Upload
campania-inpcp
View
213
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
CAMPANIA DE INFORMARE A PROIECTULUI CONTROLUL POLUĂRII CU NUTRIENŢI
WORKSHOP CLUJ-NAPOCA, 23 – 24 august
BAZINUL HIDROGRAFIC SOMES-TISA
REVISTA PRESEI
Poluarea fântânilor se află în atenţia autorităţilor, care derulează un proiect la nivel naţional,
finanţat de Banca Mondială, este subiectul stirii video difuzate la Tv Transilvania Live
Un milion de fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării
necorespunzătoare a deşeurilor de grajd este subiectul stirii video pe mures city news
Arad city news completează: Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială,
derulează, în prezent, pe teritoriul ţării, un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în
valoare de 60 de milioane de euro.
Radio Fir Dej a difuzat stirea cu titlul : Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi o
campanie de sensibilizare şi conştientizare, in cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluarii
cu Nutrienţi" în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care fac parte judetele Cluj, Bistriţa-
Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
Ministerul Mediului implică autorităţile locale în lupta împotriva poluării, scrie Jurnalul
National
Faclia : Apa din 17 localităţi clujene ar putea fi infestată cu nitraţi din gunoiul de grajd
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu
nitraţi a apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, publică realitatea.net
Un alt articol publicat pe realitatea.net arată că : nouă comune de pe zara judeţului Bistriţa-
Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi
Antena.ro preia articolul de pe realitatea.net cu titlul : Pericol! Mai multe oraşe, afectate de
poluarea cu nitraţi.
Poluarea cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud, pe agenda Ministerului Mediului, scrie timp online.ro
Ecomagazin.ro : Noua comune de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, poluate cu nitrati si nitriti.
Acelaşi titlu din ecomagazin.ro îl are şi articolul din mures citynews.ro
Turdanews.ro : Experti de mediu şi reprezentanti ai Ministerului mediului vor prezenta
proiectul Controlul Poluarii cu Nutrienti si vor detalia masuri de protectie a solului si apelor in
contextual actual
13 localităţi din Maramureş, grav afectate de poluarea cu nutrienţi, scrie actualmm.ro
17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi din surse agricole, substanţele chimice fiind
infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată, scrie
monitorulcj.ro
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu
nitraţi a apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie dejeanul.ro
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi, anunţă şi clon.ro
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Gherla.info titrează: Gherla - vulnerabila la poluarea cu nitrati. Apa din fantani, principalul
pericol pentru populatie
Bistritaonline.info : În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe
chimice, provenite din grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.
Nu mai puţin de 17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi. Dezastrul ecologic provine
din surse agricole, iar substanţele chimice sunt infiltrate în pânza freatică, scrie napocanews.ro
Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd, o bombă biologică , este titlul din mesagerul.ro
REZUMATUL ARTICOLELOR APĂRUTE ÎN PRESA SCRISĂ
TV TRANSILVANIA LIVE
Jumătate din populaţia României bea apă din fântâni contaminată cu nitraţi, spun specialiştii
Ministerului Mediului. Poluarea fântânilor se află în atenţia autorităţilor, care derulează un proiect la
nivel naţional, finanţat de Banca Mondială pentru contracararea acestei probleme
MURES CITY NEWS – VIDEO
Proiect împotriva poluării cu niraţi. Peste un milion de fântâni de la noi sunt poluate
Un milion de fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării necorespunzătoare a
deşeurilor de grajd. Consumată în cantităţi mari, acesta poate cauza probleme de respiraţie, şi chiar
decesul, în cazul sugarilor.
ARAD CITY NEWS – VIDEO
Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială, derulează, în prezent, pe teritoriul ţării,
un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în valoare de 60 de milioane de euro.
Scopul proiectului este reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi. Specialiştii spun că jumătate din
populaţia ţării bea apă aşa zis potabilă din surse greu controlabile aflate în gospodăriile lor .
RADIO FIR DEJ
Fântânile din zona Dejului, poluate cu nitraţi
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
localitatile Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
JURNALUL NATIONAL
Ministerul Mediului implică autorităţile locale în lupta împotriva poluării
Peste 600 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Direcţia
pentru Agricultură şi autorităţi locale din 35 de judeţe au participat până acum la seminariile
organizate în cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului Controlul Integrat al
Poluării cu Nutrienţi.
FĂCLIA
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Nu mai puţin de 17 localităţi clujene au fost identificate ca zone vulnerabile pentru poluarea cu nitraţi,
substanţe rezultate din gunoiul de grajd, care poluează pînza de apă freatică şi provoacă grave
probleme de sănătate, printre care avorturi spontane, infertilitate masculină şi decesul copiilor.
REALITATEA.NET
PERICOL Mai multe oraşe, afectate de poluarea cu nitraţi.
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu nitraţi a
apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd. Substanţele pot provoca grave afecţiuni.
REALITATEA.NET
Nouă comune de pe zara judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu
nitraţi şi nitriţi, Anunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi
conştientizare a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în
zona bazinului hidrografic Someş-Tisa
ANTENA.RO
Fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din
grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa.. Nitraţii
sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a organismului. De
asemenea, substanţele pot provoca avorturi spontane şi infertilitate masculină, spun specialiştii.
TIMPONLINE.RO
Poluarea cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud, pe agenda Ministerului Mediului
Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide o campanie de sensibilizare şi conştientizare a proiectului “Controlul
integrat al poluării cu nutrienţi” în bazinul hidrografic Someş-Tisa, din care fac parte judeţele Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone
vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, o situaţie particulară fiind la Budeşti
ECOMAGAZIN.RO
Noua comune de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, poluate cu nitrati si nitriti. Ministerul Mediului si
Padurilor anunta ca, in judetul Bistrita-Nasaud, noua comune sunt poluate cu nitrati si nitriti, iar intr-
una dintre comune nitratii au ajuns la panza freatica, provocand probleme de sanatate locuitorilor din
zona.
