient`rii

DANSÂND ÎN PLOAIE

|n coloan`, spre rampa de lansare

Dancing in the rain

As a basic branch of active weapon sub-system (negation and annihilation weapons), surface-to-air missiles are a component of air defense system with distinctively organized and operated.

Exercise ISTRIA 2008 aimed at improving planning and control capability of the 1st SAMBrigade and of SAM and technical Battalion Commands as related to a better training andoperational employment. It was also designed to train participating troops for integrated operationin order to become capable to efficiently counter air enemy.

39CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

INSTRUC}IE

rampelor de lansare.�Scopul exerci]iului const` în

perfec]ionarea capacit`]ii de planificare [iconducere a comandamentului Brig`zii 1Rachete Sol-Aer [i a comandamentelorbatalioanelor de rachete sol-aer [i tehnicîn aplicarea formelor, procedeelor [iprincipiilor de preg`tire [i ducere aac]iunilor de lupt`, precum [i \n antrenareatrupelor participante pentru a ac]ionaintegrat în vederea contracar`rii ac]iuniimijloacelor aeriene ale adversarului�,ne-a informat generalul de brigad` Oprea.

În pozi]iile de tragere, activit`]ilepreg`titoare lans`rii rachetelor sunt în toi.Este momentul înc`rc`rii rachetelor perampele de lansare. De[i servan]ii f`cuser`b`t`turi în palme în urma sutelor deantrenamente f`cute pentru a se încadraîn baremul de timp alocat acestei manevre,sunt pu]in emo]iona]i acum, când lâng`fiecare dintre ei se afl` un membru alechipei de arbitri. Pentru câ]iva, emo]iilesunt sporite [i datorit` faptului c` vormanevra pentru prima dat` o rachet`real`. Cu racheta-[coal`, parc` lucrurilep`reau ceva mai simple. Este vorba îns`doar de un moment psihologic, întrucâtemo]iile dispar ca prin farmec o dat` cuprima comand` a comandantului deramp`: �Racheta în pozi]ie de lupt`!�.Mâinile încep s` lucreze rapid [i sigur,ritmul alert fiind impus de rapoartele scurteale servan]ilor, care se aud pân` departe,pe mare: �Servant 1, GATA!�, �Servant 2,GATA!�, �Servant 3, GATA!�. În câteva

minute, toate rachetele sunt în pozi]ie delupt`, iar echipele rampelor de lansare [iarbitrii p`r`sesc amplasamentele detragere.

Matematic` sau. . .Matematic` sau. . .Matematic` sau. . .Matematic` sau. . .Matematic` sau. . .poezie?poezie?poezie?poezie?poezie?

Tragerile urmeaz` s` înceap` dintr-unmoment în altul. Privitorii î[i caut` locuriprielnice pentru a putea urm`ri spectacolulîn cele mai bune condi]ii de vizibilitate [isiguran]`.

Printre pic`turile de ploaie, s`ge]ilerampelor de lansare ale primei subunit`]ise ridic` în v`zduh. Prima rachet`-]int`este lansat` deasupra m`rii. Antenelecabinei emisie-recep]ie se fixeaz` pe ]int`,iar rachetele urmeaz` instantaneu aceea[idirec]ie. Brusc, se aude mai întâi un declicînfundat, urmat instantaneu de un tunetapocaliptic. Prima rachet` porne[te, cu un[uierat prelung, t`ind cerul într-un teribil,gigantic [i neprietenos arc de foc.P`mântul se cutremur`, în vreme ce stropiide ploaie par, pentru o frac]iune desecund`, încremeni]i în peisaj, suspenda]iparc` de cer prin fuioarele sub]iri de fumale exploziei. La pu]in timp, filmul se repet`,cadru cu cadru. A lansat o alt` subunitate,în vreme ce ploaia s-a înte]it, jucând parc`rolul de inamic, ceea ce nici nu era departede adev`r, întrucât norii creeaz` peecranele radar un bruiaj pasiv, îngreunând

astfel vizibilitatea. Cu toate acestea, rachetaurmeaz` o traiectorie precis`, impus` deofi]erul cu dirijarea, iar cercul de foc sestinge undeva, departe, în ciuperca uneiexplozii. La ]int`!

Pe timpul tragerilor, în cabinelecomplexului, timpul se scurge când preaîncet, în momentele ce prevestesc primireamisiunii de lupt`, când prea repede, dinmomentul în care racheta-]int` estelansat`.

O rachet` înc`rcat` pe ramp`, înpoligon, aduce o lini[te aproape nefireasc`în cabine. Lini[tea dinaintea furtunii... Oconcentrare întins` la maximum pe chipulofi]erului cu dirijarea, al comandantului,pe chipurile operatorilor, de fapt pechipurile întregului echipaj. To]i [tiu c` încâteva momente vor primi misiune delupt`, iar concentrarea lor se va îndreptac`tre un punct luminos de pe ecran, sprecare trebuie dirijat` racheta. Un punctluminos, care trebuie c`utat în multitu-dinea de semnale reflectate de furia m`rii.Încearc` s` se încurajeze reciproc, dar nuprin vorbe, ci prin comenzi [i rapoarte scurte,dar precise. Au mai f`cut asta de sute, chiarde mii de ori la antrenamente, dar tensiuneacombaterii reale a unei ]inte, cu o rachet`

Alimentarea rachetei cu oxidant

Ultimele preg`tiri \naintede lansare

41

41

42

42

43 44

4443

INSTRUC}IE

40 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

de lupt`, cre[te pe m`sura trecerii timpului.Din acest calm aparent, peste zumzetulciclic al ventila]iei din cabin`, r`zbate voceacomandantului care anun]` lansarea ]intei.Apari]ia acesteia pe ecrane declan[eaz`algoritmul unei ac]iuni de combatere.Comenzi [i rapoarte se succed în doar câtevasecunde, totul culminând cu momentullans`rii. �Pune]i la preg`tire rachetele!�...�Rachetele gata pentru tragere!�...�Batalionul gata pentru tragere!�... �}int`în sector!�... �Lansare!�..., o respira]ie careînghea]` în pl`mâni. Cabina tresalt` lapropriu, sub ploaia de pietre [i p`mânt ce seabate în urma rachetei care a p`r`sit rampa[i î[i începe cursa c`tre ]int`. O curs` dirijat`matematic, secund` cu secund`, prinjonc]iunea dintre oameni [i computere.�Prindere canal 1�... �}int` nimicit`!� �Bra-vo, felicit`ri! A]i fost extraordinari!� � se audevocea r`gu[it` a comandantului.

Chipurile acestor oameni prind contur

abia în momentul în care ies din cabin`.Sunt asudate, dar luminoase. Afar` îia[teapt` ceilal]i membri ai batalionului,bucurându-se ca ni[te copii. Ofi]eri, solda]i[i grada]i voluntari, mai[tri militari,subofi]eri, cu to]ii î[i strâng mâinile [i sefelicit` reciproc. Este desc`tu[area adus`de satisfac]ia lucrului bine f`cut.

Sub zodiaSub zodiaSub zodiaSub zodiaSub zodialucrului binelucrului binelucrului binelucrului binelucrului bine

f`cutf`cutf`cutf`cutf`cut

De[i tragerea a decurs bine,locotenent-colonelul M`rg`rit Puflea,

comandantul batalionului,aflat pentru prima dat` înaceast` postur` la oaplica]ie cu trageri delupt`, nu are mina unui omfericit decât pentru un mo-ment. Men]inerea capa-cit`]ii de lupt` a tehnicii [ia personalului reprezint`preocuparea major` pentrucomandantul subunit`]ii.�Acum, în tranzi]ie, rapor-tul cerin]e-posibilit`]i a de-venit tot mai defavorabilcomandan]ilor. Lipsa ba-

nilor ridic` tot mai multe probleme.Sarcinile de instruc]ie au sc`zut, înfavoarea celor logistice. Asta nu înseamn`îns` c` ne instruim mai pu]in. Cerin]ele aur`mas la fel de mari. Tehnica este a[a cumo [tim, cu o resurs` prelungit` (oare pân`când?). Marele merit pentru men]inereaîn stare de operativitate apar]ineprofesioni[tilor foarte buni care încadreaz`batalionul. Oamenii în]eleg situa]ia,greut`]ile cu care se confrunt` armata [inu se dau b`tu]i, dar aceast` stare delucruri nu poate continua la nesfâr[it.Pentru tehnic` exist` mai[tri cuexperien]`, îns` la comanda subunit`]iloreste nevoie de oameni devota]i meseriei,care s` [tie s` mânuiasc` tehnica [i, înacela[i timp, s` st`pâneasc` [tiin]a [i artade a lucra cu omul. Din p`cate, motiva]iaoferit` de sistem în acest moment nuacoper` presiunile sociale actuale�, suntgândurile care nu-i dau pace proasp`tului

comandant de batalion.Locotenentul Lucian Ene, promo]ie

2003, s-a aflat deja la a doua tragere încalitate de ofi]er cu dirijarea. De[i faceparte din tân`ra gard`, responsabilitateasa a fost una major` în cadrul echipei delupt`. De fapt, de îndemânarea [i depreg`tirea ofi]erului cu dirijarea depindecalificativul batalionului. De st`pânirea sade sine, în acele secunde atemporale, încare decide metoda de dirijare a rachetei,atârn` munca de un an a întreguluicolectiv. Este nevoie de st`pânire de sine,de un psihic puternic, de înving`tor. Nuoricine poate face acest lucru. �A fost otragere dificil`, din cauza condi]iilor meteo.

Ionizarea din atmosfer` a creat bruiaj pasivpe ecranele indicatoarelor, ceea ce acondus la un timp foarte scurt întremomentul prinderii ]intei [i momentullans`rii rachetei. De asemenea, exist` oserie de constrângeri datorate atâtcaracteristicilor rachetei-]int`, cât [ilimit`rilor sectorului de tragere. Îns`

colegii mei au demonstrat c` suntprofesioni[ti des`vâr[i]i [i cu un efort deechip` am reu[it s` trecem acest examencu bine�, ne-a declarat cu modestielocotenentul Ene.

La fel ca în cazul oric`rei arme, prinexcelen]` tehnice, [i în cazul rachetelorsol-aer tot mai[trii militari sunt cei maiapropia]i de �nevoile� complexuluiVOLHOV. Dup` ani de munc` îndispozitiv, s-au ata[at cu tot sufletul demeserie [i de tehnic`. De[i nu o spun, via]alor a fost [i r`mâne tehnica [i serviciul delupt`. Împlinirea ca profesionist nu sepoate afla decât la tehnic`. Dar via]a seschimb`, nu este mereu a[a cum am dorinoi s` fie. Acum, marea lor mâhnire estescoaterea din operativitate [i regrupareafor]elor [i mijloacelor.

Este [i cazul maistrului militar clasaI Marin Boiangiu. Promo]ie 1990, acestaa [i uitat [irul aplica]iilor cu trageri delupt` la care a participat. Pentru el, cabinaemisie-recep] ie nu mai are de multsecrete. A rezolvat atâtea �defecte� de-alungul timpului, încât schemele electriceale unor blocuri le-ar putea reproduce dinmemorie. O tehnic` nou` nu-i d` emo]iideloc experimentatului maistru, îns`perspectiva unei mut`ri departe de cas`îi d` fiori reci pe [ira spin`rii. �Este foartedificil, în condi]iile actuale, s` lucreziîntr-o garnizoan` departe de cas`. {i nucred c` mentalitatea oamenilor esteînvechit`. Sunt alte motive [i se [tiu foarte

Pentru maistrulmilitar cls. I

Marin Boiangiu,cabina emisie-

recep]ie nu maiare nici un secret

Echipele de lupt` ale batalioanelor care au executat trageri curachete sol-aer \n cadrul exerci]iului Istria 2008

Locotenent-colonelul M`rg`ritPuflea, comandant de batalion,[i locotenentul Lucian Ene,ofi]er cu dirijarea, \n cabinaindicare-dirijare, dup` trageri

INSTRUC}IE

41CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

bine. Oricum ar fi, noi ne facem datoria.Iar rezultatele preg`tirii noastre suntvizibile, în fiecare an, aici, în poligon�, ne-a declarat maistrul Boiangiu.

La doar câteva luni de la absolvirea[colii de mai[tri militari, maistrul militarclasa a V-a Gina Pup`z` a participat la oaplica]ie cu trageri de lupt`. Operator lasistemul de formare a comenzilor, unsistem cheie în evolu]ia rachetei spre ]int`,impresii le dup` prima tragere suntrelevante pentru starea de spirit a celuimai tân`r membru al echipei de lupt`:�Abia acum am con[tientizat cu adev`ratresponsabilitatea [i finalitatea munciinoastre. Dincolo de sentimentul împliniriiunui vis, succesul ob]inut ast`zi, al`turide colegii mei, este rezultatul preg`tiriicu seriozitate vreme de mai multe luni�.{tie c` este doar la început de drum, c`mai are multe de înv`]at, îns` se simtenorocoas` c` face parte dintr-un colectivunit, format din oameni responsabili,adev`ra]i profesioni[ti. Am mai aflat de laGina c` fratele s`u este tot maistru militar[i tot la rachete, dar la Bucure[ti, încadrul batalionului HAWK. Ea a ales�clasicul VOLHOV�, deoarece esteîndr`gostit` de ora[ul Bra[ov, unde arvrea s` stea cât de mult îi va permitecariera militar`. Între timp îns`, urmeaz`

[i cursurile Facult`]ii de Administra]iePublic`, pentru c` niciodat` nu se [tiece-]i rezerv` viitorul. Iat`, a[adar, cum ofat` poate deveni un exemplu de urmatîntr-o lume considerat`, pân` nu demult,ca apar]inând exclusiv b`rba]ilor.

Ziua ceaZiua ceaZiua ceaZiua ceaZiua ceamai lung`mai lung`mai lung`mai lung`mai lung`

Brigada 1 RacheteSol-Aer a încheiat cu brioexerci]iul de evaluare apreg`tirii tehnicii [ipersonalului. Oameniilocotenent-coloneluluiDinu {tef`nescu, ailocotenent-coloneluluiM`rg`rit Puflea [i ailocotenent-coloneluluiValentin Ranga [i-audemonstrat din plinprofesionalismul. Ei au fost ajuta]i deoamenii de la batalionul tehnic, condus delocotenent-colonelul C`t`lin Berheci.La final, au fost felicita]i cu to]ii de [efulStatului Major General, amiralul dr.Gheorghe Marin.

Îns` ziua nu s-a încheiat. În poligon,tragerile continu`. E rândul colegilorno[tri, racheti[ti ai For]elor Terestre s`-[idovedeasc` m`iestria, lansând cu odeosebit` precizie rachete KUB, A-95 [iOSA asupra ]intelor aeriene.

Pentru personalul poligonului, asta esteziua cea mai lung`. Oamenii s-au obi[nuitde mult cu programul prelungit. În fiecare

an, poligonul Capu Midiag`zduie[te mai multe seriide aplica]ii cu trageri delupt`, la care particip`unit`]i [i subunit`]i apar-]inând For]elor Aeriene,For]elor Terestre, Coman-damentului Logistic, SRIsau chiar subunit`]i alealtor state partenere, careconsider` loca]ia de laCapu Midia drept ofacilitate deosebit` pentruantrenamentul propriilorstructuri de artilerieantiaerian` [i rachete sol-

aer.De anul acesta, serviciile oferite de

personalul poligonului s-au diversificat, amaflat de la comandantul taberei, colonelulVirgil Gherghe: �Începând cu aceast`aplica]ie, serviciul de preg`tire [i lansarea rachetelor-]int` se realizeaz` cu perso-

nalul poligonului, fapt ce conduce la oeconomie important` de resurse pentruStatul Major al For]elor Aeriene, încontextul unei astfel de aplica]ii. Pân` înprezent, acest serviciu era oferit deElectromecanica, contra cost. În ultimulan îns`, am instruit personalul poligonuluiîn aceast` direc]ie [i azi am probat c`putem oferi acest serviciu cu succes�.

"

În poligon, stresul cap`t` o cu totulalt` form`. Nimic nu seam`n` cu ce s-aîntâmplat cu o zi înainte sau cu un anînainte, chiar dac`, la prima vedere, a[apare. Fiecare lucru e cu totul nou.Oamenii se schimb` de la an la an,înc`rca]i cu alte responsabilit`]i,experimentând alte func]ii, alte sarcini.Cei mai în vârst` o simt din plin. Asupralor, poligonul a l`sat urme adânci,marcate prin calmul [i experien]a cucare privesc fiecare zi ca pe o nou`provocare. Cei mai tineri privesc spreviitor [i încearc` s` se adapteze,cuprin[i de o stare oscilant`, unamestec între team` [i ambi]ie, întrelamentare [i revolt`. Sunt, toateacestea, urmele unui poligon prin careau trecut multe genera]ii [i prin care,cu siguran]`, vor mai trece multegenera]ii în lupta lor pentru a-[iconfirma profesionalismul. S` sper`mîns` c` o vor face pe o tehnic` modern`,cât mai curând.

Maistrul militarcls. a V-a GinaPup`z`, operatorpe sistemul deformare acomenzilorrachetei

{eful Statului Major General,amiralul dr. Gheorghe Marin,a apreciat, la finalulexerci]iului, profesionalismulracheti[tilor

45

45

46

46

47

47

48

48

MISIUNI AERONAVALE

42 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

a sf#r[itul lunii mai, \n cadrul exerci]iului cu trupe [i trageri cu rachete navale reale pe mare �

�VECTOR 2008",�VECTOR 2008",�VECTOR 2008",�VECTOR 2008",�VECTOR 2008", preg`ti t [i condus de c`treComandamentul Flotei al For]elor Navale Rom#ne,desf`[urat \n Marea Neagr`, pe Dun`re [i pe CanalulDun`re-Marea Neagr`, au fost angrena]i peste 3.000de militari. Dun`rea a r`sunat sub ecoul tragerilor dearti lerie de pe nave, iar punctul culminant alexerci]iului, determinat de amploarea [i severitateam`surilor de securitate, l-au constituit lans`rile derachete nav`-nav`, care au avut ca �baz`� navapurt`toare de rachete �Pesc`ru[ul�.

Baza 86 Aerian` de la Fete[ti a fost solicitat` s`execute cercetarea [i supravegherea din aer a raionuluide tragere, dispus \n largul apelor teritoriale rom#ne[ti.Pentru misiune au fost alocate un avion MiG-21 LanceR[i un elicopter IAR-330 Puma.

Dup` ce am condensat datele stricte aleexerci]iului, furnizate de locotenent-comandorullocotenent-comandorullocotenent-comandorullocotenent-comandorullocotenent-comandorul(m(m(m(m(m.....) Ion Burghi[an) Ion Burghi[an) Ion Burghi[an) Ion Burghi[an) Ion Burghi[an, am r`mas la Borcea, peaerodromul care, din coasta Dun`rii, \[i trimitemesagerii \n aer, ca s` rememorez \mpreun` cu pilotullocotenent-comandor (avlocotenent-comandor (avlocotenent-comandor (avlocotenent-comandor (avlocotenent-comandor (av.) V.) V.) V.) V.) Viorel Burnichiiorel Burnichiiorel Burnichiiorel Burnichiiorel Burnichizborul s`u pe linia de foc:

�Am fost desemnat s` execut misiunea decercetare aerian` cu avionul MiG-21 LanceR. Amdecolat la ora stabilit de pe aerodromul Fete[ti. Vremeaera bun` de zbor, cerul senin, \n schimb umiditatea dinaer era destul de mare [i \mi putea pune probleme \nceea ce prive[te vizibilitatea. Cercetarea din aer are [io component` vizual`.

Dup` decolare, am raportat <<totul normal>> [i

am continuat traiectul c`tre Marea Neagr`. |n urcare,am intrat \n leg`tur` cu ATC RADAR, comunic#ndu-ipozi]ia [i nivelul la care sunt. |n scurt timp, am ajunsla traversul localit`]ii Mihail Kog`lniceanu, am cerutaprobarea de traversare a axului pistei prin partea denord, iar cu aerodromul sub planul st#ng, am luat<<\n piept>> briza umed` a m`rii.

Priveam c`tre punctul \n care aveam s` ies pemare � verticala poligonului de la Capu Midia. Cumb`nuisem, vizibilitatea oblic` nu era deloc str`lucit`.Poate s` fi fost aproximativ 6 kilometri, apa m`riifiind acoperit` de un aer ce]os, care f`cea dificil`observarea. |n sf#r[it, mi-am spus, am ie[it deasupram`rii [i, de aici, misiunea mea \ncepea cu adev`rat.

Am luat leg`tura cu punctul de comand` de pefregata F 222 <<Regina Maria>>. La dirijarea apropiat`era un prieten � Sergiu Divoiu �,Sergiu Divoiu �,Sergiu Divoiu �,Sergiu Divoiu �,Sergiu Divoiu �, fost coleg deaerodrom pe c#nd eram la Mihail Kog`lniceanu, cucare discutasem \n am`nunt detaliile misiunii laconferin]a final` de planificare. Mi-a oferit foarte degajatdatele despre identificare, ca [i cum voia s`-mitransmit` [i mie starea lui, [i mi-a aprobat intrarea \nraionul de tragere pentru cercetarea final`, \naintealans`rii. Am r`suflat u[urat, bucur#ndu-m` c` p#n`aici totul este \n regul`, dar a trebuit s` trag [i maiad#nc aer \n piept pentru c` ce era mai greu, abiaacum \ncepea.

Sergiu m-a dirijat c`tre latura de sud, unde erapozi]ionat` [i fregata <<Regina Maria>>, iar c#ndam ajuns la traversul lor, mi-a zis:

� Acum e[ti << \n pupa>>fa]` de noi!

M-am uitat \n dreapta [iam v`zut fregata. Apoi, peemisie:

� La vedere!M` uitam pe formatul

electronic al radiolocatorului debord [i am v`zut, limpede [iclar, \ntreg dispozitivul de pelatura de sud a pol igonuluidesemnat de marinari. C`tre<<linia fierbinte>> � direc]ia detragere � nu se vedea nimic,\ns` trebuia s` verific.

Am urmat traiectul stabilit cercet#nd marea: nimicdeosebit. M-am uitat c`tre ]`rm, se vedea doar olinie \nchis` la culoare, un pic mai groas` dec#torizontul. <<Aha, deci a[a trebuie s` vad` marinarii]`rmul c#nd se \ntorc acas`!>> N-am apucat s` \mitermin g#ndul [i m-am uitat la vitez`: 450 de km/h. |nc`[ti, navigatorul:

� Ai \n dreapta, la ora 2, drum magnetic 29, 5

mile, ]inta!� Negative contact, am r`spuns.|n mod cert vizibil itatea era slab`, dar \n

urm`toarele 10 secunde am reperat ]inta. Exact cumapreciasem: vizibilitatea oblic` nu era mai mare de6�7 kilometri.

|n timp ce zburam c`tre ]`rm pe latura nordic`,am mai aruncat o privire c`tre zona de interes \ncare urmau s` fie lansate rachetele, c#nd m-a apelatdin nou navigatorul:

� Aprob p`r`sirea raionului, intr` cu M.K. peaceea[i frecven]`, mul]umim pentru participare!

� Confirm, mul]umesc [i eu.C`tre cas`, am sim]it c#t de tensionat eram.

M-am relaxat, at#t c#t te po]i relaxa \n avion, iar \nurm` am aterizat. Eram transpirat de parc` f`cusembaie \mbr`cat. Mi-am f`cut debriefing-ul, \ns` sim]eamc` lipse[te ceva. Dup` o or` de la aterizare, m-asunat Sergiu Divoiu:

� Burule, misiunea a fost un succes, [eful nostru\]i transmite oficial mul]umiri.

� |n regul`, [i eu v` mul]umesc. M` bucur c`am fost de ajutor.

Abia atunci misiunea mea se \ncheiase [i amputut r`sufla u[urat. <<Mission accomplished>>�.

PILOT PE LINIA DE FOC

Urmeaz` decolarea...

Pilotul Viorel Burnichi �confirmat ca instructor de zbor

PILOT PE LINIA DE FOC

Flying the fire lineBy the end of May, over 3,000troops were

involved in VECTOR 2008 Exercise consistingof live of-shore firings using naval missiles.The Exercise was led by Romanian NavyCommand and conducted within an extendedarea which included the Black Sea, Danubeand Danube-Black Sea Channel. The Danubevibrated with echoes of artillery firings. Ship-to-ship missile launching performed from themissile carrier-ship �Pescarusul� was the climaxof the Exercise considering the extended andstrict cautions taken.

