34

Revista nr. 31

  • Upload
    lamliem

  • View
    256

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Revista nr. 31
Page 2: Revista nr. 31

DIDACTICA MAGNA - 31

Articole realizate de către:

• Florin Valentin NIŢĂ, pagina 3• Miruna ION, pagina 8• Mădălin VERGEA, pagina 11• Grigore-Valentin SANDU, pagina 14• Dan Andrei DINCĂ, pagina 17• Adelina PISTOL, pagina 20• Răzvan MUNTEANU, pagina 23• Bogdan MONAFU, pagina 25• Oana POPESCU, pagina 27• Ion Marius AMZA, pagina 29

CUPRINS

Răspunderea privind materialele publicate în revistă precum și punctele de vedere exprimate în acestea revin în totalitate autorilor.

Page 3: Revista nr. 31

3

DIDACTICA MAGNA - 31

Motto: „E o autoritate care se recunoaşte prin frică şi alta spre care se uită lumea cu iubire şi care e mai tare decât cealaltă.”

Nicolae Iorga

DupăcumafirmaşiNicolaeIorga,pentrucaunindividsă-şiimpunăautori-tatea,indiferentdedomeniu,estenevoiecaelsă-şirespectesubalternii.Oprimădefiniţiearfiaceeacăautoritateaesteonoţiuneaplicabilăunordomeniidiverse.Însensrestrâns,autoritateaestecircumscrisăoricăruitipdeorganizare,majoritateateoreticienilorfiinddeacordcăautoritateaesteunrezultatfiealnevoiideorgani-zare,fieunrezultatalorganizării.„Autoritatea este o putere legitimă, bazată pe norme sociale instituţionalizate”. „A porunci şi a asculta sunt elementele intrin-seci, în care se descompune acţiunea puterii şi sunt atât de intim legate între ele, încât se generează reciproc”. „Nu comandă cine vrea, ci numai cine poate, cine obţine supunerea celuilalt”.Autoritateaesteo relaţiecarepoatefianalizatăcelpuţindindouăperspective:• aceluicareemiteunordinsauocomandă(persoanăsauinstituţie)• aceluicerecepteazăacestordin.

Page 4: Revista nr. 31

4

DIDACTICA MAGNA - 31

Maispecific,autoritateaaparecaorelaţiesocialăîntrecelpuţindoiactori,bazatăpeunprincipiudelegitimitate,încareunuldintreactoriacceptăsă-şimodi-ficecomportamentul,recunoscândvoinţaactivăaceluilaltînvirtuteaprincipiuluidelegitimitate.Altfelspus,autoritateaesteorelaţiesocialăîntreunagentactivşiunulpasiv,încareagentulactivaredreptuldeacomanda,iaragentulpasivrecu-noaşteacestdreptînvirtuteaunuiprincipiudelegitimitate,pentruatingereauneifinalităţicomune.Întotdeaunaautoritateapresupuneolegitimitateşioresponsa-bilitate.Legitimitateareflectămodulîncareosocietatedefineştelegalitateauneiguvernărişidreptulsauautoritateaacesteiadeaconduce.Legitimitateatransformăputereaînautoritate.Aceastătransformareesteocondiţieesenţialăpentruaccepta-reanormelorpoliticeşiaordiniisocialeinstituţionalizate.Autoritatealegitimăestecearecunoscutăşiacceptatăatâtdeconducător(celcareîşimanifestăautoritatea),câtşidecondus(celasupracăruiasemanifestăautoritatea).Weberdescrieputereacafiind„probabilitatea de a îndeplini dorinţa cuiva indiferent de propria dorinţă” –învariantaextremă,„abilitatea de a forţa indivizii să se conformeze unui anumit set de reguli”.Efecteleputeriidepinddecinedeţineputerea,cumeperceputăaceapersoanăşidesituaţiaparticularăîncareesteinvocată/utilizatăputerea.„Autori-tatea constituie un raport psihosocial între puterea legitimă, care atrage după sine subordonarea, şi dreptul unor persoane de a comanda, aproba, permite şi de a exercita influenţa asupra altor persoane ori grupuri umane”. Seevidenţiazădouăformealeautorităţii:autoritateapersonală-reprezentatădeaptitudinile,calităţileşiconduitacomandantului,defeluldeafişidemoduldecomportareşiautoritateainstituţională-reprezentatădeexercitareauneianumitefuncţiiîncadrulunuisistemierarhic. Autoritateapersonalăesteechivalentăcurecunoaştereameritelorindividu-lui,cuînsuşirimoralepozitive,cuunniveldecunoştinţegeneraleşidespecialitateridicat.Autoritateaesteocalitateindispensabilăînactivitateaoricăruicomandant,aceastaseobţineprintr-unefortconştient,susţinut,prinexigenţăşiprincipialitate,prinapropieredesubordonaţişireceptivitatelanevoilelor,prinîncercareadeagăsisoluţiipentrunumeroaseleproblemealevieţiişimuncii.Totodată,autoritateacomandantuluiestedeterminatădegradulderecunoaştereacalităţilorpersonale,acunoştinţelor,acapacităţilor,ameritelorsaledecătresubordonaţişisemanifestăînatitudineaşiaprecierilesubordonaţilorfaţădeşef.Cucâtacesteasuntmaicon-sistenteşiauuncaracterpozitiv,impresiapecareoexercităasuprasubordonaţilorestemaimare.Estevalabilatâtpentruautoritateainstituţională,derivatădinexer-citareauneianumitefuncţiiîncadrulorganismuluimilitar,dar,înspecial,pentruautoritateapersonală,careseîntemeiazădupăcumammenţionat,pecalităţile,ati-tudinileşiconduitacomandantului,peîntregulsăumoddeafişideasecomporta.

Page 5: Revista nr. 31

5

DIDACTICA MAGNA - 31

Autoritateasepoatedobândiprindouămijloace.Unulestefolosireaexclu-sivăaputeriipecareţi-oconferăfuncţiaîncredinţată,prinutilizareaunormetodecoercitive,iaraldoilea,printrăsăturifrumoasedecaracter,printr-opregătiresu-perioară,omoralitatedesăvârşită,prindeciziişimăsuriîndeplinacordculegileşiregulamentelemilitare.Ceadinurmăeste,înfapt,autoritateapreţuitădeoameni,autoritatea adevărată.Autoritatea este în deplină legătură cu actul de comandă.Acestasedefineşteprindareadeordine,ceeacepresupune:decizie,hotărâre,cu-vânt indiscutabil, dar şi dispoziţie, propunere, reguli, armonie.Cu alte cuvinte,„comanda este actul prin care o voinţă liberă, adresându-se altor voinţe libere şi substituindu-se lor, creează prin ordin, ordine”. Actuldecomandăesteasemeneaunuipariu,deoarecedinposibilelevariantesepoatealegedoaruna,luându-seîncalculavantajeleşidezavantajele,şicutoateacestea,celcecomandăsepoateînşela,avândoperspectivăgreşită. Acomandaînseamnă,totodată,„aconvinge”.Istoriaarmatelordovedeştecăceimaimaricomandanţiaufostceicareauştiutsăprezintesoldaţilormotivulac-ţiunii.Trebuiecasubalterniisăfieşistăpâniţişiconvinşi.Esteidealcaordinuldatsăcoincidăcuordinulpecaresubordonatulşil-arfidatelînsuşi.Omodalitatedeareuşisăînţelegicumgândeştesubalternulestesătepuiînloculacestuia,lacareseadaugăcapacitateadea-lconvinge.Acestaeste„darul”caredesemneazăşefulşicareasigurăcoeziuneagrupului,maimultdecâtautomatismuldisciplinei. Unaltfactorînmenţinereaautorităţiiesteexigenţafaţădesineşifaţădealţii.Uncomandanttrebuiesăfieintransigentcuelînsuşiînceeacepriveşteridicareaniveluluipregătiriipersonale,respectareaîntocmaiaprevederilorlegale,îndepli-nireaireproşabilăaîndatoririlordeserviciu,socialeşifamiliale.Pebazauneiau-torităţicerte,poatesăpretindăşidelasubordonaţimuncăintensă,rezultatesupe-rioare,oconduitădemnă,autoritateacomandantuluifiindinversproporţionalăcunumăruldepedepsedecarearenevoiepentruarealizaostaredisciplinarăfoartebună. Pentrua-ţimenţineautoritatea,trebuieimpusăolimităstabilitădefiecare,neexistândreguli înacestsens,deoarecedistanţareaşefuluiîideterminăpeuniisubalternisăsesimtăjigniţi,frustraţichiardefaptulcăşefulîievită,nuarelegă-turidirectecuei,decâtcutotulîntâmplătorşisporadic. Pedealtăparte,apropiereastrânsă,fărăpăstrareavreuneidistanţe,maialesatuncicândcolectivulseaflăîncursdeformareeste,deasemenea,dăunătoare.Apropiereapreamareducelascădereaprestigiului,ladiminuareaniveluluiexi-genţeifaţădemembriicolectivului.Prinurmare,apropiereaşidepărtareatrebuieatentdozate.Comandantul(şeful)trebuiesăaibăsentimentuldemnităţiipersona-le,săaibăoautonomierelativă,săfiesigurdesine,săaibăprincipiisănătoase,

