Revista Pentru Patrie nr. 4 (aprilie) 2014

Din sumar8 Actualitate

16 I.G.I.

22 Actualitate

24 Poliţie

28 Profesionişti

18 Zece ani de N.A.T.O.

Jandarmeria la 164 de ani

133 de ani de atestare documentară

Un deceniu în Alianţa Nord-Atlantică

Premii, avansări şi oaspeţi străini

Pădure salvată de poliţişti

Plaiul Ţiganului, „anticamera“ închisorii

„Am realizat că aceasta-i muncape care mi-am dorit s-o fac“

DIRECÞIA INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

REVISTA “PENTRU PATRIE”Fondatã 1949; 48 pagini;

3,8 RON

Redactor-ºef:MIRCEA STOIANRedactor: CÃTÃLIN EFTENETehnoredactare ºi culegere:

MIOARA NEGOIÞÃ;MIRELA PAVEL

Foto: ANDREI ROMANDifuzare marketing: PAUL MIRCEAAdresa: Bucureºti, str. Mihai Vodã nr. 17, et.IV, sector 5, cod 70622; Tel: 021/264.86.36;021/264.86.85; Centrala: 303.70.80 int.:10.289, 10.291; 10.294; Tel/Fax:021/264.87.58; E-mail: [email protected] ISSN: 1220-6792Difuzare-marketing: Tel. 021/264.87.21Cont: RO31TREZ7055005XXX000169deschis la Trezo reria Sectorului 5, pe numeleMinisterului Afacerilor Interne, Direcþia GeneralãLogisticã, Str. Eforiei, nr. 3, cod fiscal4267060 Bucureºti.Rãspunderea pentru opiniile exprimate revineautorilor. Materialele ne publicate nu seînapoiazã. Abonamen tele se pot face prin oficiilepoºtale din Bucureºti ºi din þarã, dar ºi lasediul redacþiei. Revista este înscrisã înCatalogul pu blicaþiilor interne, pagina 30,capitolul 21, nr. 4080.

Tipografia CONPHYS Râmnicu-VâlceaAceastã ediþie s-a încheiat la data de:

16 Aprilie 2014

ORDINUL MERITUL CULTURAL

ÎN GRAD DE CAVALER

PPllaacchheettăă ddee oonnooaarreeppeennttrruu mmiinniissttrruull mmoollddoovveeaann ddee iinntteerrnnee

Afacerile Interne şi obiectivele imediate de pe agenda europeană a Republicii Moldova au fostsubiectele abordate la întâlnirea dintre vicepremierul pentru securitate naţională, ministrulAfacerilor Interne, Gabriel Oprea şi ministrul moldovean de interne, Dorin Recean, care aavut loc la sediul M.A.I. În semn de apreciere a contribuţiei aduse la consolidarea relaţiilordintre cele două ministere, Gabriel Oprea i-a înmânat „Placheta de Onoare a MinisteruluiAfacerilor Interne” demnitarului moldovean, acesta fiind primul înalt oficial care primeşteaceastă distincţie.

30 Legislaţie

34 Fonduri europene Peste şase miliarde de lei pentru idei de proiecte (II)

36 Documentar Aprilie 1944: Sărbători de Paştisub explozii de bombe...

42 Tradiţii Hora de la miezul nopţii

Infracţiunea de luare de mită în Noul Cod penal

44 Cultură Nichita, după de două oriNichita (III)

46 Pasiuni Campionul la şevalet

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul,episcop vicar patriarhal:

„Remarc ataşamentul celorce lucrează în M.A.I.faţă de valorile creştine pereneale neamului nostru“

Cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paşte, le transmit tuturor angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, familiilor lor şi tuturor românilor cele mai sincere urări de sănătate,

bucurie şi împliniri.Sărbătoarea Învierii este sărbătoarea speranţei. Iar liniştea,

încrederea şi energia pe care o inspiră sunt – şi au fost, de-a lungulsecolelor – adevărate ancore de credinţă ale acestui popor. Paştelene îndeamnă la bunătate, generozitate şi solidaritate. Iaradevăraţii creştini păstrează acest îndemn în sufletul lor pentru totrestul anului.

Ştiu bine că oamenii care lucrează în Ministerul AfacerilorInterne înţeleg solidaritatea în adevăratul sens al cuvântului. Prinnatura muncii lor şi mai ales prin vocaţia de care dau dovadă, eisunt mereu alături de cetăţeni, apărându-i şi protejându-i în faţaoricăror pericole, abuzuri şi nedreptăţi. Ca dovadă, chiar şi înaceste zile, când românii sărbătoresc Învierea în sânul familiei,poliţiştii, pompierii şi jandarmii sunt la datorie. Efortul lor este înfolosul celorlalţi. Sacrificiul lor este în beneficiul societăţii.

Pentru acest lucru şi pentru tot ceea ce fac pentru români şipentru România, vreau să mulţumesc din suflet tuturor celor carelucrează în Ministerul Afacerilor Interne şi în structurile aflate încoordonarea sau subordonarea acestuia.

Sunteţi adevăraţi români şi adevăraţi creştini. Sunteţioamenii care merită toată aprecierea şi tot respectul acestei ţări.Iar gândul meu bun se îndreaptă în egală măsură către cei din ţarăcât şi către cei care sunt plecaţi în misiune în afara graniţelor,departe de familii şi de cei dragi.

Stimaţi colegi, Noi suntem la datorie 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Noi am

jurat să servim România şi să fim în slujba cetăţenilor. Noi suntemlegaţi unii de ceilalţi prin datoria pe care ne-am asumat-o. Dinacest motiv suntem o echipă unită şi solidă. Şi tot din acest motiv,avem o înţelegere aparte a sărbătorilor şi mai ales a sărbătoriiÎnvierii.

Prin urmare, vă doresc să vă bucuraţi de tot ce este maifrumos în aceste zile. Să vă bucuraţi de linişte şi de încredere. Şi,mai presus de toate, să vă bucuraţi de roadele munciidumneavoastră, de sentimentul de siguranţă pe care îl vedeţi înochii semenilor şi de lumina pe care toate eforturile şi sacrificiilepe care le faceţi o aduc în mijlocul societăţii noastre.

Vă urez aşadar – şi urez tuturor românilor – să aveţi parte deun Paşte fericit, iar încrederea şi speranţa pe care le primiţi înaceste zile să vă călăuzească paşii pentru tot restul vieţii.

Paşte fericit!

GABRIEL OPREA,viceprim-ministru pentru securitate naţională,

ministrul Afacerilor Interne

Invitatul „Pentru Patrie“

PENTRU PATRIEAprilie 20144 www.revistapentrupatrie.ro

La activitatea de evaluare de la sediul Ministerului AfacerilorInterne au participat, în calitate de invitaţi, preşedinteleRomâniei, domnul Traian Băsescu, prim-ministrul României,domnul Victor Ponta, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltăriiregionale şi administraţiei publice, domnul Liviu NicolaeDragnea, ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa,ministrul Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, directorulServiciului Român de Informaţii, domnul George CristianMaior, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu Mihail Niţu,procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism, doamna Alina MihaelaBica, precum şi procurorul general al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Obiectivele Ministerului Afacerilor Interne în anul 2013, stabiliteprin Planul Strategic Instituţional şi Planul Anual Legislativ,au fost complementare cu cele ale Programului de Guvernare2013-2016 şi ale Strategiei Naţionale de Ordine Publică 2010-2013. Aceste obiective au urmărit continuarea eforturilor

circumscrise creşterii performanţelor şi capacităţii de acţiune a

ministerului, în vederea asigurării unui climat de normalitate civică şi aunui nivel ridicat de siguranţă a cetăţeanului.

Politica şi misiunea ministerului s-au axat pe adaptarea cerinţelorde organizare şi funcţionare în raport cu noile realităţi socio-economice.

Astfel, consolidarea managementului integrat al situaţiilor specialede urgenţă şi crizelor pe ordine publică, precum şi creşterea eficienţeiactivităţilor de prevenire şi combatere a macro-criminalităţii şi evaziuniifiscale reprezintă în continuare obiectivele esenţiale ale MinisteruluiAfacerilor Interne.

S-au înregistrat rezultate pozitive, ca urmare a scăderii semni-ficative a infracţiunilor din sfera criminalităţii organizate şi a celor demare violenţă, concomitent cu reducerea economiei subterane.

Toate acestea s-au concretizat în creşterea nivelului de siguranţă acetăţeanului şi generarea de venituri suplimentare la bugetul de stat.

În scopul asigurării climatului de ordine publică, Poliţia Românăa desfăşurat peste 1,6 milioane de acţiuni de combatere a fenomenuluiinfracţional, fiind constatate peste 90.000 de infracţiuni, din careaproximativ 80 la sută în flagrant.

Pentru reducerea infracţionalităţii stradale, Jandarmeria Română adesfăşurat peste 360.000 de acţiuni de menţinere a ordiniipublice, executând cu patru la sută mai multe misiuni decât în anul 2012.

Totodată, au fost executate peste 28.000 de acţiuni în comun cualte structuri de menţinere a ordinii publice, iar structurile JandarmerieiMontane au salvat 1.785 de persoane aflate în pericol.

Ca urmare a măsurilor întreprinse, pentru prima dată în ultimiişapte ani, faptele asociate criminalităţii stradale cunosc o scăderesemnificativă, în medie, cu aproape 20 la sută. Ponderi relevante, în

Viceprim-ministrul pentru securitate naţională,ministrul Afacerilor Interne, domnul GabrielOprea, a prezentat sinteza activităţii desfăşuratede M.A.I. în anul 2013:

EEvvaalluuaarree 22001133 şşii oobbiieecctt iivvee 22001144

PENTRU PATRIEAprilie 2014 [email protected]

scădere, s-au înregistrat în cazul faptelor de tâlhărie – 27 la sută şia celor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordiniipublice – 16 la sută.

În anul 2013, criminalitatea în mediul rural a scăzut, peransamblu, cu aproximativ cinci la sută, iar infracţiunile contrapersoanei cu 14 la sută. Infracţiunile de furt, deşi sunt în scădere cu10 la sută, rămân, în continuare, principala problemă în mediulrural, reprezentând 33 la sută din totalul infracţiunilor sesizate.

Pe domeniul siguranţei rutiere, numărul persoanelordecedate în accidente de circulaţie a scăzut sub 2.000. Aceastaîn condiţiile unei infrastructuri subdimensionate şi insu-ficient modernizate, dar şi a dublării numărului conducătorilorauto şi autovehiculelor. Practic s-au înregistrat scăderi la toţi indicatorii,în special la cei vizând numărul de accidente grave de circulaţie (cunouă la sută) şi al persoanelor grav rănite (cu opt la sută).

Sprijinul Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de OrdinePublică s-a materializat prin planificarea şi coordonarea unor misiuni deamploare, executate în sistem integrat, de structurile de ordine şi siguranţăpublică ale ministerului, respectiv: � Conferinţa şi Forumul Salzburg� Summit-ul Ţărilor din Europa Centrală şi de Est – China şi vizitaoficială a prim-ministrului Republicii Populare Chineze � adunăripublice organizate de structuri sindicale sau având caracter spontan, cuparticiparea unui număr semnificativ de persoane �competiţii sportive şiconcerte cu grad ridicat de risc.

Activităţile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea eva-ziunii fiscale, au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al

contribuabililor prin creşterea numărului operaţiunilor fiscalizate şi,implicit, a încasărilor la bugetul de stat.

Astfel, activitatea structurilor cu responsabilităţi în domeniu s-aconcretizat prin dispunerea începerii urmăririi penale în peste 12.000 decauze penale, instituirea de măsuri preventive împotriva a peste2.100 de persoane, instituirea măsurilor de indisponibilizare asupra unorbunuri în valoare de peste 260 de milioane lei (peste 57 de milioane euro),precum şi instituirea de măsuri asigurătorii asupra unor bunuri a cărorvaloare depăşeşte 570 de milioane lei.

La nivelul Portului Constanţa, au fost instrumentate 30 de cauzecomplexe, privind fapte de evaziune fiscală, spălare de bani şi trafic dedroguri de mare risc, săvârşite de membrii unor grupuri infracţionaleorganizate.

EEvvaalluuaarree 22001133 şşii oobbiieecctt iivvee 22001144

precum şi creşterea potenţialului de acţiune al Departamentului pentruSituaţii de Urgenţă.

Pentru a creşte potenţialul operaţional al instituţiei avem învedere elaborarea şi promovarea Strategiei Naţionale de OrdinePublică 2014-2020, precum şi continuarea procedurilor pentrurespectarea de către structurile ministerului a condiţiilor şi cerinţelor cedecurg din aplicarea Noului Cod Penal şi de Procedură Penală.

De asemenea, asigurarea măsurilor necesare desfăşurării în bunecondiţii a alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru funcţia depreşedinte al României, intensificarea controlului la nivelul frontiereiexterne a Uniunii Europene, continuarea eforturilor în procesul de

aderare la Spaţiul Schengen, precum şi creşterea gradului de absorbţiea fondurilor europene - reprezintă priorităţi asumate pentru anul 2014.

Anul trecut au fost înregistrate progrese în lupta împotrivacorupţiei. Cele câteva cazuri izolate de corupţie au reprezentat maidegrabă excepţia decât regula şi nu pot conduce la o concluzie unitarăîn ceea ce priveşte lipsa de integritate a personalului.

Vom continua să menţinem aceleaşi standarde ridicate deintegritate ce caracterizează instituţia, prin promovarea constantă acomportamentului etic şi descurajarea fermă a practicilor lipsite deprobitate în rândul lucrătorilor M.A.I.

Ministerul Afacerilor Interne este una din acele instituţii a cărorbună funcţionare se constată nu doar la evenimentele de bilanţ.Rezultatele se văd la orice oră din zi sau din noapte, se văd în fiecaremoment în care cetăţenii acestei ţări se simt protejaţi, iar ordineapublică este apărată.

Rezultatele activităţii acestor oameni sunt cu atât mai demne delaudă cu cât ştim cu toţii cât de dificilă este misiunea pe care o aulucrătorii M.A.I. Este un deficit real de resursă umană în multe locuridin ţară. Sunt probleme în ceea ce priveşte asigurarea, la un nivel optim,a mijloacelor tehnice necesare activităţii de zi cu zi. Nu în ultimul rând,problema salarizării rămâne un punct important pe agenda mea caviceprim-ministru, dar şi pe agenda Executivului. Vorbim despreoameni care îşi asumă riscuri deosebite, care depun eforturi deosebitepentru reuşita muncii lor şi care îşi fac datoria cu responsabilitate şieficienţă. Aceşti oameni merită mai mult din partea noastră.

Iar eu sunt convins că, treptat, salariile vor ajunge la un nivel caresă oglindească mai bine importanţa şi dificultatea muncii pe care odepun colegii noştri peste tot în ţară.

Nimeni nu trebuie să-mi spună să mă bat pentru colegii mei şipentru drepturile lor. Voi lua toate măsurile necesare pentru cadrepturile personalului, inclusiv cele salariale, să fie respectate. Pentruasta este nevoie să fim o echipă – conducerea ministerului, sindicate.

Pe linia combaterii contrabandei cu produse din tutun, au fostidentificate 15 depozite clandestine, două instalaţii ilegale de fabricatţigări şi s-au descoperit peste 11,4 milioane pachete de ţigări.

În ceea ce priveşte criminalitatea organizată, au fost destructuratecu aproximativ cinci la sută mai multe grupuri infracţionale organizate(peste 260), formate din peste 2.400 de persoane trimise în judecată, dincare pentru mai mult de jumătate dintre acestea au fost dispuse măsuripreventive.

În ceea ce priveşte criminalitatea informatică, au fost destructuratecu 14 la sută mai multe grupuri infracţionale organizate, fiind trimise înjudecată cu 35 la sută mai multe persoane.

Un număr de 82 de grupuri infracţionale organizate, cu preocupăriinfracţionale în sfera traficului şi consumului ilicit de droguri, au fostdestructurate, cu 618 persoane trimise în judecată, dintre care jumătate înstare de arest.

Au fost destructurate cu 17 la sută mai multe grupuri infracţionalespecializate în traficul de persoane, iar pentru jumătate din persoaneletrimise în judecată a fost instituită măsura arestării preventive. Totodată,au fost repatriaţi 121 de cetăţeni români, victime ale traficului depersoane.

În domeniul migraţiei şi azilului, aproximativ 100.000 persoane cucetăţenie străină au beneficiat de permise de şedere legală pe teritoriul ţăriişi 896 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă deprotecţie internaţională, fiind depistaţi cu şedere ilegală peste 2.300 decetăţeni străini.

În ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei, în peste 91 lasută din cazuri lucrătorii ministerului testaţi de lucrătorii DirecţieiGenerale Anticorupţie au dat dovadă de integritate.

În domeniul situaţiilor de urgenţă au fost înregistrate peste 311.000de urgenţe, 97 la sută din misiunile executate de SMURD fiind

reprezentate de ajutor medical calificat. Deşi numărul cazurilor deurgenţă şi a persoanelor asistate a crescut cu 16 la sută, timpul mediu dereacţie al echipajelor SMURD s-a menţinut la valori similare anilortrecuţi (circa 11 minute).

Rezultatul misiunilor SMURD s-a materializat prin salvareaa 5.393 de persoane şi protejarea unor bunuri în valoare de peste2,6 miliarde de lei.(...)

Obiectivele şi priorităţile Ministerului AfacerilorInterne pentru anul 2014.

(...)Pentru anul 2014, Ministerul Afacerilor Interne are capriorităţi creşterea gradului de siguranţă publică, creştereasentimentului de siguranţă în rândul cetăţenilor şi protejarea bugetuluigeneral consolidat al statului, prin intensificarea măsurilor decombatere a macrocriminalităţii şi evaziunii fiscale.

Între obiectivele importante pentru acest an se numără şiasigurarea unui management colaborativ şi prioritizarea acţiunilor lanivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,

„...Priorităţile stabiliteşi în C.S.A.T., corelateşi cu S.R.I., suntlucruri pe care le

aştept de la dvs.: lupta împotriva criminalităţiitransfrontaliere, a traficului de droguri, a crimeiorganizate, şi vă felicit pentru rezultatele pe care poliţiştii dela crimă organizată le-au obţinut în demantelareagrupurilor de crimă organizată, locale...“

Eveniment


Traian BăsescupreşedinteleRomâniei

„...Vreau să vă asigur detot sprijinul în ceea cemă priveşte privind stabi-litatea structurilor dvs.,

privind independenţa şi profesionalismul decare trebuie să daţi dovadă pentru a face parte în continuaredin M.A.I. şi dincolo de laudele, felicitările pentru fiecaredintre angajaţii M.A.I., pot să spun că eu considerMinisterul Afacerilor Interne ca una din structurileguvernamentale cu cea mai solidă echipă de conducere...“

Victor Pontaprim-ministrulRomâniei

„...A scăzut infracţio-nalitatea şi este în procescontinuu de scădere. Esteceea ce a determinat ca

din partea populaţiei să vină mai mult respect şi încredere...“

Liviu Dragneavicepremieral Guvernului


Şi tocmai în această direcţie, în data de 7 aprilieam aprobat un Ordin prin care sunt modificatecondiţiile pentru avansarea în grad a poliţiştilor înaintede îndeplinirea stagiului minim. Am luat deja măsurilenecesare astfel încât plata contravalorii normei deechipament pe anul în curs să se achite eşalonat, încadrul salariului lunar. Tot prin Ordin, în 7 aprilie2014, am introdus decontarea transportului la şi de lalocul de muncă pentru poliţiştii mutaţi în interesulserviciului sau împuterniciţi în alte localităţi decât celede domiciliu sau reşedinţă.

Măsura se aplică şi pentru poliţiştii care sedeplasează în şi din localităţi izolate, unde nu suntmijloace de transport în comun care să le asigureprezenţa la programul de lucru, în limita unei cote de 7,5litri de combustibil la 100 km.

De asemenea, am aprobat un Ordin de Ministrucare permite mărirea numărului de beneficiari potenţialiai majorării salariale trimestriale acordate personaluluicare execută lucrări de excepţie şi misiuni speciale, prinstabilirea tranşelor de majorare de 30, 40 şi 50 la sută.

Eveniment

M.A.I. a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernuluicare va reglementa plata muncii desfăşurate de personalul ministerului înzilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile liberepotrivit prevederilor legale în vigoare - în procent de 75 la sută din salariulfuncţiei de bază, solda sau salariul de bază. Actul normativ va reglementatotodată aplicarea unitară a problematicii sporului/majorării de până la50 la sută din salariul funcţiei de bază, solda sau salariul de bază.Proiectul urmează să intre în circuitul de avizare.

Am iniţiat, de asemenea, demersurile necesare în vederea reduceriideficitului de mijloace de mobilitate la structurile operative prin utilizareaa 57 de milioane euro din venituri proprii pentru dotarea unităţilorministerului cu autospeciale.

Vreau să-i mulţumesc primului-ministru pentru tot sprijinulacordat Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din domeniulsecurităţii naţionale.

La acest moment de bilanţ, vreau să-mi exprim o dorinţă pe care oam atât ca ministru, cât şi ca simplu cetăţean. Vreau ca legea să fierespectată la fel de toată lumea.

Iar Ministerul Afacerilor Interne trebuie săgaranteze egalitatea în faţa legii. Nouă ne revinedatoria de a duce legea în stradă. Nouă ne revinedatoria de aplica şi de a garanta respectareacadrului normativ. Nouă ne revine responsabi-litatea de a sancţiona derapajele astfel încât să-idescurajăm pe cei care acţionează ilegal şi să dămîncredere oamenilor cinstiţi în M.A.I.

În aceste condiţii, vă rog şi – în calitate de ministru – vă cer să fiţiextrem de riguroşi în activitatea pe care o desfăşuraţi pe teren. Nicioezitare şi niciun fel de toleranţă în faţa încălcării legii. Nu uitaţi că legeaeste arma cea mai importantă pe care o aveţi cu dumneavoastră înfiecare clipă a activităţii pe care o desfăşuraţi. Faceţi uz de ea în lupta pecare o daţi cu fenomenul infracţional. Infractorii nu pot fi opriţi decât prinmijloace ferme şi legale. Acţionaţi aşadar cu toată fermitatea şi în deplinălegalitate. Este un mesaj important pe care vreau să-l transmit astăzipentru colegii prezenţi în această sală şi pentru toţi colegii din ţară.