The 86th Air Base in Fetesti was requestedto perform air reconnaissance and observationof the firing range at open sea. One MiG 21LanceR fighter and one IAR 330 Pumahelicopter were assigned to accomplish thismission.

MISIUNI AERONAVALE

43CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

"

Sub semnele unei continuit`]i a[ezate [i ale uneidurabilit ]i dovedite, grupul de pilo]i marinari care \ncepeaupreg`tirea acum mai bine de un an de zile \n For]eleAeriene, ast zi sunt foarte aproape de vremea certific`riiascensiunii lor.

În luna mai 2008, în raioanele de dincolo de drumurilenavale comerciale, la estul Constan]ei, au avut loc preg tirea[i atestarea pilo]ilor-instructori ai grup`rii de zbor de laTuzla, executate în conformitate cu clauzele contractuluiIAR Bra[ov � For]ele Navale, parte a programului de livrarea elicopterelor Puma NAVAL. Protagoni[tii misiunilor decertificare au fost echipa instructorilor de zbor, condus dec tre Miron R\nde]ean, Miron R\nde]ean, Miron R\nde]ean, Miron R\nde]ean, Miron R\nde]ean, pilot [ef, responsabil [colarizarepilo]i pentru apuntare din Statul Major al For]elor Navale, [iRadu Mihai B\rlea,Radu Mihai B\rlea,Radu Mihai B\rlea,Radu Mihai B\rlea,Radu Mihai B\rlea, pilot instructor, sus]inu]i de o echip`logistic [i de zbor complet , care, pentru c#teva zile, au�predat� [tafeta noilor instructori de zbor \n �apuntare.�Elevii� din echipajul certificat nu au fost, cum era de a[teptat,locotenen]ii care se instruiesc pe acest tip de elicopter, civiitorii lor instructori: comandorul Dorel Du]`, comandorul Dorel Du]`, comandorul Dorel Du]`, comandorul Dorel Du]`, comandorul Dorel Du]`, [ilocotenent-comandorul Alexandru Ionescu.locotenent-comandorul Alexandru Ionescu.locotenent-comandorul Alexandru Ionescu.locotenent-comandorul Alexandru Ionescu.locotenent-comandorul Alexandru Ionescu.

Gazda noastr`, c`pitan-comandorul Marianc`pitan-comandorul Marianc`pitan-comandorul Marianc`pitan-comandorul Marianc`pitan-comandorul MarianS`vulescu, comandantul fregatei F 221 �RegeleS`vulescu, comandantul fregatei F 221 �RegeleS`vulescu, comandantul fregatei F 221 �RegeleS`vulescu, comandantul fregatei F 221 �RegeleS`vulescu, comandantul fregatei F 221 �RegeleFerdinand�,Ferdinand�,Ferdinand�,Ferdinand�,Ferdinand�, a sintetizat conceptul sub care avia]ia\mbarcat debuteaz \n For]ele Navale: �Conceptul avia]ieiîmbarcate reclam` o platform` de aterizare cu facilit ]iminime pentru mentenan] , ad post, cazare [i mas pentrupersonalul navigant, tehnicienii de bord [i speciali[tii militariicare, prin munca lor, preg tesc [i men]in <<libelula>> gatapentru misiune permanent. Fregata F 221 <<RegeleFerdinand>> este nava care a participat de la începutulprogramului la activit ]ile bilaterale, \ncep#nd cu faza recep]ieiprimului aparat Puma NAVAL, din luna mai 2007".

Apunt`rile din pupaAm r sfoit \mpreun filele din jurnalul de bord al fregatei

F 221 �Regele Ferdinand�, acolo unde ultimele zile de zborau \ncheiat o etap de preg tire important pentru grupareade avia]ie de pe nav :

Mar]i, 13 mai,Mar]i, 13 mai,Mar]i, 13 mai,Mar]i, 13 mai,Mar]i, 13 mai, ora ora ora ora ora 09.00: 09.00: 09.00: 09.00: 09.00: �La posturile demanevr ! Preg ti]i rapid nava pentrumar[ [i lupt !� Vocea ofi]erului de cart,c`pitan Victor Durea,c`pitan Victor Durea,c`pitan Victor Durea,c`pitan Victor Durea,c`pitan Victor Durea, sun`strident în sta]ia de comunica]ii internea fregatei. Matrozii, to]i ca unul, r spundordinului prin comenzi scurte [i rapoartede situa]ie. Rutina las loc seriozit ]iiatunci c#nd ai un standard de îndeplinit;

Ora 09.30:Ora 09.30:Ora 09.30:Ora 09.30:Ora 09.30: �Comanda, suntprova: ancora la suprafa] . Se poatemanevra!�� raporteaz [eful manevreiprova, c`pitanul Alexandru-c`pitanul Alexandru-c`pitanul Alexandru-c`pitanul Alexandru-c`pitanul Alexandru-Adrian Gobjil.Adrian Gobjil.Adrian Gobjil.Adrian Gobjil.Adrian Gobjil. Nava ia drum generalnord-est pentru a fi la punctul de întâlnirecu PUMA 141, la ora fixat în program;

Ora 09.45: Ora 09.45: Ora 09.45: Ora 09.45: Ora 09.45: �La posturile pentruzbor! Controlor de zbor stabile[teleg tura cu turnul [i Puma 141!� Ordinul[efului opera]iilor, locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-comandor Mircea Siminic,comandor Mircea Siminic,comandor Mircea Siminic,comandor Mircea Siminic,comandor Mircea Siminic, anun]`începerea opera]iunilor premerg toaresosirii elicopterului. Pe scurt, echipa pun]ii de comand`,sub conducerea navigatorului-[ef, locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-comandor Bogdan }u]uianu,comandor Bogdan }u]uianu,comandor Bogdan }u]uianu,comandor Bogdan }u]uianu,comandor Bogdan }u]uianu, preia responsabilitateaprivind siguran]a naviga]iei. Grupa de vitalitate a navei, subconducerea comandantului secund, c`pitan-comandorc`pitan-comandorc`pitan-comandorc`pitan-comandorc`pitan-comandorMarinic Must`]ea,Marinic Must`]ea,Marinic Must`]ea,Marinic Must`]ea,Marinic Must`]ea, asigur` m`surile de siguran]` înzona pun]ii de zbor, în compartimentele adiacente [i sub

puntea principal . Sunt verificate [i puse în pozi]ia �gata deac]iune� instala]iile de stins incendiile. Militarii din grupa devitalitate îmbrac echipamentul special pentru situa]ii deurgen]` � stins incendiile. �Veteranii�, caporalii Gabrielcaporalii Gabrielcaporalii Gabrielcaporalii Gabrielcaporalii GabrielSerghei, Victor ClimanSerghei, Victor ClimanSerghei, Victor ClimanSerghei, Victor ClimanSerghei, Victor Climan [i Aurel Ghioc,Aurel Ghioc,Aurel Ghioc,Aurel Ghioc,Aurel Ghioc, explic`noilor intra]i în echipaj rolul fiec`ruia în cadrul echipei. Înspatele lor, maistrul militar clasa I Daniel Calumaistrul militar clasa I Daniel Calumaistrul militar clasa I Daniel Calumaistrul militar clasa I Daniel Calumaistrul militar clasa I Daniel Caluverific structura pus la lucru;

Ora 09.55:Ora 09.55:Ora 09.55:Ora 09.55:Ora 09.55: �PUMA 141, sunt F221. Am drum 40,

viteza 12, vânt 20 verde, 3 m/s. Aprob`m apropierea�;Ora 09.58:Ora 09.58:Ora 09.58:Ora 09.58:Ora 09.58: �BRIDGE�FLYDECK. Am Puma la

vedere. Aproba]i apuntarea. GREEN LIGHT!� C`pitanulC`pitanulC`pitanulC`pitanulC`pitanulRadu-Mihail RileanuRadu-Mihail RileanuRadu-Mihail RileanuRadu-Mihail RileanuRadu-Mihail Rileanu (FlyDeck Officer) preia controlulpe faza final de apropiere. La man[ , pilo]ii vin în priz`direct pe spot-ul pun]ii de zbor;

Ora 10.00: Ora 10.00: Ora 10.00: Ora 10.00: Ora 10.00: 141 a[az` ro]ile pe puntea de zbor.Harponul este ac]ionat [i elicopterul este amarat. Echipade siguran]are � maistrumaistrumaistrumaistrumaistrulllll militar Constantin Ifrim militar Constantin Ifrim militar Constantin Ifrim militar Constantin Ifrim militar Constantin Ifrim[i caporalul Adrian Iliecaporalul Adrian Iliecaporalul Adrian Iliecaporalul Adrian Iliecaporalul Adrian Ilie � prinde în chingi elicopterul.Echipa tehnic , pilo]ii-instructori [i pilo]ii-elevi, coboar pentrudebriefing.

Încep activit ]ile prev`zute în progamul de instruire apilo]ilor marinari. Timp de dou` zile se vor auzi numai�poruncile� navigatorilor cu dirijarea, comandând �VERDE30, RO{U 10, vântul relativ...�.

�La finalul activit`]ii, am \nsumat 116apunt`ri, în diferite înclin`ri, la diferite

viteze de mar[ [i valori ale vântului relativ.Mai sunt multe de f`cut� Acum, doi pilo]i

cu experien]` de zbor au primit VERDEpentru zbor deasupra m`rii [i apuntare pe

F 221 <<Regele Ferdinand>> [i F 222<<Regina Maria>>, iar etapa urm`toare,

instruirea <<mânjilor>>, se vede înorizontul apropiat�.

Vânt de fa]`, pilo]ilor marinari.

Apunt`rile din pupa

Apuntarea pe linie de mar[

49

49

50

50

51

51

52

52

PILO}I ROM@NI PE CERUL ITALIEI

44 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

P e data de 25 mai, baza aerian`(Italian Air Force) Pratica di

Mare, cu aeroportul �Mario De Bernardi�,a doua ca întindere din Europa, situat` la20 de kilometri sud-est de Roma, a g`zduitcel mai important eveniment aviatic alanului: �Giornata Azzurra 2008� .Aceast` manifestare a oferit ocazia de acunoa[te mai bine, prin intermediul unuimare eveniment de zbor, profesionalismuloamenilor care opereaz` în For]eleAeriene Militare Italiene � care auîmplinit 85 de ani de la înfi in]are �capacitatea de ac]iune la care s-a ajunspentru asigurarea securit`]ii [i lini[tiiconcet`]enilor s`i.

Spectacolul aviat ic a concentratechipe acrobatice europene din Fran]a(forma]ia �Patrouille de France� � AlphaJet), Spania (forma]ia �AGUILA� � CASAC-101 Aviojet), Polonia (forma]ia �ORLIK�

� PZL-130), Elve]ia (forma]ia �BreitlingJet Team� � Aero L-39C Albatros) [i,evident, forma]ia na]ional` de înalt`acroba]ie �Frecce Tricolori� � AermacchiMB-339, aeronave din serviciul militar aldiferitelor ]`ri membre NATO, [ase orede spectacol de gal`, de la 11:30 la 17:30,cu avioane [i elicoptere, în cel maigrandios show aerian italian, gratuit [ideschis pentru public, cu peste 100 deaeronave în expozi]ia static` [i în zbor,reprezentând ]`ri ca Danemarca, Ger-mania, Marea Britanie, SUA, Turcia,Belgia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria,Canada, Olanda [i Emiratele Arabe Unite.

Zborul acrobatic în forma]ie este unadintre cele mai dificile misiuni aeriene dincâte exist`. Dac` pilotului în avionul lui,într-o evolu]ie individual`, îi r`mâne doargrija sa, forma]ia acrobatic` înseamn`altceva. Reclam` armonie [i preg`tirecomun`, respect [i grij` reciproc`, un nivelde excep]ie al instruirii în zbor dublate devalori morale [i de camaraderie excep-]ionale, sincronizare pân` la identificareperfect` [i ac]iune precis` în strict`concordan]` cu grupul. Pentru c` reu[ita

nu mai este individual`. Ea devine atuturor, pune \n joc vie]i [i istorii deoameni, caractere diferite, dar puternice,min]i bune [i experien]e de invidiat, toatesubordonate unei cerin]e urm`rite cu

atrocitate: securitate maxim` [i riscdiminuat.

Lista de participare a aeronavelorstr`ine, în special din ]`rile membre aleAlian]ei Nord-Atlantice, a fost extrem deinteresant` în acest an: România � cuMiG-21 LanceR (simpl` comand` înexpozi]ia static`, iar avionul de dubl`comand` a evoluat în cadrul programuluide zbor), Mirage 2000 al For]elor Aeriene

Grece[ti, F-16 danez, Typhoon englezesc,NF-5 turce[ti [i multe altele.

Sub culorile României, pilo]i, ingineri[i tehnicieni ai For]elor Aeriene Române,la bordul a dou` avioane MiG-21 LanceR[i al unei aeronave AN-26, au r`spunsinvita]iei Italiei de a part icipa laspectacolul aerian na]ional g`zduit anulacesta de baza militar` de la Pratica diMare. Am decolat din Baza 95 Aerian`Bac`u � echip` tehnic`, materialelenecesare [i aeronavele noastre �, ca apoi,la vremea apusului, s` ajungem, dup` 3escale � Timi[oara, Zagreb (Croa]ia) [iIstrana (Italia) � la Pratica di Mare, bazaaerian` care ne-a g`zduit pentru trei zile.

Pilo]ii români � comandorul C`t`linB`hneanu [i c`pitan-comandorulValentin T`nas` �, cei care au evoluat încadrul mitingului aerian cu un avionMiG-21 LanceR de dubl` comand`,seconda]i de locotenent-comandorul

C`t`lin Alexandru [i c`pitanii SorinStan [i Petric` Havre[ciuc, care au dus[i adus acas` avionul de simpl` comand`,sunt cei care au onorat invita]ia de gal` acamarazilor italieni.

For]ele Aeriene Militare Italiene auconcentrat în puternica baz` de la Praticadi Mare cam toate aeronavele dininventarul aeronauticii militare na]ionale.În acest an a fost conceput [i desf`[urat [i

�GIORNATA AZZURRA 2008��GIORNATA AZZURRA 2008�

PILO}I ROM@NI PE CERUL ITALIEI

45CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

un �eveniment tactic�, care a urm`rit s`demonstreze capacitatea de operare afor]elor aeriene dislocate într-o zon`str`in`, dincolo de frontierele na]ionale.În special, scenariul a prev`zut s` pun` încondi]ii de siguran]` un aeroport dintr-ozon` de criz` care, ulterior, s` poat` fiutilizat pentru opera]iuni succesive propriisau aliate. Evenimentul tactic a implicat,timp de 40 de minute, toate unit`]ileopera]ionale ale For]elor Aeriene MilitareItaliene, dintre care: dou` aeronaveEurofighter pentru controlul spa]iuluiaerian, dou` avioane Tornado [i dou`AMX, care au simulat un atac la solexecutat prin surprindere, dou` elicoptereHH 3Fs [i un AB-412, de la bordulelicopterelor desantând trupele speciale,menite s` asigure condi]iile de securitatenecesare pentru aterizarea avioanelor detransport C-27J [i C-130J.

Sub ochii a peste 200.000 de spectatori,cu peste 800 de ziari[ti [i fotoreporteriacredita]i, urm`rit de aproximativ 4milioane de telespectatori, spectacolulaerian de la Pratica di Mare a fost un succes.

Zborul acrobatic cu avioane de vitez`mare, zborul demonstrativ în cadrul unorspectacole aeriene, este mult mai multdecât oricare din zborurile obi[nuite alefiec`rei zile. Necesit` o preg`tire îndelun-gat`, constant` [i temeinic`, realizareaunui echilibru între �ce poate� avionul [ice [tie (poate) pilotul, atingerea unorlimite dovedit nepericuloase de ambelep`r]i, dar cel mai mult [i mai greu estemodelarea mentalului uman. Nu-i simpludeloc s` evoluezi în fa]a a sute de mii deochi [i min]i care te privesc, a altormilioane care te admir` din fa]a ecranelorde televiziune de acas`, impunându-]idegajament [i calm. Nu-i u[or s` tr`ie[timinute în [ir la suprasarcini de 5�6 orimai mari decât propria-]i greutate, carete strânge [i te apas` ca un corset dr`cesc,s` fii mereu într-o form` fizic` maxim`,s`-]i calibrezi manevrele verticale [i celeorizontale astfel încât s` respec]i limitelede securitate impuse, s` pui avionul învaloare [i s`-]i protejezi resursele, s` fiicapabil �a te vedea� din exterior, ca [i cumto]i ceilal]i te v`d, [i s`-]i corectezi precisfiecare metru de traiectorie. Nu-i delocfacil s` atingi performan]a [i excep]ionalul

spre încântarea tuturor, dar totodat`s`-]i aperi via]a, s` zbori acolo unde limiteleavionului �stau s` cad`�, iar tu s`-[i po]igestiona riscul în pas de metronom, s` fiicapabil de aten]ie, echilibru [i m`sur`pân` la ultima secund` dinaintea opririi

motorului în locul de rulaj, s` zbori ca [icum te-ai juca, dar s` nu te joci cu via]ata.

"

53

53

54

54

55

55

56

56

MISIUNI PE MERIDIANELE GLOBULUI

46 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

|n dorin]a, fireasc` de cele maimulte ori, de �bifare� a \nc` uneimisiuni, facem adesea o trecere \nrevist` sumar` printre bravii no[trireprezentan]i \n teatre sau zone deconflict, printre acumul`rile dob#nditede ace[tia \n perioadele de deta[are

prin voluntariat, printre tragediile sausuccesele de care au parte fiecaredintre ei, re]in#nd doar perioadele saunumele. Aproape niciodat` nu neintereseaz` povestea din spatelefiec`ruia, fr`m#nt`rile, dorin]ele, dorul

de cas` [i familie, crez#nd c` \ndepli-nirea atribu]iilor func]ionale � criteriu,de altfel, viabil [i obligatoriu � trebuies` constituie marja de corectare aoric`ror emo]ii.

Pentru conformitate, am stat devorb` cu un participant la una dintre

misiunile reprezentativeale Armatei Rom#ne:integrarea \n Coman-damentul ISAF dinAfganistan. PlutonierulPlutonierulPlutonierulPlutonierulPlutonierulGeorge ProdanGeorge ProdanGeorge ProdanGeorge ProdanGeorge Prodan, subo-fi]er cu eviden]a la BiroulSubregistru NATO dincadrul Sec]iei Protec]ieInforma]ii Clasificate aStatului Major al For]elorAeriene, [i-a servitunitatea, ]ara [i cama-razii ca laBiroul RDC (Receive andDispatch Center) \ncadrul ComandamentuluiISAF.

�Primul aspect deremarcat este faptul c`militarii rom#ni trebuies` se descurce pecriteriile impuse defunc]iile respective f`r` aefectua o preg`tire despecialitate anterioar`misiunii � de exemplu,colegii din alte armateefectueaz` un astfel destagiu de preg`tire, cudurata de 1 lun`, la

Comandamentul NATO de la Stavanger,Norvegia. Efortul nostru se dubleaz`,\n aceste condi]ii, iar recompenselepentru modul de rezolvare [i \ndeplinirea acestor misiuni nu sunt directpropor]ionale cu sarcinile de \ndeplinit�,

prefa]eaz` subofi]erul relatareadespre participarea la misiune.

Desigur, este cunoscut` opiniaconform c`reia militarii rom#ni seofer` voluntari doar pentru ob]inereaunor beneficii materiale, greurealizabile \n condi]iile de acas`.

�Pentru mine, banii au reprezentatdoar unul dintre elementele pe carele-am luat \n calcul \n sprijinul lu`rii uneiastfel de decizii. Provocarea oferit` deposibilitatea execut`rii unei misiuni \nafara grani]elor ]`rii, a cunoa[terii [iacumul`rii de experien]e pozitive, apreg`tirii profesionale la nivelcompetitiv au l`sat \n urm` emo]iile [itr`irile personale (\n momentul plec`rii,so]ia era \ns`rcinat` \n 7 luni). Totu[i,g#ndul la ea [i la copilul pe care urmas` \l cunosc abia la \ntoarcerea acas`m-au f`cut mai puternic, dar [i maiuman�, se confeseaz` militarul.

�{i condi]iile oferite de zona deconflict au contribuit la stimularea unortr`iri emo]ionale aparte. S`r`cia [imizeria prezente la tot pasul, copii ar[ide soare cer[ind prin colb pentru osticl` de ap` � \n cel mai bun caz �,atunci c#nd nu erau folosi]i dreptscuturi umane, sunt scene greu deimaginat pentru o persoan` obi[nuit`cu facilit`]ile civiliza]iei specificesecolului XXI. Acest lucru ne doare penoi, cei care am trecut prin astfel deexperien]e. Da, am ajuns cu bineacas`, am \ndeplinit misiunea cusucces� Ce conteaz` c` experien]aacumulat` ar putea folosi celor carene vor urma \n contexte similare?Gustul, pu]in amar, al nep`s`rii pentrutoate fr`m#nt`rile noastre \l simt [iacum, de[i au mai trecut ceva vreme[i evenimente peste noi�.

|n prezent, plutonierul George

EXPERIEN}~ {I RESPONSABILITATEEXPERIEN}~ {I RESPONSABILITATE

Ceremonia �Medal Parade�, de acordare amedaliei NATO de c`tre loc]iitorul

comandantului ISAF militarilor participan]i lamisiunea ISAF

Experience andresponsibility

Non-commissioned officer GeorgeProdan, responsible with file recordsat NATO Sub-register, RoAFClassified Information ProtectionSection, has served his unit, nationand comrades-in-arms as a DeputyChief at Receive and Dispatch Center/ISAF Command.

For him, the story of a missionaccomplished within a conflict areasummarizes in two words: experienceand responsibility. It is our task to�read� the other elements, emotionalones. But only if we like to searchbeyond � job description.

MISIUNI PE MERIDIANELE GLOBULUI

47CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Prodan lucreaz` cu documente. Fie c`sunt documente NATO, UE sauna]ionale, clasificate sau nu, fiecare cuimportan]a lui, acestea \i ofer`, [i ele,posibilit`]i de compara]ie cu proce-durile de lucru \nt#lnite pe parcursuldesf`[ur`rii misiunii sau, mai exact, cumodalit`]ile de editare, stocare [itransport ale acestora. Legisla]ianoastr` din domeniu pare stufoas`, pealocuri chiar este. Speran]a st` \narmonizarea acesteia cu aceea careofer` standarde NATO \n scopulfacilit`rii execut`rii atribu]iilor func]io-nale.

�Armonizarea legisla]iei rom#ne[ticu standardele NATO \n acest domeniueste una foarte greoaie datorit`mentalit`]ilor [i stereotipurilor care \nc`ne mai b#ntuie. Ghid#ndu-ne dup`principiul c` orice h#rtie trebuie\nregistrat`, c` exist` e-mail-uri oficialede trimitere-primire documente numai

pentru a le printa [i a le \nregistra, [ic` dac` nu facem dosare [i nu punem[tampil` peste [tampil` nu avemdovezi, am ajuns s` obstruc]ion`m [is` \nt#rziem de multe ori uneler`spunsuri c`tre alia]ii din NATO. Oarec#]i kilometri de dosare ar \nc`pea peun DVD dac` ele ar fi scanate? Dac`la arhiva electronic` NATO nu utilizezidec#t 2 taste ca s` accesezi un docu-

ment, la noi trebuie s` <<valorifici>>nenum`rate registre, s` alergi dup` osumedenie de aprob`ri [i trebuie s`r`sfoie[ti stive de dosare ca s` g`se[ticeea ce-]i trebuie. Astfel, nu facemaltceva dec#t s` uit`m de scopul finalpentru care se iau aceste m`suri, [ianume c` documentele NATO nudocumentele NATO nudocumentele NATO nudocumentele NATO nudocumentele NATO nutrebuie s` f ie numai protejate,trebuie s` f ie numai protejate,trebuie s` f ie numai protejate,trebuie s` f ie numai protejate,trebuie s` f ie numai protejate,ci [i valorificate�,ci [i valorificate�,ci [i valorificate�,ci [i valorificate�,ci [i valorificate�, este de p`rereplutonierul George Prodan.

|n concluzie, din experien]asubofi]erului am aflat c`, spredeosebire de Rom#nia, unde pe liniaprotec]iei documentelor NATO mai suntmulte de f`cut, acolo responsabilitateao poart` \n exclusivitate individul.Sistemul care primeaz` este cel

[i nu

Pentru plutonierul Prodan, povesteaunei misiuni executate \ntr-o zon` de

conflict, se rezum`, \n final, la dou`considerente: experien]` [i responsa-bilitate. Celelalte elemente, celeemo]ionale, r`m#n \n sarcina noastr`de \n]elegere. {i asta, numai dac` vrems` vedem [i dincolo de atribu]iilefunc]ionale�

"

Membrii Biroului Receive andDispatch Center din cadrulComandamentului ISAF

Schimbarea comenzii ISAFGeneralul David McKiernan este, este, este, este, este,

începând din data de 3 iunie a.c., noulîncepând din data de 3 iunie a.c., noulîncepând din data de 3 iunie a.c., noulîncepând din data de 3 iunie a.c., noulîncepând din data de 3 iunie a.c., noulcomandant al trupelor ISAF dislocatecomandant al trupelor ISAF dislocatecomandant al trupelor ISAF dislocatecomandant al trupelor ISAF dislocatecomandant al trupelor ISAF dislocateîn Afganistan, acesta succedându-iîn Afganistan, acesta succedându-iîn Afganistan, acesta succedându-iîn Afganistan, acesta succedându-iîn Afganistan, acesta succedându-igeneralului Dan McNeill.generalului Dan McNeill.generalului Dan McNeill.generalului Dan McNeill.generalului Dan McNeill.

