«Revista Romån` de Arbitraj» - e-juridic.manager.ro Romana de Arbitraj nr.4.pdf · Testa]i GRATUIT, «Revista Romån` de Arbitraj»! Stimate jurist, G`si]i \n paginile urm`toare

$Page 1: «Revista Romån` de Arbitraj» - e-juridic.manager.ro Romana de Arbitraj nr.4.pdf · Testa]i GRATUIT, «Revista Romån` de Arbitraj»! Stimate jurist, G`si]i \n paginile urm`toare$
Testa]i GRATUIT, «Revista Romån` de Arbitraj»!

Stimate jurist,

G`si]i \n paginile urm`toare ale acestui document PDF, GRATUIT pentru dvs., primul num`r al„Revistei Romåne de Arbitraj“ (ianuarie – martie 2007).

Dac` dup` ce o citi]i decide]i c` „Revista Romån` de Arbitraj“ v` este util` [i dori]i s` deveni]i abo-nat al acesteia, tot ce ave]i de f`cut este s` completa]i formularul de abonament pe care \l g`si]i \n paginaurm`toare. Pre]ul abonamentului pe 1 an este de 196,2 lei. Abonamentul dvs. va \ncepe cu num`rul 4 al„Revistei Romåne de Arbitraj“ (octombrie – decembrie 2007). Acest num`r \l ve]i primi prin po[t`, \nformat tip`rit, \mpreun` cu factura, dup` confirmarea pl`]ii \n contul RENTROP & STRATON. Ulterior,primi]i trimestrial prin po[t`, numerele urm`toare din abonamentul dvs.

V` rug`m s` studia]i cu aten]ie „Revista Romån` de Arbitraj“, s` descoperi]i cåte informa]ii utilecuprinde [i cåt de mult cå[tiga]i folosind-o. Deveni]i un redutabil profesionist utilizånd informa]iile dinpaginile sale. Editat` de RENTROP & STRATON – Grup de editur` [i consultan]` \n afaceri \n colaborarecu Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei,„Revista Romån` de Arbitraj“:

✔ V` ofer` informa]ia necesar` construirii unei strategii 100% cå[tig`toare. Economisi]i timp, [tiind cuprecizie cånd [i cum s` ac]iona]i \n interesul firmei. Lucra]i cu maxim` eficien]`, destins [i \ncrez`tor\n propriile for]e. Beneficiul dvs.? Mai mult timp pentru familie [i prieteni, munc` lipsit` de stre-sul situa]iilor „f`r` ie[ire“, satisfac]ie, bani.

✔ V` ajut` s` gestiona]i rapid [i eficient situa]iile de criz`. Apela]i la arbitraj [i evita]i situa]iile care arputea afecta imaginea firmei sau s-ar putea solda cu pierderi substan]iale de bani. Fidelitatea dvs. fa]`de interesele firmei va atrage aten]ia superiorilor dvs. [i nu numai. Pute]i ob]ine u[or m`rirea sub-stan]ial` a salariului [i consolidarea pozi]iei dvs. \n firm`. Exact ce v` dorea]i! Confirmareavalorii dvs.!

✔ V` d` acces la o colec]ie extrem de valoroas` de secrete bine ascunse \n spatele u[ilor \nchise alecur]ilor de arbitraj: spe]e rezolvate [i comentate de autorii revistei, speciali[ti cu o bogat` experien]`\n domeniu – adev`rate strategii ce v` pot scoate din impas la nevoie!

Din „Revista Romån` de Arbitraj“ afla]i exact ce presupune arbitrajul comercial. |nv`]a]i s` utiliza]ila maximum toate pårghiile [i instrumentele specifice acestui tip de justi]ie \n favoarea dvs.!

Citi]i „Revista Romån` de Arbitraj“ ca s` v` convinge]i c` reprezint` un ajutor imens \n activitateadvs. profesional`.

Cu stim`,

George StratonEditor, Director general

«Revista Romån` de Arbitraj»● Tel.: 021/209.45.45 ● Fax: 021/205.57.30 ● Web: www.rs.ro; www.revistadearbitraj.ro ● E-mail: [email protected]

RENTROP

&

STRATON

|n cazul \n care a]i decis s` nu v` abona]i v` rug`m s` ne acorda]i 2 minute \n plus pentru a r`spunde la acest mic ches-tionar. Drept mul]umire primi]i CADOU, GRATUIT pe via]`, un abonament la Newsletterul E-@ctual – un ziar elec-tronic ce v` ancoreaz` \n realitatea cotidian`, v` racordeaz` la nou.

Numele firmei ____________________________________________________________________________________

Persoana de contact ______________________________ Func]ia ____________________________________________

Adresa dvs. de e-mail este __________________________________________________________________________

Care sunt motivele pentru care a]i decis s` nu v` abona]i la „Revista Romån` de Arbitraj“?❏ Con]inutul:

■■ con]ine gre[eli

Exemplifica]i __________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________■■ este incomplet`, nu con]ine informa]iile care m` intereseaz`

Exemplifica]i __________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________■■ altele

Exemplifica]i __________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________

Transmite]i-l prin fax la nr.: (021)205.57.30 sau suna]i la tel.: (021)209.45.45❏ DA, doresc s` \nchei un num`r de ..... abonamente la „Revista Romån` de Arbitraj“ pentru numai 196,2 lei /abo. anual –

4 numere trimestriale – (TVA inclus). Abonamentul va \ncepe cu nr. 4 al revistei (octombrie – decembrie 2007) pe care \l voiprimi prin po[t` la adresa indicat` mai jos, odat` cu factura fiscal`, dup` confirmarea pl`]ii \n contul Rentrop & Straton.� |n]eleg c` numerele urm`toare din abonament le voi primi prin po[t`, la adresa indicat` mai jos, \n max. 5 zile lucr`toare de la

data ie[irii acestora din tipar.

DA, doresc un num`r de:❏ .... ex. din nr. 1 (ianuarie – martie 2007) – varianta tip`rit`❏ .... ex. din nr. 2 (aprilie – iunie 2007)❏ .... ex. din nr. 3 (iulie – septembrie 2007)

al „Revistei Romåne de Arbitraj“, la pre]ul de 54,5 lei (TVA inclus)/ex./nr.

❏ Am achitat suma de ........................... lei \n contul RENTROP & STRATON:

❏ B.C.R – Suc. Izvor: RO27RNCB0081010411080001 / ❏ Trezoreria Sector 5: RO03TREZ7055069XXX002226

Date necesare pentru facturare [i livrare:

Firm` ............................................................................ Dom. de activitate

Cod unic de \nregistrare ......................................... Banc` ......................................... Cont .............................................................

Telefon ..................................... Fax .................................... E-mail ..................................................................................................

Localitate .................................................. Str. ...................................................... Nr. .......... Bl. ....... Sc. ........ Ap. .....................

Cod po[tal .................................................... Sector / Jude] ..............................................................................................................

Date persoan` de contact: Nume .............................................................. Prenume ........................................................................

Telefon ..................................... Fax .................................................................. E-mail ...................................................................

Func]ie .................................. Semn`tura [i [tampila dvs. ................................ Data comenzii dvs. ..............................................

Semnånd acest cupon sunt de acord ca datele mele s` fie prelucrate [i s` intre \n baza de date a Grupului de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri – RENTROP & STRATON,care le va utiliza pentru a-mi trimite coresponden]` [i pentru a realiza statistici \n conformitate cu Legea nr. 677/2001. Dac` nu voi mai dori ca datele mele s` figureze \n baza dvs.de date, v` voi expedia o solicitare scris` pe adresa S.C. RENTROP & STRATON S.R.L., Ghi[eul extern 3, O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.

Formatul „Revistei Romåne de Arbitraj“ este A4. V` rug`m s` v` asigura]i c` dimensiunile c`su]ei dvs. po[tale corespund acestui format. Editura RENTROP & STRA-TON \[i asum` responsabilitatea livr`rii revistei pån` \n momentul pred`rii c`tre Po[ta Romån`. Expedierea se face prin po[t` simpl`.

V` mul]umim pentru timpul acordat complet`rii acestui chestionar!V` rug`m s`-l expedia]i prin fax, la nr. 021/205 57 30.

✄

Formular de Abonament pentru «REVISTA ROMÅN~ DE ARBITRAJ»

Serviciul Clien]i: tel.: (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; www.revistadearbitraj.ro; e-mail: [email protected]

© Copyright 2007, RENTROP & STRATON, Bdul Na]iunile Unite nr. 4, sector 5, Bucure[ti R.C.J. 40/8371/1995 C.U.I. R7782311; www.rs.ro

CAB1PS0S3007STG - Cod de ofert`: 482207

REVISTA ROMÅN~DE ARBITRAJ

CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIALINTERNA}IONAL

C.C.I.R.

Anul 1/Nr. 1

ianuarie - martie 2007

RENTROP & STRATONGrup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

R&S

REVISTA ROMÅN~ DE ARBITRAJ

Fondatori Victor Babiuc, Ion B`canu, Adrian Severin

Consiliul {tiin]ific Stanciu D. C`rpenaru, Viorel Mihai Ciobanu, Ion Deleanu, GrigoreFlorescu, Liviu Pop, Viorel Ro[, Ioan Sabù-Pop, Drago[ AlexandruSitaru, Marin Voicu

Colaboratori principali {erban Beligr`deanu, Otilia Calmuschi, Ruxandra Chiru, MihaelaCozmanciuc, Sergiu Deleanu, Crengu]a Ioana Leaua, DumitruIvanciu, Silviu Jecu, Lucian Mihai, Ion I. Nestor, Dan Andrei Popescu,Titus Prescure, Ana Savin, Ioan Schiau, Victor T`n`sescu, MariaVeriotti, C`lin Andrei Zamfirescu

Redactor-[ef Radu-Bogdan BobeiSecretar de redac]ie Bazil Oglind`

Materialele pentru publicare, precum [i coresponden]a vor fi trimise pe adresa: Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.

Bdul Octavian Goga nr. 2, sector 2, Bucure[tiTel.: +4021 319.01.13; Fax: +4021 319.01.26

E-mail: [email protected]

Transmiterea materialelor c`tre redac]ia „Revistei Romåne de Arbitraj“ nu impune obligativitatea public`riiacestora. Materialele nepublicate nu se restituie.

Publica]ie trimestrial` editat` de: RENTROP & STRATON

ISSN: 1842-6859

Manager Centru de Profit Cristina Angheloiu ([email protected])Asistent Manager Produs Marina Istvan ([email protected])Tehnoredactare Dana Seg`rceanuCorectur` Elvira Panaitescu

Pre]: abonament pe anul 2007 (4 numere) 196,2 Ron/abo.*Pentru detalii [i comenzi accesa]i site-urile: www.revistadearbitraj.ro [i/sau www.rs.ro sau suna]i la tel. 021/209.45.45. Serviciul Clien]i va prelua cu pl`cere solicit`rile dvs.!

Serviciul Clien]i tel.: (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; e-mail: [email protected] © RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis`sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \nscris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridicecare ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.

Pute]i consulta [i celelalte lucr`ri editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro

* Pre] \n vigoare pån` la 15 aprilie 2007.

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Gemenii Center, sector 5, Bucure[tiTel./Fax: (021) 317.25.88

RENTROP & STRATONGrup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Pre[edinte-Director General George Straton ([email protected])Director Executiv Cipriana T`nase ([email protected])Director Editorial Florin Cåmpeanu ([email protected])Director Crea]ie-Produc]ie Cristina Straton ([email protected])Director Economic Mariana Ne]oiu ([email protected])Director Comercial Valentin T`nase ([email protected])

R&S

Cuprins

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 I

I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

Starea actual` a arbitrajului comercial \n Romånia – prof. univ. dr. Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat din Slovenia –prof. univ. dr. Kres o Puharic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Considera]ii introductive cu privire la dreptul la un proces echitabil [i arbitrajul comercial interna]ional – dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Raporturile juridice \n arbitrajul comercial – conf. univ. dr. Ioan Sabù-Pop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Metode moderne alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale – asist. univ. drd. Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Legitimarea voca]iei statului [i a autorit`]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral` – lector univ. drd. Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

II. JURISPRUDEN}~ ARBITRAL~

Cesiune de crean]`Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Consecin]e. Excluderea competen]ei jurisdic]iei stataleRecunoa[terea datoriei. Lipsa \ncheierii tranzac]iei cu privire la suma datorat` [i neachitat` . . . . . . . . . . . 41

CompensareCaracterul cert, lichid [i exigibil al crean]ei. Inadmisibilitatea cumulului dobånzii legale cu suma de bani reprezentånd reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Daune-intereseEvaluare anticipat`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Culp` comun`. Consecin]e pe planul r`spunderii. Prejudiciu cert. Ac]iune \n desp`gubire. Ac]iune \n regres. Diferen]iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Legea aplicabilÙzan]e interna]ionale. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Penalit`]iClauz` penal`. Condi]ii de aplicare convenite de p`r]ile contractante. Inten]ie comun` . . . . . . . . . . . . . . 51

Inadmisibilitatea cumulului penalit`]ilor cu daunele cominatorii. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Contract de arend`Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Contract de comisionClauz` compromisorie valabil` [i operant`. Consecin]e. Inaplicabilitatea procedurii instituite de art. 7201

Cod procedur` civil`. Prescrip]ie extinctiv`. Inaplicabilitatea dispozi]iilor Decretului nr. 167/1958.Caducitate. Recunoa[terea reclama]iei de calitate. Emiterea unei noi comenzi de c`tre comitent.R`spundere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Cuprins

II Revista Romån` de Arbitraj

Contract de depozitObliga]ia de restituire a lucrului depozitat. Refuzul deponentului de a prelua marfa depozitat`.Justificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Contract de leasingCesiune. Obliga]ia cesionarului de a respecta prevederile contractuale. Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei esen]iale de plat`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Producerea evenimentului asigurat. Obliga]ia societ`]ii de leasing de a pl`ti indemniza]ia de asigurare. Lipsa oric`rei cauze exoneratoare de r`spundere a societ`]ii de leasing pentru neexecutarea obliga]iei de plat` a indemniza]iei de asigurare. Cuantumul indemniza]iei de asigurare. Criterii de stabilire . . . . . . . 66

Contract de loca]iuneNe\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a chiriei, precum [i a contravalorii utilit`]ilor . . . . . . . . . . . 72

Clauz` compromisorie. Caracter valabil [i operant. Ne\ndeplinire culpabil` de c`tre locator a obliga]iilor contractuale. Consecin]e. Repunerea p`r]ilor \n situa]ia anterioar` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Contract de managementRevocare intempestiv` [i nelegitim`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Contract de prest`ri serviciiNe\ndeplinire sau \ndeplinire cu \ntårziere a obliga]iilor contractuale. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Clauz` penal`. Interpretare literal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Ne\ndeplinire culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor prestate. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Contract de prest`ri servicii de publicitatePretins` viciere de consim]`månt. Nedovedirea dolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Contract de prest`ri servicii de transport|ndeplinirea cu \ntårziere a obliga]iilor contractuale. Major`ri de \ntårziere. |ndeplinirea defectuoas` a obliga]iei de plat` prin compensare. Obliga]ia de plat` a TVA. Exceptare. Ne\ndeplinirea condi]iilor prev`zute de lege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Contract de vånzare-cump`rareClauz` compromisorie valabil` [i operant`. Inadmisibilitatea excep]iei de neconstitu]ionalitate. Caducitatea arbitrajului. Neformularea notific`rii. Conciliere direct`. Inaplicabilitatea art. 7201

Cod procedur` civil` \n fa]a instan]ei arbitrale. Obliga]ia de plat` a m`rfurilor livrate de c`tre cump`r`tor. Neexecutare par]ial` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

R`spundere solidar`. Penalit`]i. Neprecizarea cuantumului sumelor datorate cu titlul de penalit`]i. Contract de comision. Inexisten]a conven]iei „Star del credere“ . . . . . . . . . . . . . . . 89

III. VARIA

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Lista camerelor de comer] [i industrie care organizeaz` [i administreaz` arbitrajul comercialprin organisme proprii de arbitraj – Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Content

Nr.1/Ianuarie–Martie 2007 III

I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES

Current status of commercial arbitration in Romania – Ph.D. Professor Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . 1

Commercial arbitration and public order in private international law from Slovenia – Ph.D. Professor Kreso Puharic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Introductive remarks on the right to fair trial and the international commercial arbitration –Ph.D. Victor T`n`sescu, Ph.D. candidate Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Legal relations in commercial arbitration – Ph.D. Senior Lecturer Ioan Sabù-Pop . . . . . . . . . . . . . . . 20

Alternative modern methods of adjudication for commercial litigation –Assistant Professor, Ph.D. candidate Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Legitimation of state action and public authority to enter an arbitral settlement –Lecturer, Ph.D. candidate Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

II. ARBITRAL JURISPRUDENCE

Assignment of debtValid and effective arbitration clause. Consequences. Exclusion of state jurisdiction. Acknowledgment of debt. Lack of transaction regarding the owed outstanding amount . . . . . . . . . . . . . 41

CompensationCertain, liquidated and due receivables. The inadmissibility of cumulating the legal interest rate with the outstanding debt adjusted for inflation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

DamagesEarly assessment. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

Mutual guilt. Liability consequences. Prejudice certain. Action for compensation. Action in subrogation. Differentiation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Applicable lawInternational usages. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

PenaltiesPenalty clause. Enforcement terms as agreed by the contracting parties. Common intention . . . . . . . . . 51

Inadmissibility of cumulation of penalties and cumulative damages. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Farming lease contractReciprocity and interdependence of liabilities. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Commission contractValid and effective arbitration clause. Consequences. Inapplicability of the procedure set up under Article 7201 of the Civil Procedure Code. Extinctive prescription. Inapplicability of the provisions of Government Order no. 167/1958. Lapse. Acknowledgement of the complaint regarding quality. Issuance of a new order by Principal. Liability . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Content

IV Revista Romån` de Arbitraj

Deposit contractObligation to return deposited chattel. Depositor,s refusal to take over deposited chattel. Justification . . 63

Leasing contractCession. Cessionary,s obligation to observe contract provisions. Culpable failure to comply with the essential payment obligation. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Insured event has taken place. Obligation of the leasing company to pay the indemnity insurance. Absence of any liability exoneration cause on behalf of the leasing company for failure to execute payment obligation of indemnity insurance. Amount of indemnity insurance. Criteria of establishment . . 66

Lease contractCulpable failure to comply with the payment obligation of lease and of utilities value . . . . . . . . . . . . . . 72

Arbitration clause. Valid and effective nature. Lessor,s culpable failure to comply with contract claims. Consequences. Return of parties to prior status . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Management contractUntimely and illegitimate revocation. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Services AgreementFailure to comply or delayed compliance with contract claims. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Penalty clause. Literal interpretation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Culpable failure to comply with the payment obligation of services provided. Consequences . . . . . . . . . 81

Advertising services AgreementAlleged defect in consent. Failure to prove deceit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Transport services AgreementDelayed compliance with contract claims. Penalties for delay. Faulty compliance with the payment obligation by compensation. VAT payment obligation. Exception. Failure to comply with legal requirements . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Sale agreement Valid and effective arbitration clause. Inadmissibility of unconstitutional exception. Expiration of arbitration. Failure to notify. Direct settlement. Inapplicability of Art. 7201

of the Civil Procedure Code before arbitration court. Payment obligation of commodity delivered by the buyer. Partial tortious interference with contract claim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Joint and several liability. Penalties. Non-statement of the amount of debts standing for penalities. Commission contract. Absence of „Star del credere“ agreement . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

III. MISCELLANEOUS

Commercial arbitration and public order in private international law . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

List of Chambers of Commerce and Industry which organize and manage commercial arbitration by own arbitration bodies – Arbitration Courts and Arbitration Commissions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Sommaire

Nr.1/Ianuarie–Martie 2007 V

I. ÉTUDES, ARTICLES, COMMENTAIRES

L’état actuel de l’arbitrage commercial en Roumanie – prof. univ. dr. Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . . . 1

L’arbitrage commercial et l’ordre public dans le droit international privé de la Slovénie – prof. univ. dr. Kreso Puharic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Les considérations introductives relatives au droit à un procès équitable et l’arbitrage international – dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

Les rapports juridiques dans l’arbitrage commercial – conf. univ. dr. Ioan Sabù-Pop . . . . . . . . . . . . . 20

Méthodes modernes alternatifs de solution des litiges commerciaux – assist. univ. drd. Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Légitimation de la vocation de l’état et des autorités publiques de conclure une convention arbitrale – lecteur univ. drd. Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

II. JURISPRUDENCE ARBITRALE

Cession de créanceClause compromissoire valable et opérante. Conséquences. Exclusion de la compétence de la jurisdiction étatique. Reconnaissance de la dette. Manque de conclusion de la transaction relative au montant dû et non payé . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

CompensationCaractère cert, liquide et exigible de la créance. Irrecevabilité du cumul de l’intérêt légal avec le montant représentant la mise à jour du montant dû en fonction du taux d’inflation . . . . . . . . . . 42

Dommages-intérêtsEvaluation anticipée. Conséquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Faute commune. Conséquences sur la responsabilité. Dommage cert. Action en dédommagement. Action récursoire. Distinction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Loi applicableCoutumes internationaux. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

PénalitésClause pénale. Conditions d’application convenues par les parties contractantes. Intention commune . . 51

Irrecevabilité du cumul des pénalités avec les dommages comminatoires. Conséquences . . . . . . . . . . . . . 53

Contrat de bailRéciprocité et interdépendance des obligations. Conséquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Contrat de commissionClause compromissoire valable et opérante. Conséquences. Inapplicabilité de la procédure visée à l’art. 7201 du Code de procédure civile. Prescription extinctive. Inapplicabilité des dispositions du Décret no. 167/1958. Caducité. Reconnaissance du grief de qualité. Emission d’un nouvel ordre par le commetant. Responsabilité . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Sommaire

VI Revista Romån` de Arbitraj

Contrat de dépôtL’obligation de restitution du bien déposé. Le refus du déposant de prendre la marchandise déposée. Justification . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Contrat de leasingCession. L’obligation du cessionnaire de respecter les dispositions contractuelles. Non accomplissement coupable de l’obligation essentielle de payement. Conséquences . . . . . . . . . . . . . 64

Apparition de l’événement assuré. L’obligation de la société de leasing de payer l’indemnité d’assurance. Le manque de toute cause qui exonère de la responsabilité la société de leasing pour le non accomplissement de l’obligation de payement de l’indemnité d’assurance. Le montant de l’indemnité d’assurance. Critères de détermination . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Contrat de locationNon accomplissement de l’obligation de payement du loyer, ainsi que de la contre-valeur des utilités . . . 72

Clause compromissoire. Caractère valable et opérant. Non accomplissement coupable par le locateur des obligations contractuelles. Conséquences. Remise des parties dans la situation antérieure . . 73

Contrat de managementRévocation intempestive et illégitime. Conséquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Contrat de prestation servicesNon accomplissement ou accomplissement en retard des obligations contractuelles. Conséquences . . . . 78

Clause pénale. Interprétation littérale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Non accomplissement coupable de l’obligation de payement des services offerts. Conséquences . . . . . . . 81

Contrat de prestation de services de publicitéVice prétendu du consentement. Manque de preuve du dol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Contrat de prestation de services de transportAccomplissement en retard des obligations contractuelles. Majorations de retard. Accomplissement défectueuse de l’obligation de payement par compensation. Obligation de payement de la TVA. Exception. Non accomplissement des conditions prévues par la loi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Contrat de vente-achatClause compromissoire valable et opérante. Irrecevabilité de l’exception d’inconstitutionnalité. Caducité de l’arbitrage. Manque de formulation de la signification. Conciliation directe. Inapplicabilité de l’art. 7201 du Code de procédure civile devant la jurisdiction arbitrale. Obligation de payement des marchandises livrées par l’acheteur. Non exécution partielle . . . . . . . . . . . . 86

Responsabilité solidaire. Pénalités. Manque d’indication des montants dûs à titre de pénalités. Contrat de commission. Inexistence de la convention „Star del credere“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

III. VARIA

L’arbitrage commercial et l’ordre public dans le droit international privé . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Liste des chambres de commerce et d’industrie organisant et gérant l’arbitrage commercial à travers les propres organismes d’arbitrage – Cours d’arbitrage ou commissions d’arbitrage . . . . . . . . . . . 93

Studii, articole, comentarii

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 1

1 Arbitrajul nu era \ns` necunoscut anterior sistemelor de drept din Principatele Romåne. Astfel, de exemplu, el se bucura de regle-mentare atåt \n Codul lui Alexandru Donici (1814) [i \n Codul lui Calimah (1817), aplicate \n Moldova, cåt [i \n Codul Caragea (1818),aplicat \n Valahia (acesta din urma consacrånd arbitrajului nu mai pu]in de 21 articole ce s-au aplicat aproape 50 de ani).

2 A se vedea, de exemplu, Cas. III, decizia din 25 septembrie 1906, cu nota lui D. Alexandresco, \n „Dreptul“ nr. 75/1906, Cas. III, decizianr. 1158/1932 cu nota lui I. Mateescu, \n Pandectele romåne, 1932, partea a II-a, p. 10, sau, pentru evocarea ei, I. B`canu, Rena[terea arbi-trajului ad-hoc, \n revista „Dreptul“ nr. 9/1991, p. 22.

3 Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 177/1993.4 Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 65/1925.5 Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 71/1931.6 Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 19/1961, ratificat` prin Decretul nr. 186/1961.7 Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 12/1963, ratificat` prin Decretul nr. 218/1963.8 Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 56/1975, ratificat` prin Decretul nr. 62/1975.

Starea actual` a arbitrajului comercial

\n Româniaprof. univ. dr. Victor Babiuc

Pre[edinte Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional

de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

1. Na[terea Romåniei moderne, dup` MicaUnire de la 1859, a fost \nso]it` [i de revigorarea arbi-trajului comercial. Astfel, arbitrajul comercial dobån-de[te o nou` reglementare legal` \n 1865, odat` cuadoptarea Codului de procedur` civil` din acel an, codinspirat \n principal din Codul de procedur` civil` alcantonului Geneva (din 1819) [i din cel francez (din1806), [i \n cadrul c`ruia Cartea a IV-a (Despre arbitri)era dedicat` arbitrajului ad-hoc. Desigur, reglementarealegal` din 18651 era destinat` mai degrab` arbitrajuluicivil [i era departe de exigen]ele actuale ale arbitrajuluicomercial, era rigid`, complicat` [i incomplet`, arbitra-jul era dominat de justi]ia statal`, iar sentin]a arbitralèra supus` unor multiple cì de atac (descurajante pen-tru p`r]i). De subliniat \ns` c` la baza competen]ei tri-bunalului arbitral se afla conven]ia de arbitraj, darnumai sub forma compromisului.

Cartea a IV-a a Codului de procedur` civil` a fostcompletat` la 1900, reglementåndu-se de aceast` dat`conven]ia de arbitraj [i sub cea de-a doua form`, aclauzei compromisorii, f`r` \ns` a se modifica [i alte

texte pentru a le corela cu clauza compromisorie, ceea cea dat na[tere ulterior la controverse atåt \n practicajudec`toreasc`, cåt [i \n doctrin`2.

Pån` \n 1993, prin Legea nr. 59/19933, Cartea a IV-a (Despre arbitri) din Codul de procedur` civil` amai suferit o modificare expres` \n 1948, prin intro-ducerea art. 366, potrivit c`ruia recursurile \mpotrivahot`rårilor arbitrale definitive se judecau de c`treTribunalul Suprem.

Nu mai pu]in, textele C`r]ii a IV-a au suferit modi-fic`ri implicite prin conven]iile interna]ionale privindarbitrajul la care Romånia a aderat [i le-a ratificat \ntimp: Protocolul relativ la clauzele de arbitraj, Geneva,19244, Conven]ia pentru executarea sentin]elor arbi-trale strìne, Geneva, 19275, Conven]ia privindrecunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne,New York, 19586, Conven]ia european` privind arbitra-jul comercial interna]ional, Geneva, 19617 [i Conven]iapentru reglementarea diferendelor relative la investi]ii\ntre state [i persoane ale altor state, Washington,19658.


2 Revista Romån` de Arbitraj

9 Legea burselor a fost publicat` \n Monitorul Oficial nr. 178/1929.10 Prin Decretul nr. 61/1949, publicat \n Monitorul Oficial nr. 41/1949.11 Ele au fost desfiin]ate prin Decretul nr. 46/1952.12 |n temeiul Decretului nr. 495/1953, care a aprobat [i Regulamentul privind organizarea [i func]ionarea Comisiei de arbitraj de pe lång`

Camera de Comer] a Republicii Populare Romåne. Denumirea Camerei de Comer] s-a modificat ulterior \n Camera de Comer] [i Industriea Republicii Socialiste Romånia (Decretul nr. 623/1973), apoi \n Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei (Decretul-Lege nr. 139/1990).

13 Aceast` competen]` facultativ` rezult` din Condi]iile generale adoptate \n cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER).14 Ratificat` prin Decretul nr. 565/1973 [i denun]at` prin Legea nr. 202/1997, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 350/1997.15 Ne referim, exemplificativ, la lucr`rile lui I. Ruc`reanu, T. R. Popescu, I. Nestor, O. C`p`]ån`, I. B`canu, Br. {tef`nescu, V. Babiuc.

Atragem aten]ia asupra Raportului privind arbitrajul comercial elaborat de regretatul Ion Nestor, ca raportor special ONU (UNCITRALA/CN 9/64 din 10 aprilie 1972), care a constituit [i una din sursele Regulamentului UNCITRAL din 1976.

16 A se vedea Conven]ia privind recunoa[terea [i executarea unor sentin]e arbitrale strìne, New York, 1958 [i Conven]ia european`privind arbitrajul comercial interna]ional, Geneva, 1961.

De[i Codul de procedur` civil` – pån` la modificareadin 1993 – nu s-a referit la arbitrajul institu]ionalizat,trebuie remarcat c` astfel de arbitraje au existat,\ncepånd din 1929, pe lång` fiecare burs` de valori saude m`rfuri9, sub denumirea de camere de arbitraj. Acestecamere de arbitraj practicau o justi]ie privat`, exclusivpentru litigii rezultate din opera]iuni de burs`. Ele aufunc]ionat din 1929 pån` \n 1952 (bursele au fost des-fiin]ate \n 194910, dar cele de valori au continuat s`func]ioneze, cu o activitate foarte restråns`, pån` \n195211).

Dup` mai mult de opt decenii de via]`, odat` cu instaurarea regimului comunist, Cartea a IV-a dinCodul de procedur` civil` a \ncetat s` mai fie aplicat`,chiar dac` nu a fost abrogat`. Ca form` a justi]iei pri-vate, arbitrajul era incompatibil cu ideologia comunist`,care nu recuno[tea nimic privat. Dar din 1953,monopolul de stat asupra comer]ului exterior, specific]`rilor foste socialiste, a dus [i la organizarea unui arbi-traj comercial interna]ional pentru litigii rezultate dinactivitatea de comer] exterior, pe lång` Camera deComer] a Romåniei12.

Aceast` comisie avea competen]` obligatorie pentrulitigii n`scute din opera]iuni de comer] exterior cu par-teneri din ]`rile socialiste – cånd påråte erau \ntreprin-deri de comer] exterior romåne –, precum [i o compe-ten]` voluntar` pentru litigii cu parteneri din ]`ri capi-taliste sau chiar \ntre parteneri din ]`ri socialiste care auconvenit competen]a Comisiei de arbitraj de la Bu-cure[ti13.

De remarcat, \ns`, c` \n ceea ce prive[te regulile deprocedur` \n reglementarea din 1953 – ca [i \n cea din1976 –, acestea erau \n general cele clasice, ce se g`seau

\n regulile de procedur` ale oric`rui arbitraj institu]io-nalizat din ]`ri cu economie de pia]` liber`.

O excep]ie notabil` ar fi dispozi]ia privind \nvestireacu formul` executorie a sentin]elor arbitrale, \n vedereaexecut`rii silite, de c`tre Prezidiul Camerei de Comer] aRomåniei. Totodat`, pentru realizarea unei proceduriarbitrale unice [i pentru facilitarea execut`rii sentin]elorarbitrale \ntre ]`rile socialiste, s-a \ncheiat Conven]iaprivind solu]ionarea pe cale arbitral` a litigiilor de dreptcivil decurgånd din raporturile economice [i tehnico-[tiin]ifice, Moscova, 197214.

Aceast` Conven]ie nu a dus la modificarea regulilorde procedur` ale Comisiei de arbitraj decåt \n mod ne-semnificativ, \ntrucåt speciali[tii romåni au avut un roldecisiv \n adoptarea unor solu]ii care, de altfel, se \nca-drau \n standardele procedurale interna]ionale.

Timp de aproape patruzeci de ani, Comisia de arbi-traj de la Bucure[ti a fost singura form` de justi]ie nestatal`, care a aplicat legisla]ia comercial`, men]inåndviu spiritul dreptului comercial [i al arbitrajului volun-tar. Pe aceast` cale, arbitrajul comercial – chiar dac`numai pentru litigii de comer] exterior – a ]inut pasulcu evolu]ia pe plan interna]ional a arbitrajului [i a per-mis elaborarea unor lucr`ri de valoare \n domeniuldreptului comer]ului interna]ional, \n general [i a arbi-trajului comercial, \n particular15. La aceast` evolu]iepozitiv` au contribuit [i conven]iile interna]ionale lacare Romånia a devenit parte, conven]ii care, pe de oparte, au recunoscut existen]a unor instan]e perma-nente de arbitraj \n fostele ]`ri socialiste, deci inclusiv \nRomånia16, iar pe de alt` parte, au modificat implicitconcep]ia privind arbitrajul comercial interna]ional [iregulile de procedur` aplicabile.



17 Anterior acestei modific`ri, dup` revolu]ia din 1989, arbitrajul comercial a fost adus \n actualitate prin Decretul-Lege nr. 139/1990privind camerele de comer] [i industrie din Romånia, care, pe de o parte, d` un nou suport legislativ Cur]ii de Arbitraj ComercialInterna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, iar pe de alt` parte, confer` noilor camere – na]ional` [i jude]ene –dreptul de a organiza, la cerere, arbitraje ad-hoc, iar prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unit`]ilor economice de stat ca regiiautonome [i societ`]i comerciale, s-a deschis noilor societ`]i comerciale [i regiilor autonome posibilitatea de a recurge la arbitraj pentrusolu]ionarea litigiilor. Pe de alt` parte, trebuie remarcat c` noua reglementare a C`r]ii a IV-a a avut variate [i importante surse de inspira]ie,cum ar fi: tradi]ia noastr` legislativ`, consacrat` de Codul de procedur` civil` din 1940, promulgat, dar nepus \n aplicare; experien]a acu-mulat` timp de patru decenii de c`tre Comisia de arbitraj de pe lång` Camera de Comer] a Romåniei; Raportul privind arbitrajul comer-cial interna]ional elaborat \n 1972 de I. Nestor \n cadrul UNCITRAL, dar [i reglement`rile privind arbitrajul din diferite ]`ri, cu regle-ment`ri moderne, cum ar fi Codurile de procedur` civil` francez, italian, olandez, legea englez` privind arbitrajul, dispozi]iile privind arbi-trajul interna]ional din cap. 12 din Legea federal` elve]ian` cu privire la dreptul interna]ional privat, Legea model UNCITRAL din 1985sau Regulile de procedur` arbitral` UNCITRAL din 1976 [i regulamente ale unor institu]ii permanente de arbitraj, cum ar fi cele de la Paris,Stockholm, Zürich, Geneva, New York [i altele.

2. Arbitrajul comercial, astfel cum este reglementatde Cartea a IV-a (Despre arbitraj) din Codul de proce-dur` civil`, dup` modificarea din 199317, este o form`de justi]ie privat`. Litigiile sunt solu]ionate de persoaneparticulare (arbitri), \nvestite de p`r]i cu puterea de asolu]iona litigiul prin conven]ia de arbitraj \ncheiat` \nacest scop [i de a pronun]a o sentin]` definitiv` [i obli-gatorie (art. 363 alin. ultim [i art. 367 Cod procedur`civil`). Mai mult, sentin]a arbitral` poate fi \nvestit` cuformul` executorie de c`tre instan]a judec`toreasc`competent` [i devine titlu executoriu, ce poate fi execu-tat` silit ca o hot`råre judec`toreasc`.

2.1. Conven]ia arbitral`

Arbitrajul comercial are caracter voluntar. El se ba-zeaz` pe op]iunea p`r]ilor concretizat` \n conven]ia ar-bitral` pe care au \ncheiat-o, fie sub form` de clauz`compromisorie, fie sub form` de compromis.

Conven]ia arbitral` se \nf`]i[eaz` ca un contractbilateral, consensual [i comutativ; ea este un act de dis-pozi]ie, deoarece, pe de o parte, p`r]ile renun]` la garan-]iile specifice justi]iei de stat [i, pe de alt` parte, se obli-g` s` execute o sentin]` arbitral`, care poate implica pla-ta unei sume de bani sau transferul propriet`]ii asupraunui bun.

Cåt prive[te condi]iile de validitate ale conven]iei ar-bitrale, ea trebuie s` \ndeplineasc` condi]iile generale aleunui contract: consim]`månt, capacitate, obiect, cauz`(art. 948 Cod civil).

Consim]`måntul [i cauza nu prezint` \n principiuparticularit`]i. Au capacitatea de a \ncheia conven]ia dearbitraj persoanele care au liberul exerci]iu al drepturilorlor (art. 340 Cod procedur` civil`), ceea ce \nseamnòrice comerciant – persoan` fizic` sau persoan` juridic`(capacitatea p`r]ilor este cårmuit` de legea lor na]io-nal`).

Cerin]a de a avea capacitate deplin` de exerci]iu adrepturilor este impus` de faptul c` \ncheierea unei con-ven]ii de arbitraj este un act de dispozi]ie. De aceea,dac` o asemenea conven]ie se \ncheie printr-un \m-puternicit, acesta are nevoie de procur` special`.Mandatul de a \ncheia o tranzac]ie \l cuprinde [i pe celde a \ncheia o conven]ie de arbitraj (art. 1537 Codcivil).

Dac` \n unele ]`ri, persoanele juridice de drept pu-blic, inclusiv statele, nu pot \ncheia conven]ii de arbi-traj, \n dreptul romån ele pot \ncheia astfel de conven]ii\n litigiile comerciale interna]ionale (a se vedea [i art. II.1, din Conven]ia de la Geneva).

Cåt prive[te obiectul conven]iei, adic` litigiul ce va fisolu]ionat, el trebuie s` fie posibil de solu]ionat pe calearbitral` (altfel obiectul nu este licit). |n principiu, oricelitigiu comercial patrimonial este susceptibil desolu]ionare pe cale arbitral`.

Sunt \ns` [i excep]ii, cum ar fi falimentul, titlurile deprotec]ie \n domeniul dreptului de proprietate intelec-tual` (exceptånd drepturile patrimoniale ce decurg dintitlu) sau anumite rela]ii dintre parteneri la o societatecomercial`, cum ar fi contestarea deciziilor adun`rii

Arbitraj comercial– justi]ie privat` –



generale a asocia]ilor sau excluderea asocia]iilor, caresunt de competen]a exclusiv` a instan]elor judec`tore[ti.

Forma conven]iei arbitrale trebuie s` fie cea scris`,sub sanc]iunea nulit`]ii (art. 343 Cod procedur` civil`),form` care nu \nseamn` numai \nscris unic, ci [i schimbde coresponden]` (scrisori, telegrame, telexuri, faxuri).Mai mult, ea poate rezulta [i din declara]ii verbale date\n fa]a tribunalului arbitral [i consemnate \n \ncheiereade [edin]`, sau prin acceptarea tacit` a competen]ei,prin depunerea ac]iunii, respectiv a \ntåmpin`rii, de-semnarea arbitrului, formularea de propuneri pentruprobe [i depunerea de concluzii, oral sau scris, f`r` a seridica vreo obiec]iune privind competen]a.

Cuprinsul conven]iei arbitrale depinde de natura ar-bitrajului ales de p`r]i, fiind mai complex pentru unarbitraj ad-hoc, unde trebuie ar`ta]i arbitrii sau modul\n care vor fi desemna]i, regulile de procedur` arbitral`sau modul \n care vor fi stabilite, \n timp ce la un arbi-traj institu]ionalizat, referirea la regulamentul acesteiaeste suficient` pentru c` respectivul regulament d` solu-]ii la toate aceste probleme.

2.2. Efectele conven]iei arbitrale

Aceste efecte sunt de natur` contractual` [i de natur`procesual`. Efectul de natur` contractual` prive[te for]aobligatorie a conven]iei, care are putere de lege \ntrep`r]i, ca orice contract (art. 969 Cod civil).

