R

www.hofigal. ro | Num\rul 5 | Apri l ie 2007 | Se dist r ibuie gratuit

R\spundemcititorilor� Talon pentrucomenzi ladomiciliu

�3130

icroTop

�32

�2318

«« DD iinn ssuummaarr »»Tradi]ie [i credin]\

�28

Gemoderivate

�29

Puncte de difuzare

Terapii de prim\var\: � Virozele respiratorii� Inima [i arterele � Astenia de prim\var\

�2524

Editorial de Dr. Ing. Dipl. {tefan Manea

�54

Reportaj de Pa[ti

�116

Saturi terapeutice: � Acizii gra[i Omega 3� Spirulina � Coenzima Q10

Din miracolele naturii- Busuiocul

Eveniment - Recenzie

Adrese utile -Farmacii [i centreterapeutice

�32

Spectrul terapeutic al vinurilormedicinale cu marca Hofigal �

�1716�1514

�2726

S\n\tate [ifrumuse]e

12 13

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

X

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

~n num\rul trecut am vorbit des -pre vitamine, rolul [i contribu]ia lor`n men]inerea s\n\t\]ii. Am vorbit a -tunci despre vitaminele NA TU RA LE.

Este o mare deosebire `ntre vi ta -minele naturale [i cele de sintez\.`ntr-un numar viitor, am s\ ar\t a -cest adev\r `n mod detaliat.

Doresc s\ spun c\ vitaminele, ca[i aminoacizii, far\ enzime [i co en -zime, al\turi de microelemente, facun tot unitar `n alimenta]ia omului;lipsa oric\reia dintre acestea poateproduce deregl\ri `n fluxul reac]iilorchimice la nivel celular (unde se [tiec\ au loc peste 30.000 reac]ii chi mi -ce pe minut).

Iat\ acum rolul macro [i micro-elementelor `n organismul uman (`n -tr-o ordine alfabetic\, pentru c\pân\ `n prezent, nu exist\ un altcriteriu de clasificare).

BORUL a fost descoperit `n 1910.~n 1913 se descoper\ rolul lui `ncre[ terea plantelor. Dup\ foartepu]in timp a devenit un mi cro e le mentde importan]\ vital\ pentru om.Ast\zi se [tie c\ are un rol deosebit`n formarea oaselor [i men]inerea

structurii [i integrit\]ii acestora.Rolul s\u de cofactor enzimatic nuse mai pune la `ndoial\; inte ra c ]iu -nile cu vitamina D, calciu, magneziu[i fosfor sunt `nc\ teme de cer ce ta -re major\ pentru s\n\tatea noas tr\.

S\ nu uit\m c\ la `nceputul se -colului trecut era considerat unuldintre elementele toxice, nedorite.Nici ast\zi nu sunt cunoscute efec -te le deficitului de bor, dar este certc\ acest deficit `ncetine[te cre[ te -rea. Excesul provoac\ grea]\, vom\,diaree, erup]ii cutanate sau alte st\rialergice.

~n ap\, doze mai mari de 150mg/l de bor pot provoca intoxica]ii,de aceea borul a devenit parametrude calitate a apei.

CALCIUL. ~ntr-o ierarhie can ti -tativ\ a componentelor minerale `norganismul uman, calciul se si tu ea -z \ pe locul I, cu aproximativ 1000-1200g (organismul uman ajuns lamaturitate).

Principalele surse de calciu sunt:laptele (pân\ la 55% din necesarulorganismului), legumele, frunzele(`n general cele verzi), nucile, var za,ridichiile, lintea. O surs\ deosebit\o constituie oasele de pe[te, surs\pe care viitorul o va aborda altfel.

Func]iile calciului `n organismsunt diverse: de la men]inerea sche -letului osos (unde se afl\ 99%), laconcentra]ia `n sânge, unde asigur\un echilibru permanent.

Acel 1% r\mas are rol deosebit`n procesul de coagulare, `n pro ce sulde transmitere a fluxurilor ner voase,`n contrac]ia fibrelor mus c u lare, `nactivarea unor sisteme en zi matice,precum [i `n secre]ia unor hormoni.

Scheletul nu trebuie privit dreptceva static, fiind ̀ ntr-o continu\ trans -formare. Formarea masei osoas\ serealizeaz\ pan\ la 25 ani. ~ntre 40-50 ani distrugerea oaselor poate fideterminat\ de lipsa echilibrului`ntre formare [i distrugere (atât dinpunct de vedere cantitativ cât [i ca -li tativ: modific\rile structurale). Pre -dispozi]ia la osteoporoz\ este dat\de raportul de s\ruri mono, di [i tri -fosforice din structur\.

Asimilarea calciului din tractulgastro-intestinal este determinat\de prezen]a vitaminei D. Stresul (e vi -den]iat [i cuantificat `n ultimul timp),se dovede[te a fi un factor de re du -cere a capacit\]ii de asimilare. A si -milarea calciului impune o anumit\aciditate gastric\. Lipsa aciduluiclor hidric (dat\ de unele me di ca -mente ce duc la oprirea „pompei dehidrogen”), face ca dezechilibrul s\genereze probleme grave, cum ar fifragilitatea oaselor.

Proteinele din alimenta]ie au [iele un rol important, deoarece 15%din calciul introdus oral se asi mi lea -z\ cu ajutorul lor.

Aten]ie! Cafeaua m\re[te eli mi -narea calciului prin rinichi. Me di ca -mente precum: hidrocortizonul, an -ti convulsivantele sau tiroidiene re -duc asimilarea calciului.

� Raportul de Ca/Mg este factorde asimilare sau eliminare a cal ciu lui.

� Fierul poate conduce la asi mi -larea calciului, dup\ cum calciul nuse poate asimila far\ fosfor.

Femeile gravide trebuiesc moni -to rizate pentru a li se asigura ne ce -sarul de 1200 mg Ca (fa]\ de 800mg `n mod normal), altfel fiind ex pu -se la osteoporoz\ post natal\.

De remarcat ca formele de asi -mi lare cele mai bune sunt cele or ga -nice: gluconatul sau lactatul. Suntplante ce con]in cantit\]i foartemari de Ca: amarantul, topinam bu -rul, anghinarea (Mag Anghinar).

Simptomele caren]ei de Ca sunt:agita]ie, nervozitate, iritabilitate, fra -gilitatea unghiilor, eczeme, in som nie,tensiune arterial\ ridicat\, paras te -zii locale ale membrelor, convulsii,st\ri confuze, depresii, puls ac ce -lerat, stoparea cre[terii, afec]iuni alegingiilor, distrugerea din]ilor.

Excesul de calciu poate conducela pierderea poftei de mâncare, afec -tarea temporar\ a coardelor voca le,pierderea echilibrului, dez vol tareapsihozelor, depresii, iri ta bilitate. Do -zele mai mari de 2g pot provocahiperparatireoza. Raportul Ca/Mg/Peste determinat de alimen ta ]ie.

(continuare \n paginile 24-25)

ORGANISMUL UMAN {IROLUL MICROELEMENTELOR

Ing. chim. {tefan ManeaDirector General HOFIGAL

dd ii ttoorr iiaa llE

1

Potrivit vechilor datini, S`rb`toarea Pa[ -

telui marcheaz` miracolul \nvierii Dom nu -

lui, iar actele de purificare din S`p t` mâ -

na luminat` readuc echilibrul [i armonia

\n via]a fiec`ruia.

Timpul deschis de Duminica Floriilor,

\nchis de Duminica Tomii [i in ter sec -

tat de noaptea |nvierii reprezint` un

scenariu ritual de \nnoire anual`

a omului [i a naturii. Tot ceea ce

]ine de cur`]enia din cas` [i din

gospod`rie trebuie terminat

pân` miercuri, pentru c` \n

ziua de joi tensiunea spiritual`

atinge punctul culminant. Joia

Mare reprezint` Moartea Mân -

tu itorului [i \n aceast` zi nu se

lucreaz` [i nu se fr` mân t` pâi -

ne. Se vopsesc ou`, se sacrific`

mielul sau alte animale pentru ma -

sa de Pa[ti [i se cinstesc str`mo[ii.

La sate exist` practica aprinderii fo cu -

rilor \n cur]i si cimitire. \n Joia Mare, oa -

menii merg la cimitir [i \ngrijesc mor min -

tele. Se spune c` spiritele str`bunilor se

\ntorc \n familia de unde au plecat [i r` -

mân pân` \n Duminica Mare sau pân` la

Rusalii, când vor lua din nou calea lumii

de dincolo. Vinerea mare sau „Vinerea

seac`” este momentul postului absolut,

negru. Sem ni fic` pu ri fi ca re [i totala pi o -

[enie fa]` de Dumnezeu.

|n Sâm b` -

ta \nvierii, toa -

t` lumea se \m -

b`iaz`, se cu -

r` ]` trupe[te

[i suflete[te. |n

Tran sil va nia [i

\n Banat, da c`

vremea \n g` du -

ie, cre[ tini obi[ -

nuiesc s` se

scalde \ntr-un

râu de trei ori.

Un ri tu al care

semnific` cu r` -

]irea sim bo li c`,

pentru c` nu -

mai apa cur g` -

toare duce re lele [i p`catele omului.

Dup` |nviere, \n Bu covina, Moldova, Mun -

tenia [i mai pu ]in \n Transilvania, ca s`

poat` primi Pa[ tele, cei care n-au fost la

biseric` tre buie s` se purifice, sp`lându-

se ritualic \n apa \n care s-au pus un ou

ro[u, un ou alb [i o moned` de argint.

|n a cest fel se \mprumut` de la ou ro -

[a ]a care \n sea mn` vitalitate. Mun te -

nii [i ol te nii pun ou`le \n apa din tr-un

cas tron mai mare [i se spal` pe

fa]`, iar bucovinenii obi[ nuiesc s`

se fre ce cu oul pe o braji. Banul se

pu ne pentru spor, bel[ug [i str` -

lu ci re, iar oul, pentru rodnicie [i

ferti li tate. Abia dup` a cest mo ment

ritu alic familia se poa te a[eza la

mas`.

|n Transilvania [i Bucovina este

da tina ca a doua zi de Pa[te feciorii

s` mearg` s` le ude pe fete iar copilele,

pe b`ie]i. Fiecare fecior ia o sticl` cu

ap` ne\nceput` sau cu parfum [i merge

pe la casele unde se afl` fete mari [i le

sto pesc. Fetele, dup` ce au fost udate,

in vi t` pe cei ce le-au udat la mas`, \i

cin stesc [i dac` sunt mai apropia]i, le

ofer` ca douri [i câte un ou.

Vechile datini mai spun c` ]`ranul

ro mân, odat` \ntors de la Slujba |nvierii,

nu intr` direct \n cas` ci se duce la graj -

dul vitelor. Aici, pune de trei ori leg`tura

cu pasc` sfin]it` pe capul fiec`rei vite,

iar dac` sunt mai multe, numai pe capul

unora dintre ele. Ie[ind din grajd, se duce

la locul unde sunt lega]i câinii [i le d`

câte o bucat` de pasc` [i anafur`, \n cre-

din]a c` nu vor turba [i \i dezleag`. Apoi

intr` \n cas`, unde fiecare membru al fa -

mi liei va lua din anafura sfiin]it`, spu nând

„Hristos a \nviat!” [i i se r`spunde „Ade -

v`rat a \nviat!”. Sfâr[ind de mâncat [i de

b`ut, \[i fac semnul crucii [i mai mul ]u -

mesc \nc` o dat` Domnului pentru tot.

� Mihai Chirea

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

rraadd ii ]] iiee [[ ii cc rreedd iinn]]\\T

Sfânta S\rb\toarea ~nvierii Domnului`n tradi]ia românilor

2

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

rraadd ii ]] iiee [[ ii cc rreedd iinn]]\\T

De ce `ns\ ou\le ro[ii?Acestea amintesc de imensul [i pil dui -

to rul sacrificiu pe care l-a f`cut Iisus Hris -

tos pentru oameni. Când s-a a pro piat de

trupul Lui r`stignit pe cruce, Maica Dom nu -

lui purta la bra] un co[ cu ou`, pe care a

picurat sângele Mân tuitorului. De atunci,

cre[ tinii vopsesc ou`le \n ro[u \n Joia Mare

din Postul Pa[ telui, urmând ca a doua zi,

Vi nerea, s` ]in` post negru [i s` mearg`

la biseric` (toate treburile casei - cur` ]e nie,

bucatele tradi]ionale fiind ter mi na te).

Ne r`mân ancorate \n memoria a fec ti -

v` zilele pascale, cu mult \nainte ca ele s`

vin` ca un potop de bel[ug sau de spe ran -

]a unui posibil bel [ug (func]ie de po si bi -

lit`]ile cardului, depozitului bancar, por to -

felului jer pe lit, salariului pârlit de bu ge tar

sau pen siei liliputane a „juc`riilor stri cate”,

mul]ii b`trâni ai tranzi]iei).

Ce-ar trebui s` re]in` spiritul nos tru pentru

aceast` mare [i frumoas` s`rb`toare?

Re\nviem ca fiin]e ra]ionale [i e mo ]io -

nale [i nu doar \n pragul re\nvierii naturii,

a Sfintelor Pa[ti. De fapt, ar trebui s` re \n -

viem mereu, pe m`sur` ce zilele pe care

le tr`im reprezint` re perele noastre ire pe -

ta bile dar pline de semnifica]ii, prin for]a

mo delatoare a memoriei, a \n v`]`turii (ce

este bine [i ce nu este bine s` fa cem), cu

gân dul la ceea ce e f`cut bi ne [i mai pu -

]in bine sau ru [i nos de r`u...

Re\nviem mereu, ca fii ai Crea to ru lui [i prin

jertfa suprem` a lui Iisus Hristos. Cât timp

sun tem \n ]e lep]i, drep]i \n ju de ca t` [i o ne[ti

(m`car cu noi \n [ine, atunci când \n cerc`m

s` ne au to e valu`m rea li z`rile, e [e curile, vic -

to ri ile câ[tigate [i „r`zboaiele” pier dute)?

Am cam uitat ce semnifica]ie sa cr`

are purificarea spiritual` prin du rere. Omul

tran zi]iei actuale go ne[ te n`uc spre bu cu -

rie, pl` cere, râs, far se, jocuri [i fuge ca „dra -

cul de t` mâ ie” atunci când trebuie s` \n -

du re ceva. Dar... ne este dat s` \n -

du r`m (pân` la un anumit punct),

pentru a avea acel impuls plin de

densitate c` tre ade v` rata bu cu rie,

\m plinire [i spe ran ]`. Nimeni nu su -

fer` ve[ nic, de cât dac` este con -

stru it „strâmb” su flete[te [i nu

dispune de „di op tri i le” spi ri -

tuale \n drep tate c`tre sur -

se le de iluminare reale.

Acum se petrece trivial,

de dra gul o pu len ]ei, al con -

cu ren]ei pentru mese cât mai

bo gate, \n loca]ii tr`s ni te, cu cos tu -

ma ]ii [i accesorii stri den te. O.K.! [i „Bra vos

na ]iune”, dac` re c unoa[tem, ca bi lan], c`

am r`mas un popor ci vi lizat, care \[i cin -

ste[ te tra di]ia [i [i-o \nnobileaz`, cu tot

ceea ce \i poate ajusta starea de s`n`tate

biologic`, mental`, social`.

Cu gândul la jertfa suprem` a lui Iisus,

uit`m c` doar prin acest exem plu de al tru -

ism El a parcurs ne mu ri rea. Putem uita de

propriile noastre du reri, pe care le credem

uria[e [i u nice. {i nu este a[a! Dac` am

[ti s` ne aplec`m aten]ia c`tre cei din jur,

am realiza c` marea familie a lumii tra -

verseaz` mereu a ceea[i

exis ten ]`. {i ni meni, chiar

nimeni, nu este iertat de

tea m`, e[ecuri, ne\m pli niri,

incertitudini. Cu ex cep ]ia

f`p tu ri lor c` ro ra le lip se[ te

orice vi bra ]ie e mo ]ional`.

A cestea nu pot re\nvia, fiind

„moarte” din punct de ve -

de re spi ri tual... deci, vred -

ni ce de plâns!

Ce ne-ar trebui acum,

\n ajunul acestor frumoase

s`r b`tori cre[tine[ti, pen -

tru a le tr`i din plin (spi ri -

tual mai ales)?

Ni se deschid me reu, cât timp res pi -

r`m [i gân dim, por]i pline de tai ne, ten -

ta]ii, cap ca ne, clipe de jar, de co[mar sau

de ex taz, [i \mplinire sau mul]umire. Tot noi

decidem care este poteca pe care o ale -

gem pentru astfel de alternative.

S` fie, oare, aceasta, o mic` sau o mare

tain` a fericirii? O [ans` a oric`ruia dintre noi?

Cu gândul la su fle tul r`stignit \n durere

al lui Iisus, este de presupus c` simbolul -

mesaj peste veacuri poate fi [i acesta:

„Iart`-i, Doamne, c` nu [tiu ce fac!”. Fiul

cel iubit a spus, ast fel tot ceea ce ar tre -

bui s` \n]e le gem. Omul cel s` n` tos, (mai a -

les la minte), va [ti \ntotdeauna care este

r`spunsul la problemele lui, pen tru a fi

fericit.

S\rb\tori `mplinite!� Psih. Maria {erban

Simbolismul S\rb\torilorPas cale exprim\ un adev\rmi lenar. Din timpuri str\ vechioul a `nsemnat pentru om `n -ceputul [i sfâr[itul. ~n ou s-au`ntruchipat, cu ocazia Ge ne -zei, a Facerii Lumii, atât `n mu -gurirea vie]ii, taina z\ mis lirii,cât [i misterul tre ce rii ̀ n lu meade dincolo de viu, `n ne fiin]\.

~n datina credin]ei noastre,oul vopsit sau `ncondeiat `[itrans fer\ semnifica]iile `n do -meniul religiei cre[tine, ca unsimbol al `nvierii [i rodirii.

Este bine s\ ne preocupe [igrija pentru cel de lâng\ noi?

3

Acum tr\im alte vremuri!

GGaammaa ddee pp rroodduusseeaarroommaattee rraapp iiccee rreeaa ll ii zzaa ttee ddee

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

oouutt\\]] ii tteerraappeeuutt iicceeN

4

A[a cum v-am prezentat [i`n numerele anterioare alere vistei noastre, sub denu -mi rea de aromaterapie se `n -]e lege folosirea uleiurilor vo -la tile (esen]iale) `n scop cu -ra tiv, preventiv sau `n a me -lio rarea diferitelor maladiiin fec]ioase, psihice, meta bo -lice, endocrine sau de alt\natur\. Aromaterapia aducebeneficii imense farma co te -ra piei, `n sensul c\ permiteameliorarea multor boli cumijloace mai blânde decâtcele pe care le ofer\ chimiade sintez\ (cu condi]ia s\ fiebine alese, `n sensul a pre -cierii eficien]ei terapeutice).Uleiurile esen]iale sunt cu -noscute din cele mai vechitimpuri, datorit\ pro prie t\ ]i -lor lor complexe, care le facu tile pentru arome ali men ta -re, produse terapeutice [icos metice. Sub denumireade u leiuri „volatile” sau ule -iuri „e te rice” (datorit\ volati -li t\]ii lor mari, similare cueterul), au fost ulterior folo -site sub denumirea [tiin ]i fi c\de „uleiuri esen]iale”. Suntfolo si te la un spectru foartelarg de afec]iuni [i trata me n -te. Fir ma Hofigal a conceput[i reali zat `n premier\ o gam\de ule iuri volatile (de lev\n -]i c\, roz marin, busuioc, eu -ca lipt, cim bru, portocale, fe -ni cul, ie nu p\r [i salvie), toa te`n miere de albine, cu indi -ca]ii spe ci fi ce, de la apa ra -tul respirator la afec]iuni aletubului di ges tiv etc. ~n acestnum\r al re vistei noastre v\prezent\m ultimele produsedin gama acestor uleiuri, res -pectiv uleiurile vo la tile (e sen -]iale) din: fenicul, ienu p\r [isalvie, `n miere de al bine.

Ulei volatil (esen]ial)de fenicul `n miere

Produs de firma Hofigal prin teh no lo -

gii moderne, ecologice, uleiul esen -

]ial de fenicul \n miere este un re me -

diu aromaterapic cu administrare oral`.

Ob]inut din fructele plantei Foe ni cu -

lum vulgare (lat.) din familia Umbeliferae,

uleiul de fenicul con]ine hidrocarburi ter -

pe nice (α,β-pinen, p-cimen) al`turi de de -

ri va]i oxigena]i (anetol, aldehid` anizic`,

acid anisic, camfor, linalol, acetat de bor -

nil [i de metil, izoeugenol).

Utilizat \n aromaterapie, uleiul esen ]ial

de fenicul prezint` ac]iune stimulatoare

a sistemului nervos central [i are pro -

prie t`]i depurative, digestive [i diuretice .