Toţi cei care poartă însemnele Ministerului Afacerilor Interne meritătot respectul societăţii. Dar acest respect nu poate fi impus, ci se câştigăprin acţiune. Prin urmare, vă cer să nu permiteţi nimănui să ignore hainape care o purtaţi. Nu permiteţi nimănui să dea dovadă de lipsă de respectla adresa activităţii pe care o desfăşuraţi în slujba legii. Inspiraţi teamăinfractorilor şi încredere oamenilor cinstiţi! Acţionaţi cu toată puterea, înspiritul şi în litera legii! Fără excese, dar cu maximă rigoare. Aceasta estedirecţia pe care vreau să o urmeze toţi cei care fac parte din această echipăa Ministerului Afacerilor Interne.

Ştiţi că sunt un om care a crescut, s-a format ca om şi a muncit îndomeniul Securităţii Naţionale. Vă asigur că sunt un om deosebit de

deschis la propunerile de îmbunătăţire a activităţii dumneavoastră. Darsunt în egală măsură, un om ferm şi exigent.

Şi sunt aşa pentru că în acest domeniu, doar fermitatea şi exigenţaconduc spre rezultate. Tocmai de aceea, îmi exprim convingerea căanul viitor bilanţul ministerului va fi unul mai bun. Salut rezultateleobţinute până acum şi vă cer ca, împreună, să ridicăm ştacheta şi sădăm acestui minister statutul pe care îl merită: acela de instituţie deelită, pusă în slujba legii şi a cetăţenilor României, care îşi îndeplineştemisiunea zi de zi şi ceas de ceas, apărând deopotrivă oameni, instituţiişi valori.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

„...Fără săfac vreo discri-minare, la nivel

guvernamental M.A.I. este partenerulnostru cel mai important, atât ca

schimb de informaţii, cât şi ca operaţiuni comune,derulate în sprijinul securităţii naţionale aRomâniei...“

George Maiordirector S.R.I.

„...Pentru anul trecut aşaprecia ca

fiind foarte bună colaborarea cu MinisterulAfacerilor Interne, în special cu Poliţia

Naţională, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română şiDirecţia Generală Anticorupţie, structuri care au legăturicu fenomenul de combatere a corupţiei nu numai la nivelînalt, ci şi la nivel mediu...“

Laura Codruţa Kövesiprocuror-şef D.N.A.

În sprijinul angajaţilor

JandarmeriaActualitate

La aniversarea înfiinţării primului regiment de jandarmi,ce a avut loc pe data de 3 aprilie a.c. la sediulInspectoratului General al Jandarme riei Române,viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrulAface rilor Interne, Gabriel Oprea, a acordat titlul onorificde „Jandarmul Anului” plutonierului major AlexandruPetre Stan din Inspecto ratul de Jandarmi JudeţeanDâmboviţa, care, aflat în timpul liber, a intervenit înajutorul unei minore agresate de un individ. De asemenea,patru subofiţeri din Inspectoratul de Jandarmi JudeţeanDolj au fost înaintaţi în gradul următor, în modexcepţional, pentru curajul de care au dat dovadă înmisiunea de salvare de la înec a doi copii de 6 şi, respectiv,10 ani, căzuţi în apele îngheţate ale lacului Filiaşi, judeţulDolj. Totodată, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, prinordin al viceprim-ministrului pentru securitate naţională,ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, 140 de ofiţerişi 356 de subofiţeri din întreaga ţară au fost înaintaţi îngrad, înaintea expirării stagiului minim. O distincţie aparteau primit, din partea inspectorului general alJandarmeriei Române, general maior dr. Mircea Olaru,opt jandarmi dislocaţi în misiunea internaţională aN.A.T.O., de asistenţă pentru securitate în Afganistan,militarii fiind medaliaţi cu emblema de merit „În slujbapăcii” - clasa a II-a, pentru contribuţia adusă laîndeplinirea obiecti velor misiunii şi implicarea activă îndemersurile Alianţei Nord-Atlantice în promo varea stabi-lităţii şi securităţii în teatrul de operaţii. n

llaa 116644 ddee aannii

Actualitate

„Am un respect deosebit pentru cei care îmbracă cu mândrie

uniforma militară şi servesc Patria - aici sau peste hotare.

Am toată onoarea pentru veteranii acestei Arme şi le

mulţumesc pentru anii pe care i-au trudit într-o instituţie de

forţă, aşa cum este Jandarmeria Română. Tuturor vă

transmit un profund gând de preţuire şi recunoştinţă... Fiţi

mândri de statutul dumneavoastră, faceţi onoare hainei

militare pe care o purtaţi şi nu uitaţi niciodată că misiunea

dumneavoastră se desfaşoară 24 de ore din 24, 7 zile din 7 în

serviciul cetăţenilor“, a fost mesajul viceprim-ministrului

pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne,

GABRIEL OPREA, pentru jandarmii români din ţară, din

misiunile internaţionale şi teatrele de operaţii.„„JJaannddaarrmmuull AAnnuulluuii””

Domnule general Pop, dvs. sunteţi cel care comandă instituţia, cum sunt „receptaţi“ jandarmii de populaţia Braşovului?Făcând şi un scurt bilanţ al activităţii

Jandarmeriei Braşov din ultimul an, percepţia meaeste că impactul prezenţei efectivelor de jandarmi înstradă este pozitiv receptat de către populaţie. Cred eucă semnalele pe care noi le-am transmis prin acti-vităţile la care am participat, prin profesionalismuloamenilor noştri, am făcut ca prestigiul acestora în

rândul societăţii civile să fie unul pozitiv. Mă bucură foartemult faptul că, în continuare, un număr destul de mare deprimari din diferite localităţi solicită, în mod frecvent,prezenţa efectivelor de jandarmi pentru gestionareadiferitelor activităţi de natura asigurării ordinii publice şi chiara menţinerii ordinii publice. Percepţia pozitivă cred că rezidădin prezenţa jandarmilor, a echipajelor noastre mobile careajung în zonele aglomerate, unde se desfăşoară diferiteactivităţi culturale, târguri, în zona noastră turistică abundă caintensitate. Am observat că, prin simpla prezenţă a efectivelornoastre, reuşim să prevenim escaladarea sau manifestareaoricăror forme de infracţionalitate, ori asta pentru noi,adevăratul barometru al valorii activităţii desfăşurate dejandarmi, cred că este imaginea pe care societatea civilă o aredespre prezenţa jandarmilor.

Domnule colonel Paliştan, să punem accentul pe specificul judeţului, eventual cum prioritizaţi activitatea?Nu putem spune că prioritizăm misiunile, permanent

noi suntem puşi în faţa unor activităţi noi, specificul turistic aljudeţului Braşov ne crează o serie de provocări. Datorităbazelor sportive, care s-au dezvoltat în ultima perioadă, ainfrastructurii, care a evoluat în judeţ, am avut mai multeactivităţi, atât naţionale cât şi internaţionale, la care noi amasigurat ordinea şi liniştea publică. Şi aici mă refer la

„Prin prezenţa nprevenim infracţio

Repere istorice. Domnitorul Grigore AlexandruGhica aproba, acum 164 de ani, la data de 3 aprilie1850, printr-un ofis, hotărârea Diva nului Obştesc şi asemnat “Legiuirea pentru reformarea Corpuluislujitorilor în jandarmi”. Prin acest act, s-a dat statutjuridic Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile deorganizare şi funcţionare. În timpul domniei luiAlexandru Ioan Cuza, a început înlocuireaescadroanelor şi compa niilor de jandarmi, cuescadroane de doro banţi. Totodată, Jandar meria estescoasă de sub adminis traţia Ministerului de Interne şisubordo nată direct Ministerului de Război, caelement component al armatei perma nente. În timpulRăzboiului de Indepen denţă, instituţia a asiguratpoliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fost angajatăîn acţiuni de luptă. În anul 1893, a fost promulgată,prin Decret Regal, Legea pentru organizareaJandarmeriei rurale, ce prevedea instituirea unui corpde pază şi ordine cu structură militarizată în toatelocalităţile rurale din ţară. Pe timpul manevrelormilitare, Jandarmeria rurală asigura misiuni de poliţiemilitară, efectua rechiziţiile necesare şi funcţiona capoliţie militară. În 1929, s-a promulgat StatutulJandarmeriei Rurale, care garanta: stabi litate,înaintare, retribuţii şi alte indemni zaţii, gradaţii,pensii, condiţii de căsătorie, recompense. La 12 iulie1940, regele Carol al II-lea contopeşte DirecţiaGenerală a Poliţiei, Prefectura Poliţiei Capitalei şiCorpul Jandarmeriei, dar, trei luni mai târziu, pe datade 12 septembrie, a fost repusă în vigoare legislaţiadin anul 1929. După război, printr-un ordin din 23ianuarie 1949, al Secreta riatului pentru trupe alMinisterului de Interne, se înfiinţează Trupele deSecuritate. Toate efectivele de jandarmi şi centrele deinstrucţie trec la Comandamentul Trupelor de Securi -tate, iar Jandarmeria rurală se subordonează DirecţieiGenerale a Miliţiei. Revoluţia din Decembrie 1989inaugurează un nou capitol în evoluţia Jandarmeriei.Pe data de 5 iulie 1990, Comandamentul Trupelor dePază şi Ordine se transformă în Comanda mentulTrupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea 40 din 18decembrie 1990, se legiferează structura şi atribuţiiletrupelor de jandarmi. Un alt moment important dinviaţa instituţiei îl reprezintă Legea 116 din 18 iunie1998, privind organizarea şi funcţionareaJandarmeriei Române, act normativ ce va fi înlocuit,la 29 noiembrie 2004, cu Legea 550, prin care suntstabilite statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei,organizarea şi condu cerea, drepturile şi obligaţiilepersonalului Jandarmeriei Române.

Festivalul Olimpic al Tineretului European, ce a avut loc anultrecut, despre care în paginile dvs. s-a mai vorbit, şi care a fosto misiune deosebită. Pentru prima dată s-a desfăşurat înRomânia o asemenea activitate, o provocare pentru noi şiceilalţi colegi cu care am executat misiunea. Am trecut-o cubine, nu am înregistrat niciun eveniment deosebit. Drepturmare s-au desfăşurat şi alte competiţii, atât în Predeal cât şiîn Râşnov. Ultima fiind chiar anul acesta, o etapă de CupăMondială la sărituri cu schiurile, fete, junioare. Pentru noi aînsemnat o altă provocare, am avut foarte multe echipeangrenate, cu specific montan, ca să asigurăm ordinea publicăîn zona de cazare a sportivilor şi oficialilor, pentru a crea şi acontribui la imaginea pozitivă a României, prin activităţilecare s-au desfăşurat la Braşov. Şi noi ne punem amprenta pepromovarea unei imagini bune a municipiului, a judeţului şi,nu în ultimul rând, a ţării.

Dar, dle colonel, inspectoratul judeţean are o gamă mai largăde misiuni, unele chiar deosebite...Chiar dacă am vorbit foarte mult

de cele două misiuni la activităţi sportiveimportante, nu neglijăm nici alteactivităţi. Mă refer aici, spre exemplu, latransporturile speciale, cărora leacordăm o atenţie deosebită, avemtransporturi care se desfăşoară atât pe

teritoriul naţional cât şi în spaţiul internaţional. Bineînţeles,noi asigurăm protecţia acestora numai pe teritoriul naţional,conform competenţelor. Am avut de curând un transportorganizat pentru N.A.T.O. care a implicat o colaborare cuInspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. Noi am asiguratprotecţia transporturilor pentru încărcarea trenului constituitcu destinaţia Germania, iar colegii de la Arad au însoţittransportul până la ieşirea din ţară.

De asemenea, misiuni aparte sunt cele de pază şiprotecţie a obiectivelor de importanţă deosebită, atât pentruactivitatea statului cât şi pentru activitatea economico-financiară.

La instanţele de judecată avem două tipuri de misiuni,control-acces şi asigurarea ordinii publice în zona sălilor undeau loc procese, pentru buna desfăşurare şi normalitateaacestora. Nu în ultimul rând, v-am spus de misiunea montană,care reprezintă o foarte mare provocare pentru noi, în sensulcă avem oameni bine pregătiţi ce au participat inclusiv la stagiiinternaţionale, au făcut instruire cu experţi atât din Franţa,Elveţia cât şi din alte ţări cu specific montan şi pot spune că seridică la nivelul acestora. Sunt gata pentru orice situaţii careapar în zonă la noi.

Domnule general, aprilie este lună aniversară pentru Jandarmerie, ce le transmiteţi camarazilor? Vreau în primul rând să felicit jandarmii braşoveni

pentru maniera în care abordează toate genurile de activităţipe care noi le facem. I.J.J. Braşov este o unitate complexă, însensul că gestionează aproape toată gama de misiuniîncredinţate Jandarmeriei Române. Avem un segment foarteputernic şi anume Jandarmeria montană, care este foarte binemediatizată pe plan local, iar orice activitate pe care ei odesfăşoară vine în sprijinul turistului, salvează vieţi omeneşti,intervin pentru a limita efectele negative ale unor abateri de lanorme din partea turiştilor, în sensul că, fie nu sunt echipaţicorespunzător, fie se rătăcesc şi trebuie să-i căutăm, fie sunt înpericol, din cauza prezenţei animalelor sălbatice. Prinintervenţia noastră imediată, arătăm că avem un scop purumanitar şi pus efectiv în slujba turistului, pentru noi estemare lucru ca ei să se adreseze cu încredere patrulei dejandarmi care este chiar în vârful muntelui. Pentru toateacestea le mulţumesc colegilor şi îi felicit.

n Mircea Stoian

a noastră, ţi onalitatea“

Misiunile lor sunt reglementate prin lege, iar structurile teritorialeîşi organizează şi desfăşoară activităţile pentru a-şi îndeplini atribuţiile încondiţiile specifice fiecărui judeţ.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov este unitatea ceacţionează pentru restabilirea ordinii publice, pentru liniştea şi siguranţacetăţenilor, localnici şi turişti. Braşovul, unul dintre judeţele cu potenţialeconomic ridicat, impune şi o intransigentă atitudine faţă de legalitateatuturor demersurilor publice. Prezenţa jandarmilor în judeţul Braşov estevizibilă începând cu activităţile cultural-artistice şi sportive, unde vegheazăla ordinea şi liniştea publică, intervenind ori de câte ori acestea suntîncălcate, până la ajutorul pe care jandarmii braşoveni îl acordă turiştiloraflaţi pe traseele montane.

Generalul de brigadă dr. Eugen Pop, inspectorul şef, şi colonelulCristian Paliştan, prim-adjunct al inspectorului-şef, cei care organizeazăşi conduc I.J.J. Braşov, au răspuns întrebărilor despre misiunileJandarmeriei braşovene.

Interviu

Aproape că nici nu li se aude respiraţia. O lumefascinantă, plină de aventuri, dar şi de responsa-bilitate, se deschide înaintea pricihindeilor. Cu tactşi răbdare, ca nişte adevăraţi pedagogi, militariiexplică micuţilor rosturile fiecărui obiect din

tehnica de salvare. După terminarea prezentării, curiozitatease revarsă. Cu exclamaţii de încântare, copiii încearcă tot.Unul dintre ei, ce ţine un piolet în mâini, îşi compune o figurăfioroasă. Altuia, vesta specială, prea mare pentru statura luifiravă, îi alunecă de pe el. Oamenii legii abia reuşesc să facăfaţă torentului de întrebări. Un băiat s-a încurcat încarabinierele tirolienei pedagogice. Militarii îl descurcă fărăprobleme. Câţiva paşi mai încolo, alţi copii se fotografiază cuATV-ul albastru al jandarmilor.

În apropierea Pasului Tihuţa, unde se îngemăneazămunţii Călimani cu cei ai Bârgăului, există un loc în care,anual, se strâng mii de copii din toată ţara. Locul se numeştePădurea Pedagogică şi reprezintă, de fapt, o tabără şcolară.Acolo, cei mici învaţă legile nescrise ale muntelui. Printre„dascăli”, se numără şi jandarmii de la Postul Montan PiatraFântânele. „De fiecare dată când se organizează tabere înPădurea Pedagogică, suntem şi noi prezenţi în mijlocul elevilor.Le arătăm copiilor tehnica pe care o avem în dotare şi îi învăţămregulile ce trebuie respectate pe munte, noţiuni de prim-ajutor,pregătirea temeinică a unei excursii, ce înseamnă un echipamentadecvat, amănunte despre traseele turistice din zonă şi stareavremii, unde este potrivit să campeze, cum să se orienteze cel

mai bine, inclusiv cu harta,sau unde sunt izvoare. Demulte ori, îi însoţim îndrumeţii. La vârsta lor,se pot pune bazeleunei educaţii turisticeşi ecologice sănătoase”spune plutonierul PetruCristian Covaci, şefuljandarmilor montani dinPasul Tihuţa. De ase-menea, militarii, mariiubitori ai înălţimilor, îi

sfătuiesc pe cei mici să protejeze animalele, pădurea şi să nulase gunoaie în urma lor.

Înfiinţarea postul montan din Piatra Fântânele, acumşapte ani, a fost dictată de necesitate. În fiecare an, indiferentde anotimp, o mulţime de turişti vin să se bucure defrumuseţea locurilor. O dovedesc zecile de cabane şi pensiuniridicate. O mare parte dintre vizitatori preferă împrejurimilelacului de acumulare Colibiţa. Zona de competenţă a postuluimontan, aflat la o altitudine de peste 1.100 de metri, cuprindeopt trasee turistice, dintre care, cel mai dificil, ce face legăturaîntre Colibiţa şi Vârful Bistriciorul, se parcurge în aproape 10ore. Patrularea face parte din cotidianul oamenilor legii.Jandarmii, buni cunoscători ai locurilor, spun că, în medie, lafiecare sfârşit de săptămână, se strâng aproape 1000 devizitatori. Aceştia merg pe munte, schiază sau doar seodihnesc. Militarii se confruntă, de cele mai multe ori, cusituaţii în care trebuie să dea de urma turiştilor rătăciţi sau săintervină în ajutorul schiorilor accidentaţi. Recent, o elevă dinCluj-Napoca, în timp ce lua lecţii de schi, şi-a fracturat piciorulstâng. Imediat, doi jandarmi de la post, aflaţi în patrulare, i-auimobilizat piciorul şi apoi au dus-o pe braţe, mai mult de unkilometru, până la ambulanţă. Periodic, pe Valea Bârgăului seorganizează baluri, festivaluri şi sărbători tradiţionale,manifestări cu public foarte numeros. În asemenea situaţii,jandarmii de la postul montan asigură măsurile de ordinepublică. Anul trecut, numai la Festivalul Usturoiului de laTihuţa s-au strâns peste 6.000 de persoane. Timp de câtevazile, jandarmii de la Piatra Fântânele n-au cunoscut odihna.n

Profesorii cu epoleţidin Pădurea PedagogicăFetiţe şi băieţei, cu figuri serioase, s-au strâns, mânaţi de

curiozitate, în jurul „arsenalului” jandarmilor montani bistriţeni. Pe

un tăpşan din mijlocul pădurii, pioleţi ultramoderni, bastonul

telescopic sau sonda pentru căutarea celor surprinşi de avalanşe,

cordeline bicolore, hamuri, căşti de protecţie, beţe de schi, veste

speciale şi lanterne se arată dinaintea chipurilor inocente, ce sunt

numai ochi şi urechi.

Actualitate

FFaammii ll iiaaddee llaa

„„MMoobbii ll““Robert este oltean din Ţicleni, iar

Lucreţia, bistriţeancă din Maieru. Soţ şi soţie,amândoi lucrează la detaşamentul mobil de laI.J.J. Bistriţa. El a venit după ea, în Ardeal, s-a„măritat”, cum se spune. Au absolvit şcoalaJandarmeriei Române de la Drăgăşani, ladiferenţă de patru ani, el fiind primul, în 2005.Tinerii s-au cunoscut la jurământul fetei.Atunci, băieţii de la Gruparea Mobilă dinCraiova, unde lucra şi jandarmul nostru, auprezentat un exerciţiu de autoapărare. Prinprestaţia sa, Robert a „vrăjit-o” definitiv peLucreţia. Ochii ei nu mai voiau să ştie de nimicaltceva. El a zărit-o pe fată în formaţie şi, dupăexerciţiu, fără să se sfiască prea mult, s-a dusdirect la ea şi i-a cerut numărul de telefon.Dragostea nu se împiedică de geografie. Unan, amândoi au făcut „potecă” între Bistriţa şiCraiova, până când Robert a reuşit să setransfere. Umăr la umăr, au făcut multemisiuni de ordine publică. Acum sunt în grupediferite. „Vedeţi cum e viaţa? Ca să-l cunosc peRobert, a fost nevoie să dau admiterea laDrăgăşani de două ori!” spune, cu un zâmbetlarg, Lucreţia.

n pagini realizate de Cătălin Eftene

Actualitate

Actualitate

Forţa de Jandarmerie Europe- instrument unic în managementul crize

Forţa de Jandarmerie Europeană(FJE) reprezintă Forţa de PoliţieMultinaţională cu statut militar,compusă dintr-un Comandamentpermanent şi forţele desemnate depărţi ca urmare a transferului deautoritate. Tratatul FJE a fost adoptatla Velsen (Olanda) la 18.10.2007 şi aintrat în vigoare la 01.06.2012. FJE nureprezintă o structură a UniuniiEuropene, ci un instrument alacesteia, format din unităţi de poliţiecu statut militar şi atribuţii îndomeniul poliţienesc - de tipul„jandarmeriei”, puse la dispo ziţie înmod voluntar de către state membreale Uniunii Europene. FJE se află subcontrolul politic al ComitetuluiInterministerial de Rang Înalt -CIMIN, constituit la nivelulminiştrilor de externe, apărării sau deinterne (în funcţie de apartenenţaelementelor din structura acesteia).Forţele puse la dispoziţie participă lamisiunile FJE doar în conformitate cucompetenţele naţionale deţinuteconform legilor proprii. În prezent,FJE are şapte state membre (Franţa,Italia, Spania, Olanda, Portugalia,Polonia, România - din decembrie2008, procedurile de aderare fiind încurs), un stat partener (Lituania) şi unstat observator (Turcia). Coman da -menul Permanent este găzduit încazarma „Lt.Gen. Chinotto” a ArmeiCarabinierilor Italieni din Vicenzaalături de Centrul de Excelenţă pentruUnităţile Poliţiei de Stabilitate(CoESPU) şi de Centrul de ExcelenţăNATO pentru Poliţia de Stabilitate.