Page 6: Revista nr. 31

6

DIDACTICA MAGNA - 31

sătrăiascăsentimentulrăspunderiipersonalepentrusarcinileîncredinţate,pentrurezultateleactivităţiişisăîmbinetoateacesteacusentimentulbunăvoinţei,alres-pectuluişialîncrederiifaţădeoameni. Spirituldecorectitudine,încăunfactorînimpunereaautorităţii,trebuiesăfieacelaşifaţădetoţisubalternii.Pentruaceasta,sevafacediferenţăîntrecomandan-tul-om,carearesimpatiileşiantipatiilesaleşicomandantul-şef,careîşitrateazăsubalterniidupăaceleaşicriteriivalorice.Aroganţasaudominareanuimpuneres-pect,cidoarresentimenteşidenotăincapacitateacomandantuluideaseimpune;eleascunddefaptcarenţeledepregătire,incapacitateadepersuadareşiseaflăînlegăturădirectăcuapelarealamijloacedeintimidare.Exigenţarealăarelabazăîncredereaînom,înposibilităţilesale,înînsuşirilesalefrumoase.Uncomandantvaloros,sigurdesine,ştiesăfoloseascădrepturileregulamentarepentruapedepsi,darşipentruarecompensa.Asemeneacomandanţiştiusăsefacăînţeleşi,sămo-tivezeacţiunilesubordonaţilor;oferăacestoraposibilitateasăseafirme,săsere-alizeze;recunoscmeritelesubalternilor;suntpreocupaţidemuncăşideeforturileoamenilor. Prestigiulcadrelormilitaresedobândeşteprintr-oconduităimpecabilă,fac-toresenţialînobţinereaprestigiului,însăacestaspecttrebuiesăfieopreocuparereală,deoarecerenumeledobândit,eventual,petemeiulvorbelor,alpromisiunilorşialdeclaraţiilordeprincipiu,oricâtdeatrăgătorarpărea,nurezistămult,poatefifalsşioameniiinteligenţiverificăveridicitateainformaţiilor. Weberdefineşteautoritateadrept„şansa ca un set de comenzi să fie respec-tat/executat de un grup de indivizi”, pornindde la autoritateade tip tradiţional(chiarmistică),însecolulalXIX-leaseajungelacearaţională.Sociologulgermanaoferitoclasificaretripartităatipurilordelegitimitatecares-argăsilabazaatreiformederegimpolitic:autoritatea tradiţională, autoritatea carismatică şi auto-ritatea legal-raţională.Dintreacestea,autoritateadetiplegal-raţionalăsecaracte-rizeazăprinexistenţaunuisetdereguli/procedurilegalecaredefinescobiectivşiraţionalmodulîncareesteexercitatăputerea,arelabazăraţionalitatea–încrede-reaînlegalitatealegilorexistenteşidreptulcelorcaredeţinopoziţiedeautoritatesăemităordine.Unelementimportantînaceastăecuaţieesteasociereaautorităţiicufuncţia/postul,nucuindividulcareocupăpentruoanumităperioadădetimpaceafuncţie/post;maispecific,ocupareafuncţieipebazalegiioferăautoritatein-dividului. Înurmadefiniriiconceptuluideautoritate,putemtrageurmătoareleconclu-zii: autoritatea, indiferent de domeniul de activitate, estemai presus de funcţiadeţinută,secercalităţidelider,„puţine funcţii de manager dau drepturi şi prero-

Page 7: Revista nr. 31

7

DIDACTICA MAGNA - 31

gative atât de largi şi cu implicaţii atât de variate asupra muncii şi, în special, a vieţii unor oameni şi colectivităţi, ca aceea de comandant (şef) militar”, opersoa-năcapabilăsăsefacărespectatăşiplăcutăînacelaşitimp,unexempludemndeurmatpentrusubalterniisăi. Calitateadeapersuadaesteunadintre condiţiile cedefineşteunadevăratcomandant,acestaesteînmăsurăsădeaordinefărăafiinterpretatdesubalternicafiindarogant.Înesenţă,indiferentdefuncţiadeţinută,dupăcumafirmaşiNicolaeIorga, autoritatea adevărată, preţuită de oameni, se caracterizează prin trăsăturifrumoasedecaracter,printr-opregătiresuperioară,omoralitatedesăvârşită,prindeciziişimăsuriîndeplinacordculegileşiregulamentelemilitare.

Slt. Florin Valentin NIŢĂ, IJJ Teleorman,absolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

Bibliografie:1. DeclaraţiaDrepturilorOmului şi aleCetăţeanului, art. 3, în:Culegere de texte de istorie universalã. Epoca 1848,vol.1.,EdituraDidacticãşiPedagogicã,Bucureşti,1973.2. Bochenski,J.M.,Ce este autoritatea?, EdituraHumanitas,Bucureşti,1992,p.22.3. Marin,M.,Hălbac,N.,Autoritatea comandantului, contradicţii (ne)dorite între teorie şi practică, Psihologia organizării şi a conducerii,EdituraPolitică,Bucureşti,1974,p.63-66.4. Russu,C.,Management. Concepte. Metode. Tehnici,EdituraExpert,Bucu-reşti,1993,p.121-122.

Page 8: Revista nr. 31

8

DIDACTICA MAGNA - 31

Motto: „Insulta vă aşază sub nivelul duşmanului, revanşa vă pune la nivelul lui, numai iertarea vă aşază deasupra lui”

Benjamin Franklin

ViziuneaacestuimareteoreticianalsecoluluialXVIII-leaesteunapecâtdecorectă,peatâtdeutopică.Aceastăaxiomăcareînfăţişeazăviaţacotidianăafiecă-ruiadintrenoi,marcheazătotodatăveşnicaantitezădintrebineşirău. Omulbun,cuinimacuratăşimintealimpede,cautăîntotdeaunasălefacăbineşicelordinjurpentruasesimţielînsuşifericit. Insultaînseamnăsăînjoseştiprinvorbesauprinpurtarenedemnă,revanşaesterăzbunareapentruunrăufăcutdealtcineva,iariertareaînseamnăsătrecicuvedereavina,greşealacuiva,înseamnăsăfiiBUN. Încădelaînceputurileomenirii,auexistatnenumăratesituaţiiîncareviaţa