Cercet`ri recente studiaz` efectele in-

hal`rii de ulei esen]ial de fenicul asupra

tensiunii arteriale [i a nivelelor cate cho -

la minelor din plasm`, dovedind c` ac ti vi -

ta tea simpatic` este modificat` favorabil.

Con]ine molecule mici, cu propriet`]i

de solubilizare, precum: alcooli, eteri, al -

de hide, esteri aromatici, hidrocarburi ter -

penice. Intrând \n circuitul sangvin, uleiul

de fenicul antreneaz` metaboli]ii nedori]i

(acid lactic, uric), favorizându-le elimi na rea.

Pe lâng` aceste propriet`]i se men -

]io neaz` [i activitatea anti-microbian`, an -

tifungic`, antitusiv`, antiinflamatoare, an -

ticoleretic`, carminativ`, expectorant`, an -

tispastic`, estrogen`, de reechilibrare hor -

monal`, emenagog` [i galactogog`.

Asocierea uleiului de fenicul cu mie rea,

po ten]eaz` propriet`]ile acestuia, asi gu rând

un aport suplimentar de compu[i na turali

(glucide, vitamine hidro- [i lipo so lu bile, hor -

moni, substan]e antioxidante, en zime [i mi -

nerale), ceea ce conduce la re vi gorarea o -

ganismului [i la buna stare de s`n`tate.

Este folosit \n tratamentul unor tul bu -

r`ri intestinale (colici, dispepsii, spasme,

du reri abdominale, meteorism, vom`, a -

no rexie), bron[it`, tuse spastic`, de ze chi -

libre endocrine (impoten]`, lacta]ie in su -

fi cient`, frigiditate), astenie fizic` [i ner -

voas`. Uleiul de fenicul \n miere se re co -

mand` numai adul]ilor [i copiilor peste

12 ani, este contraindicat persoanelor care

prezint` hipersensibilitate dovedit` la fe -

ni cul, gravidelor, diabeticilor [i celor care

su fer` de gastrit` hiperacid`.

Se administreaz` oral, este prezentat

la monodoze de 2 ml, con]ine 0,06 g ulei

volatil. Se dilueaz` \n 50 ml ap`. Se ad -

mi nistreaz` oral de 2-3 ori pe zi, câte o

monodoz`, cu 15 min. \nainte de mas`.

Produsul este prezentat \n cutie de

car ton con]inând 30 monodoze de 2 ml.

Se p`s trea z` \n ambalajul original la tem -

peratura de 15 -200C, având termen de

valabilitate 2 ani.

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Ulei volatil (esen]ial)de ienup\r `n miere

Din gama de produse tip uleiuri e sen -

]iale \nglobate \n miere realizate de

firma Hofigal, un remediu aroma te -

ra peutic cu multiple ac]iuni benefice pen -

tru organism este [i uleiul esen]ial de ie -

nu p`r \n miere.

|nso]indu-ne \n excursiile noastre mon -

tane, acoperind colinele cu peisaje stân -

coa se, tufele de ienup`r- Juniperus com -

mu nis- (lat.) arbust conifer r`[inos din fa -

milia Cupressaceae, ne \ncânt` privirea [i

ne umple respira]ia de minunate mires me.

Prin antrenare cu vaporii de ap` sau

prin alte tehnologii moderne, din fructele

de ienup`r numite „galbule” sau „boabe

de enibahar” se ob]ine un ulei esen]ial cu

un con]inut bogat \n subs]ante active, for -

mat din:

� monoterpene(α-pinen, camfen, β-pi -

nen, sabinen, limonen, ocimen)

� deriva]i oxigena]i (linalol, camfor, β-

terpinol, acetat de bornil, α-terpinol)

� sescviterpene (copaen, longifolen,

β-carpilen, humulen)

Datorit` multitudinilor de substan]e ac -

tive, uleiul esen]ial de ienup`r are mul ti -

ple utiliz`ri \n medicina uman`. Se evi den -

]iaz` ac]iunea sudorific`, balsamic` [i an -

tiseptic` pentru c`ile urinare. |n uz in tern

se folose[te la tratarea bron[itelor cronice,

enterocolitelor, litiazelor vezicale.

Al doilea component al produsului,

mierea de albine, cu un con]inut bogat \n

glucoz`, fructoz`, dextrine, substan]e azo -

toase, substan]e minerale, proteine, acizi

organici, vitamine, aduce un aport im por -

tant nutritiv la produsul ob]inut prin aso -

cie re cu uleiul volatil de ienup`r. Uleiul de

ienup`r \n miere se prezint` sub form` de

monodoze de 2 ml. pentru administrare

oral`, cu un con]inut de 0,06 g ulei esen]ial

pentru o monodoz`. Pro du sul are o preg -

nan t` ac]iune an tiseptic` (reno -urinar`,

intestinal`, pul mo nar`), diuretic`, an tis pas -

modic`, anti reu ma tic`, bron ho di la tatoare,

stomahic`, sti mulent` a oxi ge n`rii cere bra -

le. Este re co mandat ca adjuvant pentru

tra tarea in fec ]iilor aparatului uro-ge nital, \n

li tia z` uri nar`, indigestie, anorexie, st`ri as te -

nice, gu t`, artrite, traheo-bron[ite.

Se administreaz` câte o monodoz` de

2-3 ori pe zi, cu 15 minute \nainte de

mas` (pentru adul]i), diluat` \n 50 ml

ap`, sau la recomandarea medicului, func -

]ie de afec]iunea care se trateaz`. Pentru

copii peste 5 ani: o mo no doz` pe zi, di lu -

a t` \n 50 ml de ap`, \nainte de mas`, sau

con form prescrip]iei me di cului.

Ambalajul con]ine 30 monodoze a 2

ml, \n cutii de carton. Se p`streaz` la tem -

peratura de 15-200C \n ambalajul ori ginal.

Valabilitatea este de 2 ani.

Ulei volatil (esen]ial)de salvie `n miere

Uleiul volatil de salvie (Salvia dal ma -

]ia n`, den. latin` Salvia officinalis, Lami a -

ceae) \ncorporat omogen \n miere im pri -

m` calit`]ile sale curative mierii – un ali -

ment recunoscut pentru valoarea sa ali -

mentar` [i terapeutic`. Salvia este o plan -

t` medicinal` cunoscut` din antichitate:

\n Egipt, pe vremea faraonilor din dinastia

Ramses, sucul frunzelor se folosea \n cure

interne pentru combaterea sterilit`]ii fe -

me ilor; dacii [i indienii o foloseau sub de -

nu mirea de Sallbia sau Salbie, fiind apoi

cu noscut` [i apreciat` de mai noile ci vi li -

za]ii europene (greac` [i roman`) pentru

calit`]ile sale diuretice, tonice, hemos ta ti -

ce, sugerând s`n`tate [i salvare. O su pra -

nu meau „salvia salvatrix”, pentru a-i su -

bli nia cele dou` mari virtu]i (salvia cea

vin dec`toare [i salvatoare). Marele avânt

al chimiei [i alchimiei de la \nceputul E vu -

lui mediu, cu introducerea [i perfec ]io na rea

tehnicilor extractive [i de distilare de la

arabi, au contribuit la progresul me[ te [u -

gurilor [i manufactur`rii aromelor [i e sen -

]elor din plante. Astfel, la \nce pu tul seco -

lului al XVI-lea, se comercializa \n Europa,

u le iul volatil de salvie, fiind folosit \n me di -

cina vremii pentru bolile buco-dentare, ale

gâtului, \n bolile digestive [i respiratorii.

Calit`]ile terapeutice:

� anticataractic; mucolitic, prin con ]i -

nutul de cetone; expectorant; antimi crob ian

(pe bacterii precum tulpinile de stafilococ

auriu, de streptococ beta hemolitic grupa

A, bacilul tific B. subtilis) pe fungi tul pini

de Candida albicans, antiviral;

� calit`]ile antiseptice sunt impri ma te

de con]inutul de compu[i fenolici:

� colagog – coleretic, depurativ [i de -

to xifiant, tonic-aperitiv, lipolitic; regle az`

circula]ia sangvina, fluidific` cir cu la ]ia

limfatic`; estrogenic [i emenagog (prin con -

]inutul de camfor`, de α- [i β- tuion )̀; ci -

ca trizant; reechilibrant [i tonic a sis te mu lui

neuro-endocrin [i al sistemului ne u ro ve -

getativ, hipogliceminat; anti galac to ge nic;

diuretic; antispastic; antipiretic.

Indica]iile curative:

� afec]iuni ale sistemului nervos cen -

tral [i periferic; afec]iuni neuromotorii (pa -

ralizii, apoplexie, vertij, tremur`turi), aste -

nie, depresie, sl`birea memoriei;

� afec]iuni cardiovasculare ische mi ce,

angin` pectoral` etc.;

� afec]iuni digestive: gingivit`, ulcere

bucale; anorexie, indigestii, digestii lente,

hipercolie, hepatite, diaree;

� afec]iuni respiratorii: sinuzit`, bron -

[it` cronic`, astm, faringite, febr` in ter mi -

tent`, cataruri respiratorii, alergii res pi ra -

torii;

� viroze: respiratorii, digestive, neu ro -

viroze (meningite, nevrite);

� afec]iuni imunitare: adenite, lim fa -

tism;

� afec]iuni endocrine: amenoree, oli -

go amenoree, premenopauz` [i me no pau -

z`; sterilitate, bufeuri la menopauz`;

Contraindica]ii: preparatul este con -

tra indicat la sugari, la copii sub 15 ani, la

gravide, la bolnavii hipertensivi [i de epi -

lep sie [i \n cazurile de hematurie.

Recomand`ri [i rela]ii detaliate se pot

ob ]ine de la medicii cu competen]` \n Me -

dicina Complementar` (Fitoterapie).

5

oouutt\\]] ii tteerraappeeuutt iicceeN

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

6

Reduc riscul infarctelor[i al mor]ii subite

Acizii gra[i omega-3 se g`sesc \n con cen -

tra]ii crescute \n creier, fiind componente e -

sen ]iale ale membranelor neuronale [i to to -

dat`, precursorii unor neuromediatori im por -

tan]i. |ncorpora]i \n membrane, ei men]in flu -

i ditatea [i buna func]ionare a acestora. Prin

transform`ri enzimatice, ei stau la baza pro -

du cerii de eicosanoizi cu propriet`]i an tiin fla -

ma torii (spre deosebire de cei proveni]i din

pre cursori omega-6). Este deja cunoscut fap -

tul c` acizii n-3 reduc riscul infarctelor [i al

mor ]ii subite, protejeaz` organismul \m po tri va

artritelor, diabetului [i a unor boli gas tro in -

tes tinale. Indiferent de vârst`, persoanele

care nu au o cantitate suficient` de acizi gra[i

omega-3 \n corp, prezint` un risc crescut de

depresie, boal` afectiv` bipolar`, tulbur`ri

de concentrare, ostilitate sau violen]`. Stu -

diile paleontologice indic` faptul c` specia

uman` a evoluat bazându-se pe un consum

alimentar de acizi gra[i omega-3 mult mai

mare decat cel furnizat de alimenta]ia tipic`

secolelor XX-XXI. Aceast` schimbare ra di ca l`

a dietei, petrecut` \n ultima sut` de ani, vine

\n contradic]ie cu iner]ia program`rii noastre

genetice, care ne „condamn`” practic la un

anumit „tipar” nutri]ional. Popula]iile care

men]in raportul optim de 2:1 \ntre omega-3

[i omega-6 sunt ferite de multe dintre

flagelurile civiliza]iei „avansate”.

De aceea ar trebui s` le urm`m exem -

plul. Principalele surse alimentare care con ]in

cele dou` elemente n-3 [i n-6 sunt pe[ te le

gras de ap` rece din oceane, lacuri sau râ uri,

vânatul, precum [i anumite alimente ve ge -

tale (alge, nuci, semin]e de in [i de rapi]`).

Un echilibru necesar `ntreOmega 3 [i Omega 6

Un alt lucru important este s` se men]in`

un echilibru \n diet` \ntre acizii gra[i esen]iali

omega-3 [i omega-6 (n-6 sunt tot acizi gra[i

esentiali polinesatura]i care predomin` \n di -

e ta noastr`). Competi]ia dintre n-6 si n-3 a -

pa re \n cursul form`rii prostaglandinelor. N-3

posed` propriet`]i antiinflamatorii, antia rit -

mi ce, antitrombotice [i vasodilatatorii (ei fiind

precursori ai unor eicosanoide de tip pros ta -

glandine, tromboxani, leucotriene), \n timp ce

n-6 au rol proinflamator [i protrombotic. \n

plus, excesul de n-6 inhib` absorb]ia de n-3.

O balan]` inadecvat` \ntre ace[tia contribuie

la dezvoltarea unor boli, \n timp ce un raport

optim ajut` la men]inerea [i \mbun`t`]irea

st`rii de s`n`tate. Raportul ideal \ntre n-3/n-6

trebuie s` fie de 2:1. \n prezent, ali men ta]ia

noastr` ne ofer` un raport de 10-20:1. |n

contrast, dieta mediteranean` con]ine un

raport bun \ntre ace[ti omega [i multe studii

au ar`tat la cei care au urmat aceast` diet`

au mai pu]ine boli cardiace. Dieta me di te ra -

nean` nu include carne (care este bogata in

n-6), ci pune accentul pe alimente bogate \n

n-3 precum cereale, fructe proaspete [i le -

gume, pe[te, ulei de m`sline, usturoi [i un

con sum moderat de vin.

|ncepând cu anul descoperirii lor, 1970,

influen]a acestor acizi grasi esen]iali asupra

organismului nostru a constituit subiectul mul -

tor cercet̀ ri. |n prezent sunt numeroase do vezi

care ne demonstreaz` c` un consum cres cut

de n-3 poate \mbun`t`]i starea pa ci en ]ilor cu

boal` cardiac` ischemic` (BCI), hi per ten siu ne

arterial` (HTA), accidente vas cu lare cere bra le

(AVC), cancer (sân, prostat`, pl`mân, colon),

ar trit`, boli autoimune, boal` bipolar`, sin -

drom depresiv, anxietate, deficit de aten]ie,

sindrom de oboseal` cronic`, dia bet zaharat,

sindrom dislipidemic, boala Alzheimer etc.

Sintetizând, principalele pro prie -t\]i prin care ac]ioneaz\ n-3 sunt:

� antiinflamatorii, � antiaritmice,

� vasodilatatorii.

ACIZII GRA{I OMEGA-3esen]a unui mod de via]\ s\n\tos�

� Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu

Organismul uman are `ncom pozi]ie patru forme prin -cipale de substan]e grase:co lesterol, lipide saturate,lipide mononesaturate [i li -pide polinesaturate. Aces teadin urm\ sunt reprezentatede acizii gra[i omega-3 (n-3)- acizi gra[i esen]iali pe careorganismul nu-i poate sin te -tiza. De aceea, ei trebuiescpro cura]i din surse alimen ta -re sau din suplimente. Exis t\trei tipuri de acizi gra[i o -mega-3 utiliza]i de orga nism:acidul α-linolenic (ALA), aci -dul ei co sapentanoic (EPA) [iacidul docosahexanoic (DHA).

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

7

Sindrom depresivCel pu]in patru studii au ar`tat c` pa ci -

en]ii cu sindrom depresiv au \ntr-adev`r un

nivel sc`zut de n-3 \n sânge. Unul din tre stu -

dii arat` c` nivelul acestora este mai sc` zut

la pacien]ii care prezint` ma ni fes t`ri clinice

ale depresiei severe. |n plus, un studiu re -

cent a relevat c` pacien]ii cu de pre sii au cu

35% mai pu]in DHA \n celulele grase fa]` de

lotul martor (oameni s` n` to[i).

N-3 din suplimentele cu pe[te pot reduce

inflama]ia de la nivelul creierului, jucând rol

\n regenerarea celulelor nervoase [i \n men -

]inerea bunei func]ion`ri cerebrale, re du când

riscul de boal` Alzheimer. Studiile pu blicate

\nc` din anul 2002 \n „British Me di cal

Journal”, au demonstrat c ̀per soa ne le vârst ni -

ce care m`nânc` pe[te sau molu[te o dat`

pe s`pt`m`n` au un risc mult mai sc`zut de

a dezvolta de men]a.

Afec]iunicardiovasculare

|nc` din anul 1996 „The Ame ri -

can Heart Association”, \n urma stu -

diilor efectuate, a ajuns la con cluzia

c` pre zen]a \n organism a N-3, poate

reduce riscul unei boli car dio vas cu lare.

Ast fel, scade riscul de apari]ie a arit -

miilor cardice (efect antiaritmic) care

sunt cauza de moarte subit`, sca de

nivelul sanguin al trigliceridelor, scade

rata de cre[tere a pl`cii a te ro scle ro -

tice (e fect anti tro mbotic), scade u[or

tensiu nea arterial`.

N-3 se pare c` scad u[or ten siu -

nea ar te rial` f`r` a determina mo di fi -

c`ri la pacien]ii normotensivi. Ana li zând

31 de studii clinice, pe un e[antion de

1356 de pacienti care au primit 5,6

g/zi ulei de pe[te, s-a constatat o sc` -

dere a TA cu 3,4/2 mmHg.

AVCStudii clinice au ar`tat c` n-3 pro te -

jeaz` apari]ia AVC ischemic. De fapt, mân -

când dou` por]ii de pe[te pe s`pt`m`n` se

poate reduce riscul de AVC cu pân` la 50 %.

Unii speciali[ti sus]in ipoteza c` un consum

mai mare de 3 g/zi poate cre[te riscul de

AVC hemoragic.

DislipidemiiCei care urmeaz` o diet` mediteranean`

au tendin]a de a avea un nivel mai mare de

HDL (colesterol). La fel [i eschimo[ii inui]i, care

consum` cantit`]i mari de n-3 sub form` de

pe[te, au tendin]a de a avea HDL crescut [i

un nivel al trigliceridelor sanguine sc`zut.

Suplimentele cu ulei de pe[te care con -

]in EPA, Omega 3 [i DHA scad trigliceridele

din sânge, inhibând sinteza acestora \n ficat.

Dup` bilan]ul mai multor studii, Haris a ajuns

la concluzia c` aproximativ 4 g/zi de n-3,

reduc nivelul seric de trigliceride cu 25-30%,

m`resc LDL-colesterol cu 5-10%, cre[te HDL-

colesterolul cu 1-3%, iar colesterolul total nu

este afectat \n mod relevant. De asemenea,

consumul de nuci (bogate \n ALA) a sc`zut

ni velele de colesterol [i trigliceride la pa ci -

en]ii cu dislipidemii.

Artrita [i bolileautoimune

Dintre to]i acizii gra[i, cei polinesatura]i

n-3 sunt cei mai puternici imunomodulatori,

iar cei prezen]i \n uleiul de pe[te (de tip EPA

sau DHA ) sunt mai activi decât ALA.

Cele mai multe studii, efectuate atât pe

animale cât [i pe oameni, au investigat efec -

te le acizilor gra[i asupra afec]iunilor reu ma -

tis male inflamatorii, mai ales asupra po li ar -

tritei reumatoide. Cel pu]in 13 studii clinice

ran domizate au concluzionat c` supli men te -

le cu n-3 reduc redoarea matinal`, durerea

din articula]ii, permit reducerea dozelor de

me dicamente necesare \n poliartrita reu ma -

to id`. Pe de alt` parte, n-6 exacerbeaz` simp -

tomatologia artritei reumatoide.

Boli inflamatoriiintestinale

Când s-au ad`ugat la medica]ia de baz`

(sulfasalazina), n-3 au redus simpto ma to lo -

gia bolii Crohn [i a colitei ulcerative. Studii

efectuate pe animale au ob]inut rezultate

mai bune asupra sc`derii inflama]iei intes ti -

nale cu ALA decât cu EPA [i DHA.

Boli pulmonare

Un studiu condus de cercet`torii de la

University of Minnesota a fost efectuat pe un

e[antion de 8960 de persoane, dintre care

55% erau fo[ti fum`tori [i 45% fum`tori ac -

tivi. Ace[tia au consumat s`pt`mânal diferite

por]ii de pe[te. Fo[tii sau actualii fum`tori,

care au consumat 4 por]ii s`pt`mânal (echi -

va lentul unei doze zilnice de 1000 mg de

ulei de pe[te EPA [i DHA), au avut un risc re -

dus la jum`tate de a dezvolta bronho pne u -

mopatie cronic` obstructiv` (BPCO), fa]` de

fum`torii care mâncau 1-2 por]ii pe[te

pe lun`.

Concluzii

T erapia cu n-3 reduce inci -

den ]a mor]ii subite, se cun -

da r` arit mi i lor ap`rute postinfarct mi -

ocardic [i inciden]a tuturor ca u zelor

de mor talitate la pacien]ii cu BCI;

mic [o rea z` hipertri glice ri de mia, HTA,

a me lioreaz` simptomatologia boli -

lor inflamatorii (boli infla ma to rii in tes -

tinale, psoriazis), sindromul de pre siv.