Ceremonia înmân`rii comenzii a avut loc laKabul, în prezen]a pre[edintelui Afganistanului,

Hamid Karzai, a comandantului For]elor Aliatedin Europa, generalul John Craddock, [i acomandantului Comandamentului For]elorÎntrunite, generalul Egon Ramms.

Noul comandant ISAF, generalul McKiernan,se afl` în serviciul militar al Statelor Unite de 36de ani, vreme în care a îndeplinit diferite func]iide conducere în structuri militare din SUA,Europa, Corea sau Asia. În experien]a teatrelorde opera]ii la care a participat generalulMcKiernan se reg`sesc Sarajevo, Bosnia�Her]e-govina, Albania [i Kosovo.

www.nato.int

Conferin]` NATO privindopera]iile expedi]ionare

Cerin]ele necesare pentru a putea sus]ineopera]iile militare expedi]ionare au fost temaprincipal` a întâlnirii la nivel înalt a comandan]ilorNATO, a deciden]ilor [i exper]ilor militari reuni]i înperioada 17�18 iunie a.c la Roma, Italia.

Întâlnirea a fost organizat` de ComandamentulAliat pentru Transformare [i a fost g`zduit` laColegiul NATO de Ap`rare din Roma.

În cadrul discu]iilor au fost abordate subiecteprecum transformarea [i modernizarea capabili-t`]ilor militare necesare sus]inerii opera]iilorexpedi]ionare. Scopul principal al reuniunii a fostîn]elegerea provoc`rilor la care trebuie s` fac`fa]` trupele NATO în cadrul opera]iilor desf`[urateîn secolul XXI.

www.nato.int

57

57

58

58

59

59

60

60

MISIUNI PE MERIDIANELE GLOBULUI

48 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Pentru orice militar român, partici-parea la o misiune interna]ional` în unuldin teatrele de opera]ii unde ArmataRomâniei este implicat`, în scopulîndeplinirii obliga]iilor ce revin ]`rii noastreîn calitate de stat membru NATO, seconstituie într-o real` provocare [i într-ocert` prob` de profesionalism. Fiecaremilitar participant la aceste misiuni are caprincipale obiective s` î[i îndeplineasc`misiunea cu succes [i, totodat`, s` încercea fi nu doar un bun militar, cât [i un bunambasador al ]`rii sale.

Acestea au fost [i gândurile care m-auînso]it pe tot parcursul celor peste 6 lunide misiune în care am îndeplinit una dintrefunc]iile de poli]ist militar din cadrulDeta[amentului Interna]ional de Poli]ieMilitar` (International Military Police�IMP), la Cartierul General al KosovoForce (KFOR HQ), Pristina.

Înc` de la începutul misiunii, am avut[ansa de a putea pune în practic` multedin cuno[tin]ele acumulate anterior, dar[i ocazia de a înv`]a o multitudine delucruri noi, specifice unei structuricomplexe [i unui mediu de lucruinterna]ional foarte solicitant. A[ men]iona

POLI}IST MILITAR |N KOSOVO �introspec]ie asupra unei misiuni în teatrul de opera]ii

pentru cititori c` func]iile[i misiunile KFOR suntîndeplinite de c`tre struc-turi formate din aproxima-tiv 15.000 de militari, careprovin din 35 de state. Unadintre misiunile extrem deimportante ale structuriide poli]ie militar` men]io-nate este de a veghea larespectarea normelor desecuritate [i disciplin` îninteriorul Film City (denu-mirea KFOR HQ), iar ceade a doua este de a desf`-

[ura activit`]i care ]in de securitateaaeroportuar` [i controlul specific misiunilorde check in � check out, desf`[urate peAeroportul Interna]ional Pristina �terminalul militar, conform prevederilorICAO [i a SOP�urilor(Standard Operatio-nal Plan) KFOR. Aceste misiuni principalesunt coroborate cu multe altele, îns` de oimportan]` mai redus`.

Misiunea a fost una deosebit decomplex`, cu un grad mare de uzur` nuatât fizic`, ci mai mult psihic`, necesitândo bun` cunoa[tere a prevederilorinstruc]iunilor KFOR. În aceste condi]ii,devine evident pentru orice militar c` ocunoa[tere aprofundat` a limbii englezeconstituie un real avantaj [i devine unargument vital în a putea comunica,interac]iona, conlucra cu militarii colegidin alte ]`ri.

Pe timpul misiunii am executat, al`turide colegii mei români, polonezi, italieni,irlandezi [i danezi, nenum`rate misiuni [iactivit`]i specifice muncii de poli]ie militar`(controale, check-point-uri, monitorizare,control [i îndrumare trafic, escort`,investiga]ii, control persoane, bagaje [imateriale, folosind aparatura cu raze X de

pe aeroport etc.). La toate acestea, s-aad`ugat întocmirea de documente (ra-poarte, slide-uri, sinteze etc.), folosindstandardele [i terminologia NATO�KFOR.Îndeplinirea acestor activit`]i cu mult sim]de r`spundere timp de 3 luni a condus ladecizia de a fi numit Comandantul unuiSchimb de IMPs (IMP Shift Leader). Acestlucru a însemnat, în fapt, coordonareapoli]i[tilor militari din schimb [i asumareaunei mari r`spunderi privind securitatea[i aplicarea prevederilor legale în interiorulcartierului general KFOR.

Un alt aspect pe care a[ dori s` îl aducîn aten]ie este acela al marii familii amilitarilor români care execut` misiuni înteatrele de opera]ii, al modului \n care suntsprijini]i militarii români nou-sosi]i în teatrude c`tre cei afla]i deja acolo. Concret, serealizeaz`, într-un timp destul de scurt,un mare transfer de �lec]ii înv`]ate� întrecei implica]i în ac]iunile de predare-primire a func]iilor, datorit` unei �nevoi�extrem de mari de informa]ii ce pot ajuta[i conduce la reu[ita misiunii. Apreciez c`toate aceste lucruri sunt de un real folospentru a �ghida� colegul nou-sosit [i de a-i face o introducere real` în teatrul deopera]ii [i în munca pe care o va depune.În afar` de acest aspect, conducerea KFORorganizeaz`, în perioada de �in-processing�, un instructaj general cecon]ine toate aspectele legate de preg`-tirea personalul nou-sosit în misiune.

În acest context, a[ men]iona faptul c`am avut onoarea [i bucuria de a executamisiunea al`turi de al]i militari din cadrulFor]elor Aeriene Române, fapt cedemonstreaz`, o dat` în plus, profesiona-lismul [i preg`tirea personalului categorieinoastre de for]e. Profit de acest prilej pentrua-i men]iona aici pe locotenent-colonelulViorel Naca, pe c`pitanul Bogdan

POLI}IST MILITAR |N KOSOVO �

MP in Kosovo �Introspection on an in-

theater mission

For any Romanian officer, taking partin an international mission in a theater ofoperations, where Romanian Armed Forcescarry out tasks in accordance withRomania�s commitments to NATO, is areal challenge and an evidence ofprofessionalism. Each and every of them,whatever the rank, mainly aims atsuccessfully accomplishing the mission andtries not only to be an efficient soldier butalso to become a real ambassador of his/her country.

These were the thoughts of WarrantOfficer Daniel Sampetru during the sixmonths he spent as a Military PoliceOfficer within the International MilitaryPolice � IMP at Kosovo ForceHeadquarters (KFOR HQ), in Pristina.

MISIUNI PE MERIDIANELE GLOBULUI

49CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

For]a Kosovo (KFOR), desf`[urat` de NATOîn Kosovo în cea de-a 78-a zi a campaniei aerienelansate de Alian]` în martie 1999, a avut ca scopstoparea unei catastrofe umanitare ce se prefiguraîn provincie datorit` luptelor dintre for]ele militare[i cele ale poli]iei sârbe [i etnicii albanezi, pefondul unui conflict etnic extins pe întreagaperioad` a secolului XX. Campania aerian` din1999 era cea de a doua lansat` de NATO înprovincie [i avea ca argument un an de lupte înurma e[ecurilor interna]ionale de a rezolva situa]iape cale diplomatic`.

Primele contingente KFOR au intrat în Kosovoîn data de 12 iunie 1999, iar pân` la data de 20iunie, retragerea for]elor sârbe din provincie seîncheiase.

KFOR a fost o for]` alc`tuit` ini]ial din 50.000de militari din statele membre NATO sau partenere,sub o comand` unic`. Pân` la începutul anului2002, KFOR fusese redus` la 39.000 de militari.Îmbun`t`]irea securit`]ii în regiune a f`cut capân` la sfâr[itul anului 2003, KFOR s` numerenumai 17.500 de militari.

Violen]ele etnice între sârbi [i albanezi aureizbucnit în martie 2004, moment în care au fostatacate inclusiv trupele KFOR. Drept urmare,NATO a ini]iat un plan pentru situa]ii de urgen]`,în baza c`ruia a suplimentat contingentele KFORcu 2.500 de militari.

În august 2005, Consiliul NATO a decisrestructurarea KFOR, înlocuind cele patru brig`zimultina]ionale existente cu cinci grup`ri operative.Aceast` schimbare a permis o mai mare flexibilitatede ac]iune a KFOR în toate sectoarele provinciei.De asemenea, s-a optat pentru o mai strâns`colaborare cu poli]ia [i popula]ia local`.

În decembrie 2007, mini[trii de externe ai]`rilor membre NATO au fost de acord c` trupeleKFOR trebuie s` men]in` securitatea în Kosovo,în baza Rezolu]iei 1244 a Consiliului de Securitateal Na]iunilor Unite, de[i Consiliul NATO decisesealtceva.

În prezent, provincia [i-a declaratindependen]a [i, în timp ce KFOR continu` s`p`streze pacea în Kosovo, se desf`[oar` planuride ajutorare a noii ]`ri, astfel \nc#t aceasta s` seocupe de propria securitate. În decursul anuluicurent, Kosovo preconizeaz` lansarea proprieiarmate, care se va numi For]a de Securitate aKosovo (KSF). Comparativ cu celelalte for]emilitare din Europa, KSF va fi mic` [i pu]in echipat`,efectivul fiindu-i limitat la 2.500 de solda]i activi [i800 de rezervi[ti. Armata va r`spunde în principalde reac]ia în situa]ii de criz`, ordonan]a privindeliminarea explozibililor [i protec]ia civil`.

Borcil`, pe plutonierul major MariusSima, pe plutonierii Florin Albu [iMarius Ion, pe maistrul militar DanielPopa, ca s` numesc doar câ]iva dintre ceicare au r`spuns prezent la misiunea KFORdin Balcani [i care au îndeplinit func]ii [imisiuni diverse, de la control armamente,CIMIC [i poli]ie militar`, la activit`]i îndomeniul logistic. Al]ii au sosit pe parcurs,ca urmare a procesului de rotire specificacestor misiuni, [i am fost deosebit debucuros s` constat c` to]i [i-au îndeplinitmisiunile, fiind aprecia]i [i respecta]i dec`tre comandan]ii lor direc]i. Pentru noito]i, sentimentul creat de vederea unuiavion al For]elor Aeriene Româneaterizând acolo, departe de ]ar`, însemnamai mult decât ceea ce p`rea la primavedere...se constituia ca singura noastr`leg`tur` cu ]ara [i ar`ta capacit`]ileavia]iei militare române. Iar acest lucruera apreciat de to]i militarii prezen]i,indiferent de na]ionalitate, la adev`ratalui valoare.

Un alt aspect al unei astfel de misiunieste permanenta �munc` de ambasador�desf`[urat` pe parcursul misiunii. Trebuies` fii tot timpul cel care g`se[te solu]ii laproblemele cotidiene ce apar în lucrul cuoameni care provin din ]`ri diferite, aup`reri sau opinii diferite [i care, nu o dat`,pun în discu]ie probleme sensibile. În

aceste situa]ii, am avut [ansa de a puteapune în valoare cuno[tin]ele acumulateanterior în domeniul rela]iilor militareinterna]ionale. Rezultatele au constatîntr-o cooperare foarte bun` cu militarii [ipersonalul civil str`in, crearea de multipleleg`turi [i prietenii [i sentimentul de a faceparte dintre cei care alc`tuiesc aceast`mare familie numit` KFOR. Trebuie s`precizez faptul c` pe timpul execut`riiacestui tip de misiuni, lucrul în echip` estevital, nu o dat` via]a ta sau a colegilordepinzând de capacitatea de a rezolva înechip`, în mod corect, coerent [i decisiv,situa]ii dintre cele mai diverse [i complexece pot ap`rea în teatrele de opera]ii.

Am încheiat misiunea cu mul]umireade a fi putut raporta la final �misiuneîndeplinit`� [i cu certitudinea c` prinprezen]a mea acolo, în Balcani, am ajutatla p`strarea p`cii [i securit`]ii într-oregiune plin` de fr`mânt`ri istorice.

Pentru to]i cei afla]i în misiune sau careinten]ioneaz` s` participe la acest tip demisiuni, le urez din toat` inima MISIUNEU{OAR~!

"

Plutonierul majorDaniel S\mpetru,al`turi de colegiidin Deta[amentulInterna]ional dePoli]ie Militar`

61

61

62

62

63

63

64

64

MISIUNI PE MERIDIANELE GLOBULUI

50 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Elemente debackground

Istoria modern` a statului angolez arecoordonatele politice [i economice tipice ]`rilorafricane. Vreme de secole subiect al luptei pentrudomina]ie colonial` a unor puteri europene, Angola adevenit independent` în anii R`zboiului Rece, dars-a v`zut sfâ[iat` de grup`ri rivale, ,,consiliate� fiede c`tre Moscova, fie de c`tre Washington. A[ezat`în jum`tatea sudic` a Africii, pe coasta Atlanticului, adevenit colonie a Portugaliei la jum`tatea secolului alXVII-lea. Dup` al Doilea R`zboi Mondial, pe m`sur`ce tot mai multe state africane î[i proclamauindependen]a, portughezilor le era din ce în ce maigreu s` î[i men]in` controlul în regiune. Mai multemi[c`ri na]ionaliste începuser` s` intuiasc`posibilitatea de a ajunge curând în fruntea statuluiangolez independent. Una dintre acestea a fostMi[carea Marxist` Popular` de Eliberare, înfiin]at`de Agostinho Neto \n Luanda, în 1956. În 1975, dup`proclamarea independen]ei, gruparea lui Neto a preluatputerea. În sprijinul acesteia au venit imediat UniuneaSovietic` [i Cuba, care au trimis arme, consilieri [itrupe. Statele Unite [i Africa de Sud au sprijinitfac]iunea UNITA, condus` de Jonas Savimbi, iardrumul spre declan[area unui lung [i sângeros r`zboi

civil a fost, astfel, deschis.

Preg`tireamisiunii

La sfâr[ itul anilor �70,Nicolae Ceau[escu a decis s` îiajute pe oamenii lui AgostinhoNeto s` î[i constituie o [coal`militar` de pilotaj. Comuni[tiiangolezi controlau nordul [icentrul ]`rii [i doreau s` î[iformeze o armat` modern`.,,Fusese o licita]ie � î[i aminte[teast`zi generalul Aurel Niculescu� pe care am câ[tigat-o noi. Maiparticipaser` Uniunea Sovietic`,Elve]ia [i Portugalia. Noi am

oferit un pre] mai mic, valoarea contractului se ridicaundeva pe la 32 milioane de dolari, o perioad` de[colarizare mai scurt`, dar cu rezultate bune [iaparate de zbor pe trei categorii: avion monomotor,bimotor [i elicopter. În plus, în afar` de personalulnavigant, urma s` preg`tim [i personal de comand`[i stat major, personal tehnic, personal de logistic`�.

Aparatele de zbor erau fabricate în România [iurmau s r`mân` în Angola dup` ce românii reveneauîn patrie. Dou`sprezece dintre aparate erau IAR 823,avionul românesc monomotor standard pentru [coal ,faza I, fabricat la Bra[ov. Mai erau [ase bimotoareBN2 ,,Islander�, fabricate în licen]` la Bucure[ti, [i[ase elicoptere IAR-316B, realizate tot la Bra[ov(licen]` Aerospatiale Alouette III). Grupul care urma s`plece în Angola era format din circa 150 de persoane:instructori de zbor, ingineri militari, mai[tri militari,subofi]eri [i translatori. Preg`tirea misiunii s-a f`cut înanii 1979�1980, la Boboc, lâng` Buz`u. Grupul [i-aluat ini]ial denumirea ,,Siriu�, dup muntele din apropiere,mai târziu, în Africa, devenind ,,Sirius�. Cursurile destat-major, naviga]ie sau motoare, materii ce urmau afi predate elevilor angolezi, au fost traduse de filologi înlimba portughez`, iar viitorii profesori le înv`]au înaceast form . S-au studiat istoria [i geografia Angolei,mentalitatea [i comportamentul popula]iei.

Ini]ial, angolezii au ales ca loc de constituire a[colii de zbor localitatea Lobito, aflat` pe malulAtlanticului, la vreo 200 de kilometri sud fa]` decapitala Luanda. Cum nu aveau decât o pist` [i unturn de control, au renun]at la aceast` loca]ie [is-au decis pentru Negage, unde era o fost` cazarm`a avia]iei portugheze. Generalul Niculescu a f`cuto vizit` la noua loca]ie, înso]it de generalul DumitruBalaur, adjunctul comandantului Avia]iei Militare.,,Aveau acolo pist`, hangare, popot`, dormitoare,tot ce trebuia. Dar, ca s` putem începe [coala în1981, am stabilit cu generalul Balaur s` facem s`lide clas` în anexele hangarelor. Era nevoie de vreo[apte-opt s`li pentru pilo]i, navigatori, tehnicieni,servicii, logistic`, stat-majori[ti [i punct decomand`. Pista era betonat` [i avea 1.200 de metri.Era pe o coam` de deal. Când veneai la aterizarepe aceast` pist`, aveai impresia c` vii pe unportavion. Am ajuns la concluzia c` se poate face[coala la Negage�, rememoreaz` generalulNiculescu. Locuin]ele românilor urmau s` fie la

{COALA ROMÂNEASC~ DE ZBORDIN ANGOLA

{COALA ROMÂNEASC~ DE ZBORDIN ANGOLA

MISIUNI PE MERIDIANELE GLOBULUI

51CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

marginea ora[ului, într-un cartier care apar]inuseportughezilor.

În gura lupului

La sfâr[itul anului 1980, etapa preg`titoare s-aîncheiat. Cei 150 de membri ai grupului au primituniforma special a misiunii, de culoarea nisipului, [iinsigna, cu ini]ialele ENAM � Ecole NacionalEcole NacionalEcole NacionalEcole NacionalEcole Nacionald�Ad�Ad�Ad�Ad�Aviaviaviaviaviaçãçãçãçãção Militaro Militaro Militaro Militaro Militar, ambele concepute în România.Avioanele [i cea mai mare parte a bagajelor au fosttrimise în Angola cu vaporul, sub supraveghereainginerului-[ef al grupului, colonelul Gheorghe T`nase,[i a [efului logisticii, colonelul Aurel Macri. În primelezile ale anului 1981, a fost programat` plecareacelorlal]i români, cu un avion Boeing 707 al companieiaeriene angoleze. Ast`zi, generalul Aurel Niculescuzâmbe[te când î[i aminte[te: ,,Am decolat [i amvenit imediat la aterizare, pentru c` nu intrase roatadin fa]`. Pilotul a lestat petrolul în zona Alexandria �Ro[iori de Vede. Revenind pe aeroport, avionul nu amai putut pleca imediat. Ne-am suit în autobuze [iam mers acas`. Am revenit dup` câteva zile [i amplecat la Luanda. Au fost opt ore de zbor, f`r` escal`.Am decolat seara la ora zece [i am ajuns diminea]a,pe la [ase. Era iarn` la Bucure[ti, iar în capitalaangolez` ne-a lovit un aer înn`bu[itor. Acolo era var`,timp uscat. Am fost prelua]i de ambasadorul IonMoraru, care ne-a asigurat cazarea peste noapte, laambasad`. Culesese saltele de prin toat` Luanda [ile întinsese peste tot, pe holuri, prin birouri, pringr`dini. A doua zi au venit ni[te autobuze date deangolezi care ne-au dus la aerodrom [i am plecat cuun Antonov 26 la Negage; ca s` ne transporte pe to]i,avionul a f`cut dou` drumuri. Când am ajuns acoloam constatat c` fusesem trimi[i cam în gura lupului,acas` nu ni se spusese nimic despre asta. Ceilal]iumblau înarma]i pân` în din]i, cei din UNITA eraudestul de activi. De multe ori sovieticii ne informau,în special seara: <<

>>. Atunciap`reau grupuri din UNITA, de r`zvr`ti]i, care atacaudiverse puncte în zon`. La un moment dat, i-amcerut omologului meu s` ne dea armament, iar elne-a dat AKM-uri. Am f`cut [i o [edin]` de tragere cuoamenii no[tri. Îns` aveam [i noi în mijlocul nostruinformatori, f`r` ca eu s` [tiu, dar pe m`sur` ce atrecut timpul am aflat despre aceste aspecte. Ei aucomunicat, prin ambasada noastr`, în ]ar`, c` ne-am înarmat. A[a c` am primit ordin s` renun] laarmament. Am trecut la executare, nu aveam ce s`fac.� {eful grupului de români era p`zit de o gard`format` din trei solda]i angolezi. Dup` un an, unul afugit la UNITA.

�Cu toate acestea, popula]ia era foarte docil`,foarte în]eleg`toare, ne-au primit foarte bine, ne-am

sim]it bine acolo. Am certitudinea c` fa]` de noi auavut o conduit` mult mai prieteneasc` decât fa]` desovietici, bulgari sau cubanezi. De altfel, noi ne-amdus acolo f`r` pu[c`, f`r` gloan]e, f`r` nimic�.

Per Aspera, Ad Astra

Una dintre primele surprize a fost s` se constatec` unii angolezi din zon` aveau leg`turi cu România.,,Bine a]i venit, camarazi români!�, ne-a întâmpinat,în limba noastr`, [eful unei structuri zootehnice dinzon`. Vorbea fluent române[te, având studiiagrotehnice la Bucure[ti. Chiar [i secretarul de partid

al regiunii, un om deosebit de influent, îl chemaQuarta-Punza, avea doi copii la studii în România.Între timp, sosiser` [i aparatele de zbor. Au fostaduse în cutii pân` la Luanda, unde erau montate dec`tre o echip` tehnic` româneasc` [i duse pe caleaaerului la Negage. În primele s`pt`mâni s-a muncitpe rupte, zi-lumin`, la amenajarea caz`rmii [i alocuin]elor. Oamenii s-au transformat în zidari, zugravi[i decoratori. La început nu au avut lumin` electric`,iar apa era pu]in`. Când generalul Niculescu a verificatbazinul care alimenta micu]a comunitate româneasc`cu ap` potabil`, a constatat c` locuitorii din Negageî[i sp`lau acolo rufele, iar când a mers la brut`riacare îi aproviziona cu pâine, a descoperit c` acololucrau copii cu boli de piele. Vorbind cu primarullocalit`]ii, situa]ia a fost remediat`. În ceea ce prive[temâncarea, aceasta era adus` din ]ar` lunar, cu unavion de transport.