Ca urmare, conven]ia oblig` p`r]ile, de exemplu, s`supun` litigiul arbitrilor spre solu]ionare, s` desemnezearbitrii, sub sanc]iunea, \n caz de neconformare, anumirii lor de c`tre autoritatea de nominare, s` executede bun`voie sentin]a pronun]at` de arbitri. Ca oricecontract, conven]ia produce efecte [i asupra succeso-rilor. Din punct de vedere procedural, principalul efectal conven]iei arbitrale const` \n excluderea competen]eiinstan]elor judec`tore[ti pentru litigiul \n cauz` (art.343 Cod procedur` civil`) [i, \n mod corelativ, \n insti-tuirea competen]ei arbitrilor de a solu]iona litigiul. Evi-dent, excluderea competen]ei instan]elor judec`tore[tinu \nl`tur` \n mod absolut posibilitatea interven]ieiacestora, pentru c` instan]a judec`toreasc` normal com-petent` \n lipsa conven]iei arbitrale poate fi implicat`pentru \nl`turarea piedicilor ce s-ar putea ivi \n organi-zarea [i desf`[urarea arbitrajului (art. 342 alin. (1) Codprocedur` civil`), pentru \ncuviin]area de m`suri asigu-ratorii [i vremelnice (art. 3588 Cod procedur` civil`),pentru luarea de m`suri de constrångere \mpotriva mar-torilor [i exper]ilor (art. 35811 Cod procedur` civil`) saupentru executarea silit` a hot`rårilor arbitrale.

|n cazul \n care exist` conven]ie arbitral` [i totu[i afost sesizat` instan]a judec`toreasc`, se ridic` problemamomentului pån` la care poate fi ridicat` excep]ia denecompeten]` [i a caracterului acestei excep]ii. Nefiind\n prezen]a unei excep]ii cu caracter absolut, ci a uneiacu caracter relativ, bazat` pe acordul de voin]` alp`r]ilor, care pot renun]a oricånd la \n]elegerea inter-venit` pentru a se \ntoarce la judec`torul lor firesc,excep]ia de necompeten]` poate fi ridicat` la prima zi de\nf`]i[are a p`r]ilor (in limine litis). Dac` nu a fost ridi-cat` pån` atunci, este de presupus c` p`r]ile au renun]atla ea [i orice invocare ulterioar` este f`r` efect.

|n aceast` privin]`, art. 343 Cod procedur` civil`dispune c`, dac` una din p`r]i invoc` excep]ia de arbi-traj, instan]a judec`toreasc` \[i verific` competen]a [ire]ine litigiul spre solu]ionare dac`:

a) påråtul [i-a formulat ap`r`rile \n fond, f`r` nici orezerv` \ntemeiat` pe conven]ia arbitral`;

b) conven]ia arbitral` este lovit` de nulitate ori esteinoperant`;

c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauzev`dit imputabile påråtului \n arbitraj.

|n celelalte cazuri, instan]a judec`toreasc`, la cerereaoric`rei p`r]i, se va declara necompetent`. |n acela[isens, sunt [i dispozi]iile art. 180 din Legea nr. 105/1992cu privire la reglementarea raporturilor de drept inter-na]ional privat.

Dac` problema competen]ei este ridicat` \n fa]a tri-bunalului arbitral, acesta este ]inut s` se pronun]easupra propriei competen]e (Kompetenz-Kompetenz) [ihot`r`[te printr-o \ncheiere care poate fi desfiin]at`numai pe calea ac]iunii \n anulare introduse \mpotrivasentin]ei arbitrale (art. 3433 alin. (2) Cod procedur`civil`).

Este de remarcat c`, dac` lex fori decide asupra posi-bilit`]ii de ridicare a excep]iei de necompeten]`, [i con-secin]ele ei pe plan procesual, eventualele cauze de neva-liditate ale conven]iei de arbitraj, cad sub inciden]a luilex contractus.

|n cazul unui conflict de competen]`, fie pozitiv, fienegativ, \ntre o instan]` judec`toreasc` [i un tribunalarbitral (ad-hoc sau institu]ionalizat), acesta se rezolv`de c`tre instan]a judec`toreasc` ierarhic superioarìnstan]ei \naintea c`reia s-a ivit conflictul (art. 3434

alin. ultim Cod procedur` civil`).|n cazul unei conven]ii de arbitraj \ncheiate de un

stat cu un subiect de drept comercial strìn, pe långèfectele ar`tate, conven]ia arbitral` – \n lips` de sti-pula]ie contrar` – produce efecte [i cu privire la imuni-tatea statului (renun]area la imunitatea de jurisdic]ie [i



18 E. Loquin, Différences et convergences dans le regime de la transmission et l’extinction de la clause compromissoire devant les jurisdictionsfrançaises, \n Gazette du Palais, iunie 2002, p. 11.

19 Idem, p. 13.

obligativitatea sentin]ei arbitrale), la regula epuiz`riiresurselor interne (care devine inaplicabil`) sau la pro-tec]ia diplomatic` (pe care subiectul de drept comercialnu o mai poate solicita).

|n ceea ce prive[te legea aplicabil` conven]iei de arbi-traj, ca pentru orice contract, p`r]ile sunt libere \ntemeiul principiului lex voluntatis, s` stabileasc` legeacare le cårmuie[te conven]ia (art. 73 din Legea nr. 105/1992). Legea astfel stabilit` se aplic` condi]iilorde fond ale conven]iei, mai pu]in capacitatea p`r]ilorcare va fi cårmuit` de legea personal` (lex patriae pentrupersoane fizice [i legea na]ional` pentru persoanejuridice).

Dac` p`r]ile nu au stabilit lex contractus, aceastaurmeaz` a fi determinat` cu ajutorul normelor conflic-tuale subsidiare, dar obligatorii. |n aceast` privin]`, sedistinge \ntre clauza compromisorie [i compromis, pen-tru prima aplicåndu-se legea aplicabil` contractului \ncare a fost inserat`, bazat pe rela]ia contract principal –contract accesoriu (art. 70 din Legea nr. 105/1992), iarpentru compromis, legea statului de sediu al tribunalu-lui arbitral, acesta (sediul) fiind considerat punctul deleg`tur` cel mai semnificativ.

2.3. Principiul autonomiei clauzei compromisorii

Conven]ia de arbitraj este autonom` fa]` de contrac-tul la care se refer`. Dac` compromisul nu comport`discu]ii din acest punct de vedere, clauza compro-misorie necesit` cåteva sublinieri.

Astfel, principiul autonomiei clauzei compromisorii,fa]` de contractul \n care este inclus`, este consacrat deart. 3431 din Codul procedur` civil` romån. Aceasta\nseamn` c` validitatea clauzei compromisorii nu de-pinde de validitatea contractului ce o con]ine, ea supra-vie]uind \ncet`rii contractului din indiferent ce cauze,inclusiv \n caz de nulitate a acestuia (exceptånd, evident,cazul \n care nulitatea ar fi consecin]a unor cauzecomune, cum ar fi viciile de consim]`månt la \ncheiereacontractului).

2.4. Conven]ia arbitral`

Juridic independent` de contractul principal, setransmite odat` cu acesta din urm` ori prin cesiune decrean]` sau de datorie, cu condi]ia, evident, ca trans-miterea contractului, dreptului ori obliga]iei s` fievalid`.

Principiul eficacit`]ii clauzei compromisorii justific`transmiterea conven]iei arbitrale, cu consecin]a intr`rii\n sfera de aplicare a clauzei arbitrale a unor litigii careopun p`r]i nesemnatare ale clauzei (cu toate c` contrac-tul transmis este acela[i). De altfel, conven]ia arbitral`nu s-a \ncheiat \n considerarea persoanelor contractante– ceea ce ar fi constituit un obstacol la transmitereac`tre un ter] – ci ca o modalitate de valorificare a drep-turilor subiective la care d` na[tere contractul. Dar acor-dul pentru transmiterea drepturilor subiective rezultatedintr-un contract \nseamn` acord [i pentru transmitereaconven]iei arbitrale, accesorie a respectivelor drepturisubiective. Aceast` transmitere nu se \ntemeiaz` pevoin]a p`r]ilor (expres` sau prezumat`), ci este automa-t`, clauza compromisorie fiind considerat` indisociabil`de contractul ini]ial care a fost cedat, ea impunåndu-seoric`rei p`r]i care dobånde[te drepturile unuia dintrecontractan]ii ini]iali.

A[a cum s-a spus, „conven]ia arbitral` este accesoriedreptului la ac]iune, el \nsu[i accesoriu al dreptului sub-stan]ial...

Ea (conven]ia arbitral`, n.n.,V.B.) exist` atåt timpcåt dreptul la ac]iune exist`“18. |n cazul cesion`rii uneirela]ii contractuale, conven]ia de arbitraj, \n calitate deconven]ie accesorie, de natur` procesual`, este transmis`p`r]ii care a cesionat, afar` de \n]elegerea contrar`.

Altfel spus, „dreptul la ac]iune, accesoriu dreptuluitransmis, este de asemenea transmis astfel cum era lamomentul transmiterii, adic` afectat de conven]ia arbi-tral`. Aceast` transmitere este independent` de voin]abeneficiarului ac]iunii transmise... Dreptul la ac]iunenu poate fi eliberat de modalitatea constituit` princlauza compromisorie decåt printr-un nou act de voin]àl contractan]ilor, c`rora clauza le poate fi opus`“19.



Aceasta \nseamn` c` transmiterea clauzei compromisoriise face automat, f`r` vreo manifestare de voin]` expres`sau tacit` din partea p`r]ilor care au convenit cedarea decontract, de drepturi sau de obliga]ii.

Situa]ia este diferit` \n caz de transmitere a obliga-]iilor prin nova]ie, cånd, odat` cu vechea obliga]ie, sestinge [i clauza compromisorie legat` de dreptul novat.Stingerea dreptului substan]ial, prin efectul extinctiv alnova]iei, stinge [i dreptul la ac]iune, care \l \nso]ea,inclusiv conven]ia arbitral` care afecta dreptul laac]iune.

Noul drept subiectiv este \nso]it de un nou drept laac]iune [i el ar putea fi afectat de o clauz` compro-misorie numai dac` p`r]ile \[i manifest` voin]a \n acestscop.

2.5. Despre arbitru

Arbitru poate fi orice persoan` fizic` care, potrivitlegii sale na]ionale, are capacitatea deplin` de exerci]iu adrepturilor (art. 344 [i art. 347 Cod procedur` civil`).

Legea nu pune condi]ii speciale pentru numirea arbi-trilor, dar nimic nu se opune ca p`r]ile s` prevad`, \nconven]ia arbitral`, anumite exigen]e de calificare saude experien]`.

P`r]ile stabilesc dac` litigiul se solu]ioneaz` de unulsau mai mul]i arbitri. De regul`, se recurge la trei arbi-tri, fiecare parte desemnånd cåte unul, iar cei doi alegun supraarbitru. |n litigiile interna]ionale, tribunalularbitral se compune obligatoriu dintr-un num`r imparde arbitri. Partea strìn` poate numi arbitri de cet`]eniestrìn`. Mai mult, se poate conveni ca arbitrul unic sausupraarbitrul s` fie cet`]ean al unui al treilea stat.

Dac` p`r]ile sau una dintre p`r]i nu-[i desemneazàrbitrul sau cei doi arbitri nu se \n]eleg asupra supraar-bitrului, intr` \n joc autoritatea de nominare (appointedauthority), care poate fi pre[edintele unei Cur]i de arbi-traj, pre[edintele unei instan]e judec`tore[ti, pre[edin-tele Camerei de Comer] [i Industrie na]ionale sau localeetc.

Tribunalul arbitral se consider` constituit la dataultimei accept`ri a \ns`rcin`rii de arbitru (supraarbitru)sau, dup` caz, de arbitru unic (art. 3532 Cod procedur`civil`).

2.6. Procedura arbitral`

Este stabilit` de p`r]i la conven]ia arbitral`. |n cazulunui arbitraj ad-hoc, posibilitatea p`r]ilor de a convenieste limitat` de cerin]a respect`rii ordinii publice, a

bunelor moravuri [i a dispozi]iilor imperative ale legii(\n \ntreaga procedur` arbitral`, trebuie s` se asigurep`r]ilor, sub sanc]iunea nulit`]ii sentin]ei arbitrale, ega-litate de tratament, respectarea dreptului la ap`rare [i aprincipiului contradictorialit`]ii, dispune art. 358 Codprocedur` civil`).

|n cazul unui arbitraj institu]ionalizat, prinacceptarea competen]ei acestuia, se achieseaz` \n princi-piu [i la regulile sale de procedur`, cu posibilit`]i de de-rogare, dar limitate. Dac` p`r]ile nu au stabilit reguli deprocedur`, revine arbitrilor sarcina s` le stabileasc` (art. V din Conven]ia de la New York, 1958 [i art. IV(1) din Conven]ia de la Geneva, 1961).

Cap. IV [i V ale C`r]ii a IV-a din Codul de proce-dur` civil` reglementeaz` regulile de procedur` arbitral`de drept comun (con]inutul ac]iunii [i al \ntåmpin`rii,modul de comunicare al \nscrisurilor, citarea, dreptulp`r]ilor de a participa la dezbateri personal sau prinreprezentant, administrarea probelor, m`suri asigura-torii, repartizarea cheltuielilor, con]inutul [i formahot`rårii arbitrale etc.).

Dezbaterea litigiului se va face \n limba convenit`,iar dac` nu s-a convenit prin conven]ia arbitral` [i niciulterior nu s-a realizat o \n]elegere, se va folosi limbacontractului sau o limb` de circula]ie interna]ional`,stabilit` de tribunalul arbitral.

Neprezentarea p`r]ilor legal citate nu \mpiedic` dez-baterea litigiului, afar` de cazul \n care partea lips` cere,pentru motive temeinice, amånarea. Amånarea se poateacorda o singur` dat`. Dac` ambele p`r]i, legal citate,lipsesc, tribunalul arbitral poate solu]iona litigiul, \nafar` de cazul \n care apreciaz` c` prezen]a lor la dezba-teri este necesar`. P`r]ile stabilesc [i locul arbitrajului,iar dac` nu au f`cut-o ele, revine tribunalului arbitralmisiunea de a-l stabili.

Tribunalul arbitral pronun]` sentin]a, dac` p`r]ilenu au stabilit altfel, \n termen de cinci luni de la consti-tuirea sa. Expirarea termenului ar`tat nu constituie unmotiv de caducitate a arbitrajului, afar` de cazul \n careuna din p`r]i a notificat celeilalte p`r]i [i tribunaluluiarbitral, pån` la primul termen de arbitrare, c` \n]eleges` invoce caducitatea (art. 3533 Cod procedur` civil`).Termenul se suspend` pe timpul judec`rii unei cereri derecuzare sau a altei cereri incidente adresate instan]eijudec`tore[ti. P`r]ile pot consim]i prelungirea termenu-lui, dup` cum [i tribunalul arbitral poate dispune, pen-tru motive temeinice, prelungirea lui cu dou` luni.

|n litigiile interna]ionale, termenele de mai sus sedubleaz`.



20 A se vedea, pentru punctele de vedere exprimate \n materie, G. Boroi, D. R`descu, Codul de procedur` civil` comentat [i adnotat,Editura All, Bucure[ti, 1994, p. 615, G. Beleiu, E. Osipenco, M. Cozmanciuc, Desfiin]area hot`rårii arbitrale, \n „Dreptul“ nr. 9/1995, p. 15, S. Zilberstein, I. B`canu, Desfiin]area hot`rårii arbitrale, \n „Dreptul“ nr. 10/1996, p. 31-33, V. Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Regia autonom` Monitorul Oficial, Bucure[ti, 2000, p. 450-452, I. Le[, Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck,Bucure[ti, 2001, p. 702, I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servo-Sat, Arad, 2001, p. 404, V. M. Ciobanu, Despre natu-ra juridic` a ac]iunii \n anulare a hot`rårii arbitrale, \n „Dreptul“ nr. 1/2002, p. 76-83 [i practica judec`toreasc` acolo citat` [i comentat`;Decizia Cur]ii Supreme de Justi]ie – Sec]ii unite, nr. V/25 iunie 2001, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 675/2001.

21 Vezi supra. V. M. Ciobanu, op. [i loc. cit.

2.7. Despre sentin]a arbitral`

Sentin]a arbitral` finalizeaz` procedura arbitral`. Ease pronun]` \n temeiul contractului din care s-a n`scutlitigiul [i a dreptului aplicabil – dac` este un arbitraj \ndrept – ]inånd seama, cånd este cazul, [i de uzan]elecomerciale. Ea se poate pronun]a \n echitate, dac`p`r]ile au convenit \n acest sens.

Dac` tribunalul arbitral este compus din trei arbitri,hot`rårea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care aavut o alt` p`rere \[i va redacta [i semna opinia separat`.Sentin]a se redacteaz` \n scris [i se comunic` p`r]ilor \ntermen de o lun` de la data pronun]`rii. Sentin]a arbi-tral` are efectele unei hot`råri judec`tore[ti definitive(art. 361 [i art. 363 Cod procedur` civil`).

|n termen de 20 zile de la comunicarea sentin]ei, tri-bunalul arbitral trimite dosarul cauzei la instan]a dejudecat` care, \n lipsa conven]iei de arbitraj, ar fi fostcompetent` s` solu]ioneze litigiul, \mpreun` cu dovezilede comunicare a sentin]ei. |n cazul unui arbitraj insti-tu]ionalizat, dosarul arbitral se p`streaz` la respectivainstitu]ie.

2.8. Desfiin]area sentin]ei arbitrale

Aceasta se poate ob]ine pe calea unei ac]iuni \n anu-lare, pentru unul din cele nou` motive ar`tate de art. 364 Cod procedur` civil`:

a) litigiul nu este susceptibil de solu]ionare pe calearbitral`;

b) tribunalul arbitral a solu]ionat litigiul f`r` s` existeo conven]ie arbitral` sau \n temeiul unei conven]ii nuleori inoperante;

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit conformconven]iei arbitrale;

d) partea a lipsit la termenul la care s-a dezb`tutlitigiul, iar procedura de citare nu a fost legal \ndepli-nit`;

e) hot`rårea a fost pronun]at` dup` expirarea ter-menului convenit;

f ) tribunalul arbitral s-a pronun]at asupra unorlucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronun]at asupraunui lucru cerut ori a dat mai mult decåt s-a cerut;

g) hot`rårea nu cuprinde motivele, nu arat` data [ilocul pronun]`rii, nu este semnat` de arbitri;

h) dispozitivul hot`rårii cuprinde dispozi]ii care nupot fi aduse la \ndeplinire;

i) hot`rårea arbitral` \ncalc` ordinea public`, bunelemoravuri ori dispozi]ii imperative ale legii.

P`r]ile nu pot renun]a anticipat, prin conven]ia arbi-tral` la dreptul de a introduce ac]iune \n anulare; pot\ns` renun]a la acest drept dup` pronun]area hot`rårii.Ac]iunea \n anulare poate fi introdus` \n termen de olun` de la data comunic`rii sentin]ei arbitrale [i este decompeten]a instan]ei judec`tore[ti imediat superioarecelei ce ar fi fost competent` dac` nu s-ar fi \ncheiatconven]ia arbitral` (art. 365 Cod procedur` civil`).Hot`rårea instan]ei judec`tore[ti asupra ac]iunii \n anu-lare poate fi atacat` numai cu recurs.

Ac]iunea \n anulare are o natur` juridic` controver-sat`, opiniile mergånd de la calificarea ei drept recurs,cale de atac extraordinar`, ac]iune principal` de controljudec`toresc, cale de atac special`20, pån` la a o consi-dera o form` de control judec`toresc ce se realizeaz` pecale de ac]iune21, iar hot`rårea pronun]at` asupra acesteiac]iuni, este susceptibil` numai de recurs. F`r` a reluaargumentele aduse uneia sau alteia dintre calific`ri, pre-ciz`m c` \mp`rt`[im ultima opinie enun]at` [i rea-mintim cåteva dintre argumentele care o sprijin`:evolu]ia \n timp a reglement`rii, care arat` inten]ialegiuitorului de a sustrage hot`rårile arbitrale de la exer-ci]iul cìlor de atac [i de a le supune numai controluluijudec`toresc pe cale de ac]iune; faptul c` hot`rårea arbi-tral` nu este hot`råre judec`toreasc`, ci doar asimilat`hot`rårii judec`tore[ti (pentru c` are o natur` juridic`mixt`, de act jurisdic]ional cu o indispensabil` compo-nent` contractual`), cu consecin]a c` nu este supus`regulii voies de núlité n’ont lieu contre les jugements; fap-tul c` \ntre motivele ac]iunii \n anulare se afl` [i unelemotive ale cìlor de atac din dreptul comun nu are alt`



22 Idem. Pentru un punct de vedere diferit, a se vedea [i Decizia nr. V/2001 a Cur]ii Supreme de Justi]ie.23 I. B`canu, Arbitrajul ad-hoc [i arbitrajul institu]ionalizat \n legisla]ia romån` actual`, \n revista „Dreptul“ nr. 8/1995, p. 5.

semnifica]ie decåt aceea de a defini limitele \n care seexercit` controlul judec`toresc; calificarea dat` delegiuitor – de ac]iune \n anulare – nu poate fi schimbat`de caracterul definitiv al sentin]ei arbitrale, de \mpreju-rarea c` poate fi pus` \n executare pe cale silit`, deefectele similare recursului, de instan]a competent` s`judece ac]iunea (instan]a superioar` celei competentedac` intervenea conven]ia arbitral`), de faptul c` nu sepoate renun]a la ac]iunea \n anulare decåt dup` pro-nun]area sentin]ei arbitrale sau de faptul c`, dupàdmiterea ac]iunii \n anulare, instan]a judec`toreasc`procedeaz` ca instan]a de recurs.

Tot astfel, \mprejurarea c` hot`rårea pronun]at` asu-pra ac]iunii \n anulare este supus` numai recursuluiarat` cu atåt mai puternic cuvånt c` suntem \n prezen]aunei judec`]i \n prim` instan]`, cu \nl`turarea apelului;faptul c` \n legisla]ia altor ]`ri (Fran]a, Belgia) sau \nLegea model UNCITRAL, ac]iunea \n anulare estereglementat` sub titlul „cì de atac“, nu are vreo sem-

nifica]ie asupra naturii juridice a ac]iunii \n anulare,pentru c` legiuitorul romån a procedat diferit, plasåndac]iunea \n anulare sub titlul „Desfiin]area hot`råriiarbitrale“, asiguråndu-i o reglementare complet` (cazuride introducere, termenul, instan]a competent`, modulde judecat` etc.), aspect ce exclude calificarea ac]iunii [ia regulilor de judecat` prin analogie cu cìle de atac22.

De altfel, legiuitorul romån nici nu s-a inspirat dinLegea model UNCITRAL pentru reglementareaac]iunii \n anulare, ci din Codul de procedur` romåndin 1940, cod care, de[i a fost promulgat, nu a fost pus\n aplicare.

A[a cum s-a subliniat23, Cartea a IV-a „Despre arbi-traj“ a Codului de procedur` civil`, constituie dreptulcomun al oric`rei forme de arbitraj privat: arbitraj ad-hoc [i arbitraj institu]ionalizat; arbitraj civil [i arbitrajcomercial; arbitraj intern [i arbitraj interna]ional; arbi-traj \n drept [i arbitraj \n echitate.



1 Professor of International Trade Law at the Faculty of Economicsof the University of Ljubljana, President of the Permanent Court ofArbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry ofSlovenia since 1991.

2 See more: Gary B. Born: International Arbitration and ForumSelection Agreements, Kluwer Law International, The Hague 1999, p. 94.

1 Profesor de drept al comer]ului interna]ional la Facultatea de{tiin]e Economice a Universit`]ii din Ljubljana, Pre[edintele Cur]iiPermanente de Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aSloveniei din 1991.

2 A se vedea: Gary B. Born: International Arbitration and ForumSelection Agreements, Kluwer Law International, Haga 1999, p. 94.

COMMERCIAL ARBITRATION AND PUBLICORDER IN PRIVATE

INTERNATIONAL LAW IN SLOVENIA*

Kreso Puharic1

1. Introductory Remarks

The ultimate test of an international dispute resolution mechanism is the enforceability of the resultthat it produces. That is true whether the result is anational court judgement or an arbitral award. Thelegal rules governing the enforceability of foreign judgments and foreign arbitral awards differ. The for-mer are governed largely by national legislation or, inlimited circumstances, regional treaty arrangementssuch as the Brussels and Lugano Conventions. The latter are governed primarily by the New York Con-vention, or other multilateral treaties, and secondarilyby supportive national arbitration statutes. These varyfrom state to state, often depending on local traditionsand concerns (exempli gratia, restrictions on interest,protections for local natural resources).2

A difficulty may arise also when the control underthe public policy of the lex loci arbitri produces different results from that under the public policy of thestate, or of one of the state, or of one of the states,which will presumably be requested to recognize theaward. One would be inclined to give priority to thepublic policy of the lex loci arbitri. However, for reasonsof convenience, in special situations the opposite choicemay have to be made.

Difficulties will arise in establishing which state willbe requested to recognize the award, in view of the plu-rality of states which might be requested (for examplethe state in which the loser at that time has its centre of

1. Considera]ii introductive

Testul ultim al unui mecanism de rezolvare a disputelor interna]ionale const` \n aplicabilitatea rezul-tatului pe care acesta \l d`. Afirma]ia este adev`rat`, atåt\n cazul unei hot`råri a unei instan]e statale, cåt [i alunei hot`råri arbitrale. Principiile de drept care guver-neaz` aplicabilitatea deciziilor unor instan]e strìne [i ahot`rårilor arbitrale strìne difer`. Primele sunt \n bun`m`sur` guvernate de legisla]ia na]ional` sau, \ntr-unnum`r restråns de cazuri, de \n]elegeri regionale, cum arfi Conven]iile de la Bruxelles [i, respectiv, Lugano. Celedin urm` sunt guvernate, \n primul rånd, de Conven]iade la New York sau de alte tratate multilaterale [i, \n aldoilea rånd, de reglement`ri na]ionale complementare\n materie de arbitraj. Acestea difer` de la stat la stat,adesea depinzånd de tradi]iile [i interesele locale (deexemplu, limit`ri ale unor drepturi, protec]ia resurselornaturale locale).2

De asemenea, o dificultate poate ap`rea atunci cåndcontrolul, \n condi]iile politicii publice de lex loci arbitriconduce la rezultate diferite de cele ob]inute conformpoliticii publice a unui stat sau a unuia dintre statelec`rora este de presupus c` i se va cere s` recunoasc` ohot`råre arbitral`. Am putea fi tenta]i s` acord`m priori-tate politicii publice de lex loci arbitri. Cu toate acestea,din ra]iuni de comoditate, \n situa]ii speciale este posibils` fim nevoi]i s` opt`m pentru cealalt` solu]ie.

Vor ap`rea dificult`]i \n a stabili c`ruia anume din-tre state i se va cere s` recunoasc` hot`rårea arbitral`,



3 See more: Kreso Puharic: Private International Law in Slovenia,Yearbook of Private International Law, Volume 5 (2003), Kluwer LawInternational & Swiss Institute of Comparative Law, p. 155-167.

3 A se vedea: Kreso Puharic: Private International Law inSlovenia, Yearbook of Private International Law, Vol. 5 (2003), KluwerLaw International & Swiss Institute of Comparative Law, p. 155-167.

business and the other state where it has substantialassets).

Because the interrelationship between public policyand arbitral proceedings it seems that it can be con-cluded that a control must be conducted both from thesubstantive and the procedural point of view, bearing inmind that the arbitral proceedings do not have a lexfori.3

A special reference to public policy as a reservation is to be found only in two clauses of theRules of the Permanent Court of Arbitration attachedto the Chamber of Commerce and Industry ofSlovenia, integral updated text in force as of April 28,2000:

– Art. 39 (1) „The tribunal may decline to record a settlement in the form of an arbitral award when it con-siders the settlement to be in contravention to the publicorder of the Republic of Slovenia“ (underlined K.P.)

– and Art. 2 (2) „In the case of a settlement, an arbi-trator shall pay attention to the fact that this settlementreflects the true will of the parties and is not in contraven-tion with the mandatory rules of law or morality, Codeof Ethics for Arbitrators“.

2. The Private International Law and ProceduralAct of the Republic of Slovenia

The Private International Law and Procedural Act ofthe Republic of Slovenia of 1999 (hereinafter: PILPA)was adopted primarily for two reasons. Pursuant toArticle 4 of the Enabling Statute for the Imple-mentation of the Basic Constitutional Act on the Au-tonomy and Independence of Slovenia (1991), the fe-deral laws of the former Socialist Federal Republic ofYugoslavia (SFRY) applied mutandis on the date ofentry into force of the said Enabling Statute, providedthey did not contravene the legal order of the Republicof Slovenia and unless provided otherwise. The compe-tences of the bodies and institutions of the formerSFRY granted under those laws were thereby conferredupon the respective bodies and institutions of theRepublic of Slovenia.

avåndu-se \n vedere pluralitatea statelor c`rora li s-arputea cere acest lucru (de ex., statul \n care partea\mpotriva c`reia este pronun]at` o hot`råre arbitral` \[iare centrul de activitate [i cel`lalt stat, unde se afl` celemai importante active ale acesteia).

Datorit` interrela]ion`rii dintre interesul public [iprocedurile de arbitraj s-ar p`rea c` putem conchide c`se impune exercitarea unui control atåt din punct devedere substan]ial, cåt [i din punctul de vedere al pro-cedurii, avånd \n vedere faptul c` procedurile de arbitrajnu au o lex fori.3

O trimitere special` la interesul public ca o m`sur`de rezerv` a acestui drept poate fi g`sit` doar \n douàrticole ale Regulilor Cur]ii Permanente de Arbitraj depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Sloveniei,text actualizat integral, \n vigoare de la 28 aprilie 2000:

– Art. 39 (1) „Tribunalul poate refuza \nregistrareaunei solu]ii date sub forma unei hot`råri arbitrale atuncicånd consider` c` solu]ia contravine interesului public alRepublicii Slovenia“ (subl. K.P.)

– [i Art. 2 (2) „|n cazul pronun]`rii unei solu]ii, arbi-trul va avea \n aten]ie faptul ca solu]ia s` reflecte voin]areal` a p`r]ilor [i s` nu contravin` regulilor obligatoriiale dreptului [i moralit`]ii, Codului Etic al Arbitrilor“.

2. Codul dreptului interna]ional privat [i de dreptprocesual al Republicii Slovenia

Codul dreptului interna]ional privat [i de drept pro-cesual (denumit \n cele ce urmeaz` CDIPP) alRepublicii Slovenia din 1999 a fost ini]ial adoptat dindou` motive. Conform articolului 4 din Regulamentulde Implementare a Actului Constitu]ional Fundamen-tal privind Autonomia [i Independen]a Sloveniei(1991), legile federale ale fostei Republici Socialiste Fe-derative Iugoslave (RSFI) au fost aplicate mutandis ladata intr`rii \n vigoare a Regulamentului sus-men]ionat, cu condi]ia ca ele s` nu contravin` ordiniijuridice a Republicii Slovenia [i sub rezerva unor pre-vederi contrarii. Competen]ele organelor [i institu]iilorfostei RSFI acordate conform acelor legi au fost \n felulacesta conferite respectivelor organe [i institu]ii aleRepublicii Slovenia.



4 P. Lalive, Transnational (or Truly International) Public Policy andInternational Arbitration ICCA, Conferin]a de la New York din 1986.

4 P. Lalive, Transnational (or Truly International) Public Policy andInternational Arbitration, ICCA, New York Conference 1986.

Compared with the PIL Act of the former SFRY, theSlovene PILPA contains a large4 number of new andrevised articles. In some cases, however, not only thenumeration, but also the contents of the articles arepractically identical.

Slovene Civil Procedure Act governs the proceduralrules pursuant to which „the courts shall hear anddecide on disputes arising out of personal and familyrelations, and disputes arising out some of the said dis-putes is vested in a specialized court or different bodyunder special statute“, the status consolidate text of theCivil Procedure Act is as of 31.12.2001, (CPA).

In this connection, Article 3 of the CPA read as fol-lows: „The court shall not permit the parties to performany dispositive act which is not in conformity with:

1. Peremptory norms; or2. Moral principles.“

2.1. Structure and Contents of the PILPA

Chapter I: Basic Provisions (Articles 1 – 12)Chapter II: Applicable Law (Articles 13 – 47)Chapter III: Jurisdiction and Procedure

(Articles 48 – 93)Chapter IV: Recognition and Enforcement of Foreign

Decisions (Articles 94 –111)Chapter V: Special Provisions (Articles 112 – 117)Chapter VI: Final Provisions (Articles 118 – 119).

3. Priority of International Conventions and Treaties

The provisions of the PILPA do not apply to mattersregulated by another act or international treaty (Article4). Accordingly, international conventions and treaties,both multilateral and bilateral, are also a commonly recognized source of Slovene private international law.The treaty provisions prevail whenever conflicts arisebetween Slovene municipal law and treaties signed orratified by Slovenia.

Slovenia is party to an increasing number of impor-tant multilateral treaties relating to private internationallaw, such as the new York Convention on theRecognition and Enforcement of Foreign ArbitralAwards (1958), the United Nations Convention onContracts for the International Sale of Goods (1980),

|n compara]ie cu Legea fostei RSFI privind DreptulInterna]ional Privat, CDIPP sloven con]ine un mare4

num`r de articole noi [i revizuite. |n unele cazuri,totu[i, nu numai numerotarea, ci [i con]inutul unorarticole sunt practic identice.

Codul de procedur` civil` sloven (CPC), \n redac-tarea formulat` la data de 31.12.2001, stabile[te regulileconform c`rora „instan]ele vor audia [i decide \n cazullitigiilor n`scute din rela]ii personale [i familiale, iarpentru unele din litigiile rezultånd din cele sus-men]ionate competen]a va reveni unei instan]e speciali-zate sau unui alt organ, guvernat de o lege special`“.

|n leg`tur` cu aceasta, articolul 3 CPC are urm`to-rul con]inut: „Instan]a nu va permite p`r]ilor s` proce-deze la niciun act de dispozi]ie care nu este conform cu:

1. Normele obligatorii; sau cu2. Principiile morale.“

2.1. Structura [i con]inutul CDIPP

Capitolul I: Prevederi fundamentale (Articolele 1 – 12)

Capitolul II: Legea aplicabil` (Articolele 13 – 47)Capitolul III: Jurisdic]ie [i procedur`

(Articolele 48 – 93)Capitolul IV: Recunoa[terea [i executarea silit` a

hot`rårilor pronun]ate de instan]e strìne (Articolele 94 – 111)

Capitolul V: Prevederi speciale (Articolele 112 – 117)Capitolul VI: Prevederi finale (Articolele 118 – 119).

3. Prioritatea conven]iilor [i tratatelor interna]ionale

Prevederile CDIPP nu se aplic` \n cazul aspectelorreglementate printr-o alt` lege sau tratat interna]ional (arti-colul 4). |n consecin]`, conven]iile [i tratatele interna]io-nale, atåt cele multilaterale, cåt [i bilaterale, sunt recunos-cute ca reprezentånd o surs` comun` a dreptului in-terna]ional privat sloven. Prevederile unui tratat prevaleazòri de cåte ori apar conflicte \ntre legisla]ia na]ional`sloven` [i tratatele semnate sau ratificate de Slovenia.

Slovenia este parte \ntr-un num`r tot mai mare detratate multilaterale importante privind dreptul inter-na]ional privat, cum ar fi: Conven]ia de la New Yorkpentru recunoa[terea [i executarea silit` a hot`rårilorarbitrale strìne (1958), Conven]ia Na]iunilor Unite



the Paris Industrial Property Convention (1967), thePatent Cooperation Treaty (1970), the UniversalCopyright Convention (1952), the Bern Conventionfor the Protection of Library and Artistic Works (1886),the Hague Convention on the Service Abroad ofJudicial and Extra Judicial Documents in Civil orCommercial Matters (1965), and others. Slovenia isalso a Member State of the Hague Conference onPrivate International Law. In addition, Slovenia hassigned numerous bilateral treaties on private interna-tional law, including bilateral treaties on judicial assis-tance in civil, commercial and/or criminal matters.

4. Special Rules on the Applicable Law

In keeping with Slovene legal tradition, citizenship isthe basic connecting factor in the PILPA. Accordingly,the legal capacity of citizens of the Republic of Sloveniain foreign countries should be determined by Slovenelaw. As a rule, citizenship is used for determining thelegal capacity of natural persons, and any restrictions ofthe same (Article 13(1) PILPA). However, as a means ofsafeguarding the security of legal transactions, a naturalperson who is legally incapable under his national law,but possesses legal capacity under the law of the placewhere he carries out his business or legal activity, shallbe regarded as possessing legal capacity in respect ofsuch activities, except in family and inheritance matters(Article 13(2) PILPA).

Property relations are generally governed by the lexrei sitae. In this sense, paragraph 1 of Article 18 reads:

„Matters relating to property and other rights in remshall be governed by the law of the place where the proper-ty is situated.“

Goods in transit are governed by the law of the placeof destination, whereas means of transportation are sub-ject to the law of the country of their owner, unless otherwise provided by laws of Slovenia.

A contract is governed by the law chosen by the par-ties, unless the PILPA provides otherwise (Article 19PILPA). Recognition of the principle of party autonomyis crucial because it ensures that the will of the partiesprevails over other connecting factors. The choice of lawshould be expressly declared by the parties; if this is notthe case, an implied choice of law must be clear from thecontractual provisions or other circumstances. This newprovision of the PILPA is modelled on Article 3 of theRome Convention of 1980 and other national codifica-tions of private international law.

privind contractele de vånzare interna]ional` am`rfurilor (1980), Conven]ia de la Paris privind pro-prietatea industrial` (1967), Tratatul de cooperare \ndomeniul patentelor (1970), Conven]ia Universal`privind drepturile de autor (1952), Conven]ia de laBerna pentru protec]ia operelor scrise [i a operelor artis-tice (1886), Conven]ia de la Haga privind transmiterea\n strìn`tate a documentelor judiciare [i extrajudiciare\n materie civil` [i comercial` (1965) [i altele. De aseme-nea, Slovenia este stat membru al Conferin]ei de la Hagaprivind dreptul interna]ional privat. |n plus, Slovenia asemnat numeroase tratate bilaterale privind dreptul in-terna]ional privat, inclusiv tratate bilaterale privind asis-ten]a juridic` \n materie civil`, comercial` [i/sau penal`.

4. Reguli speciale privind legea aplicabil`

|n conformitate cu tradi]ia juridic` sloven`, cet`]e-nia reprezint` punctul fundamental de leg`tur` \n ca-drul CDIPP. |n consecin]`, capacitatea juridic` a ce-t`]enilor sloveni va fi determinat` de instan]ele strìneconform dreptului sloven. De regul`, cet`]enia este uti-lizat` ca punct de leg`tur` \n demersul de stabilire acapacit`]ii juridice a persoanelor fizice, precum [i a\ngr`dirilor acesteia (articolul 13 (1) CDIPP). Cu toateacestea, ca mijloc de protejare a siguran]ei tranzac]iilorjuridice, o persoan` fizic` ce nu are, conform legii salena]ionale, capacitate juridic`, dar posed` capacitatejuridic` conform legii ]`rii \n care \[i desf`[oar` activi-tatea de afaceri sau juridic`, va fi considerat` ca avåndcapacitatea juridic` \n leg`tur` cu asemenea activit`]i,cu excep]ia chestiunilor legate de familie [i de mo[teniri(articolul 13 (2) CDIPP).

Rela]iile de proprietate sunt \n general guvernate delex rei sitae. |n acest sens, paragraful 1 din articolul 18are urm`torul con]inut:

„Problemele legate de drepturi de proprietate [i altedrepturi in rem vor fi guvernate de legea ]`rii \n care estesituat` proprietatea respectiv`.“

M`rfurile aflate \n tranzit se supun legii ]`rii de des-tina]ie, \n timp ce mijloacele de transport se supun legii]`rii proprietarului acestora, sub rezerva unor prevedericontrare ale legisla]iei slovene.

Un contract este guvernat de legea aleas` de p`r]i, cuexcep]ia cazului \n care CDIPP prevede altfel (articolul 19CDIPP). Recunoa[terea principiului autonomiei de voin]à p`r]ilor este crucial`, deoarece acesta asigur` ca voin]ap`r]ilor s` prevaleze asupra altor puncte de leg`tur`. Alegerea legii aplicabile contractului trebuie s` fie



Other factors come into play in the absence of achoice of law by the parties. As a rule, the law mostclosely connected with the contract shall apply. Unlessspecial circumstances designate another applicable law,the law most closely connected with contract shall beconsidered to be the law of the habitual residence orhead office of the party carrying out the characteristic performance of the contract (Article 20 PILPA). Basedon Article 4 of the Rome Convention, Article 20 of thePILPA differs from the corresponding provision of thePIL Act of the former SFRY, which contained a detailedlist of connecting factors for various types of contracts.

Furthermore, in keeping with Articles 5 and 6 of theRome Convention, the Slovene PILPA contains specialrules to protect the weaker party in consumer andemployee contracts. Such provisions were not con-tained in the PIL Act of the former SFRY. As regardscontracts concerning immovable property, the law ofthe country where the immovable is located applies inall cases, thus excluding party autonomy.

The most significant innovation of the PILPA is thegeneral escape clause in Article 2 (1), which reads: „Thelaw designated as applicable by the provisions of this Actshall not apply in exceptional cases, where, having regardfor all circumstances of the case, it is evident that the con-nection with that law is not of greatest importance andthat the case is more closely connected with some otherlaw.“

Paragraph 2 of Article 2 provides that the exceptionclause shall not apply when the applicable law chosenby the parties successfully resolves the potential conflictbetween the principle of autonomy and the closest con-nection. If a foreign conflicts rule refers back to the lawof the Republic of Slovenia, Slovene substantive lawshall apply.