MURES.CITYNEWS.RO
Nouă comune de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi. Anunţul făcut de
Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a riscului pe care îl
presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în zona bazinului hidrografic Someş-
Tisa, pe raza judeţelor Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
TURDANEWS-RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă deschiderea Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a
Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in bazinul Hidrografic Somes-Tisa (din care
fac parte judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj). Deschiderea campaniei va
avea loc maine, 23 august, la ora 11,00 la hotelul Royal Classic din Cluj Napoca .
ACTUALMM.RO
13 localitati din Maramures afectate grav de poluarea cu nitrati
In Maramureş cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt 13 localităţi, printre
acestea numarandu-se orasul Seini, comunele Remetea Chioarului, Vadu Izei şi Farcaşa. Cel putin asa
arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa. În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene,
România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi.
MONITORUL CJ.RO
17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi din surse agricole, substanţele chimice fiind
infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată. Problema poluării cu
nitriţi şi nitraţi, substanţe chimice provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor este subiectul
unui seminar care se desfăşoară la Cluj-Napoca pe parcursul a două zile, 23 şi 24 august. Evenimentul
deschide Campania de sensibilizare şi conştientizare a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienţi” în bazinul Hidrografic Someş-Tisa.
DEJEANUL.RO
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu nitraţi a
apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd. În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi
din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara,
Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi
Negreni. În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat
în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale
Someş-Tisa.
CLON.RO
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
comunele: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor
GHERLA.INFO
Gherla - vulnerabila la poluarea cu nitrati. Apa din fantani, principalul pericol pentru populatie
Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi o campanie de sensibilizare şi conştientizare, in cadrul
proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
BISTRITAONLINE.RO
În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, provenite din
grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.
În Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrient. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În
majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă
provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din
gospodăriile oamenilor.
NAPOCANEWS.RO
Nu mai puţin de 17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi. Dezastrul ecologic provine din
surse agricole, iar substanţele chimice sunt infiltrate în pânza freatică. Pe scurt apa din fântâni este
poluată.
Specialiştii avertizează că nitraţii din apă au efecte grave asupra sănătăţii oamenilor, scad rezistenţa
generală a organismului, iar în cazul bebeluşilor aceştia pot fi fatali. Nitraţii pot provoca avorturi
spontane dar şi infertilitate masculină.
MESAGERUL.RO
Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd, o bombă biologică
Ministerul Mediului şi Pădurilor lansează joi, 23 august, la Cluj-Napoca, Campania de sensibilizare şi
conştientizare a Proiectului «Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi» în Bazinul Hidrografic
Someş-Tisa, în care sunt prinse judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul
României şi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi, prin investiţii pentru depozitarea
gunoiului de grajd şi prin informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate, potrivit unui
comunicat al DAST Someş-Tisa.
STIRILE PE LARG
TV TRANSILVANIA LIVE - VIDEO
Boala din fântânile României
Jumătate din populaţia României bea apă din fântâni contaminată cu nitraţi, spun specialiştii
Ministerului Mediului. Acest lucru poate avea efecte deosebit de grave asupra sănătăţii, în special în
cazul copiilor sub un an. Poluarea fântânilor se află în atenţia autorităţilor, care derulează un proiect la
nivel naţional, finanţat de Banca Mondială pentru contracararea acestei probleme
În judeţul Cluj există 17 localităţi unde nitraţii din apa din fântâni depăşeşte limita admisă. Problema e
cu atât mai gravă cu cât apa contaminată cu nitraţi şi nitriţi nu diferă nici la culoare, nici la miros sau
gust de cea potabilă.
"Este o probă de apă din sursele oraşului, de la robinet, pe care populaţia o bea în mod curent şi este o
probă de apă dintr-o fântână din comuna Bonţida din judeţul Cluj." - Sorin Răduleacu, expert în
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Ministerul Mediului şi Pădurilor
"Vedem într-un minut, pentru că se exprimă într-un minut rezultatul celor două probe, am introdus şi
să vedem ce se va întâmpla." - Sorin Răduleacu, expert în Ministerul Mediului şi Pădurilor
După doar un minut beţişorul introdus în apa de fântână s-a colorat în mov, intensitatea culorii arătând
gradul de poluare. Contaminarea fântânilor are drept cauză gestionarea necorespunzătoare a gunoiului
de grajd, iar intoxicaţia cu nitraţi provoacă aşa numita boală albastră, mai frecventă la sugari.
"Este o boală foarte frecventă înainte de 1989, în sensul că atunci la nivel naţional aveam câteva mii de
cazuri, acum avem câteva sute de cazul." - Ioan Mureşan, medic pediatru
"Pentru copii tabloul clinic este mai zgomotos, merge cu dureri abdominale, cu starea renală
modificată, merge cu tulburări de respiraţie şi cu colorarea în albastru a tegumentelor." - Ioan
Mureşan, medic pediatru
Medicii avertizează că nu doar copiii pot fi afectaţi de consumul apei poluate cu nitraţi, ci şi adulţi. De
asemenea autorităţile de mediu încearcă să conştientizeze populaţia printr-un proiect naţional asupra
riscurilor la care se expun în cazul în care nu gestionează corect gunoiul de grajd.
MURES CITY NEWS – VIDEO
Proiect împotriva poluării cu niraţi. Peste un milion de fântâni de la noi sunt poluate
Un milion de fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării necorespunzătoare a
deşeurilor de grajd. În judeţul Cluj, există 17 localităţi unde apa din fântâni este infestată, printre care
şi Apahida. Consumată în cantităţi mari, acesta poate cauza probleme de respiraţie, şi chiar decesul, în
cazul sugarilor.
Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială, derulează, în prezent, pe teritoriul ţării,
un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în valoare de 60 de milioane de euro.
"Apa e curată, e bună, nu o folosim de băut, dar altfel de tot felul. Înainte o foloseam pentru mâncare,
pentru băut pentru orişice", recunoaşte o clujeancă din Apahida. Alţi oameni folosoesc apa doar în
agricultură.
Scopul proiectului este reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi. "Jumătate din populaţia ţării bea
apă aşa zis potabilă din surse greu controlabile aflate în gospodăriile lor. Proiectul are o componentă
investiţională foarte importantă, e vorba de 60 de milioane de euro, investiţii în construcţia sistemelor
de canalizare şi de epurare a apei, în platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd", a
explicat Sorin Rădulescu, expert în Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Asemenea investiţii sunt finanţate în Transilvania în localităţile Bonţida, din judeţul Cluj, Seini şi
Remetea Chioarului, din Maramureş, Crucişor şi Păuleşti, din Satu Mare.
ARAD CITY NEWS – VIDEO
Proiect împotriva poluării cu niraţi. Peste un milion de fântâni de la noi sunt poluate Un milion de
fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de
grajd. În judeţul Cluj, există 17 localităţi unde apa din fântâni este infestată, printre care şi Apahida.
Consumată în cantităţi mari, acesta poate cauza probleme de respiraţie, şi chiar decesul, în cazul
sugarilor. Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială, derulează, în prezent, pe
teritoriul ţării, un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în valoare de 60 de milioane de
euro. "Apa e curată, e bună, nu o folosim de băut, dar altfel de tot felul. Înainte o foloseam pentru
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
mâncare, pentru băut pentru orişice", recunoaşte o clujeancă din Apahida. Alţi oameni folosoesc apa
doar în agricultură.
Scopul proiectului este reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi. "Jumătate din populaţia ţării bea
apă aşa zis potabilă din surse greu controlabile aflate în gospodăriile lor. Proiectul are o componentă
investiţională foarte importantă, e vorba de 60 de milioane de euro, investiţii în construcţia sistemelor
de canalizare şi de epurare a apei, în platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd", a
explicat Sorin Rădulescu, expert în Ministerul Mediului şi Pădurilor. Asemenea investiţii sunt
finanţate în Transilvania în localităţile Bonţida, din judeţul Cluj, Seini şi Remetea Chioarului, din
Maramureş, Crucişor şi Păuleşti, din Satu Mare.
RADIO FIR DEJ
Fântânile din zona Dejului, poluate cu nitraţi
Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi o campanie de sensibilizare şi conştientizare, in cadrul
proiectului "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi" în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care
fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
localitatile Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar
consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. Este
motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop, zeci
de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai DSP,
din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud,
Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii poluării
apelor cu nitraţi.
JURNALUL NATIONAL
Aproape jumătate din apele din România, vulnerabile la poluare. Ministerul Mediului implică
autorităţile locale în lupta împotriva poluării
Peste 600 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Direcţia
pentru Agricultură şi autorităţi locale din 35 de judeţe au participat până acum la seminariile
organizate în cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului Controlul Integrat al
Poluării cu Nutrienţi.
Un seminar dedicat reducerii poluării cu nutrienţi se desfăşoară chiar în aceste zile la Cluj Napoca,
pentru Bazinul Hidrografic Someş-Tisa. Sunt prezenţi reprezentanţi din 5 judeţe: Cluj, Bistriţa-
Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu
autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice, în cadrul
Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
La aceste întâlniri, experţii de mediu angajaţi în Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi
prezintă sursele de poluare şi le explică reprezentanţilor autorităţilor locale ce trebuie să facă pen tru a
reducere poluarea surselor de apă.
Apa din fântână, principala sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi
Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea
comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din
depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
Ministerul Mediului împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României derulează investiţii în
69 de localităţi din zone vulnerabile la poluare
Este vorba despre investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru
păstrarea surselor de apă curate.
În cadrul Proiectului "Controlul Poluării cu Nutrienţi" au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul
anului trecut 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd.
În bazinul hidrografic Someş-Tisa, în decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din
judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.
La începutul acestei luni a fost finalizată platforma de depozitare a gunoiului la Crucişor, în judeţul
Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.
Tot anul acesta, în cadrul Proiectului "Controlul Poluării cu Nutrienţi", în luna iunie au fost finalizate
8 platforme comunale, iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt
timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.
Este prevăzut în proiect ca până în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.
Printre acestea cele de la Seini şi Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş şi cea de la Păuleşti, din
judeţul Satu Mare.
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de
canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj)
şi Păuleşti (Satu Mare).
Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi
şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Acţiunea de sensibilizare va
continua în alte 4 administraţii regionale din România. în cadrul campaniei vor avea loc şi seminarii
locale în 86 de comune. Se va forma o caravană care va cutreiera localităţile sensibile la poluarea cu
nitraţi, iar campania se va încheia cu traininguri aplicate care se vor desfăşura în şcolile româneşti.
FACLIA
Apa din 17 localităţi clujene ar putea fi infestată cu nitraţi din gunoiul de grajd
Nu mai puţin de 17 localităţi clujene au fost identificate ca zone vulnerabile pentru poluarea cu nitraţi,
substanţe rezultate din gunoiul de grajd, care poluează pînza de apă freatică şi provoacă grave
probleme de sănătate, printre care avorturi spontane, infertilitate masculină şi decesul copiilor.
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
În prezent, peste 1.900 de localităţi din România sînt vulnerabile la poluarea cu nitraţi, substanţe care
ajung în pînza de apă freatică şi de acolo în fîntînile populaţiei. Apa infestată cu nitraţi scade rezistenţa
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii mai pot provoca avorturi spontane şi
infertilitate masculină.