Page 9: Revista nr. 31

9

DIDACTICA MAGNA - 31

oamenilorafostinfluenţatădesentimenteprecumura,invidia,dezgustulşialteleasemenea,pecareuniisaualţiinule-aupututstăpânisaudepăşi,creându-seînacestfelocontinuăluptăşidiscordie. Într-olumecaresedezvoltădelaanlaan,delaminutlaminut,olumeîncareesteimposibilsăgăseştidouăpersonalităţiidentice,caresăreacţionezeşisăgândeascălafelatuncicândapardiverseevenimenteimportantecaremarcheazăîntr-unfelsaualtulexistenţaoamenilor,estefoartegreusăîţistăpâneştipornirilenegativecarenepândescpefiecare,darestededatorianoastrăsăîncercăm. Greutăţile,supărările,traiulgreupecareuniioameniîlau,îideterminăpeaceştiasănumaigândeascălimpede,sănumaiaibăîncredereînnimenişinimic.Uneori,psihiculesteîntr-atâtdoborât,încâtnebuniapunestăpânirepefireaunuiomşiacestanuîşimaipoatecontrolapornirile.Oridecâteorisuntempuşifaţăînfaţăcuoasemeneasituaţie,trebuiesăluămînconsideraremotivelecareaupututconduce laaceasta,precumşiconsecinţelepecareviitoarelenoastrefapte le-arputeaavea. Trebuiesăfimcerebrali,sădămdovadădeumanitateşisăîncercămpecâtposibilsăaplanămconflicteleatuncicândacesteaseivesc.Trebuiesăîncercămsăîifacempeceilalţisăvadăadevărul,săîiliniştimprinvorbecalmeşibineinten-ţionateşinicidecumsărecurgemlagesturimaigravesauchiardeacelaşinivel,pentrucăînacelmomentnufacemaltcevadecâtsăpunemşimaimultepaiepeunfocdejaaprinsşiatuncinevafimultmaigreusăieşimdinsituaţiaîncareneaflămşisăîndreptămlucrurile. Estebinesătrecemcuvedereaatuncicândnisefaceunrău,estebinesăîn-cercămsăpreîntâmpinămoreacţieasemănătoarepeviitor,dardacăniciunadintreacestevariantenuesteposibilă,atuncicelmaibineestesăneîndreptămatenţiacătrealtceva,sămergemcuputereînainteşisănepăstrămcoloanavertebrală,evi-tândoameniisaulucrurilecareştimcănepotfacerău. Privindîntrecut,nedămseamacăuraşiceartanuauadusnimicbunînviaţaoamenilor.Războaie,lupte,temereafaţădesemenişimultealteaspectenegativearatăclarefecteleproduse.Dacăprivimînprezent,situaţiaesteaceeaşi.Indiferentdeperioadadetimp,arăspundecuaceeaşimonedănuestedefiecaredatăceamaibunăsoluţie.Poatedacămaimulţidintrenoiargândiînacestfel,atunciomenireaaraveaaltăsoartă–nuarmaiexistaatâteacrime,jafuri,atentateetc. Înconcluzie,nusuntemdatorinimănui,nusuntemrăspunzătoripentruni-menidecâtpentrupropriapersoanăînceeacepriveşteviaţanoastrăşideaceeaestededatoriafiecăruiadintrenoisănerevizuimcomportamentul,sănegândimfiecaremişcareşisăîncercămsăfacemînaşafelîncâtsădămunexempluprinproprianoastrăpersoanăcelordinjur,cusperanţacăodatăcutrecereatimpului,

Page 10: Revista nr. 31

10

DIDACTICA MAGNA - 31

totmaimulţivorînţelegecăiertarea,împreunăcuiubireaşirespectulpentrutotceeaceneînconjoarănureprezintăaltcevadecâtdefiniţiaomuluibun,omuluicaretrebuiesăfimpentruatrăiîntr-olumemaibună.

Slt. Miruna ION, Unitatea Specială 70 BucureştiabsolventăaAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

Page 11: Revista nr. 31

11

DIDACTICA MAGNA - 31

Motto: „Nu funcţia îl înnobilează pe om, ci nobleţea omului impune funcţia”

Niccolo Machiavelli

NiccoloMachiavelli(1469-1527)esteprimulmarefilozofpoliticalRenaşte-riişiestecunoscutînspecialpentrufaimoasasalucrare,„Principele”.De-alungulcarierei sale,Machiavelli a căutat săcreezeun stat capabil să rezisteatacurilorexterne.Scrierilesale trateazăprincipiilepecareestebazatunasemeneastatşimodalităţileprincareacesteprincipiipotfiimplementateşimenţinute,iarînope-racarel-aconsacrat,„Principele”(1513),descriemetodeleprincareunprincipepoatedobândişimenţineputereapolitică. ConformDEX,cuvântul„nobil”defineştepersoanacaredădovadădegene-rozitate,decinste,despiritdeabnegaţie,capabilădesentimenteînalte,generoasă,aleasă.AcelaşiDEXdefineşte„funcţia”cafiindoactivitateadministrativăpecareopresteazăcinevaînmodregulatşiorganizatîntr-oinstituţie,înschimbulunui

Page 12: Revista nr. 31

12

DIDACTICA MAGNA - 31

salariu. Astfel,corelândceledouăinformaţii,observămcănuenevoiesăaiofunc-ţiepentruafinobil,dupăcumoriceom,chiarşifărăunlocdemuncă,poateaveasentimentenobile şi, deasemenea,nuoricepersoanăcaredeţineo funcţie esteobligatoriuînnobilatăprinaceasta. Nobleţeasemoşteneşte,oaiînsânge,opoţicultiva,dardacăn-aiîntinenicicelmaimicsâmburedenobleţe,n-aisăajunginiciodatăs-odobândeşti.Afinobilnuînseamnăsă-ţiafişezibogăţia,sătelauzicustaff-ulcare-ţiîngrijeştegospodăriaîntinsăpenuştiucâtehectaresaucasacareseînalţăpenuştiucâţimetripătraţişietaje.Pentruuniicontemporani,nobleţeapoatepăreaonoţiuneprăfuită,demodată,desuetă,pentrucăseîntâlnescdinceîncemaipuţinioamenicareafişeazăoastfeldeatitudine.Nobleţeaînseamnănormalitate,naturaleţe,bunsimţ,gusturialeseînspatelecăroraseciteşteerudiţia,cunoaşterea,dragosteadeoameni,defrumos. Trăimvremurivăduvitedeglorieşisăraceînonoare.Toatălumeaurăştepetoatălumea.Fair-play-ulaajunsovorbădeocară,respectulpentrucelălaltoauto-injurie,iaradmiraţiauninstrumentprincarenemăsurămdimensiuneapoftelor.Nuştiudacăspeciaumanăafostîntotdeaunaatâtdedemnădedispreţcaînacesttimpaldecadenţeişiminciunii.Eposibilsăretrăimacelaşişiacelaşicoşmar,încaredoarformuleledeexpresiesuntschimbate.Sufletelejosnicenusebizuiedecâtpenobleţeacelorlalţi.Nobleţeaesteunmonumentalvirtuţii,nemuritoarecaşigloria. Corelândcudomeniuldeactivitatespecific,putemafirmacanobleţeaesteocaracteristicăcepoatefiatribuităşiunuileader,deoareceprinfaptulcăacestaesteofiredeschisă,esteempatic,înzestratcuocapacitatedeînţelegerepestemedie,îşipoateimpunefărăproblemefuncţia,fărăsăfieurmăritdecaracterulformalalacesteia. Afileaderînseamnă,înprimulrând,afiviu,aaveaatitudine,moralăsuperi-oară,a-ţipăstracreativitatea,curiozitatea,compasiuneaşidragosteapentruoamenichiarşiatuncicândeştiumilit,înăbuşitsaureduslatăcere.Atuncicândteascunzişinumaieştituînsuţi,cândlupţisăsupravieţuieştişisăteautoconservi,rişti,înegalămăsură,săpierziînsăşiesenţa-inocenţa,curiozitateaşicompasiunea.Aces-teadevincinism,aroganţăşinesimţire.Unadintrecelemaidificilesarcinialeunuileaderestesăînveţesătreacăpestesuferinţă.Virtuteauneiinimicuratestăîncu-rajuldeapăstrainocenţaşicuriozitatea,îndoiala,compasiuneaşidragostea,chiarşiîncelemaisumbreşidificilemomente,adică,într-uncuvânt,săfiinobil. Încadruluneifuncţii,săfiiunleaderînseamnămultmaimult,înseamnăsăaicapacitateadeadepăşisituaţiiproblematice,deaimproviza,deateadaptalamomenteledificile, lucru realizabil doarprin corelaţiadintrepregătirea, poziţia