Care sunt obiectivele imediateale dumneavoastră pe linia creşteriivizibilităţii internaţionale a organiza -ţiei pe care o conduceţi?

Col. Esteban Perez: În primulrând, trebuie să menţionez că dincolode implicarea FJE într-o serie deoperaţii de management al crizelor,sunt încă multe de făcut pentru aîmbunătăţi vizibilitatea internaţională.În acest sens, FJE este în strânsălegătură cu Uniunea Europeană,NATO şi Organizaţia Naţiunilor Unite.Alături de UE lucrăm la documentelecadru care să permită posibila

participare la opera ţiileUE de management alcrizelor cu mai mareuşurinţă şi mai rapid. Înceea ce priveşte NATO,am vizitat recent SHAPE,pe baza unui mandat alpreşedinţiei CIMIN. Şi nuîn ultimul rând, cu o lunăînainte de a prelua funcţiade comandant al FJE, amavut oportunitatea dea-l acompania pe fostulcoman dat şi pe repre -zentanţii preşedinţieiCIMIN cu prilejul uneivizite la Departamentulpentru Opera ţiuni deMenţinere a Păcii (DPKO)din New York, al ONU.Cu alte cuvinte, multeaspecte sunt în mişcare laacest moment şi leapreciez ca fiind pozitive.

Ce aduce calitateade membru al uneiorganizaţii precum FJE

unei ţări ca România? Care sunt saupot fi beneficiile pe termen lung pentrunaţiuni, din punct de vedere politico-strategic?

Col. Esteban Perez: Aş reamintititlul Strategiei de Securitate Euro -pene: „O Europă sigură într-o lume maibună”. Strategia identifică provocărileglobale şi ameninţările cheie pentruUE: terorism, proliferarea armelor dedistrugere în masă, conflicte regionale,eşecul statelor şi crima organizată,reliefând clar faptul că aspectele desecuritate interne şi externe sunt legatestrâns. Pe de altă parte, există un altprincipiu, potrivit căruia nu există

Colonelul spaniol Francisco ESTEBAN PEREZ, comandant al Forţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.)

Actualitate

peană zelor

Col. Marian Petre, reprezentantul JandarmerieiRomâne la FJE: Calitatea de membru într-oorganizaţie multinaţională reprezintă omândrie pentru Jandarmeria Română.Instituţiei noastre îi revin şi obligaţiiimportante de care ne-am achitat în condiţiifoarte bune până în prezent. Ca forţă depoliţie cu statut militar, JandarmeriaRomână constituie un partener de încrederede la care se aşteaptă o implicare activă şi osporire a contribuţiei la conducereaorganizaţiei, mai ales că România va deţinePreşedinţia CIMIN în anul 2015. Plusul devaloare adus de către jandarmii româniizvorăşte din experienţa naţională înorganizarea şi executarea misiunilor deordine şi siguranţă publică şi din experienţainternaţională acumulată prin participarea lamisiuni externe (UNMIK şi EULEX Kosovo,ISAF/NTM-A Afganistan, EUMM Georgia,Timorul de Est, Congo) sau la stagii şi cursuriinternaţionale.

dezvoltare fără securitate. Operaţiile demanagement al crizelor contribuie lacrearea unui mediu mai stabil în statelevizate şi astfel la o Europă mai sigurăîntr-o lume mai bună. FJE este uninstrument unic pentru utilizarea înmanagementul crizelor, pentru că oferăo valoare adăugată bazată pe caracte -risticile forţelor noastre de tip jandar -merie: capacitatea de planificare,unităţile multinaţionale pre-organizate,doctrina comună şi abilitatea de acombina jandarmii noştri, datorităculturii comune. Mai mult, FJE poatejuca un rol în toate fazele unei crize.

Care este opinia dumnea -voastră legată de nevoile de pregătire /instruire ale ofiţerilor români (poliţiştisau jandarmi) interesaţi de construireaunei cariere la nivel internaţional saueuropean?

Col. Esteban Perez: Când vinevorba de operaţiunile de management

al crizelor, este nevoie din ce în ce maipuţin de personal cu pregătire generală,în beneficiul specialiştilor. Pe de altăparte, cunoştinţele generale despreUniunea Europeană şi despre politicaexternă şi de securitate comună, înparticular, sunt de asemenea necesare.În ceea ce priveşte limbile străine,primul lucru este o bună fluenţă încunoaşterea limbii engleze. Pe lângăaceasta, vorbirea sau cel puţinînţelegerea limbii franceze este unbeneficiu. Aş recomanda totodată oviziune strategică asupra proprieiorganizaţii şi cunoştinţe generale legatede celelalte servicii poliţieneşti. Iar înfinal, dar nu cele din urmă, cei interesaţide cariere internaţionale trebuie să fiedeschişi, receptivi [open-minded],pentru că munca în mediul internaţionalnu este doar interesantă, ci şi foarteprovo catoare.

n Text şi foto de Ovidiu Simina

Col. FranciscoEsteban Perez,comandantulFJE şi col. Marian Petre,adjunctulcomandantuluiFJE

I.G.I.


Aşa prevedea articolul 1 din primul act juridic carereglementa regimul străinilor în România, respectiv„Legea asupra străinilor“, publicată în MonitorulOficial nr. 6 din 07.04.1881. De la această atestaredocumentară au trecut 133 de ani, ziua de 7 aprilie

rămânând, astfel, un reper important în istoria InspectoratuluiGeneral pentru Imigrări (I.G.I.), devenind Ziua Armei.

Şi anul acesta, momentul aniversar a fost evocat, într-un cadru festiv, la Centrul Cultural al MinisteruluiAfacerilor Interne, dar şi prin prelegeri ştiinţifice la Academiade Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

„Fie că este vorba de ameninţări asimetrice, de conflictearmate mai mult sau mai puţin îndepărtate de ţara noastră, sau

de orice alte motive care determină străinii să solicitesprijin internaţional de specialitate, România, prin Inspec-toratul General pentru Imigrări, rămâne una dintre ţărilecu vocaţie europeană capabile să acorde sprijin real imigranţilor”– a transmis viceprim-ministrul pentru securitate naţională,ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, prin intermediulsecretarului de stat în M.A.I., general locotenent magistratdr. Ilie Botoş, care a fost prezent la manifestarea prilejuităde Ziua I.G.I., alături de alţi oficiali M.A.I., reprezentanţiai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale,parteneri şi colaboratori ai Inspectoratului General pentruImigrări.

În acelaşi context, inspectorul general al I.G.I., chestorprincipal de poliţie dr. Nelu Pop, a mulţumit, în alocuţiunea sa,„tuturor poliţiştilor de la imigrări care, prin aportul lor, auconstruit şi consolidat o imagine pozitivă a acestei structuri,devenind astfel o instituţie cu vocaţie europeană, plecând de lafundamente solide, principii corecte, oameni bine pregătiţi, oneşti,hotărăţi, dornici să se implice, care lucrează în echipa mare aInspectoratului General pentru Imigrări şi a MinisteruluiAfacerilor Interne”. De asemenea, evenimentul a fost un bunprilej pentru a oferi unui număr de patru ofiţeri titlul onorificde ”Poliţistul Anului”, iar alţi 107 au fost recompensaţi pentruactivitatea desfăşurată, prin înaintarea în grad şi înmânareaunor diplome de merit.

Premergător aniversării Zilei I.G.I., la sediulAcademiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, s-a desfăşurat, îndata de 4 aprilie a.c., conferinţa ştiinţifică „Migraţia în contextulactual şi perspectivă” cu scopul de a face cunoscute priorităţilepe care le acordă Uniunea Europeană migraţiei controlate,rolul şi importanţa unei structuri unice în implementarea

„...Străinul care-şi are domiciliul saureşedinţa sa în România şi care, prinpurtarea sa, în timpul şederei sale în ţară,ar compromite siguranţa interioară sauexterioară a statului, sau ar turburaliniştea publică, sau ar lua parte la lucrăriavând de obiect răsturnarea ordineipolitice sau sociale în ţară sau înstrăinătate, va putea fi constrâns deguvern de a se depărta din locul în care seaflă, sau de a locui într un loc anumedeterminat sau chiar de a părăsi ţara...”

„(...) Sunteţi o instituţie cu tradiţie de peste 130 de ani, iar acest lucru vă

obligă să fiţi exigenţi cu dumneavoastră înşivă şi să continuaţi parcursul de

modernizare şi armonizare a propriei activităţi la realităţile naţionale şi

internaţionale (...)“

Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate

naţională, ministrul Afacerilor Interne

133 de anide atestare documentară

dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşareastrăinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi a munciinedeclarate pe teritoriul României. De asemenea, instituţiaadministrează şase Centre de Cazare şi Proceduri pentruSolicitanţii de Azil, la Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi,Şomcuta Mare şi Giurgiu, precum şi două Centre de Cazare aStrăinilor Luaţi în Custodie Publică – Bucureşti şi Arad. Primulîn Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de laTimişoara a transpus în practică, la nivel internaţional,conceptul de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor aflaţiîn pericol de a fi returnaţi din prima ţară de azil în ţara deorigine.

Iar dacă facem referire la cifre, în statisticile I.G.I. suntînregistraţi, la sfârşitul primului trimestru al anului 2014,102.013 cetăţeni străini, aflaţi pe teritoriul României. Dintreaceştia 60.358 provin din state terţe (Moldova - 11541, Turcia -9666 şi China - 8123) şi 41.655 din state membre U.E., S.E.E.şi Confederaţia Elveţiană (Italia - 10811, Germania - 5640,Franţa – 4964). În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii,majoritatea se concentrează în mediul urban, indiferent deţara/zona de provenienţă sau durata şederii. Astfel, Capitala aatras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini dinRomânia şi ocupă primul loc. Mulţi dintre aceştia locuiesc şi înjudeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Constanţa. Numărul străinilor dinaceste judeţe depăşeşte cu puţin peste 7.000 în Ilfov şi de 5.000în cazul celorlalte judeţe. În perioada de referinţă, a fostasigurat accesul la procedura de azil pentru 350 de persoanecare au depus cereri de acordare a unei forme de protecţieinternaţională. Cei mai mulţi provin din state precum Siria,Afganistan, Turcia şi Irak.

n Lucia Tocaci

I.G.I.


politicilor privind azilul şi migraţia în România, contribuţiadeterminantă pe care o au structurile guvernamentale şineguvernamentale în gestionarea fenomenului.

Cu un auditoriu format din studenţi, oficiali M.A.I.,delegaţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale,inspectorul general adjunct al I.G.I., chestor de poliţie ŞtefanPop, a spus că „...migraţia reprezintă o realitate care va continuasă existe atâta timp cât vor exista discrepanţe din punct de vedereal bunăstării şi al dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii. Acestfenomen poate reprezenta o şansă, pentru că este un factor deschimburi umane şi economice şi, de asemenea, pentru că permitepersoanelor să îşi realizeze aspiraţiile”.

Reprezentantul UNHCR în România, Lorett Jesudoss,a vorbit despre buna colaborare cu Inspectoratul Generalpentru Imigrări în derularea activităţilor comune, făcândreferire şi la eficacitatea Centrului de Tranzit în Regim deUrgenţă de la Timişoara, dar şi la bunele practici dezvoltate, înanii anteriori, împreună cu celelalte structuri cu atribuţii îndomeniu.

De la prima „Lege asupra străinilor” şi până în prezent,legislaţia naţională s-a aflat într-un proces permanent deactualizare în concordanţă cu exigenţele societăţii româneşti şimai apoi de armonizare cu reglementările europene. Politicileactuale din domeniile migraţiei, azilului şi integrării cetăţenilorstrăini în România sunt elaborate astfel încât să asiguredezvoltarea cooperării dintre instituţiile de aplicare a legiiîntr-un concept unitar.

Acum, Inspectoratul General pentru Imigrări are încomponenţă, la nivel central şi în fiecare judeţ al ţării, serviciisau birouri care lucrează în interesul cetăţenilor străini şi alcomunităţii, cu competenţă în admisie şi reglementarea

10 ani de N.A.T.O.


Un deceniu în AlianÎn ce constă prezenţa ataşatului de Afaceri Internela Alianţa Nord-Atlantică?Biroul Ataşatului de Afaceri Interne din Delegaţia

Permanentă a României la N.A.T.O. are ca principale misiunioptimizarea conectării instituţiilor publice centrale civile dinRomânia la problematica N.A.T.O. din domeniul PlanificăriiUrgenţelor Civile şi cooperarea civil-militară.

Primul dintre aceste domenii de activitate, cel alPlanificării Urgenţelor Civile (Civil Emergency Planing -CEP), reprezintă, în cadrul N.A.T.O., fundaţia suportului civilla planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor militare, vizând, înacelaşi timp, sprijinirea autorităţilor naţionale pentruprotejarea populaţiei şi a infrastructurilor critice.

Statele aliate şi partenere dezbat problematica specificăCEP în Comitetul de Planificare a Urgenţelor Civile (CivilEmergency Planing Committee - CEPC). La reuniunilepermanente ale acestui comitet, România este reprezentatăprin ataşatul de Afaceri Interne din Delegaţia Permanentă aRomâniei la N.A.T.O., iar la reuniunile plenare bianuale, decătre inspectorul general al Inspectoratului General pentruSituaţii de Urgenţă.

I.G.S.U. reprezintă, totodată, punctul naţional decontact în relaţia cu Centrul Euro-Atlantic de Răspuns laDezastre (EADRCC). În cazul transmiterii unei solicitări deasistenţă internaţională prin EADRCC, ataşatul de AfaceriInterne la N.A.T.O. are rolul de a sprijini procesul decizionalprivind contribuţia României, informând autorităţile naţionaleasupra detaliilor evoluţiei raportului dintre necesarul şi ofertade asistenţă, pe baza dialogului cu omologi din alte state şi cuSecretariatul Internaţional N.A.T.O.

Al doilea domeniu de activitate îl reprezintădezvoltarea relaţiilor civil-militare în contextul abordăriicuprinzătoare şi a priorităţilor stabilite prin conceptul strategical Alianţei, adoptat în 2010 la Summit-ul de la Lisabona. Înacest context, trebuie menţionată contribuţia României cuinstructori jandarmi la Misiunea N.A.T.O. de Instruire aForţelor de Securitate Afgane (NATO Training Mission –Afganistan NTM-A). În funcţie de evoluţiile din teatru, nivelulde participare la NTM-A este stabilit în conferinţe de generare aforţei, desfăşurate la Cartierul General al Puterilor Aliate dinEuropa (SHAPE), la care particip alături de reprezentanţi ai

ROMÂNIA, FURNIZOR CREDIBIL DE SECURITATE. La simpozionul „Extinderea N.A.T.O. în 2004: un deceniude contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă“, desfăşurat la Palatul Parlamentului,viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a subliniatprofesionalismul şi consecvenţa de care au dat dovadă militarii români în misiunile internaţionale N.A.T.O.Totodată, înaltul oficial a apreciat că România a demonstrat în aceşti zece ani că este nu doar un beneficiar, ci şiun furnizor credibil şi permanent de securitate în Alianţa Nord-Atlantică.

10 ani de N.A.T.O.


anţa Nord-Atlanticăconducerii Jandarmeriei Române. Uneori, evoluţia deciziilordin teatru a impus angajarea rapidă a unui dialog direct cureprezentaţi SHAPE, situaţii gestionate eficient prin excelentacolaborare cu conducerea I.G.J.R. şi cu colegii din D.G.M.O.şi D.A.E.R.I.

Ciclul actual al procesului N.A.T.O. de planificare aapărării include pentru prima dată şi domeniul „Stabilizare şiReconstrucţie”, care vizează includerea capacităţilor civile înacest proces de planificare. În acest domeniu, ataşatul deAfaceri Interne facilitează dialogul reprezentanţilor M.A.I. cuSecţia Planificare Civil Militară din Secretariatul InternaţionalN.A.T.O., pentru clarificarea unor aspecte importante, precumimplicaţiile asumării ţintelor de capacităţi în domeniul“Stabilizare şi Reconstrucţie”.

Cum apreciază reprezentanţii N.A.T.O. aportul Românieila misiunile Alianţei?Imaginea României în comunitatea N.A.T.O. de

Planificare a Urgenţelor Civile este cea a unui aliat implicat,care produce rezultate concrete.

FLORI PENTRU EROI. O coroană de flori a depus viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul AfacerilorInterne, Gabriel Oprea, la Monumentul Eroilor MilitariRomâni din parcul bucureştean Tineretului, în memoriaostaşilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi peteritoriul ţării noastre, cu ocazia Zilei N.A.T.O. în România.

n Interviu cu CLADIU ZOICAŞ, ataşat AfaceriInterne, Delegaţia Permanentă a României la N.A.T.O.

„…S-au împlinit 10 ani de la al cincilea valde extindere N.A.T.O. şi urmează încă multedecenii de acum înainte. Istoria ne-ademonstrat deja că opţiunea noastră a fostcorectă. România şi toate celelalte state membreN.A.T.O. participă la păstrarea celor mai înaltegaranţii de securitate care pot fi oferite în acestmoment. Însă rolul nostru nu se opreşte aici.Consider că noi toţi, membrii mai vechi saumai noi, avem datoria de a transmite şi altoravalorile şi principiile care ne aduc împreună.

Avem datoria de a proiecta nu doar putereamilitară a acestei Alianţe, ci şi forţa ideilor ce oanimă. Toţi oamenii de pe glob trebuie ajutaţisă vadă nu doar misiunile pe care le executăN.A.T.O., ci lucrurile cu adevărat importante pecare această organizaţie le propune, le apără şile garantează. Aşa vom putea spune că lumeaeste un loc mai sigur pentru toţi… “

Gabriel Oprea, viceprim-ministrupentru securitate naţională,ministrul Afacerilor Interne

10 ani de N.A.T.O.


România este un contributor activ la dezvoltareaprincipalei capacităţi non-militare N.A.T.O. în domeniul CEP,formată din experţi civili oferiţi de statele aliate şi partenere,constituiţi în patru grupuri de planificare: „Protecţie Civilă”,„Sănătate, alimente şi agricultură”, „Comunicaţii şi resurseindustriale” şi „Transport”. Astfel, România este reprezentată întoate cele patru grupuri de planificare prin experţi civiliprovenind atât din instituţii publice, cât şi din mediul academic.

Creşterea contribuţiei noastre la această capacitate non-militară şi implicarea experţilor români în misiuni şi evenimenteN.A.T.O. a reprezentat o prioritate pentru mine, pentru că oferăatât posibilitatea preluării de bune practici internaţionale, cât şibeneficii de imagine pentru România. Astfel, numărul experţilorcivili N.A.T.O. oferiţi de ţara noastră s-a dublat în ultimii doi ani.

De asemenea, experţii români au participat la o serie deseminarii şi conferinţe N.A.T.O., iar unii dintre ei au participatla misiuni civile N.A.T.O., precum cea de asistare a auto-rităţilor ucrainene în pregatirea pentru EURO 2012, în domeniulCBRN.

Profilul României a crescut semnificativ în octombrie2013, când domnul Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I.,a candidat şi a fost ales de aliaţi şi parteneri pentru a ocupapoziţia de co-preşedinte al unui grup de planificare CEP, îndomeniul sănătăţii, fiind pentru prima dată când România ocupăo astfel de poziţie.

Într-o întâlnire bilaterală organizată la Bucureşti, cuocazia participării la seminarul anual al grupului de planificareco-prezidat de România, organizat la Palatul Parlamentului înoctombrie 2013, doamna ambasador Francesca Tardioli, adjunctal Asistentului Secretarului General N.A.T.O. – Divizia Operaţii,a mulţumit conducerii M.A.I. pentru contribuţia activă aRomâniei în domeniul planificării urgenţelor civile din N.A.T.O.

În ceea ce priveşte misiunea N.A.T.O. de instruire aforţelor de securitate afgane, eforturile conducerii I.G.J.R. şi alecolegilor din D.A.E.R.I. şi D.G.M.O., care au gestionat acestdosar, şi, nu în ultimul rând, profesionismul instructorilor jandarmiparticipanţi la misiune, au făcut ca Jandarmeria Română să aibă oimagine foarte bună în teatrul de operaţiuni. Astfel, participareaneîntreruptă, începând din 2011, a jandar-milor români la aceastămisiune, faptul că România a deţinut poziţia de naţiune lider îndomeniul pregătirii şi formării forţelor de securitate afganeşi nivelul actual de reprezentare a ţării noastre în conducereaNTM-A reflectă recunoaşterea valorii contribuţiei României laaceastă importantă operaţiune a Alianţei.

În semn de recunoaştere a meritelor profesionale,jandarmii români au fost distinşi cu medalia Recunoştinţa

Armatei, din partea Departamentului de Stat al S.U.A., cumedalia I.S.A.F. (Forţa Internatională pentru Asistenţă deSecuritate a N.A.T.O.), precum şi cu certificate de apreciere dinpartea Poliţiei Afgane.

Am căutat să particip activ la conferinţele, seminariilesau exerciţiile N.A.T.O. în domeniul C.E.P. Astfel, în noiembrie2012 am luat parte, ca moderator, la o conferinţă pe temaplanificării evenimentelor de mare vizibilitate (High VisibilityEvents - HVE), din perspectiva managementului conse-cinţelor. În martie 2013, am moderat o dezbaterepe tema Experienţe recente şi provocări în furnizarea şi primireade asistenţă internaţională la dezastre, la seminarulGrupului N.A.T.O. de Protecţie Civilă (C.P.G.) desfăşurat laSarajevo - Bosnia Herţegovina. De asemenea, în

octombrie 2013, am condus un exerciţiu virtual la conferinţadespre lecţiile învăţate în urma urgenţelor civile, în care centrul afost implicat, şi exerciţiilor anuale organizate de E.A.R.D.C.C.,în perioada 2004-20012, desfăşurată în Ohrid - F.Y.R.O.M.Aceste contribuţii au fost recunoscute formal printr-o scrisoarede mulţumire transmisă de către şeful EADRCC.