La 15 ianuarie 1981, {coala Na]ional de Avia]ieMilitar` s-a deschis oficial, în prezen]a ministruluiap`r`rii din Angola. Comanda [colii [i cazarmarea

erau angoleze, în rest, organigrama era completat`cu personal românesc. În primele luni s-au f`cutdoar cursuri teoretice, iar de la 1 aprilie au începutzborurile cu elevii. S-au f`cut la început ture depist`. Dup` câteva zile, zona de survol a fostextins , apoi s-a trecut la exerci]ii simple de acroba]ieaerian`. S-au executat [i elemente de întrebuin]area avionului IAR 823 în situa]ii de lupt`, simulându-se atacul la sol. În plus, s-a luat decizia ca eleviiangolezi s` execute salturi cu para[uta din elicopterulIAR-316B. ,,I-am lansat prin pustiet`]ile acelea [i i-am a[teptat s` revin` la unitate. Unul a venit adoua zi�, poveste[te generalul Niculescu. Dinnefericire, în iunie 1981, a avut loc [i un accident dezbor. Un aparat IAR 823 s-a pr`bu[it la câtevasecunde de la decolare, oprindu-se motorul. {i-aupierdut via]a maiorul Gheorghe Preda [i elevulangolez. La sfâr[itul lunii noiembrie 1981, cursurileanului I s-au încheiat, Grupul ,,Sirius� venind în]ar`, pentru a se întoarce în primele zile ale luniiianuarie 1982. A urmat înc` un an de munc`, darf`r` alte tragedii. Ultimul zbor a avut loc la 15decembrie 1982. A fost un zbor simbolic, executatde generalul Aurel Niculescu, cu un IAR 823, timpde 45 de minute. Era [i ultimul zbor al carierei sale.Avea 62 de ani [i [tia c`, venind în ]ar`, urma s` sepensioneze. Au fost apoi predate toate materialele[colii angolezilor [i s-a zburat, în ultimul zbor almisiunii, spre Bucure[ti.

"

Romanian Flight TrainingSchool In Angola

Between the two world wars Romanian airmencould see for the first time under their wings Africansandy soil or jungles. It was an era of exotic travels,dominating newspapers headlines, long-distancejourneys with monotonous scenery and changinghumidity. Facing disappointment and payingunavoidable prices, our airmen wrote pages ofglorious history and made known to the worldtheir astonishing aircraft built in Bucharest or Brasovfactories.

Over years and years, in early 80�s, Romanianpilots had a new chance to experience a great �Africanadventure�: also under adverse circumstances andusing Romanian-made aircraft. The political regimein Bucharest had made the decision to lend a handto Agostinho Neto�s Angolans with laying thefoundation of a military flight school. To this end,authorities of the time established a detachment,so-called �Sirius Group� under General AurelNiculescu�s command.

65

65 66

66

67

67

68

68

ANIVERSARE

52 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

On May the 15th, this year, wecelebrate eighty five years sincethe establishment of first NBCDefence structures (militarychemistry) in the Romanianarmy. The development of thisstructure is remarcable and weare sure that, for the future, hiscomplexity and reliability willcount more and more in everyarmy doctrine.

Gazele toxice, baza piramidei dedezvoltare a chimiei militare, auconstituit un mijloc de lupt` redutabilînc` din Primul R`zboi Mondial.Folosirea acestora a provocat, pefronturile europene, peste 1.300.000de victime omene[ti, num`rul mor]ilorfiind de aproximativ 90.000. |n ciudadezaprob`rii publice referitoare lautilizarea armelor chimice [i aprevederilor Protocolului de la Geneva,care interzicea folosirea pe câmpul delupt` a agen]ilor toxici, tot mai multestate au început s` dezvolte programechimice de înarmare ori s` achizi]io-neze asemenea arme, iar proliferarea[i perfec]ionarea acestora au continuatnestingherite, astfel \nc#t, în arsenalelemultor armate, s-au stocat cantit`]iimense de muni]ii chimice [i vectori detransport la ]int`.

Istoria armatei noastre consem-neaz`, prin ,,,,, la 1ianuarie 1925, \nfiin]area

, organ special[i permanent ale c`rui atribu]ii eraustudierea [i rezolvarea tuturorchestiunilor având leg`tur` cu gazelede lupt` pentru trupele de uscat,marin` [i avia]ie militar`.

Înzestrarea cu echipamente deap`rare contra gazelor a constituit opreocupare major` a Direc]iei Chimice

S`rb`toarea� polimerilor

� 85 DE ANI DE LA ÎNFIIN}AREAPRIMELOR STRUCTURI DE

AP~RARE NBC (CHIMIE MILITAR~)ÎN ARMATA ROMÂNIEI �

Militare în perioada interbelic`, astfelc`, \naintea declan[`rii celui de-alDoilea R`zboi Mondial, s-a reu[it oreducere semnificativ` a materialelorde protec]ie de prim` necesitateprovenite din importuri. În 1936, a fost\nfiin]at`, la Bucure[ti,

care, spre sfâr[itul anului1938, realiza cea mai mare parte dinnecesarul de m`[ti al armatei

(aproximativ 60%).Pe timpul desf`[ur`rii celui de-al

Doilea R`zboi Mondial, gazele toxicenu au fost întrebuin]ate pe fronturiledin Europa, dar muni]iile chimice s-auaflat aproape de teatrele ac]iunilormilitare. Comandan]ii români au luatm`suri preventive de protec]ieindividual` [i colectiv`, iar pe ambelefronturi, în campaniile estice [i pefrontul antihitlerist, trupele de ap`rarecontra gazelor au fost prezente cusubunit`]i pân` la valoarea uneicompanii chimice (e[alon de armat`).

Desfiin]ate temporar din dispozi]iaComisiei Aliate de Control, înc` înaintede sfâr[itul r`zboiului, structurilechimice au devenit prea curândnecesare, locul [i rolul acestora încadrul for]elor noastre armate fiinddeterminate de întrebuin]area celeimai de temut arme de distrugere înmas` � bomba atomic` [i consecin]eleacesteia, declan[area cursei înarm`riinucleare, schimb`rile majore petrecuteîn domeniul strategiei militare caurmare a pericolului întrebuin]`riiacestei arme, prezen]a trupelor str`inepe teritoriul na]ional [i, mai târziu, decalitatea de stat membru al Tratatuluide la Var[ovia.

� 85 DE ANI DE LA ÎNFIIN}AREAPRIMELOR STRUCTURI DE

AP~RARE NBC (CHIMIE MILITAR~)ÎN ARMATA ROMÂNIEI �

Decontaminareradioactiv` a

tehnicii de lupt`cu ajutorul tijei

cu robinet

Decontaminareradioactiv` a

tehnicii de lupt`cu ajutorul tijei

cu robinet

ANIVERSARE

53CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Astfel, la 15 septembrie 1948, aluat fiin]` ,structur` care, începând cu data de 4iulie 1951, \[i schimb` denumirea [idevine

. Aceast` structur` este�responsabil`� pentru gestionareaelementelor specifice chimiei militaretimp de 4 decenii: instruc]ia specific`ap`r`rii NBC în întreaga armat` [i astructurilor de arm`; \nv`]`mântul deformare, perfec]ionare [i specializarea cadrelor de chimie mil itar`;preg`tirea de mobilizare a unit`]ilor [isubunit`]ilor chimice; cercetarea[tiin]ific`, experimental` [i aplicativ`[i elaborarea actelor normative despecialitate; activitatea specific` în

cadrul Tratatului de la Var[ovia;logistica armei.

În prezent, problemele ap`r`riiNBC sunt gestionate de c`tre comparti-mentele de ap`rare NBC existente lastatele majore ale categoriilor de for]e[i de ofi]erii NBC din compartimenteleopera]ii, informa]ii [i logistice alestructurilor de nivel operativ [i tactic.

Concret, exist` sistem ce

se afl` în plin proces de opera]iona-lizare structural` [i ac]ional`. |ncontextul actual, Armata Rom#nieiparcurge un proces viguros de moder-

nizare [i perfec]ionare, iar aceast`categorie, Ap`rare NBCAp`rare NBCAp`rare NBCAp`rare NBCAp`rare NBC, \[i caut`definirea locului [i rolului \n cadrulorganiza]iei militare.

Ap`rarea NBC, prin dorin]a afilieriila cele mai noi standarde, se dore[tea reprezenta un tip de sprijin alac]iunilor întrunite. Aceste ac]iuni includun ansamblu de m`suri planificate [iexecutate continuu, într-o concep]ieunitar`, pentru îndeplinirea misiunilorîn condi]iile pericolului întrebuin]`riiarmelor chimice.

S`rb`torirea, în acest an, a 85 deani de la constituirea primelor structuride chimie militar`, devine, sine die,at#t un prilej de în`l]`toare aducereaminte [i de cinstire a memoriei celor

care, cu mintea [i cu fapta, au truditpentru împlinirea unui ideal profesional[i afirmarea identit`]i i ChimieiChimieiChimieiChimieiChimieiMilitareMilitareMilitareMilitareMilitare [i, ulterior, Ap`r`rii Nucleare,Biologice [i Chimice, c#t [i un momentce oblig` actuala genera]ie despecia li[t i NBC s` continue cudevotament, profesionalism [i pasiunetradi]ia acestei specialit`]i \n ArmataRom#niei.

"

Opera]iune de detec]ie[i identificare asubstan]elor toxice

NATO va institui \n Estoniaun Centru de Ap`rare\mpotriva Atacurilor

Virtuale

{apte ]`r i membre NATO ausemnat, în cursul lunii mai a.c., unacord pentru înfiin]area unui centrude cercetare care s` înt`reasc`

mijloacele de ap`rare ale Alian]ei împo-triva atacurilor pe internet, v`zute cao amenin]are din ce în ce mai mare laadresa bazelor de date militare [i civile.

Centrul va fi localizat în Estonia,]ar` care a fost lovit` anul trecut de unval f`r` precedent de atacuri virtuale,ce au paralizat atât re]elele guverna-mentale, cât [i pe cele ale unorcompanii . Mini[tri i ap`r`rii dinEstonia, Letonia, Lituania, Germania,Italia, Spania [i Slovacia au semnatacordul pentru a pune la dispozi]iacentrului din Tallin fonduri materiale[i speciali[ti.

�Este un efort comun de a uni celemai bune creiere pentru ap`rareare]elelor virtuale�, a declarat generalulamerican James Mattis, comandantNATO responsabil de modernizareamilitar`. SUA se vor al`tura proiectuluica observator, dar [i alte ]`ri membreNATO vor putea s` se al`ture în viitor.

Centrul de Ap`rare va intra înfunc]iune din august, de[i deschidereaoficial` este programat` pentru anul2009. Treizeci de speciali[ti din maimulte ]`ri vor activa, pentru moment,acolo.

www.nato.int

69

69

70

70

71

71

72

72

PELERINAJ SPIRITUAL

54 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

M`n`stirea Dintr-un Lemn este situat` în comuna Frânce[ti, jude]ul Vâlcea, [i poart`hramul Na[terea Maicii Domnului. A[ez`mântul monahal dateaz` din vremea lui MateiBasarab (anul 1635) [i de-a lungul existen]ei sale a trecut prin mai multe etape deconstruc]ie, consolidare [i restaurare. Astfel, în perioada anilor 1653�1658, banul PredaBrâncoveanu construie[te un complex de edificii [i o biseric` din piatr`, iar în anul1715, {tefan Cantacuzino restaureaz` în întregime clopotni]a m`n`stirii [i CasaDomneasc`. În perioada anilor 1938�1940, Ministerul Aerului [i Marinei restaureaz`întregul ansamblu monahal, acesta devenind astfel, în mod simbolic, loc de închinare [irug`ciune pentru aviatori [i marinari.Specificul acestei m`n`stiri const` în aceea c` bisericu]a, conform tradi]iei, ar fi fostridicat` din lemnul unui singur stejar, din aceast` pricin` luând denumirea �Dintr-unLemn�. Importan]a duhovniceasc` a acestui sfânt a[ez`mânt monahal este dat` de IcoanaMaicii Domnului, de care este legat` [i existen]a m`n`stirii, p`strat` cu mult` venera]ieîn biserica mare.

A[a cum se obi[nuie[te în fiecarean în perioada dinaintea S`rb`toriiPascale, la sfâr[itul lunii aprilie, ungrup de persoane din Statul Major alFor]elor Aeriene [i din unit`] isubordonate (cadre militare, grada]i[i solda]i voluntari, personal civilcontractual) au efectuat un pelerinajla M`n`stirea Dintr-un Lemn, dinjude]ul Vâlcea. Cu aceast` ocazie, ceiprezen]i au vizitat bisericu]a de lemn,biserica de piatr`, muzeul m`n`stirii,Casa Domneasc`, s-au închinat [irugat la icoana Maicii Domnului [i,nu în ultimul rând, au adus daruripentru sfântul a[ez`mânt monahal.

Zona de nord a jude]ului Vâlcea a devenito destina]ie tot mai des preferat` de turi[ti [ipelerini. Parcul Na]ional Cozia, sta]iunileC`lim`ne[ti � C`ciulata, B`ile Ol`ne[ti [iGovora, m`n`stirile Cozia, Turnu, Stâni[oara,

Fr`sinei, Bistri]a, Dintr-un Lemn etc.,complexuri [i pensiuni turistice reprezint`repere de marc` din patrimoniul turistic,cultural [i spiritual extrem de bogat al acesteiregiuni.

Grupul nostru de slujitori ai For]elor

Aeriene a pornit în pelerinaj la una dintre celemai vechi, frumoase, grandioase [i cu o via]`duhovniceasc` îmbun`t`]it` � M`n`stireaDintr-un Lemn, într-o zi de la sfâr[itul lui prierîn care razele soarelui au r`mas captive printrepic`turile de ploaie ce au primenit natura îna[teptarea s`rb`torii, a Învierii Mântuitorului.Dup` câteva ore de [erpuit cu autocarul într-untrafic sufocat de realitatea luptei cotidiene aomului pentru existen]`, am ajuns la destina]ie.Dintr-o dat`, cu to]ii am fost surprin[i desentimentul faptului c am intrat într-o alt lume.

M~N~STIREA DINTR-UN LEMN �O FEREASTR~ SPRE RAI

M~N~STIREA DINTR-UN LEMN �O FEREASTR~ SPRE RAI

PELERINAJ SPIRITUAL

55CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

În fa]a noastr`, peisajul mirific de pe valeaOt`s`ului încadra m`n`stirea într-o armonieaproape ideal`. Cu to]ii admiram cu r`suflareat`iat` M`n`stirea Dintr-un Lemn � o fereastr`spre cer, o cetate a t`cerii care st` retras`,lini[tit` [i vis`toare [i care se ridic` zvelt`, alb`[i str`lucitoare în toat` splendoarea ei.C`lug`ri]ele de aici poart` necontenit, dar nucu u[urin]`, firul rug`ciunilor de zi [i de noapte[i privegheaz` candelele sfinte, aprinse cucâteva sute de ani în urm`.

Dup` câteva clipe de reverie cu o valoaretemporal` imposibil de evaluat, smeri]i, p`[imîncet pe aleea principal` a m`n`stirii. Într-oatmosfer` dominant` de lini[te [i rug`ciune,am ridicat privirea [i am r`mas câteva clipeînm`rmurit de frumuse]ea priveli[tii ce se

deschidea în fa]a ochilor. Atunci m-au n`p`ditamintirile unui vis frumos din îndep`rtata meacopil`rie când, cu mama de mân`, admirampentru prima dat` frumuse]ea t`cerii înrug`ciune. M sim]eam acum cople[it de emo]iiasem`n`toare celor ale reg`sirii [i revederiilocurilor natale. Veneam aici pentru prima dat ,la îndemnul colegului meu, comandorulNicolae Jianu, care îmi spusese:

�Mergi la M`n`stirea Dintr-un Lemn [i veivedea ceva de vis, o fereastr` spre Rai.�

Ceasul clopotni]ei ar`ta ora dou`sprezece.Ne-am oprit pu]in s` admir`m biserica marede piatr`, ce se profila în toat` m`re]ia ei. Pede o parte, frumuse]ea m`n`stirii, ordinea,cur ]enia, elegan]a, pe de alt` parte, frumuse]eanaturii înconjur`toare, muzica tainic` produs`de toaca bisericii, toate îmi d`deau fiorul uneiînalte tr`iri spirituale. Cople[it de emo]iiputernice, abia deslu[eam în fa]a meapriveli[tea minunat` [i provocatoare a micu]ei

cet ]i de munc` [i rug`ciune,cu biserica în mijloc,str`lucitoare ca un far,împodobit` cu flori de toateculorile, cu o stare de spiritcaracteristic` rigorii [iascult`rii. Odat` p`truns înincinta m`n`stirii, str`inuln-ar b`nui c în aceast` cetatea t`cerii se g`sesc fiin]e careprivegheaz` într-o necon-tenit` împletire a muncii curug`ciunea [i c` albe suntnop]ile lor în timp ce toacaocole[te biserica.

Nu dup` mult timp, deprin toate chiliile, au începuta r`s`ri lujerele negre alemaicilor, lunecând u[or spre platoul de laintrarea principal` a m`n`stirii. Am fostîntâmpina]i de preacuvioasa maic` stare]`,stavrofora Emanuela Oprea, al`turi de unsobor de maici, cu bucuria [i blânde]ea uneimame iert`toare [i iubitoare.

� Bine a]i venit, cu pace, abia deslu[imcuvintele maicii stare]e, cople[it` [i ea deemo]ia revederii.

Am vizitat împreun cu maica stare]` [i soraSofia, care este ghidul m`n`stirii, bisericu]ade lemn, biserica de piatr`, muzeul [i CasaDomneasc`. Apoi, au urmat clipe de medita]ie[i rug`ciune. Am purtat o discu]ie cu maicastare]`, care a avut bun`voin]a s` m` pun` lacurent cu activit`]ile [i greut`]ile m`n`stirii,de faptul c` s-au ob]inut aprob`rile [i fondurilenecesare pentru începerea construc]iei uneinoi biserici, precum [i cu evenimentele maiimportante ce au avut loc în anul precedent.Întreaga sa via]` monahal` o împarte întrerug`ciune [i misiune, între lini[te [i ascultare,între supraveghere, laud`, mustrare [ic`l`uzirea m`icu]elor [i mirenilor pe caleamântuirii.

� Bucuria noastr` ceamare � spune stare]a � estehramul Maicii Domnului, pecare îl s`rb`torim, în fiecarean, la 8 septembrie, momentde comuniune fr`]easc`, desuflet, de înalt` tr`ire spiri-tual .

Maica Melania, cea maivârstnic` dintre toate maicile,de[i are 93 de ani, g`se[teenergie [i putere s`-[i fac`singuratica-i pravil`. Am fostpl`cut impresionat [i deefortul sorei Simona, care facenaveta la un spital din

Râmnicu-Vâlcea, pentru stagiatur`, ea fiind [imedicul m`n`stirii, precum [i de efortul depusde surorile Vasilica [i Sofia la realizarea primeimonografii a m`n`stirii. La plecare, am luatcuvânt de folos de la maica stare]` [ibinecuvântare de la preacuviosul p`rintearhimandrit doctor Chesarie Gheorghescu [ip`rintele protosinghel Ghenadie Gogu,duhovnicii m`n`stirii.

M`icu]ele M`n`stirii Dintr-un Lemn,p`zind cu sfin]enie înd`tinatele pravile, tr`iescca într-o familie în care s`l`[luie[te duhulcomuniunii. În biseric`, în chilii [i acolo undeî[i îndeplinesc ascult`rile [i îndatoririle, elese roag` [i muncesc împreun`, pentru a fi pildemult gr`itoare celor ce se îndreapt` spreaceast` sfânt` m`n`stire, care � vorba poetului� �Al`turi de brazii ce cresc/Spre cer de aur [isafire/P`streaz` duhul românesc/Aceast` sfânt`m`n`stire�.

"

73

73

74

74

75

75

76

76

IN MEMORIAM

56 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

În ziua de 5 iunie a.c., mai exact deZiua Eroilor, a avut loc, în comunaColone[ti, jude]ul Olt, dezvelirea

ansamblului monumental �Trepte spreCer�, închinat eroilor din cel de-al DoileaR`zboi Mondial. Monumentul are caelement central bustul eroului aviatorc`pitan Alexandru {erb`nescu, în semnde omagiu pentru unul dintre cei mai mari[i neînfrica]i lupt`tori aerieni pe care i-aavut ]ara noastr`.

Activitatea s-a desf`[urat în fa]a prim`rieidin Colone[ti, în prezen]a oficialit`]ilor locale,a reprezentantului [efului Statului Major alFor]elor Aeriene, generalul de flotil`aerian` Virgil Ristea, a membrilor funda]iei�Erou c`pitan aviator Alexandru {erb`-nescu�, a membrilor ARPIA, a unor grupede elevi de la {coala Militar` de Mai[tri [iSubofi]eri [i de la {coala de Aplica]ie aFor]elor Aeriene, a elevilor [colii cu claseleI�VIII �C`pitan aviator Alexandru {erb`-nescu� din localitate [i, nu în ultimul rând, aunei asisten]e generoase asigurate delocuitorii comunei.

Festivitatea a debutat prin adresarea,de c`tre primarul comunei, Nicolae Stan,a unui cuvânt de bun venit tuturorinvita]ilor, iar ceremonialul militar, cugard` la drapel [i la monument, a fostasigurat de elevi ai {colii de Aplica]ie�Aurel Vlaicu� de la Boboc. Dup` dezve-lirea monumentului [i oficierea serviciuluireligios au fost rostite alocu]iuni, cea maiemo]ionant` fiind a generalului de flotil`aerian` (r) Ion Dobran, camarad dearme cu eroul Alexandru {erb`nescu. Cudoar un an înainte de a deveni nonagenar,generalul Dobran a încântat asisten]a

prin vivacitatea [i prezen]a de spirit, citinddin propriul jurnal de campanie pentrufidelitatea informa]iei sau rememorândlupte aeriene din cel de-al Doilea R`zboiMondial, la care a luat parte în calitate depilot al Grupului 9 Vân`toare, grup condusde c`pitanul Alexandru {erb`nescu.

Din partea Statului Major al For]elorAeriene [i din partea funda]iei �Erouc`pitan aviator Alexandru {erb`nescu� aufost oferite distinc]ii [i medalii tuturor celorcare, prin eforturile depuse, contribuie lamen]inerea vie a spiritului de sacrificiu aleroilor neamului.

Pe parcursul ceremoniei, loca]iamonumentului a fost survolat` de aero-nave apar]inând Aeroclubului Pite[ti, iartrei para[uti[ti au încântat întreagaasisten]`, aducând cu ei din în`l]imi unmesaj în memoria eroului Alexandru{erb`nescu. Emo]iile celor prezen]i au luatsfâr[it odat` cu momentul artistic sus]inutde elevii [colii din localitate, care poart`denumirea neînfricatului erou.

La final, doamna Eleonora Arb`na[,pre[edinta funda]iei [i, totodat`, odescendent` pe linie matern` a mareluipilot Alexandru {erb`nescu, a ]inut s`mul]umeasc`, prin intermediul revisteinoastre, tuturor celor care, direct sauindirect, au contribuit, într-o mai mare saumai mic` m`sur`, la realizarea acestuiansamblu monumental într-un timprecord. Am aflat astfel de disponibilitatea[i de sus]inerea proiectului din parteaautorit`]ilor locale, de rela]ia special`creat` în timp cu oamenii din Baza 95

TREPTE SPRE CERTREPTE SPRE CER

Stairs towards theskies

Romanian nation, molded by sustainedefforts and sacrifices of its noteworthy sons,has always associated the holy AscensionDay with the Day of Heroes as a token ofgratitude for them.

On 5th of June, the Day of Heroes, asculptural ensemble entitled �Stairs towardsthe skies� was uncovered in Colonesti, OltCounty, dedicated to heroes fighting the IIWorld War. The monument displays in thevery centre the bust of Captain AlexandruSerbanescu, as a tribute to one of the greatestand bravest Romanian air warriors everexisting.

IN MEMORIAM

57CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Aerian` �C`pitan Aviator Alexandru{erb`nescu� de la Bac`u, de sprijinulprivind elementele de ]inut` ale aviatorilorîn cel de-al Doilea R`zboi Mondial, oferitde c`tre Muzeul Avia]iei. Am aflat, deasemenea, c` linia artistic` a monumen-tului apar]ine sculptorului ConstantinSinescu, iar întreaga coordonare privinddocumenta]ia a fost sus]inut` de istoriculde avia]ie, profesor doctor AurelPentelescu.