Page 13: Revista nr. 31

avutăşicomportamentuladoptat. Oricinepoatedeţineofuncţie,laurmaurmei,eareprezintădoaroactivitateadministrativă,prestatăînmodorganizatşiregulat.Eanutrebuieînţeleasăcaoputereabsolutăcaretefacesuperior,ciunmoddeatedovedioverigăutilăaso-cietăţii,carecontribuiebeneficladezvoltareaacesteia. Ofuncţiepresupuneoanumităcombinaţiedeînsuşirişiaptitudini,energieşicapacitatedemuncă,percepţiarapidăşiexactăadatelor,inteligenţă,competenţăprofesională,sesizareaexactăarelaţiilorinterpersonale,controlsubaspectafectivşisituaţional,iaracestecalităţitrebuiesăfieînnăscutepentruaconstituio,,cheie”asuccesului,punândastfelpersoanamaipresusdefuncţiapecareodeţine. Aşadar,unsimplustatut,osimplădenumire,nupoateînnobilaunom;însăomulpoateînnobilafuncţia.Depindeîntotalitatedepersonalitateaomului,dacăfuncţia lui reprezintăcuadevăratcevapentrusemenii săi,dacăel reuşeşteprinnobleţeasasădeaorealăînsemnătatefuncţiei,saufuncţiasavarămânedoarunsimplustatut. Înconcluzie,deţinereauneifuncţiinutrebuieprivităînmodsuperficial,ciînprofunzimeaînţelesuluisăudeoarece,îndefinitiv,„nufuncţiaîlînnobileazăpeom,cinobleţeaomuluiimpunefuncţia.”

Slt. Mădălin VERGEA, U. Sp. 30 BucureştiabsolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

13

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 14: Revista nr. 31

Motto: ,,Prefer să conving un om să mi se alăture pentru că, odată convins,va rămâne cu mine. Dacă îl sperii, îmi va rămâne alături doar atât timp cât

este speriat, după care va pleca.”

Gen. Dwight Eisenhower

Omul,prinnaturasa,esteofiinţăsocială.Înfiecarezineconfruntămcuoserie de probleme,majoritateafiind generate de înţelegerea greşită amesajuluitransmisdecătrecelsauceicucareinteracţionăm. Convingereaesteartadeadeterminapeceldelângătinesăfacăsausănufacăceva.Fiecaredintrenoiesteinfluenţatdecătreceidinjur,darşidemediulînconjurător,iarnoi,larândulnostru,influenţămpeceişiceeaceneînconjoară. Dinexperienţadezicuzi,amajunslaconcluziacă,pentruadeschideodis-cuţiecuopersoană,trebuiesăştiicaresuntsubiectelecareopasionează.Esteunînceputexcelentdacăaceapersoanăvedecăteinteresezidespretrebuinţelesale

14

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 15: Revista nr. 31

şivavreasăîţicomuniceîncontinuaremultmaimultelucruridecaretunueraiconştientlaunmomentdat. Pentruaconvingeunomsăţisealăture,acestatrebuiesăseregăseascăînmesajeletaleşiînlimbajultăunonverbal.Eltrebuiesăstabileascăolegăturăemo-ţionalăcutine,într-uncuvântsăseataşezedetine,sătepriveascăcuîncredere.Deaceea,pentruaconvingeunomsăţisealăture,trebuiesă-icunoştitrebuinţeleşiconvingerile.Suntunelesubiectedecaretrebuiesăţinemcontîntotdeaunaatuncicândvremsăconvingemunomsătreacădeparteanoastră:încrederea,iubirea,ajutorulreciproc. Încadrulunuigrup,estemultmaieficientsăabordezioameniiperând,decâtsă-iconvingipetoţiodată.Dinscurtaexperienţădeviaţăpecareamacumulat-o,amobservatcăestemultmaiuşorsăconvingungrupdeoamenidupăce, înprealabil,amdiscutatşirelaţionatcufiecareînparte.Chiardacăvormaiexistaşipersoanesceptice,acesteasevorlăsainfluenţatedemajoritateşi,într-unfinal,totgrupulsevaorientacătreoconcepţiefavorabilămie. De-alungultimpului,auexistatunelesistemedeabordareadiferitelorpro-blematicicareaudusinevitabil,înmodperiodic,ladestabilizareasistemului.Unadintreacesteabordăriafostaceeaaimpuneriiunorconvingeriprinforţăsaufrică.Aceastămetodăîşidovedeşteeficienţalaînceputulaplicării,dardupăaceastăfazăiniţială,începesăîşiaratelimitele.Ceiasupracăroraserăsfrângeaceastămetodăacumuleazădinceîncemaimultefrustrări,carevorrefulaînfinalşivordestabi-lizasistemul,uneoriiremediabil.Deexemplu,RevoluţiaFrancezădinanul1789a izbucnitdatorită acumulărilor tuturormăsurilor crude la carepopulaţia a fostsupusădecătremonarh. Atuncicândunomsimtecăesteascultat,îşieliminăfrustrărileprinconfe-siune,câtepuţinînfiecarezi,precumunrâucarecurgelin,înmodconstant,şinuseacă;pecândunomcareacumuleazăfrustrăriestecaunbarajcareacumuleazădinceîncemaimultăapăînfiecarezi,iarînfinalsevaspargedincauzapresiuniiapei,iaraceastavamăturatotulînjurşinuvamailăsanimicînurmaei. Înopiniamea,pentruateimpuneînfaţaunuigruptrebuiesăaiurmătoarelecalităţi: -săfiiunexemplupozitiv,demndeurmatpentruceidinjurultău, -săaiputereadearelaţionaînmodconvingătorcufiecarepersoanădingrup(sădaidovadădeungradridicatdeinteligenţăemoţională,să-ifacisăînţeleagăceeacetuîiîndrumisăfacă), -săfoloseşticuvintecâtmaiplăcuteauzului, -săfiiclarşiconcisînexprimare,

15

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 16: Revista nr. 31

-săiubeşticeeacefaci,pentrucădacăeivădcătufaciunlucrucuplăcere,îiveiînsufleţiînacestfelşitevorurmanecondiţionat, -săairăbdare,pentrucărezultatelenusevorvedeaimediat,dardupăope-rioadărezonabilădetimp,veifimulţumitdecoeziuneadinceîncemaicrescutăagrupuluişidefaptulcăoameniitevorurmacumaimultădăruire. Dacăobservicăunomestemaireticentlamesajeletale,nutrebuiesăîlcata-logheziînvreunfel.Trebuiesăpătrunzimaiadâncînmintealuişisădescopericegreutăţiare,ceantecedenteaavutînrelaţiilecufamilia,foştiişefisaucucolegii.Dupăceaianalizatsituaţiaîndetaliu,poţisătragioconcluziecâtdecâtpertinentă.Nuuitacăniciodatănuputemcunoaşteunomîncomplexitatealui.Toţioameniiauviciiascunse,darşiabilităţicarestauînstarelatentăşiaşteaptăsăfiedescope-rite. Înconcluzie,dacăaplicimetodaconvingeriiîncadrulunuigrup,deşiaceastadureazămaimulttimppentruafiimplementată,rezultatelesevordovedibeneficepetermenlung,pecânddacăforţeziopersoanăsăfacăceva,rezultatelepetermenscurtvorpăreafoartebune,darpetermenlungaceastasevatransformaîntr-undezastru,curepercusiuniîntimpşigreuderemediat.