D atorit` ac]iunilor anticoa gu -

lan te, antiaritmice, vaso di la -

tatorii, sc`derii trigliceridelor, n-3

se re co mand` \n BCI, HTA, aritmii

car di a ce, hipertrigliceridemie. Are

ac ]iu ne predominant antiin flama to rie,

se indic` \n boli inflamatorii de tipul

PR, LES, psoriazis, boala Chron, colita

ulcerativ`. Acizii gra[i sunt esen]iali

pentru dezvoltarea creierului [i tras mi -

terea impulsurilor nervoase; supli men -

tele cu n-3 se recomand` pa ci en ]ilor

cu tulbur`ri de memorie, aten]ie [i

comportament, st`ri depresive la fe -

meile gravide [i la nou-n`scu]i.

Principalele indica]ii clinice:

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate8

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

Datorit` con]inutului mare de vitamina A [i

β-caroten (precursor al vitaminei A), Spi ru li na

contribuie la cre[terea acuit`]ii vizuale. Al te

afec]iuni oculare cum ar fi cataracta [i de ge -

ne rescen]a macular`, pot fi prevenite dease -

me nea prin administrarea de Spirulin`, bogat`

\n zeaxantin`.

Complexul de vitamine B: tiamina (B1), ri -

bo flavina (B2), vit. PP (B3), piridoxina (B6), cia -

ncobalamina (B12), intervin \n procesele

metabolice (favorizeaz` sinteza [i degradarea

de aminoacizi, glucide, acizi gra[i), favo ri zea z`

maturarea globulelor ro[ii, \mpiedic` apa ri ]ia

afec]iunilor cauzate de avitaminoze (tul bu r`ri

cutanate, neurologice, hematologice).

Cantitatea de fier con]inut` de Spirulin`

este foarte mare (de 4-5 ori mai mare ca a

spa nacului), cu o biodisponibilitate ridicat`. Fie -

rul se g`se[te \n Spirulina \n form` chelat` (le -

gat de aminoacizi), fapt care favorizeaz` ab -

sorb]ia; astfel, fierul este asimilat de 2-3 ori

mai bine decât cel din carne sau legume.

Spirulina este sursa natural` cea mai bo -

ga t` \n proteine u[or digerabile, ce ofer` or ga -

nismului uman to]i aminoacizii esen]iali. Unul

din aminoacizii importan]i din com po zi ]ia Spi -

ru linei este fenilalanina, cu rol \n sem na larea

senza]iei de sa]ietate. Consumul de Spirulin`

duce la reglarea apetitului. Men]ine starea de

a nabolism datorit` con]inutului de L-arginin`,

L-glutamin`, L-lizin`, cu efect de eliberare

natural` de HGH Antiaging. Spirulina este izvor

de vitalitate prin cantitatea mare [i resorb]ia

ridicat` de L-leucin`, L-izoleucina, L-valin`, L-

alanin`, cu efect anabolic, preg`tind orga nis -

mul s` fac` fa]` efortului fizic [i \l ajut` s` se

recupereze. Cantitatea de proteine con]inut` \n

Spirulin` este de dou` ori mai mare decât cea

din soia. Proteinele sunt digerate [i absorbite

de 4-5 ori mai rapid decât cele din carne [i

legume. Digestibilitatea foarte mare a Spirulinei

o recomand` \n tulbur`ri de nutri]ie (mal nu tri -

]ie, tulbur`ri de absorb]ie).

Con]inutul \n AGPN (acizi gra[i poli ne sa tu -

ra]i esen]iali) de tip omega-6 (acid γ-linoleic)

ajut` la sc`derea nivelului lipidelor totale din

sânge.

Cu un profil nutri]ional neobi[nuit, Spirulina

difer` de celelalte alge (Chlorella [i algele al -

bas tre-verzi din lacul Oregon) prin compozi]ia

pe retelui celular. Spirulina prezint` un perete

celular format din proteine [i glucide complexe

u[or de digerat, \n timp ce peretele celular al

Chlorellei se constituie din celuloz` [i este

inasimilabil.

Echilibrul nutri]ional calitativ [i cantitativ su -

perior conferit de Spirulin` o recomand` tu tu -

ror categoriilor de vârst`: copii, tineri, adul]i [i

vârstnici. Spirulina contribuie la o \m bu n` t` ]ire

a st`rii generale de s`n`tate [i la ate nu area

perturb`rilor ce pot s` apar` la efort.

Spirulina cre[te vitalitatea, prelunge[te ti -

ne re]ea, \ntârzie \mb`trânirea. Este un excelent

remediu geriatric, fiind indicat` \n profilaxia \m -

b`trânirii. Spirulina este fortifiant pentru per -

soa nele vârstnice. |nl`tur` fenomenele de o bo -

seal` [i contribuie la ob]inerea unui tonus

ridicat.

Peste tot \n lume, vârstnicii sunt principalii

consumatori ai serviciilor de s`n`tate. De a ceea,

\ncetinirea accentuat` a \mb`trânirii, ar duce la

o sc`dere foarte important` a chel tu ie lilor din

s`n`tate.

Organismul uman, pe m`sur` ce \nain tea -

z` \n vârst`, sufer` o serie de modific`ri legate

de declinul func]iilor fiziologice, ceea ce de ter -

min` o sc`dere a capacit`]ii de raspuns la stres

[i o cre[tere a inciden]ei bolilor.

Se diminueaz` capacitatea fizic`, func]iile

pulmonare, cardiace, renale, sexuale, endo cri -

ne, auditive, vizuale.

Nu trebuie s` ne temem de b`trâne]e; b` -

trâ ne]ea este o etap` inevitabil` \n via]a noas -

tr` [i de noi depinde cum s` o \ntârziem [i s`

o facem mai pl`cur` [i u[oar`.

Afectarea ADN-ului st` la baza \mb`trânirii

premature. Sunt mai mult de 300 de teorii care

explic` fenomenele \mb`trânirii.

Dintre toate, teoria radicalilor liberi \n \m b` -

trâ nire, postulat` prima dat` de Harman, este

cea mai larg \nt\lnit` [i testat` fiind bazat` pe

natura chimic` [i prezen]a permanent` a ra di -

ca lilor liberi \n str\ns` leg`tur` cu mediul \n con -

jur`tor, cu boala [i procesul \mb`trânirii in trin -

seci. Cre[terea ratei de deteriorare a ADN-ului

Spirulina, Arthrospira Platensis (lat.) seevi den]iaz\ `ntre celelalte alge datorit\mor fologiei superioare [i propriet\]ilor

benefice, atent studiate [i demonstrate `n]\ri dezvoltate ca SUA, Japonia, Fran]a,Rusia, Ucraina, sau `n cadrul OMS [i FAO.

Spirulina este un complex de

vi ta mine (A,B,D,E,K), minerale (cal -

ciu, po tasiu, natriu, fosfor, mag ne -

ziu, fier), aminoacizi (esen]iali [i ne -

esen]iali- forma L, compatibil` cu

biochimia organismului uman), fi -

co biliproteine (ficocianine [i alo fi -

co cianine), necesare unei ali men -

ta ]ii echilibrate. Aceast` comp o zi -

]ie bogat` face din Spirulin` un ex -

celent supliment alimentar care de -

ser ve[te perfect obiectivele me di -

ci nei Antiaging: prevenirea, \nc eti -

ni rea [i regresia procesului de \m -

b` trânire.

SPIRULINA- NUTRIENT COMPLEX

REVITALIZANT {I REECHILIBRANT

Sursa natural\ ceamai bogat\ `n proteine

Putem faceb\trâne]ea mai u[oar\

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate9

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

[i diminuarea refacerii lui, accelereaz` viteza

procesului de \mb`trânire, sc`zând astfel du -

rata vie]ii.

Spirulina este caracterizat` [i prin pro prie -

t`]i antioxidante; astfel, extractul alcoolic de ter -

min` o inhibi]ie a peroxid`rii lipidice de 65%,

superioar` antioxidan]ilor de sintez` (α-to co fe -

rolul 35%, β-carotenul 48%), \n timp ce ex trac -

tul apos are un efect antioxidant de 76%, su -

pe rior polifenolilor (acidul galic 54% [i acidul

clo rogenic 56%).

Spirulina con]ine acizii nucleici ADN [i ARN

(4,5g/100g Spirulin`) cu efect de repara]ie a

modific`rilor celulare genetice cauzate de stre -

sul oxidativ prin radicali liberi; de asemenea,

pot ini]ia procese de genetic` pentru repara]ia

genomului ADN-ului.

|n urma unor studii experimentale, oamenii

de [tiin]` au concluzionat c` extractul de Spi -

ru lin` permite inhibi]ia dezvolt`rii celulelor tu -

mo rale la om [i animal. Se presupune c` for -

me le obi[nuite de cancer sunt rezultate ale de -

fec telor ADN-ului celular, care provoac` mul ti pli -

c`ri celulare haotice. Speciali[tii biologi [i ci to -

logi, au denumit enzimele ce intervin \n rema -

nie rea ADN-ului defect „endonucleaze”. Când

aceste enzime sunt dezactivate sub e fec tul

radia]iilor sau toxinelor, erorile de ADN nu pot

fi remediate [i tumora se poate r`spândi \n

organism. Studii „in vitro” demonstreaz` c` po -

lizaharidele din Spirulin` sunt unice [i permit

ameliorarea activit`]ii enzimatice la nivelul

nucleului celular [i repararea ADN-ului defect.

Con]inutul important de ficocianin` [i su pe -

roxiddismutaz` (110000 unit`]i/100g Spi ru li -

n`) explic` de asemenea capacitatea mare de

neutralizare a radicalilor liberi.

Studii de laborator realizate pe [oareci,

ham steri, pui, pisici [i pe[ti, au ar`tat c` Spi ru-

lina intervine \n stimularea imunit`]ii [i \n sin -

teza elementelor figurate ale sângelui. Dintre

elementele importante ale sistemului imunitar

(care intervin \n ap`rarea organismului) a min -

tim: macrofagele, limfocitele T [i celulele NK.

Cercet`torii au ar`tat c` Spirulina permite mul -

ti plicarea [i activarea macrofagelor pentru a fii

apte s` distrug` microbii.

Japonezii Hayashi A. [i Saeki Y. au realizat

un studiu clinic pe un lot de voluntari având

vârsta medie de 40 de ani. Dup` administrarea

timp de 2 s`pt`mâni a extractului de Spirulin`

s-a remarcat o amplificare a activit`]ii celulelor

NK [i a secre]iei de γ-IFN.

Spirulina accelereaz` producerea de an ti -

corpi, asigurând cea mai bun` protec]ie \m po -

triva microorganismelor invadatoare. Cre[terea

nivelului de Ig A \n saliv` este corelat` cu su -

pli mentarea dietei cu Spirulin`.

Ficocianina, pigmentul albastru din Spi ru li -

n`, influen]eaz` diviziunea celulelor su[` din

m` duva osoas ,̀ care servesc drept celule mam`

atât pentru leucocite, componente ale sis te -

mului imun cât [i pentru eritrocite, care asigur`

oxi genarea organismului. Cercet`torii chinezi de -

monstreaz` c` ficocianina stimuleaz` eri tro po -

ieza, având efect similar cu eritropoietina (pro -

dus` la nivelul rinichiului s`n`tos, care re glea -

z` diferen]ierea globulelor ro[ii din celulele stem

ale m`duvei osoase). Oamenii de [tiin]` afirm`

c` ficocianina regleaz` producerea de celule

albe, chiar când celulele su[` din m`duva

osoas` sunt afectate de produ[i chimici toxici

sau radia]ii. |n urma acestui fapt, Spirulina a

fost autorizat` \n Rusia ca aliment-me di ca -

ment, \n tratamentul afec]iunilor provocate de

radia]ii.

Consumul de Spirulin` prezint` multiple

avantaje fa]` de alte suplimente alimentare:

�� Spirulina con]ine de 20 de ori mai mult

fier (83,80mg/100g) decât spanacul (4,1mg/

100g);

�� Spirulina con]ine de 12 de ori mai mult

fier (83,80mg/100g) decât ficatul de vit̀ (6,5mg/

100g);

�� Spirulina con]ine de 25 de ori mai

mult` vit. B12 (160mcg/100g) decât ficatul de

vit` (6,5mcg/100g);

�� Spirulina con]ine de 3 de ori mai mult`

protein` vegetal` (67%) \n compara]ie cu mu[ -

chiul de vit` (21,3%);

�� Spirulina con]ine de 29 de ori mai mult

beta-caroten (246 mg/100g) decât morcovul

(8,4mg/100g);

�� Spirulina con]ine de 3 de ori mai mul]i

A.G.P.N. (1340 mg) decât primula.

Digestibilitatea Spirulinei este de 85-95%

fa]` de 20%, cât are carnea de vit`.

Spirulina nu determin` efecte adverse. Tul -

bur`rile gastrointestinale [i cefaleea care pot

s` apar` concomitent cu administrarea de Spi -

rulin` se datoreaz` propriet`]ilor detoxifiante

ale acesteia. Pentru evitarea manifest`rilor ne -

pl` cute se recomand` administrarea de doze

ini]ial sc`zute (aprox. 1g / zi timp de o s`p t` -

mân`), urm`rind o cre[tere treptat` a dozei

pân` la valori de 3-5 g / zi.

Nu se cunosc interac]iuni ale Spirulinei cu

alte plante, suplimente alimentare sau me di -

camente.

Spirulina nu prezint` contraindica]ii \n

cazul respect`rii dozelor recomandate. Per soa -

nele care sufer` de fenilcetonurie trebuie s`

evite consumul de Spirulin`, deoarece alga

con ]ine fenilalanin`. De asemenea, se re co -

mand` evitarea consumului de Spirulin` \n

perioada de sarcin` [i al`ptare, datorit`

efectelor de detoxifiere a organismului.

Spirulina intervine `nstimularea imunit\]ii

Concluzii:O amenii de [tiin]` din \ntreaga lume

stu diaz` acest „aliment miraculos”

cu scopul descoperirii poten]ialului mul -

ti plu pe care \l are. |n prezent, este cert

c` Spirulina reprezint` un aliment na tu -

ral, sigur, care aduce un aport nutritiv

ri dicat, permi]ând men ]inerea [i \m bu -

n` t`]irea st`rii de s`n`tate.

S tudiile se \ndreapt` acum spre u ti li -

za rea Spirulinei nu numai ca su pli -

ment, ci [i ca o posibil` surs` de pro -

du se farmaceutice.

La plante [i animale seg\sesc 10 tipuri de CoQ

C oenzima Q10 (CoQ10) sau u bi chi -

nona este o substan]` liposolubil`

asem`n`toare vitaminelor, se g` -

se[te \n cantit`]i mici \n diverse alimente [i

este sintetizat` \n toate ]esuturile or ga nis mu -

lui. Biosinteza CoQ10 \ncepe cu aminoacidul

tirozin` [i urmeaz` un proces \n mai multe e -

ta pe, care necesit` cel pu]in [apte vitamine

(vi tamina B2, vitamina B3, vitamina B6, acidul

folic, vitamina B12, vitamina C [i acidul pan to -

tenic) precum [i mai multe oli goelemente.

CoQ10 joac` rolul de coenzim` pentru cel

pu]in trei enzime mitocondriale (com plexele I,

I I [i I I I), dar [i pentru alte enzime intracelulare.

Enzimele mitocondriale impli ca te \n calea

fosforil`rii oxidative sunt esen]iale pentru

producerea de adenozin trifosfat (ATP), de

care depind toate func]iile celulare. Inelul

chinonic \ndepline[te func]ia de transfer de

protoni [i electroni, de o importan]` fun da -

men tal` pentru toate organismele vii: plas to -

chi nona \n cloroplastele plantelor, mena chi -

no na \n bacterii [i ubichinona \n mitocondriile

animalelor. Exist` de fapt 10 tipuri de CoQ

prezente la plante [i animale: unele mi cro or -

ga nisme inferioare au CoQ1-6, bacteriile au

CoQ8-9-10, fungii au CoQ7-8-9-10, plantele

au CoQ9-10, nevertebratele au CoQ9-10, iar

ver tebratele au doar Q10. }esuturile umane

con]in numai CoQ10 (cantit`]ile cele mai mari

g`sindu-se \n celulele miocardice, hepatocite

[i celulele sistemului imunitar), \ns` ficatul

poate converti celelalte CoQ \n CoQ10. Odat`

cu \naintarea \n vârst` nivelul CoQ10 din or -

ga nism se reduce treptat, astfel c`, raportat

la nivelul corespunz`tor vârstei de 20 - 40 de

ani, mai avem doar 64% iar la 80 de ani,

aprox. 36%.

Deficien]a de CoQ10este frecvent `ntâlnit\la cardiaci

C antitatea total` de CoQ10 prezent`

\n organism este de 500-1500 mg,

iar concentra]ia sanguin` variaz`

\ntre 1-2 micrograme/ml, fiind mai sc`zut` \n

diferite afec]iuni. Deficitul de CoQ10 poate fi

cauzat de un aport alimentar insuficient, de o

afectare a biosintezei sale, de un consum

e xa gerat de c`tre organism sau de o com bi -

na ]ie a acestor trei factori. Raportul exact \ntre

bi osinteza endogen` versus aportul alimentar

nu este cunoscut cu exactitate, dar prof. Karl

Folkers consider` c` sursa dominant` la om

este biosinteza. Acela[i autor sus]ine c` a por -

tul de diverse suplimente alimentare este su b-

op timal la majoritatea oamenilor, ceea ce \n

final duce la afectarea implicit` a procesului

de biosintez`. Aceasta \nseamn` c` nivelurile

„normale” de CoQ10 sunt \n realitate subop -

ti male iar nivelurile foarte joase \ntâlnite \n

stadiile avansate ale bolilor reprezint` doar

vâr ful unui „aisberg caren]ial”.

Odat` cu \naintarea \n vârst`, organismul

uman \[i pierde din abilitatea de a produce

CoQ10, instalându-se deficien]a. O diminuare

a nivelului CoQ10 din organism cu 25-50 %

este \nso]it` de apari]ia unor boli precum

hipertensiunea arterial`, angina pec toral`, in -

farctul miocardic, depresia sistemului imu ni -

tar, parodontoza, cancerul. Dac` nivelul de

CoQ10 scade sub 75%, aceasta duce la

moarte.

Deficien]a de CoQ10 este frecvent \ntâl ni -

t` la pacien]ii cardiaci. Biopsiile de ]esut car -

di ac la pacien]ii cu afec]iuni cardiace au ar` -

tat un deficit de CoQ10 \n 50-75% din cazuri.

Fiind unul din ]esuturile cele mai active me ta -

bolic, inima este deosebit de sensibil` la e -

fec tele unei deficien]e de CoQ10. Boli car dio -

vas culare precum angina pectoral`, hiper ten -

siu nea, prolapsul de valv` mitral` [i insu fi -

cien ]a cardiac` congestiv` sunt exemple de

afec]iuni care necesit` niveluri tisulare cres -

cute de CoQ10.

Primele studii cu CoQ10 \n insuficien]a

cardiac` s-au adresat \n principal unor pa ci -

en]i cu cardiomiopatie dilatativ` idiopatic`.