Voin]` divin` sau simpl` coinciden]`,proiectul a fost sus]inut anul trecut dedoamna Arb`na[ în fa]a consilierilor localiexact de Ziua Eroilor, fapt ce a constituitun argument în plus pentru sus]inereaansamblului. Oricum ar fi, important estefaptul c` materializarea acestui monumentreprezint` o datorie de onoare, dedemnitate, pe care genera]iile prezente odatoreaz` nu numai eroului Alexandru{erb`nescu, ci tuturor eroilor care, printruda [i jertfa lor, au contribuit la pl`m`-direa na]iunii române.

"

Activitatea c`pitanului Alexandru{erb`nescu \n Avia]ia Militar`, de[irelativ scurt`, desf`[urat` numai \ncondi]ii de r`zboi, \nnobilat` de fapteimpresionante, este bine-cunoscut`\n For]ele Aeriene Rom#ne. As \ntrea[ i , {erb`nes cu [ i -a condus cum`iestrie forma]ii le \n lupt`, iaratunci c#nd situa]ia a impus, c#ndinamicul era superior \n for]e, pentrua-[i proteja subalternii mai pu]inexperimenta]i, angaja singur lupta cumai multe avioane deodat` sau leatr`gea dup` el, cum s-au petrecutlucrurile [i cu peste 60 de ani \n urm`,pe 18 august 1944, deasupra zoneimuntoase a jude]ului Buz`u, c#ndsoarta nu i-a mai sur#s [i aripile sales-au fr#nt pentru totdeauna.

{i-a \ndeplini t cu zel toa temisiunile ordonate, cele 600 de lupteaeriene [i 53 de avioane inamicedobor#te situ#ndu-l, al`turi de B#zu-Cantacuzino, \n fruntea celor maieficien]i zbur`tori.

|n ga ler ia eroilor neamului,Alexandru {erb`nescu ocup` un locde prim` m`rime \n e[alonul celor ceau dat str`lucire [i glorie aripilorrom#ne[ti.

Lui [ i camarazilor s`i l i sedatoreaz` numeroase fapte de bra-vur` s`v#r[ite \n contact direct cuinamicul, \n lupte aeriene, \n misiunide \nso]ire a avioanelor de bombar-dament.

A fost unul dintre primii pilo]i dinavia]ia de v#n`toare c`rora li s-auoferit cele mai \nalte distinc]ii militarede r`zboi, la loc de frunte fiind Ordinul�Mihai Viteazul�.

Cinsti rea pe care i -au dat -ogenera] i i le trecu te , pe care i -odator`m noi, cei de azi, precum [i ceide m#ine, este un act de onoare, dedemnitate. Pentru to ]i av iator ii ,pentru \ntreaga na]iune.

Statul Major al For]elor Aerienei-a cinstit [i \i va cinsti cu smerenie,dar [i cu m#ndrie totodat`, fascinantasa personalitate.

S` ne plec`m \nc` o dat`, aici [iacum, \n memoria marelui aviator.

�Ziua În`l]`rii Domnului [i ZiuaEroilor este ziua în care, popor [iarmat`, în comuniune de gând [isim]ire, cinstim, cu inim` curat`, pe to]ifiii [i fiicele neamului românesc jertfi]iîntru ap`rarea fiin]ei na]ionale, aindependen]ei, suveranit`]ii [i inte-grit`]ii României, gloriei, mândriei [idemnit`]ii tuturor românilor.

Este ziua în care, despov`ra]i degrijile clipei de fa]`, ne reculegem cusfin]enie în catedrala inimilor noastreîntru amintirea bravilor înainta[i � dela domnitor la r`ze[, de la general lasoldat �, care au pus mai presus de via]alor � VIA}A PATRIEI, mai presus desângele lor � d`inuirea în libertate [ineatârnare a poporului [i na]iei române.

Dormi]i în pace, EROI AI NEAMU-LUI! La mormintele voastre �cunoscute ori necunoscute �, vomv`rsa de-a pururi lacrimile recuno[-tin]ei noastre [i vom pres`ra garoafelealbe ale neuit`ri i. Pentru c` voi,EROILOR, nu sunte]i, nu a]i fost [i nuve]i fi niciodat` singuri! V` veghem, v`vom veghea întotdeauna, noi, to]i ceicare v` continu`m [i v` vom continuaopera, lucrarea pentru }AR~! Noi, to]icei care vom înv`]a de la voi Iubirea deNeam [i de Patrie, v` vom urmaexemplul, vom fi întotdeauna gatapentru jertfa suprem` în numeleLibert`]ii, Independen]ei, Suverani-t`]ii, Integrit`]ii [i Demnit`]ii României!

În veci s` fi]i sl`vi]i, Eroi ai Româ-niei!�

(Extras din mesajul [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene de ZiuaEroilor)

77

77

78

78

79

79

80

80

REMEMBER

58 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Aurel Vlaicu s-a n`scut în noiembrie1882, la Bin]in]i, pe atunci un sat lafrontiera sud-estic` a Austro-Ungariei.Dup` ce a urmat [coala primar` în satulnatal, a studiat la Colegiul reformat ,,Kun��din Or`[tie, unde a înv`]at limbamaghiar`. A mers apoi la Sibiu, pentru a-[idefinitiva studiile liceale, ocazie cu care l-aîntâlnit pe un alt mare român de dincolode mun]i, poetul Octavian Goga, cu care alegat o strâns` prietenie.

Studiile superioare le-a început laBudapesta dar, dup` numai un an, întoamna lui 1903, a mers în capitalaBavariei, la München, pentru a deveniinginer mecanic. Plecarea în Germaniacoincide, pe plan interna]ional, cu mareareu[it` a americanilor Orville [i Wilbur

Wright care, la 17 decembrie 1903, s-audesprins de sol, de patru ori (fiecare dintrefra]i realizând câte dou` zboruri), cu unaparat mai greu decât aerul. În aniiurm`tori, Europa a reu[it s` eclipsezeStatele Unite în ceea ce prive[tedezvoltarea avia]iei, Fran]a devenind ]aracu cei mai mul]i [i mai renumi]i pionieri aiaeronauticii . La 18 martie 1906, laMontesson, românul Traian Vuia a realizatprimul zbor mecanic complet, combinând

17 iunie 1910 este o zi istoric`, de bucurie. Un reper fundamental \n apari]ia [idezvoltarea aeronautic` \n Rom#nia. Inginerul Aurel Vlaicu zbura atunci, cu aparatulconstruit de el, pe c#mpul de la Cotroceni. Este evenimentul care marcheaz` trecereade la perioada ideilor generoase la cea a cuceririi spa]iului. Venit din Transilvania, cusufletul schilodit de drama nemeritat` a oamenilor de acolo, Vlaicu a construitavionul la Bucure[ti, cu sufletul \nnobilat de dorin]a de unitate a tuturor rom#nilor.Durerii noastre milenare, el i-a construit aripi [i ro]i cu spi]e din arborii seculari aip`durilor rom#ne[ti, vis#nd s` zboare \ntr-o Rom#nie Mare. Dac` politicienii vremiiaprindeau flac`ra unirii, Vlaicu a purtat-o temerar pe p`m#ntul [i cerul \ntregii patrii.

conceptul de aeroplan cu cel de automobil.Nu a trecut mult [i aparatele create deAlberto Santos-Dumont, Gabriel [i CharlesVoisin, Louis Blériot, Henry [i MauriceFarman au br`zdat cerul Fran]ei. Acestenume au devenit cunoscute în toat` lumea,iar Aurel Vlaicu, student în anii terminali,nu dorea decât s` se ridice la nivelul lor,s`-i concureze de la egal la egal.

De aceea, la sfâr[itul anului 1908,tân`rul inginer a renun]at la o carier`

promi]`toare în cadrul firmeiproduc`toare de automobile,,Opel�� [i a revenit la Bin]in]i.Ajutat de fratele s`u, Ion, arealizat planorul ,,Vlaicu �1909��, pe care a reu[it s`-lridice, de pe o p`[une de lamarginea satului natal, lapeste 10 metri. Prima care s-a desprins de sol cu planorula fost Valeria Vlaicu, sora maimic` a constructorului,devenind astfel primul copildin lume care a realizat un

zbor planat.!

Urm`torul pas era realizarea avionului.La interven]ia lui Octavian Goga, care avearela]ii în mediul politic de la Bucure[ti,prime[te ajutorul guvernului român [i arepermisiunea de a construi la ArsenalulArmatei din Bucure[ti, unde Aurel Vlaicua fost angajat ca inginer, cu 300 lei pe lun`.Prin contract, Ministerul de R`zboi seobliga s`-i asigure materialele necesare

construc]iei [i s`-i cumpere motorul. Înschimb, avionul devenea proprietate aarmatei române. În ianuarie 1910 a plecatla Paris, pentru a comanda motorul. Dup`ce s-a consultat cu Traian Vuia, a alesmotorul rotativ ,,Gnôme�� de 50 CP. Revenitîn ]ar`, munce[te 12 ore pe zi (de la 6diminea]a la 6 seara) pentru terminareaavionului. Construc]ia se încheie la sfâr[itullunii mai 1910. Aparatul cânt`rea 200 kg(f`r` pilot) [i era propulsat de dou` elicecontrarotative. A fost primul avion realizat\n Romania, de c`tre un român.

Primul zbor a fost programat pentruziua de joi, 16 iunie 1910, pe platoul de laCotroceni. Avionul a rulat de mai multeori, dar f`r` a se desprinde de sol. InginerulVlaicu a analizat toate manevrele f`cute,dar nu a în]eles unde era gre[eala, dac`aparatul era conceput gre[it sau dac`ac]ionase necorespunz`tor comenzile. Areluat încerc`rile a doua zi, 17 iunie, spresear`. Dup` înc` dou` tentative, a în]elesunde era problema: ac]ionase gre[itprofundorul! La a treia încercare din ziuaaceea, aparatul ,,Vlaicu Nr.1 � model 1910��s-a smuls [i a zburat pe o distan]` de 50 demetri, la câ]iva metri deasupra solului.

În s`pt`mânile urm`toare, Vlaicu acontinuat s` zboare, ridicându-se pân` la50 de metri deasupra solului. La 13 august1910, o comisie militar`, condus` de c`tregeneralul George Georgescu, a asistat ladou` zboruri care se doreau decisivepentru viitorul lui ,,Vlaicu Nr. 1�� [i alconstructorului s`u. Considerându-l util

17 iunie 1910, primul zbor al unuiaparat mai greu decât aerul

construit în România

17 iunie 1910, primul zbor al unuiaparat mai greu decât aerul

construit în România

June 17th, 1910 � the firstflight of a Romanian-built air

machine heavier than air

June 17 th, 1910 was a joyful day, ahistorical event. A turning point markingestablishment and development of Romanianaeronautics. At that time young engineerAurel Vlaicu used to fly a plane built byhimself on a plane near Cotroceni. It wasthis event which identified the transition fromgenerous plans to space age. He came fromTransilvania to Bucharest terribly hurt bythe unfair tragedy population suffered thereand built his plane in a deep longing forunification of all Romanians. Vlaicu madewings and spoke-wheels of the Romanianancient woods dreaming of flying over aGreat Romania. While the remarkablepoliticians of the time set off the flame ofunification, Vlaicu bravely was bearing thetorch of merger all over the country.

REMEMBER

59CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

pentru misiuni de supraveghere, comisiarecomanda înfiin]area la ArsenalulArmatei a unei sec]ii speciale pentruconstruit avioane, sec]ie pus` subconducerea inginerului Aurel Vlaicu.Raportul de trei pagini con]ine [i câtevaaprecieri interesante legate de pilot:,,Meritul aviatorului Vlaicu este dar c`, f`r`[coal` de pilotaj [i f`r` s` mai fi zburat, areu[it de prima dat` a executa zboruri caaviatorii cei mai renumi]i, f`r` a aveatemperamentul calm al acestora; aceastaprobeaz` c` aparatul s`u l-a ajutat mult însucces, prin stabilitatea lui [i calit`]ile desimplicitate de manevr`��.

!Zborul din 17 iunie 1910 nu a fost primul

zbor al unui avion pe cerul capitaleiRomâniei. În octombrie 1909 zburase, laB`neasa, celebrul aviator Louis Blériot, pe

un aparat de concep]ie proprie, care-i purtanumele. Iar de câteva s`pt`mâni sedeschisese {coala de zbor de la Chitila aavocatului br`ilean Mihail Cerchez, deunde decolau pilo]i francezi pe aparateFarman III. Totu[i, importan]a zilei de 17iunie r`mâne: pentru prima dat`, un românzbura, în România, cu un avion deconcep]ie proprie.

"

O ZI PENTRU ISTORIAAERONAUTIC~ ROMÂN~14 MARTIE 1958O ZI PENTRU ISTORIAAERONAUTIC~ ROMÂN~

50 de ani de la primul zbor supersonic \n Rom#nia

Pilotul român care arealizat, în ]ar`, primulzbor cu un avion de vân`-toare supersonic a fostcomandorul (r) NicolaeBorzea, la data de 5martie 1914. Avionul eraun MiG-19.

14 martie 1958. O alt`zi care avea s` devin`memorabil [i care urmas` consemneze o alt`premier cu mari semni-fica]ii \n aeronautic`:dep`[irea vitezei sunetului \n zbor. Borzea tr`isedoar cu nou zile \n urm satisfac]ia primului zbor cusupersonicul.

Pentru realizarea celui de-al doilea momentimportant \n pilotarea supersonicului a fost ales

aliniamentul Deveselu � Tg. Jiu � Petro[ani � lan]ulmuntos � Sibiu � R#mnicu V#lcea. {tia c` \n cazulproducerii fenomenului la o \n l]ime mai mic spulberatoate geamurile caselor [i zdruncina din temelii cl dirilemai [ubrede.

A urcat la 7.000 de metri [i a lansat avionul cumotoarele \n for]aj total, urm`rind cre[terea vitezeipe machmetru: 0,8; 0,9; 1. A sim]it un [oc scurt,indicatoarele unor aparate de bord au \nceput s` "

vibreze [i, parc`, olini[te mai deosebit \ncabin`. Era numai osenza]ie? O auto-sugestie? |n absen]aunor repere de la sol,nu putea marca mareatrecere la noul regim devitez . Afar , mai ales\n fa]a cupolei cabinei,un v l albastru deschis,dat de compresibilitateaaerului. |nclina s`cread c se afl \ntr-o

alt lume. Viteza cre[tea \n continuare: 1,1; 1,2; 1,3,chiar aproape de 1,4. Indicatorul debitmetrului ar taun consum enorm de combustibil. Revenirea \n regimsubsonic a determinat aceea[i reac]ie dinamic`.

Trecuse, cu bine, \nc un expe-riment. Intr#nd \n regim normal dezbor, a luat ARK zero [i s-a \ndreptatspre cas`. Cei de la sol aveau s`-iconfirme trecerea \n regimsupersonic \n momentul c#ndauziser o puternic detun`tur`.Bangul sonic fusese, fire[te,perceput de toat lumea. Dar cine[tia, oare, c atunci, acolo sus, unpilot militar rom#n sp`rgea, pentruprima dat , zidul sonic?

Ulterior, c#nd a mai trecut laasemenea regim, ceea ce sepetrecea \n avion nu-l mai interesa\n mod deosebit. Altele erau

preocup`rile prioritare. Zborul la viteze supersonicereprezenta numai o etap din multele parcurse pentruinterceptarea oportun a unei ]inte, de pild .

Avia]ia militar` reactiv rom#neasc` de lupt`devenea, \nc de atunci, una din cele mai puternicedin sud-estul Europei, iar Borzea era numit inspector-[ef pentru supersonice.

Comandorul Nicolae Borzea � \nactivitate [i \n rezerv`

MiG-19 � primul avion supersonic din avia]iamilitar` a Rom#niei

81

81

82

82

83

83

84

84

14 MARTIE 1958

REMEMBER

60 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Pr imi i pa[ i . . .P r im i i pa[ i . . .P r im i i pa[ i . . .P r im i i pa[ i . . .P r im i i pa[ i . . .Spre dezam`girea mea, prima etap` a preg`tirii

mele a avut loc la Aeroportul Municipal al regiunii Howard,sub stricta coordonare a instructorilor civili. Instructoriimilitari nu-[i �murd`resc� mâinile cu noi, pân` nu trecemacest prim test. Avionul era unul u[or, Cessna 172,numit de For]ele Aeriene T-41A [i denumit oficialMescalero. Cele aproximativ 30 de ore de preg`tire înzbor aveau ca scop eliminarea celor care se dovedeaufundamental incapabili s` piloteze un simplu aparat dezbor. Acest lucru era mult mai economic, comparativ cutrimiterea noastr` direct la un avion cu reac]ie cu dou`motoare, a c`rui pilotare costa mai mult [i care nu iertaerorile de pilotaj.

În aceast` prim` etap` a preg`tirii, am dobânditabilit ]ile de baz pentru zbor: rularea pe pist , decolarea,turul de pist` [i aterizarea. Am mai înv`]at r`sturn`ri,viraje de lupt [i manevrele de baz în cazul opririi bru[tea motorului. În general, orele de zbor erau diminea]a, iarrestul zilei îl petreceam în baz , într-o sal de clas , undese desf [ura partea teoretic a preg`tirii. Tot în aceastperioad` am f cut antrenament cu para[uta [i scaunulde catapultare, am înv ]at despre fiziologia zborului, cuscopul de a ne preg ti pentru avionul T-37, care necesitatoate cele amintite pân acum.

Am petrecut o zi întreag` s`rind de pe o platform`înalt de 6 picioare (cca 2 m), pe un teren pietruit, pân`când un sergent în vârst [i moroc`nos, care s`rise dinavion de mai multe ori decât m-am dat eu jos din pat,era mul]umit c s`ritura [i rostogolirea erau corecte. Aurmat parasailing-ul � mult mai ieftin [i mai sigur decâtsaltul din avion. Parasailing-ul era simplu. Legai de tinehamurile para[utei [i o funie de 900 de picioare (cca 300m) de partea din fa] a hamului. Cel lalt cap t al funieiera legat de partea din spate a unui camion. Doi oamenisus]ineau voalura para[utei desprins` de p`mânt [i, lasemnalul instructorului, [oferul elibera ambreiajul. Dup`câ]iva pa[i, voalura se ridica [i te desprindea de p`mânt.

JURNAL DE INI}IERE |N ARTA ZBORULUIJURNAL DE INI}IERE |N ARTA ZBORULUI

� O pledoarie pentru profesia de pilot militar �Când ajungeai la o în`l]ime de 500 de picioare (cca170 m), [oferul camionului ap`sa frâna [i te l`sa s` caziliber pe p`mânt, iar c`derea [i rostogolirea erau evaluate.Fiecare avea trei încerc`ri, dar ar fi vrut mai multe!

Sa lt . . . î n go lSa lt . . . î n go lSa lt . . . î n go lSa lt . . . î n go lSa lt . . . î n go lUltima parte a antrenamentului se referea la un

simulator de catapultare. Avionul T-37 folosea un scaunde catapultare balistic. În termeni mai simpli, astaînseamn` c` st`teai deasupra unui cartu[ gol de 37mm, care putea avea destul` for]` s` te catapulteze,împreun` cu scaunul, mult deasupra avionului, [i chiars` treac` prin cupol , dac` era nevoie. Antrenamentulera destul de simplu. Consta într-o [in` vertical`, de40 de picioare (cca 13 m), un scaun de avion ata[at deaceast` [in [i un loc suficient pentru a introduce uncartu[ gol de 37mm. Studentul, prins în chingi descaun, tr`gea de mânerul de catapultare la semnal.Cu o explozie asurzitoare, erai aruncat la cap`tul desus al [inei [i un mecanism de eliberare te l`sa în josdestul de încet. Analizând trecutul, nu era foarte diferitde �Marea Aruncare� din Stratosphere Tower, din LasVegas (de[i priveli[tea din acesta era mult maifrumoas`).

Am avut destule cursuri despre fiziologia zborului,dar cel mai important pentru trecerea pe T-37 a fostcel referitor la rela]ia dintre func]iile organismului uman[i nivelul presiunii oxigenului. Aceast` parte aantrenamentului a culminat cu o �plimbare� înbarocamer`, unde am experimentat simptomelespecifice hipoxiei severe. Odat` convin[i c` m`[tilede oxigen sunt o parte esen]ial` în activitatea de zbor,am experimentat o decompresie instantanee de lanivelul m`rii, la o altitudine de 35.000 de picioare (cca15.600 m). Da, într-adev`r, chiar se formeaz` un norde condens!

Îmb lânz i rea � best ie i �Îmb lânz i rea � best ie i �Îmb lânz i rea � best ie i �Îmb lânz i rea � best ie i �Îmb lânz i rea � best ie i �Doar o mic parte dintre noi au reu[it s` treac pe

avionul Cessna T-37B, unde am petrecut urm`toarele4 luni [i unde am înv`]at elementele de baz` alezborului, acroba]ia, zborul instrumental [i zborul înforma]ie. T-37 era denumit oficial de c`tre for]eleaeriene �Tweet� (]ip`t). �Tweet� era o denumiremodest . Noi îi spuneam �[uieratul unui câine de 6.000de pounds (cca 3.000 kg)�. În orice caz, denumirea sedatoreaz` sunetului scos de motoare, care folosesc

compresoare centrifugale, spre deosebirede compresoarele axiale pe care leg`se[ti în majoritatea avioanelor cureac]ie moderne.

Ca o parantez`, For]ele Aerieneaveau o tradi]ie în aceast` preg`tire,conform c`reia, prima �plimbare� cu unnou tip de aeronav era doar o �plimbare�.Singura ta responsabilitate era s`ac]ionezi sistemul de ie[ire de urgen]`,iar instructorul t u executa orice manevr`pe care doreai s` o vezi. Aceast`�plimbare� era denumit` �plimbarea deun dolar�, deoarece, conform tradi]iei,trebuia s`-i pl`te[ti la final instructoruluiun dolar, pentru serviciile sale de �[ofer�.

�Plimbarea mea de un dolar� a fostuna pl`cut . Lucrurile p`reau c se mi[c`un pic mai rapid decât reu[eam eu s`în]eleg, de[i T-37 nu este un avion cu oevolu]ie spectaculoas`, ci mai degrab`un avion manevrabil din punctul de vedereal gamei de acroba]ie. I-am cerutinstructorului meu de zbor s` executechiar [i un tonou rapid [i am supravie]uitcu masa de prânz întreag`. Din acel

Pilo]i americanigata s` zboare

cu T-38

REMEMBER

61CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

moment, lucrurile au decurs un pic mai dificil. Cerin]elepe care un student trebuie s` le îndeplineasc` suntagresive [i intransigente. Imediat ce un obiectiv esteîndeplinit, altele sunt deja stabilite. Transformarea dincivil în pilot militar este gradual` [i aproape insesizabil`de c tre studen]i. |ntr-o zi, instructorul de zbor te punes` faci o aterizare cu oprire [i s` rulezi pân la cap`tulpistei. Deschide cupola, se elibereaz` din chingi, î]istrânge mâna, î]i ureaz succes [i coboar`. |nseamn`c` ai reu[it s` ]i se acorde statutul de �simplist�. Nuexist un alt moment în care s fii încercat de atâteaemo]ii în acela[i timp. For]ele Aeriene au hot rât c` î]ieste permis s` iei acest avion extraordinar de scump,s`-i arzi gazul extraordinar de scump [i s` exersezitortura corpului t`u tân`r [i atât de fraged la sol, deunul singur. Primele ture de pist` nu sunt foarteemo]ionante, dar peste pu]in timp toat lumea a[teapt`cu ner`bdare primele ie[iri cu simpla.

Manevrabilitatea avionului T-37 este foarte mare.Am înv`]at cum s execut`m acroba]ii ca: immelman,ruperea forma]iei, looping, tonouri normale [i tonouri-lente. Am înv`]at, de asemenea, cum s` facem rotiricomplete, ridic`ri [i viraje, reveniri rapide [i instinctive.Cu avionul T-37 am experimentat prima dat` zborul înforma]ie.