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din gunoiul de grajd
localităţile Călăraşi, Cîmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Cîţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla şi Negreni. In aceste zone, fîntînile din
mediul rural sînt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pînza freatică din grajdurile sau din
fermele oamenilor. Pe lista zonelor vulnerabile mai figurează 4 localităţi din Satu -Mare, 13 din
Maramureş şi 9 din Bistriţa Năsăud, judeţ în care există o adevărată bombă biologică, la Budeşti.
Datorită nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pînza de apă freatică, jumătate dintre locuitorii din
Budeşti au avut anul trecut probleme de sănătate, şi au ajuns la medic cu greturi, dureri de cap şi
vărsături.
Investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd
Prin proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi în bazinul Hidrografic Someş-Tisa” se
doreşte reducerea poluării apei şi solului cu nitraţi, prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd
şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de
localităţi din zone vulnerabile la poluare, din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi
Sălaj.
Campania de promovare a proiectului va fi deschisă joi, la Cluj-Napoca, unde, pe parcursul a două
zile, se va desfăşura un seminar în care va fi prezentată legislaţia de mediu din Europa şi România,
impactul activităţilor agricole asupra mediului, poluarea şi efectele acesteia, precum şi măsuri de
protecţie a mediului. La seminar vor participa reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului,
APIA, Autorităţii Sanitar Veterinare, DSP, Gărzii de Mediu, Direcţiei pentru Agricultură şi autorităţi
din judeţele implicate în proiect.
Campioni la poluare
Nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice, iar limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi
în apa potabilă este de 50 mg/litru. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitraţilor în apa de băut
conduce la blocarea oxigenului din sînge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se
numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari,
putîndu-le provoca moartea.
Gestionarea haotica a gunoiului de grajd duce la poluarea solului şi a apelor cu nitraţi, România fiind
ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe probleme de acest gen.
REALITATEA.NET
PERICOL Mai multe oraşe, afectate de poluarea cu nitraţi.
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu nitraţi a
apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie ziuadecj.realitatea.net. Substanţele pot provoca
grave afecţiuni.
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia
Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi Negreni.
În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-
Tisa.
Situaţia nu e singulară în Ardeal. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade
rezistenţa generală a organismului. De asemenea, substanţele pot provoca avorturi spontane şi
infertilitate masculină, spun specialiştii.
Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului
din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau
"boala albastră".
REALITATEA.NET
Nouă comune de pe zara judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu
nitraţi şi nitriţi, iar într-una dintre comune nitraţii au ajuns la pânza freatică, provocând probleme de
sănătate locuitorilor din zonă.EvenimentAnunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei
campanii de sensibilizare şi conştientizare a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi,
campanie care se va desfăşura în zona bazinului hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj,
Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. "În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista
localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde
specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în
panza freatică. Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic
cu greaţă, dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului. Deschiderea campaniei
va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe experţi ai Ministerului,
dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate
http://bistrita.citynews.ro/eveniment/noua-comune-de-pe-zara-judetului-bistrita-nasaud-poluate-cu-
nitrati-si-nitriti-217774
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu
nitraţi şi nitriţi, iar într-una dintre comune nitraţii au ajuns la pânza freatică, provocând probleme de
sănătate locuitorilor din zonă.EvenimentAnunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei
campanii de sensibilizare şi conştientizare a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi,
campanie care se va desfăşura în zona bazinului hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj,
Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. "În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista
localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde
specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în
panza freatică. Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic
cu greaţă, dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului. Deschiderea campaniei
va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe experţi ai Ministerului,
dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
ANTENA.RO
PERICOL Mai multe oraşe, afectate de poluarea cu nitraţi.
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu nitraţi a
apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie ziuadecj.realitatea.net. Substanţele pot provoca
grave afecţiuni.
În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia
Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi Negreni.
În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-
Tisa.
Situaţia nu e singulară în Ardeal. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade
rezistenţa generală a organismului. De asemenea, substanţele pot provoca avorturi spontane şi
infertilitate masculină, spun specialiştii.
Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din
sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau
"boala albastră".
TIMPONLINE.RO
Poluarea cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud, pe agenda Ministerului Mediului
Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide o campanie de sensibilizare şi conştientizare a proiectului “Controlul
integrat al poluării cu nutrienţi” în bazinul hidrografic Someş-Tisa, din care fac parte judeţele Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone
vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, o situaţie particulară fiind la Budeşti
Seminarul de la Cluj-Napoca are loc în 23 şi 24 august, iar printre temele supuse dezbaterilor se află:
legislaţia europeană de mediu şi instituţiile europene, legislaţia de mediu din România şi instituţiile de
mediu, poluarea şi efectele ei asupra mediului, măsuri de protecţie a mediului, specificul activităţilor
din agricultură şi impactul asupra mediului.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj,
Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
”Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În Bistriţa-Năsăud 9 comune figurează pe
lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulară este la Budeşti,
unde specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au
ajuns în pânza freatică. Anul trecut aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns
la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată
consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot
provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină”, au precizat într-un comunicat
reprezentanţii proiectului.
Proiectul ”Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu
nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării
cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de
poluarea apelor si a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului
nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă.
Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea
Europeană. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea
oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte
methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca
moartea.
ECOMAGAZIN.RO
Noua comune de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, poluate cu nitrati si nitriti. Ministerul Mediului si
Padurilor anunta ca, in judetul Bistrita-Nasaud, noua comune sunt poluate cu nitrati si nitriti, iar intr-
una dintre comune nitratii au ajuns la panza freatica, provocand probleme de sanatate locuitorilor din
zona.
Anuntul facut de Minister vine pe fondul lansarii unei campanii de sensibilizare si constientizare a
riscului pe care il presupune poluarea cu nutrienti, campanie care se va desfasura in zona bazinului
hidrografic Somes-Tisa, pe raza judetelor Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.