Slt. Grigore-Valentin SANDU, Unitatea Specială 70 BucureştiabsolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

16

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 17: Revista nr. 31

Motto: „Zece soldaţi conduşi cu înţelepciune vor învinge o armată de 100 de soldaţi fără cap”

Euripide

PorninddelacitatulpoetuluişifilosofuluigrecEuripide,voiîncercaînceleceurmeazăsăredaucâtevacalităţialeliderului,respectivgrupuluiconduscuînţe-lepciune,careareunanumitobiectivşicarepoateînvingeungrupdezeceorimaimare.Ogruparedeoameni,pentruareuşicevamăreţ,trebuiesăfieînprimulrândbinecondusă şi trebuie să treacăprinanumitedificultăţide-a lungul existenţei.Celemaiimportantedescoperirişiinvenţiiaufostfăcutedecătreoameniicareaufostconstrânşifiedeîmprejurări,fiederăzboaie,deepidemiisaudealtelucruriasemenea. Primullucrupecaretrebuiesăîlaibăgrupuldezecesoldaţiesteaceladeaficondusdecineva;darpentruareuşi,enevoiedeunlidercarepoatesăîiîndrumepeceilalţicătreunobiectivcomun.Oameniinuauîncredereînlideriiresponsabili.

17

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 18: Revista nr. 31

Pentrucasubordonaţiisăaibăîncredereînpersoanacareîiconduce,aceastatrebu-iesădeadovadădeangajamentşiresponsabilitate,subtoateaspecteleşiîntoateacţiunileîncareseimplică. Multorpersoaneleestefricăsă-şiasumeresponsabilităţi,deteamadeanugreşi.Unadintresoluţiilelaaceastăproblemăarfiluareaangajamentuluiînfaţaunuipublicmaimare,deexempluînfaţatuturorsubordonaţilor,cazîncaremoti-vaţiaestemultmaimarefaţădeangajamentulluatîntr-ungruprestrâns.AceastămodalitatedealuaunangajamentsenumeştemetodaEdison,deoareceThomasEdison,atuncicândaveaoideestrălucităpentruoinvenţie,făceaoconferinţădepresăpentrua-şiprezentaplanurile,dupăcaremergeaînlaboratorşipuneaplanulînaplicare. Coeziuneadegrupesteocalitatefoarteimportantăpentrueficienţagrupuluiînluptăsauînoricealtăîmprejurare.Aceastăcoeziuneseformează,înprincipal,cuajutorulconducătoruluiformalşiaceluiinformal,darşiprinpuncteledeinterescomunepecareleaumembriigrupului. Competenţaesteoaltăcalitatealiderului,decareacestaarenevoiepentruaseimpuneşipentrua-ideterminapesubordonaţisăîlurmeze.“Competenţa merge dincolo de cuvinte. Ea reprezintă abilitatea liderului de a transmite, de a plănui şi de a proceda astfel încât ceilalţi să intuiască faptul că el ştie cum se va face – şi să ştie că vor să îl urmeze”considerăJohnC.Maxwell.Tuturorleplacesăaibăcaşefopersoanăcompetentă,pecaresepotbazaatuncicândapareosituaţiedificilă. “Curajul este pe drept considerat prima dintre calităţile umane… deoarece el este calitatea care le garantează pe celelalte”,spuneaWistonChurchill.Cura-julnureprezintălipsafricii,cimaidegrabăreprezintăluptainterioarăcaresedăîntreteamadeafacecevagreşitşiînfrângereaacesteitemeri. Folosindacestecalităţi,unlidercompetentsăacţionezeînoricesituaţieşiavândcurajulsăporneascălaluptăchiarşiatuncicândadversarulestedezeceorimainumeros,poateluptaşiînvingefărăprobleme,maialesîncondiţiileîncareadversarulnuareunconducătorinteligentsaulipseştecoeziuneadegrup. Aceastaesteomodalitateprincarepoţireuşisăînfrângiungrupdepersoanedezeceorimainumeros.Suntşialtemodalităţiprincaresereuşeşteacestlucru,unelefolositeîncădinantichitate.Deexemplu,înperioadaîncareEuripideascrisacestaforism,acirculatlegendaregeluispartanLeonidasşiacelor300derăzboi-nicidelaTermopile.Aceştia,folosindu-sedetraseulîngust,aublocatcaleaoştiriipersanemultmainumeroase,condusedeîmpăratulXerxes,timpdecâtevazile. Oaltămodalitatedeareuşiovictoriechiarşiatuncicândadversarulestenu-mericmaimare,esteceaprezentatădeSunTzuînlucrareasa„ArtaRăzboiului”,încarespunea:„Pune armata în faţa morţii, de unde nu mai are nicio scăpare, şi

18

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 19: Revista nr. 31

ei nu vor fugi şi nici nu le va fi frică – nu este nimic ce nu pot face”.Acelaşilucrus-aîntâmplatşiîndatade6iunie1944,întimpulceluide-aldoilearăzboimondial,cândtrupelealiateaudebarcatpeplajadinNormandia,deundesoldaţiinuaveauundesăseretragă,fiindastfelnevoiţisăluptepentruasupravieţui. Concluzionândasupracelorarătateanterior,princitatullui,Euripidenepro-voacălacreareaunornoiprincipiidepurtarealupteişilaregândireastructurilormilitarecarepânăacumsebazauînmajoritatepemulţimeadeoamenidincareerauformatestructurile,şinupecalitateamembriloracestorstructuri.Aşadar,ungrupcuoforţădeluptăscăzută,darbinepregătitpentruunanumitscopşiconduspentru îndeplinireaunor idealuribinefixate înmintea tuturor,decătreun lidercompetent,poateînvingeungrupmultmainumeros,dardezorganizat,carenuareniciunprincipiucomunşiestelipsitdeoriceliant. Întermenimanageriali,sepoatespunecă10persoanecaresuntfoartebineorganizateşiautoatesarcinilebinestructurateşiîmpărţitepotfacefaţăprobleme-lormaibinedecât100depersoanecaresuntlăsatesăfacălucrurileaşacumcredefiecaredecuviinţă.

Slt. Dan Andrei DINCĂ,Gr. Mb. de Jandarmi “Regele Ferdinand I” Târgu-Mureş,

absolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

Bibliografie:1. JohnC.Maxwell–“Cele 21 de calităţi ale liderului” 2. SunTzu–“Arta Războiului”

DIDACTICA MAGNA - 31

19

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 20: Revista nr. 31

Motto: „Să devenim noi schimbarea pe care o căutăm în lume.”