However, a new paragraph (para. 3) provides thatrenvoi shall be completely excluded when the parties arepermitted to choose the applicable law. Such solution isentirely reasonable, as it would be wrong to admit ren-voi in situations where it contradicts the principle ofparty autonomy. Dealing with ascertaining the contentsof a foreign applicable law, Article 12 of the PILPA pro-vides that courts and other competent authorities shallestablish, by themselves and ex officio, the contents of aforeign applicable law in accordance with the iura novitcuria principle. To this effect, they may request infor-mation on the foreign law from the Ministry of Justiceor obtain its contents in another appropriate manner.Information concerning the contents of the foreign law

declarat` expres de p`r]i; \n lipsa unei alegeri exprese,legea aplicabil` contractului trebuie s` rezulte dincuprinsul acestuia sau din alte circumstan]e. Aceast`nou` dispozi]ie a CDIPP este inspirat` din articolul 3 alConven]iei de la Roma din 1980 [i din alte codific`rina]ionale privind dreptul interna]ional privat.

|n lipsa unei manifest`ri de voin]` expres` sau tacit`,sunt avute \n vedere alte puncte de leg`tur`. |n general,va fi aplicat` legea aflat` \n cea mai stråns` leg`tur` curespectivul contract. Cu excep]ia cazului \n care circum-stan]e speciale desemneaz` o alt` lege aplicabil`, legeaaflat` \n cea mai stråns` leg`tur` cu respectivul contractva fi considerat` legea re[edin]ei obi[nuite sau asediuluicentral al p`r]ii care asigur` executarea specific` a unuicontract (articolul 20 CDIPP). |n temeiul articolului 4 alConven]iei de la Roma, articolul 20 CDIPP difer` deprevederea corespunz`toare a Legii privind DIP a fosteiRSFI, care con]inea o list` detaliat` a punctelor deleg`tur` pentru diferite tipuri de contracte.

|n plus, \n conformitate cu articolele 5 [i 6 ale Con-ven]iei de la Roma, CDIPP sloven cuprinde reguli spe-ciale \n scopul protej`rii p`r]ii mai slabe din contractele\ncheiate de consumatori, precum [i din contractele demunc`. Asemenea prevederi nu erau con]inute \n Legeaprivind DIP a fostei RSFI. |n ceea ce prive[te contracteleavånd ca obiect propriet`]ile imobiliare, \n toate cazurilese aplic` legea ]`rii pe teritoriul c`reia sunt situate respec-tivele propriet`]i imobiliare, \n felul acesta excluzåndu-seautonomia de voin]` a uneia dintre p`r]i. Cea mai impor-tant` inova]ie a CDIPP o reprezint` clauza general` de si-guran]` cuprins` \n articolul 2 (1), conform c`reia:

„Legea desemnat` ca fiind aplicabil` conform preve-derilor prezentei legi nu se va aplica \n cazurileexcep]ionale, \n care, avåndu-se \n vedere toate circum-stan]ele cazului, este evident faptul c` leg`tura cu respec-tiva lege nu este de importan]` major` [i c` respectivul cazse afl` \ntr-o mai stråns` leg`tur` cu o alt` lege.“

Paragraful 2 al articolului 2 stipuleaz` c` respectivaclauz` de exceptare nu se va aplica atunci cånd legea apli-cabil` aleas` de c`tre p`r]i rezolv` cu succes poten]ialulconflict dintre principiul autonomiei [i cel al leg`turii celeimai strånse. Dac` o hot`råre strìn` cu privire la un litigiuface din nou trimitere la legea Republicii Slovenia, atunciva fi aplicat` legea substan]ial` sloven`.

Cu toate acestea, un nou paragraf (paragraful al 3-lea) prevede c` retrimiterea va fi absolut exclusàtunci cånd p`r]ilor li se permite s` opteze pentru legeaaplicabil`. O asemenea solu]ie este absolut rezonabil`,



may be submitted to the court by the parties to the pro-ceedings.

5. Recognition and Enforcement of Foreign Decisions

Chapter IV of the PILPA (Articles 94 to 111) con-tains rules on the recognition and enforcement of foreign court decisions and foreign arbitral awards.

5.1. Foreign Court Decision

Article 94 of the PILPA reads as follows:„Foreign court decision shall be considered equivalent to

decisions rendered by the courts of the Republic of Sloveniaand shall have the same legal effect in the Republic ofSlovenia only if they have been recognized by a Slovenecourt. A settlement reached before a court shall also be con-sidered to be a foreign court decision as described in para-graph 1 above. A decision by another body that is consi-dered equivalent to a court decision or court settlement inthe country where it was rendered shall be treated as a foreign court decision if the subject matter falls under thescope of Article 1 of this Act.“

In this connection Article 106 of PILPA reads: „Therecognition and execution of a foreign arbitration decisionshall be declined if it is established by the court; that underthe law of the Republic of Slovenia the contested mattermay not be ruled on in an arbitration; that the effects ofrecognition or execution of the decision would be contraryto the public order of the Republic of Slovenia that mutu-ality does not exist, etc“, (underlined K.P.);

The procedure for recognition of a foreign court orarbitration decision shall be initiated upon a proposal. Any person satisfying the requirement of legalstanding shall be entitled to a request for the recogni-tion of a foreign court decision in matters which con-cern personal condition (status). The decision to recognize a foreign or arbitration decision shall bepassed by an individual judge at a circuit court. Localjurisdiction for recognizing a foreign court or arbitra-tion decision shall be within the jurisdiction of thecourt on whose territory the execution is to be effected.If no special decision has been issued on recognising aforeign court or arbitration decision, then any courtmay rule on recognition of such decision as a prelimi-nary issue, with the effect limited only to that particu-lar procedure, (see more: Article 108 of the PILPA).

Between the public policy of the place of arbitrationand that of the state, which will subsequently be

deoarece ar fi gre[it s` fie admis` retrimiterea \n situa]iice ar contrazice principiul autonomiei de voin]` ap`r]ilor. |n ceea ce prive[te verificarea con]inutului uneilegi strìne aplicabile, articolul 12 din CDIPP stipuleaz`c` instan]ele [i alte autorit`]i competente vor stabili, ele\nsele [i ex officio, con]inutul unei legi strìne aplicabile\n conformitate cu principiul iura novit curia. |n acestscop, ele pot solicita informa]ii privind legea strìn` dela Ministerul Justi]iei sau pot ob]ine con]inutul respec-tivei legi \n orice alt mod corespunz`tor. Informa]iilereferitoare la con]inutul legii strìne pot fi prezentateinstan]ei de c`tre p`r]ile implicate \n procedur`.

5. Recunoa[terea [i executarea silit` a deciziilor strìne

Capitolul IV din CDIPP (art. 94 – art. 111) con]ineregulile de recunoa[tere [i executare silit` a deciziilorinstan]elor strìne [i a hot`rårilor arbitrale strìne.

5.1. Decizia unei instan]e strìne

Articolul 94 din CDIPP are urm`torul con]inut:„Deciziile unei instan]e strìne vor fi considerate

echivalente cu deciziile pronun]ate de instan]ele RepubliciiSlovenia [i vor produce acela[i efect juridic \n RepublicaSlovenia numai dac` au fost recunoscute de o instan]`sloven`. O solu]ie pronun]at` de o instan]` va fi de aseme-nea considerat` ca fiind o decizie a unei instan]e strìneconform descrierii din paragraful 1 de mai sus. O decizieadoptat` de un alt organ, care este considerat` echivalent`cu o decizie sau solu]ie a unei instan]e din ]ara \n care afost pronun]at` va fi tratat` ca o decizie a unei instan]estrìne dac` subiectul acesteia intr` sub inciden]a arti-colului 1 din prezenta lege.“

|n leg`tur` cu aceasta, articolul 106 din CDIPP areurm`torul con]inut: „Recunoa[terea [i executarea silit` aunei hot`råri arbitrale strìne va fi refuzat` dac` instan]aconstat` c`, \n conformitate cu sistemul de drept alRepublicii Slovenia, chestiunea ce face obiectul contesta]ieinu poate fi solu]ionat` pe cale arbitral`; sau c` efectelerecunoa[terii sau execut`rii silite a respectivei hot`råriar contraveni interesului public al Republicii Slovenia;sau c` nu exist` reciprocitate etc.“ (n.n. K.P.).

Procedura de recunoa[tere a deciziei unei instan]estrìne sau a unei hot`råri arbitrale strìne va fi ini]iat`pe baza unei propuneri \n acest sens. Orice persoan`care \ntrune[te condi]iile legale va avea dreptul de asolicita recunoa[terea deciziei unei instan]e strìne \nchestiuni care privesc statutul personal. Decizia prin



requested to recognize the award, the former will ge-nerally deserve more attention since the place of arbi-tration results in an immediate connection, which isalways to be taken into account. Of course, even thesecond comparison is important since, in case of con-flict with it, the award will generally not be recognized.

6. Violation of public order

The grounds for setting aside are stated in Art. 477 CCP. According to this provision setting asideof an arbitral award may be claimed in ten cases anespecially, if the arbitral award is contrary to the publicorder of the Republic of Slovenia; (subpar. 9).

An award may be set aside if the award violates thepublic order of the Republic of Slovenia. It is generallyaccepted that in this case the setting aside is allowedonly if those cogent regulations which could be classi-fied under the classical concept of public order (as con-stitutional and other public order issues) were violated.This by no means includes all mandatory regulationsbut rather represents a narrow circle of fundamentallegal rules.

In this connection the Kayo – Radenska, (Kayo,Austria & v. Radenska, Slovenia, (ex SFRY) case areparticularly well known. The Supreme Court of theRepublic of Slovenia in KAJO-Radenska case set asidethe arbitral award (rendered on 7 July 1988 by FTACin Belgrade, Yugoslavia) by its decision of 3 July 1991No. II Ips 14/92. The ruling of the Supreme Courtviewed the prohibition of monopoly market position asa part of public order and declared it to be a constitu-tional issue (underlined K. P.).

care se recunoa[te hot`rårea unei instan]e judec`tore[tistrìne sau hot`rårea unei instan]e arbitrale strìne va fipronun]at` de un complet unic al instan]ei competente. Jurisdic]ia local` pentru recunoa[terea hot`rårii uneiinstan]e strìne sau a unei hot`råri arbitrale strìne vaapar]ine instan]ei pe raza c`reia urmeaz` s` aib` locpunerea \n executare a respectivei hot`råri. Dac` nu afost emis` nici o decizie special` cu privire la recu-noa[terea hot`rårii unei instan]e strìne sau a unei ho-t`råri arbitrale strìne, atunci orice instan]` poate deli-bera \n mod preliminar asupra recunoa[terii uneiasemenea hot`råri, cu un efect limitat exclusiv la respec-tiva procedur` (a se vedea: articolul 108 din CDIPP).

|ntre interesul public al locului arbitrajului [i cel alstatului c`ruia i se va solicita ulterior s` recunoasc` ohot`råre arbitral`, \n general, cel dintåi merit` mai multàten]ie, deoarece locul arbitrajului conduce la o conexiuneimediat` care trebuie avut` \n vedere \ntotdeauna. F`rìndoial` c`, [i al doilea termen al compara]iei este impor-tant \ntrucåt, \n cazul unui eventual conflict cu acesta, \ngeneral, hot`rårea arbitral` nu va fi recunoscut`.

6. |nc`lcarea ordinii publice

Temeiurile pentru refuzul recunoa[terii [i execut`riisilite a unei hot`råri arbitrale strìne sunt expuse \n art. 477 CPC. Conform prevederilor acestuia, un astfel derefuz poate fi solicitat \n zece cazuri [i, \n mod special, \ncazul \n care hot`rårea arbitral` contravine interesuluipublic al Republicii Slovenia; (subparagraful al 9-lea).

Recunoa[terea [i executarea silit` a unei hot`råri arbi-trale pot fi refuzate dac` respectiva hot`råre contravineinteresului public al Republicii Slovenia. |n general seaccept` c`, \n acest caz, refuzul este permis numai dac` aufost \nc`lcate acele reglement`ri solide care ar putea fi con-siderate ca definitorii pentru conceptul clasic de interespublic (aspecte constitu]ionale [i alte aspecte legate deinteresul public). Acesta nu include sub nici o form` toatereglement`rile obligatorii, ci mai curånd reprezint` uncerc \ngust de principii juridice fundamentale.

|n leg`tur` cu aceasta, este \n mod special cunoscutcazul Kayo – Radenska (Kayo, Austria vs. Radenska,Slovenia (ex RSFI). |n cazul KAJO-Radenska, CurteaSuprem` a Republicii Slovenia a refuzat recunoa[tereahot`rårii arbitrale (pronun]ate la 7 iulie 1988 de FTACla Belgrad, Iugoslavia) prin Decizia sa nr. II Ips 14/92din 3 iulie 1991. |n motivarea sa, Curtea Suprem` a in-terpretat interzicerea pozi]iei de monopol pe pia]` caparte a interesului public [i a declarat c` aceasta repre-zint` o problem` de natur` constitu]ional` (n.n. K. P.).

* Prezentul studiu reprezint` varianta \mbun`t`]it` a raportuluiprezentat de autor la Conferin]a interna]ional` organizat` deCurtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei la data de 9 iunie 2006 [i este pu-blicat cu acordul autorului.



Considera]ii introductive cu privire la dreptul la un proces echitabil

[i arbitrajul comercial interna]ional*dr. Victor T`n`sescu

arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

drd. Crengu]a Ioana Leauaarbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional


1. Introducere

Art. 6 din Conven]ia European` a DrepturilorOmului, dispune: „1. Orice persoan` are dreptul la jude-carea \n mod echitabil, \n mod public [i \ntr-un termenrezonabil a cauzei sale, de c`tre o instan]` independent` [iimpar]ial`, instituit` de lege, care va hot`r\ fie asupra\nc`lc`rii drepturilor [i obliga]iilor sale cu caracter civil,fie asupra temeiniciei oric`rei acuza]ii \n materie penal`\ndreptate \mpotriva sa“.

Problema de principiu pe care ne propunem s` oanaliz`m \n cuprinsul prezentului articol este dac` obli-ga]ia de respectare a prevederilor art. 6 din Conven]iaEuropean` a Drepturilor Omului privind dreptul la unproces echitabil revine numai instan]elor judec`tore[tistatale sau/[i tribunalelor arbitrale, \n arbitrajul comer-cial interna]ional.

|n clarificarea acestei chestiuni, se ridic` dou` pro-bleme principale, pe care ne propunem s` le analiz`m\n prezentul articol:

– o prim` problem` prive[te \ns`[i posibilitateasolu]ion`rii litigiilor prin arbitraj, respectiv dac` solu-]ionarea prin arbitraj a unui litigiu, \n afara instan]elorstatale este sau nu contrar` art. 6 din Conven]ia Euro-pean` a Drepturilor Omului;

– o a doua problem` este dac` art. 6 din Conven]iaEuropean` a Drepturilor Omului se aplic` \n moddirect procedurii arbitrale.

2. Cu privire la \ntrebarea dac` competen]ainstan]elor arbitrale este contrar` art. 6 dinConven]ia European` a Drepturilor Omului

O prim` problem` care s-a pus \n practica

interna]ional` prive[te \ns`[i posibilitatea solu]ion`riilitigiilor prin arbitraj, respectiv dac` solu]ionarea prinarbitraj a unui litigiu, \n afara instan]elor statale este saunu contrar` art. 6 din Conven]ia European` a Drep-turilor Omului.

Se observ` c` art. 6 din Conven]ia European` aDrepturilor Omului face vorbire despre dreptul la jude-carea cauzei sale de c`tre o instan]` prev`zut` de lege.Or instan]ele arbitrale nu sunt prev`zute de lege \nmajoritatea situa]iilor, fiind mai rare \mprejur`rile \ncare legisla]iile na]ionale stabilesc existen]a unor arbi-traje obligatorii. Chiar dac` anumite instan]e arbitralesunt prev`zute de lege sau posibilitatea organiz`rii loreste prev`zut` de lege, atåt timp cåt organizarea [i func-]ionarea lor, precum [i cazurile \n care au competen]`sunt totu[i stabilite de chiar aceste instan]e arbitrale [ide p`r]ile care semneaz` conven]iile arbitrale, iar nu delege, nu se poate considera c` acele instan]e arbitrale arfi „instan]e prev`zute de lege“ \n sensul art. 6 din Con-ven]ia European` a Drepturilor Omului.

De aceea, s-a ridicat la un moment dat \ntrebareadac` \ns`[i existen]a unor instan]e arbitrale nureprezint` o \nc`lcare a prevederilor art. 6 din Conven-]ia European` a Drepturilor Omului.

Solu]ionånd aceast` problem` de drept \n cazulAxelsson and others vs. Sweden, Comisia European` aDrepturilor Omului a decis c` existen]a conven]iilorarbitrale nu este contrar` art. 6, deoarece are la baz`consim]`måntul p`r]ilor [i este consecin]a natural` adreptului lor de a-[i reglementa rela]iile dintre ele, prinacordul lor, \n forma pe care o consider` potrivit`.



3. Cu privire la \ntrebarea dac` art. 6 dinConven]ia European` a Drepturilor Omului se

aplic` \n mod direct procedurii arbitrale.

O a doua problem` intens discutat` la nivel interna-]ional este dac` art. 6 din Conven]ia European` a Drep-turilor Omului se aplic` \n mod direct procedurii arbi-trale. Asupra acestui aspect s-au pronun]at atåt instan-]ele statale, cåt [i Curtea European` a DrepturilorOmului, problema fiind de asemenea dezb`tut` \n lite-ratura de specialitate din diverse ]`ri.

3.1. Punctul de vedere al diverselor instan]e statale

Solu]iile din jurispruden]a instan]elor din diversestate, \n solu]ionarea fie a cererilor de recunoa[tere [iexecutare a unor hot`råri arbitrale strìne, fie \nac]iunile avånd ca obiect anularea hot`rårilor arbitrale,au avut nuan]e diferite:

Potrivit unor instan]e, Conven]ia European` aDrepturilor Omului nu se aplic` direct \n privin]a arbi-trajului comercial, deoarece prive[te numai statele [iinstan]ele statale, iar nu [i organiza]iile non profit, carenu sunt instan]e, \n sensul acestei conven]ii. |n acestsens cit`m motivarea Cur]ii de Apel Paris, pronun]at` \ncazul Cubic Defence Systems vs. Chambre de CommerceInternationale la 15 septembrie 1998, decizia din 20 februarie 2001, pronun]at` de Curtea de Casa]iedin Fran]a, \n aceea[i cauz`.

Alte instan]e au considerat c` tribunalul arbitral tre-buie s` respecte regulile fundamentale ale unui procesechitabil. Cit`m \n acest sens decizia din 11 iunie 2001,a Cur]ii Supreme Elve]iene1 [i decizia din 9 noiembrie2000 a Cur]ii Supreme Elve]iene2.

3.2. Punctul de vedere al doctrinei

|n literatura de specialitate au fost de asemenea for-mulate opinii diverse asupra aplicabilit`]ii directe a art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului.

Exist` lucr`ri \n care se afirm` expres c` cerin]ele art. 6 al Conven]iei Europene a Drepturilor Omului seaplic` [i \n materie de arbitraj3.

Mai mult, s-a subliniat [i faptul c` nu doar arbitrii,ci [i alte persoane care au un rol \n desf`[urarea proce-durii arbitrale, cum este autoritatea de nominare sau ceacare are competen]a de solu]ionare a cererilor de ab]i-nere sau recuzare – fie ea instan]a judec`toreasc`, oanumit` persoan` sau chiar institu]ia arbitral`, prin or-ganele ei, \n func]ie de regulamentul [i legisla]ia pro-cedural` aplicabil` – sunt ]inute a respecta drepturilep`r]ilor la un proces echitabil. Astfel, s-a afirmat4 expli-cit faptul c` „Toate persoanele implicate \n conducereaunei proceduri arbitrale au datoria de a se asigura c` cu-nosc principiile drepturilor omului“...

|n alte lucr`ri, este precizat un punct de vedere mainuan]at, potrivit c`ruia nu toate cerin]ele art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omuluise pot aplica \n materie de arbitraj, ci numai unele5.Autorul citat arat`, referindu-se [i la practica Cur]iiEuropene a Drepturilor Omului, c` p`r]ile pot renun]ala dreptul de a se adresa unei instan]e stabilite de legeprin \ns`[i semnarea conven]iei arbitrale, precum [i ladreptul ca procesul s` aib` loc \n mod public, renun-]area la aceste drepturi fiind implicit` prin semnareaconven]iei arbitrale, astfel c` cel pu]in aceste dou`cerin]e ale art. 6 nu sunt obligatoriu a fi respectate detribunalele arbitrale.

3.3. Jurispruden]a Comisiei [i Cur]ii Europene a Drepturilor Omului

Comisia [i Curtea European` a Drepturilor Omului,\n deciziile lor, s-au pronun]at \n mai multe rånduriasupra aplic`rii art. 6 din Conven]ia European` aDrepturilor Omului cu privire la procedura arbitral`.Astfel, a fost f`cut` o distinc]ie \ntre arbitrajul obligato-riu conform unor legisla]ii statale (spre exemplu \nmateria dreptului muncii, \n Germania, sau \n materiadreptului societar, \n Suedia) [i arbitrajul voluntar, per-mis p`r]ilor de legisla]ia statelor respective, dar \n pri-vin]a c`rora p`r]ile au libertatea de a alege:

|n privin]a arbitrajului obligatoriu potrivit legii sta-tului \n care acesta se desf`[oar`, Comisia European` aDrepturilor Omului a decis faptul c` este obligatorie

1 Publicat` \n Buletinul Asocia]iei Elve]iene de Arbitraj ASA, 2001, p. 566.2 Publicat` \n Buletinul Asocia]iei Elve]iene de Arbitraj ASA Bulletin 2001, p. 95.3 Peter Schlosser, \n Friedrich Stein, Martin Jonas, „Kommentar zur Zivilprozeflordnung“ sec. 1042, nota. 6.4 Sir Michael J. Mustill and Stuart Boyd, „Commercial Arbitration 2001 – Companion Volume to the Second Edition“, Butterworths,

London, 2001, p. 79.5 Christoph Liebscher, „The Healty Award“ Challange in International Commercial Arbitration“ p. 112 [i urm.



respectarea art. 6 din Conven]ia European` a Dreptu-rilor Omului6.

|n privin]a arbitrajului voluntar, \ns`, Comisia [iCurtea European` a Drepturilor Omului au apreciat c`prin semnarea clauzei arbitrale p`r]ile au renun]at \nmod voluntar la exercitarea unei p`r]i a drepturilor pre-v`zute de art. 6 din Conven]ia European` a DrepturilorOmului, anume la dreptul la solu]ionarea litigiului dec`tre o instan]` prev`zut` de lege, alegånd una conven-]ional`, precum [i la dreptul la solu]ionarea public` alitigiului. Men]ion`m, \n acest sens, cazul R vs.Switzerland, cazul Pastore vs. Italy [i cazul Osmo Suova-niemi and others vs. Finland.

Nu se consider` \ns` c` p`r]ile au renun]at implicit,prin semnarea conven]iei arbitrale, la dreptul ca proce-sul s` se desf`[oare \n mod echitabil [i \ntr-un termenrezonabil, de o instan]` independent` [i impar]ial`.Totu[i, \n anumite condi]ii, a fost acceptat ca p`r]ile s`renun]e la dreptul de a invoca lipsa de impar]ialitate aunui arbitru, cu condi]ia ca aceasta s` fi fost f`cut` \ncuno[tin]a motivului ce genereaz` aceast` lips`, carenun]area s` se fi f`cut \ntr-o manier` neechivoc` [i calegea aplicabil` procedurii de solu]ionare a litigiului s`permit` o astfel de renun]are. |n acest sens este, spreexemplu, motivarea \n cazul Osmo Suovaniemi and others vs. Finland.

R`måne, a[adar, la latitudinea legisla]iei proceduralena]ionale s` stabileasc` elementele care sunt de ordinepublic` din ansamblul drepturilor procesuale men]iona-te \n cadrul art. 6 din Conven]ia European` a Drep-turilor Omului.

Totu[i, Comisia a precizat c` responsabilitateastatelor nu este exclus` complet nici \n cazul arbitraju-lui voluntar, \ns` se manifest` \n controlul pe care \lexercit` asupra hot`rårii arbitrale \n procedura derecunoa[tere [i executare a hot`rårilor arbitrale, precum[i \n cea de anulare a hot`rårilor arbitrale, \n careinstan]ele statale sunt chemate s` asigure garantarea ca-racterului echitabil [i corectitudinii procedurilor arbi-trale, precum [i faptul c` acestea s-au desf`[urat curespectarea drepturilor fundamentale, \n mod specialdreptul de a fi ascultat. O astfel de abordare se reg`se[te\n cazul Heinz Schiebler vs. Germany [i cazul Jakob BossSohne vs. Germany.

4. Concluzii

Concluzia care se poate trage din practica Cur]iiEuropene a Drepturilor Omului este aceea c`, de[i

art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omu-lui nu este aplicabil \n mod direct \n procedura arbitra-jului comercial interna]ional, totu[i, prin mecanismullegisla]iei privitoare la recunoa[terea [i executareahot`rårilor arbitrale, precum [i privitoare la anularea

hot`rårilor arbitrale, instan]ele statale verific`, \nlimitele legisla]iei lor interne, dac` tribunalul arbitral arespectat anumite prevederi care se reg`sesc [i \n cuprin-sul art. 6, de asigurare a unui proces echitabil.

Observ`m c`, atåt prevederile Conven]iei de la NewYork (1958) cåt [i dispozi]iile diverselor legisla]ii na]io-nale cu privire la recunoa[terea hot`rårilor arbitralestrìne, precum [i cu privire la anularea hot`rårilor arbi-trale fac men]iune despre cerin]a ca hot`rårea arbitral`s` respecte ordinea public`.

Or, astfel cum a fost re]inut \n literatura juridic` despecialitate, ordinea public` de drept interna]ional pri-vat \nglobeaz`, al`turi de ordinea public` de drept mate-rial, [i ordinea public` de drept procedural. Estesanc]ionat` nu doar \nc`lcarea de c`tre tribunalele arbi-trale a normelor de ordine public` de drept material, ci[i \nc`lcarea normelor de drept procesual. Ordinea pu-blic` are a[adar [i o dimensiune procedural`7. Acestpunct de vedere este exprimat [i de autorii romåni careau subliniat c` „pot fi socotite \nc`lc`ri ale ordinii publicede drept interna]ional privat romån [i \nc`lcarea principi-ilor fundamentale ale procesului „contradictorialitatea,egalitatea de drept, dreptul de ap`rare“ 8.

Urmeaz` prin urmare ca, prin raport la legisla]ia sta-tului a c`rui lege procedural` este aplicabil` \n litigiularbitral respectiv, tribunalul arbitral s` stabileasc` dac`[i \n ce m`sur` prevederile art. 6 din Conven]ia Euro-pean` a Drepturilor Omului fac parte din normele pro-cedurale de ordine public` [i s` le aplice ca atare.

Spre exemplu, \n dreptul romån, principiul respec-t`rii egalit`]ii p`r]ilor \n asigurarea unui procesechitabil, face parte din ordinea de drept public proce-dural intern`, fiind considerat [i parte din ordinea pu-blic` de drept interna]ional privat, urmare a prevederii

6 A se vedea, \n acest sens, cazul Bramelid and Malmstrom vs. Sweden.7 Jean François Paudret, Sebastian Besson, „Droit comparé de l’arbitrage international“ – LGDJ, 2002, cap. „Exequatur des sentences

étrangères“, p. 887, paragraful 910, p. 888, paragraful 911, p. 908 paragraful 936 [i p. 910 paragraful 936.8 V. M. Ciobanu, „Executarea sentin]elor arbitrale strìne \n Romånia“ – comunicare la simpozionul aniversar a 50 de ani a Cur]ii de

Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei [i a Municipiului Bucure[ti, 2003.



lui \n tratate interna]ionale. Art. 6 din Conven]ia Euro-pean` a Drepturilor Omului este aplicabil \n Romånia[i face parte integrant` din ordinea public` intern` \nbaza art. 20 din Constitu]ia Romåniei, care dispune“(1) Dispozi]iile constitu]ionale privind drepturile [i li-bert`]ile cet`]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n con-cordan]` cu Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,cu pactele [i cu celelalte tratate la care Romånia este parte.(2) Dac` exist` neconcordan]e \ntre pactele [i tratateleprivitoare la drepturile fundamentale ale omului, la careRomånia este parte, [i legile interne, au prioritate regle-ment`rile interna]ionale“. Limitele de exercitare a drep-turilor procedurale prev`zute \n art. 6 din Conven]iaEuropean` a Drepturilor Omului, \n m`sura \n carep`r]ile pot renun]a la acestea, se reg`sesc \ns` \n Codulde procedur` civil`, a c`rui Carte a IV-a se refer` la pro-cedura arbitrajului.

A[a fiind, pentru arbitrajele interna]ionale \n care seaplic` legea procedural` romån`, modalitatea concret`de ac]iune a p`r]ii care consider` c`, \n activitatea sa, tri-bunalul arbitral a \nc`lcat normele procedurale deordine public`, este de formulare a unei ac]iuni \n anu-lare, [i numai \n m`sura \n care instan]ele statale nurespect`, la råndul lor, principiile unui proces echitabil,[i ulterior pronun]`rii unei hot`råri irevocabile cu privi-re la ac]iunea \n anulare, exist` deschis` calea unei ac]i-uni \n fa]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului.

In egal` m`sur`, consider`m posibil` formulareaunei ac]iuni \n fa]a Cur]ii Europene a DrepturilorOmului [i \n situa]ia nerespect`rii principiilor unuiproces echitabil de c`tre instan]ele romåne \nvestite cuo cerere de recunoa[tere [i executare \n Romånia a uneihot`råri arbitrale pronun]ate \n strìn`tate, \n fa]a c`-rora se invoc` \nc`lcarea normelor procedurale romånede ordine public` interna]ional`.

* Prezentul studiu reprezint` varianta \mbun`t`]it` a raportului prezentat de autori la Conferin]a interna]ional` organizat` de Curtea deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei la data de 9 iunie 2006.



Raporturile juridice \n arbitrajul comercial

conf. univ. dr. Ioan Sabù-Poparbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional


1 A se vedea I. Le[, Drept procesual civil, Editura Lumina Lex, 2003, p. 489, I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, – vol. II, EdituraServosat, 2001, p. 336.

2 A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servosat, 2001, p. 336.3 A se vedea V. Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Editura Monitorul Oficial, Bucure[ti, 2000, p. 82.

1. Preliminarii

Arbitrajul comercial este o institu]ie mixt`, de dreptprocesual [i de drept material, ea r`månånd sub aspec-tul raportului juridic o institu]ie de drept procesual.Transformarea „dreptului de judecat`“ din domeniulcompeten]elor autorit`]ilor publice, puterea judec`to-reasc` \n domeniul justi]iei private creeaz` noi raporturijuridice [i de ast` dat` acestea sunt de drept privat. |ns`solu]iile care se pronun]` sunt recunoscute deautorit`]ile publice cu puterea egal` a unei hot`rårijudec`tore[ti, scopul fiind acela de a fi pus` \n executarecu concursul autorit`]ilor statului care au competen]` \naceast` materie.

Elementul central al arbitrajului, care d` o distinc]ieacestuia, o constituie conven]ia arbitral`, pe careurmeaz` s` o analiz`m din aceast` perspectiv`.

Conven]ia arbitral` constituie elementul central alarbitrajului privat. Competen]a material` a instan]elorjudec`tore[ti fiind de ordine public`, are o singurèxcep]ie, anume trecerea litigiului respectiv de la justi]iastatal` realizat` de puterea judec`toreasc`, \n compe-ten]a justi]iei private, organizat` legal sub forma arbi-trajului privat – institu]ionalizat sau ad-hoc.

Ca element central – conven]ia arbitral` este aceeacare antreneaz` excep]ia de competen]` material`, printraducerea litigiului de la puterea judec`toreasc` \nfavoarea arbitrajului, fiind o alternativ` jurisdic]ional`.

Arbitrul are aceast` putere invocat` din lege [i dinconven]ia p`r]ilor, \ntemeiat` pe consim]`måntul liberexprimat ca efect al libert`]ii contractuale de care ammen]ionat.

La baza sistemului Codului nostru civil st` teoriacontractualist` a dreptului, principiul autonomiei devoin]` [i cel al libert`]ii contractuale, principii care se

reg`sesc [i \n materia constituirii [i organiz`rii arbitraju-lui privat, inclusiv \n activitatea desf`[urat` de arbitriipe toat` durata procedurii.

|mp`rt`[ind punctul de vedere c` arbitrajul este oactivitate jurisdic]ional` bazat` pe teoria contractualist`,definim conven]ia arbitral` ca fiind acordul de voin]` alp`r]ilor – deopotriv` persoane fizice sau persoane juridicecare au calitatea de subiecte de drept – \ncheiat cu privirela solu]ionarea diferendului dintre ele pe cale arbitral`1.Mai nuan]at, s-a exprimat opinia \n literatura juridic`c` arbitrajul are o natur` mixt`: el este conven]ionalprin origine [i jurisdic]ional prin func]ie2.

|n literatura juridic`, problematica contractului dearbitraj nu a fost dezb`tut` decåt sporadic; cei mai mul]iautori se limiteaz` atunci cånd abordeaz` acest actjuridic, analizåndu-l \n accep]iunea de conven]ie arbi-tral`, care se reg`se[te \n practica arbitral` sub dou`forme: clauza compromisorie [i compromisul arbitral.

Este de re]inut c` \n dreptul material – Codul civil [i,de altfel, restul legisla]iei romåne – nu este men]ionatexpres din care perspectiv` s-ar putea afirma c` este uncontract nenumit \n dreptul material. Deci Codul civilnu se ocup` expres de conven]ia arbitral` [i cu atåt maimult nu o define[te3.

|n schimb, \n art. 340 [i urm. C. proc. civ. g`sim de-numirea de conven]ie arbitral`. Potrivit art. 340 dinCod: „Persoanele care au capacitate deplin` de exerci]iu adrepturilor pot conveni“, art. 3401: „Arbitrajul poate fi\ncredin]at prin conven]ie arbitral`...“, art. 341 alin. (1): „Arbitrajul se organizeaz` [i se desf`[oar` potri-vit conven]iei arbitrale...“, art. 343 alin. (1): „conven]iaarbitral` se \ncheie \n scris...“ [i a[a mai departe.

Conven]ia de arbitraj, de lege lata, este reglementat`de Codul de procedur` civil`, adic` de dreptul proce-sual, [i nu de cel material unde firesc ar trebui s`-[i



g`seasc` locul, de unde s-ar putea considera c` are onatur` preponderent procesual`. Ca natur` juridic`, con-ven]ia de arbitraj poate fi civil` sau comercial`, derivånddin natura litigiului dedus judec`]ii, dar \[i p`streazàccentul sù procesual.

Chiar dac` deocamdat` \[i g`se[te sediul materiei \nCodul de procedur` civil`, condi]iile de valabilitate aleacesteia sunt cele din Codul civil, ca pentru orice actjuridic (contract), ceea ce ne \ndeamn` s` credem c` areo natur` dual`, dac` nu chiar hibrid`: civil` [i procesu-al` sau comercial` [i procesual`, dup` caz.

De lege ferenda, inconvenientul pare s` poat` fi l`mu-rit, prin cuprinderea conven]iei de arbitraj, \n proiectulnoului Cod civil, adoptat deja de Senatul Romåniei \n[edin]a din 13.09.2004. Proiectul a fost trimis \n con-formitate cu art. 75 din Constitu]ia Romåniei, republi-cat`, spre dezbatere [i adoptare la Camera Deputa]ilorcare este Camer` decizional`, \n regimul constitu]ionalactual.

|n Proiect, la Capitolul XV, sub denumirea „Conven-]ia de arbitraj“, \i sunt consacrate articolele 1770-1776,proiectul p`strånd aceea[i inconsecven]` \n clarificareano]iunilor de „contract“ [i de „conven]ie“.

|n art. 1770 C. civ. din proiect este ar`tat` no]iunea:„Conven]ia de arbitraj este contractul prin care p`r]ileconvin s` supun` un litigiu existent sau eventual hot`råriiunuia sau mai multor arbitri, numi]i potrivit legii“.

Inconsecven]a de simetrie a legiuitorului romån,devenit` o tradi]ie, pare s` se transmit`, \ntrucåt lasfår[it uit` \nceputul. |n chiar definirea no]iunii dinproiectatul art. 1770 se face trimitere la o lege de pro-cedur`, iar \n art. 1776 leguitorul chiar se ocup` de pro-cedura arbitral`, ceea ce nu ar fi cazul \ntr-un cod civil– lege de drept material.

Conven]ia arbitral` nu se confund` cu contractul dearbitru care se refer` la natura [i efectele raporturilorjuridice privitoare la drepturile [i obliga]iile p`r]ile – alearbitrilor [i ale institu]iei de arbitrare – \n cadrul litigi-ilor arbitrale4.

Sub forma unei reglement`ri limitate de contract,conven]ia de arbitraj \[i g`se[te, \n Codul civil, o vag`reglementare al`turat` contractului de mandat [i celuide tranzac]ie, respectiv \n art. 1537 din C. civ., careprevede: „Facultatea de a face o tranzac]ie cuprinde peaceea de a face un compromis“; dac` re]inem remarca din

literatura juridic`, c` semnifica]ia cuvåntului „compro-mis“ folosit de text este acela de conven]ie arbitral`5.Este locul unde se poate face afirma]ia c` \mprejurareanu este deloc singular`, pentru c` [i tranzac]ia este regle-mentat` material (art. 1704 C. civ.) [i procesual (art. 271 C. proc. civ.).

2. Specificul conven]iei arbitrale, pe care l-am anti-cipat la punctul precedent, const` \n aceea c`, dup` cumrezult` din art. 341 alin. (1) [i 343 alin. (2) din C. proc.civ., pot exista dou` forme ale conven]iei arbitrale, ceeace \i [i d` o configura]ie juridic` aparte: a) Clauza com-promisorie [i b) compromisul arbitral.

2.1. Clauza compromisorie, apare \nscris` \n con-tractul principal, a[a cum prevede art. 343 alin. (2), teza I din C. proc. civ., [i este o form` a contractului dearbitraj, cea mai des \ntålnit` \n practic`, atåt \n arbi-trajul de stat organizat pån` \n anul 1985, cåt [i dupàceea, cånd activitatea arbitral` a fost reintrodus`.

Astfel, s-a decis c` dac` p`r]ile au convenit \n anul1991 ca eventualele litigii contractuale s` fie solu]ionatede Arbitrajul de stat, chiar dac` acesta a fost desfiin]at \nanul 1985, respectiva op]iune este valabil` ulterior dac`din modul de redactare se interpreteaz` c` rezult` voin]ap`r]ilor, \n mod expres, de a \nl`tura competen]a instan]elor judec`tore[ti6 \n favoarea arbitrajului.

Clauza compromisorie const` \n aceea c` p`r]ile, cuprilejul \ncheierii unui contract comercial sau civil, \ncapitolul referitor la „litigii“ sau \n alt fel, insereaz` \nmod expres men]iunea sub form` de clauz` distinct`, ca\n cazul \n care se vor ivi probleme litigioase \n leg`tur`cu interpretarea [i executarea contractului, ele convinanticipat ca acel litigiu s` fie solu]ionat pe calea arbitra-jului, ar`tånd institu]ia arbitral` (\n cazul arbitrajuluiinstitu]ionalizat), numele arbitrilor sau modalitatea denumire a acestora.

|n privin]a raportului care exist` \ntre conven]iaarbitral` \ncheiat` sub forma clauzei compromisorii [icontractul \n care aceasta este inserat`, s-ar putea credela prima vedere c` ar fi de la principal la accesoriu,potrivit principiului accesorium sequitur principale [i, \nconsecin]`, de soarta contractului principal (ex. un con-tract de antrepriz`) ar depinde contractul accesoriu(clauza compromisorie), deci condi]iile de validitate ale

4 A se vedea T. Prescure, R. Cri[an, Despre natura raporturilor juridice dintre arbitru [i parte \n litigiile arbitrale, articol publicat \n Revistade drept comercial nr. 10/2003, p. 37.

5 Idem.6 A se vedea C.S.J., S. com., Decizia nr. 1948/1999, publicat` \n Buletinul Jurispruden]ei pe anul 1999, p. 351.



primului s-ar putea r`sfrånge [i fa]` de cel de al doilea.Legiuitorul a dorit altfel, fiindc` alin. (2) al

art. 3431 C. proc. civ. statueaz` c` eficacitatea juridic` aclauzei compromisorii este independent` de valabilitateacontractului \n care a fost \nscris`. Deci, valabilitateaclauzei compromisorii nu depinde de valabilitatea con-tractului \n care a fost inserat`, fiind important` aceast`prevedere, pentru c` fiind independent`, ea stabile[tecompeten]a [i procedura de urmat, sau trimite la aceas-ta, dup` care este analizat contractul care face obiectullitigiului. De exemplu, dac` s-ar cere anularea contrac-tului de baz`, acel motiv de nulitate nu prive[te \n prin-cipiu conven]ia arbitral`.

A[a fiind, clauza compromisorie nu va fi afectat` dealte motive sau \mprejur`ri ce se r`sfrång asupra con-tractului, cum ar fi imposibilitatea execut`rii acestuiadatorit` interven]iei for]ei majore. Clauza compromiso-rie poate s` fie nul` sau inoperant` independent de con-tract, \mprejur`rile respective privesc numai acel con-tract, clauzele invocate sunt separate \ntre ele, cum sunt[i cele dou` contracte [i efectele la fel diferite. Esteesen]ial de re]inut c` ele vor fi analizate separat, deexemplu, decesul arbitrului desemnat de p`r]i face ino-perant arbitrajul, dar cel`lalt contract r`måne func-]ional.

Independen]a clauzei compromisorii este \ns` rela-tiv`, pentru c` pot fi situa]ii de fapt ce pot afecta ambelecontracte, exemplific`m lipsa consim]`måntului p`r]ilor.

Independen]a clauzei compromisorii se justific`logic \n sensul c` dac` ar fi influen]at` \n vreun fel deneajunsurile contractului \n care este inserat`, ea nu arputea s` \[i ating` scopul propus, adic` ar \mpiedicasolu]ionarea prin arbitraj a litigiilor, avånd de analizat [ipronun]at o solu]ie cu privire la contractul \n care a fostintrodus`.

|n doctrin` [i \n practica arbitral` s-a remarcat c` \ncon]inutul clauzei compromisorii se g`se[te materia-lizat` voin]a p`r]ilor privind stabilirea competen]ei calitigiul dintre ele s` fie supus arbitrajului. Este proroga-rea de competen]` material` \n favoarea arbitrajului.Dac` are loc f`r` desemnarea arbitrilor s-a re]inut \n li-teratura de specialitate c` „cerin]ele ce privesc compro-misul nu i se aplic`“, reie[ind de aici c` dac` nu\ntocmesc ulterior, cånd litigiul este pendinte, un com-promis, aceasta face ca respectiva clauz` compromisories` devin` ineficace7.