Looping în �f runz` de t r i fo i �Looping în �f runz` de t r i fo i �Looping în �f runz` de t r i fo i �Looping în �f runz` de t r i fo i �Looping în �f runz` de t r i fo i �|n cele din urm`, a venit [i ziua pe care to]i

aspiran]ii la statutul de pilot o a[teptau: trecerea peavionul T-38A, denumit oficial �Talon�, dar cunoscutmai mult cu numele de �Uciga[ul cu ochi de o]el� sau�Racheta alb`�.

Printre altele, T-38 este cunoscut pentru viteza

mare de rotire. Poate realiza o rotire de 720 de gradepe secund`. Asta nu este ceva comun: dou` rotiricomplete în jurul axei longitudinale într-o secund`!Desigur, în timpul �plimb`rii mele de un dolar� am ceruts` v`d performan]a maxim` a rotirii. Nimic dinexperien]a tr`it` pân` în acel moment nu m-a pututpreg`ti pentru ceea ce urma s` se întâmple. Suntsigur c a fost un rânjet sadic pe fa]a lui Ron, instructorulmeu pentru avionul T-38A, când a tras de man[` sprestânga. Tot ce mai [tiu este c` m-a lovit cupola înpartea dreapt` a c`[tii atât de tare, încât am v`zutstele verzi. Dup` o rotire tripl`, Ron m-a întrebat dac`

eram ame]it. Am f`cut gre[eala s` spun �Da�. Uh!Cupola mi-a lovit casca în partea stâng` în urm`toareletrei rotiri spre dreapta. De fapt, cea de-a doua serie derotiri mi-a alungat ame]eala [i am fost întrebat cealtceva mai doresc s` v`d. Pentru c` citisem înainteîn manual despre asta, am cerut s` v`d �o frunz` detrifoi�, adic` patru looping-uri consecutive, în careavionul este rotit la 90 de grade de fiecare dat` cândajunge în partea superioar` a fiec`rui looping. AvionulT-38 are nevoie de o în`l]ime de 10.000 de picioarepentru a executa un looping. Intrarea în looping seface de obicei în picaj la 45 de grade, la 500 de noduri(de[i un looping cu for]aj poate fi pornit [i la 400 denoduri). Cabrarea are loc la o suprasarcin` de 4�5 G,[i viteza în partea superioar a looping-ului e de 200 denoduri. În picaj, pe spate, accelera]ia este foarte rapid`,oprit` doar de cabrarea pentru urm`torul looping al�frunzei de trifoi�.

În toarcer ea acas`În toarcer ea acas`În toarcer ea acas`În toarcer ea acas`În toarcer ea acas`Ultima lec]ie a �plimb`rii de un dolar� era

aterizarea. Avionul T-38 are un design de avionsupersonic, f`r` a-i compromite performan]a la vitez`mic`. De fapt, f`r` a scoate flapsurile, poate zburacu o vitez` mai mic` de 280 noduri [i exist` o derogarede la FAA, care precizeaz` c` toate avioanele carezboar` sub 1.000 de metri s` men]in` o vitez` de250 de noduri sau mai pu]in. Procedura standard deaterizare a For]elor Aeriene, pentru un astfel de avion,se nume[te � �, încare avionul intr` în pant`, spre pist`, la o în`l]imede 1.500 de picioare, în direc]ia zonei în care se

inten]ioneaz` aterizarea.Cam la jum`tatea pantei,se reduce viteza [i seexecut` un viraj de 180de grade. La ie[irea dinviraj , vi teza scade [ipermite scoaterea flap-surilor, urmat` de scoa-terea trenului de aterizare.Dup` ce trenul de ateri-zare este scos în tota-litate, se execut` un altviraj de 180 de grade încoborâre, pentru revenire[i pentru a alinia avionulspre panta de aterizare.

Viteza era acum de 155 de noduri, plus înc` un nodpentru fiecare 100 de pounds (cca 50 kg) decombustibil r`mas � în general cam 160�165 de noduri.Cu voin]a lui Dumnezeu [i pu]in noroc, am ie[it dinultimul viraj la timp pentru manevra de aterizare, pentrua pune ro]ile jambelor principale pe asfaltul pistei [ipentru ac]ionarea manetei de frânare. Acum problemaeste c` mergi cu o vitez` de 200 mile/or [i ]i se parec` marcatorii de distan]`, a[eza]i la fiecare 1.000 depicioare, trec pe lâng tine unul dup` altul foarte repede.Se începe procedura de frânare [i avionul este men]inutpe trenul principal de aterizare, cu botul ridicat

prezentând un profil seme]. Odat cu sc`derea vitezeila 100 noduri, botul este coborât spre pist pân` cândîn`l]imea se pierde total. Deoarece T-38 nu este dotatcu sistem de defrânare automat , frânarea se execut`treptat. Înc` rulezi cu o vitez` destul de mare pentruca un cauciuc s` poat` exploda în orice secund` [i s`blocheze roata. P`r`se[ti pista spre cap tul de decolare[i deschizi cupola � cu motorul oprit [i f`r` aercondi]ionat, când soarele torid al Texas-ului de Vestînc`lze[te cupola la peste 100°F în câteva momente.

În cazul avionului T-38, antrenamentul pentru zborulcu forma]ia este intensificat [i include manevre derupere a forma]iei [i revenire în forma]ie, acroba]ie cuforma]ia, zbor în supersonic cu simpla [i cu forma]ia.Avionul T-38 poate dep`[i viteza de 1 Mach în zbor laorizontal`, de[i are nevoie de un �ajutor� cu for]ajul. {iantrenamentul pentru zborul instrumental se intensific`în aceast perioad`. Într-un zbor instrumental, studentulst` pe locul din spate [i instructorul la man[`. Ocortin` special` (o glug`) este ridicat` astfel încâtstudentul nu poate vedea nimic din ce este afar`.Gluga este a[ezat` înainte ca avionul s` fie pozi]ionatpe pist`. Instructorul aliniaz` avionul pe centrul pistei[i apoi pred` comanda studentului. Decolarea seexecut` folosind doar capul-compas pentru ghidarealateral`. Odat` în aer, studentul zboar` întreagamisiune sub glug`, folosind doar instrumentele ladispozi]ie. La finalul unui astfel de zbor, studentul esteud de transpira]ie, dar vl`guit fizic [i emo]ional. Seobi[nuie[te ca instructorul s` zboare înapoi la Webb [is` aterizeze, ca o recompens` pentru r`bdarea dus`dincolo de sim]ul datoriei.

ZborZbo rZbo rZbo rZbo r, dec i ex is t, dec i ex is t, dec i ex is t, dec i ex is t, dec i ex is tActivitatea de absolvire a fost singurul moment

din cariera mea când am m`r[`luit în forma]ie. Ammers în parad`, pe pist`, sub soarele fierbinte alTexasului de Vest, ascultându-l pe comandantul bazeiaeriene adresând obi[nuitele cuvinte frumoase pentrufamiliile prezente acolo. Apoi, unul câte unul, eramchema]i pe podium pentru a primi � � depilot al For]elor Aeriene [i o diplom` semnat` decolonelul W. C. Mc Glothlin Jr., pentru a certificafaptul c`, din acel moment, f`ceam parte dinPersonalul Aeronautic al For]elor Aeriene Americane[i primeam Codul Specializ`rii în For]ele Aeriene �1111. Aceasta a fost, probabil, cea mai fericit` zi dinvia]a mea. Acele aripi ale For]elor Aeriene erau maipre]ioase pentru mine decât diploma de la M.I.T.,de[i aveam s` aflu mai târziu c` preg`tirea mea eraabia la început.

"

Or` de parasailing

85

85

86

86

87

87

88

88

CONTEMPORAN

62 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

The organisation of military aerialoperations, which are known as parts of anchangeable operational enviroment, is apermanently challenge. The succes dependson how quick or accurate the informationsexchange are in purpose of maximummilitary capacities achievement.

începând de la nivelul cel mai înalt � Centrul deComand` [i Control al SACEUR (Supreme AlliedCommander Europe) � pân la nivelul cel mai de jos,avion de lupt` sau baterie de rachete în câmpultactic de lupt . Depinde de autorit ]ile na]ionale [i deNATO s decid cum s` adopte avansul tehnologicîn sistemele de comand`, control, comunica]ii [icomputere, în sistemele de arm` [i programele desupraveghere [i recunoa[tere. Programele derulatede Statul Major al For]elor Aeriene în domeniulcomunica]iilor [i informaticii se încadreaz în acesttipar tocmai datorit inova]iilor propuse [i a trecerii lao alt treapt de exprimare tehnic`�.

�A considera, în ziua de ast`zi, c` transmi-sionistul este militarul care realizeaz` un circuit încablu CTy-67 între dou puncte de comand` este dedomeniul hilarului. Ast`zi, parc` nici transmitereaordinului <<întocmai [i la timp>> nu mai estesuficient`. Avem nevoie de imagini primite de lasenzori în timp real, de transmiterea deciziei laexecutan]i [i de comanda de la distan] a armelor.

Obiectivul pe care ni l-am propus � realizareaunui sistem de comunica]ii [i informatic performant,capabil s` r`spund` cerin]elor spa]iului de lupt`modern, interoperabil cu sistemele similare NATO �a devenit deja o realitate�. Sunt cuvintelelocotenent-colonelului Maria-Zamfiresculocotenent-colonelului Maria-Zamfiresculocotenent-colonelului Maria-Zamfiresculocotenent-colonelului Maria-Zamfiresculocotenent-colonelului Maria-Zamfirescu

Performan]` prin\ndeplinirea obiectivelor

Organizarea opera]iilor aeriene militare, într-unmediu opera]ional în permanent schimbare, este oprovocare major . Succesul depinde de acurate]ea[i rapiditatea schimbului de informa]ii, care s permit`ac]iuni agile [i precise ale capacit`]ilor militare.

Colonelul Liviu D`nu] NichiforColonelul Liviu D`nu] NichiforColonelul Liviu D`nu] NichiforColonelul Liviu D`nu] NichiforColonelul Liviu D`nu] Nichifor, [efulstructurii de comunica]ii [i informatic` din cadrulStatului Major al For]elor Aeriene, ne-a prezentat,\ntr-o analiz` succint`, elementele constitutive alenecesit`]ii de îndeplinire \n timp real a misiunilor: �Nude mult, domina]ia militar` în câmpul de lupt` eraasigurat` prin existen]a celor mai bune sisteme dearm`. În prezent, suntem în mijlocul unei schimb`ridramatice în favoarea for]elor care pot folosi sistemeleîn modul cel mai eficient [i rapid.Investi]iile militare [i resurselenu sunt inima acestei schimb`ri.Aspectele care direc]ioneaz`evolu]ia \n domeniul militar suntacelea[i care direc]ioneaz`schimb`rile în economie: indus-tria telecomunica]iilor [i a teh-nologiei informa]iilor.

Profunda schimbare întehnologia computerelor, îndisponibilitatea de <<l rgime deband`>> [i resursele de conec-tare la re]ele de comunica]ii, adeterminat apari]ia unui nou tipde abordare în modul deac]ionare în domeniul militar,

NicolaeNicolaeNicolaeNicolaeNicolae, inginer militar dedicat trup [i sufletdescoperirii, aprofund`rii [i dezvolt`rii principiilor de�modelare� a tehnicilor din dotare. Sistemul propusde structura sa, SCCAN (Sistem de Comand`Control Aerian Na]ional), reprezint` o nou` treapt`urcat pe scara valorilor contemporane.

SCCAN, ca parte a Sistemului de Comand`Control (C2) al Armatei României, va furnizacapabilit ]ile de comand [i control specifice ac]iunilorîn spa]iul aerian, pentru a îndeplini obiectivele ap`r riicolective, securit ]ii na]ionale [i rezolv`rii crizelor înspa]iul aerian. SCCAN va func]iona ca o combina]iede structuri organiza]ionale, personal specializat,proceduri [i echipamente specifice destinate func]iilorde [i

a ac]iunilor aeriene militare.De asemenea, va asigura schimbul de date [i

informa]ii, rapid [i securizat, va fi interoperabil cusistemul actual ICC [i cu viitorul sistem de comand`control ACCS (Air Command and Control System),dezvoltat în prezent de NATO, [i va fi suficient deadaptabil [i deschis pentru a sprijini concepteopera]ionale evolutive, în func]ie de transformareastructurilor militare în Alian]` [i în Armata Românieisau de schimb`rile mediului de operare. �Sper`m ca,odat` cu implementarea sistemului, s` devenim [inoi la fel de competitivi ca [i partenerii no[tri dinAlian]`�, este exprimarea succint` a speran]elormaiorului C`t`lin Spânumaiorului C`t`lin Spânumaiorului C`t`lin Spânumaiorului C`t`lin Spânumaiorului C`t`lin Spânu.

Programul �GHIDUL� �un link c`tre viitor

Înscris în cadrul eforturilor Armatei României deîndeplinire a obiectivelor post-aderare la Alian]a Nord-Atlantic`, �GHIDULGHIDULGHIDULGHIDULGHIDUL� s-a dorit [i, în final, s-a reu[ita fi o ramp de lansare pentru ob]inerea de capabilit ]ila standarde ridicate, dedicate îndeplinirii misiunilorce revin For]elor Aeriene pe timp de pace, criz` saur`zboi.

Implementarea acestui program a ap`rut tocmaidin necesitatea alinierii sistemelor terestre de

COMUNICA}IILE |N FOR}ELE AERIENE �PREZENT {I PERSPECTIVE

�THINK� � Thomas J. Watson (IBM)� moto-ul speciali[tilor de comunica]ii [i informatic`

din Statul Major al For]elor Aeriene

COMUNICA}IILE |N FOR}ELE AERIENE �PREZENT {I PERSPECTIVE

Echipament deradionaviga]ieTACAN

63CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

naviga]ie aerian` la standardele militare [i civileactuale, în scopul asigur`rii interoperabilit`]ii cuechipamentele similare utilizate de avia]ia civil [i defor]ele militare NATO. De asemenea, s-a urm`ritîmbun`t`]irea asigur`rii de la sol a informa]iilor denaviga]ie aerian` pentru conducerea [i dirijareaaeronavelor în procedurile de apropiere [i aterizare,precum [i executarea zborului aeronavelor în deplin`securitate, ziua [i noaptea, în orice condi]iimeteorologice.

�Ca orice program de o asemenea complexitate,<<GHIDULGHIDULGHIDULGHIDULGHIDUL>> s-a lovit, pe parcursul implement`riisale, de o serie de inadverten]e [i disfunc]ionalit`]i.Principala problem a constituit-o originalitatea fiec`ruiaerodrom vizat, faptul c cele trei baze modernizateau avut condi]ii ini]iale diferite (configura]ia terenuluiîn locurile de dispunere a elementelor, cerin]ele deinstalare a echipamentelor, elementele deinfrastructur` existente). Aceste condi]ii au generatdificult ]i specifice în procesul de execu]ie, dar, princoordonare [i monitorizare permanent` a stadiuluilucr`rilor [i interac]iunilor dintre acestea, s-a reu[itdep`[irea tuturor momentelor dificile�, ne-a declaratc`pitanul Gabriel Mihalca.c`pitanul Gabriel Mihalca.c`pitanul Gabriel Mihalca.c`pitanul Gabriel Mihalca.c`pitanul Gabriel Mihalca.

Reu[ita execut`rii la termen dar, mai ales,posibilit ]ile de exploatare deschise, au oferit un feed-back extrem de pozitiv. Pilo]ii, principalii beneficiariai informa]iilor furnizate de aceste sisteme, controloriide trafic (cei care opereaz` cu aceste informa]ii),personalul care execut serviciul de mentenan]` aechipamentelor, cu to]ii s-au declarat absolutsatisf`cu]i de implementarea �GHIDULUI�,�GHIDULUI�,�GHIDULUI�,�GHIDULUI�,�GHIDULUI�, aportuladus de acesta la îmbun`t`]irea condi]iilor deorganizare, conducere [i executare a zborului fiindde clas superioar .

Cursurile efectuate au dus, [i ele, la crearea despeciali[ti în comunica]ii [i informatic , oameni ce vorasigura îndeplinirea tuturor cerin]elor desprinse din noileîncadr ri ale Armatei României [i, implicit, ale avia]iei:membri ai Uniunii Europene [i membri cu drepturidepline ai Alian]ei Nord-Atlantice.

A[adar, putem încheia aceast` scurt`radiografie a comunica]iilor [i informaticiidin avia]ia militar` româneasc` re]inând,în ansamblul strict necesar al îndeplinirii

misiunilor ordonate, o pant` ascendent`, unmoral deosebit [i o încredere în echilibrarea

nivelurilor, atât din punctul de vedere altehnicii, cât [i al personalului de specialitate.

Într-un cuvânt, de la sistemele detelecomunica]ii sol-sol (deja rutinatul sistem

STAR) la cele de comunicare sol-aer-sol(sistemul ABOC), de la deja romanticul P-18

la noile �mingi� de tip FPS-117 [i, sper`mnoi, cât mai curând, sistemele GAP FILLER,de la rezolvarea unor probleme ce se doresc afi depistate pe planuri întinse pe 2�3 mese la

accesarea unor programe computerizatededicate, de la stadiul de boboci în mânuireacomputerelor la realizarea, în premier`, de

programe destinate aparaturii de zbor, toateelementele mar[eaz` spre un singur ideal:comunica]iile [i informatica din avia]ia

militar` s` devin` o defini]ie amodernismului, s` se erijeze în baza

perspectivei de comunicare. Indiferent sub ceform` se va realiza aceasta în viitorul

apropiat.

"

Specializareaoamenilor �c#[tigul din

umbra tehnicii

Iminen]a particip`rii perso-nalului de specialitate la diversemisiuni externe, în care se întâlnesccu tehnic [i doctrine avansate, adus la obligativitatea preg`tiriiprofesionale superioare, dar [i laparticip`ri la variate grupuri de lucru,conferin]e, seminarii sau comunic`ride specialitate.

Aceste activit`]i au contribuit la ob]inerea unorinforma]ii necesare armoniz`rii politicilor, planurilor [i aprogramelor na]ionale de achizi]ie din domeniu, înconformitate cu cerin]ele [i recomand`rile NATO,ICAO [i EUROCONTROL. De asemenea, în cadrullucr`rilor a fost promovat infrastructura na]ional decomunica]ii, naviga]ie [i supraveghere ca suport pentruServiciul de Control al Traficului Aerian (ATC) înRomânia.

Infrastructura trebuie s se bazeze pe sistemeconvergente/similare, recomandate de NATO [i ICAO.Infrastructura tehnic CNS trebuie s asigure [i s`permit organelor de trafic militare [i civile schimbul întimp real al informa]iilor referitoare la pozi]ia, starea [iinten]iile aeronavelor.

�Siguran]a informa]iilor este cea care primeaz`.Pentru consolidarea acestei performan]e am depuseforturi deosebite, cu reu[ite ce se apropie de unprocent de peste 90%. Un simplu exemplu a ceea ceînseamn` acreditarea [i, în special, fiabilitatea [i

viabilitatea unei re]ele de lucru afost participarea noastr , ca suporttehnic, la organizarea SummituluiNATO de la Bucure[ti. Amploareadesf`[ur`rilor de for]e � prin careaici vom în]elege personal despecialitate [i tehnic � ne-a oferitperspectiva pozitiv a capacit ]ilornoastre de lucru în condi]ii extreme�,detaliaz` c`pitan-comandorulc`pitan-comandorulc`pitan-comandorulc`pitan-comandorulc`pitan-comandorulAdrian Ni]uAdrian Ni]uAdrian Ni]uAdrian Ni]uAdrian Ni]u. Mai important`,credem noi, este situa]ia existent`în unit`]ile de avia]ie. Eforturifinanciare deosebite [i voin]` dinpartea diferitelor e[aloane au dus,în final, la trecerea tuturor militarilorla lucrul cu sisteme informatice.

Sta]ia Harris �sistem modernde comunicare

sol-sol

Sistem de dirijarela aterizare RSP-

10T

89

89

90

90

91

91

92

92

CONTEMPORAN

TEHNIC~

64 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

RACHETELE BALISTICE � FACTORDECISIV ÎN STABILIREA POLILOR

DE PUTERE MONDIALI

Istoria rachetelor balistice nudateaz` de nici un veac, dar

acestea au ajuns totu[i s`reprezinte o component`

important` a r`zboiului modern.De[i prima rachet` balistic` a fost

realizat` în timpul celui de-alDoilea R`zboi Mondial, dezvoltarea

acestora a luat avânt în perioadapostbelic`, astfel încât, la sfâr[itul

anilor �50 [i începutul anilor �60,se considera c` acestea vor înlocui

în totalitate avioanele de lupt`, faptcare a condus, în perioada

respectiv`, la abandonarea unorprograme de avioane de lupt` de

avangard`.|n prezent, amenin]area atacurilor

cu rachete balistice, cum ar fiSCUD, a fost evident` începând cu

R`zboiul din Golf din 1991. Seconsider` c` mai mult de 20 destate posed` în prezent rachete

balistice. Întrucât unele dintreaceste ]`ri dezvolt`, de asemenea,

focoase chimice, nucleare [ibiologice, nevoia pentru o ap`rare

eficient` împotriva rachetelor acrescut.

Considera]ii generale

O rachet` balistic` urmeaz` o traiectoriesuborbital`, în scopul plas`rii unei înc`rc`turide lupt` (conven]ional`, nuclear`, bacteriologic`sau chimic`) asupra unei ]inte prestabilite.

Racheta balistic` este ghidat` doar în primaparte a traiectoriei, când este [i propulsat` demotoare rachet`, traiectoria ei ulterioar` fiindguvernat` de legile mecanicii orbitale [i alebalisticii. Unele rachete balistice pot executamanevre evazive de evitare a diferitelor mijloaceanti-rachet`, acestea fiind denumite �cvasi-balistice�.

Traiectoria unei rachete balistice se împarteîn trei p`r]i: zbor propulsat (care poate dura dela câteva zeci de secunde, pân` la câteva minute,mai mare în cazul rachetelor cu mai multe trepte),zbor liber (cea mai mare parte a traiectoriei) [ireintrarea în atmosfera terestr`, care se încheiecu impactul la ]int`.

Rachetele balistice pot fi lansate de pelansatoare fixe (inclusiv din silozuri subterane)sau de pe lansatoare mobile, cum ar fi vehicule,avioane, nave sau submarine.

Pentru a acoperi o distan]` cât mai mare încursul zborului liber, rachetele balistice suntlansate de obicei pe o traiectorie suborbital`înalt`, în cazul rachetelor intercontinentaleapogeul traiectoriei putând ajunge [i la 1.200km.

În func]ie de raza lor de ac]iune, rachetelebalistice se împart în:

� rachete balistice tactice, utilizate lanivelul câmpului de lupt` (BRBM sau TBM),cu raz` scurt` de ac]iune(SRBM);

� rachete balistice cu raz` medie de ac]iune(MRBM), care pot acoperi o distan]` între 1.000[i 2.500 km;

� rachete balistice cu raz` de ac]iuneintermediar` (IRBM) sau cu raz` mare deac]iune (LRBM), care pot acoperi o distan]`între 2.500 [i 5.500 km;

� rachete balistice intercontinentale(ICBM), cu raza de ac]iune mai mare de 5.500km.

Rachetele cu raz` medie [i cele cu raz`lung` de ac]iune sunt, de obicei, purt`toare defocoase nucleare, deoarece înc`rc`tura lor util`este prea mic` pentru a utiliza exploziviconven]ionali în mod eficient. Majoritatearachetelor lansate de pe submarine (SLBM)au în prezent raz` de ac]iune intercontinental`.

Prima rachet` balistic` a fost realizat` înGermania, în perioada celui de-al Doilea R`zboiMondial, fiind totodat` [i prima care a fostutilizat` opera]ional.

Dup` succesul ob]inut cu primele dou`rachete din seria A (Aggregate), germaniiWernher von Braun [i Walter Riedel au testatîn 1936 modelul A3, iar în 1937 au propusproiectul A-4, care a fost comandat în 1939. La

nivelul anului 1941, centrul de cercetare alarmatei germane de la Peenemünde de]ineatehnologiile necesare pentru racheta A-4,denumit` ulterior V-2 (Vergeltungswaffe � arm`de represalii), aceasta succedându-i bombeizbur`toare V-1.

Arma de represalii V-2

Cea dint#i lansare încununat` cu succes aunei rachete V-2 a avut loc în data de 3octombrie 1942, iar prima utilizare opera]ional`a avut loc în data de 6 septembrie 1944,împotriva Parisului, urmat` de primul atacasupra Londrei dou` zile mai târziu.