Gandhi

Douăcapeteînvaţămaibine.Douăminţigândescmaiclar.Patruochivădmaibine.Suntemceicesuntem,însăsuntemcutoţiiîmpreunăşiunici,darşiconectaţi.Cooperareaîntreoameniaducearmonie,evoluţieatâtindividualăcâtşiaîntregiiumanităţi.Prinanalogie,putemaruncaoprivireasupracorpuluiuman:cândori-caredintrecomponenteestebolnavă,întregulsistemesteafectatşiastapentrucătoatesuntpărţialeîntregului.Lafel,fiecaredintrenoiesteparteaîntregiilumişigândurile,sentimenteleşifaptelenoastreauimpactasupratuturorcelorlalţi.EdgarCaycespuneacă„princooperaresecreeazăarmonia,armoniapromoveazăpacea,paceapromoveazăînţelegerea,înţelegereapromoveazăiluminarea”. Gândurile,prinpotenţialulpecareîlreprezintă,suntlafeldeimportantecafaptele.Deaceea,atâtminteacâtşitrupulsuntimportanteînînfăptuireacoope-rării.Lanivelmental,cooperareaînseamnăunitateascopurilor.Lanivelfizic,eaesteoarmonieaactivităţilor.Lafeldeimportantăestecooperareacunoiînşine,

20

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 21: Revista nr. 31

precumceacuceidinjur,pentruaaveaounitatearezultatului.Suntem,deci,res-ponsabilipentrunoiînşine,câtşipentrucontribuţiaadusăîntregului,Universului. Existăînfiecaredintrenoiunmodeldeperfecţiuneînstarelatentă,aşteptândpur şi simplu săfie activat prin folosireavoinţei proprii.Atunci când acţionezidintr-ocomuniuneagândiriişisimţirii,activeziperfecţiuneadintine,acţioneazăscânteiadivinădintine,iaracţiuneanupoatefidecâtunaaltruistă,înslujbabineluisuperior,altăusaualcelorlalţi.Cooperareaînseamnăacăutaceeaceneapropiedeceilalţi,maidegrabădecâtadiferenţelordintrenoi. Intrestimulişireacţiiexistăunspaţiu,iarînacestspaţiuseaflăputereadeanealegereacţia.Înreacţianoastrăstădefaptmaturitateaşilibertatea! Cutoţiivremsătrăimmaibine,maifrumosşimaiechilibrat.Fărăsăadmi-temcănoisuntemresponsabilidecumalegemsătrăim,fărăsăacceptamcăviaţaesteocălătoriecepresupuneconştientizare,atenţie,preocupare,perseverenţă,cre-dinţă,speranţăşimultăiubirepentrunoi,pentruceilalţişipentruviaţă…neabatemdepedrum. Mi-aşdoriolumemaibună,preocupatădea finudea avea.Olumeres-ponsabilădepropriaexistenţă,încarefiecareştiecăprinpropriacontribuţie,prinpropria schimbare poate genera transformări uriaşe. Îmi doresc o lume în careoameniiîşitrăiescconştientviaţaşicautăsă-şiîmplineascăpotenţialul,evoluândmereu.Olumecaresă-şipăstrezeminteadeschisă,formulându-şimereuîntrebări,porninddelarăspunsuriledejaavute.Olumeîncareoameniisă-şigăseascăsensuldinlibertateadeafiunici,autentici,dinacceptarealorcafiinţeimperfecteşitotuşiminunate,careserespectăpeelepentrucaastfelsăîiiubeascăşisă-irespecteşipeceilalţi.Olumeîncarevalorileadevăratesuntcelecarenepăstreazăechilibrulminţiişisănătateaemoţională,celecareneînvaţăsătrăimcunoişicuceilalţioviaţăpecares-osporim,nus-oconsumăm. Îmidorescoevoluţieîmpreunăcuceidinjurulmeu,dăruindîmpreunăvie-ţiidinceeaceeane-aoferitcugenerozitate.Mi-arplăceasătrăiescîntr-olumeîncaresăneunimputerilecaaliaţi,şinucaduşmani,săneprivimcumaimultăcompasiuneşiiubire,încaresăavemmaimultăcredinţăpentruafimaisănătoşi,maiîmpliniţişimaifericiţi. Aşvreacatotmaimulţioamenisăînţeleagăcănuputemsupravieţuidoarfolosind.Nuputemdoaracumulafărăsăoferimînapoi.Trebuiesăacceptămcădoarîmpreunăputemmergemaideparte.Numaiputemtraiînfrică.Avemnevoiedepaceşiliniştecasăfimcreativi.Avemnevoiesărelaţionăm,sănefacemînţeleşiprincomunicare,săfimtoleranţiuniicualţiişisăneluămputereadinacceptareaşirespectulpentrucelălalt,pentruunicitatealuişicuentuziasmsănepunempasiu-

21

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 22: Revista nr. 31

neaînslujbauneivieţimaibunepentrunoişicopiiinoştri.Credcutăriecănumaiputemtrăinepăsătorişinicisinguri.Trebuiesăînvăţămsătrăimîmpreunăcasăneputemînţelegeuniicuceilalţişisăfacemdinviaţăoartăprincaresăneexprimămcuemoţieviziunea,pentruacreaolumemaifrumoasă. TrăiesccusperanţacăpentrufiecarevineclipaîncareneîntoarcemsprenoişiuniispreceilalţicuiubireşispreCercucredinţă,pentruagăsidrumulspreevo-luţieşisănătate! Viaţaeunjocdenorocîncarenuajungemsăîmpărţimnoicărţile,darsun-temobligaţisălejucămcâtmaibine!Aceastaestedatorianoastrăfaţădenoişifaţădecopiiinoştri.Săfacemdinviaţanoastrăunmodeldetrăirecaresănedeasperanţacăviaţapoatefitrăităfrumos.Viaţapoatefimaibună,sepoateschimba.Săfimnoischimbareapecareovremînlume! Omareparteavieţiinoastreoreprezintăpromisiunilefaţădenoiînşinepecarenu le-amrespectat.Toate lucrurilepecarene tememsă le încercam, toatevisurilenoastreneîmplinite,alcătuiescolimitareaceeacesuntemşiceputemde-veni.Necunoaşterea,lipsaatenţieifaţădeuniversulnostruinterior,lipsadeauto-cunoaştere,înţelegereşiacceptare,teamaşirudaeiapropiată,neliniştea,suntcelecareneîmpiedicăsăfacemceavemdefăcutcasădobândimfericirea. Pentruaajungesănesimţimîmpliniţişifericiţiînvăţămsănedesăvârşimartadeatrăi,satisfăcându-nenevoilefundamentaledeaiubi,aînvăţaşialăsacevaînurmăcamoştenire!

Slt. Adelina Pistol, IJJ IlfovabsolventăaAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

22

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 23: Revista nr. 31

Motto: „O coardă prea întinsă se rupe, o coardă prea slabă nu vibrează aşa cum trebuie.”

Aristotel

Pentru a înţelege citatul, propun să facemun exerciţiu de gândire…Ce-ipoatedeterminapeoamenisăcadăîndepresiiteribile,fărăca,aparent,căderilelorsănuaibăunmotivevident?Singuraexplicaţiepecareoputemgăsiesteceaaincapacităţiilordea-şigăsiliniadeechilibrucălăuzitoare. Înviaţăsuntnecesaremoderaţia,echilibrulşimăsura.Toateacestecalităţisecondiţioneazăunapealtaşi,descoperind-opeuna,ledobândeştişipecelelalte.Secretulestesăştiicineeşti,cepoţi,câtşiceîţitrebuie,pânăundesămergi,câtsădaişicâtsăaştepţi,astaconsidercăînseamnăechilibrulpecaretoţini-ldorim.Existămaimulteformealeechilibruluidar,înesenţă,echilibrulestedeunsingurfel:acelacaretefacesătesimţiîntregşisănumaiainevoiedenimiccaresătecompleteze. Pentrufiecaretipdepersonalitate,succesulînseamnăaltceva.Autocunoaşte-

23

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 24: Revista nr. 31

reaesteînschimb,unobiectivcomunpentrutoatetipuriledepersonalitate.Mulţisuntdependenţideideilealtoradespreceînseamnăsuccesulşinusuntconştienţideceînseamnăaceastapentruei,necunoscându-sesuficientpeeiînşişi.Aceastanuesteunlucruîncurajator.Cutoţiiavemînviaţămodeleşiinfluenţe.Esteimpor-tantsărealizămceeacenedorimnoişiceeaceîşidorescalţiidelanoi.Dacănepetrecemviaţaîncercândsăfimaşacumîşidoreştecinevasemnificativdinviaţanoastrăşi ignorămsauminimalizămvoceaconflictualădin interiorulnostru,nevomtreziextenuaţişinefericiţi.Deci,arealizaceeaceestecuadevăratimportantpentrunoireprezintăunpasesenţialînatingereasuccesuluipersonal. Echilibruleste,înprimulrând,ochestiunedesănătatepsihică,deasumare,deîndrăznealăşidecuraj.Nimenidinexteriornupoateconstruipentrunoiechi-libruldecareavemnevoie,or,dacăintermedierealuidepindedealţii,ajutorulal-toranupoateconstituidecâtunechilibruprecarpecarenureuşimsă-lîntreţinem,neştiindcum. Cumputemcăpăta echilibrul, atunci? Înprimul rând, activându-neochiulautocriticşifiindmaicriticicunoi.Depistândunde,cândşicâtamgreşitşiîntorcându-ne,dacămaiputem,săreparămcesemaipoaterepara.Toateacesteasefacmeditând,acceptând,admiţând,recunoscând,renunţând,îndrăznind.Dacăpunctulfinalesteunulîncarenerecunoaştem,fărăregrete,acelaînseamnăcăesteechilibrul.Aşaaşvedeaeulucrurile...