Opinia este \ntru totul valabil` \n cazul arbitrajuluiad-hoc, unde indicarea numelui arbitrului este impor-tant`. Desemnarea arbitrilor apreciem c` nu este obli-gatorie, \n cazul indic`rii unui arbitraj institu]ionalizat(de exemplu Curtea de Arbitraj Interna]ional Bucure[ti,Tribunalul Arbitral de pe lång` C.C.I.A. a jud. Mure[),deoarece se consider` c`, odat` ales un asemenea orga-nism arbitral, p`r]ile cunosc [i ader` la Regulamentul deorganizare al acelui arbitraj institu]ionalizat unde li seofer` spre alegere lista arbitrilor. |n Regulamentele res-pective este prev`zut c` dac` partea påråt`, dup` intro-ducerea cererii de arbitrare [i desemnarea arbitrului pro-pus de reclamant, nu se prezint` \ntr-un termen acordat\n acest sens, arbitrul se desemneaz` din oficiu de c`treinstitu]ia arbitral`. A[a c` nu \mp`rt`[im \n totalitateopinia exprimat` \n sensul c` o clauz` compromisoriedevine automat inoperant`, deoarece scopul deslu[it alinser`rii acesteia este clar – acela ca litigiul s` fie solu-]ionat dup` procedura arbitral`. Ea a fost prev`zut` dep`r]i cu scopul de a-[i produce un efect [i nu de a fi lip-sit` de orice efect.

|n jurispruden]` s-a exprimat [i punctul de vedere c`dac` nu sunt prev`zute numele arbitrilor [i/sau modali-tatea de numire a lor, clauza compromisorie este imper-fect` [i, deci, lovit` de nulitate. Este discutabil` [i preasever` o atare sanc]iune.

Clauza compromisorie este caracterizat` ca o con-ven]ie deschis`, mai larg`, mai „aerisit`“, datorit` faptuluic` este \ncheiat` \nainte de na[terea litigiului, cuprindeelemente generice [i mai pu]ine privind elementele arbi-trajului [i va putea fi adoptat`, chiar completat`, \naintesau deodat` cu declan[area litigiului, fie de p`r]i, prinadi]ionarea acesteia, fie chiar [i de organul arbitral.Codul impune \nscrierea \n clauza compromisorie anumelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor, darnu instituie nici o sanc]iune dac` nominalizarea nu estef`cut`, ca \n cazul compromisului (art. 3432 din C. proc. civ.), motivele de nulitate fiind de strict` inter-pretare. Se impune a se avea \n vedere regimul nulit`]ilorprocedurale prev`zute de art. 105 din Cod.

|ntr-o spe]` s-a re]inut c`, de vreme ce conven]iaarbitral` prevede c` litigiile dintre p`r]i privind un con-tract de executare de lucr`ri va fi solu]ionat de c`treCamera de Comer] a jude]ului Mure[, inten]ia p`r]ilora fost de a nominaliza Tribunalul arbitral de pe långàcea camer` de comer]8 ce rezult` din contextul clauzei.

7 A se vedea M.N. Costin, I. Deleanu, Dreptul comer]ului interna]ional, vol. I, partea general`, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 1994, p. 179, M.I. S`l`gean, Arbitrajul comercial, Editura All Beck, Bucure[ti, 2001, p. 49.

8 |n acest sens, a se vedea Hot`rårea nr. 10/30.07.2004 pronun]at` \n Dosarul nr. 2/2004 de Tribunalul arbitral de pe lång` Camerade Comer] [i Industrie a jude]ului Mure[, nepublicat`.



Revenind la autonomia recunoscut` relativ clauzeicompromisorii \n raport de contractul unde aceasta estecuprins`, este de re]inut c` nulitatea, rezolu]iunea saurezilierea contractului principal nu atrage dup` sineaceea[i ineficacitate [i asupra clauzei compromisorii,arbitrii desemna]i urmeaz` s`-[i verifice competen]a [is` urmeze procedura.

La interferen]a autonomiei clauzei compromisorii,\n cazul litigiilor arbitrale cu elemente de extraneitate,\n special de drept comercial interna]ional, legea aplica-bil` procedurii de arbitraj (aleas` de p`r]i sau determi-nat` potrivit normelor conflictuale ale forului) poate s`fie diferit` de legea aplicabil` contractului care prive[tefondul litigiului. Nimic nu \mpiedic` interpretarea [iaplicarea diferen]iat` a normelor de drept \n discu]ie,fiind un ilustru exemplu al independen]ei dintre celedou` contracte.

|ntr-o spe]`9 s-a pus problema aplic`rii legii germane fondului litigiului izvoråt din ne\n]elegerilerezultate dintr-un contract de comision, punåndu-setotodat` problema legii aplicabile procedurii arbitrale.Aplicåndu-se legea forului, s-a avut \n vedere Codulromån de procedur` civil` [i Regulamentul tribunaluluiarbitral care a solu]ionat cauza, independent de faptul c` litigiul pe fond a fost solu]ionat potrivit legii ger-mane10.

Un alt aspect care contureaz` autonomia relativ`dintre cele dou` conven]ii este acela c`, \n situa]ia \ncare contractul principal trebuind s` fie \ncheiat prin\nscris sub form` autentic`, ca o condi]ie pentru validi-tate, dar a fost \ncheiat prin act sub semn`tur` privat`,\n privin]a validit`]ii, clauza compromisorie este deplinvalabil`.

Pentru c` natura arbitrajului este deopotriv` contractual` [i jurisdic]ional`, duce la o alt` \mbinare aregimului nulit`]ilor absolute [i relative, atenuåndtr`s`tura clasic` existent` \ntre normele imperative [idispozitive.

De aceea, a fost rolul doctrinei [i jurispruden]ei, de aordona de la caz la caz, modalit`]i de interpretare, cù-tånd voin]a intim` a p`r]ilor [i scopul pe care l-au ur-m`rit.

Codul, prev`zånd forma scris`, s-a pus problemadac` lipsa acesteia atrage nulitatea, \n raport de preve-derile imperative ale art. 343 alin. (2) din C. proc. civ.

S-a re]inut c` dac` arbitrajul sesizat este cel organizatde Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pelång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei,forma scris` a conven]iei arbitrale nu este obligatorie,fa]` de dispozi]iile art. 13 din Regulile de procedur` arbi-tral`11.

|ntr-o solu]ie contrar`, s-a re]inut c` solu]ionarea pecale arbitral` este precedat` de conven]ia arbitral`\ncheiat` \n scris, sub sanc]iunea nulit`]ii. |ncheiereaconven]iei arbitrale [i cerin]a conven]iei arbitrale de a seface \n form` scris` este prev`zut` pentru c` exclude,pentru litigiul care face obiectul ei, competen]ainstan]elor judec`tore[ti12.

Privitor la con]inutul clauzei compromisorii, acestase poate interpreta ca deficitar, atunci cånd se insereaz`\n contract drept clauz` compromisorie urm`toarea for-mul`: „litigiile dintre p`r]i, neaplanate pe cale amiabil`,se supun spre solu]ionare instan]elor judec`tore[ti compe-tente din Romånia sau arbitrajului“.

|n motivarea hot`rårii arbitrale se sus]ine c` pretinsaclauz` nu face decåt s` exprime principiul general apli-cabil, chiar f`r` o enun]are expres` \n contract, potrivitc`ruia un atare litigiu poate fi solu]ionat fie deinstan]ele judec`tore[ti, fie de arbitraj [i nu se desprindec` p`r]ile au \n]eles s` dea prin conven]ia lor prioritatearbitrajului. |n lipsa clauzei compromisorii, tribunalularbitral [i-a constatat necompeten]a [i a dispus\nchiderea procedurii arbitrale13.

Solu]ia contrar` rezult` dintr-o alt` spe]` a unei alteinstan]e arbitrale, cu prilejul solu]ion`rii unui litigiucomercial generat de neexecutarea obliga]iilor rezultånddintr-un contract antrepriz` \n construc]ii. S-a inseratcu titlu de clauz` compromisorie urm`torul text: „|n cazde ne\n]elegeri privind \ndeplinirea obliga]iilor con-tractuale, p`r]ile vor \ncerca solu]ionarea pe cale de medi-ere, iar \n caz contrar va fi competent tribunalul sau arbi-trajul Camerei de Comer] [i Industrie a jude]ului Mure[“.

Dup` sesizarea arbitrajului, a fost invocat` excep]iade necompeten]` ce a fost respins`. Succint, \n moti-

9 |n acest scop, Hot`rårea nr. 7/25.06.2004 pronun]at` \n Dosarul nr. 1/2004, Tribunalul arbitral de pe lång` C.C.I.A Mure[, nepu-blicat`.

10 |n acest sens, M. T`bårc`, Codul de procedur` civil` [i comentat [i adnotat, Editura Rosetti, 2002, p. 410-411.11 A se vedea Regulile de procedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie

a Romåniei elaborate \n conformitate cu art. 13 din Decretul-Lege nr. 139/1990 privind Camerele de Comer] [i Industrie din Romånia.12 |n acest sens, C.S.J., S. comercial`, Decizia nr. 35 din 18 ian. 1996, publicat` \n Culegere de decizii, Editura All Beck, 2004, p. 997.13 |n acest sens, Curtea de Arbitraj Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, |ncheierea din 30 iunie 2003

pronun]at` \n Dosarul nr. 74/2003, publicat` \n Revista de drept comercial nr. 12/2003, p. 244–245.



vare, s-a re]inut c` sunt aplicabile regulile competen]eialternative, reclamantul fiind \ndrept`]it s` aleag` \ntreinstan]a de judecat` (tribunal) [i institu]ia arbitral` no-minalizat` de p`r]i. |n consecin]`, dac` a ales s` sesizeze,a[a cum au convenit \n prealabil, mai \ntåi instan]a arbi-tral`, aceasta devine competent` s` solu]ioneze litigiul.Clauza compromisorie, ca o conven]ie distinct`, se in-terpreteaz` ca avånd acest efect14.

2.2. Compromisul arbitral \[i g`se[te reglementareade principiu \n art. 3432 din C. proc. civ. Potrivit textu-lui „prin compromis arbitral p`r]ile convin ca un litigiu\ntre ele s` fie solu]ionat pe calea arbitrajului, ar`tåndu-sesub sanc]iunea nulit`]ii, obiectul litigiului [i numele arbi-trilor sau modalitatea de numire a lor“.

|n doctrin`, compromisul este definit ca fiind o con-ven]ie prin care p`r]ile stabilesc ca litigiul ivit \ntre eles` fie scos de sub jurisdic]ia ordinar` [i dat spresolu]ionare unui arbitraj, stabilind condi]iile dedesf`[urare ale arbitrajului astfel desemnat15. Defini]iasugereaz` c` este vorba despre un litigiu deja pendinte.Din acest punct de vedere, compromisul se aseam`n`foarte mult cu o tranzac]ie, p`r]ile convenind asupraprocedurii de rezolvare a litigiului dintre ele [i asuprafaptului c` acesta urmeaz` s` fie solu]ionat \n cadruljusti]iei private. Desigur, deosebirea dintre compromis[i tranzac]ie r`måne esen]ial`, deoarece p`r]ile nutran[eaz` raportul de drept material, concesiunile reci-proce pe care [i le fac privesc doar aspecte de compe-ten]` [i procedur`.

Conven]ia arbitral` sub forma compromisului numai este inserat` \n \nscrisul care cuprinde [i contractulprincipal (civil sau comercial) [i nu mai este cazul s` sefac` raportul dintre ele, iar problema autonomiei celordou` conven]ii nu se mai poate supune vreunei discu]ii,ea fiind absolut`.

Compromisul arbitral intervine ulterior [i se refer` laun litigiu existent deja sau cel pu]in pe cale s` se pro-

duc`, ceea ce poate s` presupun` c` un atare compromispoate s` intervin` chiar [i \n ipoteza \n care un contractasupra raportului juridic de drept material nici nu a fost\ncheiat. Important este ca acel compromis s` aib` caobiect un litigiu dintre cele susceptibile de a fi solu]io-nate pe cale arbitral` potrivit art. 340 C. proc. civ.

Pentru valabilitatea compromisului arbitral suntnecesar s` fie \ntrunite urm`toarele condi]ii consacrate\n doctrin`:

– contractul de arbitraj s` se refere \n mod direct laun litigiu patrimonial care deja exist`;

– \nvoiala p`r]ilor de solu]ionare a litigiului pe caleaarbitrajului s` fie expres`, din compromisul lor s` rezul-te f`r` echivoc c` au dat puterea de a arbitra acelor arbi-tri pe care i-au desemnat;

– arbitrii s` fie nominaliza]i prin compromis sau s` fiestabilit` modalitatea concret` prin care ace[tia pot fi de-semna]i. S-a statuat c` \n lipsa desemn`rii arbitrilor,compromisul devine nul. Ei vor putea fi desemna]i \nsùlterior, dac` p`r]ile st`ruie la solu]ionare pe aceast` cale;

– compromisul s` fie redactat \n scris, astfel \ncåt s`fie stabilite toate elementele referitoare la locul, moda-litatea de solu]ionare, durata arbitrajului.

Compromisul arbitral are acela[i obiect [i ca ataredezleag` acela[i raport juridic ca [i clauza compro-misorie, deosebirea esen]ial` dintre ele deriv` din faptulc` sunt \ntocmite \n momente diferite: clauza arbitral`compromisorie este con]inut` \n \nsu[i contractul careanticipeaz` un eventual litigiu sau este adi]ionat` la con-tractul principal (de exemplu, un contract de antre-priz`); \nvestirea arbitrajului este doar o posibilitatealeatorie (un litigiu viitor, determinabil), pe cånd com-promisul coincide tocmai cu na[terea diferendului carea devenit o certitudine, conflictul judiciar este pendinte.

Asem`n`rile sunt mai multe, ambele forme pro-punåndu-[i, \n principal, \nlocuirea justi]iei statale \nfavoarea arbitrajului privat, c`ruia i se confer`, prinvoin]a p`r]ilor, putere de jurisdic]ie.

14 |n acest sens, a se vedea |ncheierea din 10.12.2004 pronun]at` \n dosarul arbitral nr. 12/2004, nepublicat`.15 M. N. Costin, C. M. Costin, Dreptul comer]ului interna]ional, Editura Argonaut 1999, p. 183-184; T. Prescure, Curs de contracte civile,

Editura Rosetti, 2003, p. 461.



Metode moderne alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale*

asistent univ. drd. Cristina Florescu

Asemenea altor sisteme judiciare din lume, \n spe-cial a celor din ]`rile Europei Centrale [i de Est, [i siste-mul judiciar din Romånia este supus de cå]iva ani pro-cesului reformator [i de modernizare cu privire la armo-nizarea legisla]iei Romåniei cu cea comunitar`, \n perspectiva ader`rii Romåniei la Uniunea European`.

Promovarea alternativelor de solu]ionare pe cale ami-abil` a diferendelor \n dreptul civil [i comercial, ca [iasigurarea unui cadru corespunz`tor dezvolt`rii [i per-fec]ion`rii acestora \n fiecare dintre statele Uniunii Eu-ropene, cåt [i a celor aspirante, a devenit \n ultimii anio politic` prioritar` a institu]iilor Uniunii Europene.

S-a observat astfel interesul crescånd al statelor pentru orientarea comercian]ilor spre folosirea tot maifrecvent` a metodelor alternativelor de solu]ionare a di-ferendelor, justificate de cre[terea \n principal a volumu-lui litigiilor \n general, dar mai ales \n dreptul comer-cial, concomitent cu sc`derea capacit`]ii instan]elor dedrept comun de solu]ionare operativ` a acestora pe calejudiciar`, justi]ia aflåndu-se \n criz` de volum, celeritate[i de eficacitate.

|n acela[i context, obiectul central al reformei legislative [i institu]ionale, \n Romånia, ca [i \n celelaltestate europene, \l constituie atåt modernizarea sistemu-lui judec`toresc, cåt [i constituirea unor organisme ex-trajudiciare care s` preia spre solu]ionare unele dife-rende, prin anumite proceduri speciale, folosind mijloa-cele alternative de rezolvare a lor.

Cunoscut [i folosit pe larg \n dreptul [i practica ]`rilor anglo-saxone, conceptul „Alternative DisputeResolution – ADR“ cuprinde totalitatea formelor extra-judiciare de solu]ionare a diferendelor prin intermediulunei ter]e p`r]i. Cu acest con]inut, el [i-a g`sit expresia\n lucr`rile [i practica UE [i tinde spre o accep]iune ge-neral`. Astfel, Consiliul Europei, prin dezbaterile [ireuniunile organizate \n cadrul sù, cåt [i a documen-telor adoptate, a acordat o aten]ie deosebit` problema-ticii ADR-urilor, solicitånd statelor s` o promoveze \ndiferite domenii de activitate.

Consiliul Europei, printr-o serie de recomand`riadoptate \n perioada 1997-2002, a cerut statelor mem-bre, cåt [i celor ce vor adera la UE s` opereze \n legis-la]ia lor o serie de m`suri cu caracter preventiv care s`reduc` num`rul cauzelor civile [i comerciale din acti-vitatea instan]elor, \ncurajåndu-se [i facilitåndu-sefolosirea metodelor alternative de solu]ionare a litigiilor,\n principal a medierii [i concilierii, atåt \n materiecivil`, cåt mai ales comercial`, promovånd astfel opolitic` prioritar` de stimulare [i organizare a acestormetode moderne alternative.

Documentul intitulat „Green Paper“ sau „CartaVerde“ referitor la metodele alternative de rezolvare adiferendelor \n dreptul civil [i comercial este elaborat \n2002 de Comisia European`. Aceast` Cart` con]ine 36de pagini, fiind consacrat` unui studiu general asupraADR-urilor \n materie civil` [i comercial`, inclusiv \ndreptul muncii [i al protec]iei consumatorului. Studiulse \ncheie cu 21 de \ntreb`ri adresate publicului larg,autorit`]ilor statelor membre, organiza]iilor neguverna-mentale, institu]iilor de cercetare, universit`]ilor [i prac-ticienilor dreptului, pentru o cooperare larg orientat`spre cunoa[terea aprecierii publice fa]` de ini]iativeleinstitu]iilor europene, a reglement`rilor na]ionale aleADR-urilor [i a practicii statelor membre \n aplicarealor, urm`rindu-se \n final definirea principiilor comuneale ADR-urilor \n domenii de activitate relevante.

Scopul \nsu[i al „Cartei Verzi“, declarat chiar \n preambulul sù, este acela de a stimula [i a \ncuraja recurgerea la aceste institu]ii, \n special la mediere, pre-cum [i acela al familiariz`rii publice asupra facilit`]ilorfolosirii ADR-urilor [i pentru a se face mai vizibileini]iativele statelor membre \n acest domeniu. Drepturmare, la 19 aprilie 2000, „Carta Verde“ a fost dat`publicit`]ii la Bruxelles prin intermediul site-ului insti-tutului. Reac]iile publice materializate \n comentarii,sugestii, informa]ii \n raport de reglement`rile [i practi-ca statelor membre ale UE au fost valorificate de c`treinstitu]iile europene \n vederea definitiv`rii [i fix`rii re-

* Referatul a fost prezentat la Sesiunea [tiin]ific` din 18 noiembrie 2005, organizat` de ASE Bucure[ti \n cadrul {colii Doctorale, profilul{tiin]e juridice.



gulilor UE cu privire la ADR-uri. Astfel, \n vederea re-aliz`rii unui cadru juridic menit s` asigure un acces \m-bun`t`]it al cet`]enilor europeni la justi]ie, acest docu-ment relev` o preocupare major` [i de mare actualitateprin utilizarea procedurilor extrajudiciare alternative.

|n principiu, succesiunea procedural` \n solu]ionareaunui conflict ce se ive[te \ntre p`r]ile unui raport juridiccomercial presupune, \n mod logic, negocieri directe\ntre p`r]i, apoi implicarea unei a treia p`r]i \n calitatede conciliator sau mediator [i numai \n final, dac` niciaceast` metod` nu conduce la un rezultat satisf`c`torpentru p`r]ile implicate \n conflict, solu]ionarea acestu-ia pe calea arbitrajului sau a procesului obi[nuit \n fa]ainstan]elor de drept comun. Din experien]a practicie-nilor, aceste modalit`]i de solu]ionare alternative aucondus de multe ori la rezolvarea conflictelor f`r` a maifi necesar` apelarea la proceduri jurisdic]ionale, fie ele \nfa]a instan]elor de drept comun sau \n fa]a unorinstan]e arbitrale. |n ceea ce prive[te no]iunea de ADR,preciz`m c` \n practica interna]ional` european`, aceas-ta exclude arbitrajul, deoarece acesta a devenit deja opractic` tradi]ional` de solu]ionare a litigiilor, folosit`cu mult anterior. |n sensul legisla]iilor din sistemul decommon law – englez`, american` etc. – no]iunea deADR include \ns` [i arbitrajul, al`turi de celelaltemetode moderne de solu]ionare a conflictelor, al`turi denegociere, conciliere, mediere etc.

|n continuare, trebuie men]ionat faptul c` toateaceste metode alternative de solu]ionare a conflictelorau drept scop reglementarea rela]iilor dintre p`r]i, astfel\ncåt dup` epuizarea acestor metode, p`r]ile s` poat`continua colaborarea, eventual chiar pe baza aceluia[icontract. Numai \n cazul \n care p`r]ile e[ueaz` \nsolu]ionarea conflictului, acestea pot solicita regle-mentarea litigiului lor pe calea arbitrajului sau a litigiu-lui desf`[urat \n fa]a instan]elor de drept comun. Ca odificultate relevat` de practic`, ADR-urile [i, \n special,medierea presupun investirea unor costuri [i timp supli-mentar pentru solu]ionarea diferendului pe aceste cì,acestea fiind practic pierdute [i imposibil de valorificat\n cazul \n care se ajunge totu[i la rezolvarea litigiului pecale de arbitraj sau instan]e judec`tore[ti. Pentru acestmotiv, \ntr-o serie de cazuri, p`r]ile interesate au evitat,pån` \n prezent, aplicarea acestor ADR-uri. Men]ion`mc` \n unele state, precum ar fi Slovenia, proceduramedierii este organizat` \n ultima perioad` ca obligato-rie prin lege [i se aplic` de o sec]ie specializat` ainstan]elor judec`tore[ti. {i, ceea ce este mai important,s-a acceptat ca aceast` procedur` s` fie gratuit`.

Cu toate dificult`]ile inerente unui \nceput, ADR-urile furnizeaz` o oportunitate pentru rezolvarea dife-rendelor prin folosirea unui proces adecvat corespunz`-tor problemei particulare a respectivului conflict. Astfel,ADR-urile presupun totodat` selectarea [i desemnareaunei proceduri corespunz`toare adecvate p`r]ilor aflate\n disput` [i problemelor lor. Domeniul ADR-uriloracoper` un cåmp larg de mecanisme [i proceduridesemnate \n principal s` asiste p`r]ile \n rezolvarea dis-putei lor \ntr-o manier` creativ` [i eficient`. Aceste mecanisme [i proceduri nu inten]ioneaz` s` \nlocuiascìnstan]ele de judecat` [i arbitrajul, ci mai degrab` s`permit` evitarea interven]iei acestora, incluzånd astfel ogam` larg` de proceduri specifice, de la negociere, conciliere, mediere [i chiar unele forme noi, cum ar fiadjudecarea etc.

Se disting dou` mari categorii de ADR-uri: cele con-ven]ionale – care se desf`[oar` \n cadrul unor institu]ii,organisme, asocia]ii extrajudiciare, independente sauchiar de c`tre persoane private, evident desemnate prinacordul p`r]ilor – [i cele \n cadrul procedurilor judicia-re – care sunt conduse, controlate ori dispuse \n unelecazuri chiar de c`tre instan]ele de drept comun.

Este de subliniat c` aceste ADR-uri sunt procedurivoluntare [i reprezint` drepturi fundamentale ale ori-c`rei persoane (de a apela la ele [i de a le utiliza) pentrua solu]iona cåt mai convenabil propriile interese. |nprincipiu, aceste proceduri nu sunt obligatorii \n litigi-ile comerciale, \ns` \n cazul concilierii directe aceasta afost introdus` ca procedur` obligatorie \nainte de solu-]ionarea instan]elor judec`tore[ti sau dac` p`r]ile decidprin voin]a lor comun` s` apeleze la aceste ADR-uri.Astfel aceste metode nu sunt obligatorii, deoarece p`r-]ile nu pot fi obligate s` recurg` la ele \mpotriva voin]eilor. Aceste metode pot fi obligatorii \ns` \n cazul unorproceduri de aplicare a lor, cånd p`r]ile decid de comunacord s` apeleze la aceste ADR-uri sau cånd legeaprevede posibilitatea ori chiar obligativitatea lor.

Dup` cum am ar`tat, o prim` metod` de solu]ionarea conflictelor \n materie comercial` ce poate fi utilizatèste concilierea, procedur` \n cadrul c`reia p`r]ile, f`rìnterven]ia obligatorie a unui al treilea, \ncearc` s` iden-tifice probleme ap`rute pe parcursul derul`rii rela]ieicontractuale, s` g`seasc` solu]ii pentru acestea, \n ve-derea continu`rii rela]iei stabilite. Concilierea efectiv` sebazeaz` \n primul rånd pe eviden]ierea intereselorcomune [i asigurarea unei distribu]ii cåt mai corecte aacestora \ntre p`r]i.

Concilierea presupune abilitatea p`r]ilor de a comu-nica [i de a lua decizii \n vederea ajungerii la puncte de



cooperare [i luarea unor decizii amiabile comune care s`conduc` la solu]ionarea conflictului [i, deci, la dep`[ireafazei \n care interesele p`r]ilor sunt divergente. |n gene-ral, \n cadrul concilierii p`r]ile sunt asistate de c`tre spe-ciali[ti, consultan]i propriu-zi[i sau de c`tre avoca]i, caresunt \n cele mai multe cazuri cei care stabilesc de comunacord regulile concilierii [i, mai mult, au un rol impor-tant \n atingerea obiectivului concilierii, anume acela dea relansa rela]iile \ntre p`r]i.

Concilierea prealabil` nu este \ns` o cerin]` de admi-sibilitate a cererii \n cadrul procedurilor arbitrale orga-nizate \n Romånia, atåt cele institu]ionalizate, cåt [i \ncazul arbitrajului ad-hoc, dar aceasta nu \nseamn` c`p`r]ile nu utilizeaz` de regul` aceast` procedur` desolu]ionare a conflictelor \nainte de introducerea uneicereri de arbitrare. Astfel, concilierea poate avea loc atåtca o consecin]` a prevederilor clauzelor contractuale, cåt[i ca urmare a dorin]ei exprimate de p`r]i \n acest sens.Concilierea nu are reguli de desf`[urare, acestea fiindstabilite de c`tre p`r]i, iar consecin]ele acesteia sunt c`rezultatele ei nu pot fi executate silit de c`tre instan]elede drept comun, ci numai de bun`voie. Iat` a[adar unimpediment major al folosirii acestor metode derezolvare a unei situa]ii conflictuale datorit` imposi-bilit`]ii execut`rii silite a rezultatului stabilit \n urma\n]elegerii p`r]ilor. Acest dezavantaj poate fi \ns` \nl`tu-rat prin instituirea unei proceduri, recunoscut` de toatestatele europene, prin intermediul c`reia un astfel deacord tranzac]ional poate fi confirmat de un judec`torsau un instrument autentic al unei jurisdic]ii ori al uneiautorit`]i publice.

Ideea unor mijloace facultative de solu]ionare a liti-giilor, alternative procesului \n instan]`, nu este strìn`nici reglement`rilor actuale din dreptul nostru, cum arfi prevederile referitoare la conciliere. Concilierea sepoate desf`[ura [i \n condi]iile Regulilor de concilierefacultativ`, puse la dispozi]ia celor interesa]i de Camerade Comer] [i Industrie a Romåniei [i care au fost apro-bate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 3din 10 septembrie 1999. O aplica]ie a ideii de concilieredirect` \ntre p`r]i \n cazul litigiilor \n materie comer-cial` este cuprins` \n Ordonan]a de urgen]` a Guver-nului nr. 138/2000 pentru modificarea [i completareaCodului de procedur` civil` (art. 7201 alin. (1) C. pr.civ.). Concilierea prealabil` poate fi \ns` totodat` [i ocomponent` a procedurii arbitrale \n cazul arbitrajuluiprivat voluntar guvernat de normele din Codul de pro-cedur` civil`, \ntrucåt art. 341 alin. (2) C. pr. civ. face

referire la procedura unei eventuale concilieri prealabile.O alt` metod` alternativ` de solu]ionare a con-

flictelor este medierea care presupune, spre deosebire deconciliere, interven]ia obligatorie a unui ter], media-torul, care va ajuta p`r]ile s` ajung` la o solu]ionare asitua]iei conflictuale existente prin implicarea sa direct`\n solu]ionarea diferendului. De regul`, institu]iile careorganizeaz` arbitraje pun la dispozi]ia celor interesa]i [iun regulament referitor la mediere. Medierea, \n prin-cipiu, se desf`[oar` pe acelea[i coordonate ca [i con-cilierea, cu excep]ia faptului c` regulile sunt stabilite fiede c`tre mediatorul numit, fie de c`tre institu]ia careorganizeaz` medierea.

Ac]ionånd \n spiritul obliga]iilor ce revin Romåniei\n procesul ader`rii sale la UE, Camera de Comer] [iIndustrie a Romåniei [i a Municipiului Bucure[ti aaprobat \nfiin]area \n ianuarie 2002 la Bucure[ti a Cen-trului de Mediere a Diferendelor Comerciale, iar Adu-narea General` a membrilor sì a aprobat Regulamentulprivind organizarea [i func]ionarea Centrului de Me-diere, pe baza c`ruia acesta [i-a \nceput activitatea ladata de 2 aprilie 2003, aprobånd \n plenul sù „Regulileprocedurii de mediere“.

Principala misiune a Centrului de mediere este de apune la dispozi]ia \ntreprinz`torilor [i comercian]ilorromåni [i strìni medierea sau concilierea, ca mijloacealternative cìlor obi[nuite de rezolvare a diferendelorlor comerciale. |n practic` s-a sim]it nevoia aplic`riiunei noi modalit`]i de rezolvare pe cale amiabil` a conflictelor ivite \n rela]iile de afaceri, dat fiind faptulc`, fiind caracterizat` printr-un plus de suple]e [i garantånd men]inerea bunelor rela]ii \ntre p`r]ile implicate dup` solu]ionarea conflictului, mediereapoate constitui un r`spuns mai adecvat genului de litigiin`scute \n sånul mediului de afaceri, de natur` s` asigure solu]ii rapide, flexibile, eficiente, chiar creative.

|n cazul medierii, accentul nu cade pe aspectele juri-dice ale litigiului, ci se urm`re[te ca p`r]ile, prin discu]ii[i negocieri \n prezen]a mediatorului care poate prezen-ta propriile sugestii [i alternative existente de solu]io-nare amiabil` ale litigiului, s` ajung` la o solu]ie decompromis acceptat` de fiecare parte [i, bine\n]eles, \ndeplin acord cu legile care intereseaz` ordinea public` [i bunele moravuri.

|n compara]ie cu alte proceduri, medierea are avan-tajul de a oferi rezultate care s` fie mai convenabile pen-tru ambele p`r]i aflate \n conflict, care s` le satisfacìnteresele [i care s` fie, totodat`, [i mai durabile. |nacela[i timp, aceste rezultate pot fi ob]inute cu cheltuieli



mai mici, economie de timp [i de stres, comparativ cuceea ce \nso]e[te \n mod obi[nuit procedurile \n justi]ie[i chiar cele arbitrale.

Comitetul de Mini[tri al Consiliului Europei, recu-noscånd valoarea [i avantajele folosirii medierii, a reco-mandat statelor s` faciliteze implementarea acesteia \ndomenii diverse, accelerånd toate m`surile necesare \nvederea adopt`rii Ghidului principiilor referitoare lamediere [i \n materie civil`, \ncorporate \n textul reco-mand`rii. |n acest context, [i ca urmare a acestor reco-mand`ri, s-a adoptat Legea nr. 192 din 16 mai 2006privind medierea [i organizarea profesiei de mediator,care urm`re[te s` ofere o reglementare viabil` a medi-erii, ca modalitate alternativ` de solu]ionare a conflic-telor, \nscriindu-se \n ansamblul de m`suri menite s`contribuie la cre[terea calit`]ii actului de justi]ie prindegrevarea instan]elor de numeroase cauze. |n privin]aorganiz`rii medierii, recomand`rile europene precizeaz`c` „statele sunt libere s` organizeze medierea \n materiecivil` pe calea pe care o consider` cea mai apropiat`, atåt\n sectorul public, cåt [i \n sectorul privat. Mediereapoate avea loc \n cadrul [i \n afara tribunalelor. Chiardac` p`r]ile folosesc medierea, accesul lor la tribunal tre-buie s` r`mån` ne\ngr`dit, aceasta constituind o ultim`garan]ie pentru protec]ia drepturilor lor“.

|n cadrul acestei legi a medierii, se propune consti-tuirea unor mecanisme de control eficiente asupracalit`]ii serviciilor de mediator prestate, dar [i asupraform`rii [i organiz`rii mediatorilor. Astfel se prev`dreglement`ri care asigur` \ncrederea referitoare la confi-den]ialitate, suspendarea termenelor de prescrip]ie,recunoa[terea acordurilor tranzac]ionale, p`strånd su-ple]ea [i flexibilitatea procesului de mediere, cåt [i auto-nomia p`r]ilor. Se stabilesc cu prioritate obiectul [i cåm-pul de aplicare, se define[te institu]ia medierii, se prev`dreguli minimale privind procedura, calitatea activit`]iide mediere, dar [i executarea acordurilor tranzac]ionale,admisibilitatea probelor \n cadrul procedurii de me-diere.

Referitor la domeniile \n care poate fi folosit` medi-erea, se impune precizarea c` aceasta este accesibil` \nmai multe domenii decåt este posibil arbitrajul, ne-existånd o suprapunere \ntre no]iunea de litigiu arbitra-bil [i aceea de diferend mediabil. Arbitrajul intervine \nsfera litigiilor care sunt susceptibile de solu]ionare pecalea justi]iei, pe cånd medierea cuprinde o sfer` mailarg` de aplicabilitate. Astfel, de exemplu, \n faza nego-cierilor pre-contractuale, p`r]ile pot solicita un media-tor, \n scopul de a elimina impasurile survenite \n acest

moment [i pentru a evita periclitarea \ncheierii unuicontract important pentru toate p`r]ile implicate. |n aceast` faz`, interven]ia arbitrajului sau a instan]elorjudec`tore[ti nu e posibil`, ori \n cazul medierii nimicnu \mpiedic` p`r]ile ca, anterior perfect`rii oric`ror ra-porturi juridice, s` numeasc` un specialist ca mediator,\n care p`r]ile implicate au \ncredere, care va propunecele mai potrivite clauze [i, \n acela[i timp, reciprocavantajoase pentru p`r]ile implicate.

Medierea nu \nlocuie[te o hot`råre judec`toreasc`,astfel c` domeniile \n care poate fi utilizat` mediereasunt mult mai extinse, incluzånd [i dreptul public \ncare institu]ia arbitrajului nu este aplicabil`. Avånd \nvedere c` raporturile juridice dintre p`r]i sunt bazate perela]iile interumane care stau de regul` la baza diferen-dului ce pot genera probleme complexe [i variate, seurm`re[te ca medierea s` fie posibil` [i \n materia rapor-turilor juridice penale, administrative, iar \n domeniulprivat \n materia protec]iei consumatorului, cel al legis-la]iei antimonopol, al contractelor de adeziune, \n cea adreptului muncii, a familiei, a raporturilor de vecin`tate[i coproprietate, a litigiilor multipartite privind proiectecomplexe, a dreptului propriet`]ii intelectuale [i a litigi-ilor ce implic` informa]ii strict confiden]iale, precum [i\n materia dreptului corporatist [i societar, bancar [i dindomeniul comer]ului electronic, a raporturilor dintremembrii asocia]iilor profesionale etc.

Se impune asigurarea unui grad minimal de compatibilitate a regulilor procedurii referitoare la me-diere la nivelul statelor UE, inclusiv referitor la efectul medierii asupra termenelor de prescrip]ie, precum [i asupra caracterului confiden]ial al medierii ceva fi protejat \n orice procedur` judiciar` ulterioar`.Aceast` particularitate referitoare [i la confiden]ialitateater]elor persoane implicate (conciliatori, mediatori) ceau participat la solu]ionarea litigiului pe calea ADR-urilor conduce la imposibilitatea particip`rii lor\n cadrul procedurilor judiciare sau arbitrale ulterioareatåt ca judec`tori, cåt [i ca speciali[ti, reprezentan]i,avoca]i, martori etc. Astfel, \n faza ulterioar`, p`r]ile numai pot desemna \n calitatea de arbitri, reprezentan]isau asisten]i pe una dintre persoanele ce au avut cali-tatea de specialist \n care au \ncredere [i cunosc situa]ia.Astfel, pot fi afectate interesele viitoare ale p`r]ilor, privåndu-le exact de calit`]ile [i profesionalismul celorcare ar putea s` le rezolve diferendul. Este unul dinmotivele pentru care, \n multe cazuri, p`r]ile prefer` s`se adreseze direct instan]elor arbitrale, f`r` a mai apela



la fazele premerg`toare, atåt timp cåt exist` acest risc [i[ansele de solu]ionare amiabil` prin aceste metode alter-native sunt reduse.

Numeroasele referiri la mediere, departe de a \i sur-prinde esen]a, demonstreaz` necesitatea configur`riicoerente a acestei institu]ii \n legisla]ia noastr`, princonturarea principiilor fundamentale ce stau la bazadesf`[ur`rii \ntregii proceduri, precum [i a statutuluiprofesiei. Pornindu-se de la regulile desprinse dininstrumentele interna]ionale men]ionate, se are \n ve-dere extinderea cadrului legislativ existent, [i prin pro-iectul de lege sus-amintit, astfel \ncåt medierea s` devinò institu]ie practic` [i func]ional`, aplicabil` unei sferecåt mai largi de conflicte, \n condi]ii asem`n`toare cucele din alte state din cadrul UE.

|n cele ce urmeaz`, vom face cåteva comentarii,reliefånd unele asem`n`ri [i deosebiri \ntre conciliere [i mediere, cele dou` metode alternative mai importante[i mai des \ntålnite \n practica solu]ion`rii litigiilorcomerciale.

Activitatea ADR-urilor presupune degrevareainstan]elor de judecat` de anumite litigii, \ncheierea deacorduri \ntre p`r]i, stabilitate, publicitate, trans-paren]`. Medierea poate interveni chiar [i \n cursul unuilitigiu pendinte \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau arbi-trale, dac` aceste instan]e au hot`råt, conform art. 242 alin. (1) pct. (1) C. pr. civ., asupra suspend`riijudec`]ii (arbitr`rii), la cererea p`r]ilor, \n vederea solu-]ion`rii amiabile a litigiului prin mediere. Avånd \nvedere c` \n cadrul litigiilor comerciale Codul de proce-dur` civil` prevede obligativitatea solu]ion`rii diferen-dului prin conciliere direct` anterior sesiz`rii instan]`,este deci mai pu]in probabil ca aceasta s` fie cerut` dec`tre p`r]i dup` introducerea cererii de chemare \n jude-cat`.

Asemenea medierii, [i \n cazul concilierii, p`r]ile potconveni aplicarea unei anumite proceduri. Sigur cèxist` situa]ii de negociere, conciliere sau mediere \ncare au fost aplicate regulile p`r]ilor convenite reciprocsau prin intermediul unei ter]e persoane calificate [ialese de p`r]i s` le solu]ioneze amiabil diferendul. Acesteac]iuni au avut loc conform \n]elegerii p`r]ilor [i s-ausolu]ionat sau nu prin utilizarea acestor metode. Se \ntåmpl` s` se rezolve conflictul pentru o vreme \nmod amiabil [i p`r]ile s`-[i respecte prevederile conven]iei agreate. Dar dup` un timp pot interveni noiprobleme \n derularea parteneriatului comun [i suntnevoite s` apeleze din nou la o ter]` persoan` care s` leintermedieze \n]elegerea. De cele mai multe ori, \n

aceast` situa]ie p`r]ile apeleaz` direct la instan]ele competente (de drept comun sau arbitrale) pentrurezolvarea final` a litigiului.

Avånd \n vedere c` concilierea [i medierea sunt unserviciu privat [i c` oricine poate solu]iona dispute prinintermediul lor, rezult` ca acestea nu depind \n modobligatoriu de proceduri legale speciale, \n sensul uneirela]ii cu autorit`]ile, fiind similare negocierii. Diferen]asub acest aspect, men]ionat` deja \n cadrul prezentei, serefer` numai la obligativitatea aplic`rii concilieriidirecte \ntre p`r]i \n cazul litigiilor comerciale \nainte dechemarea \n judecat` \n fa]a instan]elor de dreptcomune (art. 7201 C. pr. civ.). Nu credem c` s-ar puteavorbi de un interes public \n reglementarea ADR-urilor,atåta vreme cåt acesta nu va fi finan]at de stat, acesteactivit`]i fiind, \n opinia noastr`, similare celordesf`[urate de avoca]i, medici, evaluatori, contabili etc.,ace[tia lucrånd de regul` \n baza unor contracte deprest`ri servicii sau de consultan]`.