Deoarece sistemul de ghidare disponibilla acea vreme era departe de a fi precis, rachetanu putea fi utilizat` contra ]intelor militarespecifice [i a fost utilizat` pentru a bombardaora[ele inamice, de unde [i denumirea de�arm` de represalii�.

Cu toate acestea, V-2 încorpora mai multenout`]i în domeniul tehnologiei rachetelor.Astfel, motorul rachet` era de 17 ori maiputernic decât cele construite pân` atunci, iarV-2 putea zbura cu viteze de peste 5 ori maimari decât viteza sunetului [i putea ataca ]intesituate la aproximativ 300 km de punctul delansare.

Motorul func]iona timp de 65 secunde dela lansare, iar la oprirea acestuia, racheta seafla la altitudinea de 80 km. V-2 dispunea de oînc`rc`tur` de lupt` de 900 kg de Amatol [iavea o lungime de 14 m [i o greutate total` de20.000 kg.

În prima faz`, produc]ia rachetelor s-adesf`[urat în centrul de la Peenemünde, care

RACHETELE BALISTICE � FACTORDECISIV ÎN STABILIREA POLILOR

DE PUTERE MONDIALI

TEHNIC~

65CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

a fost îns` scos din uz prin bombardamentulaliat denumit Opera]iunea Hydra, din noapteade 17/18 august 1943, iar produc]ia a fostmutat` sub control SS la Mittelbau-Dora, unde,între ianuarie 1944 [i mai 1945, au fost produse6.048 de rachete cu pre]ul vie]ii a 20.000 despeciali[ti adu[i aici pentru munc` for]at`.

Ini]ial, se avea în vedere lansarea racheteidin blocuri subterane, dar ulterior s-a alessolu]ia lansatoarelor mobile. Un convoi de 30de camioane era necesar pentru lansarea uneirachete. Aceasta era adus` de un Vidalwagen,i se monta înc`rc`tura de lupt`, dup` care eratransferat` pe un Meillerwagen [i era tractat`la locul de lansare, unde era alimentat`, ridicat`în pozi]ie vertical` [i lansat` în interval de 90minute. Echipajul putea p`r`si locul într-uninterval de 30 de minute dup` lansare. Astfel,aproximativ 10 rachete au fost lansate în fiecarezi.

Peste 3.200 de rachete au fost lansateasupra diferitelor localit`]i din Fran]a, MareaBritanie, Belgia [i Olanda, provocând moarteaa peste 7.000 de oameni.

Ultimele dou` rachete, care au explodat înapropierea ]intelor, au fost lansate în data de27 martie 1945.

De la V-2, la �R`zboiulStelelor�

Dup` terminarea r`zboiului, o parte dinrachete au fost capturate de alia]i, care le-au testatpân` în 1952. SUA au preluat 300 de trenuri curachete V-2 [i componente [i 126 de speciali[ti,inclusiv pe Wernher von Braun [i pe WalterDornberger, care au lucrat la reasamblarea

rachetelor [i testarea lor la Fort Bliss, Texas.O parte din rachete [i speciali[ti au c`zut în

mâinile sovieticilor. Ini]ial, activitatea lor s-adesf`[urat pe teritoriul german, dar în 1946 aufost obliga]i s` se mute la Kapustin Yar, în URSS,unde a fost realizat` racheta R-1, o copie a V-2.

Astfel, rachetele balistice, mai ales cele dotatecu focoase nucleare, au constituit, în perioadaR`zboiului Rece, unul din principalele mijloacede descurajare între cele dou` blocuri militarerivale, NATO [i Tratatul de la Var[ovia. Evolu]iaextrem de rapid` a importan]ei rachetelorbalistice în economia unui conflict a condus lasemnarea unor tratate prin care s-a încercatlimitarea num`rului de rachete de]inute de fiecaresuperputere, SUA [i URSS.

Pentru contracararea amenin]`rii rachetelorbalistice sovietice, în timpul administra]ieiReagan, a fost demarat` ini]iativa de ap`rarestrategic` supranumit` [i �R`zboiul Stelelor�, unprogram în valoare de o mie de miliarde de dolari,menit s` fac` Occidentul invulnerabil în fa]a unuiatac cu rachete.

În prezent, de[i R`zboiul Rece s-a încheiatde mult [i arsenalul a fost în mod semnificativredus, prezen]a rachetelor balistice constituie [iast`zi o amenin]are.

Înt`rirea ap`r`rii NATOîmpotriva atacurilor

cu rachete

Sistemul de Ap`rare Activ` Stratificat` înTeatru împotriva Rachetelor Balistice va fi folositde NATO pentru protec]ia for]elor aliate dislocateîn teren împotriva rachetelor balistice cu raz`mic` [i medie de ac]iune [i va integra sistemelena]ionale de ap`rare a teatrelor într-un singursistem, dislocabil, în vederea asigur`rii ap`r`riila altitudini mici [i înalte. Acesta va fi capabil s`detecteze [i s` intercepteze rachetele balisticecare se apropie de obiectivele proprii, petraiectoria de dup` lansare, pe timpul croazierei[i în fazele finale. Sistemul va de]ine, deasemenea, o capabilitate împotriva avioanelorcu reac]ie, rachetelor de croazier` [i aeronavelorf`r` pilot.

Totodat`, Capabilitatea Avansat` Patriot�III(PAC-3) a Armatei Statelor Unite [i Sistemul deAp`rare Antiaerian` cu Extindere Medie(MEADS) americano-germano-italian vor forma�coloana vertebral`� a nivelurilor de ap`rare,împreun` cu sistemul sol-aer Moyenne Portée(SAMP-T) franco-italian [i vor fi incluse încapabilitatea opera]ional` ini]ial`. Alte sistemede ap`rare la altitudini înalte, cum ar fi RachetaStandard-3 american`, bazat` pe mare, [i Zona

de Ap`rare a Teatrului la Înalt` Altitudine(THAAD), vor fi ad`ugate la o dat` ulterioar`pentru atingerea capabilit`]ii opera]ionaledepline, programate în 2013.

Arhitectura pentru interconectarea acestorsisteme va fi asigurat` de Sistemul Aerian deComand` [i Control (ACCS) comun, SistemulAutomatizat de Informa]ii al ComandamentelorBi-strategice (Bi-SCAIS) [i un segment decomunicare, pe care NATO le dezvolt` înprezent pentru a furniza o capabilitate demanagement al luptei [i de comand`, control,comunica]ii [i informa]ii (BMC3I). La un costestimat de 700 milioane de euro, sistemul arputea deveni unul dintre proiectele cu cea mailarg` finan]are comun` la nivelul Alian]ei.

Totodat`, NATO coopereaz` strâns cuRusia, sub egida Consiliului NATO-Rusia, învederea sprijinirii viitoarelor opera]ii comunede ap`rare în teatre împotriva atacurilor curachete. În acest sens, se desf`[oar` în prezentun studiu care vizeaz` dezvoltarea unorconcep]ii de interoperabilitate între NATO [iRusia.

"

V-2

ARROW

93

93

94

94

95

95

96

96

FILE DE ISTORIE

66 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

Scur t is tor icScur t is tor icScur t is tor icScur t is tor icScur t is tor ic

Localizat \n strada Fabrica de Glucoz`nr. 2�4, Bucure[ti, Muzeul Avia]iei a fost\nfiin]at \n data de 2 martie 1990, printr-oHot`r#re a Guvernului Rom#niei. Pres-tigioas` institu]ie de cultur` [i structur`de referin]` a For]elor Aeriene, muzeul adevenit, \n scurt timp, un important punctde atrac]ie pentru un numeros [i largpublic iubitor de cunoa[terea glorioaselortradi]ii ale aripilor rom#ne[ti.

Primul care a lansat ideea unui muzeual avia]iei rom#ne a fost \nsu[i mareleistoric [i om politic Nicolae Iorga. Apoi,dup` Primul R`zboi Mondial, LigaNa]ional` Aeronautic` a f`cut primeledemersuri concrete, reu[ind s` adune \ntr-un punct muzeistic materialul de r`zboicapturat de armata rom#n` pe timpulostilit`]ilor militare. Dup` 1970, gra]ieeforturilor generalilor Aurel Niculescu [iGheorghe Z`rnescu, afla]i, \n acea vreme,la comanda avia]iei militare, la Boboc [iMedia[ s-au pus bazele viitorului muzeu.|ns` patrimoniul de profil a trecut, printr-un protocol, \n zestrea actualului MuzeuMilitar Na]ional.

Dup` evenimentele din decembrie1989, procesul realiz`rii Muzeului Avia]iei

MUZEUL AVIA}IEIA AJUNS LA MAJORAT

s-a accelerat. Guvernul a aprobat, la 2martie 1990, \nf iin]area institu]iei,specific#ndu-se chiar posibila sa loca]ie �Pavilionul �H�, din incinta ParculuiHer`str`u. Lucrurile \ns` au trenat, dinmotive birocratice, iar muzeul a func]ionat,mai bine de un an, \n corturi (!), \nperimetrul Bazei 90 Transport Aerian. Abiadup` aceea Muzeul Avia]iei a primit unspa]iu c#t de c#t corespunz`tor, pe

Aeroportul B`neasa, pentru ca, la \nceputullui 1999 s` se mute \ntr-o loca]ie de l#ng`aeroportul Otopeni. |ncep#nd cu data de

18 martie 2006, a fost inaugurat` actualaloca]ie a Muzeului Avia]iei.

OrganizareOrganizareOrganizareOrganizareOrganizare[ i patr imon iu[ i patr imon iu[ i patr imon iu[ i patr imon iu[ i patr imon iu

Muzeul Avia]iei a fost \nfiin]at pentrucinstirea ilu[trilor \nainta[i ai aripilorrom#ne[ti [i pentru re\n tregirea \npatrimoniul na]ional a realiz`rilor deprestigiu din domeniul aeronautic. |n acestscop, institu]ia a fost organizat` potrivitlegisla]iei \n vigoare [i func]ioneaz` pe treisec]ii: Istoria aeronauticii na]ionale [iuniversale, al c`rei [ef este prof. univ.dr. Valeriu Avram, renumit cercet`tor [i

istoriograf \n domeniu; Tehnica de for]eaeriene, sec]ie condus` de ing. aeronaveAndrada Lehr; Istoria rachetelor [i a

MUZEUL AVIA}IEIA AJUNS LA MAJORAT

AIR FORCE MUSEUM, A HISTORYOF ROMANIAN WINGS

Located at 2-4, Fabrica de Glucoza Street in Bucharest, the Air Force Museum wasestablished on 2nd March 1990 through a Romanian Government Ruling. A remarkable culturalestablishment and landmark structure of the Air Forces, the museum has become a mainattraction for a numerous enthusiastic public willing to learn about glorious traditions of theRomanian wings.

FILE DE ISTORIE

67CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

cercet`rii spa]iale, condus` de c`pitan-comandorul Mircia }iplea (la Media[).

La nivelului anului 2008, zestreamuzeistic` a institu]iei este format` dintr-un num`r de 24 de colec]ii [i 5 arhivedocumentare, cuprinz#nd \n total peste15.000 de titluri care au apar]inutpionierilor aeronauticii rom#ne[ti [imondiale, peste 20.000 de volume despecialitate (\n bibliotec`), precum [i unparc cu 62 de piese muzeistice � aeronave,piese de artilerie, rachete sol-aer, sta]ii deradioloca]ie.

Printre cele mai valoroase colec]ii alemuzeului se num`r` cele dedicate luiAurel Vlaicu (diploma de inginer ob]inut`la absolvirea Politehnicii din München,obiecte personale, documente, brevete,scrisori, caschet` militar`, masc` mortu-ar`), Henri Coand` (colec]ie unic` \nlume, cuprinz#nd 80 de colete doar \n partecercetate, primite de la Paris, diplome,pliante, fotografii , stenograme de la

[edin]ele de lucru, insigne, manuscriseoriginale, scrisori, obiecte personale devestimenta]ie), Smarandei Br`escu(2.000 de fotografii originale), ElieCarafoli, Henri August (creator deaparate de zbor), Petre Ivanovici (pilot\n vestita escadril` �Dracii Ro[ii�), RaduManicatide, Francisc Galeno (coman-dantul Grupului 5 Bombardament, din celde-al Doilea R`zboi Mondial, decorat cucea mai \nalt` distinc]ie de avia]ie �Ordinul �Virtutea Aeronautic`� \n grad decomandor), Alexandru Marcu (a zburat,printre primii pilo]i rom#ni, avionulsupersonic MiG-21) etc.

Act iv i t ` ] i spec i f i ceAct iv i t ` ] i spec i f i ceAct iv i t ` ] i spec i f i ceAct iv i t ` ] i spec i f i ceAct iv i t ` ] i spec i f i ce

Desigur, principala preocupare apersonalului acestei institu]ii o constituiec`utarea, adunarea, clasificarea, expunerea

[i conservarea de noi [ireprezentative piese deinteres muzeistic. |n acestsens, Muzeul Avia]iei are maimulte protocoale de cola-borare fie cu institu]ii similaredin alte ]`ri (SUA, Fran]a,Polonia, Germania), fie cuinstitu]ii de profil autohtone(Muzeul Olteniei, Muzeul dela Ia[i, Muzeul Banatuluietc.). Muzeul colaboreaz`,de asemenea, cu AcademiaRom#n`, cu OSIM (peste 20de activit`]i cu tematic`aviatic`, \n ultimii ani), cu AcademiaFor]elor Aeriene �Henri Coand`�, cuARPIA, cu Academia Civil` de Avia]ie, cuROMATSA etc.

O alt` direc]ie important` de ac]iune oreprezint` popularizarea, prin diverse c`i [imijloace specifice, a glorioaselor tradi]ii aleaeronauticii rom#ne[ti, a impresionantuluipatrimoniu din zestrea muzeului. Acest

obiectiv se atinge, \n primulr#nd, printr-o dens` [ielaborat` �ie[ire \n lume�.Ceea ce \nseamn`: #expozi]ii permanente [iocazionale at#t \n ]ar`, c#t[i \n str`in`tate (Fran]a,SUA); # elaborarea unorlucr`ri [i c`r]i de specia-litate (�Istoria aeronauticiimilitare rom#ne 1910�1916�, de prof. univ. dr.Valeriu Avram, �Contri-bu]ii rom#ne[ti la dezvol-tarea aeronauticii la

\nceputul secolului XX�, de comandorGeorge Paul Sandachi [i Valeriu Avram,

�Istoria avia]iei reactive�, de comandorGeorge Paul Sandachi, �Generalul aviatoring. Gheorghe Negrescu�, de prof. univ. dr.Valeriu Avram, �Traian Vuia [i avioanelesale profetice�, de general-locotenent \nretragere Iosif Rus [i comandor GeorgePaul Sandachi etc.); # acordarea deasisten]` de specialitate unor institu]ii(Aeroportul Interna]ional Henri Coand`;ROMATSA, Autoritatea Aeronautic` Civil`Rom#n`); # conducerea, \n calitate de\ndrum`tori [tiin]ifici, a unor lucr`ri delicen]` la Facultatea de Istorie [i la AcademiaCivil` de Avia]ie (prof. univ. dr. ValeriuAvram); # lucru nemijlocit [i calificat cupublicul vizitator (anual, Muzeul Avia]ieieste vizitat de elevi, studen]i, ziari[ti,delega]ii militare str`ine etc.); # colaborarestr#ns` cu mass-media militar` [i civil`(�Observatorul Militar�, �CER SENIN�,Postul B1TV, Postul TVR Cultural,emisiunea Pro Patria a Armatei etc).

"

97

97

98

98

99

99

100

100

La începutul lunii iunie, a vizitat Muzeul Avia]iei domnulRadu Apostol, fostul mecanic al locotenentului aviator erouGheorghe Mociorni] . La 21 aprilie 1945, la prânz, locotenentulMociorni]` din Grupul 2 Vân`toare a fost doborât de artileriaantiaerian` în timp ce mitralia o coloan` german` pe frontuldin Cehoslovacia.

Domnul Apostol ne-a l`sat aceast` fotografie, f`cut` cucâteva minute înainte de ultima decolare a lui Mociorni]`. Înimagine este domnia sa, purtând casca de zbor a lui GheorgheMociorni]`, la bordul avionului IAR 81 C nr. 426. De[i ast`ziare 85 de ani, î[i aminte[te foarte bine ultimele cuvinte pecare locotenentul erou i le-a adresat: ,,Pu[tiule, hai s`-]i faco fotografie în carling`! Se termin` r`zboiul, mergem acas`[i nu se [tie dac` ne mai vedem��.

"

ß³·²¬·®»òòò

MOZAIC

68 CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

De multe ori am privit realitatea prin geamul de la fereastr` cu g#nduriler`t`cind undeva \n zare. Era un sentiment de ne\mplinire, sup`rare, frustrare[i chiar am`gire.

Copil fiind, \mi doream foarte mult s`-l v`d pe tata. De fiecare dat` \nt#rziasau, o dat` ajuns acas`, era foarte obosit [i nu avea timp suficient s` se joacecu mine at#t de mult c#t mi-a[ fi dorit, iar apoi, \n timp, s` discut`m. |l iubeamat#t de mult pe tata, pentru c` exist`, [i-l sim]eam un bun prieten, un sf`tuitor,dar nu \n]elegeam de ce trebuie s` plece de acas`, de fiecare dat`, a[a devreme.

Anii au trecut. Am \nv`]at c` a venit vremea s` dep`[esc limita copil`riei,iar liceul constituia ultima etap` din via]a de adolescent. Dup` aceea avea s`\nceap` necunoscutul, alegerea vie]ii, destinul pe care to]i \l dorim a fi unulbun.

Mai t#rziu, l-am recunoscut pe acela[i om, tata, l-am sim]it ca [i atunci, \ncopil`ria mea, [i, ca o chemare neverosimil`, greu de explicat, am hot`r#t c`trebuie s` ajung ca el, chiar dac` devenisem un alt adolescent. Am vorbitdeschis, extrem de sincer, [i am constatat cu pl`cere c` \mi doresc s` acceptaceea[i stare: rigoarea unei exigen]e puse pe [abloanele logicii, echilibrului,inteligen]ei, spiritului aventurier, \n sensul curajului ce anim` orice t#n`r.

Iat` ce am g`sit! R`spunsul a fost c#t se poate de elocvent � cariera militar`.Fiind absolvent` a unui liceu de cultur` general`, nu mi-am propus niciodat`

s` devin un Rambo, nici nu se putea altfel, \ns` am decis s` pornesc pe urmeledragi ale celui pe care \l a[teptam acas`, c#ndva, cu at#ta dor.

Acum, \mi strecor zilnic pa[ii prin acele locuri, parcurg acelea[i alei aleaducerilor aminte ale tat`lui meu, \n aceea[i institu]ie militar` de \nv`]`m#ntsuperior pe care a absolvit-o cu dou` decenii \n urm`, asemenea g#ndurilormele de viitor, ale ispitei grele, dar frumoase pentru un posibil cadru militarcare dore[te s` fac` din profesia aleas` o adev`rat` pasiune.

Am ales normalitatea, a[a cum speram c` o pot cunoa[te: oameni dintr-unaluat mai curat, mai bine fr`m#ntat, ce ofer` o alt` calitate. Am ales, deliberat,disciplina militar`, a[a cum este ea scris`, liber consim]it`, \n]eleg#nd c`libertatea este oarb` numai \n m`sura \n care este ne\n]eleas`.

Am luptat mult s` pot pricepe c` puterea voin]ei, \n]elegerea, r`bdarea,ra]iunea [i \n]elepciunea se reg`sesc \mbinate mult mai elegant \n via]a militar`.Nu [tiu ce reprezint` pentru al]ii, dar pentru mine elegan]a \nseamn` o starecalitativ` a omului plin de distinc]ii.

Tenta]iile unei vie]i studen]e[ti \n sistemul firesc, normal, ar fi fost maipotrivite unei adolescente, dar alegerea era deja f`cut`. M-am \mb`rb`tat, mi-am format propriile concep]ii despre bine [i r`u, despre frustr`ri [i limite, carem-au determinat, implicit, s` accept greul.

Mult mai comod ar fi fost s` [tiu c` m`mica sau bunica m` a[teapt`, \nfiecare zi, cu o mas` delicioas`, c` m` puteau r`sf`]a mereu, am`gind astfeltrecerea timpului, \ns` aici am sim]it puterea de a spune c` deprinderile vie]iimilitare se a[az` precum temelia [i zidurile unei case trainice.

Credin]a \n puterea voin]ei, a sufletului [i spiritului d`t`tor de via]` estecrezul meu de via]`. De multe ori am meditat, [i acum sunt convins` c` unicalege care guverneaz` universul, aceea a echilibrului celor dou` for]e, binele [ir`ul, este singura coordonat` ce men]ine via]a [i se reg`se[te \ntru totul [i \nvia]a fiin]ei umane. Speran]ele sunt mari, uneori oamenii, ca fiin]e supuselegilor universului, gre[esc, dar am \nv`]at c` e[ecul duce la progres, iar iertareaface parte din tot ce mi-a fost dat s` tr`iesc.

A[a cum am intuit, consider c` armata este motivul aspira]iilor mele, insulamea de lini[te, de dreptate [i adev`r, care se reg`se[te \n acest ocean, alec`rui ]`rmuri nu se v`d, ci doar se intuiesc, dar ea, aceast` insul`, exist` [i neajut` s` ne sprijinim de-a lungul existen]ei noastre efemere.

Urmeaz` \ns` confruntarea cu via]a, cu necunoscutul, cu rigorile, luptele [ijocurile acestuia, [i numai \n acest loc m-a[ putea preg`ti, a[ putea s` afluc#te ceva din tainele unei profesii militare, alese \n mod necondi]ionat.

Acum, sunt pe deplin convins` c` am f`cut cea mai bun` alegere a vie]iimele, aceea de a \mbr`]i[a cariera militar`.

"

CHEMARE, VOCA}IE, TRADI}IECHEMARE, VOCA}IE, TRADI}IE Dac` albastruDaca ne na[temAlbastru,Putem curgeÎn mare,Cu trup unduind,Cu pe[ti argintii,Cu picuri zglobii,Udând c`r`rui verzui{optind ori[icuiAr dori s` ne-asculte,Multe, chiar multeDin ce am v`zut,Sim]it,Cunoscut?

Atunci poateDac` ne na[tem

Verde,P`durea ne pierdeÎn frunze crestate,

În scorburi ciudate,În vârf de arin

{i-n mugur de pin.Povestind cu plopii

Cum tr`iam ca stropii?{i totu[iDac` ne na[temAlbastruNe-am putea r`t`ciPrintre norii zglobii;Sentimente straniiNe-ar n`p`di,Sub aripi argintiiTrecând c`r`ri alb`strui{optind ori[icuiAr dori s` ne-asculte,Multe, chiar multeDin ce am v`zutSim]it,Cunoscut?

ICAR\n memoria av. Al. {erb`nescuCa bra]ele mamei te poart`aripile p`s`rii nemaiv`zut`.E[ti pruncul vis`riidincolo de zareunde \ngeri asemenea ]ie\nfrunt` zborul nem`rginit.C#nd \n spate, du[maniiprivesc prin ochiul spart al armei,veste cernit` trimit iar,clipa \[i casc` orbita[i cerul se face p`m#nt,p`m#ntul devine fluid, \n jurfl`c`ri mistuie [i umbrele firii �curcubeul este doar ro[u.Tu zbori mai departe, \n urm`r`m#n aripi s`dite \n glie.Din ele vor na[te alte p`s`ri.

Evely

ne CR

OITOR

USo

rin AR

B~NA

{

69CER SENIN ! Nr. 4-5 (99-100) ! 2008

MOZAIC

Campionatu l deCamp ionatu l deCamp ionatu l deCamp ionatu l deCamp ionatu l depen ta t lon m i l i ta rpen ta t lon m i l i ta rpen ta t lon m i l i ta rpen ta t lon m i l i ta rpen ta t lon m i l i ta r

În perioada 18�24.05.2008, lotulde pentatlon militar al For]elor Aerienea participat la finala pe MinisterulAp`r`rii a Campionatului de pentatlonmilitar, desf`[urat` în garnizoanaSibiu. Cu o echip` întinerit` fa]` deanul trecut, rod al selec]iilor executateîn perioada dintre finale, dar [i al munciide calitate depuse de c`tre speciali[tiide educa]ie fizic` de la {coala Militar`de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elorAeriene de la Boboc, care a furnizatechipei mari tinere talente, am reu[itun rezultat deosebit, clasarea pe loculal III-lea în clasamentul pe echipe, cuun punctaj apropiat de primele dou`clasate, fapt care ne permite s` fimoptimi[ti pentru viitor.