CoQ10 a fost ad`ugat` tratamentului stan dard,

care cuprindea diuretice, preparate digita lice

[i inhibitori ai enzimei de conversie. Mai multe

studii au comparat efectele supliment`rii cu

CoQ10 [i placebo asupra func]iei cardiace

m`surate ecocardiografic. Frac]ia de ejec]ie a

cunoscut o \mbun`t`]ire treptat` [i continu`,

fiind acompaniat` de o ameliorare paralel` a

simptomatologiei pacientului (oboseal`, dis p -

nee, durere retrosternal` [i palpita]ii). |n câte -

va cazuri, gradul de ameliorare a fost spec ta -

cu los, pacien]ii revenind la un cord cu dimen -

siuni [i func]ii normale doar cu suplimentele

de CoQ10. Astfel de cazuri au fost \ntâlnite \n

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate10

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

COENZIMA Q10— POSIBILIT|}I TERAPEUTICE ~N

AFEC}IUNI CARDIOVASCULARE{I DEGENERATIVE

Studiu de caz

� Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu

Coenzima

Q10 a fost descoperit` ini]ial

de Dr. Frederick Crane (Wisconsin, S.U.A.)

care, \n anul 1957, a izolat-o din mitocondrilie

de cord bovin. |n acela[i an, profesorul R. A. Morton

(Anglia), a descoperit \n ficatul de [obolan un compus

care s-a dovedit a fi acela[i cu CoQ10. Tot el i-a dat [i nu -

me le de ubichinon`, cu sensul de chinon` ubicuitar`. Un an

mai târziu, profesorul Karl Folkers [i colaboratorii de la Merck Inc.,

au determinat structura exact` a acesteia (2,3 dimetoxi – 5 metil

– 6 decaprenil benzochinon`), dup` care au sintetizat-o, fiind primii

speciali[ti care au produs-o prin fermenta]ie. |n anii ’60, profesorul

Yamamura (Japonia) a fost primul care a folosit un compus \nrudit

(CoQ7) \n tratamentul unei afec]iuni umane: insuficien]a cardiac`

congestiv`. |n anul 1972, Gian Paolo Littarru (Italia), \mpreun` cu

prof. Karl Folkers au demonstrat existen]a unui deficit de

CoQ10 \n afec]iunile cardiace. Odat` cu punerea la punct

a tehnologiei industriale [i producerea CoQ10 \n can -

ti t`]i mari de c`tre companiile farmaceutice din

Ja ponia (anii 1975 – 1980), a crescut nu -

m` rul [i amploarea studiilor cli ni ce

efectuate cu aceasta.

special la pacien]ii care au \nceput tra ta men -

tul cu CoQ10 imediat dup` debutul insu fi cien -

]ei cardiace; ceilal]i, au prezentat doar o ame -

liorare marcat`, \ns` f`r` a reveni la un cord

de dimensiuni normale.

|n mod caracteristic, insuficien]a cardiac`

congestiv` (de diferite cauze) a fost puternic

corelat` cu niveluri sanguine [i tisulare re du -

se de CoQ10 [i s-a constatat o leg`tur` strân -

s` \ntre severitatea afec]iunii [i m`rimea de -

fi citului de CoQ10. Acest deficit poate fi fac to -

rul etiologic \n anumite forme de disfunc]ie

mi ocardic`, \n vreme ce \n altele este doar un

fenomen secundar. Indiferent de tipul de fi ci -

tului (primar, secundar sau mixt), acesta pare

s` fie un factor tratabil al insuficien]ei car diace,

care altfel ar avea o evolu]ie nefa vo ra bil`.

|ntr-un studiu dedicat bolii hipertensive,

din 109 pacien]i cu hipertensiune esen]ial`,

51% au putut renun]a la 1-3 medicamente

antihipertensive \ntr-un timp mediu de 4,4 luni

de la \nceperea supliment`rii cu CoQ10. De

asemenea, clasa func]ional̀ NYHA (New York

Heart Association) s-a ameliorat semnificativ

de la o medie de 2,40 la 1,36. Aceste rezul -

ta te au fost puse pe seama amelior`rii func -

]iei diastolice (prin diminuarea ”rigidit`]ii” mi -

o cardului), deoarece umplerea diastolic` ne -

ce sit` un consum energetic mai mare decât

contrac]ia sistolic`.

Deficitul de CoQ10 este frecvent \ntâlnit [i

la pacien]ii cu cardiopatie ischemic`. Biopsiile

cardiace realizate la pacien]ii care sufereau

de diferite forme de cardiopatie ischemic` au

demonstrat un deficit de CoQ10 de 50-75%.

\ntr-un studiu dublu orb; 12 pacien]i cu an gi -

n` pectoral` au primit CoQ10 150mg/zi x 4

s`p t`mâni. Comparativ cu placebo, CoQ10 a

redus frecven]a crizelor cardiace cu 53%. De

asemenea, s-a ob]inut o cre[tere semni fi ca ti -

v` a toleran]ei la testul de efort \n timpul tra -

tamentului cu CoQ10. Concluzia acestui stu -

diu a fost c` CoQ10 reprezint` un tratament

eficient [i sigur pentru angina pectoral`. |n

plus, s-a demonstrat c` CoQ10 scade nivelul

co lesterolemiei [i al trigliceridemiei, m`rind \n

acela[i timp valoarea HDL-colesterolului.

CoQ10 `nt\re[tesistemul imunitar

O alt` manifestare a \naint`rii \n vârs -

t` (poate chiar unul dintre cele mai

evidente semne de \mb`trânire) o

reprezint` sc`derea func]iei imunitare; per -

soa nele vârstnice sunt mult mai pu]in ca pa -

bile s` lupte chiar [i cu afec]iuni minore (cum

ar fi o viroz` banal`). CoQ10 \nt`re[te sis te -

mul imunitar, conferind o rezisten]` sporit` la

infec]ii, nu printr-o cre[tere a num`rului de le -

u cocite ci prin stimularea activit`]ii celor exis -

tente. Hematiile, la rândul lor, sunt depen den -

te de CoQ10 [i anumite tipuri de anemie r`s -

pund foarte bine la administrarea de CoQ10.

}esutul nervos, mare consumator de e ner -

gie, este dependent de CoQ10 [i anumite boli

precum neuropatia diabetic ,̀ afec]iunile re-

tiniene, demen]a sau boala Parkinson ar pu tea

beneficia de efectele supliment`rii cu CoQ10.

|ntr-un mic studiu clinic efectuat la Uni ver -

sity of California, San Diego School of Me di -

cine, la care au participat 80 pacien]i cu boala

Parkinson, s-a constatat c` suplimentarea cu

CoQ10 \n doze mari (300/600/1200 mg) a

\n cetinit deteriorarea clinic` progresiv` \n

procent de 44%. Cercet`torii sus]in ipoteza c`

nivelul de CoQ10 din mitocondrie este sc`zut

la pacien]ii diagnostica]i cu boala Parkinson [i

func]ia mitocondrial` este implicit afectat`.

Un alt studiu, privind endotelinele, a evi den -

]iat noi mecanisme prin care CoQ10 ar pu tea

avea efecte neuroprotectoare. Endo te li nele sunt

substan]e puternic vaso con stric toa re [i cer ce -

t` rile curente le asociaz` cu hi per ten siunea,

a teroscleroza, insuficien]a cardiac` con ges ti v ,̀

insuficien]a renal` [i accidentele vas cu la re

ce rebrale. Injectate \n creierul ani ma le lor, pro -

duc o diminuare a energiei ce lu lare, a ci doz`,

deple]ia antioxidan]ilor celulari [i \n ce le din

urm ,̀ colapsul metabolismului celulelor ner voa -

se. |n schimb, administrarea de CoQ10 \na in te

de injectarea endotelinelor a asigurat pro tec -

]ia mecanismelor antioxi dan te fizio lo gi ce [i re -

venirea la normal a me ta bolismului ce lular.

CoQ10 exercit` un efect protector de o sebit a -

su pra glutationului [i su pe roxid dis mu tazei (SOD),

ajut` la norma li za rea producerii de e ner gie

celular` (ATP) [i la revenirea din a ci doz`.

Cercet`torii de la Centrul de Cercet`ri Me -

di cale al Academiei de {tiin]e din Polonia, au

testat efectul protector al CoQ10 pe un model

de vasospasm cerebral simulat la iepure. Ei

au blocat mai \ntâi arterele pentru a reduce

fluxul sanguin cerebral [i ulterior au injectat

sânge \n creier pentru a simula hemoragia.

Dup` injec]ie, un grup de iepuri a primit

CoQ10 oral \n trei doze zilnice, iar cel`lalt grup

nu. To]i iepurii netrata]i au prezentat deficite

neurologice semnificative (gradul 3 sau 4) sau

au murit. |n schimb, nici unul dintre iepurii

care au primit CoQ10 nu a prezentat tulbur`ri

neurologice manifeste [i to]i au supravie]uit.

Examin`rile microscopice au eviden]iat lipsa

oric`ror leziuni \n creierul iepurilor trata]i cu

CoQ10, \n vreme ce la ceilal]i s-au constatat

leziuni multiple sugestive pentru degenerarea

neuronilor [i dezintegrarea mielinei.

|n prezent este bine documentat faptul c`

radicalii liberi sunt responsabili de alterarea

]e suturilor, stresul oxidativ contribuind efectiv

la accelerarea procesului de \mb`trânire. S-a

des coperit c` CoQ10 ac]ioneaz` ca un pu ter -

nic antioxidant, protejând celulele de radicalii

liberi prin reducerea peroxid`rii lipidelor. Acest

lucru sugereaz` faptul c` suplimentarea cu

CoQ10 ar trebui introdus` obligatoriu \n pro -

gra mele anti\mb`trânire.

Efectul terapeutic al Co Q10, administrat`

pe cale oral`, este observat dup` o lun` pân`

la 4 luni. Doza minim` recomandat` este de

cel pu]in 60 mg/zi dar poate cre[te pân` la

300-500 mg/zi \n bolile grave.

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate11

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

12

VIN MEDICINAL CU IENUP|REste un supliment ali -

men tar predozat, ob]inut prin

macerarea ames te cu lui ob -

]inut din pseudo – fructe de

ienup`r, ramuri tinere de

ienup`r, r`d`cin` de hrean

[i miere de albine, \n vin

ro[u, natural, ajuns la ma -

tu ritate.

Produsul \mbin` ca li ta -

tea vinului cu propriet`]ile

principiilor active existente

\n p`r]ile de plant` [i \n mie -

rea de albine.

Pseudobacele au uti li -

zare terapeutic` \n medicina uman`. Principiile active ac]ioneaz` ca diu -

retic, sudorific, expectorant, antitusiv, antispastic, stomahic, eupeptic,

antifermentescibil. Se utilizeaz` \ndeosebi ca diuretic, antiseptic al c`ilor

urinare [i balsamic. Acest preparat vegetal se recomand` \n artroz`, a -

fec ]iuni neuromusculoreumatice, \n tendopatii, miogeloze. Principiile ac ti -

ve ac]ioneaz` ca stimulent \n nutri]ie, fiind un bun stomahic, an ti scor bu -

tic, diuretic, expectorant, antispasmodic, colagog, purgativ, rubefiant [i

ve zicant.

Este recomandat \n anemie, atonie digestiv`, inapeten]`, scorbut, tu -

ber culoz` torpid`, astm, bron[ite cronice, gut`, reumatism, litiaz` urinar`,

paralizii, leucoree.

Nu se recomand` pentru suferinzii de hemoroizi, hemoptizie, dere -

gl`ri de ritm cardiac, st`ri congestive.

Sinergismul creat \ntre principiile active existente determin` ca

produsul VIN MEDICINAL CU IENUP~R s` aib` propriet`]i depurative, di -

u retice, tonice, stomahice, antiseptice ale aparatului urinar [i digestiv, car -

minativ, tonic nervos, de stimulent pancreatic [i al secre]iilor intes ti nale.

Produsul este recomandat \n ateroscleroz`, reumatism, oligurie, li tia -

z` renal`, infec]ii ale tractului urinar inferior, anorexie, dispepsie non –

ul ceroas`, gastroenterite, litiaz` biliar`, colecistit`, hipercolesterolemie.

Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml de 3 ori pe

zi, \nainte de mesele principale.

Trebuie men]ionat c` excesul poate provoca hemoragii intestinale,

metroragii, albuminurie, hematurie.

Produsul VIN MEDICINAL CU IENUP~R se prezint` ambalat \n mo no -

doze de 50 ml, introduse câte 10 \n cutii pliante de carton inscrip]ionate,

\n so ]ite de recomand`rile de utilizare.

VIN MEDICINAL CU M|CE{ESupliment alimentar pre do -

zat, ob]inut din fructe de m`ce[,

Cynosbati fructus ( lat.) [i miere

de albine \n vin ro[u natural, a -

juns la maturitate. M`ce[ele se

u tilizeaz` \n medicina uman` ca

vitaminizant, astringent, anti di a -

reic, colagog, coleretic, vaso di la -

tator arterial, antilitiazic, antiin -

fla mator intestinal. Con]inutul ri -

di cat de vitamina C [i de alte

sub stan]e asigur` func]ionarea

normal` a glandelor endocrine,

creierului, cordului, ficatului, spli -

nei. Intervin favorabil \n res pi ra -

]ia tisular`, \n reac]iile fermentative, \n procesul de eliminare a toxinelor din

sânge. Poten]eaz` ac]iunea antiviral` a interferonului. M`resc diureza cu eli -

minarea toxinelor din corp, fluidific` secre]iile bilei, favorizând eliminarea lor,

stimuleaz` contrac]ia vezicii biliare [i a c`ilor biliare provocând golirea a ces -

tora. |mpiedic` formarea calculilor renali, atenueaz` [i vindec` inflama]iile

intestinale, dilat` arterele asigurând un flux sanguin mai bun. |n ceea ce pri -

ve[te mierea de albine, aceasta este cunoscut` ca aliment natural din cele

mai vechi timpuri, dar mai ales pentru valoarea sa energetic` determinat` de

pre zen]a \n stare liber` a zaharurilor direct asimilabile (glucoz` [i fructoz`).

Pe lâng` aceste componente de baz`, mierea contribuie cu aminoacizi

li beri [i enzime din clasa glucoz-oxidazei. Fiind o solu]ie suprasaturat` \n

glucide, mierea asigur` [i rolul de agent de conservare natural`, presiunea

os motic` extrem de ridicat` nepermi]ând dezvoltarea unor germeni mi cro -

bieni.

Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN

MEDICINAL CU M~CE{E mai multe propriet`]i: tonic aperitiv, revigorant, vi ta -

minizant, remineralizant, imunostimulent, vasodilatator, antiviral, diuretic, a -

fro diziac.

Este recomandat \n ateroscleroz`, prevenirea unor boli cardiovasculare,

avitaminoza C, convalescen]` dup` boli infectocontagioase, lipsa poftei de

mâncare, insuficien]` biliar`, impoten]`, frigiditate. VINUL MEDICINAL CU

M~CE{E se ob]ine prin fierberea timp de 15 – 30 minute a fructelor de m` -

ce[ \n vin ro[u, natural, ajuns la maturitate.

Produsul se ambaleaz` \n monodoze de 25 ml, introduse câte 10, \n cutii

pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.

Se recomand` administrarea unei monodoze de 25 ml, de 3 ori pe zi,

\nainte de mesele principale.

~nnumerele anterioare ale revistei noas -tre am prezentat un cumul de ar gu men -te care de monstreaz\ c\ vinurile me di -

ci nale, din cele mai vechi timpuri [i pân\ ast\zi, aufost adev\rate elixire, benefice asupra s\n\t\]ii [ist\rii de spirit. Condi]ia de baz\ este ca utilizarealor s\ nu fie confudat\ cu consumul de vin. Poten -]ia lul lor fitoterapeutic, `n special propriet\]ile an -ti oxidante, care le fac s\ atenueze dezvoltarea ar -terosclerozei, a bolilor inflamatorii [i a cancerului,re prezint\ fundamentul unor importante activit\]ide cercetare [i produc]ie desf\[urate la Hofigal.Pân\ `n prezent rezultatul acestora s-a concre ti zat`ntr-o varietate larg\ de vinuri medicinale, dejaexistente pe pia]\. Continu\m [i `n acest num\r s\v\ prezent\m detaliat aceste produse.

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

VIN MEDICINAL CU PRAZSupliment alimentar predozat ob]inut din praz prosp`t [i vin alb,

natural, ajuns la maturitate.

Prazul – Allium porrum - (lat.) din familia Liliaceae, este o plant` er -

ba cee cultivat`, are valoare terapeutic` ridicat`; este originar din zo nele

vecine M`rii Mediterane: Egipt, Grecia, Asia Mic`.

Principiile active din plant` au urm`toarele propriet`]i: tonice al

siste mu lui nervos, diuretice, urice, foarte u[or digerabil, laxative, antihel -

min tice, an tiseptice, expectorante, emoliente, hemostatice, sedative, mi -

n e ralizante, pec to rale.

Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului

VIN MEDICINAL CU PRAZ mai multe caracteristici: calmant, sedativ, di u -

retic, cardiotonic, hipo gli ce miant, antidiabetic, depu ra tiv.

Acest tonic este re co -

man dat \n afec]iuni cardiace

(cardiopatie is che mic`, in su -

ficien]` cardiac`, eretism car -

diac), ate roscle r o z`, diabet, in -

toxica]ii, pre ven ]ia [i com ba -

terea litiazei uri nar`.

Produsul este prezentat

\n monodoze de 50 ml in tro -

duse câte 10, \n cutii pliante

de carton, inscrip]ionate, \n so -

]ite de recomand`rile de u -

tilizare. Se recomand` admi -

nis trarea unei monodoze de

50 ml \n fiecare diminea]`,

dup` micul dejun.

VIN MEDICINAL CU P|TRUNJEL Este un supliment alimentar predozat, ob]inut din frunze proaspete

de p`trunjel [i miere de albine \ntr-un amestec de o]et din vin [i vin alb

sau ro[u, naturale, ajunse la maturitate.

Produsul \mbin` calitatea vinului cu propriet`]ile principiilor active

existente \n partea de plant` folosit` [i \n mierea de albine.

P`trunjelul, Petroselinum crispum, (lat.) din familia Apiaceae (lat.)

este o plant` erbacee, legumicol`, cu o mare valoare terapeutic`,

cultivat` pentru r`d`cini (convar. ridicosum) [i pentru frunze (convar.

crispum).

Este cultivat` \nc` din antichitate de c`tre greci [i romani, amintit`

\n scrierile lor de c`tre Hipocrates, Dioscorides sub numele de „Petro se -

linon”, iar de c`tre Plinius cel B`trân sub numele de „Petroselinum”.

Principiile active sunt folosite ca stimulent general al sistemului

nervos [i al glandelor endocrine. Produsul este un bun tonic, anti -

anemic, antirahitic, antiscorbutic, antixeroftalmic (uscarea conjunctivei

[i a corneei), antiastmatic, anticanceros, antiinflamator, antifebril, eli -

min` toxinele din organism, afrodiziac, calmant, depurativ, diuretic, dia -

foretic, emenagog, expectorant, mineralizant, secretolitic, tonic nervos,

capilar [i uterin, vermifug, vitaminizant, vasodilatator, colagog, aromatic,

aperitiv. Stimuleaz` fibrele musculare netede intestinale, urinare, biliare

[i uterine.

Ac]ioneaz` benefic \n ast -

mul bron[ic, prevenind [i eli -

mi nând crizele, ac]ioneaz` a -

su pra epiteliului renal, m` rind

cantitatea de urin` eli mi na t`,

diminueaz` tensiunea arte ria l̀ .

Este un produs natural

care regleaz` ciclul men stru al,

provoac` sau face s` rea pa r`

ciclurile menstruale \ntâr ziate.

Sinergismul creat \ntre prin -

cipiile active existente con fe -

r` vinului medicinal cu p` trun -

jel mai multe proprie t`]i be ne -

fice: diuretic, expec to rant, fe -

bri fug, stimulent digestiv, to nic

general. Acest tonic este re -

co mandat \n st`ri de obo sea -

l`, grip`, r`celi, con va lescen]` dup` infec]ii respiratorii acute, icter, in -

su ficien]` cardiac`, car diopatie ischemic`, edeme cardio – renale, lipsa

poftei de mâncare. Produsul se prezint` ambalat \n monodoze de 5 ml,

in troduse câte 30 \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de

recoman d` rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei mono -

doze de 5 ml de 3 ori pe zi, repartizat` de-a lungul unei zilei. Este indi -

cat a nu se face abuzuri, deoarece excesul poate provoca intoxica]ii.

VIN MEDICINAL CURIDICHE NEAGR|

Produsul VIN MEDICINAL CU RIDICHE NEAGR~ \mbin` calitatea vi nu -

lui cu propriet`]ile principiilor active existente \n ridichile negre. Ridichea

nea gr` – Raphanus sativus convar Niger (lat.) din familia Brassicaceae,

este o plant` care, la \nceputuri, a fost cultivat` \n China, Japonia, Egipt,

Grecia. Hipocrate o recomand` \n hidropizie.

Este amintit` de Teofrast [i apreciat` de Dioscoride pentru \nsu[irile

ei de a stimula apetitul, a favoriza digestia [i de a calma tusea.

|n Evul Mediu se folosea ca antidot la neutralizarea unor otr`vuri [i

pentru eliminarea din viscere a tumorilor maligne.

Savantul rena[terii, Matthiolus, o recomanda pentru propriet`]ile ei

di uretice [i antilitiazice. Mizauld, \n lucrarea „Gr`dina de plante medi ci -

nale”, \n anul 1578, o recomanda \n tratamentul antilitiazic.

Din punct de vedere chimic, ridichile negre con]in un ulei volatil sul -

furat format din rafinol [i mici cantit`]i de tocoferol. Ridichea neagr` are

propriet`]i antiscorbutice, antialergice, antitusive, colecistochinetice (pro -

voac` golirea vezicii biliare), tonice respiratorii, stimulatoare ale celulei

hepatice, diuretice, digestive, pectorale, revulsive, sedative.

Ridichile negre sunt recomandate \n tratarea litiazei urinare [i bi -

liare, dispepsiilor, colecistitelor, insuficien]ei hepatice, afec]iunilor pul -

mo nare (pneumonie, bron [i -

t` cronic`, astm), tusei con -

vulsive, alergiei, ame]elilor, dis -

chineziei biliare, gutei, re u -

ma tismului cronic dege ne ra -

tiv, artritelor cronice, scor bu -

tului, urticariei, icterului, in -

som niei, migrenei, consti pa -

]iei, rahitismului, eczemelor.