O anumit` deosebire \ntre conciliere [i mediereapare \n privin]a formalit`]ilor de declan[are a acestorproceduri, conform unor reglement`ri deja existente.

Astfel, \n cazul concilierii, pe baza Regulilor de con-ciliere UNCITRAL, o parte transmite celeilalte p`r]i oinvita]ie la conciliere \n scris care poate fi f`cut` eventual \n forma unei conven]ii speciale de conciliere\n acest sens. Aceast` conven]ie are, de regul`, valoareaunei clauze de conciliere, prev`zut` \n cadrul con-tractului dintre p`r]i, prin care s-a prestabilit rezolvareaobligatorie, ini]ial prin conciliere pe cale amiabil` aoric`rui diferend ivit \ntre p`r]i referitor la inter-pretarea, \ncheierea, executarea sau desfiin]area contrac-tului, cu aplicabilitatea Regulilor de conciliere UNCI-TRAL.

|n cazul medierii, dac` se apeleaz` la Reglement`rileCentrului de Mediere de pe lång` CCIR, declan[areaprocedurii de mediere se face la cererea p`r]ilor, formu-lat` \n scris [i adresat` direct Centrului de Mediere.Dac` o astfel de conven]ie nu exist`, ambele p`r]i tre-buie s` semneze o cerere de mediere adresat` pre[edin-telui Centrului de Mediere ce are valoarea unei con-ven]ii de mediere. |n cazul implic`rii Centrului deMediere \n concilierea direct` prev`zut` de art. 7201 C.pr. civ., convocarea \n scris adresat` p`r]ii adverse vacon]ine pe lång` cerin]ele legale [i propunerea ca aceast`conciliere direct` s` aib` loc prin intermediul unuia saumai multor conciliatori desemna]i de Centrul deMediere.



Desigur \ns` c` ambele proceduri sunt flexibile [isusceptibile de noi propuneri de \mbun`t`]ire, \nfunc]ie de nevoile [i priorit`]ile fiec`rui diferend.

Dup` cum am mai ar`tat, atåt \n procedura de con-ciliere, cåt [i \n cea a medierii intervin ter]e persoanecare sunt alese, de regul`, \n special pe criteriul neu-tralit`]ii [i al profesionalismului, existånd totu[i unelediferen]e \ntre conciliator [i mediator.

Astfel, un conciliator este un simplu \ndrum`tor sauasistent, de obicei un specialist \n drept comercial carefunc]ioneaz` ca un intermediar sau catalizator. Chiarregulile Centrului de Mediere referitoare la conciliereprev`d urm`toarele: „Conciliatorul se va ab]ine a facerecomand`ri p`r]ilor cu privire la rezolvarea ne\n]ele-gerii, alimitåndu-se la rolul de a asista p`r]ile \n \ncer-carea de a rezolva diferendul pe cale amiabil`“. Con-ciliatorul este cel care poate ajuta p`r]ile s`-[i \n]eleag`reciproc pozi]iile [i s` stimuleze gåndirea creativ` ap`r]ilor, facilitånd astfel ajungerea mai rapid` la g`sireaunei solu]ii de cå[tig reciproc (win-win solution).

Concilierea se bazeaz` pe g`sirea unui diagnosticcorect [i \n \mbun`t`]irea rela]iilor parteneriale, jucåndun rol complementar medierii, mai ales \n faza de pre-negocieri, \n care ter]a parte lucreaz` spre a facilitanegocierea diferendului spre problemele principale prinfolosirea ra]ionamentelor, persuasiunii, control [i infor-mare corect`, clarificarea ne\n]elegerilor, separarea problemelor emo]ionale de cele cu adev`rat importante[i crearea unui cadru de lucru bazat pe \ncredere [irespect reciproce. Este foarte important de precizat càtåt conciliatorul, cåt [i mediatorul, nu reprezintìnteresele nici unei p`r]i, ci le ghideaz` \n discu]iile pre-liminare care ajut` la definirea problemelor efective cetrebuie solu]ionate pentru a se ajunge la o \n]elegere.

Rolul mediatorului este \ns` mult mai complex.Acesta se implic` mai mult \n ac]iunea de solu]ionare adiferendului, prin discutarea problemelor ivite, astfel\ncåt pe baza explica]iilor date de p`r]i s` ofere [i sugestii proprii ce pot conduce la rezolvarea diferendu-lui. Evident, mediatorul nu poate impune p`r]ilor o anumit` solu]ie, dar poate oferi acestora diverse variante, posibilele concesii de realizat [i explic` pozi]iileactuale [i consecin]ele atåt legale, cåt [i de afaceri. Acestrol \l confirm` [i art. 18 din Regulile procedurii demediere care prevede urm`toarele: „Mediatorul, dupàscultarea p`r]ilor [i studierea cazului, le poate facerecomand`ri cu privire la o solu]ie echitabil` a diferen-

dului, ]inånd seama de prevederile conflictului dintrep`r]i [i de normele de drept aplicabile, precum [i, atunci cånd este cazul, de uzan]ele comerciale“. Prinurmare, rolul mediatorului este mult mai complex [imai important comparativ cu cel al conciliatorului,incluzånd de-finirea [i reformularea diferendului prinprisma fiec`rei p`r]i, stimularea concesiilor [i chiar„manipularea“ p`r]ilor \n \ncercarea de legitimare acerin]elor fiec`rei p`r]i, prin clarificarea versiuniifiec`rei p`r]i asupra faptelor, priorit`]ilor, pozi]iilor,explorarea solu]iilor alternative [i a cùt`rii unor solu]iireciproc avantajoase, chiar pe baza unor sugestii proprii.

Consider`m, de principiu, c` un bun negociator,conciliator sau mai ales mediator, care s` poat` dam`sura profesionalismului sù [i s` poat` respectanormele legale \n aplicarea ADR-urilor, nu poate fidecåt o persoan` format` prin studii superioare, depreferat de specialitate juridic`, cu experien]` \ndelun-gat` [i bogat` \n domeniu, de]in`tor al unui grad dematuritate [i a unei puteri de a cå[tiga \ncredereap`r]ilor aflate \n disput`. ADR-urile fiind deocamdatàsociate cu diverse tipuri de consultan]`, aceste metodealternative sunt practicate deja \n cadrul profesiei deavocat, conform legii si statutului acesteia.

Este evident nevoie de profesioni[ti care s` poatàplica mai ales dreptul afacerilor pentru a redacta un actvalabil [i din punct de vedere juridic, unul pe bazac`ruia ulterior instan]a de judecat` s` poat` da ohot`råre de expedient dac` p`r]ile o solicit`. De aseme-nea, pentru a asigura aceast` conven]ie de for]a unuititlu executoriu, se recomand` supunerea acesteia \ncu-viin]`rii sau autentific`rii notarului public sau alteiautorit`]i care ar fi fost competent` potrivit legii s`solu]ioneze litigiul.

Solu]ionarea pe cale amiabil`, prin mediere sau conciliere, a litigiilor comerciale se urm`re[te a fi mairapid`, mai pu]in costisitoare, creativ`, operativ`, ca-racterizat` prin consensualism.

Profesionalismul speciali[tilor cu \nalt` calificare [iexperien]` \n domeniul juridic [i al afacerilor, confi-den]ialitate [i impar]ialitate [i mai ales asigurareamen]inerii [i continu`rii rela]iilor parteneriale dintrep`r]i, cu consecin]a evit`rii unor procese \ndelungate [icostisitoare \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau arbitralereprezint` avantaje importante pentru utilizarea tot mailarg` \n viitor a acestor metode alternative de solu]io-nare a litigiilor comerciale.



Legitimarea voca]iei statului [i a autorit`]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral`

lector univ. drd. Daniel Mihai {andru

1 Art. 3 din Codul civil francez ce prevede c` „Legile referitoare la starea [i capacitatea persoanelor se aplic` francezilor, chiar dac` lo-cuiesc \n strìn`tate“ a fost preluat \n art. 2 din Codul civil romån, fiind abrogat, dar reluat \n art. 11 din Legea nr. 105/1992 cu privire lareglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992.

2 A se vedea Curtea de Casa]ie francez`, 14 aprilie 1964, Dalloz, 1964, p. 637; Cass. civ., 1ère, 2 mai 1966, D. 1966, p. 575, citate deMatthieu de Boisséson, Le droit français de l’arbitrage interne et international, Ed. GLN, Paris, 1990, p. 498.

3 Potrivit Statutului adoptat la Gand \n 1873, Institutul de Drept Interna]ional (IDI), este o asocia]ie exclusiv [tiin]ific` [i f`r` caracteroficial. |n scopul favoriz`rii progresului dreptului interna]ional, IDI formuleaz` principii generale de o manier` apt` a r`spunde con[tiin]eijuridice a lumii civilizate, \[i d` concursul \n vederea unei codific`ri graduale [i progresive a dreptului interna]ional, examineaz` dificult`]ilecare apar \n interpretarea ori aplicarea dreptului [i emite, la nevoie, avize juridice motivate \n caz de dubiu sau de controvers` etc.. Pe larg,inclusiv cu privire la textele referitoare la arbitraj, a se vedea www.idi-iil.org.

4 Romånia este parte prin Decretul nr. 62 din 30 mai 1975 privind ratificarea Conven]iei pentru reglementarea diferendelor relative lainvesti]ii \ntre state [i persoane ale altor state, \ncheiat` la Washington la 18 martie 1965, publicat \n Buletinul Oficial nr. 56 din 7 iunie 1975.

5 Sesiunea care a avut loc la Santiago de Compostela (Comisia a 28-a) i-a avut drept raportori pe Eduardo Jimenez de Arechaga [i Arturvon Mehren.

I. Preciz`ri prealabile

Statul [i autorit`]ile publice (persoane juridice dedrept public) sunt entit`]i juridice distincte de comer-cian]i, care sunt principalii participan]i \n rela]iile co-merciale (interne [i interna]ionale). Solu]iile legislativesunt diverse, unele legisla]ii prev`d expres posibilitateaca statul s` \ncheie (sau nu) conven]ii arbitrale, alteleprev`d solu]ii intermediare, condi]ionånd „capacitatea“statului de acordul guvernului; voca]ia statului de a\ncheia conven]ii arbitrale este o chestiune de putere [imai pu]in de capacitate, \n practic` ar`tåndu-se c` „in-terdic]ia pentru state [i autorit`]i publice de a recurge laarbitraj... nu ridic` o problem` de capacitate \n sensulart. 3 alin. (3) din Codul civil1“.

Din punct de vedere terminologic, „calific`ri diferitepot fi alese pentru a justifica restric]iile pentru stat [ipersoanele juridice de drept public de a \ncheia un com-promis: interdic]iile, incapacitatea sau limitarea uneiputeri de a \ncheia o conven]ie de arbitraj“2. Din punc-tul de vedere al dreptului public suntem \n prezen]alimit`rii de putere, iar din punctul de vedere al dreptu-lui privat se pune problema capacit`]ii (civile).

II. Aspecte actuale [i perspective \n planinterna]ional

II. 1. Institutul de Drept Interna]ional (IDI)3 are oactivitate continu` \n promovarea [i dezvoltarea arbitra-

jului. La Sesiunea de la Amsterdam (1957), IDI a adop-tat Rezolu]ia asupra arbitrajului \n dreptul interna]ionalprivat, iar la Sesiunea de la Atena (1979) a fost adoptatò Rezolu]ie a legii contractului \n privin]a acordurilordintre un stat [i o persoan` privat` strìn` potrivit c`reia\n „situa]ia unui contract \ntre un stat [i o persoan` pri-vat` strìn`, principiile generale ale dreptuluiinterna]ional privat permit p`r]ilor s` desemneze legeacontractului [i, dac` aceasta ar fi voin]a lor, s` sustrag`contractul aplic`rii exhaustive unui drept intern deter-minat“ (Preambul). Domeniul acestei Rezolu]ii esteextins fa]` de cel al Conven]iei pentru reglementareadiferendelor relative la investi]ii \ntre state [i persoane alealtor state4, \ntrucåt nu se refer` doar la litigii privindinvesti]iile strìne.

|n 1989, la Santiago de Compostela5, Institutul deDrept Interna]ional a adoptat o Rezolu]ie intitulat`„Arbitrajul \ntre state, \ntreprinderi de stat sau entit`]ietatice [i \ntreprinderi strìne“. Se recunoa[te c` subiec-tul acestei rezolu]ii nu este numai teoretic, dar [i deimportan]` practic`, f`cåndu-se aplicarea principiilorgenerale ale dreptului comer]ului interna]ional, dar [i aunor reguli speciale \n materia arbitrajului dintre state,\ntreprinderi de stat, entit`]i etatice [i \ntreprinderistrìne etc. Rezolu]ia are \n vedere doar puterile [i dato-riile arbitrilor \n arbitrajele \n care este implicat un statori \ntreprinderi de stat, entit`]i etatice [i \ntreprinderistrìne.



|n primul articol se subliniaz` c` arbitrii sunt ]inu]i\n privin]a competen]ei lor [i a puterilor acestora deconven]ia de arbitraj. Un arbitru nu poate s` exerciteputerile peste competen]ele care i-au fost conferite, nicis` se ab]in` de la a face tot ce este necesar pentru a-[iexercita competen]ele sale \n mod integral; arbitrul tre-buie s`-[i exercite func]ia cu impar]ialitate [i indepen-den]`.

|n nici un caz, arbitrul nu poate nesocoti ordineapublic` interna]ional` asupra c`reia exist` un larg con-sens \n comunitatea interna]ional` (art. 2).

Dac` prin conven]ia de arbitraj nu se prevede altfel,principiile generale aplicabile sunt:

a) conven]ia de arbitraj este autonom` \n raport curela]ia juridic` la care se refer`;

b) tribunalul \[i determin` existen]a [i \ntindereacompeten]ei sale [i a puterilor sale;

c) refuzul unei p`r]i de a participa la arbitraj, submotivul nedesemn`rii unui arbitru cu \nc`lcarea con-ven]iei de arbitraj, fie prin retragerea arbitrului, fie prinrecurgerea la alte metode obstruc]ioniste, nu suspend`procedura [i nu constituie un obstacol \n pronun]areaunei sentin]e valabile;

d) \n situa]ia \n care devine extrem de dificil ca arbi-trajul s` aib` loc \n locul convenit, tribunalul arbitralpoate, dup` consultarea p`r]ilor, s` transfere arbitrajul\n alt loc;

e) nicio m`sur` de obstruc]ionare a unui arbitru(inclusiv refuzul de a-[i \ndeplini misiunea) nu poateduce la o \ntårziere nerezonabil` a procedurii6.

|n situa]ia \n care validitatea conven]iei arbitrale estecontestat`, tribunalul solu]ioneaz` problema cu apli-carea uneia sau mai multor surse de drept: legea aleas`

de p`r]i, legea declarat` aplicabil` conform sistemuluidreptului interna]ional privat desemnat` de p`r]i, prin-cipiile generale ale dreptului interna]ional public sauprivat, principiile generale ale arbitrajului interna]ionalsau legea care era aplicabil` de c`tre jurisdic]iile de lalocul unde tribunalul \[i are sediul.

|n alegerea sa, tribunalul va fi ghidat de principiul infavorem validitatis (art. 4).

Un stat, o \ntreprindere de stat, o entitate etatic` nu potinvoca incapacitatea de \ncheia o conven]ie de arbitrajpentru a refuza de a participa la un arbitraj la care auconsim]it (art. 5)7. |n arbitrajele dintre un stat, o \ntre-prindere de stat sau o entitate etatic` [i o \ntreprinderestrìn`, competen]a tribunalului nu poate fi negat` pentrumotive deduse din suveranitatea de stat.

P`r]ile au deplin` autonomie pentru a determinaregulile [i principiile de procedur` [i de drept materialcare trebuie aplicate de c`tre arbitri. Acordul unei \ntre-prinderi de stat la un arbitraj nu implic` prin el \nsu[ic` statul a consim]it s` fie parte la arbitraj (art. 7)8.

II. 2. Imunitatea statelor este o chestiune care a fost\n discu]ia organiza]iilor interna]ionale [i a statelor.Astfel, Consiliul Europei a adoptat Conven]ia Euro-pean` asupra Imunit`]ii Statelor \n 1972, Conven]ie carea intrat \n vigoare la 11 iunie 19769. Adunarea Generalà Na]iunilor Unite a inclus, \n 1977, \n cadrul Comisieide Drept Interna]ional, problematica imunit`]iistatelor, rezultatul fiind Conven]ia asupra imunit`]ii dejurisdic]ie [i a propriet`]ii statelor10.

|n Conven]ia Na]iunilor Unite este definit` no]iu-nea de „tranzac]ii comerciale“ care \nseamn` (i) oricecontract sau tranzac]ie pentru vånzarea de bunuri ori

6 „Dac` ceilal]i arbitri consider` c` \ntårzierea a devenit nerezonabil`, partea sau autoritatea care desemneaz` arbitrul responsabil de\ntårziere ar trebui s` ac]ioneze pentru \nlocuirea acestuia. Dac` aceast` parte sau autoritate nu ar ac]iona \ntr-un termen rezonabil, cealalt`parte ar fi autorizat` s` ia m`surile necesare pentru ca \nlocuirea arbitrului s` fie ordonat` de o autoritate competent`. |n caz de \nlocuire,procedura de arbitraj nu trebuie re\nceput` dac` majoritatea tribunalului decide c` \nchiderea dezbaterilor este adecvat` [i c` exist` motiveserioase de a nu re\ncepe procedura. Arbitrajul se continu` chiar dac` arbitrul recuzat a fost \nlocuit, numai \n cazul \n care p`r]ile au oopinie contrar` sau cånd regulile aplicabile prev`d altceva.“

7 Aceste dispozi]ii au fost preluate \n Legea federal` asupra dreptului interna]ional privat de c`tre Elve]ia (1989).8 S-a subliniat \n practica [i doctrina francez` c` leg`tura dintre societ`]ile de stat [i stat trebuie analizat` cu grij` [i nu poate fi asimilat`

mecanic cu rela]iile organice dintre societ`]ile unui grup. A se vedea Cass. 21 iulie 1987, JDI, 1988, p. 108, citat de Matthieu de Boisséson,op.cit., p. 529. Pe larg, a se vedea Ph. Fouchard, E. Gaillard, B. Goldman, op.cit., p. 307 [i urm. cu un comentariu privind spe]ele „PlatoulPiramidelor“ [i „Westland“, Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 242-244.

9 Opt state sunt membre ale Conven]iei (Austria, Belgia, Cipru, Germania, Luxemburg, Olanda, Elve]ia [i Marea Britanie). Conven]iaa stat la baza legisla]iei na]ionale din statele membre. A se vedea Jonne Foakes, Elizabeth Wihnshurst, State Immunity: The United NationsConvention and its Effect, Chathan House, May 2005, p. 5. Documentul este disponibil la http://www.chathamhouse.org.uk/pdf/research/il/BPstateimmunity.pdf (inclusiv Conven]ia Na]iunilor Unite).

10 Prin Rezolu]ia nr. 55/150 din 12 decembrie 2000 s-a constituit un Comitet ad-hoc \n acest scop. Prin Rezolu]ia nr. 58/28 din 2004 afost adoptat` Conven]ia care este deschis` pentru semn`turi pån` la 17 ianuarie 2007.

Pe larg a se vedea http://www.un.org/law/jurisdictionalimmunities/index.html.



furnizarea de servicii; (ii) orice contract de \mprumutsau alt` tranzac]ie de natur` financiar`, incluzånd oriceobliga]ie de garan]ie [i indemniza]ie cu privire la orice\mprumut sau tranzac]ie; (iii) orice alt contract sautranzac]ie comercial`, industrial`, comercial` sau denatur` profesional`, dar care nu include contractul deangajare de persoane (art. 2 alin. (1)).

Statele nu pot s` invoce imunitatea dac` [i-au expri-mat consim]`måntul cu privire la solu]ionarea litigiilorde c`tre o instan]` (jurisdic]ional` sau arbitral`) \n si-tua]ia \n care au \ncheiat o conven]ie interna]ional`, ausemnat un contract sau au f`cut o declara]ie \n fa]a instan]ei prin procedurile prev`zute de lege (art. 7). Unstat nu poate invoca imunitatea de jurisdic]ie dac` (i) el\nsu[i a \nceput acest litigiu sau (ii) intervine \ntr-unlitigiu (art. 8).

Art. 17 se refer` la efectul unei conven]ii arbitrale.Dac` un stat a introdus \ntr-o \n]elegere, \n scris, cu opersoan` strìn`, o conven]ie arbitral` pentru solu]iona-rea diferendelor referitoare la tranzac]iile comerciale,acel stat nu poate invoca imunitatea de jurisdic]ie \n fa]aunei cur]i a unui alt stat, curtea fiind competent` \nceea ce prive[te:

a) validitatea, interpretarea [i aplicarea conven]ieiarbitrale;

b) procedura arbitral`; sauc) confirmarea sau anularea hot`rårii, dac` prin con-

ven]ia arbitral` nu prevede altfel.Imunitatea statelor este un concept care prive[te atåt

imunitatea de jurisdic]ie, cåt [i imunitatea de executare.11

Totu[i, punctul de r`scruce \n interpretarea actelor asupra

c`rora poate fi \ncheiat` o conven]ie arbitral` porne[te dela distinc]ia dintre acte jure gestionis [i acte de jure imperii.

Argumentul referitor la suveranitate (invocat \n ter-meni de imunitate de jurisdic]ie) care s-ar opune vali-dit`]ii clauzei compromisorii \ncheiate de stat este spe-cios12. Statul poate s` renun]e la imunitatea de juris-dic]ie cu atåt mai mult cu cåt aceasta \l protejeaz` \nraporturile cu alte state, [i nu \n situa]ia \n care \ncheieacte de comer]13 efectul clauzei compromisorii subscrise de c`tre p`r]i (dintre care una este un stat)conduce la concluzia c` sentin]a poate fi executat`.14

Imunitatea de executare se poate opune realiz`riisentin]ei arbitrale, unele legisla]ii avånd reglement`riexprese pentru executarea unor astfel de sentin]e(Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite).

Foreign Sovereign Immunities Act (FSIA, 1976) estereglementarea SUA \n materie.15 Potrivit actului sus-men]ionat, prin „activitate comercial`“ se \n]elege oriceactivitate comercial` sau tranzac]ie comercial` particu-lar`. Caracterul comercial al activit`]ii trebuie determi-nat prin referire la natura actului \ncheiat ori a tran-zac]iei, \n sensul scopului pentru care a fost \ncheiat.

Sec]iunea 1605 (a) (1) din FSIA, care prevede c`statul nu se poate prevala de excep]ia imunit`]ii dac` arenun]at la ea, explicit sau implicit, de[i se poate retrac-ta renun]area dac` aceast` situa]ie a fost prev`zut` \nconven]ia arbitral`, a fost aplicat` de c`tre District Courtfor the District of Columbia \n cazul Libyan American OilContractului (LIAMCO) vs Socialist People’s Libyan ArabJamahirya.16 Litigiul a fost ini]iat \n urma na]ionaliz`riide c`tre Libia a anumitor drepturi concesionate [i echi-

11 Alan Redfern, Martin Hunter, Murray Smith, Droit et pratique de l’arbitrage commercial international, traduit par Eric Robine, LGDJ,Paris, 1994, p. 344 [i urm. Partea privat` care contracteaz` cu un stat nu poate invoca imunitatea statului [i, \n consecin]`, incapacitateaacestuia de a \ncheia o conven]ie arbitral`. A se vedea Gatoil c/ Nice, Rev. arb. 1993, p. 281, citat` \n Jean-François Poudret, SébastienBesson, Droit comparé de l’arbitrage international, LGDJ, Paris, 2002, p. 192.

12 Claude Reymond, Souveranité de l’État et participation à l’arbitrage, Rev. arb., 1985, p. 517, citat de Matthieu de Boisséson, op. cit.,p. 681. „Suveranitatea este fundamentul \ncheierii clauzei compromisorii, [i nu un obstacol.“

13 Philippe Fouchard, Emmanuel Gaillard, Berthold Goldman, Traité de l’arbitrage commercial international, Ed. Litec, Paris, 1996, p. 404 [i urm. Este citat` Ordonan]a Tribunalului de Mare Instan]` din Paris (8 iulie 1970, S.E.E.E vs. Yugoslavia) \n care s-a ar`tat c` „sub-scriind unei clauze compromisorii, statul iugoslav a acceptat, prin aceasta, s` renun]e la imunitatea \n privin]a arbitrilor [i a sentin]ei, inclu-siv \n ceea ce prive[te procedura de executare pentru un efect deplin al compromisului“. De asemenea, \n spe]a SOABI vs. Senegal(Cass Ière, 11 iunie 1991) s-a ar`tat c` „Angajamentul luat de un stat care a semnat o conven]ie arbitral` – \n termenii art. 24 dinRegulamentul Camerei de Comer] Interna]ionale – implic` renun]area acelui stat la imunitatea de jurisdic]ie“. A se vedea C. A. Paris, I ère –12 decembrie 2001, Creighton limited c. Ministre des Finances de l’État du Qatar et autres \n Alexis Mourre, Les Cahiers de l’Arbitrage, Gazettedu Palais, Édition Juillet, 2002, p. 335.

14 P. Bourel, Arbitrage international et immunités des États étrangèrs, Rev. arb., 1982., p. 118, citat de Jean Robert, L’arbitrage. Droitinterne. Droit international privé, Dalloz, Paris, 1993, p. 254.

15 Se adaug` c` ideea „renun]`rii“ la imunitate este de esen]` european`. Lee M. Caplan, State Immunity, Human Rights, And Jus Cogens:A Critique Of The Normative Hierarchy Theory, The American Journal of International Law, vol. 97, 2003, p. 774.

16 McGowan, Arbitration Clauses as Waivers of Immunity from Jurisdiction and Execution Under the Foreign Sovereign Immunities Act of1976, \n New York Law School Journal of International and Comparative Law, vol. 5, 1984, p. 409; 417 [i urm.



pamente petroliere ale LIAMCO. Contractul de conce-siune \ntre p`r]i prevedea solu]ionarea prin arbitraj fieunde p`r]ile convin, fie la un loc determinat ulteriorprin alegerea acestora. |n prim` faz`, alegerea s-a f`cut\n favoarea Elve]iei, \ns` instan]ele din aceast` ]ar` [i-audeclinat competen]a, iar litigiul a fost solu]ionat \nSUA; LIAMCO a ar`tat c` prezen]a Libiei \n proces\nseamn` c` a consim]it la arbitraj. Semnarea conven]ieiarbitrale constituie o renun]are la imunitatea statului.

|n Marea Britanie, dispozi]iile (State Immunity Act,1978) prev`d \n mod expres c` dac` statul a acceptat \nscris o conven]ie arbitral`, acest stat nu beneficiaz` deimunitate de jurisdic]ie \n procesul care se desf`[oar` \nfa]a tribunalelor din Regatul Unit [i care se refer` laarbitraj. |n Canada, legea prevede c` actele de comer]nu beneficiaz` de imunitate, f`r` a se face referire laimunitatea sau renun]area la imunitate de c`tre stat.

|n Suedia, dac` un stat a acceptat conven]ia arbitra-l` nu poate ridica excep]ia imunit`]ii.17 Practica suedez`stabile[te c` renun]area la imunitate nu poate fi retrac-tat` unilateral de c`tre stat.

II. 3. Reglementarea diferendelor privind investi]iile

Conven]iile bilaterale sau multilaterale \n materiainvesti]iilor sunt excep]ii de la regula arbitrajului clasic.Centrul interna]ional pentru reglementarea diferendelorreferitoare la investi]ii este o solu]ie care a ap`rut lajum`tatea secolului al XX-lea \n contextul economicspecific unor decalaje economice [i juridice \ntre state.

Conven]ia pentru reglementarea diferendelor relative lainvesti]ii \ntre state [i persoane ale altor state subliniaz` c`statele contractante \n vederea cooper`rii interna]ionale,pentru dezvoltarea economic` [i stimularea investi]iilorprivate interna]ionale recurg la CIRDI \n privin]asolu]ion`rii litigiilor de aceast` natur`. Aceast` instan]`

arbitral` are competen]` general` \n aceast` materie,\ns` „nici un stat contractant, prin simplul fapt al rati-fic`rii, accept`rii sau aprob`rii prezentei conven]ii, nuva fi considerat, f`r` consim]`måntul sù, c`-[i va fiasumat vreo obliga]ie de a recurge la conciliere sau arbi-traj, \n vreun caz particular“.

Reglement`rile na]ionale prev`d arbitrajul CIRDI camodalitate de solu]ionare a litigiilor dintre state [i in-vestitori, aceasta fiind o garan]ie a investi]iilor strìne.18

Distinc]ia \ntre conven]ia arbitral` \ncheiat` de unstat \ntr-un raport comercial (interna]ional) [i conven]iaarbitral` \n raporturi juridice privind investi]iile a fostrealizat` pornindu-se de la premisa \n cel de-al doileacaz c` suntem \n prezen]a unui raport de drept public.19

Potrivit art. 54 din CIRDI, „fiecare parte trebuie sàsigure executarea sentin]ei potrivit termenilor ei, \n afar`de cazul \n care executarea este suspendat` \n virtutea dis-pozi]iilor prezentei conven]ii“.

III. Legitimarea voca]iei statului [i autorit`]ilor publice de a \ncheia conven]ii arbitrale

III.1. Reglement`rile na]ionale \n materie

Articolul 1537 C. civ. subliniaz` c` facultatea de aface tranzac]ie cuprinde pe aceea de a face un compro-mis, iar potrivit art. 1706 „tranzac]ie pot face numai aceice pot dispune de obiectul cuprins \n ea. Acei \ns` ce nu potdispune de obiectul cuprins \n tranzactie, nu pot transigedecåt \n formele stabilite de legi speciale“.

S-a ar`tat c` nu exist` un text de lege care s` inter-zic`, \n mod expres, statului s` \ncheie conven]ii arbi-trale. |n aceste condi]ii, se pune \ntrebarea dac` poate fiinstituit` – prin RPA – interdic]ia ca statul [i autori-t`]ile publice s` \ncheie conven]ii arbitrale.20 Interdic]ia

17 Kaj Hobér, Some Comments On the Arbitration Agreement and On State Immunity, p. 6, publicat la adresa http://www.sccinstitute.com/_upload/shared_files/artikelarkiv/k_hober_artikel_eng.pdf.

18 Regimul investi]iilor strìne a cunoscut o serie de modific`ri. Legea nr. 35 din 3 aprilie 1991 privind regimul investi]iilor strìne, repu-blicat` \n M.Of., Partea I, nr. 185 din 2 august 1993, a fost abrogat` de O.U.G. nr. 31 din 16 iunie 1997 privind regimul investi]iilor strìne\n Romånia, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997. Acest din urm` act normativ a fost abrogat de Legea nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea O.U.G. nr. 92/1997 privind stimularea investi]iilor directe, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 483 din 16 decembrie 1998. O.U.G. nr. 92 din 30 decembrie 1997 a fost modificat` de 11 ori, ultima modificare fiind efectuat` prin Legea nr. 312din 10 decembrie 2005 privind dobåndirea dreptului de proprietate privat` asupra terenului de c`tre cet`]enii strìni [i apatrizi, precum [i dec`tre persoanele juridice strìne, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.

19 Jean-Pierre Regli, Contrats d’État et arbitrage entre États et personnes privées, Ed. Gisler AG, Altdorf UR, 1983, p. 42-43.20 Viorel Ro[, op. cit., p. 137: „Interdic]iile [i incapacit`]ile constituie excep]ii“, iar excep]iile trebuie prev`zute \n mod expres \n textul legii;

Monica Iona[ S`l`gean, Arbitrajul comercial, Ed. All, Bucure[ti, 2001, p. 38-39; Titus Prescure, Radu Cri[an, Curs de arbitraj comercial, Ed.Rosetti, Bucure[ti, 2005, p. 37-38; Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern [i interna]ional, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2005, p. 50 [i urm.



21 A se vedea Cas. I, 139, 14 Apr. 1871, B, p. 69 \n C. Hamangiu, Codul civil adnotat, vol. IV, Ed. Libr`riei Universale Alcalay, Bucure[ti,1926, p. 159; la aceea[i pagin` este citat` [i o spe]` \n care Direc]iei generale a po[telor nu i se recunoa[te capacitatea \ncheierii unei con-ven]ii arbitrale (C. A. Bucure[ti, s. IV, 91/1912, Curierul Judiciar, nr. 63/1912); cu o motivare asem`n`toare, la care se adaug` argumentereferitoare la manifestarea defìm`toare la adresa justi]iei statale, neglijarea interesului public, renun]area la anumite garan]ii pe care numaijusti]ia statului le poate avea, a se vedea: CE, 17 martie 1893, „Chemins de fer du Nord“ [i concluziile formulate de Romieu, citat deMatthieu de Boisséson, op. cit., p. 391. Solu]ia tradi]ional` face apel la o maxim` „Non omnis quod licet honestum est“.

22 Ratificat` de Romånia prin Decretul nr. 281 din 30 mai 1963, publicat \n Buletinul Oficial nr. 12 din 25 iunie 1963. „|n momentulsemn`rii sau ratific`rii prezentei Conven]ii ori ader`rii la ea, orice stat va putea declara c` limiteaz` aceast` facultate, \n condi]iile precizate\n declara]ia sa“ (Art. II, par. 2). Romånia nu a f`cut vreo declara]ie \n acest sens.

23 Art. I reglementeaz` „Domeniul de aplicare a Conven]iei“, ar`tånd c` aceast` Conven]ie se aplic`:„a) conven]iilor de arbitraj \ncheiate, pentru reglementarea litigiilor n`scute sau care se vor na[te din opera]ii de comer] interna]ional,

\ntre persoanele fizice sau juridice avånd, \n momentul \ncheierii Conven]iei, re[edin]a lor obi[nuit` sau sediul \n StateContractante diferite;

b) procedurilor [i sentin]elor arbitrale \ntemeiate pe conven]iile ar`tate la paragraful 1 lit. a) din acest articol“.24 Emise \n temeiul art. 5 lit. j), art. 11 [i art. 13 din Decretul-Lege nr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industrie din Romånia, au

fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 1 din 30 iunie 2004. A se vedea Victor Babiuc, Octavian C`p`]ån`, Situa]iaactual` a arbitrajului comercial interna]ional \n Romånia, RDC, nr. 6/1993, p. 8-9; Victor Babiuc, Octavian C`p`]ån`, Capacitatea de a\ncheia o conven]ie arbitral` \n dreptul romån, RDC, nr. 6/1996, p. 7-8.

25 Or din examinarea H.G. nr. 6/1999 nu rezult` c` s-ar fi conferit Ministerului Agriculturii capacitatea juridic` de a se adresa arbitraju-lui privat. H.G. nr. 6/1999 este abrogat`. |n prezent, statutul Ministerului Agriculturii este reglementat prin H.G. nr. 155/2005. Ultimamodificare a acestui act normativ a fost efectuat` de H.G. nr. 414/29.03.2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 312/06.04.2006.

26 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 175 din 18 iunie 2001, publicat` de c`tre Ion B`canu, Controlul judec`toresc asupra hot`rårii arbitrale, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2005, p. 55-56.

este valabil` doar pentru Curtea care a edictat-o,normele acesteia neputånd \nc`lca regulile Codului deprocedur` civil` (\n special ale C`r]ii a IV-a, „Desprearbitraj“). De asemenea, prin regulile de procedur` arbi-tral` nu poate fi modificat statutul juridic al institu]iilorpublice.

„Asupra unui obiect nu pot transige decåt acei careau [i deplina dispozi]iune a acelui obiect; [i guvernul,nefiind proprietarul averii na]ionale, nu poate prinurmare nici transige asupra averii publice [i nu poatea[adar avea facultatea de a transige asupra bunurilorna]ionale decåt atunci cånd va ob]ine aceast` facultateprintr-o lege special`.“21 Textul citat este paradigmaticpentru gåndirea tradi]ional` a legitim`rii voca]ieiautorit`]ilor publice (dar [i a statului) de a \ncheia oclauz` compromisorie.

Reglement`rile interna]ionale (ratificate de Romåniapotrivit procedurilor constitu]ionale) [i interne referi-toare la posibilitatea statelor [i a autorit`]ilor publice dea \ncheia conven]ii arbitrale sunt Conven]ia european`de arbitraj comercial interna]ional [i Regulile deProcedur` Arbitral` (RPA).

Conven]ia european` de arbitraj comercial in-terna]ional (Geneva, 21 aprilie 1961)22 reglementeaz` \nart. II „Capacitatea persoanelor juridice de drept publicde a se supune arbitrajului“. Paragraful 1 prevede c` „\n

cazurile prev`zute de art. I, paragraful 1 al prezenteiConven]ii23, persoanele juridice calificate, prin legeacare le este aplicabil`, drept «persoane juridice de dreptpublic», au facultatea de a \ncheia \n mod valabil con-ven]ii de arbitraj“.

Regulile de Procedur` Arbitral` (RPA) ale Cur]ii deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei24 prev`d, \n art. 14, c`„\n condi]iile legii sau ale conven]iilor interna]ionale lacare Romånia este parte, statul [i autorit`]ile publice aufacultatea de a \ncheia conven]ii arbitrale \n litigiilecomerciale“.

Expresia „\n condi]iile legii“ a fost interpretat` careferindu-se [i la alte acte normative, nu doar strict la o„lege“. |ntr-o spe]`, instan]a arbitral` a considerat cèste suficient` o hot`råre de guvern pentru a conferiunei autorit`]i publice capacitatea de a \ncheia o con-ven]ie arbitral`.25

III. 2. Statul [i autorit`]ile publice participan]i la rela]iile comerciale

Practica arbitral` [i judiciar` pare s` fac` o distinc]ie\ntre autorit`]i publice [i autorit`]i publice care „ac]io-neaz` \n calitate de comerciant“26. |n timp ce pentruanumite autorit`]i publice (A) ac]iunile arbitrale sunt



respinse pentru lipsa calit`]ii procesuale – un minister27,o unitate militar`28, un municipiu29, o autoritate local`30,o comun`31 – pentru altele – \n fapt, pentru AVAS (B)[i ADS (C) solu]iile sunt interpretabile. Este motivatàceast` practic`?

A. „Ministerul (Agriculturii, \n spe]`) este organ alAdministra]iei Publice Centrale de specialitate, deci unorgan al statului“ care „nu poate \ncheia [i nu se poatesubstitui \ntr-o conven]ie arbitral` privind un litigiuintern decåt \n situa]ia \n care legea sa organic` \i con-fer` o atare capacitate juridic`.“32

|n interpretarea art. 14 s-a constatat c` entit`]ile pu-blice vizate de acest text pot \ncheia conven]ii arbitraledac` sunt abilitate printr-o dispozi]ie a unei conven]iiinterna]ionale sau a legii na]ionale, cu alte cuvinte dac`prin asemenea acte normative li se confer` capacitateajuridic` de a se adresa arbitrajului privat pentru solu-]ionarea unor litigii, prin efectul unei conven]ii arbi-trale.33 O astfel de abilitare este prev`zut`, de exemplu, deConven]ia european` de arbitraj comercial din 1961.

B. Situa]ia Autorit`]ii pentru Valorificarea ActivelorStatului34 este special`, \ntrucåt atåt instan]a arbitral`cåt [i instan]ele judec`tore[ti au decis c` aceast` autori-tate public` are capacitatea de a \ncheia conven]ii arbi-trale.

Potrivit art. 5 din O.G. nr. 23/2004, aprobat` cumodific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 360/2004 pri-vind stabilirea unor m`suri de reorganizare a Autorit`]iipentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasareaprin absorb]ie cu Autoritatea pentru Privatizare [i Admi-nistrarea Participa]iilor Statului35, A.V.A.S. \ndepline[teurm`toarele atribu]ii:

a) cele prev`zute la art. 12 din Ordonan]a de urgen-]` a Guvernului nr. 51/1998, republicat`;

b) aplicarea strategiei Guvernului privind finalizareaprocesului de privatizare a societ`]ilor comerciale la carestatul de]ine ac]iuni/p`r]i sociale, aflate \n portofoliulsù;

c) administrarea participa]iilor statului, \n calitate deac]ionar/asociat, la societ`]ile comerciale aflate \n porto-foliul sù;

d) vånzarea ac]iunilor/p`r]ilor sociale de]inute destat la societ`]ile comerciale aflate \n portofoliul sù,prin metodele prev`zute \n Ordonan]a de urgen]` aGuvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ`]ilorcomerciale, aprobat` prin Legea nr. 44/1998, cu modi-fic`rile [i complet`rile ulterioare, [i \n Legea nr. 137/2002, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare;

e) monitorizarea modului \n care sunt respectate cla-uzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonan-]ei Guvernului nr. 25/2002 privind unele m`suri de ur-m`rire a execut`rii obliga]iilor asumate prin contractelede privatizare a societ`]ilor comerciale, aprobat` cumodific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 506/2002, cumodific`rile [i complet`rile ulterioare.

Din enumerarea atribu]iilor, s-au putut decela uneleasem`n`ri cu obiectul de activitate ale unei societ`]icomerciale; \ns`, trebuie avute \n vedere obliga]iilelegale, de putere, proprii unei autorit`]i publice ori\mbinarea caracterului comercial (care transpare numaidin actele \ncheiate, nu din atribu]iile institu]iei) cu celde drept public.

Dac` AVAS are o natur` juridic` sui generis36 aceastanu \nseamn` c` este [i comerciant. |ntr-o decizie ainstan]ei supreme se face referire la capacitatea de a

27 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 174 din 11 noiem-brie 1999, RDC, nr. 7-8/2000, p. 268.

28 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, |ncheierea nr. 175 din 11 noiem-brie 1999 (dosar nr. 62/1999), citat` de Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 64.

29 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, |ncheierea nr. 179 din 14 iulie 2000 (dosar nr. 214/2000), citat` de Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 64.