Slt. Răzvan MUNTEANU, IJJ PrahovaabsolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

24

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 25: Revista nr. 31

25

DIDACTICA MAGNA - 31

Motto: „Dreptul fără forţă e neputincios, dar forţa fără drept ar fi o barbarie”

L. Duguit

Folosităînmodcurentcalocuţiunepentruunregimpoliticdemocratic,opusunuia totalitar, sintagma„statdedrept” reprezintăde fapt identitateastat-drept,adicăinterdependenţadintreputere(stat)şilege(drept),pescurt–sistemulpoliticbazatpeordinejuridică,funcţionalprinierarhizareanormelor. ConceptulprindeviaţăînvestulEuropei,însecolulalXX-lea,darterme-nul„Rechtsstaat” provinedindoctrina juridicăgermanădin adoua jumătate asecoluluialXIX-lea,alcăreiscopafostaceladeadelimitaşidealimitaputereastatuluiprinnormededrept.Teorias-aconstruitînjurulurmătoareloridei:prote-jarealibertăţilorindivizilorprinlegiprecise,eliminareaabuzurilorstatuluidetippoliţienesc,limitareasfereideacţiuneastatuluişiorganizarearaţionalăastatuluicuajutorullegilor,normalizareaşinormarearaporturilordintreputereainstituită

Page 26: Revista nr. 31

şiceiadministraţi.Ideeacentralăafostînsănoţiuneadeauto-limitare,considerânddreptulcapeorealăconstrângerepentruordineapolitică,evocândunsistemîncarestatulestepersonificareaordiniijuridice,adicăasigurându-seaceaidentitateSTAT-DREPT. Principiulesenţialalteorieistatuluidedreptesteacelaalierarhieinormelor,înafaracăruiaconceptuldeauto-limitarearrămânedoarundeziderat.Putereapo-liticăaunuistatlaunmomentdatpoatesăemitălegicaresăîiasiguredominaţia,lăsândcaleliberăabuzurilorrespectiveiputeri,mergândpânălanetezireadrumu-luispreautoritarismşi,maideparte,spretotalitarism.Pentruapreveniastfeldetendinţe,normele juridice trebuiesăfie incorporate într-unsistemierarhizat,cunivelurisupraordonateşisubordonate.Încadrulacestuisistem,onormănupoatefivalabilădecâtdacăsatisfacecerinţeleuneinormesuperioare.ÎnvârfulpiramideiseaflăConstituţia.Astfel,olegenupoatefielaboratădecâtdacăesteconformăcuprincipiilelegiifundamentale.Ohotărâredeguverntrebuiesărespecteolegedereferinţă.Şitotaşapânălabazaierarhiei,deexemplu,pânălaacteleadministrati-veşiregulamenteleinternedefuncţionarealediverselorinstituţiidestat. Pentrucăestenormacăreiaisesubordoneazătoatecelelalte,oconstituţienupoatefimodificatădecâtdacăsuntîndeplinitemaimultecondiţii.Încazcontrar,Constituţia,săzicemaRomâniei,arputeafischimbatătotatâtdedesprecumLegeaEducaţieisauCodulFiscal. Iarîncălcarea,fieşiaunuisingurarticolalConstituţiei,maialesdecătrecelmaiînaltreprezentantalunuistat,nupoatefitoleratădeoarecegenereazăautomatrupereaechilibrului,şiaşadestuldefragil,dintreSTATşiDREPT.Adicăechili-brulîntredreptulForţeişiforţaDreptului.

Slt. Bogdan MONAFU, IJJ TIMIŞabsolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

26

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 27: Revista nr. 31

27

DIDACTICA MAGNA - 31

Motto: „Dacă-ţi cunoşti adversarul, poţi câştiga multe bătălii, dar războiul îl câştigi numai dacă te cunoşti pe tine însuţi…”

Sun Tzî

Istorianearatăcă,de-alungultimpului,pentrucâştigareauneibătălii,mariicomandanţiaudezvoltatstrategiideluptădiversificate,învedereadominăriiceloraflaţide„cealaltăparteabaricadei”. SintagmafolositădeSunTzîareînprim-planimagineadeansambluasuprarăzboiului,caşiconflictmilitar,făcândreferireşilaimpactulpsihologicpecareunindividîlareasupracelordinjur,câtşiasupraproprieipersoane.Autocunoaştereaconducelaevidenţiereaunoravantajeunice,individualizate,carepermitfacilita-reasoluţionăriiunorconflictemilitare,caîncazuldefaţă. Prinprevenireaşiprognozarea tacticilordeacţiunealeadversaruluiseur-măreşteoconcentrareaefortuluiînvedereadezvoltăriiuneiformedemanipularepsihologicăaacestuia. Atecunoaştepetineînsuţiesteceadintâicerinţăpecarene-oporunceşte

Page 28: Revista nr. 31

raţiunea;reprezintătemeliaînţelepciunii.Cinenu-şicunoaştecusururile,nuşilepoateîndrepta.Cinenu-şicunoaştenevoile,nuareniciogrijădealeducelabunsfârşit,cinenuştieceînseamnăbineleşirăul,orilipsurile,nusepoategândilaîngrijirealor. Problemacunoaşteriidesinenuesteunlucrufacildesoluţionatdecătreori-cine,ceimaimulţidintresemeniinoştrifiesesupraapreciază,fiesesubapreciază. Celmaiimportantestesăneautocunoaştemaşacumsuntemînrealitate,pebazaunorrealecapacităţi(calităţi)saudefecte,pentruaputeaadoptauncompor-tamentadecvat,nunumaiînfamilie,cişilaserviciuşiînsocietate. Reuşindsăneautocunoaştemşisăneautocontrolăm,perfecţionându-necon-tinuu,putemreuşiuşorsăfacemdistincţiadintreadevărşiminciună,dintreaparentşi real,dintreposibilşi imposibil.Cunoscându-nepenoi înşine, invincibilitateanoastrădepindedenoi,întimpcevulnerabilitateainamiculuidepindedeel. Unbuncomandantarecapacitateadeasetransformacontinuu,adaptându-seînoricesituaţie,învedereaatingeriiobiectivelorpropuse.„Unconducătortrebuiesăştiesărenunţelablanadeleuşisăpoarte,lanevoie,blanadevulpe”(NapoleonBonaparte).Comandantuliscusitpunemarepreţpefolosireasituaţiilorînavanta-juloptim. Cunoscându-sepesine,unlidermilitarîşiasigurăreuşitaîntotceeace-şipropune.Înoricebătălie,acestaestecapabilsăanticipeze„mişcările”adversaruluişimodulsăudeacţiuneîncâmpulactivităţii.Anticipândmanevreleadversarului,victoriaestecaşigarantată. JosehKirschnersubliniazăînlucrareasa„Artadeafiegoist”ideeaconformcăreia:„Dacă-ţicunoştiadeversarulşidacătecunoştipetine,atuncipoţisăduciosutădebătăliifărăsăexisteunpericol.Dacătecunoştipetine,darnu-ţicunoştiadversarul,şanseletaledeacâştigasaudeapierdesuntegale.Dacănutecunoştinicipetineşinicinu-ţicunoştiadversarul,atunciveifiînvinsînoricebătălie”. Înconcluzie,într-oorganizaţiemilitară,pentrudesfăşurareaactivităţilorlacelmaiînaltnivel,pentruatingereaunorstandardedeperformanţă,estenecesarăobunăcunoaştereadatelorşiinformaţiilorcuprivirelamoduldemanifestare,lacaracter,precumşilacapacităţiledemobilizareindividualedarşilacelecolectivealeadversarilor.