Sinergismul creat \ntre

principiile active existente

con fer` produsului VIN ME -

DICINAL CU RIDICHE NEGR~

proprietatea de a fi un bun

an tireumatic. Mai este reco -

man dat \n artrite, artroze,

spon dilit`, dureri musculo –

articulare de na tu r` reu ma -

tic`.

Produsul se ambaleaz` \n monodoze de 50 ml introduse câte 10,

\n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de

uti lizare. Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml di mi -

nea]a, pe stomacul gol. Se poate folosi \n cure de 2 – 3 s`pt`mâni, care

se pot relua de 4 ori pe an (o dat` \n fiecare anotimp).

Dac` apar fenomene de irita]ie gastro – esofagian` (arsuri, grea]`),

se renun]` la tratament.

13

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

\\nn\\ttaattee [[ ii ff rruummuussee]]eeS

14

are este secretul ti -ne re ]ii [i al vita li t\ -]ii? C\utând s\-l des -cifreze, ̀ n ultimii ani,tot mai mul]i oa meni

`ncearc\ s\-[i schimbe modulde via]\ pentru a avea un to -nus mai optimist, un plus devi talitate fizic\ [i moral\, `npofida problemelor cu carese confrunt\ zi de zi, mai ales`ntr-un ora[ mare [i poluat,cum este, de exemplu, Bu cu -re[ tiul sau alte mari aglo me -r\ri urbane.

Vrând - nevrând, oamenii se \ntorc la

natur`, unde g`sesc solu]ii pentru s` n` ta te,

echilibru, regenerare, longevitate [i e ner -

gie. Din p`cate, pu]ini [tiu c`, dac` do re[ti

s` schimbi totul peste noapte, s-ar pu tea

ca efectele bunelor inten]ii s` du re ze doar

câteva zile. Important` este schim barea men -

talit`]ii, informarea despre alimenta]ia s` -

n` toas` (hrana vie), remediile naturale. In -

for ma]iile se acumuleaz` treptat [i abia

du p` o anumit` perioad` se produce sal -

tul calitativ .

Studii pertinente ilustreaz` c` for]a de

construc]ie a unui nou mod de via]` este

\n tre]inut` de alimenta]ia natural`, hi dra t a -

re (cel pu]in 2 litri pe zi de lichide), oxi ge -

narea celulelor prin exerci]ii fizice, aer cu -

rat, somn profund [i odihnitor, echilibru

psihic, spirit viu, optimist [i generos, f`r`

prejudec`]i. Acelea[i studii arat` c` for]a

de distruc]ie este \ntre]inut` de a li men t a -

]ia dezechilibrat` (pr`jeli, con ser ve), alcool,

fumat, aerul poluat, lipsa lichidelor care \m -

piedic` eliminarea toxinelor, insu fi cienta

oxi genare a celulelor prin lipsa de mi[ care,

efort intelectual exagerat, somn su perficial,

insomnii, dezechilibru psihic, spi rit egoist,

labil, cu tendin]` spre dis tru ge re.

Pentru \ncetinirea fenomenului de \m -

b` trânire [i men]inerea st`rii de s`n`tate

balan]a trebuie s` \ncline \ntotdeauna \n

favoarea for]ei de construc]ie. Atitudinea

pozitiv` [i optimist`, precum [i folosirea

u nor produse de \ngrijire corporal` (\n pro -

por]ie de minimum 80% naturale), cresc

i munitatea [i capacitatea organismului de

a lupta cu bolile.

Gama de produse HOF.VIODANA, care

a cucerit medalii de aur [i argint la diverse

târguri de profil, atât \n ]ar` cât [i peste

hotare, con]ine 6 produse: crema an ti rid,

crema pentru \ngrijirea gâtului, lapte pen -

tru \ngrijirea corpului, gel contur ochi, gel

pentru plaj`, lapte demachiant, toate

acestea având \n compozi]ie substan]e ac -

tive naturale.

Crema antirid este indicat` la orice

vârst`, pentru \ntre]inerea tenurilor uscate

[i deshidratate, pentru prevenirea apari]iei

ridurilor. S-a constatat, de asemenea, c`

este benefic` pentru orice tip de ten, \n

spe cial datorit` ac]iunii principiilor active

din compozi]ia acesteia.

Ac]iunea componentelor bioactive din

uleiul de c`tin`, cumulat` cu ac]iunea Co -

en zimei Q10 asigur` refacerea structurii si

elasticit`]ii tenului, atenueaz` [i \ntârzie pro -

cesul natural de \mb`trânire a ]esuturilor

epidermice, iar Spirulina stimuleaz` me ta -

bo lismul [i regenerarea celular`. Datorit`

a cestui fapt pielea devine neted`, ca ti fe la -

t`, men]inându-[i nivelul normal de hi dra -

ta re, iar prin aplic`ri repetate ridurile su -

per ficiale dispar. Un lucru extrem de im -

por tant este acela c` produsul este bine

tolerat de pielea obrazului.

Ca orice parte a corpului care se cere

\ngrijit`, gâtul (sau mai bine zis, delcoteul),

are nevoie de hidratare, masaj, de toni fi e re

a pielii. Aceasta se poate face cu succes

prin utilizarea cremei pentru \ngrijirea gâ -

tu lui. Crema se aplic` diminea]a [i seara,

prin u[oara masare a zonelor deshidratate

[i ridate ale pielii gâtului. Prin asocierea

ex tractului de castan, de nalb` [i a ule iu -

lui de c`tin` cu Coenzima Q10 este po ten -

]at` ac]iunea sinergic` a unor principii

Revenirea cla natur\

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

\\nn\\ttaattee [[ ii ff rruummuussee]]eeS

15

bioactive prezente \n aceste extracte. Pro -

du sul are rolul de a proteja, calma, re ge -

nera [i \ntre]ine pielea gâtului. De ase me -

nea, are [i o ac]iune de tip antiinflamator

[i cicatrizant, mai ales pentru zonele sever

ridate, zone \ntâlnite cu prec`dere la per -

soanele foarte \n vârst` .

Destinat pentru hidratarea normal` a

zonei oculare, gelul contur ochi se aplic` \n

jurul ochilor [i pe pleoape, prin mi[c`ri cir -

cu lare, dimine]a [i seara, dup` de ma chie re.

Complexul din tinctur` de echinacea

cu ulei de c`tin`, asociat cu Coenzima Q10,

ac]ioneaz` sinergic \n lupta \mpotriva ra di -

calilor liberi (responsabili pentru procesul

de \mb`trânire prematur`) [i previne a pa -

ri]ia form`rii cearc`nelor. Gelul contur ochi

di minueaz` ridurile superficiale de la ni ve -

lul zonei oculare, iar pielea \[i p`streaz`

as pectul natural.

Aceast` gam` de produse cosmetice

poate fi completat`. De exemplu, cu e mul -

sia cosmetic` de tip lapte pentru \ngrijirea

corpului. Aceasta se aplic` diminea]a [i

seara prin masarea u[oar` a pielii cor pu -

lui. Produsul p`streaz` elasticitatea pielii,

care cap`t` un aspect proasp`t, datorit`

asocierii uleiului de c`tin` cu Coenzima

Q10. Laptele pentru \ngrijirea corpului este

indicat s` se foloseasc` la orice vârst`,

având efecte benefice pentru \ntre]inerea

unei pieli catifelate [i delicate.

Laptele demachiant este un produs cos -

metic, care realizez` o asocierea fe ri cit` \n -

tre extractul de mu[e]el [i Coenzima Q10.

Realizeaz` o demachiere profund` la ni ve -

lul pielii obrazului, elimin` impurit`]ile a du -

nate peste zi [i asigur` catifelarea te nu lui.

cosmeticii

El iminarea complet` a con ser van -

]ilor de tip paraben din formula

produselor cosmetice aflate \n mono do -

z` este un element de absolut` nou ta te,

mai ales descoperindu-se recent c` exis -

t` o conexiune \ntre ace[tia [i pro ba bi -

li tatea declan[`rii cancerului de sân.

Re venirea cosmeticii la natur` a

f`cut ca [i [tiin]a s` evolueze

\n aceea[i direc]ie. Tocmai de aceea com -

pania noastr` s-a gândit c` folosirea, cu

preponderen]`, a principiilor active na -

turale \n produc]ia de cosmetice va da

un plus de frumuse]e, de natural [i de

s` n`tate, atât femeilor cât [i b`rba]ilor.

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ii nn mmii rraaccoo llee llee nnaattuurr ii iiD

16

Busuiocul este originar din India [i China, de undes-a r\spândit `n mai toate ]\rile. Cultivat `n China cu800 ani `.Hr., acesta s-a extins `n mod spectaculos `nRusia, Bulgaria, Fran]a, Spania, Italia, Africa [i Ame -rica de Nord. ~n România se cultiv\ `n toate jude]ele,cele mai bune rezultate ob]inându-se `n zonele dinsudul [i sud-vestul ]\rii.

Este o plant` aproape nelipsit` din gr`dina fiec`rei gospod`rii de la

sate, fiind folosit` \n scop decorativ [i pentru mirosul pl`cut pe care-l de -

ga j`. Totu[i, propriet`]ile ei curative nu au sc`pat din vederea sim]ului prac -

tic al str`mo[ilor no[tri. Ele au fost valorificate \nc` din timpuri \nde p`r -

ta te [i se men]in si azi \n satele noastre.

Tratarea de uim` (adenit`) se face prin legarea busuiocului \n zona

bolnav`. Pentru gr`birea vindec`rii bu belor [i t`ieturilor se a[eaz` frunze

de busuioc pe ele. Pentru com ba terea guturaiului [i a tusei busuiocul se

pune pe j`ratic, iar fumul este inspirat pe nas. Tot contra tusei se folo -

se[te [i decoctul plantei.

Bolile de stomac [i rinichi se trateaz` cu ceai f`cut din frunze [i vârfuri

florale de busuioc. Seva plantelor crude de prim`var` se folose[te contra

durerilor de ochi. Negii se ard cu tulpini de busuioc. Oboseala cronic` sau

stresul trec printr-un masaj cu ulei de busuioc. Infuziile cu bu suioc combat

r` cea la [i gripa. Aceste propriet`]i miraculoase ale bu su iocului pot fi

aplicate \ntr-o larg` palet` de afec]iuni.

Prezent `n multe obiceiuri popularePotrivit tradi]iei, busuiocul se pune \n prima ap` de sc`ldat a pruncilor,

ca s`-i apere de boli [i s` fie pl`cu]i ca el. |n Mun]ii Apuseni mireasa, când

pleac` din casa p`rinteasc`, ]ine \n mân` un buche]el de busuioc \nvelit

\ntr-o n`fram` cusut` cu motive populare. Ea \l \nvârte de trei ori dea su -

pra capului, ca s` se m`rite [i celelalte fete de seama ei. |n unele sate

din nordul Moldovei mirele, \nainte de a pleca la cununie, \[i trece de trei

ori un fir de busuioc \n jurul brâului, dup` care \l introduce \n sân, ca s`-i

fie cinstit` mireasa [i c`snicia.

BUSUI— MEDICA

ALIMENT,{I MA

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ii nn mmii rraaccoo llee llee nnaattuurr ii iiD

17

|n Muntenia, \nainte de a pleca la cu -

nunie, mireasa se duce la o fântân` \n so -

]it` de doi fl`c`i c`rora le tr`iesc p`rin]ii.

De acas` [i pân` la fântân` joac` trei ho re

\n trei locuri. Mireasa ia ap` \ntr-o doni]`,

pune busuioc \n ap` [i se \ntoarce acas`.

Pe drumul de \ntoarcere se opresc de trei

ori [i danseaz` hora \n jurul doni]ei. Se

crede c` practicarea acestui obicei aduce

fe ricirea \n casa mirilor. |n nordul Olteniei

doni]a se \mpodobe[te cu busuioc. Gine re le

[i na[ul joac` \n jurul acestui vas. Do ni ]a

este dus` de „ajutorul” de ginere \n pragul

casei. Ginerele [i na[ul cu na[a se apro -

pie. Mireasa iese din cas`, desprinde bu -

su iocul de la toarta vasului, \l \nmoaie \n

ap` [i strope[te de trei ori mirele [i pe cei

care-l \nso]esc.

Exist` credin]a de alungare a duhurilor

rele [i de primire a fericirii [i s`n`t`]ii. Iar -

na busuiocul este folosit pentru preves ti rea

norocului [i aflarea ursitului. |n Bucovina,

fetele iau busuioc de la primii ur`tori ai

s`rb`torilor de iarn` [i \l leag` de o a]`, \l

fixeaz` pe malul unei ape curg`toare [i \n

ziua de Anul Nou se duc s` vad` starea

lui. Dac` se prinde ghea]a de busuiocul in -

trodus \n ap` se spune c` ele vor avea no -

roc \n a se m`rita. Alteori, fe tele pun bu su -

io cul la fântân`, unde \l las` peste noapte.

Seara, fata se culc` cu gân dul la b`iatul

de care \i place. Dac` di mi nea]a g`se[te

pe el brum`, acesta e sem nul c` se va

m`rita cu el.

Neocolit de legende[i practicile

mitico-religioase|n nordul Moldovei se spune c` bu su -

io cul ar fi crescut dintr-o iubire ne\m pli -

nit`. O tân`r` frumoas` a murit l`sând \n

ur m` un iubit disperat. Aceast` neno ro ci -

re s-a \ntâmplat pe timp de secet`. Iubitul

ei \ndurerat, mergea \n fiecare zi la mor -

mântul fetei iubite. De fiecare dat` el se

reculegea deasupra mormântului, plân gând

cu lacrimi amare v`r sate

[u voaie pe p`mântul rea -

v`n. Lacrimile durerii au f` -

cut s` creasc` o plant` cu

flori frumos mirositoare

care a fost numit` busuioc,

dup` numele lui.

Busuiocul este planta

cu cele mai dese \ntre bu in -

]`ri \n varietatea manifes t` -

ri lor cultural – cre[tine de

pe teritoriul României. |n ziua de Bobo tea -

z` busuiocul contribuie \n mare m`sur` la

ritualul cre[tin de sfin]ire a „aghiasmei”, iar

la orice botez oficiat de preo]ii cre[tini, bu -

su iocul este nelipsit. A fost folosit \n trecut

[i \nc` se mai folose[te, \n numeroase

prac tici magice cu atribute protectoare.

Un bun aromatizantalimentar [i apicol

Multe re]ete culinare, mai ales cele cu

iz exotic [i mediteranean, folosesc bu su io -

cul ca un bun aromatinzant. Mirosul s`u

de osebit, \n combina]ie cu alte plante, este

mult apreciat [i de buc`t`ria francez`. |n

Austria, frunzele tinere se utilizeaz` ca sa -

lat` [i ca ingredient la supele de verde]uri

[i alte preparate culinare. O salat` asor -

tat` se ob]ine din 40 g frunze tinere de

bu suioc de câmp, sp`late, amestecate cu

o marinat` preparat` din 40 g frunze de

p`p`die, 40 g frunze b`nu]ei, ulei, suc de

l` mâie, ap`, sare, piper [i roini]`.

Specie melifer`, florile plantei furni -

zea z` albinelor nectar [i polen. Cantitatea

de nectar este de 0,38-0,86 mg/floare.

Produc]ia de miere este de 90-200 kg/ha.

Ponderea economic` este mij locie.

Planta se poate cultiva prin parcuri [i

gr` dini publice. Se preteaz` pentru zonele

stâncoase, borduri, coastele alpine. |n mul -

]irea se face prin semin]e [i desp`r]irea

tu felor.

PPrroodduussee ff ii ttootteerraappeeuutt iiccee ppeebbaazz\\ ddee bbuussuuiioocc rreeaall iizzaattee llaa

HHooff iiggaall

UIOCULCAMENT,T, RITUAL

MAGIE

Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ee rraapp ii ii ddee pprr iimm\\vvaarr\\T

I ernile blânde din ultimii ani, cutemperaturi superioare me dieianuale, au creat condi]ii fa -vorizante pentru de clan [a reaunor epidemii de viroze res -

piratorii. Mai nou, se constat\ o in -tensificare [i extindere a acestor a -fec]iuni nepl\cute, datorate unor fac -tori care ]in de condi]iile socio-e co -nomice, alimenta]ie, sc\derea ca pa ci -t\]ii de ap\rare a orga nis mu lui `ncondi]iile unui ecosistem de ze chi li -brat de factori poluan]i: chi mici, in -dus triali, a unor schimb\ri climaticeconstante, a cre[terii ra dia ]iilor na tu -rale – consecin]\ a efectului de ser\.

Organismul uman, parte integrant` a

acestui ciclu natural dezechilibrat, do bân -

de[ te o capacitate imunologic` din ce \n ce

mai sensibil`, diminuat`. Astfel, ne con -

frunt`m cu adevarate explozii epidemice ,

care cu greu pot fi st`pânite , \n pofida u nei

campanii de vaccinare periodic` a ca -

tegoriilor de popula]ie cu risc crescut.

Un alt factor de risc este [i r`spunsul din

ce \n ce mai sc`zut la tratamentele cla sice

alopate. Pe de o parte, datorit` a pa ri]iei unor

tulpini virale modificate, mai rezistente la

componen]ii chimici, iar pe de alt` parte, ca

urmare a sc`derii pragului de rezisten]` la

aceste infec]ii virale.

Mai a les \n cazul

persoanelor cu boli

cronice debilitante,

unde apa re riscul unor

s u p r a i n f e c ] i i

bacteriene cu

prognostic rezervat al

evolu]iei. Este punctul

critic, \n care se im pu ne de urgen]` o me di -

camenta]ie bazat` pe produse din plante.

Rea litatea demonstreaz`, din ce \n ce mai

concludent, c` \n lupta cu bolile [i vi ru su rile

fitoterapia nu mai este doar un simplu ad -

juvant. Firma Hofigal are un portofoliu larg de

asemenea produse naturale.

Ca etiologie, gripa este generat` de un

virus ARN denumit Myxovirus influenzae. Din

punct de vedere epidemiologic au fost

\nregistrate ca evenimente dou` mari ca te -

gori:

� Prima este caracterizat` prin marile

pandemii care apar odat` la 10 ani, ca u zate

de fenomenul comut`rilor antigenice ale

tipului A de Myxovirus influenzae, cu un

impact deosebit de puternic, atât ca \n tin -

dere, cât [i ca efect negativ asupra po pu -

la]iei.

� A do -

ua ca te go rie

este re -

prezentat`

de epi de mi i -

le cu forme

moderate a

altor for me de ma ni fes tare, care survin la un

in ter val de 2-3 ani. Sunt e fectul unor mici

varia]ii antigenice ale tipului A de My xo vi rus

in flu en zae. De asemenea, pot fi incriminate

[i ti purile B si C \n cazul unor forme benigne

sporadice, care sunt caracteristice pentru

sfâr[itul anotimpului rece [i \nceputul pri m` -

verii. Contagierea este rapid` (2-3 zile) [i se

realizeaz` prin intermediul aerului, prin pi c` -

turile de saliv` („norul” lui Pflügge) \m pr`[ -

tiate cu ocazia banalului str`nut. Aglo mera]ia

urban` [i lipsa unor reguli de educa]ie sa ni -

tar` \n rândul popula]iei sunt factori fa vo -

rizan]i pentru r`spândirea acestor infec]ii

virale.

Din punct de vedere clinic, dup` o in -

cu ba]ie de 2-5 zile din momentul con tac -

tului cu persoana gripat`, pot ap`rea

dureri difuze manifestate prin cefalee, du -

reri ar ticulare, dureri musculare ge ne ra -

lizate, du reri localizate la nivelul glo bi lor

oculari. De asemenea, se va dezvolta o

inflama]ie la nivelul c`ilor aeriene su pe -

rioare cu dureri fa ringiene, r`gu[eal`,

tuse, iritare a mu coasei conjuctivale [i na -

zale (manifestate prin l`crimare [i ri noree

abundent`).

Bine\n]eles, toate aceste simptome sunt

\nso]ite de o stare general` modificat`, fe br`

[i astenie fizic`. Complica]ii pot ap`rea la

sugari, pacien]ii vârstnici [i la cei cu a fec -

]iuni bronho – pneumopatii cronice.

18

Prim`varaeste anotimpul ti ne -

re ]ii [i al re\nvierii na tu -rii, este perioada de tran zi -]ie [i transformare care des -

chide un nou ciclu \ncaruselul vie]ii.

Simptomatologia gripei [ia virozelor respiratorii

Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ee rraapp ii ii ddee pprr iimm\\vvaarr\\T

Nu spunem o noutate. Este mult maiu[or s` previi astfel de \mboln`viri dec=t s`le tratezi. Hofigal a g=ndit, a conceput [i afabricat o serie de produse apifi to te -rapeutice [i gemoterapeutice care previn\mboln`virile, sau pot diminua riscul com -plica]iilor \n cazul declan[`rii virozelorrespiratorii. |n cele ce urmeaz` vom des crieo sche m` de tratament complex` cu acestepro duse:

Pentru simplificarea modalita]ii de ad -

mi nis trare a acestei scheme de tratament

api fi toterapeutic pentru copii, vor fi ad mi -

nis tra te \n prima jumatate a lunii (zilele 1-

15 in clusiv) comprimatele de Spirulin` [i

pic` tu rile de ulei de c`tin` \n miere Hofi -

mel, iar \n a doua ju -

m` tate a lunii (z i -

lele 16-30 in -

clu siv) vor fi

ad mi nistrate

cap su lele de

Echi na cea,

Omega 3 –

ulei de pe[ te

[i com pri ma t e -

le de Fla vo vit C.