Care sunt cele mai importante proiecte N.A.T.O. în care suntem şi noi, românii, implicaţi?Există mai multe proiecte N.A.T.O. la care participăm,

dar mă voi opri asupra unuia singur, în care am fost implicatdirect şi a cărui evoluţie indică potenţialul unor beneficii atât înplan practic, cât şi de imagine pentru România.

Astfel, în urmă cu doi ani, a fost constituit un grup delucru C.E.P., având ca obiectiv realizarea unui „document modelprivind acordul între state în domeniul răspunderii legale apersonalului civil implicat în misiuni de asistenţă intenaţională ladezastre”, un document important, care are potenţialul să devinăanexă a unui memorandum de înţelegere, în domeniul asistenţeiinternaţionale la dezastre, iniţiat de N.A.T.O. şi semnat înprezent de 31 de state, la nivel ministerial.

În cadrul unei reuniuni plenare a Grupului de ProtecţieCivilă din aprilie 2012, am fost propus pentru poziţia decoordonator al grupului de lucru si am acceptat aceastăprovocare, conştient de dificultatea sarcinii, dar şi de potenţialulde imagine pentru România, în cazul reuşitei acestui proiectambiţios.

Din grupul de lucru fac parte experţi din Canada,Olanda, Germania, Marea Britanie şi România (lt. col. MarianaBarbu de la I.G.S.U.), un reprezentant al Federaţiei


Internaţionale de Cruce Roşie, coordonatorul E.A.D.R.C.C. şipreşedintele pentru Europa al Asociaţiei Internaţionale aManagerilor din domeniul Urgenţelor - I.A.E.M. (Belgia).

Proiectul s-a derulat conform planului, reuşindu-seelaborarea documentului Model Technical Agreement onLiability of Relief Personnel, pe care l-am prezentat la plenaraGrupului de Protecţie Civilă din 20-21 martie 2014. Documentula fost primit cu interes şi validat de către reprezentanţii naţionali,aliaţi şi parteneri.

Cum se îmbogăţeşte experienţa M.A.I. după participarea la misiunile N.A.T.O. alături de forţele Organizaţiei Nord-Atlantice

sau prin implicarea în evenimentele organizatede Alianţă ?

În general, implicareaîn proiecte multinaţionalepermite racordarea la reţele deexperţi din diferite domenii şitransferul de bune practici întrestate.

În ceea ce priveşteoperaţiunea N.A.T.O. dinAfganistan, Jandarmeria Ro-mână a valorificat experienţacooperării în teatrul deoperaţiuni cu forţe din altestate, prin modernizareaprocedurilor specifice. Astfel,

jandarmii români s-au adaptat şi şi-au transformat procedurile,astfel încât să fie compatibile cu mediul şi situaţiile din teatru, iarla întoarcerea în ţară au împărtăşit lecţiile învăţate, asigurândcreşterea exponenţială a beneficiilor acestei experienţe. Carezultat direct, Jandarmeria Română şi-a dezvoltat capacitatea dea participa la misiuni de stabilizare şi reconstrucţie, cu oamenibine pregătiţi, capabili să planifice, să coordoneze sau să conducăacţiuni în mediul internaţional.

Beneficiile nu se opresc însă aici, N.A.T.O. oferind opaletă mai largă de oportunităţi. Astfel, în iulie 2012 s-adesfăşurat la Bruxelles „Summit-ul N.A.T.O. pentru tineri”(Model N.A.T.O. Youth Summit - MoNYS), cea mai maresimulare N.A.T.O. din lume şi singura de acest gen din Europa.Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, reprezentată de odelegaţie de şase studenţi, s-a numărat printre cele 77 deuniversităţi care s-au calificat la acest eveniment, în urma unuiproces exigent de selecţie la care au participat peste 300 deuniversităţi de pe trei continente.

În încheiere, doresc să afirm că toate aceste contribuţii şibeneficii sunt consecinţe ale deciziilor luate de conducereaMinisterului Afacerilor Interne şi rezultatul muncii colegilor caregestionează diferitele aspecte ale reprezentării M.A.I. laN.A.T.O., din I.G.S.U., I.G.J.R., D.A.E.R.I., D.G.M.O., D.G.F.,D.G.C.T.I. şi D.G.L. Nu în ultimul rând, trebuie spus că la acesterezultate au contribuit şi cei doi ofiţeri care au ocupat în trecutpoziţia de ataşat de Afaceri Interne la N.A.T.O.

Vă mulţumesc că mi-aţi oferit posibilitatea prezentării înpaginile revistei „Pentru Patrie“ a împlinirilor rezultate din impli-carea reprezentanţilor M.A.I. în misiunile şi activităţile Alianţei,la 10 ani de la intrarea României în N.A.T.O. La Mulţi Ani!

nMircea Stoian

Forţe ale M.A.I.peste hotare

Ministerul AfacerilorInterne, instituţiefundamentală a sta-tului de drept, ocupăun loc distinct în

promovarea politicii externe aRomâniei pe componenta asigu-rării unui climat de stabilitate şisecuritate în zona europeană şieuroatlantică. Evoluţia mediuluiinternaţional de securitate, diversificarea şi amplificareariscurilor şi ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii audeterminat trecerea de la apărarea strict teritorială la ceacolectivă, precum şi multiplicarea tipurilor de misiuni şi operaţiiîn care pot fi angajate forţe.

Ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, Româniaşi-a reiterat dorinţa de a contribui activ la consolidarea şimenţinerea păcii în lume, sens în care, din anul 2011 până înprezent, Jandarmeria Română, prin instructorii dislocaţi, acontribuit la instruirea un număr de 16.420 de ofiţeri şi subofiţeriafgani.

Forţele de jandarmerie sunt în prezent recunoscute caun instrument deosebit de eficient în asigurarea pregătirii poliţieiafgane, având capacitatea de a acoperi un segment vital pentrureuşita eforturilor internaţionale de stabilizare a teatrului deoperaţii Afganistan - pregătirea poliţiei locale pentru luptaîmpotriva insurgenţei.

În prezent, în teatrul de operaţii Afganistan se află 14jandarmi care ocupă funcţii de ofiţer de stat major încomandamentele Misiunii de Instruire din Afganistan (NTM-A)şi a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF)şi derulează activităţi în următoarele domenii: • perfecţionareaşi pregătirea instructorilor cu accent pe trei domenii: securitateadaptată condiţiilor din Afganistan, conţinutul pregătirii şipedagogie, precum şi conducerea vehiculelor blindate •pregătire privitoare la cunoaşterea armamentului, actul decomandă, instrucţia tragerii, conducerea ATV-urilor şi avehiculelor de patrulare • pregătire de intervenţie profesională• pregătire privind topografia militară, conducerea mijloacelorauto, psiho-pedagogie si pregătire medicală în câmp tactic •perfecţionarea tacticii de intervenţie în diferite situaţii,executarea unor trageri adaptate condiţiilor teatrului de operaţii.

Pentru asigurarea obiectivelor României, ca statmembru al N.A.T.O., dar şi pentru sporirea vizibilităţii în cadrulorganizaţiilor internaţionale şi asigurarea fluxului informaţionalcu factorii decizionali ai Alianţei, Ministerul Afacerilor Interne afost reprezentat, din anul 2003, în Delegaţia Permanentă aRomâniei la N.A.T.O., de către un ataşat de Afaceri Interne,menţinând această funcţie până în prezent.n

10 ani de N.A.T.O.

Ziua Poliţiei Române

Premii, avansări şP

entru braşoveni, ZiuaPoliţiei a adus, printrealtele, multă lume înPiaţa Sfatului dornică săştie cu ce şi cum îi este

asigurată liniştea, protecţia vieţii şi aagoniselii.

Şi în 2014, la mai multe „ateliere“au fost expuse arme, tehnică chiar şiroboţi „pirotehnişti“ şi altele, dintrecele necesare acţiunii poliţiei. S-aufăcut demonstraţii de forţă, exerciţiicu exemplare canine bine dresatepentru a-i stăpâni pe răufăcători şichiar o aplicaţie despre cum sedetonează o bombă cu roboţelulspecializat în asemenea demersuri.

„Am considerat că trebuie săprezentăm comunităţii mijloacele ce leutilizăm pentru menţinerea ordinii şisiguranţei publice“ spune comisar-şefIon Necşulescu, şeful ServiciuluiCabinet al I.P.J. Braşov.

Copii, părinţi, bunici şi foartemulţi curioşi dornici să vadă câte cevadin expertiza poliţiştilor braşovenis-au îmbulzit în Piaţa Sfatului.

A fost doar începutul Zilei Poliţieila Braşov. La Casa Armatei s-auacordat premii celor mai buni 14poliţişti, diplome şi plachete, iarinvitaţilor însemne şi placheteinstituţionale.

Ceremonia de acordare a graduluiprofesional, la termen sau înainteastagiului minim, desfăşurată ca lacarte, a stârnit admiraţia celorprezenţi la eveniment. Recitalul oferitde solişti ai Operei din Braşov aîncheiat, în aplauze, o zi plină pentrupoliţişti, dar şi pentru cetăţeni şiinvitaţi.

Printre oaspeţii de seamă, alăturide reprezentanţii instituţiilor centraleşi locale ale statului, au fost şi, pentruprima dată, patru delegaţii alepoliţiştilor din Cehia, Slovacia,Ungaria şi Marea Britanie.n(M.S.)

Premiul Special „PoliţistulAnului”, ediţia 2014, arevenit Unităţii Centralede Analiză a Informaţiilordin I.G.P.R.

Onoranta distincţie a fostînmânată de către viceprim-ministrulpentru securitate naţională, ministrulAfacerilor Interne, Gabriel Oprea, lasediul Inspectoratului General alPoliţiei Române. Premiile „PoliţistulAnului” s-au decernat cu ocazia ZileiPoliţiei Române, în semn de aprecierepentru competenţă profesională,experienţă acumulată, rezultatedeosebite obţinute în anul 2013 şi s-auacordat pe patru domenii specificeactivităţii poliţieneşti. Prin vot, înurma consultării poliţiştilor din toatăţara, au fost aleşi câştigătorii ediţiei2014, pe care îi enumerăm încontinuare:

� categoria Ordine şi SiguranţăPublică: inspector de poliţie IoniţăCorneliu Petru, de la Serviciul pentruAcţiuni Speciale al I.P.J. Iaşi, pentrucuraj în imobilizarea unui atentator cubombă dintr-un campus universitar;

� categoria Combaterea Crimina-lităţii Organizate: Serviciul de Com-batere a Criminalităţii Informatice de laB.C.C.O. Piteşti, ce a destructurat optgrupuri infracţionale;

� categoria Judiciar: Direcţia deInvestigaţii Criminale şi Serviciul deInvestigaţii Criminale de la PoliţiaSector 2 Bucureşti, structuri care auanihilat o grupare infracţionalădeosebit de periculoasă;

� categoria Structuri de Suport:Direcţia de Comunicaţii şi TehnologiaInformaţiilor, pentru asigurarea buneifuncţionări a celei mai mari şi maicomplexe reţele de calculatoare dinRomânia.n(C.E.)

Ziua Poliţiei Române


şi oaspeţi străini

Poliţie


Copacii dispăreau zi de zi, câte un pic.Majoritatea caselor, dacă nu chiar toate, din cartierul Gârcinsunt construite fără autorizaţie. După unii localnici, sunt pestezece mii de rromi care locuiesc în acest cvartal al oraşului.Situat la baza muntelui, pădurea „le intră în casă“ gratuit. Cu oaşa sursă de gologani, rromii n-au stat pe gânduri şi s-au pus petreabă. Ilegal, evident. Unii, cu caii şi cu copiii, ziua şi noaptea,urcă pe munte şi taie pomi. Alţii şi-au improvizat gatere şiprelucrează buşteni, vând grinzi şi scândură pe dimensiuni.Primii primesc câţiva bani, iar grosul intră în buzunarele„prelucrătorilor-comercianţi“.

Faţă de cei mulţi din cartier, ce îşi duc viaţa după o zi pealta, se vede bunăstarea celor din reţeaua, neorganizată, devalorificare a lemnului.

Sunt, însă, bine organizaţi la comercializare. Găsesccomenzi, încasează bani buni şi fac transportul cuantemergător, tot de ai lor, ca marfa să ajungă în siguranţă.

PPăădduurree ssaallvvaattăăddee ppooll ii ţţ iişştt ii

Aşezat la „topirea“ muntelui în şes,la 15 kilometri de Braşov şi înapropierea arterei rutiere naţionalece leagă Muntenia de Transilvania,Săcele este poarta spre masivelePiatra Mare şi Ciucaş şi atrageturişti prin peisajul natural de ofrumuseţe rară. Vestiţii mocaniau fost daţi uitării de„întreprinzătorii“ cu rezultaterapide şi vizibile, ce au oîndeletnicire ilicită şi distrugătoare:furtul de lemne.

Sute de metri cubiau fost prelucrate şivândute. Se vede şi înprosperitate, dar mai alesîn dezgolirea muntelui.Cine ştie peisajul naturalde altădată, e uimit cândvede cum arată astăzi.

Presa locală scria că, în ultimii ani, aproape 500 dehectare de pădure au dispărut, în timp ce nivelul de trai alunora din cartierul Gârcin a crescut fără justificare legală.

Reclamaţii, dar şi autosesizare. În mai multecantoane din zona Săcele, pădurea se rărea văzând cu ochii.Angajaţii Regiei Publice Locale a Pădurilor nu puteau face faţăfurturilor şi, aproape zilnic, reclamau poliţiei dispariţia unorcantităţi importante de lemn. Situaţia operativă evidenţiaînmulţirea faptelor infracţionale în domeniul silvic. Braşovul, în2013, urcase în „top 5“ la acest indicator. Sutele de metri cubide lemn dispărute arătau existenţa unui fenomen în păduriledin preajma orăşeului Săcele.

Au urmat patru luni în care poliţiştii şi-au organizatdemersurile pentru a documenta faptele şi identificapersoanele care tăiau pomii, pe cele care prelucrau şi vindeauilegal lemnul. Multe zile de observaţie printre copaci,verificarea firmelor, puţine la număr, cu domeniu deprelucrare lemn, depistarea transporturilor ilegale de grinzi şiscânduri şi alte activităţi în scopul combaterii furtului dematerial lemnos.

„A fost o muncă titanică să probăm furtul. În pădurerromii tăiau şi cărau pomii şi noaptea. Foloseau cai, legaubuşteanul cu un sistem special ca atunci când observau că sunt

Poliţie


urmăriţi lăsau buşteanul şi fugeau cu calul. Sau spuneau că l-augăsit şi îl duc acasă pentru foc. Foarte greu să dovedeşti cine a tăiatarborele. Mulţi şi-au improvizat gatere şi prelucrau buştenii, darspuneau că lucrează pentru ei sau pentru rude... “ spune comisarCosmin Codrescu, şef Serviciu Ordine Publică, alInspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov.

Simţind poliţiştii pe urmele lor şi văzând că îşi pierdjobul, care însemna sursa de venit, rromii „tăietori“ deveniserăviolenţi, aruncau cu pietre în oamenii legii. Efortul poliţiştilor,a fost uriaş, dar cu folos. După lunga perioadă de informare şidocumentare au organizat 13 percheziţii, 10 în Săcele şi trei înalte judeţe, cu scopul de a identifica persoane care sustragmaterial lemnos, care debitează buşteni fără autorizaţie,confiscării instalaţiilor artizanale şi a bunurilor folosite înproducerea infracţiunilor. Au participat 120 de poliţişti, 110jandarmi şi 20 de lucrători silvici. Rezultatul percheziţiilor afost impresionant: 98 de metri cubi de lemn confiscaţi într-odimineaţă, nouă drujbe şi 13 lame pentru drujbă, 15.150 de lei,14 instalaţii artizanale pentru debitat lemn, 72 de pânze defierăstrău, 33 de pânze circulare, 22 de telefoane mobilefolosite pentru comunicarea între cei implicaţi în furtul delemn, un autoturism, un autocamion, două compresoare şi unpanou electric.

Au fost aplicate 15 sancţiuni contravenţionale, iar optpersoane au fost reţinute pe bază de ordonanţă pentruinfracţiuni silvice şi spălarea banilor.

S-a făcut linişte în cartierul Gârcin, chiar şi branşărileilegale la reţeaua ENEL s-au întrerupt, acţiunile de combaterea defrişărilor şi comercializării ilegale de material lemnos şi-auatins scopul. Monitorizarea zonei, însă, continuă.

n Mircea Stoian

PPăădduurree ssaallvvaattăăddee ppooll ii ţţ iişştt ii

Poliţie


Braconieri „încolţiţi” cu focuri de armă. La primeleore ale dimineţii, nimic nu părea să tulbure liniştea DuminiciiPaştilor în comuna bistriţeană Romuli. Poate doar uşoaraumbră de regret a agentului principal Gheorghe Leah că, înaşa zi de mare sărbătoare, nu putea fi lângă familie. Picase deserviciu. „Asta e! Se mai întâmplă!” şi-a spus tânărul poliţist. Îşiîndesă cascheta pe cap şi dădu să iasă din postul de poliţie. Înclipele următoare, un apel telefonic avea să declanşeze osarabandă în toată regula. Trei bărbaţi, ce cărau raniţevoluminoase, fuseseră văzuţi de către un paznic de vânătoare,în pădurea de la Plaiul Ţiganului. Doi dintre ei purtau şi puşticu lunetă. Rapid, poliţistul a anunţat Secţia Rurală Năsăud şi,împreună cu pădurarul de serviciu, a plecat în trombă sprelocul indicat. Lascurt timp, şi-aufăcut apariţia, casă dea o mână deajutor, mai mulţivânători, săteni şipădurari. În ziuaaceea nu seanunţase vreovânătoare legală,nefiind eliberatănicio autorizaţie. Nu puteau fi decât braconieri. „Ajunşi înpădure, am observat urme de paşi prin stratul de frunze uscate.Indivizii se ascunseseră în spatele unor stânci, cam la 100 demetri distanţă, pândind mişcarile noastre. Când am strigat „Stai!Poliţia!”, braconierii au ţâşnit din ascunzătoare şi au luat-o lagoană cât îi ţineau picioarele, abandonându-şi bagajele. Terenuleste accidentat în zonă. Împreună cu paznicul de vânătoare, amalergat după ei. Degeaba i-am somat de mai multe ori. La unmoment dat, s-au oprit, iar unul dintre ei şi-a îndreptat puşcaspre mine” spune agentul principal Gheorghe Leah, ajutor şefde post în Romuli. Poliţistul nu s-a speriat de ţeavaameninţătoare a puştii şi, după ce i-a mai somat o dată pebraconieri, în timp ce alerga, a tras şase focuri de pistol în aer.Speriaţi, amatorii de vânătoare ilegală şi-au continuat fuga.Unul a sărit într-o râpă adâncă, săpată de apa râului Sălăuţa,şi-a pierdut arma şi a căzut în mâinile urmăritorilor, fiindîncătuşat. Însoţitorii lui l-au abandonat, pierzându-se înafunzimile pădurii. Dus la audieri, fugarul prins, iniţialsusţinea sus şi tare că nu deţine armă, a declarat poliţiştilor cucine a braconat. „Ceilalţi doi indivizi au fost ridicaţi de-a acasă,din comuna Parva. Ulterior, au fost găsite ambele arme devânătoare, dar şi raniţele. În bagaje se găseau carnea, blănurile şi

Bărbatul ridică arma cu lunetă la ochi, ţinteşte cu grijă şi apasă petrăgaci. Detunătura alungă un stol de păsări. Aproapeinstantaneu, ursul urmărit se prăbuşeşte greoi pe iarbaluminişului. Vânătorul rânjeşte satisfăcut. Se gândeşte că va luabani frumoşi pe blana şi capul superbului exemplar. Ajutat de cei doiînsoţitori, începe să hăcuiască leşul nefericitului animal.

Plaiul Ţiganului, „a

capetele animalelor împuşcate. Bărbaţii, cu vârste cuprinse între28 şi 40 de ani, vânaseră un urs şi doi ţapi, prejudiciulridicându-se la o valoare de aproape 50.000 de euro” mai spuneLeah. Pentru curajul şi fermitatea arătate, tânărul om al legiia fost premiat, de Ziua Poliţiei Române, de cătrepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Hoţi de drujbe şi flexuri, încercuiţi de poliţişti.În toiul unei nopţi de vară, când era de serviciu la patrulaintercomunală, agentul principal Gheorghe Leah a fost sunatde la Poliţia Oraşului Năsăud. „Mi s-a comunicat că unautoturism, ce venea dinspre comuna Telciu, nu a oprit la

Poliţie


„anticamera“ închisorii

semnalele regulamentare ale poliţiştilor. Imediat, am ieşit laşosea. Maşina, una puternică, de fabricaţie germană, se apropiacu viteză. Am făcut semn şoferului să oprească. Inutil! Aşa că,am pornit în urmărirea autoturismului. Cu sirena şi girofarul înfuncţiune, bineînţeles. Totodată, i-am anunţat pe colegii dindispeceratele de la Secţia 6 Poliţie Rurală Năsăud şi I.P.J.Maramureş. Într-o curbă, din cauza vitezei mari, maşinarespectivă a intrat într-un capăt de pod. Din autovehicululavariat, au sărit trei bărbaţi care au dispărut rapid în pădure. Înporbagajul maşinii abandonate, am descoperit 10 bormaşini, 15flexuri şi 17 drujbe. Toate de firmă!” rememorează Leah. Înnoaptea aceea, cei trei hoţi, de loc din Baia Sprie, judeţul

Maramureş, spărseseră un magazin de unelte electrice dinIlva Mică şi sperau să se întoarcă cu „prada” acasă. Îndimineaţa următoare, un vânător din Romuli a sunat lapostul de poliţie şi le-a spus oamenilor legii că a văzut treipersoane, străine de localitate, în pădurea de la PlaiulŢiganului. Poliţiştii s-au organizat repede şi, împreună cusăteni şi pădurari, i-au înconjurat pe cei trei infractori. Dois-au predat pe moment, fiind încătuşaţi. Al treilea bărbat afugit să se ascundă sub un trunchi uriaş de copac. „L-amvăzut, am alergat după el, l-am prins şi i-am pus cătuşele” maispune, cu modestie, curajosul poliţist bistriţean.

n Cătălin Eftene

Profesionişti

Toţi refuzau funcţia. După o misiune externă,eram în postura în care au fost mulţi colegi veniţi după omisiune afară: nu aveam loc în nicio structură. Într-o zi m-achemat inspectorul şef şi m-a întrebat dacă vreau să fiupurtător de cuvânt al I.J.P. Dolj. Se aştepta să refuz, cum aufăcut alţii. Era o perioadă când inspectoratul „arăta“ rău laimagine şi comunicare. Când i-am spus că accept, nu-i veneasă creadă, m-a întrebat încă o dată dacă vreau. N-a fost delocuşor, a trebuit să gestionez situaţii precum scandalurile

dintre interlopi, focuri de armă în stradă, dar şi altele. Cred cămi-am făcut bine treaba, am încercat să comunic eficient şicorect.