Slt. Oana POPESCU, Unitatea Specială 70 BucureştiabsolventăaAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

28

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 29: Revista nr. 31

29

DIDACTICA MAGNA - 31

Motto: „Cea mai mare imoralitate estesă practici o meserie pe care nu o cunoşti“

Napoleon Bonaparte

Oreledespecialitatedintr-oinstituţiedeînvăţământreprezintăunadinfor-meledeactivitateeducativăîncareprofesorulrealizeazăinformareacursanţilorîndomeniulorientăriişcolareşiprofesionale,cultivăinteresulpentruanumiteprofe-sii,folosindmijloacelespecifice.Tematicaaleasătrebuiesăsebazezepenoţiunipreliminare,dobânditeînclaselemaimici,privinddiversemeserii.Pentrucopilulmic,estedefinitoriuaccesul lamass-media,accesul laPC.Întrebăriledegenul:„Cetefacicândveifimare?”saureplicica:„Măjocde-aastronautul”suntfrec-ventepanălavârstade10–11ani.Atenţiatrebuiecanalizatăspreprofilullicealcevafiurmat,acestaprefigurândviitoareameserie.Liceulestedeobiceipasuldelansaresprestudiilesuperioare,undesedelimiteazăclarmeseriadorită. Înperioadaadolescenţei,cândtineriiartrebuisăînceapăsăîşicroiascădru-mulînviaţă,seinsistădeobiceipeurmătoareleidei:- existăosingurăprofesie/ocupaţiecaremisepotriveşte;- numaieusuntcaracterizatprinindecizie;

Page 30: Revista nr. 31

30

DIDACTICA MAGNA - 31

- părinţiiştiucelmaibinecetrebuiesăfac;- nueobligatoriusăfaciceeaceteinteresează,importantesuntsucceseleîncarierăşiavantajelemateriale;- profesiatrebuiesăfieideală,să-misatisfacătoatenevoileşidorinţele;- oriaisuccesîncarierăorieşuezitotal;- nupoţisăplanificiviitorul,viaţaseschimbă;- individultrebuiesăaibăcontroltotalasupracariereilui. Celmai adesea tinerii răstoarnă acestemituri prin aplicareaunor teste deinteresesautestedeaptitudini,iarpebazalorpoartădiscuţiiconcretecuamicii,colegii,profesoriisaupărinţiilor.Prinacestediscuţiiexistăşansacamăcaropartedinconcepţiileeronatesăsespulbere. Celmaidurerosşiînacelaşitimpdeficitaraspectalsistemuluişcolaractualestecăsepunepreamareaccentpeasimilareainformaţiilorşimaipuţinpedez-voltareadecompetenţe.Capacităţiprecumempatiaşicreativitateasuntnecesareoricăruidomeniudeactivitate,iarcoteleatinsedeeleviiromânisuntdoarsatisfă-cătoare.Aptitudiniletehnice,practicesuntinsuficientdezvoltateînşcoală.Mode-lullicealromânescurmattimpdepatruanilecanalizeazăintereseleelevilorspremaimultedirecţiideorientareşcolarăşiprofesională,fiinddestuldegreupentruunelevdinziuadeazisăîşialeagăîncădinprimiianideliceuprofilulpecarevreasăîlurmeze. Activităţilecelemaiimportantepecareartrebuisăledesfăşoareoricetânărcaredoreştesăintreînrândul„celorcareproduc”arfi:- vizitelalocuridemuncă;- programeinteractiveîndiferitedomeniideactivitate;- întâlniricuspecialiştidindiversedomenii;- concursuripemeserii;- vizionarea/audiereaunoremisiuniradio–TV;- dezbatereaunorarticoledinpresă;- activităţiîncercuriştiinţifice;- atelieredecreaţie;- participarealataberedelucru. Dupăalegereaşcolii,urmeazăalegereaprofesiei,caretrebuieanalizatădupăunanumitcriteriu,carecelmaiadeseasegrupeazădupă:- factoriifizicisaupsihiciceîiimplicaprofesia;- graduldepregătirepecareîlsolicită;- volumulactivităţiidesfăşurate. Alegereacorectăameserieiesteocondiţiefundamentalăînviaţăşipentru

Page 31: Revista nr. 31

31

DIDACTICA MAGNA - 31

aceasta,seimpunurmătoarele:- existenţaunoralternative;- dezvoltareauneimotivaţiicorespunzătoare;- asigurarealibertăţiideaalege;- informareacompletădesprestudiilenecesarepentrupracticareaprofesiiloralese;- sensibilizareaelevuluiladiferenţeledintrealternativelealese;- raţionalitateînhotărâri. Alegereacorectăameserieieste,pelângăalegereaconsoartei,celmaiim-portantpasînviaţă.Putemspunecădinmomentulcândomulşi-aalesmeseria,şi-acanalizatdejadrumulînviaţă.Bineînţelescăacestlucrunuestedeajuns.Maisuntoseriedefactoripecareomultrebuiesăîiurmăreascăînalegereaprofesiei,deexemplusăîşiexercitemeseriacuplăcerepentruaavearezultateledorite.Estefoarteimportantcaînalegereaprofesiei/cariereisăaiînvederecelmaiimportantcriteriu,şianumeplăcereadeaface,dealucraînaceldomeniu,plăcereadeaprac-ticameseriarespectivă. Omeseriefăcutăcuplăcerenuarecumsănuîţideasatisfacţii,nuarecumsăteextenuezesausătefacăsăîţidoreştisăajungimairepedeacasă.Toaterezulta-telebunedindiferiteledomeniideactivitatenupotfidecâtrezultatulunorpasiunipentruaceaprofesieşiacercetăriicontinue. Cândmeseriaesteexercitatădinaltemotivedecâtdragosteapentruaceapro-fesie,apar insatisfacţiileprofesionale.Apardeasemenea,deficienţele înexerci-tareaprofesieişi,odatăcuele,insatisfacţiilemateriale,pentrucăatuncicândnuexceleziînprofesie,remuneraţiaestepemăsură. Şitotatuncicândpracticioprofesiedinaltemotivedecâtplăcereapentruea,ajungemlavorbaluiNapoleonBonaparte:„cea mai mare imoralitate este să practici o meserie pe care nu o cunoşti”.Este imoralpentru instituţieşipentrucolegi,esteimoralpentrusocietate,pentrucăatuncicândnuştiiceeacetrebuiesăfaci,aduciautomatunprejudiciudeimagineinstituţieipentrucarelucrezişieşticalificatdrept„incompetent”.

Slt. Ion Marius AMZA, IJJ Caraş-SeverinabsolventalAcademieidePoliţieAl.I.Cuza,armaJandarmi,promoţia2011

Page 32: Revista nr. 31

Redactor şef: Ileana AlexeCorectură: Cornelia Dumitrașcu

Concept grafic: Florin-Alexandru Nica

32

DIDACTICA MAGNA - 31

Page 33: Revista nr. 31
Page 34: Revista nr. 31