Aceast` al ter -

nan]` se va res pec -

ta timp de 3 luni dup` care

se poate face o pauz` de 30 zile, ulterior,

schema de tra ta ment poate fi reluat` \n

acela[i fel, timp de 3 luni \n aceea[i alter -

nan]`. Aceast` sche m` de tratament poa -

te fi administrat` [i \n timpul puseelor a -

cu te virale \n paralel cu tra tamentul alo -

pat, sporind eficien]a acestuia.

|n cazul adul]ilor este valabil` aceea[i

recomandare. Dup` 3 luni de tratament se

face o pauz` de 30 de zile, dup` care se

reia timp de 3 luni. |ntr-un an pot fi urmate

p\n` la 3 cure complete de tratament.

Scheme detratament natural

RECOMAND|RIPENTRU ADUL}I

1. Spirulin` 500 mg – 6 capsule/zi

(2+2+2) administrate cu 30 de minute

\nainte de mesele principale, zilnic, timp

de 3 luni.

2. Coenzima Q10 (15 mg) \n ulei

de c`tin` – 4 capsule/zi (1+2+1) ad -

mi nistrate cu 30 de minute \nainte de

mesele principale 20 de zile/lun`,

timp de 3 luni.

3. Echinaceea – 6 capsule/zi

(2+2+2) administrate dup` mesele prin -

cipale, 20 zile/lun`, timp de 3 luni.

4. C`tinofort – 4 capsule/zi

(1+2+1) administrate dup` mesele prin -

cipale 20 zile/lun`, timp de 3 luni.

5. Redigest – 5 capsule/zi (1+2+2)

administrate cu 30 minute \nainte de

mesele principale, zilnic, timp de 3 luni.

6. Flavovit C 500 mg – 3 com pri -

mate masticabile/zi (1+1+1) ad mi nis -

trate dup` mesele principale 20 zile/

lun`, timp de 3 luni.

7. Polivitamine naturale marca Ho -

figal cu Ca [i Mg – 3 comprimate/zi,

(1+1+1) administrate dup` mesele prin -

cipale, 20 zile/lun`, timp de 3 luni.

8. Gemoderivat din muguri de coa -

c`z negru: 1 monodoz`/zi diluat` \n

50 ml de ap` plat` [i b`ut` cu 15 mi -

nute \nainte de masa de dimineat`,

zilnic, timp de 3 luni.

9. Gemoderivat din muguri de brad

alb: 1 monodoz`/zi diluat` \n 50 ml de

ap` plat` [i baut` cu 15 minute \na in -

te de masa de prânz, zilnic, timp de 3 luni.

10. Gemoderivat din ml`di]e de

m`ce[: 1 monodoz` / zi diluat` \n 50

ml de ap` plat` [i b`ut` cu 15 minute

\nainte de masa de sear` , zilnic, timp

de 3 luni.

Obiectivele acestor tratamente:� Asigurarea unui aport optim de vi -

ta mine, aminoacizi [i minerale necesare

men]inerii func]iilor metabolice [i enzi -

ma tice ale organismului (prin ad mi nis -

tra rea de Spirulin`, Ulei de c`tin`, Co en -

zima Q 10 \n ulei de c`tin`, miere Ho fi -

mel, Polivitamine naturale marca Hofigal

cu Ca si Mg, Flavovit C , Omega 3 – ulei

de pe[te, C`tinofort, Redigest, Gemo de ri -

vat ml`di]e de m`ce[).

� Cre[terea capacit`]ii de ap`rare a

or ga nismului, a imunit`]ii (prin adminis -

tra rea de Spirulin`, Echinacea, Ulei de c` -

tin`, Coenzima Q 10 \n ulei de c`tin`, Fla -

vovit C, Gemoderivat muguri de brad alb).

� Diminuarea fenomenelor specifice

infec]iilor virale, combaterea predis po zi -

]iei pentru \mbolnavire ( prin ad mi nis tra -

rea de Spirulin`, Gemoderivat din muguri

de coac`z negru, Gemoderivat din mu -

guri de brad alb, Omega 3 – ulei de pe[ te,

Echinacea, Flavovit C, Gemoderivat din

ml`di]e de m`ce[).

� Combaterea factorilor alergici [i

po luan]i, predispozan]i pentru iritarea c` -

ilor respiratorii [i sensibilizarea acestora

pentru infec]iile virale (prin ad mi nis tra -

rea de Echinacea, Omega 3 – ulei de

pe[te, Ulei de c`tin`, Gemoderivat mu -

guri de coac`z negru, Gemoderivat mu -

guri de brad alb, Gemoderivat ml`di]e de

m`ce[, Flavovit C, miere Hofimel).

RECOMAND|RIPENTRU COPII|n cele ce urmeaz` prezent`m o sche -

m` de tratament cu produse mar ca Ho -

fi gal pentru afec]iunile virale res pi ra to -

rii \ntâlnite la copii mai mari de 4 ani.

1. Spirulin` 200 mg – 3 com pri -

mate/zi (1+1+1 ) administrate dup`

mesele principale, 15 zile/lun`, timp

de 3 luni.

2. Ulei de c`tin` – 4- 5 pic. de 3

ori/zi administrate \n jum`tate de lin -

gu ri]` de miere Hofimel (produs` de

Hofigal), cu 15 minute \nainte de me -

se le principale, 15 zile/lun`, timp de

3 luni.

3. Echinacea – 2 capsule/zi (1+0+1)

administrate dup` mesele principale,

ca atare sau doar con]inutul \n pu]in`

miere, lapte sau ceai.

4. Flavovit C 200 mg – 2 com -

primate (1+0+1), administrate dup`

mesele principale, 15 zile/lun`, timp

de 3 luni.

5. Omega 3 – ulei de pe[te – 2

capsule/zi (1+0+1) dup` mesele prin -

ci pale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni.

19

La vârsta a treia, \ncepând cu 60-65 de

ani, capacitatea de efort a inimii devine

tot mai redus`, fiind necesare tot mai mul -

te precau]ii [i \ngrijiri preventive, pentru a

elimina sau pre\ntâmpina aceste feno -

me ne nedorite.

Medicina a clasificat aceste \n -

gri jiri preventive sub forma unor fac -

tori de risc major cum ar fi: hi per -

ten siunea arterial` crescut`, dia be -

tul zaharat decompensat (de tip II),

cre[terea valorilor gr`similor \n sân -

ge peste limitele admise (cum ar fi

colesterolul [i compu[ii s`i), tri gli -

ceridele serice (care provin din ali -

menta]ie), raporturile \ntre dife ri te le

frac]iuni ale colesterolului [i co les -

te rolul total, fumatul, obezitatea [i nu

\n ultimul rând alcoolismul cronic. Din -

tre factorii predispozan]i se enum`r`:

pre zen]a \n rândul membrilor acelea[i

familii a unui trecut cardiac sau

hipertensiv, res pec tiv „o mo[tenire de

familie”; infec]iile cro nice (infec]iile

urinare), lucrul \n mediu toxic (mediul cu

plumb), expunerea \n de lun gat` la frig etc.

|n aceast` perioad` v` recomand`m

urm`toarele: efectuarea unui consult

medical riguros cu electro car dio gram`

(care se face de dou` ori pe an-la intrarea

[i ie[irea din anotimpul rece), a na liza

gr`similor din sânge [i elec tro li ]i lor (\n

special potasiul-indispensabil inimii-calciu

[i magneziu), m`surarea tensiunii ar teriale

ori de câte ori este nevoie; re nun ]a rea

definitiv` la fumat [i respectarea cu

stricte]e a regimului dietetic impus pentru

diabetul zaharat \mpreuna cu restric]ia la

sare pentru cardiaci si hipertensivi.

Ace[ti bolnavi trebuie s` renun]e la ve -

chi le obiceiuri deoarece diabeticului \i pla -

ce dulcele, hipertensivului sarea iar mul]i

sunt dependen]i de telemeaua s`rat`, b` -

u turile alcoolice [i tabagismul cronic.

Anumite semne trebuie s`-i aten ]io ne ze

pe ace[ti bolnavi: o tulburare de ritm car -

diac manifestat` prin palpita]ii presupune

o cre[tere a hipertensiunii arteriale; in sta -

larea unui edem la gambe semnific` o de -

com pensare cardiac`, necesitând un con -

sult urgent la cardiolog pentru corectarea

medica]iei o durere \n capul pieptului, cu

iradiere \n bra]ul stâng, dup` un efort fizic

sau

o discu]ie contradictorie \nso]it` de

transpira]ii reci, sugereaz` instalarea unei

angine pectorale sau chiar al unui \nfarct

al inimii - situa]ie de extrem` urgen]`; dac`

ave]i dureri de cap \nso]ite de ame]eli [i

senza]ie de vom`, se presupune c` v-a

crescut tensiunea arterial` [i trebuie s` v`

adresa]i de urgen]` unui specialist. Toate

bolile legate de aparatul cardiovascular (

care constitue [i prima cauz` de mor ta li -

ta te \n \ntrega lume) \mbrac` de cele mai

multe ori aspecte de urgen]`.

O diet` s`rac` \n gr`simi animale (gr` -

simi saturate: carne de porc, sl`nina, [un -

c`, galbenu[ul de ou, smântâna), evitarea

preparatelor de cofetarie cu zah`r rafinat

precum [i ab]inerea de la consumul de al -

cool constituie primii pa[i \n combaterea

a cestor factori de risc: ajuta mi[carea, spor -

tul cu m`sur`, ca [i dieta compus` din

gr` simi polinesaturate, ca de exemplu car -

nea de vit` slab`, pui, pe[te [i uleiul de

pe[te, legume, ulei de m`sline [i fructe

(mere [i citrice), vitamine [i sucuri die te -

tice. Cu pu]in efort [i r`bdare se poate al -

c`tui un regim satisf`cator pentru toate

bolile metabolice sau cardiovasculare cro -

nice.

Arsenalul fitoterapeuticrecomandat bolilor

cardiovasculareFitoterapia pune la dispozi]ie

re medii pentru sus]inerea ini mii

dumneavoastr` dar mai ales

pen tru prevenirea \mboln` vi ri -

lor inimii [i vaselor de sânge.

Astfel, ULEIUL DE PE{TE -

OMEGA 3 are rol \n sc`derea

gr`similor din sânge (co les te -

rolul [i trigliceridele serice),

fiind un supliment esen]ial, pe

care organismul uman nu-l poate

sintetiza. \n acest sens s-a dovedit

c` popoarele care tr`iesc la mar gi -

nea m`rilor, ca si cele din ]inuturile

ar ctice (eschimo[ii), a c`ror alimen -

ta]ie este aproape exclusiv` din

pe[te sau fructe de mare, fac boli

ale inimii [i vaselor \ntr-o propor]ie

infim` fa]` de popoarele din centrul

Europei [i Statele Unite, care se hr` -

nesc cu preparate gen Fast-Food

(mân care cu gr`simi aproape exclu -

siv saturate, ce determin` obezitate

[i bolile cardiovasculare).

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ee rraapp ii ii ddee pprr iimm\\vvaarr\\T

20

INIMA [i ARTERELE— la rede[teptarea naturii

Statisticile de mon -strea z\ c\ `n lunaaprilie atât car di -a cii cât [i hiper ten -

sivii sunt cei mai expu[i a -cestor accidente. Prin tre -ce rea de la anotimpul recela prim\var\, organismul tra -verseaz\ o perioad\ `n careeste mai vulnerabil da torit\devitaminiz\rii dar [i ris cu -rilor unor boli inter cu rente(vi roze, pneumonii etc). A ces -te boli vin s\ complice [i s\destabilizeze imuni ta tea [ia[a deficitar\ la vârst nici.

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate21

eerraapp ii ii ddee pprr iimm\\vvaarr\\T

Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte

ne protejaz` prin ac]iunea ei, antia rit mi -

c` [i antiaterosclerotic` r`spunzând so li -

ci t`rilor fizice [i psihice reclamate de via -

]a modern`, trepidant` [i concuren]ial`,

men]inând \n acela[ timp [i echilibrul

hormonal, \mpiedicând apari]ia timpurie

a osteoporozei, a tulbur`rilor de meno -

pau z` si a oboselii cronice.

Uleiul de c`tin` - alimentul miracol-

cu rezultate excelente \n tratamentul hi -

per tensiunii arteriale si afec]iunilor co ro -

nariene (ca sa ne referim numai la bolile

cardiovasculare), f`r` a mai pomeni de

ac]iunile antiinflamatorii, antitumorale (can -

cerul de sân), antianemice, arsuri chi mi -

ce [i termice prin stimularea epiteliz`rii

]e suturilor, \n ulcere digestive [i hepatite

de diverse etiologii.

P`ducelul (Crataegus) cu specificitate

pe inim`, recomandat \n insuficien]a car -

di ac` [i cardiopatia ischemic`, mio car -

do scleroz`, tulbur`ri de ritm, tulbur`ri de

anxietate, ateroscleroz` [i hipertensiune

arterial` de cauz` psihic`; \mbu n` t` ]e[ te

circula]ia sângelui la nivelul inimii [i pre -

vine ac]iunile distructive ale radicalilor

liberi; p`ducelul poten]iaz` ac]iunile me -

di camentelor digitalice [i beta -blo can te -

lor; de aceea, se recomand` \n asocierea

cu medica]ia cardiovascular` [i anti-coa -

gu lant`, dar numai cu avizul medicului

dumneavoastr`!...

Pentru sc`derea gr`similor din sânge

consuma]i usturoi sau seminte de in,

sau mai bine gemoderivate. Gemo de ri va -

tul din Arinul Negru v` este recomandat

\n asociere cu tratamentul complex din

in suficien]a vascular` arterial` [i venoa -

s` periferic`, pentru circula]ia sângelui

\n vasele inimii [i cele ale creierului; Plo -

pul Negru are un determinism special

pentru peretele vascular, reducând spas -

mul [i favorizând circula]ia cola te ra l` \n

arterite de diverse cauze; Liliacul di lat`

vasele coronare ale inimii fiind pre ferat

\n insuficien]a coronarian` sau dup` in -

farct, \n urm`rile la nivelul mu[chiului

ini mii; de asemenea este utilizat \n pre -

ve nirea accidentului coronarian, \n spe -

cial dup` o EKG semnificativ` de ische -

mie-leziune; \n sfâr[it Afinul, un remediu

excelent \n prevenirea [i tratarea mi cro -

ar teriopatiilor [i a st`rilor de fragilitate

capilar`, mai cu seama la diabetici.

Vitaminele naturale Hofigal cu Calciu

[i Magneziu v` sunt folositoare \n toate

anotimpurile pentru ac]iunea lor remi ne -

ra lizant` si antioxidant`. Aceasta a fost o

scurt` enumerare a unor produse uzuale

realiyate de Hofigal [i folosite in pre ve ni -

rea [i tratarea bolilor cardiovasculare.

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate22

eerraapp ii ii ddee pprr iimm\\vvaarr\\T

a. forma asteno-neurotic` este

ilus trat` clinic prin:

� astenie semnificativa [i pro gre -

siv`, consecutiv` sau concomitent` u -

nui efort intelectual minor sau mo de rat;

� fatigabilitate psihic` tr`it` ca o

epuizare rapid` a for]ei intelectuale [i

fizice;

� reducere a capacit`]ilor pro se -

xice (deaten]ie) prin intruziunea unor

e voc`ri sau reprezent`ri care, la rân -

dul lor, reduc disponibilit`]ile func]iei

prosexice (de aten]ie)

� reducerea fluxului, ritmului [i e -

locven]ei ideative, a disponibilit`]ii de

evocare [i reprezentare, a for]ei ima -

gina]iei [i a capacit`]ii de deliberare.

Aceste simptome antreneaz` redu ce -

rea eficien]ei activit`]ii cotidiene [i a

performan]elor profesionale.

b. Forma asteno-somatoform` este

ilustrat` prin:

� impresia de sl`biciune fizic` [i

psihic`, independent` de efort sau

dup` eforturi minime, care \ns` nu o

pot justifica;

� senza]ia de dureri musculare,

surde [i continue, cu diferite

localiz`ri;

Astenia- un apanajal prim\verii?

Observa]iile empirice, apoievalu\rile clinice au impus de-alungul timpului ideea ciclicit\]iiasteniei, func]ie de perioadade trecere de la anotimpul recela cel cald (prim\vara) [i invers,odat\ cu debutul toamnei. Oarecât adev\r s-a ascuns `n spa -tele acestor realit\]i?

Factori, cauze, efect

F `r` \ndoial`, un mare sâmbure de

adev`r este faptul c` la trecerea

de la frig la cald [i invers (\n cazul

unei clime cu 4 anotimpuri clasice) or -

ga nismul uman este obligat s` se aco -

mo deze, s` se adapteze schimb`rilor

de temperatur`, presiunii atmosferice,

cu ren]ilor de aer, diferen]elor dintre

primele ore ale zilei [i miezul acesteia,

schimbarea orarului de var` / iarn`. Pe

de alt` parte, ciclicitatea produselor a -

gro alimentare, specifice fiec`ruia din

cele (\nc`) 4 anotimpuri, a contribuit [i

ea la consolidarea conceptului de as te -

nie de sezon.

Exist\ [i asteniiextrasezoniere?

Observa]iile clinice, apoi datele sta tis ti -

ce au demonstrat c` astenia, ca form` par -

ticular` [i specific` de sl`biciune, lips` de

tonus, fatigabilitate rapid`, persistent` sau

capricioas` [i rebel`, nu este un apa naj

sezonier sui-generis.

Ea poate fi o stare, o realitate, o acuz`,

un sindrom, o form` de manifestare sim pl`

sau complex`, discret` sau profund`,

cauz` [i efect al multor factori.

� Astenia fizic` afecteaz` \n principal

componenta somatic` [i poate degenera \n

a[a numitul surmenaj muscular pentru cei

ce, profeseaz` \n domenii cu implicarea a -

cestei componente; „for]`” sau „rezisten]`”

fizic` (curieri, lucr`tori \n construc]ii, mun -

ci torii forestieri, transportatorii, cei ce stau

mult` vreme \n picioare). Este interesant c`

la ace[tia somnul, pofta de mâncare, aten -

]ia sau memoria, nu sunt afectate decât

mar ginal.

� Astenia psihic` (mental`, emo]ional`

sau cumulat`) dar [i astenia psiho-fizic`

(denumit` generic neurastenie) mult mai com -

plex`, se define[te ca un sindrom. Punc tul

ei de plecare este difuz, rareori unic [i bine

circumscris, deoarece poart` amprenta u -

nei cauzalit`]i complexe.

Polimorfismul clinic al neurasteniei in -

clu de spectrul depresiei, al anxiet`]ii sau al

tulbur`rilor somatice.

� Ce spune p`rintele neurasteniei G. M.

Beard, referitor la cauza biopsihologic` a a -

cesteia? „Sistemul nervos, sub impactul in -

flu en ]e lor perturbatoare, stresante, frus tran -

te este siderat de energia pe care o de]ine

[i se descarc` asemeni unor baterii”. Tot

Beard a postulat teoria „diatezei nervoase”,

con form c`reia, persoanele care prezint` o

vul ne rabilitate specific` (nativ` sau

dobândit` printr-un stil de via]` defectuos),

sunt mai pu]ini rezistente la stres, au o

imu nitate fragil`. Circumstan]e agravate

sunt \n cazul persoanelor care consum` al -

cool, sunt fum`tori, se alimenteaz` haotic,

prea mult sau prea pu]in, pierd nop]i, nu

]in cure de to xifiere, sunt sedentari, bolnavi

cro nici, vârst nici. Prim`vara, toamna, oca -

zio nal \ntre a no timpuri, astfel de persoane

fac frecvent episoade de neurastenie.

Care sunt manifest\rile clinice esen]iale?

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate23

eerraapp ii ii ddee pprr iimm\\vvaarr\\T

� stare de tensiune psihic` tr`it`

cu impresia incapacit`]ii de relaxare;

� acuze somatoforme localizate la

nivelul diferitelor aparate sau sisteme,

relativ persistente, cu caracter mi gra tor,

anxiogene (care genereaz` nelini[te,

team` sau panic`).