“In Bistrita-Nasaud, noua comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarata bomba
biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in panza freatica. Anul trecut aici jumatate
dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi”, se
arata intr-un comunicat al Ministerului. Deschiderea campaniei va avea loc in data de 23 august la Cluj
Napoca, la aceasta urmand sa participe experti ai Ministerului, dar si reprezentanti ai Agentiilor de
Mediu din judetele enumerate.
MURES.CITYNEWS.RO
Nouă comune de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi. Ministerul Mediului şi
Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu nitraţi şi nitriţi, iar într-
una dintre comune nitraţii au ajuns la pânza freatică, provocând probleme de sănătate locuitorilor din
zonă. Anunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi conştientizare
a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în zona bazinului
hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
"În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o adevarată bombă
biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în panza freatică.
Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă,
dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului.
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Deschiderea campaniei va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe
experţi ai Ministerului, dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate.
TURDANEWS.RO
Turda, Câmpia Turzii, Viişoara , Sănduleşti şi Mihai Viteazu se află printre localităţile vulnerabile la
poluarea cu nitraţi
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă deschiderea Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a
Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in bazinul Hidrografic Somes-Tisa (din care
fac parte judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj). Deschiderea campaniei va
avea loc maine, 23 august, la ora 11,00 la hotelul Royal Classic din Cluj Napoca .
Experti de mediu şi reprezentanti ai Ministerului mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluarii cu
Nutrienti si vor detalia masuri de protectie a solului si apelor in contextual actual.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj,
Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.
Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
comunele: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, spun specialiştii.
Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi
spontane şi infertilitate masculină.
Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu
nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea
surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării
cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
ACTUALMM.RO
13 localitati din Maramures afectate grav de poluarea cu nitrati
In Maramureş cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt 13 localităţi, printre
acestea numarandu-se orasul Seini, comunele Remetea Chioarului, Vadu Izei şi Farcaşa. Cel putin asa
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa. În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene,
România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi.
Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi
în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa
potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Prezenţa în cantităţi peste
limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează
capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este
deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
Situaţia nu e singulară în Ardeal: nu doar Maramuresul, ci şi restul judeţelor din regiune, în special
Bistriţa-Năsăud, se lovesc de ani de zile de problema poluării cu nitraţi. Nouă comune din Bistriţa
figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nitriţi. O situaţie particulară este la
Budeşti, “aici e o adevărată bombă ecologică”, spun specialiştii: Jumătate dintre locuitori au ajuns la
medic anul trecut cu simptome de greaţă, dureri de cap şi vărsături. În judeţul Satu Mare probleme cu
poluarea surselor de apă peste limita admisă de Uniunea Europeană au fost identificate în patru
comune, iar Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. De asemenea, pot provoca avorturi spontane şi
infertilitate masculină, spun specialiştii. În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din
surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara,
Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi
Negreni. În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat
în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor.
MONITORULCJ.RO
17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi din surse agricole, substanţele chimice fiind
infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată. Nitraţii din apă au efecte
grave asupra sănătăţii oamenilor din cauză că scad rezistenţa generală a organismului, iar în
cazul bebeluşilor pot fi chiar fatali. Problema poluării cu nitriţi şi nitraţi, substanţe chimice
provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor este subiectul unui seminar care se desfăşoară
la Cluj-Napoca pe parcursul a două zile, 23 şi 24 august. Evenimentul deschide Campania de
sensibilizare şi conştientizare a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în bazinul
Hidrografic Someş-Tisa. În cadrul acestei campanii, populaţia va fi informată cum trebuie să
gestioneze corect depozitarea gunoiului de grajd şi cum să folosească îngrăşămintele chimice astfel
încât să nu devină sursă de poluare a solului şi apei.
Apă poluată cu substanţe chimice în 17 localităţi Imre Lenke, comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj a
subliniat că poluarea cu nitriţi şi nitraţi afectează atât apa cât şi solul, în judeţ existând 17 localităţi
vulnerabile din acest punct de vedere. În localităţile poluate se desfăşoară activităţi intense de creştere
a animalelor, iar fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în
pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Potrivit conducerii Gărzii de Mediu Cluj, în
judeţul Cluj au fost identificate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole:
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara,
Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni. „Avem o problemă veche, istorică, la Bonţida,
unde s-a desfăşurat o creştere a porcilor intensă, sistată în 2008, dar proprietarul nu a luat măsurile
necesare pentru stoparea poluării, acesta alegându-se chiar cu dosar penal”, a declarat Imre Lenke.
Comisarul şef al Gărzii de Mediu a menţionat că o sursă de poluare a solului şi a apei este şi o reţea de
canalizare care funcţionează deficitar sau care este insuficientă, cum este cazul comunei Floreşti.
Dănuţ Canta, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa a precizat că şi îngrăşămintele
folosite în agricultură afectează solul şi produsele agricole.
Care sunt soluţiile pentru stoparea poluării Specialiştii prezenţi la Cluj au subliniat că populaţia
trebuie să pună în practică câteva soluţii pentru a opri poluarea cu nitriţi şi nitraţi a solului. Astfel,
trebuie construite platforme individuale în gospodării pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a
materialelor reciclabile. De asemenea, populaţia trebuie să primească de la autorităţile locale pubele
speciale pentru colectarea separată a guniului menajer.
În plus, fântânile nu trebuie construite în apropierea locurilor unde sunt crescute animale.
De ce sunt periculoşi nitraţii şi nitriţii pentru organism
Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi
spontane şi infertilitate masculină. Bebeluşii sunt cea mai sensibilă categorie de populaţie la aceste
substanţe chimice. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la
blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte
methemoglobinemie, sau „boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca
moartea.