Lait-motiv. Plecarea într-o misiune externă deveniseun lait-motiv. Sau poate era la modă să mergi afară. Eu amconsiderat că este o provocare, că te poţi „măsura“ cu poliţiştidin alte ţări, pe un teren neutru. Îmi doream să merg, dareram tânăr ofiţer şi căsătorit de puţin timp. Însă, într-o seară,fără ca eu să spun ceva, soţia mi-a zis că dacă vreau pot săîncerc şi eu. Am fost suprins, dar n-am stat pe gânduri. Dupăcursul de monitor ONU, de la I.S.O.P., a urmat verificarea,examenul de selecţie, cu experţi internaţionali ai NaţiunilorUnite. Greu, dar eram pregătit. Am fost al doilea din serie şiam avut dreptul să aleg unde merg în misiune. Era în 2003 şiplecam în prima misiune externă, în Kosovo. O misiune demenţinere a păcii sub egida ONU. Atunci conflictele erau încăfrecvente şi intense, iar poliţiştii internaţionali funcţionau caun tampon între cele două tabere: albanezi şi sârbi. Şi acoloam parcurs toate etapele, am început ca simplu poliţist într-oechipă de patrulare, trei schimburi, trei luni, la o secţie înapropiere de Pristina. După 90 de zile, am fost avansat şefulpatrulei respective, timp de vreo şase luni. Promovarea s-afăcut în urma rezultatelor muncii şi a interviului cu şefulsecţiei. Funcţia era de coordonare a poliştilor locali de originealbaneză, pe care am îndeplinit-o până la încheierea primeimisiuni în Kosovo.

Acasă, familia era mai numeroasă, soţia născuseprimul copil. Sigur, nici nu îndrăzneam să-i spun că mi-arămas gândul la misiunile internaţionale. Ea, însă, a simţit şimi-a spus că dacă vreau pot să mai încerc.

Aşa că am plecat în a doua misiune, 2006 - 2008, dedata aceasta în Statul Major al Forţelor de Poliţie din Kosovo.Iar după vreo patru luni am acces pentru o funcţie deconducere administrativă în statul major general. Aveam însubordine un colectiv de 20 - 22 de persoane.

A fost purtător de cuvânt al unuiadintre cele mai solicitate inspectoratejudeţene de poliţie. Le-a transmiscetăţenilor ce şi cum s-a rezolvat ospeţă sau cum au acţionat poliţiştiidoljeni pe un caz punctualşi notoriu. Ofiţer de carieră, poliţistcare a trecut prin întreg fluxulprofesional ce presupune acumularede experienţă. Şi-a verificat pregătireaîn ţară şi în trei misiuniinternaţionale. Toate în Kosovo.Comisar şef Adrian Căpraru,astăzi, şeful Secţiei 5 Craioviţa Nouăa Poliţiei Municipiului Craiova, îşispune „povestea vieţii“.

„Am realizat că aceasta-i munc

Profesionişti

A treia misiune în Kosovo a fost între 2010 - 2012.Situaţia era calmă şi sub control şi s-a trecut la un proces deinstruire a forţelor locale de poliţie pentru un standardeuropean. Misiunea fusese preluată de UE. Anumite atribuţii,însă, nu au putut fi transmise către forţele locale, cum ar ficele de crimă organizată, crime de război, mare corupţie şiinfracţiuni de poliţie economică folosind fonduri europene.

Am fost numit de M.A.I. comandantul contingentuluide poliţişti români din Kosovo. Participam la toate întâlnirilecu ceilalţi şefi de contingente şi comanda misiunii, unde sediscutau probleme de strategie şi implicarea ţărilor respective.

Prima sesizare, primul caz. Regula era ca oproblemă sesizată în timpul serviciului să rămână la echiparespectivă până la rezolvare, nu se făcea delimitare întrejudiciar, cercetări penale ş.a. Eram de serviciu şi a fostreclamată o spargere de locuinţă. Şeful de secţie, un american,m-a trimis cu doi colegi la cercetare la faţa locului. Ajunşi la

destinaţie am făcut tot ceea ce face un poliţist român la unasemenea caz: cercetare, proces verbal de constatare, amaudiat partea vătămată şi martorii, am întocmit dovada deridicare a probelor ce ne erau necesare...

Cu toate cele menţionate m-am prezentat la american.Foarte contrariat, acesta m-a întrebat ce erau aceledocumente. I-am explicat tot ce am făcut şi ce reprezintădosarul. Mirat mi-a spus: „eşti primul poliţist care vine de la cazcu dosarul complet după trei ore de la sesizare...“

Revenirea la secţie. Faptul că am venit la secţie nueste un pas înapoi, ci dimpotrivă, este urmarea firească a totceea ce am făcut până acum. Când am venit aici la secţie,printre poliţişti, oameni care vin cu probleme, cu hoţi şitâlhari, am realizat că această muncă mi-a dorit s-o fac, pentruasta am absolvit Academia de Poliţie. Am visat să prind hoţi,să strâng probe, să fac dosare... Să apăr legea.

n Mircea Stoian

n ca pe care mi-am dorit s-o fac“

Legislaţie


Dispoziţiile Noului Cod penal, adoptat prin Legea nr.286/20091, aduc schimbări majore şi în cazulinfracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.Acestea sunt prevăzute de art. 289-309, iar în concret,cele de corupţie la art. 289-294. La stabilirea

conţinuturilor infracţiunilor de corupţie s-au avut în vedere, pe deo parte, reglementarea acestor fapte în Codul penal în vigoare, iarpe de altă parte, dispoziţiile din Legea nr. 78/20002 cu modificărileşi completările ulterioare, inclusiv cele produse prin Legea nr.161/20033.

Astfel, potrivit art. 289, constituie infracţiunea de luarede mită fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentrusine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloasecare nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase,în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea oriîntârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale deserviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestorîndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şiinterzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică saude a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşitfapta.

Vechiul Cod penal definea infracţiunea de luare de mităprin raportarea la scopul urmărit de făptuitor (în scopulîndeplinirii, neîndeplinirii sau pentru a întârzia îndeplinirea unui

act referitor la îndatoririle sale de serviciu), în timp ce prevedereadin Noul Cod penal se referă la o multitudine de situaţii în care opersoană ia mită în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea,urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor laîndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui actcontrar acestor îndatoriri.

De altfel, s-a remarcat deja în literatura de specialitate, cătextul art. 289 este foarte asemănător cu textul actual din Codulpenal francez.4

A fost necesară această modificare pentru a se renunţa ladistincţia actuală între luarea de mită şi primirea de foloasenecuvenite, cu privire la situaţia în care înţelegerea a avut locînainte de efectuarea actului, dar bunurile s-au remis ulterior.Astfel, s-a eliminat cerinţa esenţială a anteriorităţii în raport curealizarea actului de serviciu, realizându-se absorbirea infracţiuniide primire de foloase necuvenite în conţinutul luării de mită. 5

O altă consecinţă a acestei noi incriminări se referă lafaptul că pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii vorconstitui modalităţi ale infracţiunii şi în cazul în care sunt săvârşiteulterior neîndeplinirii sau îndeplinirii cu întârziere a îndatoririlorde serviciu.6

Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede că fapta prevăzută laalin. 1, săvârşită de una dintre persoanele arătate în art. 175, alin.(2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu

Articolul prezintă modificările aduse de Noul Cod penal(Legea nr.286/2009) infracţiunii de luare de mită. Seprecizează că acest nou cod penal aduce schimbărimajore în cazul infracţiunilor de serviciu sau în legăturăcu serviciul, ţinându-se cont de dispoziţiile vechiului codpenal, dar şi de prevederile Legii nr. 78/2000, privindprevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.Prevederea din Noul Cod penal se referă la omultitudine de situaţii în care o persoană ia mită înlegătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea oriîntârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririlesale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unuiact contrar acestor îndatoriri. De asemenea, suntschimbări raportate la subiectul activ al infracţiunii şila cuantumul pedepsei.

Infracţiunea de luare de m

Legislaţie


neîndeplinirea, întârzierea îndepliniriiunui act privitor la îndatoririle sale legalesau în legătură cu efectuarea unui actcontrar acestor îndatoriri.

Aliniatul ultim prevede că banii,valorile sau orice alte bunuri primite suntsupuse confiscării, iar când acestea nu semai găsesc, se dispune confiscarea prinechivalent.

Schimbarea propusă prin NoulCod penal înseamnă pedepse maireduse pentru infracţiunile de corupţiedecât cele din vechiul cod, precum şidezincriminarea unor fapte decorupţie cu frecvenţă ridicată în viaţasocială românească.

Vechiul Cod penal (art. 254)pedepsea luarea de mită cu închisoare dela 3 la 12 ani, iar dacă funcţionarulexercită o funcţie de conducere saucontrol pedeapsa este de la 3 la 15 ani.

Potrivit art. 289 alin. 1 din noul cod penal luarea de mităse va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani pentru funcţionariipublici cu atribuţii de decizie, iar pentru funcţionarii privaţilimitele de pedeapsă se vor reduce cu o treime7.

Codul penal actual incriminează ca luare de mită şi faptafuncţionarului de a nu respinge promisiunea sau oferta de bani saualte foloase. Noul cod penal nu mai prevede ca infracţiune oasemenea faptă.Pentru unii autori, această prevedere a Noului Cod penal sejustifică prin faptul că această modalitate a nerespingerii nu seregăseşte nici în alte legislaţii (spaniolă, portugheză, germană,franceză), nici în textul Convenţiei penale privind corupţia.8

O altă opinie9 susţine faptul că eliminareanerespingerii poate fi un progres în domeniul politicii penale,actuala reglementare fiind excesivă. Totuşi, alţi autori10

consideră că noul cod penal sancţionează orice fel deacceptare a unei sume de bani ori de alte foloase, tacită sauexpresă, astfel încât, deşi nerespingerea primirii unei sume debani ori alte foloase nu este prezentă în art. 289, persoanacăreia i se oferă bani va comite infracţiunea de luare de mită,dacă acceptarea este tacită.

Importanţă prezintă şi prevederea din art. 289 alin. 2al noului cod penal, potrivit căreia luarea de mită nu va maiconstitui infracţiune dacă fapta a fost comisă pentru ca unfuncţionar public fără atribuţii de decizie sau un funcţionarprivat să-şi îndeplinească în mod legal atribuţiile. Astfel,dacă un medic primeşte o anumită sumă de bani pentru a-l

trata pe pacient, dacă un funcţionar oarecare cere şi va primibani pentru a-i rezolva cetăţeanului mai repede osolicitare la care are dreptul (după ce funcţionarul vatergiversa rezolvarea până când cetăţeanul va pricepe ce arede făcut), sau dacă un profesor va primi un stimulent ca să seocupe mai mult de un elev ori un notar sau avocat să-şi facădatoria mai conştiincios, beneficiarii acestei activităţi nu vormai fi pedepsiţi.

Astfel, potrivit art. 289, Noul cod penal, subiect activ alinfracţiunii de luare de mită nu poate fi decât un funcţionar public.În art.308 se prevede că dispoziţiile art. 289-290 din Noul codpenal, privitoare la funcţionarii publici se aplică în modcorespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cupersoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără oremuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul uneipersoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175, alin. 2 NC. pen.ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Potrivit art. 293, Noul cod penal, dispoziţiile art. 289 şi art.290 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, pe bazaunui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cuprivire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile laacest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară înbaza legii române ori în baza unei alte legi. În conformitate cu art.175, Noul cod penal, alin. 1, funcţionar public,11 în sensul legiipenale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar,cu sau fără remuneraţie: � exercită atribuţii şi responsabilităţi,stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puteriilegislative, executive sau judecătoreşti � exercită o funcţie dedemnitate publică sau o funcţie publică de orice natură � exercită,singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regiiautonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridicecu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate derealizarea obiectului de activitate al acesteia.

În privinţa elementului material, infracţiunea de luare demită, potrivit NCP, se poate realiza doar printr-o acţiune, diferitfaţă de vechiul Cod penal în care se putea realiza şi printr-oinacţiune. Acţiunea poate consta în pretinderea sau primirea debani sau alte foloase ce nu i se cuvin făptuitorului, ori în acceptareapromisiunii unor astfel de foloase.

Astfel, într-o speţă12, un ofiţer de poliţie a pretins şi primitde la tatăl unui minor infractor, internat la un centru de minori,suma de 20.000 lei şi 50 de mărci germane pentru a-l scoate peminor din acel centru. Prima instanţă l-a condamnat pe inculpatpentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art.254, alin. 1, C.pen., vechiul Cod penal.

În apel s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în abuz înserviciu, cu motivarea că, deşi primirea banilor a avut legătură cu

e mită în Noul Cod penal

Legislaţie


punerea minorului în libertate, inculpatul a lăsat să se creadă că vada o destinaţie licită, şi anume că vor fi folosiţi pentru acoperireaprejudiciului.

Recursul declarat de procuror în cauză este fondat. Însituaţia în care un funcţionar , cum este cazul în speţă, pretinde oriprimeşte bani ce nu i se cuvin pentru a îndeplini sau nu un actprivitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a face un actcontrar acestor îndatoriri, este irelevantă pentru existenţainfracţiunii, împrejurarea că funcţionarul indică sau nu corect cedestinaţie urmează să dea banilor primiţi, importantă fiind poziţialui subiectivă privitoare la primirea foloaselor în legătură cuîndatoririle sale de serviciu.

De asemenea, şi cel care dă banii sau foloasele se poate aflaîn eroare de fapt cu privirea la destinaţia acestora, dar şi aceastăîmprejurare este lipsită de relevanţă, pentru că nu este condiţionatăexistenţa infracţiunii de luare de mită de preexistenţa infracţiuniide dare de mită, cele doua infracţiuni fiind autonome.13

Într-o altă speţă, s-a reţinut în fapt că inculpatul eraîncadrat la Primăria comunei Dragomireşti, judeţul Neamţ, cainspector de specialitate cadastru şi a fost solicitat de denunţătorulG. C. să cumpere un teren situat în intravilanul şi extravilanulcomunei Dragomireşti, să-i întocmească schiţele de plan pentrucele 11 parcele ce totalizau suprafaţa de 5, 6 hectare. La sfârşitullunii noiembrie 2002, inculpatul, potrivit atribuţiilor de serviciu,i-a dat denunţătorului planurile de situaţii, din care şase erauincomplete. După ce le-a completat, la insistenţa denunţătorului,inculpatul i-a mai eliberat 5 planuri, condiţionând eliberareaultimului de darea sumei de 3.000. 000 lei vechi.14

Codul penal actual prevede că primirea de foloasenecuvenite de către un funcţionar, după ce a îndeplinit un act la

care era obligat prin atribuţiile de serviciu, se pedepseşte cuînchisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit noului cod penal, asemeneafaptă nu va mai fi infracţiune.

Astfel, în Noul Cod Penal, nemaifiind incriminatăinfracţiunea de primire de foloase necuvenite, nu se mai facedistincţie între momentul primirii, pretinderii sau acceptării defoloase necuvenite, astfel încât primirea folosului dupăîndeplinirea actului de serviciu nu mai trebuie să fie precedată depretinderea sau acceptarea unei promisiuni.

Practica judiciară confirmă că infracţiunea subzistă chiardacă folosul pretins sau promis făptuitorului nu i se mai remiteefectiv. Ori de câte ori neîndeplinirea atribuţiilor de serviciuconstituie infracţiune prin ea însăşi, luarea de mită va intra înconcurs cu acea faptă penală.

Dacă darea de mită se va face către un funcţionar publicfără atribuţii de decizie ori către un funcţionar privat, pentru caacesta să-şi îndeplinească în mod corect atribuţiile de serviciu orisă urgenteze îndeplinirea lor, fapta de dare de mită nu va maiconstitui infracţiune.

n Conf. univ. dr. Ionuţ Andrei Barbu

Bibliograf ie:

1. Alexandru Boroi, Drept penal, Partea specială, Conform NouluiCod Penal, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011.2. Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş,Costică Păun, Mirela Gorunescu, Norel Neagu, MaximDobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal Comentat,vol. II Partea specială, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.3. Claudia-Florina Uşvat, Infracţiunile de corupţie în contextulreglementărilor europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti,2010.4. Gabriel Caian, Elemente de noutate în reglementarea infracţiunilorde corupţie, Revista Forumul Judecătorilor, nr. 4/ 2010.5. http://www.forumuljudecatorilor.ro6. Revista Dreptul nr. 11/1996

1 Publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009.2 Publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000.3Publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21.04.2003 4Claudia- Florina Uşvat, Infracţiunile de corupţie în contextulreglementărilor europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, Bucureşti,2010, p. 156.5http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Art-14-forumul-judecatorilor-nr-4-2010.pdf6Gabriel Caian, Elemente de noutate în reglementarea infracţiunilor decorupţie, Revista Forumul Judecătorilor, nr. 4/ 2010.7Conform art.308 Noul cod penal.8Este vorba despre Convenţia Penală privind Corupţia, adoptată laStrasbourg la data de 27 ianuarie 1999; a se vedea şi Claudia-FlorinaUşvat, op.cit., p. 140.9Gabriel Caian, op.cit.10Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, CosticăPăun, Mirela Gorunescu, Norel Neagu, Maxim Dobrinoiu, MirceaConstantin Sinescu, Noul Cod Penal Comentat, vol. II Partea specială,Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.527.11Alexandru Boroi, Drept penal, Partea specială, Conform Noului CodPenal, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 370.12Curtea Supremă de Justiţie, Secţia militară, decizia nr. 11/1995,Dreptul, nr. 11/1996, p. 127.13Alexandru Boroi ,op.cit., p. 371.14I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 511/2004, în Alexandru Boroi,op.cit., p. 371.

Din adolescenţă, părinţii îlîndrumă spre o carieră militară şiva face parte, pentru o scurtăperioadă de timp, dintr-unescadron de cavalerie condus de

fratele său, Teodor. Încheie studiilesecundare militare cu gradul de praporcic(subloco te nent). Dând dovadă de cali tăţiintelec tuale excelente, în 1841 pleacă laParis pentru a urma cursurile Şcolii Politeh -nice. În acest mediu social şi intelectual îlcunoaşte pe C.A. Rosetti, cu care va lega ostrânsă prietenie.

În februarie 1848, în momentulizbucnirii revoluţiei franceze, Brătianu seimplică în mişcările studenţeşti ce urmă -reau răsturnarea Monarhiei din iulie.Ajunge înapoi în ţară, în momentul în careefervescenţa revoluţionară a paşoptiştilorera în plin avânt, astfel că Brătianu devineunul din susţinătorii activi ai noilor idei.Face parte din Comitetul revoluţionar dela Bucureşti, este secretar al Guvernuluiprovizoriu şi Prefect al Poliţiei Capitalei întimpul evenimentelor. După înfrângereamişcă rii, pleacă în exil la Paris de unde vasprijini cauza naţională a românilor în faţaopiniei publice occidentale.

Întors în ţară în 1857, se angajeazădin plin în activităţi de susţinere a cauzeiunioniste. Este ales membru în DivanulAd-hoc şi în Adunarea Electivă de laBucureşti, unde votează dubla alegere a luiAlexandru Ioan Cuza. Cu toate acestea,ideile sale, ce urmau linia unui liberalismradical şi care nu erau agreate de domnulPrincipatelor Unite, îl vor ţine pe Brătianudeparte de funcţii politice foarteimportante în stat, pe timpul domniei luiCuza. Mai mult, împreună cu prietenul săuC.A. Rosetti, se numără printre lideriimişcării de opoziţie împotriva domnito -rului. Joacă un rol decisiv în aducerea luiCarol pe tronul României şi este unuldintre artizanii unificării mişcării liberale,la 24 mai 1875, când odată cu fondarea

Ion C. BrătianuMiniştrii de interne ai României

A fost unul dintre cei mai importanţi oameni de statromâni din secolul al XIX-lea. S-a născut la 2 iunie 1821,în satul Florica (Argeş). Făcea parte dintr-o familieboierească, fiind al cincilea copil al stolnicului ConstantinBrătianu. Primele învăţături le urmează acasă, sub atentaîndrumare a dascălului Nicolae Simonide.

Partidului Naţional Liberal, Ion C.Brătianu este ales preşedinte al noiiformaţiuni politice.

După 1876 ascensiunea sa politicăia avânt. Deţine în mai multe legislaţiiportofoliul de prim-ministru, ministru deinterne, de finanţe şi de război. Caministru de interne, (şapte legislaturi, cucâteva pauze, din 1867 până în 1887) în1867, a ordonat punerea în aplicare aLegii Terenulilor agricole, adoptată în1866, dar neaplicată de teama frămân -tărilor ţărăneşti. De asmenea, a susţinutLegea pentru reînfiinţarea birourilor depaşa poarte, care avea ca scop oprireaafluxului de emigranţi ilegali, între care seaflau mulţi agenţi ruşi şi austrieci. Aapărut regulamentul pentru trăsurilepublice, care reglementa staţionarea şicirculaţia acestora pe străzile oraşelor. Afost creat Serviciul Circulaţiei în cadrulPrefecturii Poliţiei Capitalei.