� senza]ia de ame]eal` [i de in -

sta bilitate general`;

� senza]ia de tensiune intra cra -

nia n` sau de cefalee;� iritabilitate, ner`bdare, incapa -

ci tate de a[teptare;� slab` toleran]` la frustrare; � dificult`]i \n deliberare (decizie)

[i incapacitate de amânare;� \ngrijorare referitoare la starea

s`n`t`]ii fizice sau mentale;� dispozi]ie

depresiv` ilus tra -t` prin reducereasau anularea do -rin]elor, a ini]ia ti -

velor [i anga j` ri lor, pierderea

interesului [i a pl`cerii pentru

majoritatea aspectelor [i situa ]iilor,

inclusiv cea sexual`;

� anxietate exprimat` prin teama

difuz`, generalizat`, „lipsit` de obiect”

[i proiectat` \n viitor;

� incapacitatea de relaxare.

Abordareaterapeutic\

|n mod tradi]ional, pentru tul -

bur`rile nevrotice [i \n special

pentru neurastenie era indicat`

psihoterapia, ca [i schimbarea

me diului de via]` (element al so -

cioterapiei).

Astfel, \n primele decenii ale

secolului, P. Janet, \n memo ra -

bilele cursuri sus]inute la spi ta -

lul Saint Anne, recomand` pa -

cien]ilor nevrotici „schimbarea”

sub cât mai multe aspecte (de

la ie[irea din mediul profesional

[i familial, pân` la aspecte de

]i nut` vestimentar`). De ase me -

nea, P. Janet recomand` pa ci -

en ]ilor „plimb`rile pe câmpul ver -

de” pentru ca, dup` o jum`tate

de secol, psihologia [tiin]ific` s`

descopere „efectul tranchilizant

al verdelui”. Nu sunt de neglijat me -

todele terapiei prin mi[care, art`,

activit`]i fizice \n aer liber, ca [i te -

rapiile complementare (acu punc -

tura, homeopatia, fito-aro ma -melo -

cristalo-terapia, re fle xo te ra pia).Abordarea psihoterapeutic\|n aceast` privin]` pot fi re]inute elemente ge -

ne rale [i elemente relativ particulare. Astfel pot fi

men]ionate urm`toarele

a) cheia de bolt` a succesului psihoterapiei \n

neurastenie const` \n realizarea „alian]ei terapeutice”,

ce are la baz`:

� \ncrederea [i corectitudinea conduitei pa ci -

en tului, ca [i

� profesionalismul [i suportul efectiv al tera -

peutului;

b) psihoterapeutul trebuie sa fie convins asupra

autenticit`]ii suferin]ei pacientului;

c) pacientul s` con[tientizeze situa]iile psiho -

tra umatizante, stresante sau frustrante ale vie]ii

sale [i adoptarea mecanismelor prin care le-ar pu -

tea accepta;

d) metoda psihoterapeutic` adoptat`, mai sim -

pl` sau mai elaborat`, trebuie bazat` pe insight,

„sinele” (clarificarea pacientului asupra proble me -

lor sale).

Abordareapsihofarmacologic\

Neurastenia gliseaz`, \n tot mai mare

m`sur` spre aria terapeutic` a psi ho far -

ma cologiei. Aceast` reorientare tera peu -

tic` \n domeniul neurasteniei a fost deter -

minat` de faptul c` „agen]ii psiho far ma -

cologiei au \mbun`t`]it elocvent rezul ta -

tele [i implicit, op]iunile terapeutice”.

|naintea oric`rei recomand`ri, men -

]ion`m pruden]a care trebuie s` c`l`u -

zeas c` terapeutul \n prescrierea ben zo -

diazepinelor, ca [i a oric`rui alt produs cu

poten]ial adictiv (de dependen]`) \ntrucât:

� medicamentele susceptibile de a

fi utilizate \n neurastenie prezint`, \n ge -

neral, un mai mare poten]ial adictiv com -

parativ cu medicamentele prescrise \n

alte condi]ii clinice;

� prin vulnerabilitate [i fragilitatea

structurii psihismului lor, pacien]ii cu neu -

rastenie sunt expu[i \n mai mare m`sur`

riscului dependen]ei;

� prin excelen]`, pacien]ii cu neras -

tenie prezint` o mai mare \nclina]ie pen -

tru automedica]ie, iar produsele la care ei

recurg sunt tocmai acelea cu poten ]ial

adictiv.

Manifest\ri clinice asociateambelor forme frecvent `ntâlnite:

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

dd ii ttoorr iiaa llE

24

(urmare \n pagina 1)

CROMUL a fost considerat mult\vreme produs toxic [i nedorit.

~n anii 50 Schwartz [i Menz de -monstreaz\ rolul cromului `n to le ra -rea zaharului; de atunci cer ce t\ rilecontinu\.

Rolul cromului `n organism estede a regla concentra]ia de zah\r `nsânge (glicemie). ~mpreun\ cu in su -lina asigur\ transportul zah\ruluiprin sânge la ]esuturile orga nis mu -lui. Nivelul cromului `n organism sereduce ̀ n timpul sarcinii [i dup\ na[ -tere. Este de asemenea sc\zut lacopiii bolnavi de diabet.

Lipsa lui duce la screloza arte re -lor, iar la gravide la a[a-zisul „dia -bet al gravidelor”. El este [i cauzacre[terii bru[te a masei corporale,acumularea lichidelor, cre[tereatensiunii arteriale, manifest\ri `ntâl -nite frecvent la gravide si l\uze.

Aten]ie! Carbonatul de calciu poa -te reduce capacitatea de asimi la rea cromului [i deci provoac\ in su fi -cien]\ lui (aten]ie la neutra li zan te).

Se administreaz\ sub form\ depicolinat de crom.

Simptomele insuficien]ei: sen za -]ia de panic\, extenuarea, cre[ te -rea lent\, nivel mare de colesterol.

Supradozajul nu este dorit deoa -rece poate conduce la ulcere gas -tri ce, insuficien]e renale [i hepa ti ce.

CUPRUL. Abia `n 1966 s-a des -co perit c\ acesta poate provoca omaladie, (care a fost definit\ ul te rior)drept urmare a deficitului de cu pru[i fier. Se g\se[te `n alune, semin]ede floarea soarelui, vi[ine, produ se -le marine etc.

Deficitul apare foarte rar, de re -gu l\ odat\ cu deficitul major de pro -te ine `n alimenta]ie.

~mpreun\ cu fierul, cuprul par ti -ci p\ la sinteza celulelor ro[ii, fiindcomponent de baz\ al p\r]ii exte -rioa re a epiteliului fibrelor ner voa se,colagenului [i intrând `n structuraproteinelor. Joac\ un rol important

`n producerea pigmentului tegu men -tar.

Alcoolul poate provoca deficit decupru. Galbenu[ul de ou favori zea -z\ absor]ia cuprului `n intestin.

Simptomele caren]ei sunt alo pe -cia, anemia, oboseala, cre[terea co-lesterolului, reducerea num\ruluide celule albe din sânge, depresia,afectarea mu[chilor cordului, os te -oporoza.

Supradozarea duce la durerimusculare, iritabilitate, depresie.

FIERUL. Cunoscut pentru rolul `nsinteza hemoglobinei [i transportuloxigenului.

Surse: ficat, creier, g\lbenu[ deou, ciuperci albe, p\trunjel, spanac,mere, piersici, prune uscate, stafide,grâu [i alte cereale.

Insuficien]a fierului conduce lapaloare, oboseal\, sl\bire.

Ajut\ la formarea celulelor res -pons abile cu imunitatea, adic\ ce lu -lele albe.

Fierul concureaz\ cu calciul laasi milare, precum [i cu zincul [i cu -prul.

Aten]ie! Cafeaua [i ceaiul negrureduc capacitatea de asimilare a fie -rului, precum [i consumul `n excesal laptelui.

~n prezen]a vitaminelor B1 [i B6se asimileaz\ foarte greu.

Simptomele lipsei de fier: ane mie,limb\ inflamat\, fragilitatea oa se -lor, sensibilitate la frig, constipa]ie,depresie, stare de confuzie, ame ]ea -l\, dificultate la inghi]ire, oboseal\,fragilitatea unghiilor, oprirea cre[ -te rii la copii.

Surplusul provoac\ dureri decap, oboseal\ intens\, ame]eli, pier -derea poftei de mâncare.

FOSFORUL este atât de raspân -dit `n natur\ `ncât alimenta]ia asi gu -r\ de 10 ori necesarul. Surse de fos -for: laptele, carnea, pe[tele, cerea -le le, alunele, mazarea [i `n generalzarzavaturile.

Fosforul `mpreun\ cu calciul de -ter min\ duritatea oaselor [i a din ]i -

lor, `n care se afl\ peste 85% din fos -forul din organism. Acesta particip\la metabolismul proteinelor, carbo -hi dra]ilor [i al gr\similor, deci este[i surs\ de energie.

Metabolismul fosforului necesit\vitamina D.

Fosforul este foarte rar deficitar,de aceea suplimentele cu fosfor suntrar utilizate.

Simptomele caren]ei de fosforsunt: pierderi ale poftei de mân ca re,sl\bire, astenie, surmenaj, jun ghiuri,dureri de oase, senza]ia de fric\.

Aten]ie! La consumul in exces deneutralizante!

MAGNEZIUL este un microelementcare are un aport de numai 25 g lanivelul `ntregului organism matur.Aproximativ 1% se afl\ `n lichideledin organism, iar restul `n mu[chi [i]esuturile moi.

~n general se asimileaz\ prost dinintestine [i se elimin\ 60-70% prinfecale.

~n cazul unei alimenta]ii nedi ver -sificate se asimileaz\ pân\ la 70%.

Fiind un component al clorofilei,se g\se[te `n toate plantele verzi.Cele mai bogate surse sunt: se min -]e le, alunele, germenii de grâu, `nge neral, cerealele nedecorticate.Prin m\cinarea grâului [i `nde p\r ta -rea cojilor (t\râ]a) se pierde pânâ la80% din magneziul existent.

~n prezent se [tie c\ particip\ lapeste 300 de reac]ii enzimatice im -plicate `n metabolismul glucidic,pro ducerea energiei, oxidarea a ci -zilor gra[i [i activarea ami no aci zi -lor. Particip\ [i la biosinteza pro te i -nelor, la modificarea informa]iei ge -netice, la transmiterea semnalelorner voase. Are rol deosebit [i `n for -ma rea structurii osoase [i a smal -]ului din]ilor.

Deoarece calciul poate reduceasimilarea magneziului, raportul lor`n alimenta]ie trebuie s\ fie de 2:1.Acizii gra[i contribuie la eliminareamagneziului din organism.

Administrarea de acid folic cre[ -

ORGANISMUL UMAN {IROLUL MICROELEMENTELOR

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

dd ii ttoorr iiaa llE

25

te necesarul de magneziu, activândenzimele care `l con]in `n structur\.

Fierul `n exces reduce asi mi la -rea magneziului. Deficitul vitamineiE reduce nivelul magneziului `n ]e -suturi.

Aten]ie! Alcoolul [i cafeaua spo -resc pierderea magneziului prin ri -nichi.

Regimurile proteice impun o bli -ga toriu suplimente cu magneziu.

Persoanele care consum\ di gi -ta lice pot avea deregl\ri ale ritmuluicardiac, iar unele preparate diu re ti cepot contribui la eliminarea mag ne -ziu lui.

Lipsa magneziului poate con du -ce la: anemie, deregl\ri ale ritmuluicardiac (inclusiv tahicardie), dere gl\ripsihice (inclusiv excita]ia anxioas\),fric\, depresie, dezorientare, ha lu -ci na]ii, irascibilitate, nervozitate, di -fi culta]i de echilibru, ame]eli, simp -to me musculare (inclusiv tremor),de regl\ri ale tensiunii arteriale.

~n cazul unei bune func]ionari arinichilor simptomele toxice dato ra -te supradozarii sunt foarte rar `n tâl -nite.

Aten]ie! Dac\ suferi]i de maladiiale rinichilor evita]i administrareasuplimentelor de magneziu.

MANGANUL. Rolul lui s-a cla ri fi -cat abia in anii 70, de[i de to xi ci ta -tea lui se [tia din 1937. Are rol `nme tabolismul gr\similor, formareaoaselor, a ]esuturilor conjunctive,pro ducerea energiei, sinteza coles -te rolului [i a nucleotidelor (ADN), `nvia]a oric\rei celule vii.

Insuficien]a conduce la fragi li -tatea oaselor, intoleran]a la zah\r,nivel crescut al colesterolului, pier -de re a greut\]ii corporale, de ge ne -rare a organelor sexuale (ovare [itesticule).

MOLIBDENUL. Acest microe le mentinfluenteaza metabolismul fierului`n ficat, intrând `ntr-un [ir de reac]iienzimatice. Previne guta prin eli mi -narea acidului uric.

Se pot administra zilnic 100 μgde Mo. Lipsa lui favorizeaz\ apari]iaimpoten]ei [i apari]ia cariilor. Esteun element `nc\ `n studiu.

Cu certitudine se [tie c\ esteino fensiv `n cantit\]ile asimilabiledin hrana [i chiar din suplimentelealimentare.

POTASIUL este elementul debaz\ al oric\rei celule vii. Se g\ -se[te `n produsele proaspete. Func -

]i ile sale `n organism sunt deo se bi -te. Majoritatea se g\se[te `n in te rio -rul celulei, dar ̀ ntr-un permanent echi -libru cu potasiul din exteriorul ce lu lei.

Eliminarea celei mai mari can ti -t\]i de potasiu este realizat\ de ri -nichi, iar o mic\ parte prin trans pi -ra ]ie. Diareea `ndelungat\ poate pro -voca insuficien]\. Cauza principal\a deficitului este utilizarea frec ven -t\ a diureticelor.

Aten]ie! Cafeaua (cofeina) pro -voa c\ mari pierderi de potasiu.

Caren]a de magneziu, cum amspus, face s\ fie greu de echilibratpotasiul.

Simptomele: acnee, constipa]ie,tensiune arterial\ sc\zut\, obo sea l\,insomnie, crampe, sete, de pre sie,nervozitate, intoleran]\ la zah\r,colesterol ridicat, puls accelerat.

SELENIUL. Primele informa]ii re -fe ritoare la toxicitatea lui deosebit\au aparut `n 1930; s-a observat c\vacile care p\[teau pe terenuri s\ -rate (solul avea un con]inut ridicatde seleniu) aveau probleme la ni ve -lul bl\nii, ciroze hepatice, mo di fi -c\ri ale copitelor, distrifie, etc.

Importan]a sa pentru om estede monstrat\ abia `n 1979, când chi -nezii descoper\ „cardiopatia” carepoate fi prevenit\ prin adminis tra -rea seleniului la copii [i tineret. Deaici o avalan[\ de experien]e pri -vind rolul antioxidant, care ajut\vitaminele E [i C s\ protejeze or ga -nismul prin distrugerea radicalilorliberi.

Se g\se[te `n produse marine,ficat, carne, cereale, seminte, fructe[i legume (dac\ solul con]ine acestmicroelement).

Organismul are nevoie de Sepentru formarea peptidei glutation,un antioxidant care distruge radi ca -lii liberi [i fortific\ sistemul imu ni tar.

Are un rol deosebit `n ridicareaimunit\]ii [i ap\rarea `mpotriva can -ce rului [i a altor boli grele. Al\turide vitaminele E [i C distruge ra di -calii liberi.

De re]inut faptul c\ lipsa vita mi -nei C face dificil\ asimilarea sele ni u -lui.

Cantitatea zilnic\ este de 100-200 μg. Deficitul duce la cre[tereacolesterolului, infec]ii frecvente,reducerea func]iilor ficatului [i lasterilitate masculin\.

SILICIUL. Descoperit `n 1848,este elementul cel mai frecvent

`ntâlnit pe p\mânt. Rolul lui pentruom a fost `n]eles abia `n 1972. Seg\se[te `n boabele de cereale, r\ -d\ cini de plante, pielea p\s\rilor etc.

Prezint\ multiple localizari `n or -ganism, de la compozi]ia ]esuturilorfi broase, a colagenului [i elastinei,pân\ la structura oaselor. Nu estenecesar adaosul de suplimente ali -mentare. Este `n plin studiu.

SODIUL, `n forma sa ionic\, re -pre zint\ baza lichidelor extra ce lu -lare. Cantitatea de sodiu determin\reten]ia apei `n organism. Particip\la transportul substan]elor `n sânge[i `n interiorul fiecarei celule. Ri -nichii sunt cei ce asigur\ cantitateanormal\ de sodiu. Se cunoa[te foar -te bine rolul s\u; astfel, `n exces,elimin\ calciul [i alte elemente.Can titatea maxim\ zilnic\ este de 6g. Nu insist, fiind bine cunoscuteatât consecin]ele insuficien]ei cât [icele ale supradoz\rii.

SULFUL. Compu[ii lui au rol de o -sebit `n producerea de energie, `ncoa gularea sângelui, `n sinteza co -la genului [i a enzimelor. Recent,cer cet\torii au aratat c\ usturoiulre duce colesterolul, datorit\ com -pu [ilor cu sulf. Se asimileaz\ printr-odiet\ normal\.

VANADIUL. Abia `n 1974 a fostcorelat cu s\n\tatea uman\. Secunoa[te rolul de co-factor enzi ma -tic, participând la formarea energiei`n organism. Pân\ `n prezent nu aufost g\site simptome ale deficien]ei,dar cercetarile continu\.

Ca [i vitaminele naturale, [i a -ceste elemente au un rol deosebit `nvia]a noastr\. ~n concluzie, nu pu -tem reduce: orice, oricum [i ori când.

Despre influen]a [i rolul micro -elementelor, al\turi de cea a vi ta -minelor [i aminoacizilor, nu mai potfi ridicate semne de `ntrebare.

Din p\cate, [tiam prea pu]in [iam ignorat alimenta]ia cu rol de fi ni -toriu pentru sanatatea noastr\. Ampreferat s\ realiz\m produse de sin -tez\, cât mai multe, cât mai scum pe,pentru profituri mari, `n detrimentuls\n\t\]ii.

Greu de digerat adev\rul c\ sepoate tr\i s\n\tos f\r\ medi ca men te!

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

vveenn iimmeennttE

E STETIKA 2007 – Expozi]ia

dedicat` ultimelor tendin]e

TOTAL BEAUTY [i „Al 4-lea

Congres Interna]ional de Estetic`

Aplicat̀ Les Nouvelles Esthé ti ques”

s-au desf̀ [urat pe parcursul a pa -

tru zile, \ntre 1 [i 4 martie 2007,

la Sala Polivalent`. |n aceste pa -

tru zile s-a pronun]at [i definit cel

mai bine caracterul profesional

al acestei manifest`ri. Astfel, am

constatat c` \n România exist` o

deschidere [i un interes v`dit

pen tru industria profesional` a

frumuse]ii, pentru trend-uri [i

pro duse noi, iar Congresul „Les

Nouvelles Esthétiques” este o

surs` extraordinar` \n aflarea de

informa]ii [i nout`]i, aici se sta bi -

lesc contacte directe cu pro du -

c` torii [i importatorii de produse

cos metice [i nu numai, aici es te -

ti cienele pot pune \ntreb`ri la

care s` primeasc` cele mai per -

ti nente r`spunsuri din partea spe -

ciali[tilor din ]ar` [i din str` i n` -

tate. |n cadrul expozi]iei prezen]a

firmelor din str`in`tate este un

plus \n accentuarea interesului

pen tru pia]a de beauty din Ro -

mânia.

Statistica edi]iei trecute de

Congres a fost urm`toarea: 58

de firme expozante; 2214 es te -

ti ciene, elevi ai [colilor

de specialitate, stu -

den]i ai fa cul -

t` ]ilor cu pro -

fil medical

[i de sport

(cu spe ci a -

lizarea ki -

ne to te ra -

pie); 119

me dici (der -

ma tologie, chi -

rurgie plastic`, alte specializ`ri);

197 masoterapeu]i; 458 hair-

stylisti; 185 manageri/proprietari

de centre de frumuse]e/relaxare;

3812 vizitatori. Edi]iile anterioare

ale ES TE TI KA \nregistrându-se ca

reale succese, au motivat Les Nou-

velles Esthétiques România s` se

dep`[easc` pe sine [i ast fel, a

luat na[tere conceptul Z IL E LE

FRUMUSE}II – ESTETIKA 2007.

Patru zile \n care

profesioni[tii fru -

muse]ii – din

România [i

din str̀ i n ̀-

tate – [i-au

dat \n tâl -

nire la o

se rie de

ma ni fes -

t`ri: show-

uri de ma -

chiaj [i coa fu -

r`, body painting

[i nail art, demonstra]ii

de tratamente cosmetice faciale

[i corporale, masaje, trenduri de

ultim moment \n domeniul

esteticii.

De aproape jum`tate de se -

col, scopul declarat al tuturor

Con greselor organizate de Les

Nouvelles Esthétiques, \n toate

cele 25 de ]`ri \n care se des f` -

[oar`, este acela de a promova

educa]ia estetic` [i de a pre zen -

ta tendin]ele [i nout`]ile in dus -

triei de frumuse]e.