30 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 16 din 26 ianuarie2006, RDC, nr. 3/2006, p. 167-168. Este vorba despre un contract de executare de lucr`ri (modernizarea unui drum comunal) \ncheiat deun consiliu local cu o societate comercial` de construc]ii.

31 C. Apel Foc[ani, II, 164, 15 noiembrie 1884, \n C. Hamangiu, op. cit., p. 18.32 CAB, Sent. nr. 175/2001 citat` supra.33 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional, Sentin]a nr. 16 din 26 ianuarie 2006, RDC, nr. 3/2006, p. 168.34 Reglementarea este urm`toarea: Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 296/2000 privind \nfiin]area Autorit`]ii pentru Privatizare [i

Administrarea Participa]iilor Statului, modificat` si completat`; Ordonan]` de urgen]` a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unorm`suri de reorganizare a Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorb]ie cu Autoritatea pentru Privatizare[i Administrarea Participa]iilor Statului, modificat` prin Legea nr. 360/2004, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 838/10.09.2004.

35 Publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359 din 23 aprilie 2004.36 I. B`canu, op. cit., p. 56. Autorul adaug` acestei institu]ii un dublu caracter – public [i comercial –, caracter atribuit [i Agen]iei

Domeniilor Statului.



37 CSJ, Sec]ia comercial`, Decizia nr. 802 din 29 mai 2001, Pandectele romåne, nr. 1/2003, p. 72 [i I. B`canu, op. cit., p. 56. |n deciziainstan]ei se arat` c` APAPS [i societ`]ile de investi]ii financiare (care au fost transformate radical) „au pe de o parte dreptul de a \ncheia actejuridice comerciale, avånd \n acela[i timp de \ndeplinit diverse prerogative conferite fie pe cale legal`, fie pe cale administrativ`. Statutuljuridic al acestora a fost instituit [i consolidat tocmai pentru a r`spunde anumitor cerin]e specifice procesului de privatizare \n care prero-gativele statului de administrator al unor valori patrimoniale tind s` \[i reduc` treptat din pondere pentru a permite instituirea unor rapor-turi juridice guvernate exlusiv de dreptul civil [i cel comercial“. Raporturile juridice pot fi de drept civil sau comercial, dar caracterul deautoritate/institu]ie public` nu poate fi schimbat sau negat prin aceasta.

38 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 175 din 18 iunie 2001,publicat` de c`tre Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 55-56. Solu]ia a fost men]inut` de c`tre Curtea de Apel Bucure[ti, Sec]ia a VI-aComercial`, Decizia nr. 619 R din 12 noiembrie 2001.

39 Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comer]ului, republicat` \n Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998, modificat` [i comple-tat`.

40 A se vedea, pe larg, Viorel Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Ed. Monitorul Oficial, 2000, p. 137.41 Art. 56 prevede c` „dac` un act este comercial numai pentru una din p`r]i, to]i contractan]ii sunt supu[i, \ncåt prive[te acest act, legii co-

merciale, afar` de dispozi]iile privitoare la persoana chiar a comercian]ilor [i de cazurile \n care legea ar dispune altfel“, iar potrivit art. 893, „chiarcånd actul este comercial numai pentru una din p`r]i, ac]iunile ce deriv` dintr-\nsul sunt de competen]a jurisdic]iei comerciale“.

42 Pe larg, a se vedea Victor Babiuc, Ion B`canu, Capacitatea autorit`]ilor [i institu]iilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral` \n drep-tului romån. Comentariul unei solu]ii judec`tore[ti gre[ite, \n RDC, nr. 12/2005, p. 34-48.

43 A se vedea |CCJ, Sec]ia comercial`, Decizia nr. 2.658 din 19 aprilie 2005, \n ibidem.

\ncheia acte de comer] f`r` \ns` a-i fi fost modificatstatutul juridic.37

Excep]ia de necompeten]` ridicat` \n fa]a arbitraju-lui a fost respins`38 cu motivarea c`:

„APAPS (fost FPS, actual AVAS) este o institu]ie deinteres public cu personalitate juridic` prin care se rea-lizeaz` procesul de privatizare a societ`]ilor comerciale.

|n acest scop, \ncheie contracte, conven]ii etc., ac]io-nånd \n calitate de comerciant, \n numele statului, fiin-du-i aplicabile normele cuprinse \n legile speciale ceguverneaz` procesul de privatizare [i, \n completareaacestor norme, Codul comercial, precum [i normele deprocedur` civil`. |ntrucåt litigiul dedus judec`]ii este denatur` comercial`, APAPS fiind ac]ionat \n judecat` \ncalitate de comerciant nu poate invoca nulitatea clauzeicompromisorii.

Fa]` de cele re]inute, normele prev`zute de art. 14din Regulile de procedur` arbitral` nu \i sunt aplica-bile.“

Desigur, fa]` de aceast` motivare avem unele obiec]ii.|ncheierea de acte de comer] (obiective, art. 3 din Codulcomercial) conduce – \n anumite condi]ii – la dobåndireacalit`]ii de comerciant de c`tre o persoan` fizic`, [i nu de opersoan` juridic` – cu atåt mai pu]in de o institu]ie pu-blic`. |n al doilea rånd, \n enumerarea comercian]ilor,39 [ianume, „persoanele fizice [i asocia]iile familiale, careefectueaz` \n mod obi[nuit acte de comer], societ`]ile comer-ciale, companiile na]ionale [i societ`]ile na]ionale, regiileautonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial[i organiza]iile cooperatiste“, nu sunt amintite persoanelejuridice de drept public, autorit`]ile publice sau statul.

Statul [i autorit`]ile publice nu sunt [i nici nu devin

comercian]i prin faptul c` \ncheie acte de comer].40

„Statul, jude]ul [i comuna nu pot avea calitatea de co-mercian]i“, dar pot \ncheia acte de comer].

|n privin]a competen]ei solu]ion`rii litigiilor, trebuieavute \n vedere dou` dispozi]ii din Codul comercial,respectiv art. 56 [i art. 89341, care consacr` unitatea delegisla]ie \n solu]ionarea unui litigiu \n care o parte estecomerciant sau dac` actul \n cauz` este de comer]. Dinaceste dispozi]ii putem considera c`, \n condi]iile legii,chiar [i statului [i autorit`]ilor publice le sunt aplicabilereglement`rile comerciale (de exemplu, \n materia pro-belor, neacordarea termenului de gra]ie etc.), dar apli-carea acestor reguli de procedur`, de asemenea, nu con-duce \n vreun fel la dobåndirea calit`]ii de comerciant.

Din punct de vedere procesual, autorit`]ile publicecare pot \ncheia acte de comer] pot fi asimilate „admi-nistra]iilor comerciale“, la care se refer` art. 8 din Codulde procedur` civil`. Potrivit art. 8 alin. (1) din Codul deprocedur` civil`, „cererile \ndreptate \mpotriva statului,direc]iilor generale, regiilor publice, caselor autonome [iadministra]iilor comerciale se pot face la instan]ele dincapitala ]`rii sau la cele din re[edin]a jude]ului unde \[iare domiciliul reclamantul“, legea instituind o compe-ten]` alternativ`.

C. Agen]ia Domeniilor Statului. Aceast` institu]iepublic` a fost parte \ntr-un litigiu arbitral, iar instan]elejudec`tore[ti i-au refuzat capacitatea de a \ncheia o con-ven]ie arbitral`.42

Instan]a suprem`43 face unele confuzii f`r` a rezolvao problem` de drept important`: \n primul rånd calific`drept arend` contractul \ncheiat de p`r]i [i consider` c`



o institu]ie public` nu poate fi parte \ntr-un astfel decontract, de[i legea permite aceasta \n termeni clari (art. 24); obiectul contractului – afirm` instan]a – suntterenuri proprietate public` [i, \n consecin]`, ADS nupoate dispune de acestea \ntrucåt nu este proprietar: \ncauz`, \ns`, nu se punea problema revendic`rii sau\nstrìn`rii acestor terenuri, ci doar constatarea ne/vala-bilit`]ii rezilierii unilaterale a contractului de arend`.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind priva-tizarea societ`]ilor comerciale ce de]in \n administrareterenuri proprietate public` [i privat` a statului cu desti-na]ie agricol` [i \nfiin]area Agen]iei DomeniilorStatului44, se \nfiin]eaz` Agen]ia Domeniilor Statului,institu]ie de interes public cu personalitate juridic`, cucaracter financiar [i comercial, finan]at` din surseextrabugetare, \n subordinea Ministerului Agriculturii,Alimenta]iei [i P`durilor, avånd ca atribu]ii:

a) exercitarea \n numele statului a prerogativelordreptului de proprietate asupra terenurilor cu destina]ieagricol` apar]inånd domeniului privat al statului;

b) gestionarea [i exploatarea eficient` a patrimoniuluide stat, al c`rui proprietar mandatat este, precum [i pri-vatizarea societ`]ilor comerciale prev`zute la art. 1 [i 2;

c) administrarea terenurilor cu destina]ie agricolàpar]inånd domeniului public [i privat al statului, aflate\n exploatarea societ`]ilor na]ionale, a institutelor [i sta-]iunilor de cercetare [i produc]ie agricol` [i a unit`]ilorde \nv`]`månt agricol [i silvic;

d) concesionarea sau arendarea terenurilor cu desti-na]ie agricol` apar]inånd domeniului public sau privatal statului, aflate \n exploatarea societ`]ilor na]ionale, ainstitutelor [i sta]iunilor de cercetare [i produc]ie agri-col` [i a unit`]ilor de \nv`]`månt agricol [i silvic;

e) concesionarea sau \nchirierea bunurilor, activit`-]ilor [i serviciilor publice aflate \n subordinea Minis-

terului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor; f ) cump`rarea sau schimbul de terenuri cu destina]ie

agricol`, \n vederea concesion`rii sau arend`rii acestora,pentru realizarea de exploata]ii agricole optime; schim-bul de terenuri cu destina]ie agricol` se admite numai \ncadrul aceluia[i jude];

g) aplicarea prevederilor legale referitoare la rentaviager` agricol` din titlul XI al Legii nr. 247/2005 pri-vind reforma \n domeniile propriet`]ii [i justi]iei, pre-cum [i unele m`suri adiacente, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare;

h) comasarea terenurilor cu destina]ie agricol`, \nnumele statului, \n vederea concesion`rii sau arend`riiacestora, pentru realizarea de exploata]ii agricole optimede tip ferme familiale. Concesionarea [i arendarea c`treferme familiale se va face prin metodele prev`zute delege [i aprobate de Consiliul de administra]ie al Agen]ieiDomeniilor Statului.

Potrivit art. 3, privatizarea societ`]ilor comerciale pre-v`zute la art. 1 [i 2 se face de c`tre Agen]ia DomeniilorStatului, \n numele statului, prin vånzarea de ac]iuni, vån-zarea de active [i prin privatizarea managementului c`trepersoane fizice [i juridice, romåne sau strìne.45

Dobåndesc aceste institu]ii capacitatea de a \ncheia oconven]ie arbitral`, \n mod automat, din momentul \ncare dobåndesc calitatea de persoan` juridic` de dreptpublic? R`spunsul nu este u[or de dat, dar avånd \nvedere legisla]ia existent` consider`m c` nu, \ntrucåtatribu]iile legale sunt strict delimitate. |ncheierea anu-mitor acte de comer] nu poate conduce la o interpretareextensiv` \n sensul dobåndirii dreptului de a \ncheia oconven]ie arbitral`. Conven]ia arbitral` este o facultate,[i nu un drept sau o obliga]ie a unei persoane juridicede drept public.

III. 3. Arbitrabilitatea obiectiv`.46 |n anumite legi47

44 Legea a suferit mai multe modific`ri, prin O.U.G. nr. 1/2002; O.U.G. nr. 11/2002; O.U.G. nr. 101/2002; O.U.G. nr. 134/2002; O.U.G. nr. 139/2002; Legea nr. 215/2002; Legea nr. 549/2002; Legea nr. 32/2003; Legea nr. 249/2003; O.G. nr. 39/2004; O.U.G. nr. 4/2006. Art. 4 esteredat astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 199/2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 451/24.05.2006, aprobat` cu modific`ri prin O.U.G. nr. 4/09.02.2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 137/14.02.2006.

45 Legea face referire \n art. 1 [i 2 la privatizarea urm`toarelor forme de societ`]i sau terenuri: privatizarea societ`]ilor comerciale agricole care de]in\n exploatare terenuri cu destina]ie agricol`, constituite \n conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unit`]ilor economice de stat ca regiiautonome [i societ`]i comerciale (art. 1 lit. a); societ`]ile comerciale rezultate \n urma diviz`rii sau fuziunii societ`]ilor comerciale care de]in \n exploatareterenuri cu destina]ie agricol`, precum [i societ`]ile na]ionale care func]ioneaz` sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor (art. 2 alin. (1); administrarea societ`]ilor comerciale [i regimul concesion`rii sau arend`rii terenurilor proprietate public` [i privat` a statului, aflate \nexploatarea acestora (art. 1 lit. c).

46 Arbitrabilitatea obiectiv` se refer` la anumite materii, spre deosebire de arbitrabilitatea subiectiv` care prive[te persoanele. Ph. Fouchard, Em.Gaillard, B. Goldman, op. cit., p. 330 [i urm.; I. B`canu, Litigii arbitrabile, \n Dreptul nr. 2/2000, p. 21-22.

47 Au fost abrogate expres dispozi]iile privind regimul concesiunilor publice (Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor) [i regimul contractelorde parteneriat public-privat (Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 16/2001 privind contractele de parteneriat public-privat). Ambele reglement`ri aufost abrogate expres prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418 din 15 mai2006, privind atribuirea contractelor de achizi]ie public`, a contractelor de concesiune de lucr`ri publice [i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat` cumodific`ri prin Legea nr. 337 din 17 iulie 2006, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006.



48 Pentru o solu]ie considerat` ilegal`, a se vedea: V. Babiuc, I. B`canu, loc. cit., RDC nr. 12/2005, p. 43 [i urm.49 Au fost incluse \n categoria colectivit`]ilor, departamentele [i comunele, iar \n categoria institu]iilor, spitalele [i universit`]ile. A se vedea

Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 30, Ph. Fouchard, Em. Gaillard, B. Goldman, op. cit., p. 330. 50 Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 392 prezint` o lung` list` de excep]ii, \ncepånd cu posibilitatea ca statul, departamentul [i comu-

na s` recurg` la arbitraj „pentru lichidarea cheltuielilor referitoare la lucr`ri publice [i servicii furnizate“ [i terminånd cu anumitematerii/tipuri de contracte (energia hidraulic`, material de r`zboi). De asemenea, a se vedea Jean Robert, op. cit., p. 26.

51 De exemplu, Agen]ia francez` \n domeniul energiei. A se vedea Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 395, Jean Robert, op. cit., p. 26-27.52 Consiliul de Stat a r`mas ferm \n acest sens \n jurispruden]a sa anterioar` (\n spe]a Société nationale de vente en surplus, 1957, a fost

declarat ilegal un decret prin care se recuno[tea unei autorit`]i publice dreptul de a realiza un compromis). A se vedea Mestre, Les Ètablissements publics industriels et commerciaux et le recours à l’arbitrage, Rev. arb, 1976, p. 3, citat de Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 138. Din punct de vedere practic, prin faptul c` statul sau autorit`]ile publice pot \ncheia numai un compromis – [i nu o clauz` com-promisorie – se restrånge capacitatea acestor entit`]i de a solu]ia litigiul prin arbitraj. Facultatea legal` de a \ncheia un compromis este deter-minat` de ra]iuni care ]in de oportunitatea alegerii arbitrajului, ca modalitate de solu]ionare a litigiului, alegere care poate fi cenzurat` ierarhic-administrativ.

53 A se vedea Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 681-682, p. 713 [i urm.54 Pe larg, Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 192.

este prev`zut` expres posibilitatea ca persoane de dreptpublic s` \ncheie conven]ii arbitrale:

– regimul concesiunilor publice„Pentru solu]ionarea eventualelor litigii izvoråte din

executarea contractului de concesiune, p`r]ile pot sti-pula \n contract clauza compromisorie, putånd atribuicompeten]a solu]ion`rii litigiilor instan]elor arbitraleromåne sau interna]ionale.“ |n acest sens stipula art. 30alin. (2) al Legii nr. 219/1998 privind regimul conce-siunilor, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.528/2004.

– regimul arend`riiArt. 24 din Legea nr. 16/1994, modificat`, prevede

c` „Litigiile sunt de competen]a instan]elorjudec`tore[ti sau pot fi solu]ionate, cu acordul p`r]ilor,[i prin arbitraj“. P`r]ile unui contract de arend` pot fiautorit`]i sau institu]ii publice ori chiar statul.48

– contractele de parteneriat public-privatPotrivit Ordona]ei nr. 16/2001 privind contractele de

parteneriat public-privat, „Pentru solu]ionarea even-tualelor litigii izvoråte din executarea contractului,p`r]ile pot stipula \n acesta clauza compromisorie,putånd atribui competen]a solu]ion`rii litigiilorinstan]elor arbitrale romåne sau interna]ionale“ (art. 13alin. (4)).

– privatizarea societ`]ilor de stat;Potrivit Legii nr. 137/2002 privind unele m`suri

pentru accelerarea privatiz`rii, modificat` [i completat`,„instan]ele judec`tore[ti sau arbitrale nu se pot pro-nun]a asupra oportunit`]ii \ncheierii tranzac]iei“ –vånz`rii de ac]iuni –, „ci doar asupra legalit`]ii acesteia“(art. 5 alin. (1)), iar alin. (3) arat` urm`toarele:

„Nu pot participa la procesul de privatizare persoanefizice sau juridice, romåne ori strìne, care au avut con-

tracte de vånzare-cump`rare de ac]iuni \ncheiate cu ori-care institu]ie public` implicat` [i care au fost rezolvitedin cauze imputabile acestora printr-o hot`rårejudec`toreasc` sau arbitral` definitiv` [i irevocabil` sauca efect al condi]iilor de rezolu]iune stipulate \n con-tractele de vånzare-cump`rare de ac]iuni, precum [i ceicare \nregistreaz` datorii bugetare restante.“

IV. Drept comparat

Voca]ia de a \ncheia conven]ii arbitrale de c`tre state[i autorit`]i publice este reglementat` diferit, de la statla stat, \n func]ie de tradi]ia juridic` [i de motiv`rileeconomice [i politice proprii.

|n Fran]a, \n 1972, au fost abrogate art. 83 [i 1004C. proc. civ., articole care se refereau la interdic]ia statului de a apela la arbitraj, au r`mas \n vigoare art. 2060 Cod civil potrivit c`ruia „nu poate fi \ncheiatun compromis asupra chestiunilor referitoare la starea [icapacitatea persoanelor sau asupra contesta]iilor careintereseaz` colectivit`]ile [i institu]iile publice49

[i, \n general, \n toate materiile care intereseaz` ordineapublic`“.

Totu[i, o excep]ie cu caracter general a fost edictat`.50

Potrivit Legii nr. 75-596 din 9 iulie 1975 se arat` cùnele categorii de institu]ii publice cu caracter comer-cial [i industrial51 pot fi autorizate, prin decret, s` rea-lizeze un compromis.52 {i, chiar [i \n aceste cazuri, existò excep]ie important`: departamentele [i comunele pot\ncheia conven]ii arbitrale \n comer]ul interna]ional.53

O situa]ie asem`n`toare se reg`se[te [i \n legisla]iabelgian`.54



Ordinea public` este avut` \n vedere numai \n con-siderarea obiectului litigiului, pentru a interzice sau nu\ncheierea clauzei compromisorii.55

|n Marea Britanie, Germania (cu acordul ministruluide finan]e), Olanda, Elve]ia56, Olanda57 posibilitatea \n-cheierii de conven]ii arbitrale nu este restric]ionat` prinlege, iar \n Arabia Saudit` este interzis` \ncheierea deconven]ii arbitrale de c`tre stat. 58 |n fine, \n StateleUnite, guvernul (statul) nu poate \ncheia o conven]iearbitral`, dar \ntreprinderile publice au aceast` posibili-tate. |n Italia, Austria, Portugalia59, persoanele juridicede drept public trebuie autorizate expres s` \ncheie oconven]ie arbitral`. |n Spania este recunoscut` posibilitatea \ncheierii unei conven]ii arbitrale de c`tre stat sau o autoritate public` numai dac` litigiuleste de drept comercial interna]ional.60

V. Legea aplicabil` \n dreptul interna]ional privat

Dac` legea strìn` admite validitatea clauzei com-promisorii, nulitatea acesteia nu este de ordin public \ndreptul interna]ional privat.61 Solu]ia a fost reluat` \nmai multe rånduri (spe]a San Carlo, Cass. Civ., 14 avr.1964, spe]a Galakis, Cass. Civ., 2 mai 1966), subli-

niindu-se c` interdic]ia nu se aplic`, de exemplu, con-tractelor \ncheiate conform uzan]elor comer]ului ma-ritim.

|n privin]a competen]ei statului de a semna o con-ven]ie arbitral` trebuie observat` legisla]ia proprie(\ntrucåt o lege strìn` nu poate con]ine reguli \naceast` materie). De asemenea, trebuie prev`zute auto-rit`]ile care au capacitatea de a \ncheia \n numele statu-lui o conven]ie arbitral`. |n virtutea principiilor li-bert`]ii contractuale [i bunei-credin]e, o conven]ie arbi-tral` care nu \ncalc` ordinea public` \n dreptul inter-na]ional nu poate fi anulat` pentru simpul motiv c` unadintre p`r]i este un stat.

VI. Concluzii

Dac` \n raporturile juridice comerciale interna-]ionale, statului [i autorit`]ilor publice le sunt permise\ncheierea unor conven]ii arbitrale, sub rezerva ordiniipublice [i a conven]iilor interna]ionale, \n dreptul in-tern romån nu exist` solu]ie legal` expres`, motiv pen-tru care \n practic` se dezvolt` o solu]ie asem`n`toare cucea francez`, dar f`r` fundamentarea legal` corespun-z`toare.

55 A se vedea C.A. Colmar, 29 nov. 1968, \n JCP 1970. II. 16246, cu o not` de Oppetit et Level.56 Art. 177 alin. (2) din LDIP. Potrivit art. 177 alin. (1), „toate cauzele de natur` patrimonial` pot face obiectul unui arbitraj“. |n

alin. (2) se prevede „dac` o parte la o conven]ie de arbitraj este un stat, o \ntreprindere dominat` sau o organiza]ie controlat` de acesta, partea\n cauz` poate invoca propriul drept de a contesta arbitrabilitatea litigiului sau a capacit`]ii de a fi parte la un arbitraj“.

57 Cu excep]ia litigiilor \n materie imobiliar` [i a litigiilor de o anumit` valoare – caz \n care este necesar acordul Ministerului deFinan]elor. A se vedea Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 191.

58 A se vedea Alan Redfern, Martin Hunter, Murray Smith, op. cit., p. 61-62; Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 191.

59 Legea portughez` din 26 august 1986, art. 1-4: „Statul [i alte persoane juridice de drept public pot \ncheia conven]ii de arbitraj \n cazul \ncare legea le autorizeaz` sau cånd au ca obiect litigii privitoare la raporturile de drept interna]ional privat“. A se vedea Jean-Baptiste Racine,L’arbitrage commercial international et l’ordre public, LGDJ, Paris, 1999, p. 215, apud, V. Babiuc, I. B`canu, loc. cit., RDC, nr. 12/2005, p. 39.

60 A se vedea Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 191.61 A se vedea Spe]a MYRTON STEAMSHIP (10 aprilie 1957) citat` de Jean-Pierre Regli, op. cit., p. 41.

Jurispruden]`


Cesiune de crean]`

Clauz` compromisorie valabil` [i operant` – Consecin]e – Excluderea competen]ei jurisdic]iei statale

Cesiune de crean]` – Recunoa[terea datoriei – Lipsa \ncheierii tranzac]iei cu privire la suma datorat` [i neachitat`

Stipularea \n contractul de cesiune de crean]` a uneiclauze compromisorii valabile [i operante exclude compe-ten]a instan]elor statale.

Lipsa unei tranzac]ii judiciare sau extrajudiciare legal\ncheiate \ntre debitorul cedat [i cesionar \ndrept`]e[te peacesta din urm` s` solicite instan]ei arbitrale obligareadebitorului cedat la plata sumei datorate.

Hot`rårea nr. 214/2004 – Dosar nr. 15/2004

P`r]ile [i obiectul litigiului

Printr-o cerere formulat` \n fa]a unui tribunal jude-]ean, sec]ia comercial` [i de contencios administrativ, osocietate comercial` din Bucure[ti, \n calitate de credi-toare, a cerut emiterea \mpotriva debitoarelor, dou`societ`]i comerciale romåne[ti, a unei soma]ii de plat`,cu respectarea procedurii prev`zute de O.G. nr. 5/19.07.2001, pentru plata unei diferen]e de pre] dintr-uncontract de cesiune de crean]` \ncheiat de o societateolandez` cu reclamanta \n anul 2001.

Motivele ac]iunii

Tribunalul jude]ean – sec]ia comercial` [i de contencios administrativ – [i-a declinat prin ordonan]`competen]a de solu]ionare a cauzei, \n favoarea Cur]iide Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industriea Romåniei, cu motivarea c` \n contractul de cesiune decrean]`, \ncheiat \ntre firma olandez` [i societ`]ile de-bitoare, exist` o conven]ie arbitral` ce exclude compe-ten]a instan]elor judec`tore[ti. Recursul declarat de cre-ditoarea peti]ionar` \mpotriva sentin]ei din iulie 2003 afost anulat de Curtea de Apel teritorial`, ca netimbrat.Hot`rårea r`månånd definitiv`, tribunalul jude]ean –sec]ia comercial` [i de contencios administrativ – a\naintat dosarul Cur]ii de Arbitraj Comercial Inter-na]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aRomåniei [i a Municipiului Bucure[ti.

|n fa]a Cur]ii de Arbitraj, creditoarea [i-a precizat

cererea \n sensul oblig`rii påråtelor, \n solidar, la platasumei r`mase neachitate dup` pl`]ile par]iale efectuate[i cheltuieli de arbitrare.

Ap`rarea påråtelor

Påråtele au efectuat pl`]ile, par]ial, \n propor]ie de80%, recunoscånd c` mai au o diferen]` de achitat, darau solicitat reclamantei ca, \n considerarea achit`rii su-mei, s` fie de acord cu stingerea litigiului dintre p`r]i,urmånd ca reglementarea diferen]ei neachitate s` aib`loc \n cadrul unor negocieri ulterioare.

Solu]ia Tribunalului Arbitral

|n fond, se re]ine c` \n baza unui contract \ncheiat\n anul 2001, påråtele debitoare s-au obligat s` pl`teasc`firmei olandeze, \n calitate de creditor, \n 4 tran[e(termene: noiembrie 2001, mai 2002, septembrie 2002[i decembrie 2002) suma datorat`. Prin contractul decesiune de crean]` din anul 2001, firma strìn` a cesio-nat crean]ele sale, \ntre care [i pe cele fa]` de debitoare,c`tre reclamant` \n calitate de cesionar; \n octombrie2002, firma olandez` a \ncheiat cu påråtele debitoare unact adi]ional la contractul de cesiune, prin care termenulde plat` pentru ultima rat` scadent` a fost prelungit cu4 luni r`månånd neachitat` o diferen]` \n propor]ie de20% pentru care reclamanta [i-a men]inut cererea pen-tru obligarea påråtelor, \n solidar, la plata sumei res-tante.

Tribunalul Arbitral, avånd \n vedere [i faptul c`påråtele nu au justificat \n nici un fel \ntårzierea pl`]iisumei respective, din ultima tran[`, de[i au beneficiat deo prelungire de 4 luni a termenului de plat` ini]ial, iarde la expirarea noului termen [i pån` la pronun]areasentin]ei a trecut mai mult de 1 an, a admis ac]iunea [ia obligat pe påråte, \n solidar, s` achite reclamanteisuma datorat` [i neachitat`, plata urmånd a se face \nechivalent lei la cursul de schimb B.N.R. de la datapl`]ii.


Jurispruden]`

Compensare

Caracterul cert, lichid [i exigibil al crean]ei – Inadmisibilitatea cumulului dobânzii legale cu suma de bani reprezentând reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie

|ntrucåt numai datoria påråtei pentru plata contrava-lorii m`rfii este cert`, lichid` [i exigibil`, cealalt` datorie– a reclamantei fa]` de påråt` fiind contestat` – urmeazà se considera c` obliga]ia de plat` a sumei pretinse dereclamant nu s-a stins prin compensa]ie [i, ca atare, pårå-ta va fi obligat` la plata contravalorii m`rfii livrate nea-chitate, precum [i la plata dobånzilor legale. Potrivit dis-pozi]iilor art. 1088 Cod civil, daunele-interese pentruneexecutarea obliga]iilor care au ca obiect o sum` oarecarenu pot cuprinde decåt dobånda legal`. |n consecin]`, esteinadmisibil cumulul dobånzii legale cu plata sumei debani reprezentånd reactualizarea sumei datorate \n raportde indicele de infla]ie.

Hot`rårea nr. 184//2005 – Dosar nr. 49/2005


Prin cererea de arbitrare \nregistrat` la Curtea deArbitraj, reclamanta, o societate comercial` cu r`spun-dere limitat` din Bucure[ti, a solicitat ca påråta, o socie-tate cu r`spundere limitat` din Bra[ov, s` fie obligat` s`pl`teasc` contravaloarea m`rfii livrate [i neachitate, do-bånzi calculate pån` \n luna septembrie 2004, o sum`de bani reprezentånd actualizarea ratei infla]iei pån` \nluna septembrie 2004, precum [i costul expertizei con-tabile.

Motivele ac]iunii

|n motivarea ac]iunii, reclamanta sus]ine c` prinacordul comercial \ncheiat \n aprilie 2003, unitatea sa s-a obligat s` livreze påråtei diferite produse pe baz` decomenzi cu o valoare minim` de 20.000.000 lei pentrufiecare factur`. La råndul sù, påråta era obligat` s`pl`teasc` pre]ul stabilit \n termen de 35 zile de la datarecep]iei m`rfii.

De[i reclamanta [i-a \ndeplinit obliga]iile de livrare aproduselor comandate de påråt`, aceasta nu a achitatnici una din facturile emise pentru \ncasarea contrava-

lorii; mai mult, påråta a \ntocmit un set de facturi ac`ror sum` de bani prev`zut` de acestea a fost compen-sat` cu valoarea sumei de bani \nscris` \n facturile emisede reclamant` – ajungånd la concluzia c` nu datoreaz`reclamantei nici o sum`, ci, dimpotriv`, aceasta urmea-z` s`-i mai pl`teasc` diferen]a.

Ap`rarea pârâtei

Prin \ntåmpinare, påråta solicit` respingerea ac]iuniireclamantei ca ne\ntemeiat` [i admiterea cererii recon-ven]ionale avånd ca obiect plata unor sume de banireprezentånd datorii neachitate [i dobånzi legale; \n mo-tivarea cererii reconven]ionale, påråta-reclamant` invo-c` prevederile anexei 1 la contract. Sus]ine c`, potrivitprevederilor anexelor contractuale, reclamanta datoraaportul pentru deschiderea fiec`rei noi unit`]i constånddin taxe de publicitate (serviciu de marketing standard)[i 1% prim` pentru \ntregul volum de marf` achizi-]ionat`.

Fa]` de cererea reconven]ional`, reclamanta a formulat \ntåmpinare solicitånd s` fie respins` ca ne\n-temeiat`. Cu privire la preten]iile din cererea reconven-]ional`, reclamanta-påråt` arat` c` la data la care s-a \n-cheiat acordul comercial privind plata aportului func-]ionau 4 unit`]i; or aportul de deschidere privea exclu-siv unit`]i nou-deschise [i inaugurate ca atare, iar nuunit`]ile existente la data \ncheierii contractului-cadru.Derularea necorespunz`toare a contractului prinemiterea de comenzi mult sub nivelul plafonului conve-nit \n comand` nu justific` nici \ncasarea taxei de pu-blicitate [i nici prima de 1% pentru volumul de marf`,ci, cel mult, \n propor]ie de 13% nivelul de realizare acontractului.

|n timpul dezbaterilor, ambele p`r]i au recunoscut càcordul comercial nu a fost executat \n condi]iile con-venite, \ns` fiecare consider` c` vina neexecut`rii revineceleilalte p`r]i: påråtei, care nu a asigurat comenzi lanivelul fiec`rei comenzi, respectiv, reclamantei care laun moment dat, \n mod unilateral, a sistat livr`rile.


Jurispruden]`


|n fond, se re]ine c` \ntre p`r]ile \n litigiu, – recla-manta, \n calitate de furnizor [i påråta, \n calitate de be-neficiar – s-a \ncheiat un acord comercial, completat cu„Condi]iile speciale anuale“ care f`ceau parte integrant`din acord; ulterior, p`r]ile au mai \ncheiat dou` acteintitulate „Discu]ie anual` comparativ`“ [i „PlanificareMarketing“ pe care le-au considerat \ncheiate \n com-pletarea acordului comercial.

Obiectul acordului comercial \l constituia „livrareacontinu` c`tre påråt`, pe baz` de comenzi a produselorcomercializate/produse de furnizor, \n vederea asigur`riiposibilit`]ii ca påråta s` aib` \n permanen]` la dispozi]ieproduse destinate revånz`rii \n cadrul unit`]ilor sale“.Achitarea facturilor furnizorului de c`tre påråt` urma s`se fac` prin ordin de plat` sau prin compensare cu su-mele datorate de furnizor c`tre påråt` (art. 7.2). Terme-nul de plat` era de 35 de zile conform „Condi]iilor spe-ciale anuale“.

|n executarea acordului comercial, reclamanta alivrat la unit`]ile påråtei diferite cantit`]i de produse.Pentru \ncasarea contravalorii acestora a emis un num`rde 16 facturi. La råndul sù, påråta a emis facturi, pen-tru aportul reclamantei la deschiderea de noi unit`]i.

|ntrucåt påråta nu a achitat contravaloarea m`rfiilivrate de reclamant`, iar aceasta din urm` a contestatfacturile emise de påråt` pentru aportul la deschidereade unit`]i noi, presta]ii de marketing [i prim` de 1%,reclamanta a introdus o ac]iune, iar påråta a formulatcerere reconven]ional` pentru suma r`mas` neachitat`de c`tre reclamant`, dup` compensarea sumei facturatede påråt` cu suma reprezentånd contravaloarea m`rfii(la sumele respective, ambele p`r]i au solicitat dobånzi,precum [i reactualiz`ri).

Analizånd cele dou` cereri (cererea principal` [i ce-rerea reconven]ional`), pe baza prevederilor contrac-tuale [i a actelor depuse de p`r]i, Tribunalul arbitral are]inut urm`toarele:

1. – |n ceea ce prive[te cererea principal`, TribunalulArbitral constat` c` påråta nu a contestat suma repre-zentånd contravaloarea m`rfii livrate de reclamant`, dara considerat-o achitat` prin compensarea ei cu suma re-prezentånd preten]iile sale, respectiv aportul de des-chidere a unor unit`]i noi, tariful pentru presta]iile demarketing standard (publicitate) [i prima de 1% la va-loarea m`rfii achizi]ionate.

|ntrucåt stingerea unei datorii prin compensa]ie pre-supune ca ambele datorii s` fie deopotriv` certe, lichide[i exigibile [i \ntrucåt, \n spe]`, numai datoria påråtei

pentru plata contravalorii m`rfii \ndeplinea acestecondi]ii, cealalt` datorie – a reclamantei fa]` de påråt` –fiind contestat` de reclamant`, urmeaz` a se considerac` obliga]ia de plat` a sumei pretinse de reclamant nu s-a stins prin compensa]ie [i, ca atare, påråta va fi obli-gat` la plat`.

Reclamanta a solicitat [i dobånzi legale. Påråta nu acontestat calculul f`cut de reclamant` [i, \n aceast` si-tua]ie, [i cap`tul de cerere pentru dobånzi legale ur-meaz` a fi admis.

Referitor la cap`tul de cerere pentru suma reprezen-tånd reactualizarea pre]ului \n raport de cota indiceluide infla]ie, Tribunalul Arbitral consider` c` reclamantanu este \ndrept`]it` s` pretind` atåt dobånd` legal`, cåt[i reactualizarea pre]ului, avånd \n vedere dispozi]iileart. 1088 Cod civil, potrivit c`rora daunele-interesepentru neexecutarea obliga]iilor care au ca obiect o su-m` oarecare nu pot cuprinde decåt dobånda legal`.

Se are \n vedere, totodat`, c` dobånda legal` este maimare, \n timp ce reactualizarea este o sum` mai redus`,deci daunele-interese suportate prin ne\ndeplinireaobliga]iei de plat` a pre]ului sunt integral acoperite prinacordarea dobånzilor legale (acestea dep`[ind cuantu-mul reactualiz`rii).

Prin ac]iunea ini]ial`, reclamanta a mai cerut [i costulexpertizei contabile. De altfel, expertiza contabil` a fostefectuat` la cererea unit`]ii sale, pentru calcularea [i recal-cularea dobånzilor legale [i a ratei indicelui de infla]ie.

|n consecin]`, ac]iunea reclamantei urmeaz` s` fieadmis` \n parte, pentru suma reprezentånd contrava-loarea m`rfii livrate [i dobånzi legale.

2. – |n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`,Tribunalul Arbitral re]ine c` \n „Condi]iile speciale“ s-aprev`zut c` \n cazul deschiderii unei noi unit`]i, furni-zorul va accepta de la påråt` o factur` \n valoare de1.000 euro pentru fiecare unitate inaugurat`; s-a maiprev`zut c` pentru activit`]i de marketing, furnizorul vapl`ti 150 euro cu titlu de „buget marketing articol/apari]ie pe magazin“. |n fine, prin Declara]ia anual`,furnizorul s-a obligat s` pl`teasc` påråtei un bonuslunar (prim`) de 1% „pentru \ntregul volum de marfàchizi]ionat` pe perioada pe care se acord` prima“.

Avånd \n vedere c` aportul de 1.000 euro a fostprev`zut exclusiv pentru deschiderea unor unit`]i noi(inaugurate ca atare) [i c` påråta nu a dovedit c` pentrucomercializarea produselor reclamanta a deschis unit`]inoi, \n afara celor 4 unit`]i men]ionate \n acordul co-mercial, Tribunalul Arbitral consider` c` påråta a fac-turat furnizoarei reclamante, \n mod nejustificat, apor-tul de 1.000 euro pentru cele 4 unit`]i existente la data


Jurispruden]`

\ncheierii acordului.De[i pe parcursul execut`rii acordului a ap`rut, \n

afara celor 4 unit`]i men]ionate \n acord [i o alt` uni-tate, nu exist` nici o dovad` c` aceasta a fost deschis`dup` \ncheierea acordului ca unitate nou`, deschis` \n scopul comercializ`rii produselor reclamantei.

Referitor la tariful de 150 euro pentru activit`]i demarketing (publicitate), Tribunalul Arbitral constat` c`\n „Condi]iile speciale anuale“ s-a prev`zut c` pentruactivitatea de marketing desf`[urat` de påråta \n scopulsus]inerii [i derul`rii \n condi]ii optime a activit`]ii,furnizorul va pl`ti 150 euro pentru fiecare articol, peapari]ie [i pe magazin. Cum påråt` a dovedit c` \ntr-opublica]ie de specialitate a ap`rut [i produsul reclaman-tei, \nseamn` c`, raportat la o singur` apari]ie [i la nu-m`rul de unit`]i, furnizoarea datoreaz` suma.

Sus]inerea c` reclamanta ar datora doar 13% dinsumele la care s-a obligat prin Condi]iile speciale, nupoate fi re]inut`, \ntrucåt problema nerealiz`riiobliga]iilor privind executarea livr`rilor – atingereacifrei de afaceri (20.000 euro) [i a valorii minime a unei

comenzi (20.000.000 lei) este distinct` de aceea dedus`Cur]ii de Arbitraj. Obiectul ac]iunii \l constituie platacontravalorii m`rfii livrate, iar obiectul cererii recon-ven]ionale, plata unor sume ce reprezint` aport, tax` depublicitate [i prime.

De altfel, \n ac]iunea introductiv`, reclamanta [i-a rezervat dreptul de a cere daune-interese compen-satorii pentru prejudiciul cauzat de nerealizarea cifrei deafaceri din culpa påråtei care a emis comenzi de valori subvaloarea minim` de 200.000.000 lei. Numai \n cadrulunei asemenea cereri pentru daune-interese s-ar puneproblema culpei [i r`spunderii pentru culp` \n executareaobliga]iilor legate de livrarea m`rfurilor [i valoareacomenzilor. |n ceea ce prive[te prima de 1% la valoaream`rfurilor achizi]ionate, se constat` c` reclamanta s-aobligat la plata acestei prime prin actul intitulat „Discu]ieanual` comparativ`“ pe care l-a semnat f`r` obiec]iuni.

Ca atare, cererea se admite \n parte pentru sumareprezentånd taxe de publicitate, prima de 1% la va-loarea achizi]iilor efective, cu dobånzi legale aferentecapitalului pentru care preten]iile au fost admise.

Daune-intereseEvaluare anticipat` – Consecin]e

Potrivit art. 1073 Cod civil, „creditorul are dreptul de adobåndi \ndeplinirea exact` a obliga]iei“, iar dac` acestlucru nu este cu putin]`, el are „dreptul la dezdùnare“. |ncuprinsul contractului, p`r]ile pot stabili, \nainte de pro-ducerea prejudiciului, cuantumul daunelor-interesedatorate de debitor ca urmare a neexecut`rii, execut`rii cu\ntårziere sau execut`rii necorespunz`toare a obliga]iei sale.



Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale romåne cur`spundere limitat`. Societatea reclamant`, constatåndc` påråta a nesocotit culpabil prevederile contractului, areziliat unilateral contractul, solicitånd daune-interese [idobånda aferent`.

Motivele cererii

Reclamanta a convenit s` coopereze cu påråta \n sen-

sul ca produsele sale s` fie prezentate eficient [i continuu \n spa]iile comerciale \nchiriate de aceasta dinurm`. |n acest scop, s-a \ncheiat \n anul 2003 un con-tract de asociere.

Reclamanta a pus la dispozi]ia påråtei o serie de ma-teriale publicitare inscrip]ionate cu marca produsului,iar påråta s-a obligat ca \n spa]iul comercial pe care \lde]ine s` expun` aceste materiale, garantånd c` nu vaexpune materiale de acela[i gen apar]inånd altor firmecare comercializeaz` acela[i produs.

Påråta s-a mai obligat s` ob]in` toate aprob`rilenecesare instal`rii materialelor publicitare [i s` men]in`starea de cur`]enie [i iluminare corespunz`toare. |n ca-zul ne\ndeplinirii culpabile a oric`reia dintre obliga]iilecontractuale ale påråtei, reclamanta [i-a rezervat dreptuls` rezilieze unilateral contractul [i s` restituie materialele\n termen de 7 zile. Påråta a \nc`lcat obliga]ia contrac-tual` de exclusivitate pentru produsele reclamantei, expunånd \n anul 2004 acela[i gen de produse ce apar-]ineau altor firme. Totodat`, a \nl`turat toate materia-lele publicitare ce proveneau de la reclamant`.


Jurispruden]`

Daune-intereseCulp` comun` – Consecin]e pe planul r`spunderii

Prejudiciu cert – Ac]iune \n desp`gubiri – Ac]iune \n regres – Diferen]iere

Aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei, inten]ia,voin]a p`r]ilor de a se asocia („affectio societatis“) consti-tuie elementele esen]iale ale asocia]iei \n participa]iune.Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` specificùnei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [ipierderi) nu poate s` determine o astfel de calificare arespectivului contract, cu toate obliga]iile particulare aces-tuia, inclusiv aceea de a da socoteal` cu privire la beneficii[i pierderi sau c` determinarea pierderilor ar ficondi]ionat` de o desocotire referitoare la beneficii.

P`r]ile contractante vor participa la rezultatul

opera]iunii, fie profit sau pierdere, \n propor]ie egal` de50% fiecare, dac` s-a stipulat expres \n acest sens.

Prejudiciul este cert dac` rezult` din hot`råri arbitrale\n curs de executare.

Lipsa calit`]ii de debitor solidar a p`r]ilor litigante fa]`de partenerul extern, pe de o parte fa]` de creditorulintern, pe de alt` parte, \ndrept`]e[te Tribunalul Arbitrals` califice ac]iunea introdus` ca o ac]iune \n desp`gubire,nu ca o ac]iune \n regres.


Ap`rarea pârâtei

Påråta a invocat inexisten]a raporturilor contrac-tuale, \ntrucåt persoana care a semnat contractul nu erasalariatul sù, de[i a aplicat sigiliul [i a semnat \n numelesociet`]ii. A mai ar`tat c` a fost nevoit` s` demontezecopertina la soma]ia prim`riei [i s` restituie spa]iulcomercial proprietarului, fapt ce a condus la imposibi-litatea desf`[ur`rii activit`]ii.


Analizånd sus]inerile p`r]ilor [i probele aflate la dosarulcauzei, Tribunalul Arbitral a admis cererea formulat` dereclamant`. Tribunalul Arbitral a re]inut c`, potrivit con-tractului \ncheiat, reclamanta [i-a rezervat dreptul de a-lrezilia unilateral printr-o notificare \n cazul ne\ndepliniriiculpabile de c`tre påråt` a oric`reia dintre obliga]iile con-tractuale, cu plata sumei de 4.000 USD cu titlu de daune-interese a c`ror exigibilitate a fost stabilit` la momentulprimirii notific`rii. S-a constatat c` \n luna februarie2005, ulterior emiterii notific`rii, reclamanta a comunicatrezilierea unilateral` a contractului pentru \nc`lcarea drep-tului de exclusivitate ca urmare a expunerii de c`tre påråtà unor materiale apar]inånd altei firme concurente [i,totodat`, i-a cerut plata daunelor-interese \n sum` de4.000 USD prev`zute la art. 3.3 alin. (3) din contract.

|n ceea ce prive[te existen]a raporturilor contractuale,se re]ine, \n mod indubitabil, c` atåt contractul, cåt [ianexa nr. 1, poart` semn`tura [i sigiliul societ`]ii påråte [i,\n mod necontestat, au fost puse \n executare de ambele

p`r]i chiar dac` nu au fost semnate personal de c`treadministratorul societ`]ii, ci de un salariat care, de]inåndsigiliul societ`]ii, se prezum` c` era \mputernicit s` sem-neze cele dou` documente.

Acestea produc efecte \n temeiul prevederilor art. 35din Decretul nr. 31/1954, potrivit c`rora actele juridicef`cute de organele persoanei juridice, \n limitele puterilorconferite, sunt actele persoanei juridice \ns`[i.

Potrivit art. 2.16 din contract, obliga]ia de a ob]ineautoriza]ia legal` pentru montarea \n exteriorul magazi-nului a copertinei primite de la reclamant` reveneapåråtei. Emiterea de c`tre Prim`rie (fila 77 din dosarularbitral) a soma]iei de desfiin]are, pus` \n executare, esteconsecin]a conduitei culpabile a påråtei.

Soma]ia primit` nu poate exonera de r`spundere pepåråt`. Reclamanta nu cere prin ac]iune restituirea mate-rialelor publicitare pe care le-a predat påråtei conformanexei nr. 1 a contractului, prin aceasta confirmånd càcestea i-au fost restituite de påråt` dup` ce au fostdemontate. Expirarea termenului de \nchiriere a spa]iilorcomerciale [i predarea acestora proprietarului nu au nici orelevan]`, deoarece contractul de cooperare a fost \ncheiatcu reclamanta anterior acestui moment. |n consecin]`,påråta nu era liber` s` asigure expunerea materialuluiapar]inånd altei firme.

Astfel se re]ine c` påråta a \nc`lcat, \n mod culpabil,prevederile contractului \ncheiat cu reclamanta, c` aceastaa atras de drept rezilierea lui, cu \ncepere de la 14 februa-rie 2005, precum [i obliga]ia påråtei de a pl`ti reclaman-tei suma de 4.000 USD, prin echivalent \n lei, cu titlu dedaune-interese.


Jurispruden]`


Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni,ambele cu sediul \n Bucure[ti.

Reclamanta pretinde daune de 50% din pre]ul dedepozitare a m`rfii [i 50% din dobånda acestei sume, pecare a fost obligat` s` le pl`teasc` \n baza unei sentin]earbitrale.

Motivele cererii

|n baza unui contract de comision, reclamanta, \ncalitate de comitent, se oblig` s` desfac` pe pia]a romå-neasc` anumite cantit`]i de produse importate.Totodat`, p`r]ile s-au obligat s` colaboreze \n vederearealiz`rii scopului contractului, respectiv importul \nRomånia al m`rfii cump`rate de pe pia]a extern`, recla-manta asumåndu-[i obliga]ii preponderent \n privin]araportului juridic cu furnizorul strìn, \n timp ce påråtei\i reveneau obliga]ii \n cadrul raporturilor juridice in-terne.

De asemenea, p`r]ile s-au angajat s` g`seasc`cump`r`tori care s` pl`teasc`, \n avans, pre]ul total alcantit`]ilor cump`rate.

P`r]ile au mai prev`zut ca la finalul opera]iunilor sèfectueze o decontare a tuturor costurilor [i cheltuieliloraferente opera]iunilor. Costurile [i cheltuielile \nsemnau[i cele privind „depozitarea, condi]ionarea [i p`straream`rfii, urmånd s` participe la rezultatul opera]iunii, fieacesta profit sau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fie-care. |n vederea realiz`rii acestor obliga]ii, reclamanta a\ncheiat un contract de vånzare-cump`rare cu furni-zorul extern [i un contract numit de comision \n ve-derea stoc`rii [i depozit`rii produselor.

Obiectul contractului de comision nu a fost realizatdin culpa påråtei care, \n calitate de comisionar laimport, nu [i-a \ndeplinit obliga]iile ce-i reveneau \nraporturile juridice din ]ar`. |n aceste condi]ii, comi-tentul a fost \n imposibilitate de a-[i executa propriile-iobliga]ii, \nregistrånd dou` categorii de pierderi, [ianume: a fost ac]ionat de partenerul extern la un arbi-traj interna]ional din strìn`tate [i obligat la plata dedesp`gubiri \mpreun` cu dobånda pentru nerespectareaobliga]iei provenite din contractul de vånzare-cump`-rare.

Hot`rårea a fost recunoscut` [i s-a \ncuviin]at exe-cutarea sa pe teritoriul Romåniei; a fost chemat \n jude-cat` [i de c`tre depozitar la un arbitraj organizat deCamera teritorial` de la sediul acestuia, fiind obligat lasuportarea pre]ului de depozitare al m`rfii.

Ap`rarea pârâtei

Argumentele påråtei, \n ap`rare, privesc:1) calificarea juridic` a contractului numit de comi-

sion. |n aceast` privin]`, påråta arat` c` denumirea decontract de comision este improprie \n raport decon]inutul obliga]iilor asumate de p`r]i. Astfel, pe de oparte, påråta s-a obligat s` desf`[oare opera]iuni \nnumele [i pe seama reclamantei, deci obliga]ii specificemandatarului, iar pe de alt` parte, din con]inutul con-tractului rezult` c` inten]ia comun` a p`r]ilor a fost ace-ea de a \ncheia un contract de asociere \n participa]iune,prev`zut de art. 251-256 Cod comercial, nicidecum uncontract de comision. Reclamanta urma s` ac]ioneze \ncalitate de asociat titular, obliga]iile ei fiind prev`zute \nart. 4.1. [i art. 4.3. din contractul principal, iar påråta –asociatul participant, conform art. 4.2. [i art. 4.3. dincontractul principal, urma s` efectueze, \n calitate demandatar al reclamantei, activit`]ile prev`zute \n con-tract. Potrivit art. 5 din contract, la sfår[itul opera]iunii,reclamanta [i påråta urmau s` efectueze o decontarecomun`, p`r]ile urmånd s` participe la rezultatulopera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`surègal` de 50% fiecare;

2) prejudiciul invocat nu este efectiv, \n consecin]`,cererea arbitral` formulat` de reclamant` este lipsit` deinteres, \n sensul c` reclamanta nu a f`cut dovada c`hot`rårile arbitrale men]ionate \n ac]iune au fost puse \nexecutare [i c` s-ar fi produs un prejudiciu \n patrimo-niul sù. Aceste hot`råri reprezint` pentru reclamantèventualitatea unei pagube, momentul la care prejudi-ciul devine cert, efectiv, fiind cel al pl`]ii, termenul deprescrip]ie pentru ac]iunea \n regres fiind data pl`]iiefective;

– hot`rårile arbitrale invocate nu sunt opozabilepåråtei, fiind rezultatul unei defectuoase ap`r`ri, pre-cum [i al unei recunoa[teri la plat`.


Tribunalul Arbitral re]ine c` opera]iunea contractu-al` intitulat` „de comision“ consfin]e[te c`, la finalulacesteia, p`r]ile vor efectua o decontare comun`,„decontare care va include toate costurile [i cheltuielileaferente opera]iunii conform termenilor prezentuluicontract [i ale contractului de import \ncheiat de c`tremandant“. Costurile [i cheltuielile vor include, printrealtele, [i costurile [i cheltuielile aferente depozit`rii,condi]ion`rii [i p`str`rii m`rfurilor. |n penultimul ali-neat teza 2 al art. 5 din contract, p`r]ile au convenit c`


Jurispruden]`

vor participa la rezultatul opera]iunii, fie acesta profitsau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fiecare.

Din probele administrate \n cauz`, respectivhot`rårea arbitral` prin care reclamanta a fost obligat` s`pl`teasc` c`tre påråt` desp`gubiri pentru neexecutareaobliga]iilor izvoråte din contractul extern [i din celelaltecontracte \ncheiate, \mpreun` cu dobånda aferent`,rezult` c` respectivele desp`gubiri reprezint` pierderi aleopera]iunii convenite de p`r]i \n cadrul contractuluidenumit de „comision“ [i trebuie s` fie suportate deambele p`r]i din contract. Totodat`, pierderile opera-]iunii rezult` [i din sentin]a prin care reclamanta a fostobligat` la plata sumei de bani cu titlu de pre] al depozi-t`rii m`rfurilor. Aceste pierderi s-au produs ca urmare afaptului c` produsul nu a putut fi våndut pe pia]aintern` de c`tre påråt`, motiv pentru care reclamanta –pentru a diminua efectele pagubelor – a fost nevoit` s`-l revånd` pe pia]a extern`.

De altfel, independent de existen]a vreunei culpe ap`r]ilor sau a uneia dintre ele \n nereu[ita opera]iunii lacare s-au angajat \mpreun`, clauza prev`zut` \n art. 5din contractul de comision privind suportarea pierde-rilor \n propor]ie egal` de 50% fiecare se aplic`.

Ap`r`rile påråtei se refer`, \n principal, la prematuri-tatea ac]iunii, pe ideea c` fiind vorba despre un contractde asociere \n participa]iune trebuia ca reclamanta s`dea socoteal` cu privire la beneficiile [i pierderile rezul-tate din opera]iune. Or, \n lipsa acestei desocotiri, nu sepoate promova o ac]iune \n desp`gubiri.

Tribunalul Arbitral consider` c` excep]ia de prema-turitate a ac]iunii invocat` de påråt` este ne\ntemeiat`.|n primul rånd, contractul \ncheiat \ntre p`r]i nu poatefi calificat „asociere \n participa]iune“, reglementat` dedispozi]iile art. 251-256 C. comercial, deoarece nu\ndepline[te condi]iile principale ale acestuia, respectivaportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei [i inten]ia,voin]a p`r]ilor de a se asocia pentru a constitui o aso-cia]iune („affectio societatis“). Faptul c` p`r]ile au inse-rat \n contract o clauz` care exist` \n cadrul unei asocieri\n participa]iune (participarea la beneficii [i pierderi) nupoate s` determine calificarea contractului numai prinaceast` clauz`, ca fiind contract de asociere \n partici-pa]iune, cu toate obliga]iile particulare acesteia, inclusivcea de a se da socoteal` cu privire la beneficii [i pierderisau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat` de odesocotire referitoare la beneficii.

Analizånd clauzele contractului, Curtea consider` càcesta are o configura]ie proprie, care nu poate fi\ncadrat` \n totalitate \n vreunul dintre „contractelenumite“, chiar dac` p`r]ile l-au numit „contract de

comision“. Interpretånd clauzele contractului, se poateajunge la concluzia c` p`r]ile s-au \n]eles s` colaborezepentru realizarea opera]iunii de import de pe pia]aextern` [i de vånzare a acestuia \n Romånia, evident, \ncondi]ii profitabile, opera]iune care, \ns`, nu s-a fina-lizat din motive atåt obiective, cåt [i subiective, \nre-gistråndu-se pierderi. De altfel, chiar \n acest cadru con-tractual, reclamanta a propus påråtei o desocotire \nleg`tur` cu pierderile suferite \ntocmind un proiect deprotocol.

Totodat`, potrivit clauzei din contractul intitulat „decomision“ (art. 5) p`r]ile vor participa la rezultatulopera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`surègal`, 50% fiecare.

Dar Tribunalul Arbitral a fost \nvestit cu solu]ionareacererii referitoare doar la pierderile rezultate dinopera]iune, pierderi dovedite de reclamant` [i la caretrebuie s` participe ambele p`r]i potrivit clauzei con-tractuale.

Din acest punct de vedere, nu se poate considera càc]iunea este prematur introdus`, atåt timp cåt nu s-acerut constatarea existen]ei vreunui profit rezultat dinopera]iune. De altfel, påråta avea cuno[tin]` despre exis-ten]a pierderilor opera]iunii, dovad` fiind proiectul deprotocol la contractul de comision, propus de c`trereclamant` [i r`spunsul påråtei.

Coresponden]a purtat` \ntre p`r]i a avut \n vederepierderile rezultate din opera]iune [i nicidecum exis-ten]a vreunui profit. |n al doilea rånd, ac]iunea nupoate fi considerat` prematur introdus` [i nici lipsit` deinteres, cum a sus]inut påråta, deoarece prejudiciulpretins prin ac]iune este cert [i rezult` din hot`rårilearbitrale pronun]ate, certitudinea lui existånd atåt \ncazul cånd acesta s-a produs (exist` \n prezent), cåt [i \nsitua]ia producerii lui \n viitor, evident, \n m`sura \ncare este cert. Or certitudinea lui exist`, mai cu seam`c` hot`rårile arbitrale sunt \n curs de executare. |n acestsens, cu privire la executarea hot`rårii arbitrare invocate\n spe]`, \ntre reclamant` [i creditoare exist` o \n]elegerede e[alonare a pl`]ii, inclusiv dovada \nceperii execut`riisilite a uneia din hot`råri chiar dac` executarea a fostsuspendat` provizoriu (existånd ac]iune \n anulareahot`rårii Cur]ii de Arbitraj).

Pe de alt` parte, prezenta ac]iune nu poate fi ca-lificat` ca o ac]iune \n regres \n privin]a prejudiciului.Cele dou` p`r]i nu sunt debitori solidari fa]` departenerul extern [i fa]` de creditorul intern pentru càtåt contractul de vånzare-cump`rare, cåt [i contractelede depozit au fost \ncheiate doar de reclamant`, påråtaintervenind doar \n contractul de comision, contract


Jurispruden]`

care, evident, are leg`turi cu cele dou` categorii de con-tracte (de vånzare-cump`rare [i de depozitare).

Nefiind o ac]iune \n regres, ci \n desp`gubiri, nu sepoate sus]ine c` reclamanta trebuia s` pl`teasc` integralsumele datorate potrivit hot`rårilor arbitrale [i numaiapoi s` se \ndrepte \mpotriva påråtei, \n baza contractu-lui de comision.

Nu este \ntemeiat` nici ap`rarea potrivit c`reia, pårå-ta, fiind ter] fa]` de hot`rårile arbitrale pronun]ate,acestea nu-i sunt opozabile. Obligarea påråtei la plataunui procent de 50% din sumele pe care reclamanta tre-buie s` le pl`teasc` \n baza hot`rårilor arbitrale are catemei art. 5 din contractul de comision \ntre p`r]i.

Hot`rårile arbitrale respective sunt o dovad` apierderilor rezultate din opera]iunea la care s-au obligatp`r]ile din litigiu, pierderi ce vor fi suportate de ambelep`r]i contractante potrivit contractului de comision\ncheiat.

Nefiind o ac]iune \n regres, ci o ac]iune \n desp`-gubiri (daune), påråta trebuie s` suporte \n m`surègal`, adic` 50% din pierderile opera]iunii, respectiv,50% din sumele la care a fost obligat` reclamanta prinhot`rårile arbitrale pronun]ate.

|n concluzie, fa]` de considerentele ar`tate mai sus,v`zånd [i dispozi]iile art. 969, 1073 [i urm. Cod civil,Tribunalul Arbitral urmeaz` a admite prezenta ac]iune.

Legea aplicabilÙzan]e interna]ionale – Lex voluntatis-Lex contractus

„Principiile referitoare la contractele de comer] inter-na]ional“, edictate de Institutul Interna]ional pentruunificarea dreptului privat, UNIDROIT, Roma 1994 – ac`ror aplicabilitate a fost stabilit` de p`r]i \n temeiul prin-cipiului lex voluntatis constituie lex contractus.



Curtea de Arbitraj a fost sesizat` cu o cerere de arbi-traj formulat` de c`tre o societate comercial` pe ac]iuni\n contradictoriu cu o societate cu r`spundere limitat`,ambele din Bucure[ti.

Reclamanta a solicitat, \n temeiul unui contract decooperare industrial`, obligarea påråtei la restituirea uti-lajelor pe care le de]ine dintr-un import temporar, astocului de materii prime, a produselor rezultate dineviden]ele contabile, precum [i la plata garan]iei vamaleaferente importului temporar. |n cazul \n care restituirea \n natur` nu mai este posibil`, \ntrucåt bunurile nu mai exist` \n materialitatea lor, reclamanta a solicitats` i se pl`teasc` contravaloarea acestora.

Ap`rarea pârâtei

Påråta nu a contestat primirea utilajelor, a obiectelorde inventar [i nici obliga]ia sa de a le restitui, dup` cum

nu a contestat nici primirea materiilor prime [i a mate-rialelor. |ntrucåt reclamanta nu [i-a \ndeplinit propriileobliga]ii, påråta a contestat, \n totalitate, preten]ia de ai se restitui bunurile mai sus-men]ionate sau, \n lipsaacestora, preten]ia de achitare a contravalorii acestora.


Analizånd prevederile contractului, sus]inerile p`r-]ilor [i probele aflate la dosar, Tribunalul Arbitral a re-]inut cele ce urmeaz`:

|ntre reclamant` [i påråt` s-a \ncheiat un „contractde cooperare industrial`“ bilingv, avånd ca obiect fabri-carea de c`tre påråt` de produse [i accesorii de industriealimentar`. Pentru demararea activit`]ii, reclamanta seobliga s` pun` la dispozi]ia societ`]ii påråte o sum` ceurma a fi convenit`, pentru acoperirea cheltuielilor deamenajare a localului de produc]ie, precum [i a cheltu-ielilor de func]ionare. Contractul s-a \ncheiat pe o pe-rioad` de 5 ani, \ncepånd cu data punerii \n func]iune aunit`]ii de fabrica]ie specificat`. Produc]ia se realiza cusprijinul societ`]ii reclamante care transmitea toate ele-mentele necesare pentru buna desf`[urare a produc]iei.

|n executarea „contractului de cooperare industri-al`“ reclamanta:

a) a expediat påråtei, \n regim de import temporar,utilaje (mijloace fixe) [i obiecte de inventar, conformfacturii pro forma [i constat`rilor consemnate \n rapor-


Jurispruden]`

tul de expertiz` contabil`. |n raport se men]iona c` aces-te bunuri existau la påråt` conform eviden]elor sale,\ns` avånd regimul de import temporar, conducerea so-ciet`]ii a apreciat c` le poate restitui numai cusuportarea de c`tre reclamant` a cheltuielilor de mani-pulare [i a taxelor vamale;

b) a pl`tit conform facturii pentru acest import tem-porar o garan]ie vamal`;

c) a livrat påråtei, \n vederea prelucr`rii, materiiprime [i materiale consumabile care au fost consumatepar]ial \n produc]ie, r`månånd \n stoc la påråt` o canti-tate, astfel cum rezulta din expertiza contabil`.

|n examinarea preten]iilor, ap`r`rilor [i sus]inerilorp`r]ilor, se are \n vedere voin]a exprimat` \n contractpotrivit c`reia, \n lipsa unor prevederi exprese, urmeaz`s` fie luate \n considerare „principiile generale de drept“recunoscute ca aplicabile dreptului comercial interna-]ional, excluzånd orice alt` lege na]ional`.

|n virtutea principiului autonomiei de voin]` ap`r]ilor [i principiului potrivit c`ruia contractul estesupus legii alese sau dreptului ales prin consens de p`r]i,se re]ine validitatea acestei clauze [i, \n lipsa unor preve-deri contractuale, principiile la care se refer` p`r]ile \nclauza citat` sunt cele care [i-au g`sit codificarea – ceamai larg recunoscut` \n comer]ul interna]ional [i \n arbi-trajul comercial interna]ional – intitulat` „Principiile re-feritoare la contractele de comer] interna]ional“, realizat`de Institutul interna]ional pentru unificarea dreptuluiprivat – UNIDROIT, Roma 1994. |n preambulul aces-tor „Principii“ se prevede aplicabilitatea lor atunci cåndp`r]ile au convenit ca un anumit contract s` fie guvernatde „Principiile generale de drept“, de „lex mercatoria“ saualte formule similare. A[a fiind, aceste „Principii“ vorconstitui „lex contractus“ \n litigiul de fa]`.

I) Examinånd \n acest cadru normativ rela]iile litigi-oase dintre p`r]i, se re]ine \n leg`tur` cu preten]ia avåndca obiect restituirea sau, dup` caz, plata valorii stoculuide materii prime [i materiale consumabile r`mas la på-råt`, c` reclamanta cuantific` valoarea acestui stoc la oanumit` sum`, expertul la o alt` sum`, iar påråta o con-test` \n totalitate, pentru considerentul c` reclamantanu a ]inut o eviden]` contabil` a intr`rilor [i ie[irilor deproduse.

|n raportul de expertiz` contabil` se re]ine c` „docu-mentele de recep]ie a obiectelor de inventar nu poart`nici o semn`tur`, iar eviden]a acestora este prezentatèxtracontabil“. De asemenea, se mai arat` c` „nu s-au\ntocmit note de intrare-recep]ie pentru materiile prime[i materialele preluate din vam`, iar conducerea påråteiconsider` c` eviden]a acestora se ]ine extracontractual“.

Potrivit ap`r`rilor påråtei, reprezentantul societ`]iireclamante, coordona direct procesul de produc]ie,de]inånd [i cheia de depozit. A[a fiind, intr`rile [iie[irile produselor ar fi trebuit operate de c`tre recla-mant`. Aceasta nu a ]inut eviden]a. Listele de stocuri aufost f`cute f`r` o eviden]` clar`, tabelele anexate ladosarul cauzei nu sunt semnate [i nici asumate depåråt`. Transformarea unei materii prime \n produsefinite implic`, \n mod necesar, pierderi care nu sereg`sesc nicìeri. Unele materii prime aveau termen deexpirare foarte scurt, termen care fiind dep`[it [i mate-rialele depreciate, s-a procedat la distrugerea lor prinincinerare. Ne]inåndu-se eviden]e contabile, raportul deexpertiz` este neconcludent, astfel c` nu poate fi luat \nconsiderare.

Tribunalul arbitral re]ine \ns` c` ap`rarea [i sus]ine-rile påråtei sunt lipsite de suport. Nu exist` nici oprevedere contractual` din care s` rezulte c` reclamantaavea obliga]ia de a ]ine eviden]a contabil` a intr`rilor [iie[irilor de produse la påråt`. Este general admis cafiecare dintre partenerii contractuali s`-[i ]in` propria saeviden]` contabil`. Obliga]ia contractual` pe care [i-aasumat-o reclamanta este de a sprijini produc]ia ceurma a fi realizat` de påråt`. Prin urmare, reclamantapunea la dispozi]ia societ`]ii påråte know-how-ul sù \n produc]ie. |n concordan]` cu aceast` prevedere, este [ir`spunsul la interogatoriul pe care \l d` reclamanta \nsensul c` produc]ia „se afla sub directa sa observa]ie,produsele trebuiau f`cute \n modul/calitatea/cantitatea\n care erau comandate“ (r`spuns nr. 1). Punerea la dis-pozi]ie a know-how-ului nu \nseamn` nicidecum]inerea contabilit`]ii påråtei de c`tre societatea recla-mant` care \[i avea sediul principal \n alt` ]ar`.

De altfel, intr`rile de materii prime [i materiale con-sumabile s-au stabilit prin expertiz` pe baz` de docu-mente (facturi etc.) necontestate de påråt`. Numaiie[irile (consumurile) au fost stabilite pe baz` de \nre-gistr`ri extracontabile. |n lipsa unei eviden]e contabile,expertul conchide c` nu putea stabili stocul decåt carezultat al opera]iei matematice dintre materiile prime,materiale intrate [i cele consumate conform documen-ta]iei primite, \n care nu s-a f`cut nici o men]iunedespre pierderile rezultate \n procesul de produc]ie [inici despre pierderile rezultate prin depreciere. |n con-secin]`, nu se poate admite ca påråta s` invoce \nap`rare \nc`lcarea din culp` a propriei sale obliga]ii de a]ine contabilitatea intr`rilor [i ie[irilor de produse.

Påråta mai invoc`, \n contestarea stocului, „procesul-verbal de constatare [i distrugere“ \n care ocomisie format` din salaria]i ai sì consemneaz` ur-


Jurispruden]`

m`toarele: „Avånd \n vedere c` toate produsele dinanex` au expirat [i au f`cut viermi [i fluturi, noi, cei demai sus, am procedat la distrugerea lor prin ardere.Men]ion`m c`, din cauza invaziei cu insecte, påråta aavut pierderi deoarece am fost nevoi]i s` oprim pro-duc]ia timp de o s`pt`mån` pentru a face dezinsec]ie“.

Reclamanta contest` acest proces-verbal ar`tånd,printre altele, c` el a fost exhibat pentru prima oar` abiacu ocazia \ntocmirii r`spunsului expertului contabil laobiec]iunile påråtei, fapt consemnat [i de acesta, f`r` afi fost niciodat` invocat \n coresponden]a [i discu]iiledivergente dintre p`r]i.

Tribunalul arbitral mai constat` c` \n contract nu exist` prevederi referitoare la procedura reclama]iilorprivind calitatea [i/sau lipsurilecantitative [i nici preve-deri privind constatarea deprecierii m`rfurilor.

|n aceast` situa]ie, \n virtutea clauzei contractualeprev`zute \n cap. 4 art. 2, devin aplicabile „Principiile“de la Roma printre care [i principiul potrivit c`ruiap`r]ile sunt legate prin orice uzan]` care, \n comer]ulinterna]ional, este larg recunoscut` [i constant observat`de p`r]i (art. 1.8 alin. (2)). Aplicabilitatea uzan]elor co-merciale este prev`zut` [i de RPA-CAB (art. 57 alin. (1)). Potrivit uzan]elor, o asemenea opera]ie impli-c` p`strarea m`rfii [i \n[tiin]area partenerului despredeprecierea [i necesitatea distrugerii ei, pentru ca, \nconsens, s` se stabileasc` modalitatea de constatare [irezolvare a situa]iei, iar \n lipsa unui acord, opera]ia s`se fac` \ntr-o modalitate opozabil` partenerului, cum arfi participarea unei persoane neutre la efectuarea ei.

A[a fiind, Tribunalul Arbitral consider` c` sus-men]ionatul proces-verbal, \n condi]iile \n care a fost\ntocmit [i invocat, nu este opozabil reclamantei,re]inånd c` valoarea stocului de materii prime [i mate-riale consumabile r`mas la påråt` este cea stabilit` prinexpertiza contabil`. |ntrucåt aceste materii prime [imateriale nu mai exist`, astfel c` restituirea lor \n natur`nu mai este posibil`, påråta urmeaz` a fi obligat` la platasumei re]inute de expert.

II) |n leg`tur` cu preten]ia privind obligarea påråtei laplata garan]iei vamale, achitat` de reclamant`, Tribunalularbitral re]ine c` \n contractul dintre p`r]i nu s-a prev`zutnimic \n leg`tur` cu suportarea acestei sume.

Tribunalul arbitral, re]inånd c` reclamanta a acceptatplata, f`r` nici o rezerv` cu privire la repercutarea ei asu-pra påråtei, respinge aceast` preten]ie ca ne\ntemeiat`.

|n combaterea preten]iilor reclamantei, påråtainvoc` excep]ia de neexecutare a contractului de c`trereclamant` prin faptul c` a refuzat \n mod culpabil s` \[iexecute obliga]ia de plat` a facturilor restante ce au r`-

mas nepl`tite pentru perioada contractual` august 2003– ianuarie 2004, factura reprezentånd contravaloareacheltuielilor de func]ionare pe lunile august, noiembrie,decembrie 2003 [i ianuarie 2004, a cheltuielilor deinstalare, precum [i contravaloarea cheltuielilor de func-]ionare pe lunile februarie [i martie 2004. De asemenea,au r`mas nepl`tite dou` facturi, ambele reprezentåndcontravaloarea unor produse livrate de påråt` societ`]iireclamante. Påråta mai arat` c`, ulterior datei de25.03.2004, p`r]ile nu au mai derulat raporturi con-tractuale, devenind scadent` atåt obliga]ia de restituire autilajelor, cåt [i a stocurilor de materii prime [i materia-le. Or facturile restante la plat` au \n vedere perioadaaugust – decembrie 2003 [i ianuarie – martie 2004,perioad` \n care contractul nu \ncetase [i se afla \n plin`desf`[urare, producånd toate efectele prev`zute de c`trep`r]i. A[a fiind, obliga]ia de plat` a facturilor aferentecheltuielilor de func]ionare a devenit scadent` anteriorobliga]iei de restituire a utilajelor [i obiectelor de inven-tar [i a stocului de materii prime [i materiale. |n con-cluzie – sus]ine påråta –, excep]ia de neexecutare a con-tractului este \ntemeiat` [i refuzul sù de restituire estejustificat, astfel c` ac]iunea arbitral` urmeaz` a firespins` ca ne\ntemeiat`. |n plus, \n spe]` sunt \ntrunitecerin]ele pentru invocarea dreptului de reten]ie al socie-t`]ii påråte asupra bunurilor proprietatea societ`]ii re-clamante pån` la data pl`]ii facturilor restante. Recla-manta sus]ine c` \ntrucåt, \n fapt, contractul a \ncetat,excep]ia neexecut`rii contractului nu mai poate opera.

Examinånd ap`r`rile [i sus]inerile p`r]ilor cu privirela excep]ia neexecut`rii contractului, Tribunalul Arbitralre]ine c` ambele p`r]i consider` c`, din cauza disensiu-nilor ivite \ntre ele, raporturile contractuale au \ncetat\n fapt, \n opinia reclamantei, \nc` din august 2003,cånd negocierile privind eventuala preluare a societ`]iipåråte de c`tre reclamant` au e[uat, iar, \n opiniapåråtei, „ulterior datei de 25.03.2004“.

|ncetarea contractului fiind necontestat`, aceastèxcep]ie devine inoperant`. P`r]ile nu mai sunt \n fazade executare a contractului cånd, \n virtutea principiu-lui execut`rii reciproce [i simultane a contractului sina-lagmatic (\n afar` de stipula]ie contrar`), obliga]ia uneiadintre p`r]i este subordonat` execut`rii obliga]iei co-relative a celeilalte p`r]i, astfel c` oricare dintre ele aredreptul s` refuze executarea obliga]iei sale pån` \n mo-mentul \n care cealalt` parte \[i execut` propria obli-ga]ie. |n prezent, p`r]ile se afl` \n faza ulterioar`\ncet`rii contractului, faz` \n care intervine desocotirea\ntre ele [i, eventual, intervin m`suri reparatorii.

Påråta a formulat o serie de ap`r`ri tinzånd la res-


Jurispruden]`

pingerea ca ne\ntemeiat` a ac]iunii, dar [i contra-preten]ii constånd \n obligarea reclamantei la plata a treifacturi [i \n compensarea judiciar` cu sumele cuvenitereclamantei.

Reclamanta a refuzat plata acestor facturi cu mo-tivarea c`, din moment ce raporturile contractuale au\ncetat \nc` din august 2003, nu mai avea obliga]ia s`pl`teasc` cheltuieli de func]ionare facturate de påråt`pentru lunile august 2003 – martie 2004.

Tribunalul arbitral re]ine c` preten]iile påråtei fa]` dereclamant`, fiind contestate, nu pot fi examinate [i luate\n considerare \n cadrul litigiului de fa]`, \ntrucåt pårå-ta nu a f`cut cerere reconven]ional`, a[a cum prevedeart. 43 din RPA-CAB.

Pentru acela[i motiv, Tribunalul arbitral nu va exa-mina [i nu va lua \n considerare condi]ionarea de c`trepåråt` a restituirii utilajelor [i obiectelor de inventar deplata de c`tre reclamant` a cheltuielilor de returnareaferente.

|ntrucåt, \n cadrul acestui litigiu, påråta nu are cali-tatea de creditor al reclamantei, ea nu poate exercita undrept de reten]ie asupra utilajelor [i obiectelor de inven-tar care urmeaz` a fi restituite reclamantei.

Påråta arat` c` reclamanta nu i-a pl`tit dou` facturi.

Reclamanta arat` c` nu a pl`tit cele dou` facturi„deoarece exista o \nc`rcare evident` a pre]urilor (de 2

pån` la 4 ori pre]ul ini]ial)“. |n cadrul litigiului, recla-manta a fost \ns` de acord ca valoarea celor dou` facturis` fie dedus` din sumele ce i se cuvin.

Tribunalul Arbitral, luånd \n considerare acest acord,urmeaz` a deduce suma reclamat` din sumele cuvenitereclamantei. Se are \n vedere c` påråta a invocat platacelor dou` facturi, pe cale de ap`rare de fond tinzånd lareducerea preten]iilor reclamantei, astfel c` nu era nece-sar` o cerere reconven]ional`.

Pentru considerentele expuse, ac]iunea urmeaz` a fiadmis` \n parte, [i anume, \n sensul c` påråta va fi obli-gat` s` restituie reclamantei, \n termen de cel mult treiluni de la data comunic`rii prezentei hot`råri, utilajele[i obiectele de inventar, identificate [i prin anexa 3 laraportul de expertiz`.

|n cazul \n care utilajele [i obiectele de inventar nuvor fi restituite \n totalitate \n termenul mai susprev`zut, påråta va fi obligat` s` pl`teasc` reclamanteicontravaloarea lor, iar \n caz de restituire par]ial`, s`pl`teasc` valoarea utilajelor [i obiectelor de inventarcare nu vor fi restituite.

Preten]ia privind plata garan]iei vamale se respingeca ne\ntemeiat`.

Preten]ia referitoare la restituirea sau, dup` caz, laplata materiilor prime [i materiale consumabile, seadmite \n parte, påråta fiind obligat` s` pl`teasc` recla-mantei suma re]inut` prin raportul de expertiz`.

Penalit`]iClauz` penal` – Condi]ii de aplicare convenite de p`r]ile contractante – Inten]ie comun`

Lipsa unei men]iuni exprese cu privire la aplicareaprevederilor clauzei penale ulterior semn`rii conven]iei de\ncetare a raporturilor contractuale nu constituie unimpediment al acord`rii unor sume de bani cu titlu depenalit`]i. Principiul interpret`rii contractului, \n spe]`, aclauzei penale, potrivit inten]iei comune a p`r]ilor, estestabilit de dispozi]iile art. 977 C. civ.



Prin cererea de arbitrare \nregistrat` la Camera de Co-mer] [i Industrie a Romåniei, o firm` din USA a chemat \n

judecat` o societate comercial` din Romånia, \n vedereaoblig`rii acesteia la plata contravalorii presta]iilor, a pe-nalit`]ilor stabilite prin contract, calculate de la data la careplata a devenit scadent` [i pån` la data depunerii cererii dearbitrare, precum [i la plata cheltuielilor de judecat`.

Motivele ac]iunii

|n motivarea cererii de arbitrare, reclamanta a invo-cat prevederile din contractul de prest`ri servicii \n bazac`ruia a prestat pentru påråt` o serie de servicii de re-condi]ionare a unor utilaje. Potrivit procedurii de lucrustabilite, cele dou` p`r]i contractante semnau procese-verbale lunare privind lucr`rile de repara]ii efectuate, iar


Jurispruden]`

reclamanta emitea facturile c`tre påråt` \n vedereapl`]ii. Påråta a primit [i a acceptat plata facturilor ce for-meaz` obiectul litigiului, dar nu le-a achitat. |ncepåndcu anul 2003, societatea påråt` a fost privatizat`. Noulac]ionar a hot`råt \ncetarea rela]iei contractuale cureclamanta. |n aceste condi]ii, p`r]ile au convenit s` cla-rifice toate raporturile dintre ele pe cale amiabil`, sem-nånd un acord bilateral. Potrivit acestui acord, p`r]ileau stabilit ca, \n afar` contravalorii presta]iilor restante,nici una din ele s` nu aib` \mpotriva celeilalte nici unfel de preten]ii. Situa]ia facturilor restante a fost cuprin-s` \n anexa la acord. Reclamanta a ar`tat c`, dup` sem-narea acordului, påråta a efectuat 3 pl`]i, la diferiteintervale, din cele 6 care au fost stabilite, dup` care, f`r`nici o explica]ie, a \ncetat s` mai execute acordul.

|n dovedirea preten]iilor sale, reclamanta a depus ladosar, \n copie, documentele la care s-a referit \n moti-varea ac]iunii.

Ap`rarea påråtei

Påråta a recunoscut prin \ntåmpinare c` datoreaz`contravaloarea presta]iilor din cele trei facturi neachi-tate, dar a invocat existen]a unor motive apreciate caobiective care au \mpiedicat efectuarea pl`]ilor.

|n ceea ce prive[te plata penalit`]ilor, påråta a apreci-at c` nu le datoreaz` decåt \ncepånd cu luna septembrie2003, dat` la care debitul a devenit scadent prin sem-narea conven]iei de \ncetare a contractului. Deoarecefacturile nu aveau data emiterii, element esen]ial pentrucalculul datei scaden]ei, p`r]ile de comun acord au sta-bilit data scaden]ei debitului. Påråta a depus la dosar uncalcul al penalit`]ilor percepute de la finele lunii august2004, pentru 139 de zile de \ntårziere, recunoscånd c`datoreaz` [i penalit`]i de \ntårziere anterioare.


Examinarea probelor administrate de p`r]i, Tribu-nalul Arbitral a re]inut cele ce urmeaz`:

Reclamanta [i påråta au \ncheiat \n anul 1997, uncontract de prest`ri servicii pentru recondi]ionarea unorutilaje, modificat prin anexa din iunie 2000 [i prelungitpån` la finele anului 2004 printr-un act adi]ional. |ntemeiul acestui contract, reclamanta a prestat påråteiservicii [i a emis facturi pentru plata acestora pe care\ns` påråta nu le-a achitat.