După câştigarea alegerilor diniunie 1876, Ion C. Brătianu este numitpreşedinte al Consiliului de Miniştri. Peplan extern se profila un nou conflictruso-turc, ce se va declanşa efectiv la 12aprilie 1877. Diplomaţia românească vede

în acest război o nesperată oportunitate:obţinerea independenţei de stat aRomâniei. Astfel, în şedinţa solemnă aAdunării Deputaţilor din 9 mai 1877, la ointerpelare a lui Nicolae Fleva privindsituaţia ţării, ministrul de externe MihailKogălniceanu rosteşte celebrul discurs ceproclama indepen denţa României. Aceastaînsă va fi cucerită, de facto, prin jertfa pecare soldaţii români au dat-o pe câmpulde luptă, în bătăliile pentru cucerirearedutelor Griviţa, Plevna şi Rahova.Turcii se predau la 28 noiembrie 1877.

În urma tratatului de pace, de la 1iulie 1878, independenţa României esterecunoscută. Acest dezi derat îndeplinit,guvernul României a pornit pe caleaadoptării unor reforme menite să ducă lamodernizarea României: înfiinţareaBăncii Naţionale (1880), răs cum părareacăilor ferate (1880), procla marearegatului (14 martie 1881), con struirea a3.000 km de căi ferate şi şosele, legeaelectorală (1884), autocefalia Biseri ciiOrtodoxe Române (1885), legea pentruîncurajarea industriei naţionale (1887).

Deşi bogată în realizări, lungaperioadă a guvernării lui Ion C. Brătianu(24 iulie 1876-20 martie 1888), de fapt ceamai îndelungată din istoria modernă aRomâniei, suportă spre finalul inevita biluldeclin mani festat adesea în politicaromâneas că. Ion C. Brătianu părăseşteputerea în 1888, înconjurat de o ostilitategenerală.

La retragerea sa, România era unstat puternic, consolidat, un regatindependent. „În politică - afirmaBrătianu - înainte de toate, să fim români.Politica noastră trebuie să fie naţională,adică toate interesele române trebuiedezlegate prin ţară, în ţară şi numai înfolosul României, şi al nimănui altuia.“

Contemporanii l-au numit „fonda -torul dinastiei de la Florica“. Trei dintrefiii săi, Ionel, Vintilă şi Dinu, precum şinepotul Gheorghe i-au continuat operapolitică.

S-a stins din viaţă la 4 mai 1891, lavârsta de 70 de ani. La 21 mai 1891,cotidianul francez „La Liberté“ îşideschidea ediţia aducând un elogiu opereipolitice a lui Ion C. Brătianu, afirmândprintre altele: „Românii nu mai sunt unpopor batjocorit ci o naţie respectată, pe careEuropa va trebuie să conteze. Toate acesterezultate par aproape de necrezut. Românii ledatoresc unor oameni, primul dintre ei fiindIon C. Brătianu“.

n Miliana Şerbu


Fonduri europene

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, abordareafondurilor europene se realizează integrat. Structurile careadministrează şi coordonează utilizarea fondurilorstructurale, fondurilor dedicate domeniului afaceri interne şigranturile externe, lucrează într-o manieră coordonată, fără

suprapuneri în realizarea obiectivelor instituţionale.Pe palierul fondurilor dedicate segmentului Afaceri

Interne, Serviciul Evaluare Necesitate Finanţare şi FonduriEuropene, din cadrul Direcţiei Schengen are rolul de AutoritateResponsabilă administrând Programul General Solidaritatea şiGestionarea Fluxurilor Migratorii, iar începând cu anul 2014,Direcţia Schengen va administra şi Noul Cadru Financiar 2014-2020, cu fonduri dedicate aceluiaşi segment. Biroul GranturiExterne, din cadrul Direcţiei administrează proiecte finanţate dinMecanismul Financiar Norvegian, Fondul de CooperareElveţiano-Român şi urmăreşte identificarea de noi oportunităţi definanţare prin mecanisme de grant.

M.A.I. accesează în calitate de Beneficiar, fonduristructurale precum şi o gamă extinsă de granturi, sub coordonareaUnităţii de Politici Publice. Astfel, se urmăreşte corelareapriorităţilor strategice ale M.A.I. cu surse de finanţarenerambursabile disponibile, astfel încât să se asigure un nivel câtmai ridicat de eficienţă şi performanţă.

Fonduri dedicate şi granturi externe pentrudomeniul Afaceri Interne.

Fonduri dedicate. Pe capitolul de fonduri dedicate,Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul ServiciuluiEvaluare Necesitate Finanţare şi Fonduri Europene – DirecţiaSchengen, are calitatea de Autoritate Responsabilă pentrufondurile acordate României prin intermediul ProgramuluiGeneral „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii”(PG SOLID) 2007-2013, prin cele patru fonduri: Fondulpentru Frontierele Externe, Fondul European de Returnare,Fondul European pentru Refugiaţi şi Fondul European pentruIntegrarea Resortisanţilor Ţărilor Terţe.

Programul General “Solidaritatea şi gestionareafluxurilor migratorii” reprezintă un instrument financiar creatspecial pentru implementarea de către Statele Membre a unorpolitici comune de azil şi migraţie dar şi în vederea instituiriiunui management integrat al frontierei de stat.

PG SOLID, prin obiectivele sale, serveşte nu doarintereselor naţionale ci, în baza principiului solidarităţii,tuturor Statelor Membre Schengen, prin întreprinderea unormăsuri menite să întărească starea de securitate naţională, curespectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Obiectivele generale ale fondurilor PG SOLID sunturmătoarele: � Fondul European de Returnare - sprijinireaşi încurajarea eforturilor depuse de statele membre de agestiona mai bine returnarea, sub toate aspectele sale, pe bazaconceptului de gestionare integrată şi prin prevederea unoracţiuni comune care să fie puse în aplicare de către statelemembre sau a unor acţiuni la nivel naţional � FondulEuropean pentru Refugiaţi - sprijinirea eforturilor depuse destatele membre de a permite resortisanţilor ţărilor terţe cuorigini economice, sociale, culturale, religioase, lingvistice şietnice diferite să întrunească condiţiile de rezidenţă şi de aînlesni integrarea acestora în societăţile europene � FondulEuropean pentru Integrarea Resortisanţilor Ţărilor Terţe -sprijinirea eforturilor depuse de statele membre de a permiteresortisanţilor ţărilor terţe cu origini economice, sociale,culturale, religioase, lingvistice şi etnice diferite să întruneascăcondiţiile de rezidenţă şi de a înlesni integrarea acestora însocietăţile europene � Fondul pentru Frontierele Externe -organizarea eficientă a controalelor la frontierele externe,gestionarea eficientă de către statele membre a fluxurilor depersoane la frontierele externe, aplicarea uniformă de cătrepersonalul pentru paza frontierelor a dispoziţiilor de dreptcomunitar privind trecerea frontierelor externe şiîmbunătăţirea gestionării activităţilor organizate de serviciileconsulare şi de alte servicii ale statelor membre în ţările terţe.

Peste şase miliarde de lei pentru idei de proiecte (II)

Accesarea fondurilor externe nerambursabile reprezintă ooportunitate de a îndepărta obstacolele din calea dezvoltăriiRomâniei şi a debloca potenţialul economic al ţării, prininvestiţii. Totodată, accesarea fondurilor externe nerambur-sabile reprezintă o prioritate asumată de către GuvernulRomâniei prin Programul de guvernare 2013-2016, dar şipentru viitoarea perioadă de programare, 2014-2020. Înacest context, Ministerul Afacerilor Interne şi-a manifestatsusţinut interesul în identificarea şi atragerea acestor fonduri,ca surse complementare de finanţare a priorităţilor stra-tegice, în toate domeniile sale de competenţă.


Fonduri europene

Valoarea totală a fondurilor acordate României peîntreaga perioadă de finanţare 2007 – 2013, prin intermediulacestui Program, însumează aproximativ 60 milioane de euro,iar proiectele finanţate sunt implementate la nivelul mai multorstructuri şi instituţii: Inspectoratul General pentru Imigrări,Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, CentrulNaţional SIS, din M.A.I., Centrul de Cooperare Poliţienească,din I.G.P.R. - M.A.I., Ministerul Afacerilor Externe şi ONG-uri. Sistemul de Management şi Control, care administrează şisupervizează activitatea desfăşurată sub acest Program, estecondus de către Autoritatea Responsabilă (Direcţia Schengen-M.A.I.) şi reuneşte Ministerul Fondurilor Europene, prinintermediul Direcţiei Generale Mecanisme şi InstrumenteFinanciare Nerambursabile, ca Autoritate Delegată,Inspectoratul General pentru Imigrări, ca Autoritate Delegată,Direcţia Generală Financiară a M.A.I., ca Autoritate deCertificare şi Autoritatea de Audit, de pe lângă Curtea deConturi, pentru întreg Programul.

Serviciul Evaluare Necesitate Finanţare şi FonduriEuropene, din cadrul Direcţiei Schengen a administrat şifondurile acordate României, de către Comisia Europeană,prin intermediul Phare şi Facilitatea de Tranziţie, FacilităţiiSchengen şi va juca acelaşi rol şi pentru noul Cadru FinanciarMultianual 2014-2020, pe domeniul Afaceri Interne.

În contextul noului Cadru Financiar Multianual 2014 –2020, aferent domeniului Afaceri Interne, Direcţia Schengenva gestiona doua fonduri: Fondul pentru Securitatea Internă(ISF) şi Fondul pentru azil, migraţie şi integrare. Fondulpentru azil, migraţie şi integrare se va axa pe gestionareaintegrată a migraţiei, în timp ce Fondul pentru securitateainternă va sprijini punerea în aplicare a Strategiei de securitateinternă, printr-o abordare coerentă şi amplă a cooperării îndomeniul aplicării legii (ISF Police) şi va gestiona domeniulfrontiere externe ale UE (ISF Borders&Visas). Valoareatotală alocată acestor fonduri este de aproximativ 120 milioaneeuro, pe întreaga perioadă de finanţare. În cadrul procesului deprogramare, România a fost primul Stat Membru care atransmis Comisiei Europene proiectele de Programe Naţionale(ISF şi AMIF), acestea urmând a fi aprobate până la finalulanului în curs.

Granturi externe. Biroul Granturi Externe din cadrulDirecţiei Schengen şi Direcţia Generală Financiară – ServiciulGestionare Asistenţă Financiară Postaderare, în calitate comunăde Operator de Program, au elaborat Ordinul MinistruluiAfacerilor Interne nr. 149 din 28 octombrie 2014, prin care celedouă structuri sunt desemnate să asigure atribuţiileoperatorului de program. Acest document reprezintădefinitivarea cadrului legal pentru începerea implementăriiMecanismului Financiar Norvegian, la nivelul M.A.I.

La data de 28.06.2013 a fost semnat Acordul de ProgramRO 21 între Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe şiMinisterul Fondurilor Europene pentru domeniul ”Cooperareaîn spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi ainfracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi agrupurilor infracţionale itinerante”, prin care MinisterulAfacerilor Interne a dobândit calitatea de Operator deProgram. Bugetul programului este compus din contribuţianorvegiană în valoare de 5 milioane euro (85 la sută) şicofinanţarea naţională de 882.353 Euro (15 la sută). Obiectivulgeneral al programului este acela de a spori securitateacetăţenilor prin creşterea eficienţei cooperării între autorităţilede aplicare a legii din statele membre Schengen în luptaîmpotriva crimei organizate, inclusiv a traficului de fiinţeumane, precum şi dezvoltarea cooperării şi strângerea relaţiilor

bilaterale între statele aparţinând Spaţiului EconomicEuropean.

Semnarea Acordului de Program a reprezentat acceptareaspre finanţare, cu o rată de eligibilitate de sută la sută, a unui numărde şase „proiecte predef inite” propuse de Ministerul AfacerilorInterne. Acestea urmează a fi implementate de structuri aleM.A.I., denumite „promotori de proiecte” şi sunt următoarele: �a) “Consolidarea coope-rării poliţieneşti dintre Norv egia şiRomânia, pentru combaterea grupurilor infracţionale itineranteşi traf icul de f iinţe umane” (promotor de proiect: I.G.P.R., buget total:3,374,706 euro) � b) “Cooperare în domeniul migraţiei ilegale şi aprotecţiei drepturilor omului” (promotor de proiect: I.G.P.F., bugettotal: 170,310 euro) � c) “Perspectiv e naţionale priv ind compensa-ţiile acordate v ictimelor traf icului de persoane” (promotor de proiect:A.N.I.T.P., buget total: 250.000 euro) � d) “Abordare integrată pentruprev enirea v ictimizării în comunităţile roma” (promotor de proiect:I.G.P.R., buget total: 791,550 euro) � e) “Combaterea criminalităţiieconomice la frontierele Schengen” (promotor de proiect: I.G.P.R.,buget total: 800,000 euro) � f ) “Consolidarea managementuluiciclului informaţiilor în lupta împotriv a crimei organizate şi amigraţiei ilegale, în v ederea creşterii securităţii europene”(promotorde proiect: D.I.P.I., buget total: 686,260 euro).

În urma încheierii Acordului de Program RO 21, pentruoperaţionalizarea prevederilor sale, a fost semnat, la data de 24iulie 2013, Acordul de Implementare a Programului, întreMinisterul Fondurilor Europene şi Ministerul AfacerilorInterne. Acordul de Implementare defineşte responsabilităţilepărţilor şi stipulează modul şi condiţiile de gestionare afondurilor alocate.

La sfârşitul lunii decembrie 2013, Operatorul deProgram a demarat procedura de evaluare a proiectelorpredefinite, aceasta încheindu-se la 10 ianuarie 2014, toateproiectele fiind evaluate pozitiv, cu observaţia că după ce vor fiîncheiate acordurile de parteneriat, vor fi semnate contractelede finanţare şi se vor transfera către promotori sumelenecesare avansului pentru proiectele predefinite. În lunamartie 2014, valoarea grantului a crescut cu 300.000 euro, înacest mod bugetul programului depăşind suma de 6,2 milioanede euro.

Direcţia Schengen mai coordonează gestionareaProgramului de Cooperare Elveţiano-Român la nivelul M.A.I.(denumit şi „Fondul Elveţian”). În cadrul Fondului TematicSecuritate, parte a Programului de Cooperare, funcţionează unComitet Director format din reprezentanţi ai instituţiilor cegestionează programe europene de la nivelul autorităţilor cuatribuţii în domeniul securităţii, respectiv Ministerul AfacerilorInterne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, ConsiliulSuperior al Magistraturii, dar şi reprezentanţi ai societăţii civileşi ai biroului înfiinţat în vederea gestionării acestui program încadrul Ambasadei Elveţiei în România. Şedinţele suntprezidate de către reprezentantul Organismului IntermediarElveţian (SIB), liderul consorţiului responsabil cumanagementul acestui program. Scopul acestui ComitetDirector este de a monitoriza implementarea proiecteloraferente Fondului Tematic Securitate, asigurând legătura întreSDC (Swiss Development and Cooperation Unit) şibeneficiari, Ministerul Afacerilor Interne fiind reprezentat prinDirecţia Schengen, ca membru plin, cu drept de vot.

În anul 2013 au existat opt proiecte în implementarefinanţate prin Fondul Elveţian, derulate de diferite structuri aleM.A.I., în valoare totală de 7.264.214 franci elveţieni, şaptedintre acestea continuând şi în anul 2014.

n Crina Bratanov, Oana Cozma, Eugen Vălean


AApprrii ll iiee 11994444:: Sărbători de PDe parcă nu ar fi fost de ajuns, noaptea de Înviere a fost luminată destrăfulgerările exploziilor bombelor aruncate de aviatorii britanici,experţi în bombardamentul de noapte. Iar în prima zi de Paşti, vizatde raidul american a fost Braşovul, oraşul de baştină al vănătoruluiIAR-80, cu obiectiv secundar Turnu-Severin.

Ultimul trimestru al anului 1943 - sorţii războiului aerian învestul Europei au început să se schimbe în favoareaAliaţilor. Iniţial, în cadrul „Combined Bomber Offensive“superi-oritatea numerică a bombardierelor americane dezi putea fi contracarată de grupurile de vânătoare

germane, încadrate cu piloţi foarte bine pregătiţi; intrarea în luptă aavionului de vânătoare North American P-51 Mustang, echipat cumotorul Packard V-1650-7 (licenţă Rolls-Royce Merlin 66),supraalimentat cu un compresor antrenat mecanic cu două trepte, aînclinat definitiv balanţa în defavoarea Luftwaffe. Cu performanţesuperioare la mare altitudine şi capabil să realizeze escortabombardierelor pe întreg traiectul către ţintele din Germania (cudecolare din Marea Britanie), Mustang-ul a surclasat destul de uşorprincipalii vânători ai Reich-ului: Messerschmitt Bf-109 G şi Focke-Wulf FW-190. Bineînţeles, piloţii germani experimentaţi au sesizatimediat slăbiciunea aparatului american – maniabilitatea inferioarăla viteze mici, astfel că au putut opune o rezistenţă deosebit de dură.Totuşi, numărul lor se împuţina pe zi ce trecea, iar completările,tineri fără experienţă de luptă, cădeau pradă rapid celor şasemitraliere calibru 12,7 mm de la bordul Mustang-ului.

Luând în calcul aceste aspecte, comandanţii militari aliaţinu pierduseră din vedere problema României; odată cueliberarea Italiei de sub controlul fascist, aveau la dispoziţie unvast complex de aerodromuri militare, în zona Foggia-Brindisi-Bari, aflat la aproximativ 900 km de teritoriul românesc. Aici seafla dislocată Armata a XV-a a Aerului americană, responsabilăcu campania feroce de bombardare a României dinprimăvara/vara lui 1944.

Primele trei luni ale anului 1944 au fost relativ liniştitepentru piloţii români detaşaţi în cadrul apărării teritoriului. Înafară de o singură alarmă reală (avioane inamice la sud deDunăre, fără să treacă în spaţiul românesc), pe 4 ianuarie, la careau răspuns Grupurile 1 şi 7 Vânătoare, echipate cu aeronaveIAR-80/81, restul timpului favorabil zborului s-a petrecut prinrealizarea de exerciţii de alarmare şi luptă în patrulă, respectivcelulă. Totuşi, personalul navigant era complet conştient de faptulcă o nouă confruntare cu aviaţia strategică a Statelor Unite aleAmericii nu va întârzia să apară. Iar condiţiile de angajare nu vormai fi asemenea celor de la 1 august 1943...

Iată că începutul luptei de pe cerulRomâniei, în care titani (aşa cum avea să-inumească ulterior, în Jurnalul său, gral. mr. av. (r) Ion Dobran)urmau să cadă fulgeraţi, atât de o parte, cât şi de cealaltă, nu selasă mult aşteptat. La 3 aprilie, avioanele de recunoaştere aleArmatei a XV-a a Aerului execută, la ora 11:30, o misiunedeasupra Bucureştiului, încadrând zona cuprinsă între Chitila şiGara de Nord.

4 aprilie 1944... situaţie meteo foarte bună deasupraRomâniei. În jurul orelor 11:10, de la bazele din Italia decoleazăo formaţie mixtă, compusă din 95 de bombardiere B-17 şi 134 B-24, escortată de avioane P-38 Lightning, având ca obiective zonapetroliferă Ploieşti-Câmpina, respectiv triajul CFR de lângăBucureşti. Începând cu orele 13:00, piloţii Gr. 1 Vt. (Roşiorii deVede), Gr. 7 Vt. (Pipera), Gr. 6 Vt. (Popeşti-Leordeni) şi Esc. 53Vt. (Otopeni) sunt trimişi în aer pentru a lupta contrabombardierelor americane. Ajunşi la 7000 m, altitudinea de zbora camioanelor (codificarea radio pentru bombardierele inamice),zburătorii români intră în hora de foc şi moarte. Roiesc trasoareleîn jur, avioane lovite îşi cară trâmbele de fum după ele, iarvânătorii fac ceea ce ştiu mai bine: revin de fiecare dată la atac.Spre norocul lor, escorta de Lightning-uri pierduse bombar-dierele pe drum, ceea ce le-a permis să atace fără teama de aputea fi interceptaţi. Puneau însă probleme avioanele: deşi bunemanevriere, IAR-urile 80B înarmate cu două mitraliere grele de13,2 mm şi patru mitraliere uşoare de 7,92 mm străpungeau greublindajul bombardierelor, ceea ce necesita menţinerea unorrafale lungi şi dădea posibilitatea mitraliorilor defensivi să-şiregleze tirul pe atacator, care era, de foarte multe ori, lovit. Faţăde aceştia, piloţii IAR-urilor 80C/81C, dotate cu tunuri Ikaria,respectiv Mauser de calibrul 20 mm, atacau impetuos, bazându-sepe puterea de lovire a armamentului de bord.

Supuse unor atacuri repetate din partea vânătorilorromâni şi a omologilor germani, precum şi unui baraj de artilerieantiaeriană bine pus la punct, bombardierele americane încep să-şidestrame formaţiile; în focul luptei, acelaşi lucru se întâmplase şicu piloţii români, care atacau acum giganţii cu patru motoare fiesinguri, fie în celule. Datorită efortului lor, ziua nu a fost delocuşoară pentru americani: românii au fost creditaţi, dupărapoartele vremii, cu 22 de victorii sigure, respectiv trei victorii

Documentar


AApprrii ll iiee 11994444:: e Paşti sub explozii de bombe...

probabile (observaţie asupra sistemului de acordare a victoriiloraeriene în Forţelor Aeriene Regale Române: un monomotor – ovictorie, un bimotor – două victorii, un trimotor/cvadrimotor – treivictorii), în timp ce camarazii din Luftwaffe şi-au însemnat pe”răboj” 12 victorii sigure şi patru probabile, pentru un totalgeneral de 15 bombardiere sigur doborâte. Însă nici americanii nus-au lăsat mai prejos: rafalele expediate de mitralierii bom-bardierelor au fost răspunzătoare pentru avarierea unui număr deavioane de vânătoare româneşti. Au fost loviţi de gloanţelevrăjmaşe: adj. av. Constantin Coman (IAR-81C ”377”), cpt. av.Horia Agarici (IAR-81C ”381”, creditat cu 1 B-24 doborât; a fostultima victorie oficială – cf. Dan Melinte – din şirul început la 23iunie 1941, pe cerul Constanţei, la manşa Hurricane-ului Mk. I ”3roşu” al Esc. 53 Vt.), lt. av. Nicolae Rădulescu (IAR-81C ”318”),adj. av. Ion Dimache (IAR-81C ”327”), slt. av. Victor Arapi(IAR-81C ”340”), slt. av. Mircea Teodorescu (IAR-81C ”388”),slt. av. Gheorghe Prasinopol (IAR-81C ”363”), lt. av. Ioan Micu(IAR-81C ”364”). În luptă cu aeronave P-38 Lightning dinescorta ce pierduse bombardierele a căzut adj. stg. av. RăghigaDumitraşcu; IAR-ul său 81C, cu numărul ”366”, a fost lovit şiincendiat, luând contact cu solul pe teritoriul comuneiCastranova, judeţul Romanaţi.