Echipa For]elor Aeriene a fostcompus` din: maior I lie Scurtumaior I lie Scurtumaior I lie Scurtumaior I lie Scurtumaior I lie Scurtu(U.M. 01835 Bucure[ti), c`pitanc`pitanc`pitanc`pitanc`pitanAugustin IacobAugustin IacobAugustin IacobAugustin IacobAugustin Iacob (U.M. 01912

5#)3*3%)%*')*/!$"!$#*3%)!Campi ona tu lCamp i ona tu lCamp i ona tu lCamp i ona tu lCamp i ona tu l

m i l i t a rm i l i t a rm i l i t a rm i l i t a rm i l i t a rde or ientarede or ientarede or ientarede or ientarede or ientare

Lotul sportiv reprezentativ alFor]elor Aeriene a participat, înperioada 21�26.04.2008, la finala pe

Ministerul Ap`r`rii a Campionatuluimilitar de orientare, desf`[urat` îngarnizoana Baia Mare. Competi]ia afost deosebit de dificil`, datorit`nivelului ridicat de performan]` impusde sportivii militari de la Corpurile 1 [i4 Armat`, orientari[ti legitima]i lacluburi sportive cu tradi]ie, dar [itraseului foarte solicitant, tehnic, tactic

[i, mai ales, fizic (diferen]` mare denivel, condi]ii meteo vitrege). Dup` olupt` strâns` pentru locurile de pepodium, sportivii no[tri au reu[it operforman]` frumoas`, clasarea pelocul al III-lea în clasamentul pe echipe.

Echipa For]elor Aeriene a fostcompus` din: c`pitan c`pitan c`pitan c`pitan c`pitan AugustinAugustinAugustinAugustinAugustinIacobIacobIacobIacobIacob (U.M. 01912 Fete[ti), maistrumaistrumaistrumaistrumaistrumil itar clasa a II-a Iosif Saro[imil itar clasa a II-a Iosif Saro[imil itar clasa a II-a Iosif Saro[imil itar clasa a II-a Iosif Saro[imil itar clasa a II-a Iosif Saro[i(U.M. 01969 Câmpia Turzii), maistru maistru maistru maistru maistrumilitar clasa a IVmilitar clasa a IVmilitar clasa a IVmilitar clasa a IVmilitar clasa a IV-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`(U.M. 01896 Bucure[ti), maistrumaistrumaistrumaistrumaistrumil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a V-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[Alexandru Checheri]`Alexandru Checheri]`Alexandru Checheri]`Alexandru Checheri]`Alexandru Checheri]` (U.M.01969 Câmpia Turzii), mais trumaistrumaistrumaistrumaistrumil itar clasa a Vmil itar clasa a Vmil itar clasa a Vmil itar clasa a Vmil itar clasa a V-a Nicolae-a Nicolae-a Nicolae-a Nicolae-a NicolaeTiutiuTiutiuTiutiuTiutiuTiutiu (U.M. 01803 Fete[ti), maistrumaistrumaistrumaistrumaistrumil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a V-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[Alexandru JipaAlexandru JipaAlexandru JipaAlexandru JipaAlexandru Jipa (U.M. 02208Ghimpa]i), caporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicel(U.M. 01881 Bra[ov).

Fete[ti) , c`pi tan drc`pi tan drc`pi tan drc`pi tan drc`pi tan dr. Marius. Marius. Marius. Marius. MariusMârzacMârzacMârzacMârzacMârzac (U.M. 01829 Bucure[ti),maist ru mi li tar clasa a II-amaist ru mi li tar clasa a II-amaist ru mi li tar clasa a II-amaist ru mi li tar clasa a II-amaist ru mi li tar clasa a II-aGabriel PetricGabriel PetricGabriel PetricGabriel PetricGabriel Petric (U.M. 01969 CâmpiaTurzi i), plutonier Virgi l Otvo[plutonier Virgi l Otvo[plutonier Virgi l Otvo[plutonier Virgi l Otvo[plutonier Virgi l Otvo[(U.M. 01895 Bucure[ti), maistrumaistrumaistrumaistrumaistru

militar clasa a IVmilitar clasa a IVmilitar clasa a IVmilitar clasa a IVmilitar clasa a IV-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`-a Ion Pup`z`(U.M. 01896 Bucure[ti), maistrumaistrumaistrumaistrumaistrumil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a V-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[Alexandru Checheri ]` Alexandru Checheri ]` Alexandru Checheri ]` Alexandru Checheri ]` Alexandru Checheri]` (U.M.01969 Câmpia Turzii), mais trumaistrumaistrumaistrumaistru

mil itar clasa a Vmil itar clasa a Vmil itar clasa a Vmil itar clasa a Vmil itar clasa a V-a Nicolae-a Nicolae-a Nicolae-a Nicolae-a NicolaeTiutiuTiutiuTiutiuTiutiuTiutiu (U.M. 01803 Fete[ti), maistrumaistrumaistrumaistrumaistrumil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a Vmil itar c lasa a V-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[-a Drago[Alexandru JipaAlexandru JipaAlexandru JipaAlexandru JipaAlexandru Jipa (U.M. nr. 02208Ghimpa]i), sergent Georgel Janetsergent Georgel Janetsergent Georgel Janetsergent Georgel Janetsergent Georgel JanetStochiciStochiciStochiciStochiciStochici (U.M. 01867 Mihai Bravu),

caporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicelcaporal Daniel B`dicel (U.M.01881 Bra[ov), frunta[ii Eduardfrunta[ii Eduardfrunta[ii Eduardfrunta[ii Eduardfrunta[ii EduardRaduRaduRaduRaduRadu [i Robert RaduRobert RaduRobert RaduRobert RaduRobert Radu (U.M. 01877Bucure[ti).

5#)3*3%)%*')*/!$"!$#*3%)! Airlineabbreviations

AA (American Airlines)�Always Awful

AI (Air India) � AllahInformed

ALITALIA � Always LateIn Takeoff Always Late InArrival, Air Line In TokyoAnd Luggage In Amster-dam

CA (China Airlines) �Choose Another

CPA (CanadianAirl.Intl.) � Can�t PromiseAnything

DELTA � DepartingEven Later Than Antici-pated

EAL (Eastern) � Eas-tern�s Always Late

JAT (Yugoslav Airlines)� Joke About Time

PA (Philippine Airways)� Please Avoid

PAL (Phil. Airlines) �Philippines Always Late

PIA (Pakistan Intl.Airl)� Please Inform Allah, PanicIn Air, Perhaps I Arrive

SAHSA (Servicio AeroHonduras SA) � Stay AtHome, Stay Alive

TAP (Portuguese Airl.)� Take Another Plane

TAROM � To ArriveRemains One Marvel

TWA (TransworldAirl.) � Travel WithoutArrival

Sub coordonarea Biroului Poli]ie Militar` din cadrul Statului Major al For]elor Aeriene s-adesf`[urat, la Baza 95 Aerian` de la Bac`u, �Convocarea de preg`tire de specialitate acomandan]ilor subunit`]ilor de Poli]ie Militar`� din unit`]ile subordonate.

�Activitatea, care din acest an va deveni una cu o periodicitate sporit`, era necesar` pentrucoordonarea tuturor subunit`]ilor de poli]ie militar` din subordinea S.M.F.A, \n special datorit`noilor concepte prezente \n doctrina de ap`rare a Armatei Rom#niei precum [i a nevoii deacoperire a efectelor restructur`rilor din cadrul categoriei noastre de for]e.

|n fond, s-au urm`rit mai multe aspecte, dintre care am re]inut pe cele mai importante: !informarea participan]ilor asupra reglement`rilor noi ap`rute \n domeniu; ! aprofundarea procedurilorspecifice de ac]iune \n diferite situa]ii prin executarea unui exerci]iu demonstrativ complex, cuaxare pe interven]ia \n cazuri de amenin]are terorist`; ! realizarea schimbului de experien]`,datorit` apari]iei unor elemente noi \n cadrul activit`]ilor specifice poli]iei militare.

"

Poli]ia Militar` se preg`te[tePoli]ia Militar` se preg`te[te

Un spectacolaerian este un ritualf`r` pereche. Pre-g`tit` minu]ios, s`r-b`toarea zboruluivine s` ridice ceruluisemn de mul]umirepentru acceptareanoastr` în landul

albastru de deasupra capului, s` glorificeprimul pas, dar [i ultima cucerire aomului �prin aer�, adunând sub aceea[icupol` tot ce a putut n`scoci minteauman` în materie de zbor într-o sut` [imai bine de ani, reunind lâng` izvoareoameni cu \nsu[iri excep]ionale [ipreg`tire irepro[abil`, dar mai alespasiona]i. R`spl`tindu-le pasiunea [icultivându-le entuziasmul, spectacoleleaeriene cheam` lumea aviatorilor laramp`, fac din pilo]i �vioara întâi� într-oorchestr` de gal` [i sfin]esc izvoarele cusemne de recunoa[tere. Zborul izvor`[tedin simbol pân` la contopirea cu via]a [ipoate p`rea joc pân` la confundarea curealitatea. În fapt, este o s`rb`toare aspiritului. Spectacolele aeriene fasci-neaz`, înnobileaz` [i înal]`.

Pentru o zi ori dou`, spectacoleleaeriene însufle]esc p`mântul [i dau aripigândului uman care, franjurat demilioane de alte gânduri, viseaz` real lazborul viitor. Îl construiesc în minte [isper` s`-l înf`ptuiasc`. Peisajul celest alunui aerodrom, în]esat cu tot ce a pututcrea omul în materie de aeronautic`

Ritualul zboruluiMoto: �Odat` am zburat [i eu, odat`,Dovad` n-am, dar îmi aduc aminte�Cântec folk din anii �70

pân` ast`zi, este un complex �dispozitiv�de sustenta]ie a sentimentelor, a aceleiafectivit`]i profunde care cheam` tinerii,maturii [i vârstnicii lâng` zbor, care faces` izvorasc` în primii dintre ei [uvoiul uneipasiuni ponderate care, în preajma cerului,cap`t` o amprent` puternic` [i inconfun-dabil` a bucuriei, ineditului, optimismului,curajului [i seriozit`]ii, toate adunate subun �dar� de frumos. Spectacolele aerienesondeaz` în oamenii tineri dup` acel filonlimpede [i abundent care motiveaz`,poten]ând complex [i exact dorul de cerzidit în profesie. Profesia aerului. Zborulavioanelor ca mers de fiecare zi.

Acolo, pe p`mântul îmb`ls`mat deistorie al insulei, undeva aproape de Roma,aveam s` m` conving, înc` o dat`, deadev`rul înfierat pe trupul timpului, botezatde legende, rânduit de Dumnezeu [icertificat de via]`: zborul ]ine oameniiaproape. Îi une[te sub trena unui ideal [i îirecompenseaz` cu fulgurante bucurii.Pu]ine. Destule îns` pentru a gândi caldla urm`toarea decolare.

Întorcându-te la izvoarele zborului [iapoi �curgând� cu el pân` în zilele noastre,ostoindu-]i setea la fântâna din spectacolele

aeriene întoarse cerului ca ecou, vei în]e-lege c` Dumnezeu a l`sat omul s` urcepe cer [i s` zboare pentru c` era nevoieca, în austeritatea, banalul [i indiferen]amersului biped, s` r`sar` grav saltul înnecunoscut, s` se zideasc` trainic` [i nulipsit` de sacrificii filosofia unui alt fel demers, a muncii mig`loase [i a min]ii treze,a continuit`]ii în fapt` [i a responsa-bilit`]ii, unde plonjarea în necunoscut numai seam`n` a aventur`, ci devine totmai mult cunoa[tere profund` [i semnde coborâre a imposibilului în posibil.

Altfel spus, zborul ca zbor [i gândulca fapt`, dincolo de aura-i ireal`, prins`rb`torile aeriene, cap`t` forma vie derespect al p`mântului pentru cer, caredin ]`râna c`lcat` sub picioare urc` susca pulbere de aer, purtând pa[ii umble-tului uman tot mai aproape de soare, înacea dimensiune vertical` a spa]iului deîn`l]are c`tre frumos, dezmor]ind spiritul[i înlesnind apropierea de neîn]eles,evadând dintre reperele fixe ale unei�geometrii� a obiectelor, în alte dimen-siuni, fluide, de limpezime [i culoare. Deasta zborul te cheam`, te lini[te[te [i teincit` în acela[i timp, îns` te îndeamn`s` vezi, s` visezi [i s` aspiri, pentru caîntr-o bun` zi s` încerci. Rosturile majoreale s`rb`torilor aeriene zac în îns`[ispiritul uman: prive[te în tine!

"

Ritualul zborului

%'$*B#C#)/#*,#$5')!+!DE%'$*B#C#)/#*,#$5')!+!DE%'$*B#C#)/#*,#$5')!+!DEHAHAHAHAHAWK XXI SurWK XXI SurWK XXI SurWK XXI SurWK XXI Surface-Tface-Tface-Tface-Tface-To-Air Missile System / o-Air Missile System / o-Air Missile System / o-Air Missile System / o-Air Missile System / HA HA HA HA HAWK XXIWK XXIWK XXIWK XXIWK XXI

3D AcquisitionRadar

(including IFF) /

Continue WaweAcquisition Radar / High Power

Ilumination Radar /

Power generator /

Power generator /

Missile pallet /Launcher /

Surface-to-Air Missile /

Fire Distribution Centre /

"

11111� Prin]ul George Valentin Bibescu \n fa]a balonului Rom#nia (achizi]ionatdin Fran]a) \nainte de decolare22222 � Traian Vuia [i aparatul Vuia nr. 1 \n anul 1906, pe c#mpul de laMontesson33333 � Traian Vuia [i aparatul Vuia nr. 244444 � Comisia de recep]ie a aparatului Vlaicu nr. 1, primul avion construit \nRom#nia [i al Armatei Rom#ne55555 � Aurel Vlaicu [i aparatul Vlaicu nr. 2, cu care a c#[tigat mai multe premiila concursul interna]ional de la Aspern, \n iunie 191266666 � Aparatul cu reac]ie Coand` 1910, primul aparat aeroreactiv din lume77777 � Farman III, principalul avion al {colii de avia]ie de la Chitila \nfiin]at`\n 191088888 � Locotenent Stelian Boiangiu, sublocotenent {tefan Protopopescu,sublocotenent Nicolae Dru]u, sublocotenent Gheorghe Negrescu � primiiaspiran]i la calitatea de pilo]i ai Armatei Rom#ne (numai Protopopescu [iNegrescu au devenit pilo]i)99999 � Principele George Valentin Bibescu \n fa]a aparatului Blériot, \n timpulunor manevre militare1010101010 � Elevii [i instructorii {colii Ligii Na]ionale Aeriene de la B`neasa � 19121111111111 � Avioane Farman la {coala Militar` de la Cotroceni, \nfiin]at` \n anul19121212121212 � Avion Bristol�Coand` TB8, la Salonul aeronautic de la Paris, 19131313131313 � Tun antiaerian cu tragere \nceat`, calibru 75 mm, model 1891,adaptat \n anul 1916 pentru trageri antiaeriene, sistem �Negrei�1414141414 � Aspecte de supraveghere a spa]iului aerian de c`tre artileriaantiaerian` \n timpul Primului R`zboi Mondial. |n context, mitralier`antiaerian` preg`tit` pentru tragere1515151515 � Proiector folosit de ap`rarea antiaerian` la One[ti, 19171616161616 � Mitralier` antiaerian` pe frontul de la M`r`[e[ti, \n timpul PrimuluiR`zboi Mondial1717171717 � Avion de v#n`toare Nieuport 11 aflat \n dotarea Avia]iei MilitareRom#ne la sf#r[itul anului 19161818181818 � Viitori mini[tri: Grigore Gafencu (ministrul de externe) � observator,[i Radu Irimescu (ministrul aerului) � pilot, la bordul avionului de recunoa[tereFarman 40, \n timpul Primului R`zboi Mondial1919191919 � Regele Ferdinand I inspect#nd unitatea de avia]ie dislocat` operativpe aerodromul de la Boto[ani (1918)2020202020 � Balon captiv tip Caquot, pe frontul de la M`r`[e[ti \n anul 19172121212121 � Al`turi de unul din camarazi, c`pitanul aviator Mircea Zorileanu, pilot\n Escadrila F-2, apar]in#nd Grupului 1 Aeronautic Bac`u, pe aerodromulde la G#rbovanul, \n anul 19172222222222 � Avion bimotor de recunoa[tere \ndep`rtat` [i bombardament, tipCAUDRON G-4, pe frontul de la M`r`[e[ti \n anul 19172323232323 � Avion Breguet 14 de bombardament, la \nceputul anilor `202424242424 � Centrul de Instruc]ie al Avia]iei de la Tecuci, \nfiin]at la data de 17iunie 19202525252525 � Fabrica IAR Bra[ov, inaugurat` \n anul 19272626262626 � Avion Morane-Saulnier 35 � primul avion fabricat la uzinele IARBra[ov2727272727 � George Fernic, inventatorul ampenajului �canard� la avion (\n avionulconstruit de el)2828282828 � Imagine aerian` \n perioada interbelic`

2929292929 � Aparat de reperat sunete folosit de artileria antiaerian` \n perioadainterbelic`3030303030 � Tun antiaerian Hotchkiss, calibru 25 mm3131313131 � Artileri[ti antiaerieni \n perioada interbelic`3232323232 � Ofi]erul inventator Ion Bungescu [i aparatul central de conducere afocului artileriei antiaeriene model �Bungescu 1938�3333333333 � IAR-80 � principalul avion de v#n`toare al Rom#niei \n timpul celuide-al Doilea R`zboi Mondial3434343434 � Me-109 � avion de v#n`toare din \nzestrarea For]elor AerieneRom#ne \n prima parte a celui de-al Doilea R`zboi Mondial3535353535 � Savoia Marchetti-79 � avion de bombardament din dotarea avia]ieirom#ne \n cel de-al Doilea R`zboi Mondial3636363636 � Heinkel 111 � avion de bombardament \n dotarea avia]iei rom#ne\n cel de-al Doilea R`zboi Mondial3737373737 � Tunul antiaerian Rheinmetall calibru 37 mm, \n dotarea artilerieiantiaeriene rom#ne dup` anul 19393838383838 � Baterie de artilerie antiaerian` \n timpul celui de-al Doilea R`zboiMondial3939393939 � Proiector folosit de artileria antiaerian` \n cel de-al Doilea R`zboiMondial4040404040 � Generalul de escadr` aerian` Emanoil Ionescu inspecteaz` osubunitate de artilerie antiaerian` \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial4141414141 � Junkers 88 � avion bimotor de bombardament \n dotarea Grupului5 Bombardament, \ncep#nd cu 19434242424242 � Avion de asalt Henschel 129 din dotarea Grupului 8 Asalt4343434343 � Avionul de observa]ie IAR-39, \n timpul celui de-al Doilea R`zboiMondial4444444444 � Avionul rom#nesc de bombardament \n picaj IAR-81 a ac]ionat peFrontul de Est \ntre anii 1941�19444545454545 � Junkers 52, avion de transport folosit \n timpul celui de-al DoileaR`zboi Mondial4646464646 � Würtzburg � sta]ie de radioloca]ie folosit` pentru ap`rarea aerian`a teritoriului na]ional \n cel de-al Doilea R`zboi Mondial4747474747 � IAK-17 � primul avion de [coal` [i antrenament cu reac]ie. A precedatetapa trecerii pilo]ilor rom#ni pe avioanele de lupt` reactive IAK-234848484848 � Locotenentul Ion Clenciu \n cabina avionului IAK-23, primul avion delupt` cu reac]ie din dotarea For]elor Aeriene Rom#ne4949494949 � MiG-15, avion de v#n`toare intrat \n dotarea For]elor Aeriene Rom#ne\n 19525050505050 � IL-28 � avion de recunoa[tere \ndep`rtat` [i bombardament, intrat\n dotarea avia]iei rom#ne \n 19545151515151 � MiG-15 � dubl` comand` \n zbor de instruc]ie, intrat \n dotare \n19525252525252 � MiG-17 PF (varianta cu radioloca]ie de bord) pe aerodromul Otopeni� intrat \n dotare \n 19555353535353 � IAK-11 � avion de [coal` faza a II-a, folosit \n anii �605454545454 � MiG-19 P � primul avion de lupt` din For]ele Aeriene Rom#ne ceputea trece pragul vitezei supersonice5555555555 � IAR-813 � avion de [coal` pentru pilo]ii avia]iei civile5656565656 � Elicopter Mi-4 � primul elicopter din dotarea For]elor Aeriene Rom#neintrat \n dotare \n 19525757575757 � MiG-21, intrat \n dotare \n 1962

5858585858 � IAR � 93, avion construit la Bac`u \ncep#nd cu anul 19745959595959 � MiG-236060606060 � Avioane MiG-23 [i MiG-296161616161 � |n centrul imaginii, cabina emisie-recep]ie a complexului de rachetesol-aer S 75-M3 VOLHOV6262626262 � Aspect de la \nc`rcarea rachetei pe rampa de lansare6363636363 � Lansarea unei rachete sol-aer6464646464 � Tragere cu tunul antiaerian calibru 100 mm6565656565 � Aspecte de la antrenamentul unei grupe din cadrul bateriei lansare(VOLHOV)6666666666 � Tragere cu tunul antiaerian calibru 57 mm6767676767 � Sta]ii de radioloca]ie: PRV 13; P376868686868 � Complexul de rachete sol-aer HAWK (instala]ia de lansare)6969696969 � Vedere din cabina unui IAR-330 SOCAT \n zbor7070707070 � IAR-330 SOCAT \n misiune7171717171 � IAR-99 {OIM � zbor de antrenament7272727272 � Vedere de la spectacolul aerian RoIAS 20067373737373 � Sta]ia de radioloca]ie FPS-1177474747474 � Controlor de trafic aerian \n turnul de control7575757575� Radarul FPS-117, varianta mobil`7676767676 � Radarul GAP FILLER7777777777 � Exerci]iu de antrenament \n comun rom#no-britanic7878787878 � MiG 21 LanceR � misiune de Poli]ie Aerian` \n }`rile Baltice7979797979 � Deta[amentul Baltica 2007 � vizita unor elevi lituaniei8080808080 � C-130 Hercules pe aeroportul din KABUL8181818181 � IAR-330 PUMA \n timpul unui exerci]iu SAR (search and rescue)8282828282 � IAR-330 SOCAT8383838383 � MiG-21 LanceR8484848484 � Pilo]i rom#ni [i americani au asigurat securitatea spa]iului aerian \ntimpul summitului NATO de la Bucure[ti8585858585 � MiG-21 LanceR [i Tornado � exerci]iu comun rom#no-britanic8686868686 � Imagine aerian` din timpul unui exerci]iu \n comun rom#no-britanic8787878787 � IAR-99 {OIM � avion de [coal` [i antrenament8888888888 � MiG -21 LanceR \n start8989898989 � Aspect de lucru de la COAP � Comandamentul Opera]ional AerianPrincipal9090909090 � Armurieri � echiparea aeronavei MiG-21 LanceR cu muni]ie inteligent`9191919191 � Exerci]iu de salvare9292929292 � Speciali[ti EOD apar]in#nd For]elor Aeriene Rom#ne9393939393 � Elevi ai {colii Militare de Mai[tri [i Subofi]eri pentru For]ele Aeriene9494949494 � Promo]ie de ofi]eri \n momentul absolvirii Academiei For]elor Aeriene9595959595 � Studen]i ai Academiei For]elor Aeriene � la zbor96 96 96 96 96 � Or` de studiu la IAK-529797979797 � 22 mai 1981 � echipajul misiunii Soiuz 40, format din locotenentul-major ing. Dorin Dumitru Prunariu [i colonelul Leonid Popov. Bucuria ateriz`riicu succes pe P`m#nt, dup` o misiune cosmic` ce a durat 7 zile, 20 de ore[i 42 de minute9898989898 � Aeronav` apar]in#nd For]elor Aeriene Rom#ne, \n sprijinul popula]ieisinistrate \n urma inunda]iilor9999999999 � BALTICA 2007 � momentul rotirii deta[amentului100100100100100 � Pista unei baze aeriene modernizat` conform programului GHIDUL

Ground Base Air Defence System

10 ani,100 de apari]ii

10 ani,100 de apari]ii