Organizatorii campaniei subliniază că în rândul ţărilor UE, România are cele mai mari probleme legate
de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi din cauză că prin gestionarea haotică a gunoiului de
grajd se ajunge la poluarea apelor şi a solului
DEJEANUL.RO
Fantanile din Cuzdrioara si Catcau poluate cu nitrati
Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu nitraţi a
apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd. În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi
din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara,
Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi
Negreni. În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat
în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale
Someş-Tisa.
Situaţia nu e singulară în Ardeal: nu doar Clujul, ci şi restul judeţelor din regiune, în special Bistriţa-
Năsăud, se lovesc de ani de zile de problema poluării cu nitraţi. Nouă comune din Bistriţa figurează pe
lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nitriţi. O situaţie particulară este la Budeşti, “aici
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
e o adevărată bombă ecologică”, spun specialiştii: Jumătate dintre locuitori au ajuns la medic anul
trecut cu simptome de greaţă, dureri de cap şi vărsături. În judeţul Satu Mare probleme cu poluarea
surselor de apă peste limita admisă de Uniunea Europeană au fost identificate în patru comune, iar în
Maramureş 13 localităţi se află în aceeaşi situaţie, printre acestea Seini , Remetea Chioarului, Vadu
Izei şi Farcaşa.
Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. De asemenea, pot provoca avorturi spontane şi
infertilitate masculină, spun specialiştii.
În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de
poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi.
Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi
în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa
potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Prezenţa în cantităţi peste
limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează
capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este
deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea, conform Ziua de Cluj.
ZIARE.COM – preia articolul din Monitorul de Cluj
CLON.RO
Ce localitati din judetul Cluj sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati!
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
comunele: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor
In Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarata bomba
biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in panza freatica. Anul trecut aici jumatate
dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi. In
judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita admisa de Uniunea Europeana au
fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati. Printre acestea Seini, Remetea
Chioarului, Vadu Izei şi Fărcaşa.
Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate
duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau
infertilitate masculină.
Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea
comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din
depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop,
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai
DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistrita-
Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii
poluării apelor cu nitraţi.
Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile
descentralizate în Bazinele Hidrografice, in cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru
depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.
Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În cadrul
Proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de
depozitare a gunoiului de grajd. În decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din
judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.
În bazinul hidrografic Someş-Tisa a fost finalizată la începutul acestei luni platforma de depozitare a
gunoiului la Crucişor, în judeţul Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.
Tot anul acesta, în cadrul Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”, în luna iunie au fost finalizate
8 platforme comunale, iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt
timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.
Este prevăzut în proiect ca pana în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.
Printre acestea cele de la Seini şi Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş şi cea de la Păuleşti, din
judeţul Satu Mare.
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de
canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj)
şi Păuleşti (Satu Mare).
În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele
forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.
Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi
şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
GHERLA.INFO
Gherla - vulnerabila la poluarea cu nitrati. Apa din fantani, principalul pericol pentru populatie
Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi o campanie de sensibilizare şi conştientizare, in cadrul
proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care
fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În judeţul Cluj au fost
identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole localitatile Călăraşi, Câmpia
Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara, Câţcău, Sic,
Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor.
In judetul Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarata bomba
biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in panza freatica. Anul trecut aici jumatate
dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi. In
judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita admisa de Uniunea Europeana au
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati. Printre acestea Seini, Remetea
Chioarului, Vadu Izei şi Fărcaşa.
Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate
duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau
infertilitate masculină.
Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea
comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din
depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop,
zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai
DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistrita-
Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii
poluării apelor cu nitraţi.
Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile
descentralizate în Bazinele Hidrografice, in cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru
depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.
Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În cadrul
Proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de
depozitare a gunoiului de grajd. În decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din
judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.
În bazinul hidrografic Someş-Tisa a fost finalizată la începutul acestei luni platforma de depozitare a
gunoiului la Crucişor, în judeţul Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.
Tot anul acesta, în cadrul Proiectului "Controlul Poluării cu Nutrienţi", în luna iunie au fost finalizate 8
platforme comunale, iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt
timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.
Este prevăzut în proiect ca pana în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.
Printre acestea cele de la Seini şi Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş şi cea de la Păuleşti, din
judeţul Satu Mare.
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de
canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj)
şi Păuleşti (Satu Mare).
În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele
forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.
Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi
şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Proiectul este finantat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Facilitatea
Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar
nerambursabil.
În ce consta proiectul:
Se realizează activităti de colectare, depozitare si gestionare a gunoiului de grajd prin:
- constructia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd
- dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd
- dotarea comunitătilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea si
împrăstierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.
Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ si grup pentru un
control al poluării cu nutrienti, dar mai ales pentru identificarea de solutii viabile pentru protejarea în
viitor a poluării apelor cu nitrati si nitriti. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este
îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii
agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie.
Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată si promovează
utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul
României.
BISTRITAONLINE.RO
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. La noi în judeţ o situaţie
specială întâlnim la Budeşti.
Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului
“Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Someş – Tisa, din care fac parte
judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Proiectul este derulat de Ministerul
Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, provenite din
grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.
În Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarată bombă
biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut jumătate dintre
locuitori au avut problem de sănatate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături.
Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate
duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau
infertilitate masculină.
Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea
comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din
depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate.
În acest scop, zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autorităţii Sanitar
Veterinare, ai DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele
Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop
dedicat reducerii poluării apelor cu nitraţi.
A avut loc cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din
instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice, în cadrul Proiectului Controlul Integrat al
Poluării cu Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii
pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.
Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În cadrul
Proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de
depozitare a gunoiului de grajd. În decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din
judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.
În bazinul hidrografic Someş-Tisa a fost finalizată la începutul acestei luni platforma de depozitare a
gunoiului la Crucişor, în judeţul Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.