ZILELE FRUMUSE}II – ES -

TE TIKA 2007 a \nsemnat o ex -

po zi]ie cu vânzare de produse

cos metice pentru tratament fa -

cial [i corporal, produse de tra -

tament [i \ngrijire a p`rului [i

vopsele de p`r, produse cos me -

to logice [i parafarmaceutice, us -

tensile, instrumente [i accesorii

pentru manichiur` [i pedichiur`,

saune, solarii [i aparate pentru

bronzat, mobilier, echipamente [i

accesorii pentru saloane de \n -

frumuse]are, centre de s`n`tate,

SPA-uri, clinici [i cabinete me di -

cale, aparatologie conferin]e [i

work-shop-uri pe teme de der -

ma tologie [i chirurgie estetic`.

Concursuri de coafur` (tun -

soa re & culoare [i coafur`), ma -

chiaj, pictur` pe unghii, body-

painting \n care speciali[tii, dar [i

juniorii \[i pot etala m`iestria \n

fa]a juriului [i a publicului.

Compania HOFIGAL EXPORT -

-IMPORT S.A. a fost prezent`,

ca de fiecare dat`, la acest e ve -

niment important prin De parta -

mentul Marketing [i Comercial,

promovând no]iunea de produse

cosmetice f`r` conservan]i la

monodoze, precum [i TRUSA

PENTRU FAMILIE ca un concept

de marketing novator al com pa -

niei.

De asemenea, Dna drd. chim.

RAICIU ANCA DANIELA, director

de marketing, a prezentat la se -

siunea dedicat` speciali[tilor:

1. «Legisla]ia \n domeniul pro -

duselor cosmetice»

2. «Formularea produselor cos -

metice».

ZileleFrumuse]ii� Estetika

2007

26

Patruzile `n care

profesioni[ti dinRomânia [i din

str\in\tate [i-audat mâna

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate27

vveenn iimmeennttE

|n data de 10 martie a.c., s-a des -

chis la Barcelona a 12-a edi]ie a târ -

gu lui „Cosmobelleza & wellness”, unul

dintre cele mai importante eveni men -

te promo]ionale din Europa, adresat pro -

fesioni[tilor, care cuprinde toate acti vi -

t`]ile specifice de cosmetic`, coafur`,

es tetic`, fitness. România a participat

pentru prima dat` cu un pavilion na -

]io nal pe o suprafa]` de 100 mp or ga -

nizat de Departamentul de Comer] Ex -

terior \n colaborare cu Centrul Român

pentru Promovarea Comer]ului [i pa -

tro natul din industria de cosmetice.

8 firme române[ti de prestigiu din

do meniu au expus \n cadrul pavi lio nu -

lui na]ional: Asil din Galati, Cosmetic

Plant si Farmec din Cluj-Napoca, La bo -

ratoarele Ariel 91 din Ploiesti si Centrul

Juliette Armand, Hofigal Export-Import

S.A., Romira Cosmetics si Papillon din

Bucuresti. La edi]ia din acest an au par -

ticipat 750 de firme din care 250 cu

pavilion na]ional printre care: Bulgaria,

China, Brazilia, România, sau sunt par -

ti ci pan te individual din cca 30 ]`ri pre -

cum Italia, Franta, Anglia, Belgia, Olan -

da, EAU, India, SUA, Ungaria, Coreea,

Portugalia, etc.

Printre activit`]ile noi g`zduite \n

cadrul târgului se num`r` [i prima e -

di ]ie a Forumului Mediteranean de fru -

mu se]e [i cosmetic` la care au par ti -

ci p` 35 de ]̀ ri din Eu ro pa, Asia, [i

Africa de Nord. Pe data de 11 martie

a.c. \n cadrul târgului s-a organizat

„Ziua Româ niei”, reali zân -

du-se o pre zen ta re a fir -

melor române[ti [i a pro -

du selor de interes \n do -

me niu.

|n aceast` zi Hofigal

prin reprezentanta sa

Dna ANCA DANIELA RAICIU-

Director Marketing [i-a

f`cut cunoscut \nc` o da -

t` portofoliul de produse,

nout̀ ]ile din domeniul in -

dustriei cosmetice: pro -

du se cosmetice la mo -

no doze f`r` conservan]i.

~n data de 2 aprilie 2007, la Com -plexul Sportiv Olimpic „Syd -

ney 2000” Izvorani a avut loc e ve -nimentul de semnare a contractu-lui de parteneriat `n-

tre Comitetul Olimpic [i Sportiv Român [i HofigalExport-Import S.A. Acest parteneriateste destinat sprijinirii mi[c\rii spor ti vedin România. Detalii `n num\rul viitor alrevistei noastre.

Hofigal laTârgul

Interna]ional„Cosmobelleza& wellness” -

Barcelona

C\tre: S.C. HOFIGAL Export-Import S.A.

Subsemnatul (a) ...................................................................... domiciliat (a) `nora[ul .................. comuna ................ jude]ul ................. cod po[tal ...............,strada ......................................, nr. ......, bloc ......, scara ....., ap. ......, legitimatcu B.I. (C.I.) seria ......., nr. ................, suferind de [diagnosticul].............................................................................................................................

[fiind nedeplasabil] �� / neavând `n apropiere o farmacie cu produse naturale��V\ rog s\-mi trimite]i urm\toarele produse naturale, recomandate de:

medicul de familie �� medicul fitoterapeut �� dup\ cum urmeaz\:- ..........................................................................................................................- ..........................................................................................................................- ..........................................................................................................................- ..........................................................................................................................- ..........................................................................................................................- ..........................................................................................................................

[i m\ oblig s\ achit factura la primirea coletului (produse, taxe de expedi]ie [i

magazinaj)

Pute]i primi orice produs Hofigal direct la domiciliu prin completarea acestui talon,decuparea [i expedierea lui pe urm\toarea adres\:S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A., Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, cod 042124,cu precizarea pe plic „pentru colet po[tal”.

Talon pentru comenzi la domiciliu��

De curând am fost diagnosticat\ cu virusul hepatic C. A[ vrea s\ aflu maimulte detalii despre aceast\ boal\ [i v\ rog s\ `mi recomanda]i un tratamentcu produse naturale. (J.A., 53 ani, Boto[ani)

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

\\ssppuunnddeemm cc ii tt ii ttoorr ii lloo rrR

30

Deoarece nu este singura solicitare `n acest sens,de a da cât mai multe detalii despre a ceas t\ afec ]iu -ne, voi `ncerca s\ fiu cât mai sin tetic, pornind de la`n treb\rile pe care le-am primit de la dumnea voas -tr\, stima]i cititori.

Ce este hepatita cu virus C?

Este una din cele mai importante cauze de

boli hepatice cronice, peste 60% din -

tre acestea având ca agent etiologic

virusul hepatic de tip C, iar 30% din

totalul cazurilor de hepatit` cronic` cu

VHC (Hepatit` Cronic` Viral`) pot dez -

vol ta ciroza hepatic`, \ntr-un interval

de timp cuprins \ntre 10 [i 20 de ani.

Care este evolu]ia hepatitei cu virus C?

Din punct de vedere evolutiv, exista dou`

extreme: una \n care pacien]ii nu prezint` nici

un semn sau simptom al bolii hepatice, se simt

excelent [i enzimele hepatice serice sunt \n

va lori normale, f`r` modific`ri. Atunci când se

efectueaz` la recomandarea medicului spe cia -

list, conform protocolului de diagnostic, bio p sia

arat` un grad redus de afectare, iar \n a ceste ca -

zuri prognosticul pe termen lung este fa vo ra bil.

|n cealalt` extrem`, se afl` pacien]ii cu

he patit` C form` sever`, care prezint` semne

[i simptome specifice (oboseal`, astenie fi zi c`,

grea]`, inapeten]`, dureri musculare ce apar la

eforturi minime etc.), enzimele he pa tice serice

sunt prezente \n valori mari, crescute, iar viru -

sul hepatic este, de asemenea, detectabil \n

sân ge. Evolu]ia clinic` a acestor pacien]i este

spre ciroz` hepatic`.

De regul` [i din fericire, majoritatea pa ci -

en ]ilor cu hepatit` C se afl` \ntr-o pozi]ie in ter -

mediar`, \ntre aceste dou` extreme: majo ri ta -

tea prezint` o simptomatologie s`rac`, mo des -

t` sau chiar absent`, enzimele u[or moderat

crescute, iar prognosticul este incert. Doar 20%

dintre ace[tia dezvolt` ulterior ciroz` hepatic`

[i aceast` modificare de structur` hepatic`

poate ap`rea dup` un interval de timp de 10-

20 de ani de la infectare.

Care sunt modalit`]ile de transmitere?

Cea mai frecvent` modalitate de trans mi -

te re este prin contactul cu sânge infectat cu

VHC (transfuzii sangvine cu sânge netestat, trans -

miterea acelor de sering` de la o persoan` la

alta f`r` a fi sterilizate etc.). \n prezent,

factorul de risc cel mai frecvent \ntâlnit

este consumul de droguri cu admi nis -

tra re intravenoasa [i trecerea serin gi lor

infectate de la surs` (purtatorii de vi -

rus) la al]i consumatori.

Alt` modalitate de transmitere este

cea sexual`, mai frecvent \ntâlnit` \n cazul re -

la ]iilor neprotejate, cu parteneri multipli, oca -

zio nali.

Transmiterea HCV de la mama la f`t este

destul de rar \ntâlnit`. Aceasta situa]ie se \n -

tâl ne[te mai ales \n cazul gravidelor infectate

concomitent cu HIV [i HCV.

Mai rar, doar \n 10-30% din cazurile de in -

fec]ii cu VHC, se poate \ntâlni \n varianta de

MM ee dd ii cc uu ll dd ee ss ee rr vv ii cc ii uu Teodor Sissea v\ r\spunde

Virusul hepatic C, simptome[i remedii naturale

Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

\\ssppuunnddeemm cc ii tt ii ttoorr ii lloo rrR

~n numerele viitoare vom continua s\ r\spundem scrisorior dum nea voastr\, trimise pe adre sa se diului central. Pentru un r\s puns cât maila obiect privind trata ment ul cu produse na tu rale al a fec ]iunilor de care suferi]i, este necesar ca, la des cri erea simptomatologiei bolii, s\anexa]i [i copiile diferitelor do cumente medicale (bilete de externare, rezultatele inves ti ga]iilor de laborator, echografii, RMN etc.)

Adresa noastr ̀ este: S .C . H O F I G AL E X P O R T - I M P O R T S .A ., I ntrarea Serelor, N r. 2, Sector 4, cod

042124, Fax: 021-334.59.05.; Email: office@ hofigal.ro sau medici@ hofigal.ro cu men]iunea: pentru revista

„ H O F I G A L - N A T U R ~ {I S ~ N ~ T A T E ” - rubrica „R s̀ pun dem cititorilor”. V` a[tept̀ m cu drag!

transmitere sporadic` (\n situa]ii limit`), la per -

soane care nu intr` \n nici o categorie dintre

cele enumerate mai sus, dar care iau contact

cu VHC prin r`ni superficiale, injec]ii, contactul

cu diverse obiecte ascu]ite, accidental sau cu

ocazia unor manevre medicale.

Care sunt semnele [i simptomele cel mai

frecvent \ntâlnite \n hepatita cronic` cu VHC?

Repet, majoritatea pacien]ilor sunt asimp -

to matici. Când exist`, acestea pot ap`rea spo -

ra dic, de intensitate u[oar` [i pot fi des crise ca:

senza]ie de oboseal`, sensibilitate, disconfort

\n hipocondrul drept, inapetent`, grea]`, mia l -

gii, artralgii. La palparea abdo mi na l` este pre -

zent` sensibilitatea ficatului, he pa tomegalie

moderat` (limita inferioar` a fi ca tului coboar`

sub nivelul rebordului costal, consisten]a este

modificat`).

|n cazul evolu]iei spre ciroz` hepatic` cu

VHC apare [i sl`biciunea muscular` marcat`,

unii prezentând emacierea masei

mus culare, sc`dere ponderal` brusc`,

masiv`, mân c`rimi ale tegumentelor,

re ten ]ie li chi dian` tip ascit`, m`rirea

\n di a metru a abdomenului. La exa -

me nul fizic, ace[ti pacien]i prezint`

he pa to me galie, splenomegalie, icter,

hipo to nie muscular`, prurit, edeme

(\n spe cial la nivelul membrelor infe -

rioare), purpur`, urticarie, neuropatii,

ame ]eli, frunic`turi la nivelul extre -

mit` ]i lor etc.

De ce nu exist` un vaccin contra

hepatitei cu VHC?

Principala cauz` este aceea c`

acest virus sufer` muta]ii rapide, \n

a[a fel \ncât el poate sc`pa de „sol -

da]ii” sistemului imunitar. Exist` cel

pu]in 6 genotipuri majore [i aproape

50 de subtipuri de HCV. Dintre a ces -

tea, doar pacien]ii infecta]i cu ge no -

tipurile 2 [i 3 r`spund favorabil la

tra tamentul cu Interferon.

Cum se previne infec]ia cu VHC?

Cele mai eficiente modalit`]i ar

fi urm` toa rele:

� \n primul rând, o educatie sa -

nitar` cores punz`toare a popula]iei,

prin care aceasta este informat` des -

pre activit`]ile cu risc de in fec tare crescut. La

acest capitol, trebuie precizat c` grupurile cu

riscul cel mai crescut de do bân dire a hepatitei

cu VHC sunt urm`toarele: personalul medico-

sa nitar din spitale, sec]ii de chirurgie, obste -

tric`-ginecologie, maternit`]i, sto matologie,

ORL, centre de recoltare sânge, laboratoare;

bolnavii care au primit sânge ne tes tat \nainte

de 1992 (atunci au fost in tro duse obligatoriu

teste screening pentru de pis tarea hepatitei cu

HCV); consumatorii de dro guri cu administrare

intravenoas`; sugarii pro ve ni]i din mame

infectate cu HIV [i HVC; per soane expuse frec -

vent la tratamente, trans fuzii sangvine (pa ci -

en]i cu hemofilie, bolnavi su pu[i unor trans -

planturi de organe, pacien]i cu insuficien]`

renal`, pacien]i supu[i chi mio te rapiei, etc.)

� \n al doilea rând, trebuie educa]i bol na -

vii cu HIV sau HCV s` declare infec]ia \n mo -

mentul \n care apeleaz` la serviciile medicale

de mic` sau mare chirurgie, momente \n care

pot infecta voit sau ocazional personalul me -

dico-sanitar sau alte persoane.

� de asemenea, alte modalit`]i de pre ve -

nire sunt urm`toarele: monitorizarea eficient`

a pacien]ilor cu HCV [i HIV, informarea ser vi ci -

i lor medicale, monitorizarea analizelor sang vine,

respectarea protocoalelor de recoltare, ma ne -

vrare, depozitare, testare a produselor bio lo -

gice, combaterea fenomenului de toxicomanie.

|n ceea ce prive[te tratamentul fito tera pe -

u tic adjuvant, \n aceste cazuri, este bine s`

spe cific`m c` este strict individualizat pe pa -

cient, \n func]ie de simptomatologie, stadiul

bolii, evolu]ia valorilor enzimelor sangvine, boli

asociate etc. Din acest motiv, solicit`m do cu -

mente medicale fiec`rui bolnav \n parte, pen -

tru a individualiza tratamentul fitote ra pe u tic.

Dintre produsele fitoterapeutice Hofigal pe

care le recomand`m, men]ionez:

Se-Spirulin`, Coenzima Q 10 \n ulei de

catin` forte, Uleiul de c`tin`, Omega 3 - ulei de

pe[te, Flavovit C, Complet antioxidant Hofigal,

Hof.Imun, Echinacea, Armuhep -capsule, Re di -

gest, Gemoderivate monodoze din: ml`di]e de

roz marin, muguri de nuc, muguri de alun, mu -

guri de ulm, muguri de ar]ar, radicele de se ca r`,

radicele de orz. Dozele, modalit`]ile de ad mi -

nistrare [i asocierile vor fi f`cute \n func]ie de

particularit`]ile fiec`rui pacient. De asemenea

[i regimul alimentar este recomandat a fi in di -

vidualizat.

|n cazul dumneavoastr` recomand urm` -

toarele produse ale companiei Hofigal, ad mi -

nis trate simultan, \n completarea unui regim

igieno-dietetic corespunz`tor:

1. Se-Spirulina 6 comprimate (2+2+2) ad -

ministrate cu 30 minute \nainte de mesele

principale, zilnic, timp de 3 luni

2. Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte

(30mg.) 2 capsule/zi (1+0+1) administrate

dup` masa de diminea]` [i sear`, zilnic, timp

de 3 luni

3. Omega 3 - ulei de pe[te - 4 capsule/zi

administrate cu 30 de minute \nainte de me se -

le de diminea]` [i sear`, zilnic, timp de 3 luni

4. Protector hepatic forte - 4 comprimate

(1+2+1)/zi administrate dup` mesele prin ci pa -

le, zilnic, timp de 3 luni

5. Redigest 6 capsule/zi (2+2+2), ad mi nis -

trate cu 30 minute \nainte de mesele prin ci -

pale, zilnic, timp de 3 luni

6. Armuhep 2 capsule/zi (1+0+1) ad mi nis -

trate cu 15 minute \nainte de mese, zilnic,

timp de 3 luni

7. Gemoderivat din ml`di]e de rozmarin 1

monodoz`/zi diluat` \n 50 ml. ap`

plat` [i b` u t` cu 15 minute

\nainte de masa de dimi nea ]`,

zilnic, timp de 3 luni

8. Gemoderivat din radicele

de secar` 1 monodoz`/zi, diluat`

\n 50 ml ap` plat` [i b` u t` cu 15

minute \nainte de ma sa de sear`,

timp de 3 luni

9. Gemoderivat din muguri de

alun 1 monodoz`/zi, diluat` \n

50 ml ap` plat` [i baut` cu 15

minute \nainte de masa de prânz,

zilnic, timp de 3 luni

10. C`tinofort 3 capsule

(1+1+1)/zi, administrate dup`

mese, 20 zile/lun`, timp de 3 luni

Obiectivele acestui tratament

sunt urmatoarele:

1. Aportul optim de vitamine,

minerale [i aminoacizi, necesar

pentru men]inerea [i \mbu n` t` ]i -

rea metabolismului celulei hepa -

ti ce (prin administrarea de Se-

Spi rulin`, C`tinofort, Omega 3-

uelei de pe[te, Coenzima Q 10 \n

ulei de catin` forte, Redigest)

2. Cre[terea capacit`]ii de a -

p` rare a organismului, rege ne ra -

rea celulei hepatice ( prin administrarea de

Se-Spirulin`, Omega 3-ulei de pe[te , Protector

hepatic forte, Armuhep, Gemoderivat din ml` -

di]e de rozmarin, din muguri de alun, din radi -

cele de secar`.

3. Cre[terea vitalit`]ii organismului, \m bu -

n` t`]irea parametrilor func]ionali ai orga nis -

mu lui (prin administrarea de Coenzima Q10 \n

ulei de c`tin` forte, Catinofort, Spirulin`, Ome -

ga 3-ulei de pe[te, Redigest)

Dup` primele 3 luni de tratament v` rog

s` repeta]i analizele [i s` ne contacta]i te le -

fonic la 021/3340026, de luni pân` vineri, de

la 9.00 la 14.00.

Pentru recomand`ri suplimentare [i diet`,

ne pute]i contacta telefonic \nainte de \m pli ni -

rea celor 3 luni de tratament. Pân` atunci, v`

urez mult` s`n`tate [i s-auzim de bine!

31

„Alexandra” v\ ofer\:� hidrotermoterapie (b\i, saun\) � masaj, reflexoterapie � kinetote ra pie (gimnastic\ me -dical\) � laseroterapie � `mpachet\ri cu spirulin\, pa ra fin\ (umede sau uscate)� dietoterapie, fitote rapie, cosmetic\ [i estetic\ corporal\ � acu punctur\, aerotera pie, cure deteren � me loterapie, aromate ra pie, fitness � tenis de mas\

� Centru de dignostic [i tratament - pus la dispozi]ia publicului de c\tre firma Hofigal � Aparatur\ deultim\ genera]ie `n in ves tigarea [i stabilirea dignosticului � Asisten]\ profesiona l\ asi gurat\ de medici spe -ciali[ti `n medicin\ intern\, medi cina fami liei, cu competen]e `n fitote rapie, homeopatie [i acupunctur\.

SSttrr.. LLiibbeerrtt\\]]iiii NNrr.. 8822,,

BBrreeaazzaa JJuudd.. PPrraahhoovvaa,, 110055440000

TTeell:: 00224444//334433229966;; 00224444//334422997755

FFaaxx:: 00224444//334433009944

Bucure[ti, {oseauaColentina, Nr. 76,

bl. 111, parter, sector 2Tel: 021-240.73.40 /

031.808.89.98

S\ tr\im `n concordan]\ cu natura!

S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, Bucure[ti, cod 042124,

Tel./Fax: 021-334.59.05.; Email: office@hofigal.ro web: www.hofigal.ro