Cu toată opoziţia vânătorilor români şi germani,bombardierele trimise în misiune au reuşit să-şi lanseze bombelepe obiective... la Ploieşti, au fost lovite gara Ploieşti-Sud, triajul,rafinăriile Astra Română, Orion, Standard şi Concordia.

Pagubele cele mai importante le-a suferit Bucureştiul.Intrate pe traiect nord-sud, bombardierele şi-au lansat încăr-cătura ucigaşă, fiind lovite triajul de vagoane de marfă de laChitila, cartierele Giuleşti, Griviţa şi Basarab, Atelierele CFRGriviţa, Depoul de Locomotive Bucureşti Călători, triajul devagoane de călători, Gara de Nord, Calea Victoriei, HotelSplendid, Hotel Athénée Palace şi Ateneul Român. Conse-cinţele? Gara de Nord întoarsă pe dos şi dezastru fără precedentîn cartierele învecinate: Basarab, Griviţa, Giuleşti, Bucureştii Noi.Preţul întregii afaceri cu obiectiv aşa-zis ”militar” pentrupopulaţia Capitalei: 2942 de morţi şi 2126 de răniţi. Din cauzanumărului mare de morţi neidentificaţi, se ia decizia construirii

unui nou cimitir, denumit sugestiv ”4 Aprilie”, lângă CimitirulCalvin din Giuleşti. Astăzi, la 70 de ani de la bombardament,niciun semn nu mai există spre cinstirea memoriei celor ucişi.Doar un teren gol, uitat de lume...

Americanii nu s-au oprit aici. Un nou bombardament, deaceastă dată vizând rafinăriile de la Ploieşti şi Câmpina, a avut locpe 5 aprilie. Rafinăriile au fost atacate cu bombe explozive, în timpce bombe incen-diare au fost lansate asupra centrului civic aloraşului Ploieşti, distrugând, prin incendiere completă, 80 la sutădin clădiri. Ce legătură avea centrul civic al oraşului cu rafinăriile,numai planificatorii raidului ne pot spune!

Escaladarea acţiunilor din partea americană a fostpromptă. Pe 15 aprilie, în sâmbăta Paştilor, a fost lansat un nouraid cu 406 bombardiere B-24 asupra Bucureştiului, în timp ce alte188 de B-17 urmau să atace Ploieştii. Însoţirea era realizată de 48de indieni cu două pene (codificarea românească pentru P-38Lightning). În ciuda condiţiilor meteo nefavorabile, IAR-urile80/81 din Grupurile 1 şi 6 Vânătoare nu au pregetat în a-şi facedatoria, obţinând patru victorii sigure, fără pierderi. Din nou, Garade Nord fusese vizată în cazul Bucureştiului. Cum, necum,bombele au nimerit şi pe Universitate, Facultatea de Arhitectură,Spitalul Militar Central şi bisericile Albă, Reformată şi Albaneză,omorând 236 de oameni şi rănind alţi 159. La Ploieşti, 54 de morţişi 59 de răniţi, bombele americane căzând din nou în zona locuităa oraşului.

Uzinele IAR au fost atacate, profitându-se şi de apatiaconducătorilor de zbor români, care nu au reuşit să dirijezevânătorii optim pentru interceptare; au fost distruse pe linia defabricaţie aeronavele IAR-81C ”441”, ”442”, ”449” şi ”450”. Caurmare a bombardamentului, încetează fabricaţia avionului devânătoare IAR-80...

România nu scăpase de furia bombardamentelor aliate,iar ce era mai rău de-abia urma. Apărut pe cerul României,Mustang-ul a surclasat fără drept de apel IAR-urile, care şi-au datdin plin prinosul de sânge, începând de la acel negru 21 aprilie şipână la 20 iulie 1944, când au fost retrase de la zborul la alarmă.

nGheorghe Crăciunescu

Documentar

Preasfinţia Voastră, în preajma Sărbătorilor de Paşti,cum apreciaţi credinţa în România? Mai vin româniicătre biserică?

Desigur, România continuă să impresioneze pe toţistrăinii care vin s-o viziteze prin credinţa foarte vie şi puternicăa unui procent însemnat, chiar copleşitor, de români. Credinţaeste trăită şi mărturisită în grade şi la intensităţi diferite decătre cei care se declară persoane religioase. Sunt românicredincioşi care trec zilnic pe la biserică şi sunt unii care vindoar la marile sărbători. Ceea ce este important este faptul cănumărul celor care se declară necredincioşi este infim încomparaţie cu cei care împărtăşesc o credinţă religioasă.România şi Polonia sunt considerate a fi cele mai religioase ţăridin Europa, din Uniunea Europeană şi printre cele maireligioase din lume.

Bănuind că, întrebând dacă în 2014 oamenii mai vinspre Biserică, v-aţi gândit la o anumită incompatibilitate întremodernitate şi credinţă, vreau să vă spun că mii de ani religiaa fost factorul cel mai important în procesul de civilizare şimodernizare a lumii, iar creştinismul este recunoscut de cătretoate marile spirite oneste şi nobile ale umanităţii ca fiindvectorul cel mai important care a asigurat un permanentprogres al culturii, artelor, învăţământului, ştiinţelor, cercetăriişi altele. În istoria României, pe parcursul multor veacuri,Bisericii i se datorează în exclusivitate dezvoltarea culturii,artelor, tiparului, învăţământului, umanismului, filosofiei,

răspândirea ideilor progresiste, naţionale etc. în pofidaapariţiei unor curente secularizante, materialiste, şi perioadainterbelică a fost una în care cultura, gândirea şi spiritualitatearomânească au păstrat un caracter profund creştin. Perioadacomunistă a bulversat profund această realitate, însă româniiau continuat ca în marea lor majoritate să-şi păstreze credinţaşi valorile perene ale civilizaţiei româneşti, ancorate profund înEvanghelie. De aceea, după 1989, interesul pentru credinţă şispiritualitate a explodat pur şi simplu. Mulţi tineri de liceu şistudenţi s-au asociat în organizaţii creştine, au căutat lecturicare să-i zidească sufleteşte, s-au apropiat de Sfinţii Părinţi, degândirea şi spiritualitatea lor, au luat drumul mănăstirilor încăutarea marilor duhovnici, au umplut bisericile care le-au fostinterzise mai înainte.

Dar, nu numai tineretul studios, ci şi oameni decultură, profesori universitari, medici, artişti, scriitori,cercetători, filosofi etc. au început să redescopere sau, pentrucei care nu le-au părăsit niciodată, să consolideze rădăcinile lorcreştine. S-au constituit asociaţii, au fost iniţiate reviste despecialitate sau colecţii ale unor edituri care au publicat lucrăriuluitoare care abordează cele mai importante şi provocatoareprobleme ale omului şi lumii contemporane în modinterdisciplinar, unde teologia, cercetarea ştiinţifică de ultimăoră, filosofia îşi arată complementaritatea şi nicidecumadversitatea, cultivată de regimul ateu cu atâta ferocitate.

Cu ani în urmă, în cadrul Universităţii „AlexandruIoan Cuza” din Iaşi, s-a organizat Centrul de CercetareInterdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă, la UniversitateaBucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă a organizat şiea Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Ştiinţă şiFilosofie. În aprilie 2012, între aceste două Universităţi şiPatriarhia Română s-a semnat un Protocol de colaborare, iarrezultatele sunt mai mult decât mulţumitoare: simpozioane,cursuri pentru tineri şi foarte multe lucrări publicate, de cel maimare interes.

Teologia a fost, după aproape jumătate de secol,reprimită în Academia Română, în cadrul Secţiei de Filosofie,Teologie, Psihologie şi Pedagogie. Sunt şi alte multe realităţi

„Remarc ataşamefaţă de valorile creş

Invitatul „Pentru Patrie“: Preasfinţitul Părinte V

vorbind – de neînţeles iubirea dumnezeiească faţă de lume,exprimată de Sf. Evanghelist Ioan în cuvintele: “Atât de mult aiubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu l-a dat (la moarte),ca oricine crede în El să nu moară, ci să aibă viaţă veşnică”. Acelaşilucru îl putem spune şi despre răbdarea lui Dumnezeu.

Deşi replica adresată de Mântuitorul nostru IisusHristos celor aflaţi de faţă la vindecarea tânărului stăpânit deun duh mut şi surd, după coborârea de pe Tabor, munteleSchimbării la faţă: “O, neam necredincios şi îndărătnic, pânăcând vă voi răbda pe voi?”ar părea să ne sugereze ideea cărăbdarea Domnului este gata să se epuizeze, cele întâmplate lascurtă vreme, în ajunul Paştelui iudeilor, înainte de răstignirealui Iisus, comemorate de noi cu compasiune, cu sobrietate şirecunoştinţă în aceste Sfinte şi Mari Zile ale SăptămâniiPătimirilor, ne arată răbdarea cea multă, îndelunga răbdare alui Hristos, care suferă întreaga ură, aroganţă şi violenţă aoamenilor fără să se împotrivească până la sfârşit, până lamoarte, până la moartea pe Cruce, cea mai crudă, maiîngrozitoare şi mai umilitoare moarte, nu înainte însă de a seruga Tatălui pentru iertarea păcatului ucigaşilor săi. Nu-i aşa căe mai presus de înţelegerea noastră răbdarea Domnului? Orăbdare “nebună” ca şi iubirea Lui, vorba lui Evdokimov. Deaceea ne cere şi nouă să iubim pe vrăjmaşii noştri, pentru că El,Fiul Omului, a făcut lucrul acesta. Iar puterea de a îndepliniaceastă poruncă vine din Iubirea Lui jertfelnică pentru toţioamenii, chiar şi pentru răstignitorii Săi, iubire devenitămăsura iubirii adevăratului ucenic al lui Hristos. “Să vă iubiţiunii pe alţii precum Eu v-am iubit de voi!”

Iar de-a lungul istoriei, o mulţime de creştini i-au iubitpe semeni asemeni Mântuitorului, cu preţul jertfei supreme. Şidumneavoastră, jandarmi, pompieri, poliţişti, lucraţi într-undomeniu în care, nu rareori unii dintre colegii dumneavoastrăau trebuit să plătească cu propria viaţă salvarea vieţii semenilorameninţaţi de foc, de inundaţii sau alte nenorociri. Mântuitorulapreciază cu cuvintele cele mai laudative puterea aceasta desacrificiu a unui om în ajutorarea unui semen aflat în pericolspunănd că “dragoste mai mare decât aceasta nimeni nu are casufletul (viaţa sa) să şi-l pună pentru semenul său”.

care arată pe de o parte interesul pentru credinţă şispiritualitate, perenitatea acestor valori fără de care viitorulomenirii nu poate fi gândit, iar pe de altă partecomplementaritatea religiei cu ştiinţa, cultura şi filosofia.

Suntem în cel mai important post al anului, aşa cum spuneaţi şi dvs., este bine să fim mai buni,mai toleranţi, mai înţelepţi...Mântuitorul mai are răbdare cu robii săi?Sigur, păcatul a fost prezent în istoria umanităţii încă

de la începuturile ei. Căderea prin neascultarea de Dumnezeua lui Adam inaugurează această robie a păcatului care seperpetuează de-a lungul generaţiilor ca o moştenireblestemată, o realitate care se adânceşte. Cain, fiul lui Adam –deci la a doua generaţie doar – este ucigaşul fratelui său Abel.Dar, odată cu păcatul, a devenit universală şi consecinţaacestuia: moartea. Sf. Apostol Pavel spune că “printr-un om aintrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, iar moartea atrecut la toţi oamenii”. Însă, Dumnezeu a arătat o îndelungărăbdare faţă de omenirea păcătoasă. Nu cunoaştem decât osingură pierdere a lumii prin potop, în vremea lui Noe, cândpăcatul şi nelegiuirea au ajuns să domine lumea.

Taina Întrupării Mântuitorului şi mai ales primirea debunăvoie a Sfintelor Sale Pătimiri pentru salvarea omului dinaceastă robie arată îndelunga, şi mai presus de înţelegereanoastră, răbdare a lui Dumnezeu.

Peste câteva zile, în Sfânta şi Marea Joi, vom asista laDenia cunoscută în popor ca fiind a celor 12 Evanghelii. AcesteEvanghelii vor descrie cu lux de amănunte suferinţeleMântuitorului Iisus Hristos îndurate pentru noi, însă venitetocmai din partea oamenilor pentru a căror mântuire a venit şicare se fac vinovaţi de deicid. Fiecare Evanghelie va fiprecedată şi succedată de cântarea “Slavă îndelung răbdăriiTale, Doamne, slavă Ţie Doamne, slavă Ţie”.

Ca şi iubirea Sa faţă de lume, şi răbdarea luiDumnezeu este mai presus de înţelegerea noastră raţională.Un teolog ortodox apusean, Paul Evdokimov, scriind o lucraredespre iubirea lui Dumnezeu, i-a pus un titlu foarte provocator:“Iubirea nebună a lui Dumnezeu”. Pentru că este – omeneşte

mentul celor ce lucrează în M.A.I.eştine perene ale neamului nostru“

e Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal

Preasfinţia voastră, în anul 2014, cele zece poruncimai sunt aplicabile?

Cele zece porunci au un caracter imuabil, un caracternetrecător, fiind date de Însuşi Dumnezeu lui Moise peMuntele Sinai, pe cele două table ale Legii. Ele rămân valabilepână la sfârşitul istoriei.

În Predica de pe Munte, Mântuitorul afirmă căEl nu a venit să strice Legea, ci să o împlinească, să o desă-vârşească. De aceea, El menţionează poruncile Decalogului,aprofundându-le, dându-le noi sensuri mai bogate şi maispirituale.

Din păcate, mentalitatea actuală, gândirea modernăpar să deformeze şi chiar să ignore unele dintre poruncileDecalogului. De pildă, porunca a şasea “Să nu ucizi” esteîncălcată astăzi flagrant de concepţiile moderne privindavortul, eutanasia, maltusianismul mascat şi altele careatentează grav la porunca protejării şi cultivării vieţii ca darsacru al lui Dumnezeu. Porunca cinstirii părinţilor – acincea a Decalogului - este şi ea distorsionată princoncepţiile liberale moderne privind legăturile dintrepărinţi şi copii şi de posibilitatea copiilor de a-şi renegapărinţii şi a părinţilor de a-şi abandona copii. Concepţiadespre instituţia sacră a familiei, conţinută în aceastăporuncă, este concurată, din păcate, astăzi, de o serieîntreagă de alternative care atentează grav la această uniretainică dintre un bărbat şi o femeie în Taina Nunţii instituităde Dumnezeu în Paradis şi desăvârşită, cu prezenţa Sadumnezeiască la nunta din Cana Galileii, de MântuitorulIisus Hristos. Toate aceste situaţii dramatice sunt provocăriextraordinare ale societăţii moderne secularizate şidesacralizate.

Părinte episcop, lucrătorii M.A.I., şi în postul Paştelui se confruntă cu răul, duc infractori la tribunal, la arest,la temniţă. Păcătuiesc?

Noi mărturisim că Dumnezeu este un Dumnezeu alrânduielii, de aceea orice societate omenească se coordonează,se organizează şi îşi desfăşoară viaţa după rânduieli foarte binestabilite, iar cine nu respectă aceste rânduieli trebuie corectat,trebuie învăţat…Trebuie remarcat faptul că locul pe care l-aţiamintit şi unde îi duceţi dvs pe aceşti concetăţeni ai noştri, careau greşit, se numeşte penitenciar, iar termenul acesta vine de laun cuvânt bisericesc de origine latină: penitentia, pocăinţă, elînsuşi arătând scopul principal al acestor instituţii, menite săreeduce, să remodeleze pe cei care au încălcat rânduielile cestau la baza societăţii. Penitenciarul nu trebuie să fie un loc dechinuire a celor pedepsiţi, ci un loc al examinării conştiinţei, unloc al recuperării morale, al reeducării în spiritul valorilormorale înalte. De aceea, avem în penitenciare preoţi, edu-catori, psihologi, ca lucrarea aceasta de recuperare a fraţilornoştri să fie cât mai eficientă. Biblioteca, posibilitatea urmăriiunei şcoli, a învăţării unor noi meserii sunt tot atâtea mijloacede recuperare şi reintegrare a celor certaţi cu rânduiala.

Preasfinţia Voastră, un gânditor francez zice aşa:„secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc“.Ce părere aveţi?

Fără îndoială că spusele lui André Malraux auprovocat discuţii aprinse în ultimele decenii şi s-au dat acestorcuvinte multiple înţelesuri. Secolul XXI a început, fără

îndoială, ca o renaştere spirituală, religioasă. În primul rând,lucrul acesta s-a datorat ieşirii din comunismul ateu şiantireligios care a ţinut ca într-o temniţă neagră atâteapopoare.

Apoi, unele state marcate de secularizare, au cunoscutşi ele, chiar dacă mai timid, un anume reviriment spiritual. ÎnFranţa, de exemplu, ţara cea mai influenţată de raţionalism,iluminism, laicitate, vocile oamenilor de cultură şi chiar aleunor oameni politici privind nevoia şi rolul pozitiv al religiei însocietate s-au înmulţit.

Imigraţia masivă a milioane de oameni din Est în ţărileOccidentale a sporit de asemenea interesul pentru viaţareligioasă.

Însă, din spusele lui Malraux putem înţelege şi faptul cănu există alternativă la religiozitate. Că fără o credinţăputernică în Dumnezeu, care a adus totul la existenţă şi

menţine totul în existenţă, prin Pronia Sa dumnezeiasă, totul seîndreaptă spre risipire şi dispariţie.

Istoria va continua să curgă doar dacă umanitatea îşi vapăstra credinţa în Divinitate, singurul lucru care dă sensexistenţei şi o luminează. În afara credinţei nu există decâtmoarte. Iar ultimul secol a demonstrat-o. “Dacă Dumnezeu nuexistă, totul este posibil” a spus Dostoievski şi cuptoarele dinlagărele de concentrare naziste, exterminările din Gulagulcomunist, maternităţile transformate în abatoare ale copiilornenăscuţi, victimele foamei, războiului, dictaturii, persecuţiei,numărate cu zecile de milioane îl confirmă pe marele prozatorcreştin rus, dar şi pe Papa Ioan Paul al II-lea, care a caracterizatcultura actuală drept “o cultură a morţii”.

Deci, secolul XXI dacă doreşte “să fie”, să ajungă lasfârşit şi să fie urmat de altele, trebuie numaidecât să fiereligios. “Fără Dumnezeu ne vom îndepărta de tot binele”.

În acest context, sunt opinii care pun pe seamareligiei, a diferenţelor religioase, războaie între naţiuni.

Desigur, istoria cunoaşte aşa-zisele războaie religioase.Ele par a fi motivate religios doar dacă sunt privite şi analizatesuperficial. Chiar şi cruciadele n-au fost organizate doar dinraţiuni strict religioase. Întotdeauna au existat motive ascunseşi perverse, precum lăcomia după avere şi bunuri materiale,goana nesăbuită după putere şi după glorie, dorinţa de astăpâni noi popoare şi noi teritorii sau chiar lumea întreagă.

Invitatul „Pentru Patrie“: Preasfinţitul Părinte V

Preasfinţia Voastră, vă rog să adresaţi un mesajcelor care lucrează în M.A.I.Tuturor cititorilor dumneavoastră le dorim Sărbători

binecuvântate de Paşte, cu pace, cu bucurie, cu sănătate şiajutor de la Dumnezeu.

Iar tuturor celor care lucrează în M.A.I. le dorim caSărbătoarea Paştelui să fie una liniştită, fără evenimente laserviciu, iar Învierea Domnului să aducă în viaţa fiecăruiadintre ei, familiilor lor, multă lumină şi multă binecuvântare.

Folosim prilejul acesta de a ne exprima recunoştinţapentru buna colaborare dintre Biserică şi M.A.I. La toate

evenimentele şi sărbătorile noastre bisericeşti, colegiidumneavoastră, mai ales cei de la jandarmi, ne sunt de cel maimare ajutor păstrând ordinea şi buna rânduială, locaşurilenoastre de cult sunt mai în siguranţă datorită profesio-nalismului pompierilor, bunurile bisericeşti, mai ales cele depatrimoniu, sunt mai la adăpost datorită Poliţiei, în general,dar mai ales Poliţiei de patrimoniu.

Nu pot de aseamenea să nu remarc ataşamentul celorce lucrează în cadrul M.A.I. faţă de valorile creştine perene aleneamului nostru. Aproape peste tot, în şcolile dumneavoastră,în unităţile de Poliţie, Jandarmi, Pompieri etc. s-au înălţatnumeroase lăcaşuri de cult, s-au amenajat capele în spaţii dejaexistente ca cei care pleacă sau se întorc din misiuni, multe dinele pline de neprevăzut şi de riscuri, să se poată reculege, săpoată cere ajutor de la Dumnezeu, Cel de la care ne vine totbinele sau să mulţumească lui Dumnezeu pentru binefacerileprimite. Prezenţa clerului în unităţile dumneavoastră este deasemenea un semn al nevoii de colaborare şi conlucrare întreBiserică şi instituţiile statului, pentru binele comun al tuturorconfraţilor noştri de neam sau de credinţă.