Tot anul acesta, în cadrul Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”, în luna iunie au fost finalizate
8 platforme comunale, iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt
timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.
Este prevăzut în proiect ca pana în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de
canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj)
şi Păuleşti (Satu Mare).
În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele
forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.
Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi
şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Proiectul este finantat de Banca
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care
au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.
Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ şi grup pentru un
control al poluării cu nutrienţi, dar mai ales pentru identificarea de soluţii viabile pentru protejarea în
viitor a poluării apelor cu nitraţi şi nitriţi. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este
îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii
agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie. Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii
cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care,
în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.
NAPOCA NEWS.RO
Nu mai puţin de 17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi. Dezastrul ecologic provine din
surse agricole, iar substanţele chimice sunt infiltrate în pânza freatică. Pe scurt apa din fântâni este
poluată.
Specialiştii avertizează că nitraţii din apă au efecte grave asupra sănătăţii oamenilor, scad rezistenţa
generală a organismului, iar în cazul bebeluşilor aceştia pot fi fatali. Nitraţii pot provoca avorturi
spontane dar şi infertilitate masculină.
Poluarea cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud, pe agenda Ministerului Mediului
Nitriţi şi nitraţi sunt substanţe chimice provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor şi a fost
subiectul unui seminar care s-a desfăşurat la Cluj-Napoca între 23 şi 24 august.
Evenimentul a reprezentat deschiderea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a proiectului
„Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în bazinul Hidrografic Someş-Tisa.
Prin această campania, organizatorii încearcă să informeze populaţia ce trebuie să facă pentru a
gestiona corect depozitarea gunoiului de grajd şi cum să folosească îngrăşămintele chimice astfel încât
să nu devină sursă de poluare a solului şi apei.
Comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj, Imre Lenke, a explicat participanţilor la eveniment că poluarea
cu nitriţi şi nitraţi afectează atât apa cât şi solul, în judeţ existând 17 localităţi vulnerabile din acest
punct de vedere.
Conform conducerii Gărzii de Mediu Cluj, în judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la
poluarea cu nitraţi din surse agricole localităţile Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai
Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla,
Negreni.
Tot Imre Lenke a avertizat că o sursă de poluare a solului şi a apei este şi reţeaua de canalizare care
funcţionează deficitar sau care este insuficientă, vezi cazul lacalităţii Floreşti.
Specialiştii prezenţi la amintitul eveniment au recomandat populaţiei să pună în practică câteva soluţii
pentru a opri poluarea cu nitriţi şi nitraţi a solului.
Astfel, trebuie construite platforme individuale în gospodării pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a
materialelor reciclabile dar şi să primească de la autorităţile locale pubele speciale pentru colectarea
separată a gunoiului menajer.
Deasemenea organizatorii evenimentului spun că fântânile nu trebuie construite în apropierea locuri lor
unde sunt crescute animale.
Organizatorii campaniei subliniază că în rândul ţărilor UE, România are cele mai mari probleme legate
de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi din cauză că gestionează haotic gunoiul de grajd şi
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
astfel, se ajunge la poluarea apelor şi a solului.
TIMP ONLINE.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide o campanie de sensibilizare şi conştientizare a proiectului “Controlul
integrat al poluării cu nutrienţi” în bazinul hidrografic Someş-Tisa, din care fac parte judeţele Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone
vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, o situaţie particulară fiind la Budeşti
Seminarul de la Cluj-Napoca are loc în 23 şi 24 august, iar printre temele supuse dezbaterilor se află:
legislaţia europeană de mediu şi instituţiile europene, legislaţia de mediu din România şi instituţiile de
mediu, poluarea şi efectele ei asupra mediului, măsuri de protecţie a mediului, specificul activităţilor
din agricultură şi impactul asupra mediului.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj,
Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
”Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În Bistriţa-Năsăud 9 comune figurează pe
lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulară este la Budeşti,
unde specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au
ajuns în pânza freatică. Anul trecut aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns
la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată
consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot
provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină”, au precizat într-un comunicat
reprezentanţii proiectului.
Proiectul ”Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu
nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea
surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării
cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de
poluarea apelor si a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului
nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă.
Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea
Europeană.
Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului
din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau
“boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
ZIARELIVE.RO – preia articolul de pe realitatea.net cu titlul: Pericol, mai multe orase afectate de
poluarea cu nitrati
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
ZIUA DE CLUJ
Campanie de sensibilizare la poluarea cu nutrienţi, deschisă mâine la Cluj
Experţi de mediu şi reprezentanţi ai Ministerului mediului vor prezenta mâine proiectul care urmăreşte
controlul poluării cu nutrienţi, într-o campanie de sensibilizare deschisă la Cluj.
La eveniment participă Manuela Udroiu şi Sorin Rădulescu de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, dar
şi profesorul Vladimir Rojanschi de la Universitatea Ecologică din Bucureşti. De asemenea vor fi
prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară,
DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistriţa-
Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Seminarul se va desfăşura pe parcursul a două zile, 23 şi 24
august.
MESAGERUL.RO
Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd, o bombă biologică
Ministerul Mediului şi Pădurilor lansează joi, 23 august, la Cluj-Napoca, Campania de sensibilizare şi
conştientizare a Proiectului «Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi» în Bazinul Hidrografic
Someş-Tisa, în care sunt prinse judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul
României şi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi, prin investiţii pentru depozitarea
gunoiului de grajd şi prin informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate, potrivit unui
comunicat al DAST Someş-Tisa.
Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, 9 la număr în
Bistriţa-Năsăud (Budeşti, Căianu Mic, Chiuza, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Lunca Ilvei, Prundu
Bârgăului, Şintereag şi Salva). O situaţie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o
adevărată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut
aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi
vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi
spontane şi infertilitate masculină.
Campania MMP urmăreşte conştientizarea oamenilor cu privire riscul poluării cu nitraţi şi
responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Debutul campaniei are loc cu un
workshop la care participă zeci de reprezentanţi ai APM, APIA, Autorităţii Sanitar-Veterinare, DSP,
Gărzii de Mediu, Direcţiei pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele situate în Bazinul
Hidrografic Someş-Tisa, care au misiunea apoi de a disemina informaţiile în rândul comunităţilor de
care răspund.
"În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de
poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
la poluarea apelor şi a solului. Este afectată sănătatea oamenilor, uneori se ajunge chiar la tragedii în
rândul nou născuţilor, cea mai sensibilă categorie de populaţie. Potrivit normelor în vigoare, din cauza
potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa
potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în
Uniunea Europeană. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la
blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte
methemoglobinemie, sau «boala albastră» şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând
provoca moartea", se arată în comunicatul DAST Someş-Tisa.
STIRI AZI.COM
PERICOL Mai multe orase, afectate de poluarea cu nitrati.
Trei orase, dar si mai multe comune din judetul Cluj, se confrunta cu problema poluarii cu nitrati a
apei si a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie ziuadecj.realitatea.net. Substantele pot provoca
grave afectiuni.
In judetul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sunt orasele Turda, Campia
Turzii si Gherla, dar si comunele Calarasi, Viisoara, Sandulesti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,
Cuzdrioara, Catcau, Sic, Iclod, Apahida, Bontida si Negreni. In aceste zone fantanile din mediul rural
sunt poluate cu substante chimice, care s-au infiltrat in panza freatica din grajdurile sau din fermele
oamenilor, arata specialistii Administratiei Bazinale Somes-Tisa.
Situatia nu e singulara in Ardeal. Nitratii sunt periculosi pentru ca apa infestata odata consumata scade
rezistenta generala a organismului. De asemenea, substantele pot provoca avorturi spontane si
infertilitate masculina, spun specialistii. Prezenta in cantitati peste limitele admise, a nitritilor in apa de
baut, conduce la blocarea oxigenului din sange, ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie. Afectiunea
se numeste methemoglobinemie, sau “boala albastra”.
TURDANEWS.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă deschiderea Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a
Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in bazinul Hidrografic Somes-Tisa (din care
fac parte judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj).
Deschiderea campaniei va avea loc maine, 23 august, la ora 11,00 la hotelul Royal Classic din Cluj
Napoca .
Experti de mediu şi reprezentanti ai Ministerului mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluarii cu
Nutrienti si vor detalia masuri de protectie a solului si apelor in contextual actual.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj,
Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
comunele: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.
În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza
freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, spun specialiştii.
Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi
spontane şi infertilitate masculină.
Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu
nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea
surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării
cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
MARAMURES CITY NEWS
Nouă comune de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu
nitraţi şi nitriţi, iar într-una dintre comune nitraţii au ajuns la pânza freatică, provocând probleme de
sănătate locuitorilor din zonă.
Anunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a
riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în zona bazinului
hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
"În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o adevarată bombă
biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în panza freatică.
Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă,
dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului.
Deschiderea campaniei va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe
experţi ai Ministerului, dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate.
TIME4NEWS.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Unitatea de Management al Proiectului
“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 021 316 02 15
http://www.mmediu.ro
Ce localitati din judetul Cluj sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati!
In judetul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole
comunele: Calarasi, Campia Turzii, Viisoara, Sandulesti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,
Cuzdrioara, Catcau, Sic, Iclod, Apahida, Bontida, Gherla, Negreni
In aceste zone fantanile din mediul rural sunt poluate cu substante chimice, care s-au infiltrat in panza
freatica din grajdurile sau din fermele oamenilor. In Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista
localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde
specialistii spun ca exista o adevarata bomba biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in
panza freatica.
Anul trecut aici jumatate dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata,
dureri de cap si varsaturi. In judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita
admisa de Uniunea Europeana au fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati.
Printre acestea Seini, Remetea Chioarului, Vadu Izei si Farcasa.
INFOBRASOV.NET
Fantanile din Romania sunt poluate cu nitrati
Un milion de fantani din Romania sunt poluate cu nitrati, din cauza gestionarii necorespunzatoare a
deseurilor de grajd. In judetul Cluj, exista 17 localitati unde apa din fantani este infestata, printre care
si Apahida. Consumata in cantitati mari, acesta poate cauza probleme de respiratie, si chiar decesul, in
cazul sugarilor.
Guvernul Romaniei, printr-un imprumut de la Banca Mondiala, deruleaza, in prezent, pe teritoriul tarii,
un proiect de control integrat al poluarii cu nutrienti in valoare de 60 de milioane de euro, informeaza
City News.
“Apa e curata, e buna, nu o folosim de baut, dar altfel de tot felul. Inainte o foloseam pentru mancare,
pentru baut pentru orisice”, recunoaste o clujeanca din Apahida. Alti oameni folosesc apa doar in
agricultura.
Scopul proiectului este reducerea poluarii apei si solului cu nutrienti.
“Jumatate din populatia tarii bea apa asa zis potabila din surse greu controlabile aflate in
gospodariile lor. Proiectul are o componenta investitionala foarte importanta, e vorba de 60 de
milioane de euro, investitii in constructia sistemelor de canalizare si de epurare a apei, in platforme
comunale de depozitare a gunoiului de grajd”, a explicat Sorin Radulescu, expert in Ministerul
Mediului si Padurilor.
Asemenea investitii sunt finantate in Transilvania in localitatile Bontida, din judetul Cluj, Seini si
Remetea Chioarului, din Maramures, Crucisor si Paulesti, din Satu Mare.