La mulţi ani tuturor! Hristos a înviat!

n Mircea Stoiann Cătălin Eftene

Această teză potrivit căreia religiile provoacărăzboaiele în lume este susţinută şi răspândită de cei caredoresc limitarea influenţei religiei în societate şi chiareradicarea ei sau înlocuirea ei cu o formă de spiritualitateezoterică, difuză şi confuză, uşor de manipulat, lucru – dinfericire - imposibil de realizat, deoarece nici luptaraţionalismului, nici filosofia materialistă, nici marxismul şichiar nici dictaturile ateiste nu au reuşit acest lucru.

Dacă pornim de la realitatea românească putemconstata că românii, toleranţi din firea lor transfigurată deEvanghelie, vreme de două mii de ani, au convieţuit în armoniesute de ani cu importante comunităţi de armeni, lipoveni, evrei,husiţi, ţigani etc., fără ca istoria să înregistreze războaiereligioase între aceste comunităţi. Dacă avem în vedererăzboaiele cu turcii, ele nu au fost războaie între creştinism şiislamism, ci intre invadaţi şi invadatori. De aceea, am purtatrăzboaie şi cu unele popoare creştine, catolice sau protestanteşi chiar cu unii ortodocşi, fraţi întru aceeaşi credinţă. Ceea cearată că motivaţia acestora nu a fost nicidecum religioasă, cipolitică şi economică.

Peste tot în lume, se poate constata că popoare diferitemărturisind credinţe diferite au trăit în pace şi înţelegere şi căpopoare aparţinând aceleeaşi familii etnice şi profesândaceeaşi credinţă au purtat între ele războaie sângeroase.Aşadar, această teză nu are argumente suficiente pentru a fisusţinută.

Părinte Varlaam, cum să traducem expresii,precum „Dumnezeu e mare“, „Ce-o vrea Dumnezeu“?

Apariţia proverbelor, a aforismelor populare esteexpresia unei înţelepciuni mature formate de-a lungulveacurilor, iar caracterul profund creştin al acestoraevidenţiază odată în plus locul şi rolul Evangheliei în viaţapoporului român. Paremiologia ca ştiinţă care se ocupă deaceste nestemate ale gândirii şi simţirii populare româneşti aabordat şi această temă a influenţei Evangheliei şi credinţeicreştine asupra apariţiei şi răspândirii proverbelor.

Spre exemplu, un proverb cunoscut peste tot undetrăiesc români, “ce ţie nu-ţi place altuia nu face” este inspiratdin Predica de pe Munte a Mântuitorului, unde la un momentdat El spune ”precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţişi voi lor asemenea”. Iar lucrul acesta al influenţei credinţeicreştine asupra gândirii şi spiritualităţii româneşti se vede pestetot, în proverbe, în ghicitori, în basmele şi poveştile populare,în colinde, în oraţiile de nuntă, în bocetele sau versurile lamorţi etc.

Cele două expresii populare des folosite şi amintite dedvs. exprimă două experienţe trăite, poate zilnic, de cătreromâni: măreţia şi atotputernicia lui Dumnezeu întâlnită înnatură, în semeni, în noi înşine şi recunoaşterea PronieiDumnezeieşti ca pe o realitate la îndemână. “Fără mine nuputeţi face nimic” zice Domnul, iar poporul român înîndelungata-i experienţă a remarcat că totul în viaţa noastrăeste proniator, că omul prin ceea ce lucrează doar propune, darDumnezeu este cel care dispune. Sau cum spune iarăşiScriptura, omul ară şi seamănă, dar Dumnezeu este cel careface să rodească.

e Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal

...Cu prilejul sărbătorii ÎnvieriiDomnului, vă îndemnăm să aduceţi,prin cuvânt şi faptă bună, bucurie încasele celor orfani, bolnavi, bătrâni,săraci, îndoliaţi şi singuri, ca săsimtă că iubirea jertfelnică a luiHristos Cel răstignit şi înviat pentrumântuirea lumii este izvor de lumină,

de pace şi de bucurie. Să nu uităm nici pe românii care seaflă printre străini, departe de Patrie.

Ne rugăm lui Dumnezeu ca Sfintele Sărbători de Paştisă vă aducă tuturor pace şi bucurie, sănătate şi mântuire,adresându-vă totodată salutul pascal: Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos Domnul rugător,

† D A N I E LPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române

(fragment din Pastorală la Învierea Domnului – 2014)

Tradiţii


În satele bistriţene strânse între munţii Rodnei şi cei ai Bârgăului, pe valeaSomeşului Mare, obiceiurile din strămoşi se sting treptat. Urmaşii militarilorregimentului grăniceresc năsăudean, înfiinţat de Maria Tereza, trăiesc din plinvremea internetului.

Totuşi, chiar dacă straiele localnicilor nu mai suntasemenea celor din romanul Ion, tradiţiile, mai ales înzilelele marilor sărbători creştine, se încăpăţânează sătrăiască. Duminicile, la biserică, încă se pot vedeabătrâni îmbrăcaţi ţărăneşte. George Nechiti, fost poliţist,

a apucat timpurile când vechile obiceiuri făceau parte integrantădin viaţa de zi cu zi. Până la vârsta de 20 de ani, a trăit ţărăneşte,a purtat opinci, pieptar şi haine făcute din lână sau cânepă.„Ultimele trei zile dinaintea Sfintelor Paşti, oamenii ţineau postnegru, pentru curăţenie sufletească şi iertarea păcatelor. Puţini maifac aşa ceva astăzi. La slujba de Înviere, se sfinţeau bucateletradiţionale, duse într-o traistă la biserică. În dimineaţa de Paşti,gospodarii se spălau pe faţă cu apă dintr-un lighean, în care sepuneau o monedă şi un ou roşu, ca să aibă familia bogăţie şiprosperitate, iar copiii până în 10 ani, îmbrăcaţi în port popular,împărţeau ouă pe la vecini şi neamuri” îşi aminteşte, cu nostalgie,nea George. În seara de Paşti, se organiza o serbare, cu scenete

de teatru şi spectacol muzical, iar după ora 12 noaptea urmahora ţărănească, la care flăcăii cereau fetele în căsătorie. De lahoră nu lipseau mamele tinerilor, ca să vadă cu cine joacă fatasau băiatul. Dacă vreun tânăr lipsea de la biserică, părinţii nu îllăsau sub niciun chip să meargă la horă. A doua zi de Paşti,feciorii stropeau fetele cu parfum, prilej de mare veselie, obiceicare mai dăinuie încă. Hora ţărănească e pe cale de dispariţie,căci mulţi tineri au plecat la muncă în străinătate.

***George Nechiti a apărat legea timp de 30 de ani. Cu

dăruire şi loialitate. În 2001 a pus cascheta în cui şi, trei ani maitârziu, a deschis, în curtea casei sale din comuna Feldru, unmuzeu de etnografie şi artă populară, ajuns deja o celebritate.Fostul poliţist este unul dintre „gardienii” trecutului. Prin ceeace face, împiedică linţoliul uitării să se aştearnă peste bogatamoştenire populară românească.

n Cătălin Eftene

Hora de la miezul nopţii

Arhivele Naţionale


Cinstitei Dvornicii Mari a Prinţipatului Ţării RumâneştiOtcârmuitorul judeţului Vlaşca

Cinstita Vistierie prin poruncile ce au trimis către aceastăotcârmuire de la 16: ale următorului, sloboade din banii trimestrului otiulie, lefile tuturor anume celor orânduiţi în slujbă la acest judeţ dupănoua întocmire, numai pentru poliţmaister (şeful poliţiei) şi cei ce slujescsupt dânsul, adecă

- doi ceasnici pristav („strigători publici de oră fixă”)- un logof<ăt>. (scriitor de documente)- patru epistaţi (subcomisari de poliţie)Nu pomeneşte nimic ci fiindcă şi acestora li să cuvine pe o lună,

însă de la septemv<rie> 1 până la octomv<rie> 1 leafa hotărâtă iardorobanţilor pă două luni, începându-să de la 2 avgust de când s-auîntocmit, după coprinderea poruncei cinstitei Dvornicii cu No. 2902. Deaceea va binevoi a slobozi prin cinstita vistierie şi leafa acestora, carii faccerere pă temeiul regulamentului.

1831 octomv<rie> 18Ioanu Manu

Secretar S.I. AnghelescuSă i să răspunză a mai fi îngăduit câteva zile şi se va slobozi şi leafa

poliţmai<strului>.octomv<rie> 23

(semnătura indescifrabilă)Secţia I-aNo: 625

Poruncă către otcârmuitorul judeţului Vlaşca

S-au văzut coprinderea raportului dumnealui de sub No. 625 înpricina simbrii lui poliţmaister al acelui oraş Giurgiu şi spre răspunsul săface cunoscut dumnealui ca să mai fie o oareşcare îngăduinţă fiindcă area să face şi pun această punere la cale şi peste puţine zile se va slobozi şileafa numitului.

1831 octomv<rie> 25Secţia I-aMasa II-a

n Laurenţiu- Ştefan Szemkovics

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti,în fondul „Vornicia din Lăuntru” (dosar nr.211/1831, filele 7 şi 8), se păstrează douădocumente emise în anul 1831, referi toare la stareapoliţiei din judeţul Vlaşca şi la plata lefurilorpoliţmaisterului din oraşul Giurgiu şi alesubordonaţilor săi. Actele, pe care le redămtransliterate mai jos, au fost scrise în limba română,cu caractere chirilice, conţinând şi câteva cuvinte din

limbile rusă, greacă şi germană. Primul document,emis în 18 octombrie 1831, este raportul lui IoanManu, otcârmuitorul judeţului Vlaşca, către„Dvornicia Mare a Principatului Ţării Româneşti”,prin care solicită banii pentru „lefile tuturor celororânduiţi în slujbă la acest judeţ”. Cel de-al doileadocument, emis în 25 octombrie 1831, este oporuncă către otcârmuitorul județului Vlașca, despreleafa poliţmaisterului oraşului Giurgiu.

lefurile unor slujbaşidin judeţul Vlaşca (1831)

1

2

Două documente referitoare la

Cultură


În cartea mea numită „Limbă,literatură, stil“, domnul GheorgheGrigurcu lansează idea foarteintere santă că limba română seîndreaptă spre o nouă sinteză. Cred

că are dreptate şi mai adaug că tendinţaaceasta a limbii a devenit evident odatăcu apariţia sintaxei nichitastănesciene,care este cea mai înaltă spiritual formăde alint la adresa poporului român.

Maestrul Lucian Raicu gândeacă poezia lui Nichita se particularizeazăprin perspectivele mereu noi, deseorişocante, pe care le oferă la spunere, lalectură. Acestea sunt date - cred eu - deoscilaţiile largi ale înţelesurilor întresubstantive şi adjective, între verbe şiadverbe, care vorbesc despre spiritualludic al marelui poet. Dar, dacă stră -pungi acest camp magnetic al adjective -lor şi adverbelor şi te atingi de sineleprofund al poetului, trăindu-l dimensi -unea înaltă şi unică, iubindu-l adânc,deodată începi să îl înţelegi şi adjectiveleşi adverbele nu ţi se mai par şocante, ba,dimpotrivă, le poţi anticipa la textile pecare nu le cunoşti încă sau la textile pecare le-ai uitat.

În cazul textelor din primaperioadă, cea de până la „Epica magna“,„Opere imperfect“ şi „Noduri şi semne“,primă etapă care este o lecţie de litera -tură universal, unde se îmbină teme şimotive din „Ramayana“, „Mahab -

harata“, „Epopeea lui Ghilgameş“,literaturile antice greacă şi romană,oscilaţiile cele mai spectaculoase suntîntre sacru şi profund în interiorulaceluiaşi text sau chiar în interiorulaceleiaşi fraze poetice. O altă sursă deseducţie plăcută la lectură o dautrecerile (capricioase, alintate!) de laabstract la concret în interioritateaaceleiaşi revelaţii sau schimbarea alertăa punctului de fugă, uneori intrând şidouă sau trei puncte de fugă în aceeaşiunitate sintactică.

Miră şi seduce, uimeşte pe toatălumea poezia lui Nichita Stănescu, darcine nu are gândire categorială nu poateajunge în centrul Poemului. Acum, latreizeci de ani de la moartea poetului cumodesta mea părere apreciez că numaişase artişti au pătruns, prin interpretare,în interoritatea poezie nichitastănes -ciene: Mircia Dumitrescu, LeopoldinaBălănuţă, Ion Caramitru, Nicu Alifantis,Marin Tarangul şi Sorin Dumitrescu.Numai ei au ajuns la exprimareafirescului unităţilor sintactice stănesci -ene! Pentru că - sunt sigur! - acesteunităţi sintactice sunt puse în mişcare,sunt relaţionate, sunt puse în interacţi -une - chiar şi la poeziile de început aleploieşteanului! - numai de o gândirecategorială bine articulată… Şi MirciaDumitrescu, Leopoldina Bălănuţă, IonCaramitru, Nicu Alifantis, Marin

Tarangul şi Sorin Dumitrescu şi-auimplantat până la prăsele suflările sacreîn sufletul înţelesurilor nichitastă nes -ciene! Tot ceea ce este pentru noiuimitor pentru ei este firesc. Ei trăiesccu sinele lor profund sinele profund allui Nichita, care mai dăinuie încă, pur şibărbătesc, care abia s-a instalat însufletele noastre ascultă toare!

Dar există şi un moment în carelimbajul filosofic îşi epuizează resurselede iniţiere a cititorului, lăsând locul unuilimbaj postcategorial, cel al poezieimetalingvistice: „Nichita Stănescu dedupă Necuvintele a devenit subit promo -torul unei modalităţi noi, aproape mira -cu loase, de a produce poezie. Esteprimul care dă semnalul practice şitheoretic al existenţei unor nebănuite - şipână în present aproape nefolosite -posibilităţi de a lucre cu forme deexprimare mult mai nuanţate şi mai înaltinformate. Poetica pe care o părăseşte,nu o părăseşte din pricini subiective, dincapriciu metafizic sau esthetic; pur şisimplu o abandonează sec, ethnic, dinpricini utile, exact cum renunţi la unangrenaj absolute depăşit ca puterepoetică, care urgent trebuie schimbat, cualtul ale cărui capacităţi şi oportunităţirăspund incomparabil mai bine noileexigenţe creative, în fine, care suntprogramate pentru un standard inefabilmult mai înalt şi mai expresiv. Acesta

Nichita, după deori Nichita (III)

Culisele Justiţiei


credem, poate fi socotit mesajul ultimoal poetului…

Care sunt standardele şi oportu -ni tăţile pe care le propune noul modelpoetic al poeziei metalingvistice? Suntstandardele unui veritabil OZN literar,cu o finalitate şi o abordare radical alta -metapoetică - a vocaţiei poeziei de aputea fi „poezie mai mult ca poezia“, dea exista şi într-o altă dimensiune, pe oaltă frecvenţă poetică, necunoscutăpoeţilor. Potrivit lui Nichita, cel mai înaltstandard aparţine poeticii metalingvis -tice, puterii ei de a produce poezieliterară, necaptivă limitelor tematice,simţirilor limitate şi procedurilor crea tiveimpuse de determinările lingvistice.Poezia de după poezie, poezia necuvin telornu este o poezie de după „poezia decuvinte“, fiindcă dacă ar fi aşa n-ar umblasă se întrupeze, să încununeze. Este DUHPOETIC dornic să îşi ia trup („Tablou cuorbi“ de Sorin Dumitrescu, edituraFundaţiei „Anastasia“, pag. 61-62).

Dar, spre a ajune la a crea sau laa trăi la lectură poezia metalingvistică, ainevoie să porneşti de la limbajul catego -rical şi să înaintezi pe firul apei,împotriva curentului, până unde limba -jul categorical îşi epuizează virtuţile şi seînalţă în altceva, cu mult mai frumos şimai luminos.

n Aurelian Titu Dumitrescu

de douăPăşcălău

Motto: Pentru unii dragosteae ceea ce trece prin stomac

Ştergând oglinda retrovizoare a timpului, se perindau o serie de chipuri.Personaje aproape uitate, ce îşi petrec timpul înca în penitenciar. „Oameniicertaţi cu Legea” – cum spuneau odata ştirişti din televiziune.

George Păşcălău, un fost client al avocatului Sever Străvoiu, era„specializat “ în înşelaciuni. Îmbrăcat oarecum bussines, cu pantaloni şi sacou,îl trădau întotdeauna pantofii. Scâlciaţi, prăfuiţi, de multe ori roşi de uzură.Dar, în mâna acestuia, întotdeauna o gentuţă era purtată cu mare grijă.Îndesată cu te miri ce, geanta conţinea de fapt facturiere, chitanţiere şiştampile. Îţi lăsa impresia unui mare om de afaceri, cu multe firme. Faţa sobră,serioasă, exprima concentrare, atenţie. În conversaţia cu acesta primele două-trei fraze erau interesante sau serioase. Pentru că după aceea începea să seplângă.

Ultimul lui dosar, până să fie din nou condamnat, era parcă desprinsdintr-un film românesc din anii şaptezeci. Ziarele sunt pline de publicitate,enunţuri diverse. Nici rubrica de matrimoniale nu poate fi lipsită de interes.Foarte multe femei singure, cu situaţie financiară bună, îşi caută perechea. Esuficient să suni, să le cunoşti să-ţi placă de ele (şi invers!), şi, ulterior, săînchegi o relaţie. Aceasta ar fi o formulă clasică, gândind cu bună-credinţă lafapul că două persoane trebuie mai întâi să se cunoască şi ulterior să se placăsau nu. Apoi, teorii despre dragoste, sacrificiul din dragoste şi altele asemenease pot verifica. Lumea, în general a fost, este şi va fi naivă.

George Păşcălău, nemulţumit că alte „afaceri” economice au mai scăzut,trebuia să se gândească… în viitor. Nemulţumit, spunea că nici măcar la băncinu mai găseşti, pe la ghişee, la liber „bilete pentru ordin“. Mai puteai să tefoloseşti în viaţa de zi cu zi şi de acestea. Acum, era sărăcie totală.

Dar orizonturile vieţii sunt largi. Un anunţ părea generos: „femeiesingură, cu situaţie materială foarte bună, caut un suflet pereche. Telefon…”

George Păşcălău o sună pe femeie pentru întâlnire. I-a spus că estecetăţean german. Venise în România, dar maşina i s-a stricat într-o localitatedin apropiere. Maşină scumpă, costuri de reparaţii foarte mari. Nu e nicioproblemă, banii există. A plătit parţial, urmând să achite diferenţa, pe card, dela el din străinătate. Dar… dacă l-ar ajuta, temporar, n-ar fi o problemă. I-arreturna banii. Oricum îi place de ea, speră să o ducă la el.

Gestul femeii, de a-l împrumuta, era un simbol al sentimentelor dedragoste. Păşcălău a primit banii şi a mai rămas vreo câteva zile alături deaceasta . S-o mai consoleze. Apoi, dus a fost…

L-a aşteptat o oră-două, o zi- două, o săptămână-două, dar Păşcălău nus-a mai întors. Nici cu maşină, nici fără.

Cu greu a înţeles femeia că, sedusă şi abandonată, a mai fost şi înşelată.Poliţia a intrat pe fir repede şi l-a depistat pe amorezul de bani şi înşelăciune.Era cunoscut cu antecedente penale tot de genul. Rezolvarea problemei arfi fost simplă. Restituirea banilor în această fază a cercetării penale ar fiînsemnat poate o desistare şi o soluţionare a cauzei în acest stadiu.

Avocatul Sever Străvoiu a încercat să-şi convingă clientul să-şi schimbeatitudinea. Să înlăture prejudiciul material, restituid banii pentru aşa-zisareparaţie a maşinii. Femeia era chiar dispusă să-l ierte, dacă s-ar fi întors la ea.

Dar, pe Păşcălău îl interesau banii, nu femeia.

n Sorin Ardeleanu

P.S. Viaţa bate filmul sau invers? În anii şaptezeci, când s-a turnat filmulromânesc „Astă seară dansăm în familie”, Păşcălău nu exista!

Pasiuni


CCuuppaa MMoonnddiiaallăăCampionulla şevalet

Oviaţă a petrecut în lumea sportului, ca jucător. Ani buniprin cantonamente, răsplătiţi cu multe titluri naţionale, cuaur, cu argint şi cu bronz la europene, cu bronz lamondiale şi trei participări la Olimpiadă, de două ori loculcinci. Dacă într-o sală se disputau simultan zece partide,

eleganţa stilului său ieşea în evidenţă, era recunoscut fără a-i fivăzut chipul. Eleganţa, însoţită de disciplină, i-a rămas din sport şiastăzi.

Puţini ştiu, însă, de sensibilitatea campionului pentru artă.O moşteneşte de la mama sa, care desena cu mare uşurinţă peisaje.Şi Adrian a fost înzestrat de natură cu talent pentru desen şipictură. Între două cantonamente, se relaxa desenând. Când i-avenit timpul şi a lăsat sportul pentru alţii, s-a aplecat mai multasupra şevaletului. A adăugat talentului studiu şi a încercat să-şicreeze o linie proprie. „...Un prieten cunoscător îmi privea tablourileşi spunea: aici erai trist, aici vesel... Şi avea dreptate... “ spune Adrian.

Abstractul tablourilor sale impresionează. Încă nu a ieşit lamari evenimente cu expoziţii, dar „...nu-i timpul trecut...“, cumspune el.

Sensibilitate şi eleganţă, spun cei care îi admiră tablourile, deo-camdată expuse în propria locuinţă şi în atelierul din subsolul casei.

Cuvintele, unui privitor, nu spun totul, mai multe transmitculorile pânzelor sale.

n Mircea Stoian

Numele său - Adrian Croitoru - este înscrisîn statisticile istoriei sportului mondial.Are medalii, din toate, în palmares, de lacompetiţiile de judo naţionale, europene,mondiale şi olimpice. De la sport la şevaletn-a fost decât un pas pentru campionul dealtădată.

Sport

CCuuppaa MMoonnddiiaallăăîn „Ştefan cel Mare“

Larisa Iordache aprimit cele mai marinote în finalele de labârnă şi de la sol,cucerind medaliile deaur la Cupa Mondialăde gimnastică de laDoha.

Diana Bulimar, (fotomic) altă dinamovistă, aobţinut medalia deargint la sol.

Cele două gimnasteau concurat alături desportivi (99 la masculinşi 51 la feminin) din 34de ţări.

Documents

Revista Pentru Patrie nr. 4 (aprilie) 2014