La finele lunii august 2003, p`r]ile s-au \ntålnit pen-tru a \nceta raporturile comerciale dintre ele [i pentru asolu]iona pe cale amiabil` plata facturilor neachitate de

c`tre påråt`. |n acest sens, p`r]ile au \ncheiat la finelelunii august 2003 o conven]ie de \ncetare a contractuluide prest`ri servicii. |n baza acestei conven]ii, påråta arecunoscut obliga]ia de plat` \n urm`toarele condi]ii:

– debitul se va achita \n [ase tran[e, respectiv primeletrei tran[e \n 2003, iar ultimele trei tran[e \n 2004,plata efectuåndu-se \n ultima zi a lunii;

– neplata unei tran[e la termenul prev`zut atragedup` sine scaden]a tuturor ratelor nepl`tite, recla-manta fiind \n drept s` cear` executarea \ntregiisume datorate devenit` scadent`;

– p`r]ile mai stabilesc c` nu mai au nici o preten]ieuna \mpotriva celeilalte, decurgånd din contract,cu excep]ia obliga]iilor prev`zute \n conven]ia de\ncetare a contractului de prest`ri servicii.

Ulterior semn`rii conven]iei de \ncetare, påråta apl`tit numai trei tran[e [i a dep`[it termenele prev`zutepentru plata celorlalte trei.

Fa]` de termenii foarte preci[i ai conven]iei de\ncetare [i, \n raport de prevederile art. 969 [i 1073 Codcivil, Tribunalul Arbitral a re]inut cererea reclamantei ca\ntemeiat` pentru plata contravalorii presta]iilor.

|n ceea ce prive[te cererea de obligare la plata penali-t`]ilor de \ntårziere fundamentat` pe art. VII pct. 1 dincontract, potrivit c`ruia p`r]ile datoreaz` pentrune\ndeplinirea obliga]iilor, condi]iilor [i termenelorprev`zute sau pentru \ntårzierea pl`]ilor privind pres-ta]iile efectuate penalit`]i de 0,02% pe fiecare zi de\ntårziere, calculate la valoarea obliga]iilor neexecutate,Tribunalul Arbitral, \n examinarea pozi]iei p`r]ilor, aavut \n vedere cele ce urmeaz`:

– prevederile conven]iei de \ncetare \n baza c`reiap`r]ile au recunoscut un anumit nivel al datoriei princi-pale [i au stabilit modalitatea de plat` a acesteia;

– sanc]iunea privind dec`derea din termenele deplat`, potrivit c`reia datoria principal` devenea imediatscadent` pentru \ntreaga sum` nepl`tit`, cåt [i faptul c`la finele lunii august nu mai exista nici o alt` preten]ie\ntre p`r]i, decurgånd din contract, cu excep]ia datorieiprincipale. |n consecin]`, voin]a p`r]ilor exprimat` \nconven]ia de \ncetare a fost ca påråta s` nu pl`teasc` altesume decåt datoria principal`, inclusiv penalit`]i de\ntårziere. Cu toate c` potrivit sus]inerii reclamantei,penalit`]ile se calculau de la data scaden]ei fiec`rei fac-turi, scaden]` care potrivit clauzei penale din contract se\mplinea la 30 de zile de la data facturii [i pån` la finelelunii august 2003, pe de o parte, iar conven]ia de\ncetare nu precizeaz` in terminis c` prevederile art. VII1 din contract (clauza penal`) se vor aplica [i dup` finelelunii august 2003 pån` la achitarea integral` a debitu-


Jurispruden]`

lui, pe de alt` parte, tribunalul a constatat, pe baza po-zi]iei p`r]ilor exprimate pe parcursul litigiului, c` in-ten]ia comun` a p`r]ilor contractante a fost s` se apliceprevederile clauzei penale [i dup` semnarea conven]ieide \ncetare, \n caz de plat` cu \ntårziere a sumelor dato-rate conform acestei conven]ii.

|n consecin]`, \n temeiul prevederilor art. 977 Codcivil, potrivit c`rora interpretarea contractelor se facedup` inten]ia comun` a p`r]ilor contractante, iar nudup` sensul literal al termenilor, \n temeiul art. 1066 [i1069 Cod civil privitoare la clauza penal`, tribunalul aobligat påråta la plata penalit`]ilor de \ntårziere calcu-

late de la 29.08.2003 [i pån` la data formul`rii cereriide arbitrare. |n ceea ce prive[te calculul penalit`]ilor, tri-bunalul constat` necontestat de c`tre reclamant` calcu-lul efectuat de påråt`.

|n esen]`, påråta recunoa[te \ns` aplicabilitateaclauzei penale \nscris` \n art. VII pct. 1 din contract, darnumai \n condi]iile \n care a fost precizat` prin con-ven]ia de \ncetare a contractului de prest`ri servicii.Penalit`]ile solicitate de la data introducerii cererii dearbitrare, \n procente f`r` a fi cuantificate, nu s-au ana-lizat \n cadrul dezbaterilor datorit` neefectu`rii pl`]ii dec`tre reclamant` a taxei de arbitraj aferente.

Penalit`]iInadmisibilitatea cumulului penalit`]ilor cu daunele cominatorii – Consecin]e

Potrivit art. 1075 C. civil, orice obliga]ie de a face saude a nu face se schimb` \n dezdùn`ri, \n caz de neexecu-tare din partea debitorului. Dac` p`r]ile au stabilit anti-cipat dimensiunea acestei dezdùn`ri, nu exist` nici unimpediment \n admiterea cap`tului de cerere referitor laplata penalit`]ilor.

A cumula plata penalit`]ilor cu plata unei sume debani cu titlu de daune cominatorii este inadmisibil, \ntru-cåt ar \nsemna s` opereze o modificare a contractului, \nsensul adùg`rii unui al doilea mijloc de constrångere pen-tru executarea obliga]iei, pe de o parte, s` se aduc` \ndiscu]ie \ntinderea prejudiciului pe care p`r]ile deja l-auevaluat la \ncheierea contractului, pe de alt` parte.



Reclamanta, o persoan` de drept public, a chemat \njudecat` o societate cu r`spundere limitat`, ambele persoanejuridice romåne, pentru a fi obligat` la plata de penalit`]ipentru nerealizarea angajamentului investi]ional [i la efectu-area volumului de investi]ii, cu pl`]i de daune cominatorii,de 1.000.000 lei/zi pån` la efectuarea investi]iilor.

Motivele cererii

Prin contractul de vånzare-cump`rare \ncheiat \nanul 1997, reclamanta a våndut påråtei ac]iuni din va-

loarea capitalului social subscris la o societate comer-cial` pe ac]iuni din Dobrogea. Påråta se obliga, pe lång`plata pre]ului ac]iunilor, s` efectueze, \n vederea eficien-tiz`rii societ`]ii, investi]ii de cåteva sute de miliarde\ntr-o perioad` de 4 ani.

Påråta a efectuat \n perioada 1998-2001 investi]ii \npropor]ie de 18% din valoarea contractat`. P`r]ile auprev`zut \n contract posibilitatea acord`rii unor sumede bani cu titlu de daune (penalit`]i de 30% pe an la va-loarea sumei neinvestite). Reclamanta, v`zånd c` påråtanu [i-a \ndeplinit obliga]iile asumate, a solicitat ca pårå-ta s` fie obligat` la plata daunelor.

Ap`rarea pârâtei

|n ap`rare, påråta invoc` apari]ia unor cauze impre-vizibile [i de ne\nl`turat – embargoul asupra Iugoslaviei– care au afectat grav transportul pe Dun`re [i care i-auinfluen]at activitatea economic`. |n aceste condi]ii,investi]iile stabilite cu ocazia \ncheierii contractului numai ap`reau ca ra]ionale [i, drept urmare, s-a ini]iatrediscutarea [i ree[alonarea programului investi]ional,care s-a agreat tacit numai de c`tre reclamant`.

Påråta, la råndul sù, cheam` \n judecat` pe recla-mant` printr-o cerere reconven]ional` prin care solicitòbligarea reclamantei la \ncheierea unui act adi]ionalprivind adaptarea contractului la noile condi]ii impusede embargo care s` permit` ra]ionalizarea [i recuperareasumelor investite.


Jurispruden]`


Analizånd probele aflate la dosar [i sus]inerilep`r]ilor, Tribunalul Arbitral re]ine c` \ntre p`r]i a inter-venit contractul de vånzare-cump`rare de ac]iuni princare reclamanta a våndut påråtei ac]iuni reprezentånd40% din capitalul social al unei societ`]i dobrogene.Prin acest contract, printre altele, påråta s-a obligat s`fac`, investi]ii \ntr-o perioad` de 4 ani \n vederea efici-entiz`rii societ`]ii, conform e[alon`rii din anexa 1 lacontract. De[i recunoa[te neefectuarea investi]iilor \npropor]ie de 80%, påråta nu este de acord cu plata pe-nalit`]ilor de 30% din valoarea sumei neinvestite, ceruteprin ac]iunea principal`, pe motiv c`, ulterior \ncheieriicontractului, au intervenit \mprejur`ri imprevizibile [ide ne\nl`turat (embargoul asupra fostei Iugoslavii, nouastrategie privind economia Romåniei etc.) care au afec-tat echilibrul contractual, ceea ce impune o altè[alonare a investi]iilor respective.

Ap`rarea formulat` de påråt` ridic` dou` \ntreb`ri,una de principiu, privind admisibilitatea teoriei impre-viziunii \n dreptul comercial romån, mai ales dac` p`r-]ile nu au convenit nimic \n aceast` privin]` [i, a doua,\n cazul \n care se r`spunde afirmativ la prima ches-tiune, dac` sunt \ntrunite condi]iile pentru ca teoriaimpreviziunii s`-[i g`seasc` aplica]ie \n spe]`.

|n leg`tur` cu prima chestiune, este de re]inut c` teo-ria impreviziunii \ndrept`]e[te p`r]ile la un contract delung` durat` s`-i cear` readaptarea (reamenajarea) dac`circumstan]ele ini]iale, \n considerarea c`rora s-a \nche-iat contractul \ntr-o anume configura]ie, i-au perturbatatåt de grav echilibrul \ncåt una din p`r]i, de[i ar puteas`-[i execute obliga]iile asumate, executarea ar deveniexcesiv de oneroas`.

Dreptul romånesc, spre deosebire de alte sisteme dedrept, nu a consacrat legislativ o asemenea posibilitate.Doctrina [i practica judiciar` (inclusiv arbitral`), maiales \n ultimi 15 ani, dimpotriv`, sunt favorabileaplic`rii acestei solu]ii de reechilibrare a contractului,inclusiv \n situa]ia \n care p`r]ile contractante nu auconvenit \n acest sens, ca \n spe]` (art. 13 alin. (4) dincontract, invocat de påråt`, nu consacr` posibilitateareamenaj`rii contractului \n caz de schimbare grav` acircumstan]elor, ci doar posibilitatea de principiu de amodifica contractul, ceea ce era oricum posibil, prinacordul p`r]ilor, indiferent de existen]a sau nu a uneiasemenea clauze).

|n consecin]`, se re]ine c` teoria impreviziunii \[ipoate g`si aplica]ie, de principiu, dac` sunt \ntrunite,\n spe]`, condi]iile de aplicare.

|n ceea ce prive[te cea de a doua chestiune – dac`sunt \ntrunite condi]iile pentru aplicarea teoriei impre-viziunii – sunt de re]inut urm`toarele:

Abstrac]ie f`cånd de faptul c` din contract – [i nicidin alte dovezi adiacente – nu rezult` c` p`r]ile la\ncheierea contractului au avut \n vedere o anumeevolu]ie a industriei na]ionale [i o anume conjunctur`privind materia prim`, dar trebuie ]inut seama c` p`r]iledin spe]` au \ncheiat un contract de vånzare-cump`rarede ac]iuni, opera]iune cu evident scop speculativ. Nu se[tie – [i nici p`r]ile nu au ar`tat [i dovedit – ce a urm`ritreclamanta prin vånzarea ac]iunilor (exceptånd ideeaprivatiz`rii) [i nici påråta prin cump`rare. Transmitereadreptului de proprietate asupra ac]iunilor a operat lamomentul pl`]ii sumei calificate pre]. Deci, la primavedere, obiectul contractului – marfa (ac]iunile) [i pre-]ul – a fost predat [i, din acest punct de vedere, nici nuar trebui s` mai poat` fi pus` \n discu]ie impreviziunea.

Desigur, [i ca o obliga]ie accesorie, påråta s-a obligats` fac` investi]ii timp de patru ani, \n valoarea [ie[alonarea ar`tate de anexa la contract. Este o obliga]iece urma a fi executat` fa]` de un ter] (societate comer-cial` dobrogean`), \n vederea dezvolt`rii activit`]iirespectivei societ`]i, privatizate prin contractul dinspe]`. Dar obliga]ia de a efectua o investi]ie are o anumeautonomie, dar aceast` autonomie \i permite s` pun` \ndiscu]ie teoria impreviziunii? Mai \ntåi, reamintim c` la\ncheierea contractului nu s-a dovedit c` p`r]ile ar fiavut \n vedere situa]ia industriei romåne[ti la acelmoment sau ulterior. Dar mergånd pe ra]ionamentulpåråtei, sunt de observat [i unele neconcordan]e calen-daristice. Astfel, investi]ia trebuia f`cut` de påråt` pån`\n 2001, iar strategia privind industria acelui domeniueste din 2002. Cum putea s` influen]eze respectivastrategie (din 2002) efectuarea unor investi]ii \ntr-operioad` anterioar` anului 2001? Iar cåt prive[tepartenerii strìni, påråta nu a dovedit c` a avut rela]iicontractuale cu ace[tia [i c` acestea s-ar fi diminuat dincauza unor evenimente imprevizibile [i grave. Pe de alt`parte, la licita]ie, påråta a ar`tat c`-[i va dezvolta rela]iilecomerciale spre Europa Central`, dar [i spre Est, deunde concluzia c` spre aceast` zon` geografic` priveapåråta la \ncheierea contractului. Echilibrul contractuals-a stabilit \ntre valoarea presta]iei reclamantei(ac]iunile) [i valoarea presta]iei påråtei (pre]ul ac]iunilorplus valoarea investi]iei, valoare care \n fond reprezintò parte din pre]ul afacerii). Din acest punct de vedere,indiferent cum a evoluat conjunctura \n orice ramur` aindustriei – [i s-a ar`tat c` nu a evoluat \n sensul ar`tatde påråt`, f`r` a ]ine seama [i de evolu]ia din Est – echi-


Jurispruden]`

librul contractual nu s-a degradat, pentru c` valoareapresta]iei reclamantei ce poate fi pus` \n discu]ie nupoate fi decåt cea de la data execut`rii ei [i c` nu s-adiminuat (nici nu s-a afirmat m`car aceasta), \n timp cepåråta, care trebuia s` echilibreze presta]ia reclamantei,a pl`tit suma declarat` pre] f`r` a fi f`cut [i investi]ia,care \n realitate reprezint` o parte din pre] (folosit \nalt` parte, la dorin]a expres` a reclamantei vånz`toare, launitatea privatizat`).

Fa]` de cele de mai sus, nu se poate vorbi despre ostricare a echilibrului contractual, care s` pun` \n discu-]ie teoria impreviziunii, astfel c` aceast` ap`rare a pårå-tei urmeaz` s` fie \nl`turat`.

Sus]inerea påråtei c` nu datoreaz` penalit`]i, cåt`vreme reclamanta nu este beneficiara acestora, nu poatefi re]inut`, \ntrucåt \n]elegerea contractual` este \n acestsens [i nu este nici un obstacol juridic ca påråta, care nu[i-a onorat obliga]ia de a investi la societatea ter]`, a[acum s-a \n]eles cu reclamanta, s` pl`teasc` reclamanteipenalit`]ile pe care de asemenea le-a convenit cu recla-manta (art. 4 alin. penultim din contract), indiferentcare va fi destina]ia final` a acestor penalit`]i, deci chiardac` acestea vor fi virate \n final beneficiarului inves-ti]iei). Drept urmare, påråta va fi obligat` la platapenalit`]ilor aferente sumei neinvestite.

Påråta sus]ine \ns` c` a pl`tit reclamantei penalit`]i.Cu ordinul de plat`, påråta a f`cut dovada c` a pl`titaceast` sum` cu titlu de „investi]ii“, sum` pe care socie-tatea ter]` confirm` c` a \ncasat-o. Reclamanta nurecunoa[te \ns` aceast` plat` cu titlu de investi]ii, deoa-rece påråta nu a \ndeplinit obliga]iile prev`zute de art. 7.6.2 din contract (anexa 2 la contract). |ntr-adev`r,conform art. 7.6.2 din contract, pentru ca plata s` fievalabil`, ea trebuia \nso]it` de dovada \ndeplinirii celor11 condi]ii impuse de anexa 2 la contract (copia bi-lan]ului contabil [i anexele prev`zute de MinisterulFinan]elor, descrierea investi]iei f`cute, copia docu-mentelor cerute de Registrul Comer]ului pentru \nre-gistrarea major`rii capitalului etc.), acte pe care påråtanu le-a depus odat` cu efectuarea pl`]ii.

Din aceast` cauz`, imputa]ia pl`]ii f`cute de påråtadebitoare prin ordinul de plat` (conform art. 1110 Codcivil) nu a fost luat` \n seam` de reclamant` [i, probabildin cauza acestui refuz al reclamantei de a considerasuma respectiv` investi]ie, påråta a schimbat destina]ia

ei – a[a cum rezult` din \ntåmpinare – considerånd-opl`tit` \n contul penalit`]ilor pe care le datoreaz` pen-tru neefectuarea investi]iilor la care s-a obligat. Nouadestina]ie dat` de påråta debitoare acestei sume nu amai constituit motiv pentru a fi refuzat` de c`tre recla-mant` creditoare. Ca atare, se re]ine c` plata a fost binef`cut`, cu titlu de penalit`]i, avånd drept consecin]òbligarea påråtei numai la plata diferen]ei, reprezentåndpenalit`]i neachitate.

Cåt prive[te obligarea påråtei la efectuarea investi-]iilor restante, precum [i la plata de daune cominatorii\n cuantum de 1 milion/zi de \ntårziere, este de re]inut,mai \ntåi, c` obliga]ia påråtei de a efectua investi]ia \ndiscu]ie rezult` din contract – care este legea p`r]ilorconform art. 969 Cod civil –, iar a obliga din nou pårå-ta s` efectueze investi]iile, respectiv de a-[i executaaceast` obliga]ie contractual`, nu ar aduce nici un plusla leg`tura contractual` dintre p`r]i. De altfel, neexecu-tarea unei obliga]ii de a face se transform` \n dezdù-n`ri, conform art. 1075 Cod civil, iar p`r]ile au [i con-venit dimensiunea acestei dezdùn`ri (previzibile la \n-cheierea contractului) prin penalitatea de 30% pe an pecare au convenit-o ([i la plata c`reia påråta a fost obli-gat`).

A adùga o sum` de bani cu titlu de daune comina-torii de 1 milion/zi \ntårziere la penalitatea convenit` \ncaz de neexecutare ar \nsemna s` modific`m contractul,\n sensul adùg`rii unui al doilea mijloc de constrångerepentru executarea obliga]iei de a investi (clauza penalèste [i un mijloc de constrångere) [i s` punem \n dis-cu]ie, printr-o posibil` majorare, \ntinderea prejudiciu-lui pe care p`r]ile deja le-a evaluat la \ncheierea contrac-tului [i l-au considerat suficient (prin stabilirea aceleipenalit`]i de 30%). |n consecin]`, urmeaz` ca aceast`preten]ie s` fie respins`.

|n ceea ce prive[te ac]iunea reconven]ional` – pentruobligarea reclamantei la completarea (adaptarea) con-tractului cu un act adi]ional \n conformitate cu noile\mprejur`ri care au modificat echilibrul contractual –este de re]inut c`, a[a cum s-a ar`tat mai sus, nu sunt\ntrunite condi]iile care s` atrag` reamenajarea contrac-tului \n conformitate cu teoria impreviziunii. Ca atare,ac]iunea reconven]ional` formulat` \n acest sens se res-pinge ca ne\ntemeiat`.


Jurispruden]`

Contract de arend`Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor – Consecin]e

Aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei, inten]ia,voin]a p`r]ilor de a se asocia („affectio societatis“) consti-tuie elementele esen]iale ale asocia]iei \n participa]iune.Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` specificùnei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [ipierderi) nu poate s` determine o astfel de calificare a res-pectivului contract, cu toate obliga]iile particulare acestu-ia, inclusiv aceea de a da socoteal` cu privire la beneficii [ipierderi sau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat`de o desocotire referitoare la beneficii.

P`r]ile contractante vor participa la rezultatul opera-]iunii, fie profit sau pierdere, \n propor]ie egal` de 50%fiecare, dac` s-a stipulat expres \n acest sens.

Prejudiciul este cert dac` rezult` din hot`råri arbitrale\n curs de executare.

Lipsa calit`]ii de debitori solidari a p`r]ilor litigante\ndrept`]e[te Tribunalul Arbitral s` califice ac]iunea intro-dus` ca o ac]iune \n desp`gubiri, nu ca o ac]iune \n regres.



Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni,ambele cu sediul \n Bucure[ti.

Reclamanta pretinde daune de 50% din pre]ul dedepozitare a m`rfii [i 50% din dobånda acestei sume pecare a fost obligat` s` le pl`teasc` \n baza unei sentin]earbitrale.

Motivele cererii

Reclamanta a \ncheiat cu påråta un contract de a-rend` avånd ca obiect exploatarea unui teren cu des-tina]ie agricol`. Terenul a fost predat \n luna septem-brie, cu o dep`[ire substan]ial` a termenului de 30 dezile calculat de la data \ncheierii contractului.

Din cauza \ntårzierii pred`rii terenului, reclamanta afost pus` \n imposibilitate de a utiliza s`mån]a certifi-cat` [i de a face asigurarea culturilor. |n anul agricol2002-2003, reclamanta a avut calamitate 100% la toateculturile \ns`mån]ate, calamitate declarat` prin Ho-

t`rårea Guvernului Romåniei. Ulterior pred`rii terenu-lui, suprafa]a a fost diminuat` prin retroced`ri. Facturileemise de påråt` au avut \n vedere o suprafa]` mai maredecåt cea de]inut` \n concret de reclamant`. Recla-manta a notificat påråtei atåt calamitarea culturilor, cåt[i neconcordan]a suprafe]elor facturate pentru a realizao \n]elegere. |ncercarea de conciliere a r`mas f`r` re-zultat. Deoarece påråta nu s-a adresat Cur]ii de Arbitrajpentru solu]ionarea litigiului privind plata arendei,reclamanta a formulat prezenta ac]iune \n constatare \nconformitate cu dispozi]iile art. 111 C. proc. civ.

Ap`rarea pârâtei

Påråta consider` gre[it fundamentat` cererea de arbi-traj prin raportare la dispozi]iile art. 111 C. proc. civ.,\ntrucåt ac]iunea \n constatare are caracter subsidiar [ivizeaz` constatarea existen]ei sau inexisten]ei unuidrept, iar nu constatarea unei situa]ii de fapt ori a unuifapt juridic, cum solicit` reclamanta. Cu privire la fon-dul cauzei, påråta arat` c` terenul nu a fost predat latermen din cauza unor motive obiective. Mai arat` c`reclamanta nu poate invoca drept for]` major` calami-tarea culturilor, deoarece avea obliga]ia s` asigure cul-turile, conform art. 4.2.4 din contract, iar desp`gubiriles` fie cesionate påråtei. Invocarea H.G. nu poate fi re]i-nut`, deoarece reclamanta nu a asigurat culturile \ncauz`.

|n sfår[it, påråta mai arat` c` facturile au fost emisecu luarea \n considerare a clauzelor contractului [i aactelor de predare-primire a terenului.


Tribunalul Arbitral, analizånd probele [i sus]inerilep`r]ilor \n litigiu re]ine ca \ntemeiat`, \n parte, cerereade arbitrare [i, \n consecin]`, constat` inexisten]a drep-tul de crean]` al påråtei la plata de penalit`]i, respingecererea de a constata inexisten]a dreptului de crean]` alpåråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iilor reclamanteila plata arendei [i a penalit`]ilor aferente \n baza urm`-toarelor considerente.


Jurispruden]`

Obiectul contractului prive[te transmiterea dreptu-lui [i a obliga]iei de exploatare a unui teren agricol cuurm`toarele categorii de folosin]`: teren arabil, p`[uni [ivii. |n contract s-a prev`zut predarea terenului \n ter-men de 30 de zile de la data semn`rii contractului.Printr-un act adi]ional \ncheiat ulterior, s-a convenitreducerea suprafe]ei de teren arabil.

P`r]ile au convenit ca arenda[ul (reclamanta) s`pl`teasc` arendatorului (påråta) arenda \n lei. Pentruplata cu \ntårziere a arendei, arendatorul este \ndrept`]its` perceap` arenda[ului penalit`]i \n conformitate cuprevederile legisla]iei \n vigoare (art. 6.4 din contract).Neplata arendei \n termen de 30 de zile, calculate \ncepånd cu prima zi lucr`-toare ce urmeaz` datei sca-den]ei stabilite la art. 6.3 sau orice alte nerespect`ri alelegii sau ale clauzelor prezentului contract de c`tre aren-da[ dau dreptul arendatorului s` rezilieze contractul dearend`, din culpa exclusiv` a arenda[ului, unilateral,oricånd, f`r` nici o alt` formalitate prealabil` ori punere\n \ntårziere a acestuia [i s` execute integral garan]ia debun` execu]ie (art. 6.5 din contract).

Reclamanta aduce la cuno[tin]` påråtei c` din cauza\ntårzierii \n predarea terenului, reclamanta nu a maiputut realiza preg`tirea terenului pentru \ns`mån]`ri \ntoamna anului 2002, motiv pentru care culturile auintrat \n iarn` slab dezvoltate [i, din cauza vitregiiloriernii [i apoi a secetei, culturile au fost calamitate \npropor]ie de 100% (374 ha – orzoaic` [i 731 ha gråu).Reclamanta mai arat` c` nu poate onora factura datorit`nerealiz`rii produc]iei la culturile pe terenul arendat.

Totodat`, reclamanta apreciaz` penalit`]ile ca nejus-tificate, fiind de p`rere c` trebuie procedat la revizuireaacestor sume \n func]ie de urm`toarele elemente:

– debitele solicitate nu corespund sumelor facturate;– sumele facturate includ [i suprafe]ele de teren care

nu se mai aflau \n arenda reclamantei la data factur`rii;– calamit`]ile totale survenite la culturile de pe

terenul arendat exonereaz`, \n parte, reclamanta de laplata sumelor facturate.

|n concluzie, \n temeiul art. 9.2 din contract, recla-manta solicit` påråtei renegocierea arendei care a fostfacturat` de acesta. Drep urmare, påråta invit` la sediulsù pe reclamant` \n vederea efectu`rii unui punctaj.|ncercarea de efectuare a unui procentaj [i conciliere aur`mas f`r` rezultat.

1) Cu privire la admisibilitatea ac]iunii \n constatarePotrivit art. 111 C. proc. civ., partea care are interes

poate s` fac` cerere pentru constatarea existen]ei sauinexisten]ei unui drept. Cererea nu poate fi primit` dac`

partea poate cere realizarea dreptului.Prin cererea sa, reclamanta solicit` constatarea inexis-

ten]ei dreptului de crean]` al påråtei privind arenda, res-pectiv inexisten]a obliga]iei reclamantei de a pl`ti aren-da, iar nu constatarea unei situa]ii de fapt (for]a ma-jor`). |mprejurarea pe care o invoc` reclamanta \n sus-]inerea cererii sale (calamitatea culturilor) a fost consta-tat` prin actele organelor competente (procesele-verbale[i hot`rårile guvernului). Reclamanta solicit` ca, \n bazaacestor acte, s` se constate inexisten]a dreptului de asolicita plata arendei [i, \n consecin]`, a obliga]iei pri-vind plata arendei.

Reclamanta a formulat ac]iunea \n constatare \m-potriva påråtei, deoarece nu avea posibilitatea exercit`riiac]iunii \n realizare. Cu toate c` påråta cuno[tea c` re-clamanta a refuzat plata facturilor, precum [i motivelerefuzului, påråta nu a intentat ac]iune \mpotriva recla-mantei pentru plata arendei. |n consecin]`, reclamantaa fost lipsit` de posibilitatea de a formula ap`r`rile nece-sare pentru respingerea preten]iilor påråtei. |n sfår[it,reclamanta avea interes \n formularea cererii \n con-statare. Pasivitatea påråtei privind introducerea uneiac]iuni \mpotriva reclamantei a avut drept rezultat emi-terea \n continuare de c`tre påråt` a unor facturi pentruplata arendei [i a penalit`]ilor de \ntårziere. |n plus,fiind considerat` debitoare fa]` de påråt`, reclamantanu a mai putut participa la licita]ii, programe de sub-ven]ionare \n domeniul agricol.

Fa]` de cele ar`tate, ap`rarea påråtei privind inad-misibilitatea ac]iunii \n constatare se respinge.

2) Cererile reclamantei a) S` se constate inexisten]a dreptului de crean]` al

påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei laplata sumelor reprezentånd arenda, imputate de påråt`\n baza contractului de arendare, \ntrucåt au intervenitcazuri de for]` major` ce au afectat \n propor]ie de100% culturile \ns`mån]ate pe suprafe]ele arendate.

Art. 9.1 din contractul de arendare prevede: „Niciuna dintre p`r]ile contractante nu r`spunde pentruneexecutarea la termen sau/[i de executarea \n modnecorespunz`tor – total sau par]ial – a oric`rei obliga]iicare \i revine \n baza prezentului contract „dac` neexe-cutarea sau executarea necorespunz`toare a obliga]ieirespective a fost cauzat` de for]` major`, a[a cum estedefinitiv` de lege“.

Prin procesele-verbale de constatare [i evaluare apagubelor \ncheiate \n condi]iile Legii nr. 381/2002 [iNormele metodologice de aplicare, s-a re]inut calami-tatea culturilor \ns`mån]ate de reclamant` pe terenurile


Jurispruden]`

arendate \n propor]ie de 100%. Hot`råri ale Gu-vernului au declarat calamitate total` pentru jude]ul \ncare se aflau amplasate terenurile, pentru culturile agri-cole din iarna 2002-2003. Calamit`]ile care au afectatculturile \ndeplinesc condi]iile for]ei majore [i, \n con-secin]`, exonereaz` de r`spundere reclamanta privindplata arendei.

Plata arendei nu poate fi disociat` de ob]inerea pro-duselor agricole de pe terenurile arendate. A[a se explic`termenele [i procentele privind plata arendei prev`zute\n contract. |n plus, potrivit art. 1462 Cod civil, aren-darea trebuie s` permit` culegerea fructelor arend`rii.

|n opinia påråtei, calamit`]ile care au afectat cul-turile nu pot fi considerate o situa]ie de for]` major`,care s` exonereze de r`spundere, deoarece, potrivit art. 4.2 lit. h) din contract, reclamanta era obligat` sàsigure culturile \n favoarea påråtei. Dar efectul exone-rator al for]ei majore nu este, \n nici un fel, condi]ionatde existen]a asigur`rii. Chiar dac` s-ar admite c` asigu-rarea culturilor constituia o obliga]ie a reclamantei, oatare obliga]ie nu a putut fi adus` la \ndeplinire din vinapåråtei care nu [i-a executat obliga]ia de predare aterenurilor la termenul contractual.

Pe de alt` parte, elementele care au caracterizatcalamit`]ile \n discu]ie (temperaturile excesiv de sc`zute[i seceta excesiv` complex`) nu sunt cuprinse \n factoriide risc asigura]i de societ`]ile de asigurare. Contractulde asigurare \ncheiat de reclamant` pentru culturile\ns`mån]ate a avut ca obiect riscurile standard de asigu-rare care nu cuprind elementele care au caracterizatcalamit`]ile men]ionate, motiv pentru care reclamantanu a primit nici o desp`gubire. Pe cale de consecin]`,nici påråta, \n calitate de cesionar`, nu ar fi primit nicio desp`gubire.

Reclamanta putea primi desp`gubiri pentru culturileasigurate numai \n temeiul Legii nr. 381/2002. Potrivitacestei reglement`ri, desp`gubirile se limiteaz` la chel-tuielile efectuate pån` la data producerii fenomenelor(cheltuielile cu s`mån]a, \ngr`[`mintele chimice,lucr`rile, iriga]iile, cheltuielile tehnologice etc.).

|n lumina celor ar`tate, se re]ine inexisten]a dreptu-lui de crean]` al påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga-]iei reclamantei la plata sumelor reprezentånd arenda

pentru anul agricol 2002-2003, imputate de påråt` \nbaza contractului de arendare, \ntrucåt au intervenitcazuri de for]` major` ce au afectat \n propor]ie de100% culturile \ns`mån]ate pe suprafe]ele arendate.

b) S` se constate inexisten]a dreptului de crean]` alpåråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei laplata arendei imputat` de påråt` \n baza contractului dearendare, precum [i la plata penalit`]ilor de \ntårziereaferente.

Reclamanta consider` c` nu datoreaz` aceast` aren-d`, deoarece \n perioada avut` \n vedere terenul arendatnu a putut fi \ns`mån]at [i nu a existat nici o recolt` cares` justifice plata vreunei arende.

Considerentele invocate de reclamant` nu pot fi re-]inute. Cåt` vreme contractul de arendare era \n vi-goare, p`r]ile erau ]inute de executarea obliga]iilor asu-mate, inclusiv obliga]ia privind plata arendei. Faptul cùnele aspecte litigioase dintre p`r]i au r`mas nesolu]io-nate nu \ndrept`]ea reclamanta s` nu mai cultive tere-nurile \n toamna anului 2003 [i, prin aceasta, s` refuzeplata arendei aferente acestei perioade.

|ntrucåt contractul de arend` a fost reziliat \n 2004,påråta era \ndrept`]it` la \ncasarea redeven]ei pån` lareziliere. |n consecin]`, se respinge cererea reclamanteide a se constata inexisten]a dreptului de crean]` al på-råtei, respectiv inexisten]a obliga]iei reclamantei la plataarendei.

c) S` se constate, pe cale de consecin]`, inexisten]adreptului de crean]` al påråtei la plata penalit`]ilor.

Aceast` preten]ie a reclamantei se refer` la penali-t`]ile de \ntårziere, la plata arendei pentru anul agricol2002-2003.

Or cu privire la arenda pentru anul agricol 2002-2003 s-a constatat (lit. a) inexisten]a dreptului de cre-an]` al påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei recla-mantei la plata arendei. Inexisten]a dreptului [i, corela-tiv, a obliga]iei privind plata arendei atrage dup` sineinexisten]a dreptului påråtei [i, corelativ, inexisten]aobliga]iei reclamantei privind penalit`]ile de \ntårziereaferente.

Fa]` de cele ar`tate, Tribunalul arbitral constatìnexisten]a dreptului de crean]` al påråtei la plata pena-lit`]ilor.


Jurispruden]`

Contract de comisionClauz` compromisorie valabil` [i operant` – Consecin]e –

Inaplicabilitatea procedurii instituite de art. 7201 Cod procedur` civil` – Prescrip]ie extinctiv` –Inaplicabilitatea dispozi]iilor Decretului nr. 167/1958 – Caducitate – Recunoa[terea reclama]iei de calitate –

Emiterea unei noi comenzi de c`tre comitent – R`spundere

Sesizarea Tribunalului Arbitral cu o cerere principal`sau cu o cerere reconven]ional` prin eludarea dispozi]iilorart. 7201 Cod procedur` civil` nu constituie un motiv pen-tru invocarea prematurit`]ii cererii, \ntrucåt proceduraprev`zut` de art. 7201 Cod procedur` civil` este obli-gatorie numai pentru procesele [i cererile \n materie comer-cial` ce se judec` de instan]ele statale, pe de o parte, iarp`r]ile conven]iei arbitrale nu au prev`zut expres parcur-gerea respectivei proceduri, pe de alt` parte.

Dispozi]iile din Decretul nr. 167/1958 referitoare latermenele de prescrip]ie \n raporturile dintre „organiza]iilesocialiste“ au devenit caduce, fiind lipsite de obiect, odat`cu dispari]ia acestor persoane juridice. Ca urmare, r`måneaplicabil termenul general de prescrip]ie de 3 ani, prev`zutde art. 3 teza 1 din Decretul nr. 167/1958, \n m`sura \ncare dispozi]iile legale interne sau conven]iile interna]io-nale nu prev`d un alt termen. Termenul general de pre-scrip]ie de 3 ani se aplic` atåt ac]iunilor de restituire aunei pl`]i nedatorate, cåt [i ac]iunilor \ntemeiate pe \mbo-g`]irea f`r` just` cauz` formulate \n temeiul dispozi]iilorart. 4 lit. a) din actul normativ mai sus-men]ionat.

Solu]ionarea reclama]iei de calitate formulate de par-tenerul extern prin emiterea unei noi comenzi de comiten-tul-produc`tor echivaleaz` cu recunoa[terea de c`tre acestadin urm` a unei prime livr`ri necorespunz`toare calitativ.Pentru prejudiciul produs comisionarului prin neexecutareaobliga]iilor contractuale, comitentul r`spunde \n temeiuldispozi]iilor art. 969, art. 1082, art. 1084 Cod civil.

Hot`rårea 290/2005 – Dosar nr. 131/2005


O societate comercial` pe ac]iuni din Brìla a for-mulat o ac]iune arbitral` \n contradictoriu cu o socie-tate comercial` cu r`spundere limitat` din Bucure[ti.

Reclamanta a cerut, \n baza unui contract de comi-sion pentru export, obligarea påråtei la plata pre]uluim`rfii livrate [i a penalit`]ilor de \ntårziere \n plata aces-tui pre].

Påråta, \n temeiul aceluia[i contract, a formulat ce-rere reconven]ional` solicitånd, la råndul sù, obligareareclamantei la plata de daune-interese ca urmare anerespect`rii obliga]iilor contractuale asumate, precum[i dispunerea desfiin]`rii contractului de comision,respectiv a actului adi]ional nr. 2 la contract.

Ap`rarea la cererea reconven]ional`

Reclamanta din cererea de arbitraj [i påråta din ce-rerea reconven]ional` a invocat \n ap`rare excep]ia deprematuritate a cererii reconven]ioale, constånd \n fap-tul c` reclamanta nu a \ndeplinit procedura de con-ciliere prev`zut` de art. 7201 Cod civil. Totodat` a invo-cat [i excep]iaprescrip]iei extinctive a dreptului de aac]iona \n arbitraj, ar`tånd c` potrivit prevederilor art. 5din Decretul nr. 167/1958, dreptul la ac]iunea \n re-cuperarea unor pretinse daune referitoare la viciileascunse ale unui lucru transmis se prescrie \n 6 luni, ter-men ce a fost dep`[it \n spe]`.

Tribunalul arbitral, analizånd excep]iile formulate, lerespinge ca ne\ntemeiate, dup` cum urmeaz`:

Referitor la prima excep]ie, privind prematuritateacererii reconven]ionale, se constat` c` \n domeniul arbi-trajului se aplic` dispozi]iile art. 341 alin. (2) C. proc.civil` potrivit c`rora procedura unei eventuale concilieriprealabile se stabile[te prin conven]ia arbitral`. |n acestsens, prin clauza compromisorie \nscris` \n art. 6.6 dincontractul de comision s-a prev`zut c` orice disputìzvorånd din acest contract „va fi rezolvat` pe cale ami-abil`“, iar dac` p`r]ile nu ajung la un acord, se varecurge la arbitraj.

Tribunalul Arbitral consider` c` cele dou` dispozi]iilegale – art. 341 alin. (2), pe de o parte, [i art. 7201 C.


Jurispruden]`

proc. civ., pe de alt` parte – au caracter de dispozi]ii spe-ciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului arbi-tral [i, ca atare, sunt de strict` interpretare. A[a fiind,chiar dac` au unele tr`s`turi comune [i urm`resc aceea[ifinalitate, ele se aplic` strict \n contenciosul pentru careau fost edictate, prima \n litigiul arbitral, iar secunda \nprocesul comercial judiciar, f`r` ca, \n lipsa unei\n]elegeri a p`r]ilor sau a unei dispozi]iile legale, s` seaplice una \n locul celeilalte. |mprejurarea c` o dispo-zi]ie special` – cum este art. 7201 C. pr. civil` – are ca-racter imperativ nu justific` ipso facto aplicabilitatea eidincolo de contenciosul pentru care a fost edictat`. Or,\ncercarea de rezolvare pe cale amiabil`, prev`zut` deconven]ia arbitral`, s-a efectuat prin coresponden]a\ntre p`r]i.

Referitor la cea de-a doua excep]ie, chiar dac` sereclam` aplicarea dispozi]iilor art. 5 din Decretul nr. 167/1958, acestei ac]iuni nu-i sunt aplicabile dispo-zi]iile Decretului 167/1958 art. 4 lit. a), deoarecetermenul de prescrip]ie de 6 luni se aplic` \n raporturiledintre organiza]iile socialiste, dup` cum ar`t` textul dinlege \n mod explicit, adic` \n considerarea anumitorpersoane juridice, precum [i raporturilor economicecaracteristice unei economii planificate [i centralizate,nicidecum \n cadrul unei economii de pia]`, astfel cumeste caracterizat` economia romåneasc` prin art. 135din Constitu]ie. Dispozi]iile din Decretul nr. 167/1958referitoare la termenele de prescrip]ie \n raporturile din-tre „organiza]iile socialiste“ au devenit caduce, fiind lip-site de obiect, o dat` cu dispari]ia acestor persoanejuridice. Ca urmare, r`måne aplicabil termenul generalde prescrip]ie de 3 ani, prev`zut de art. 3 teza 1 dinDecretul nr. 167/1958, \n m`sura \n care dispozi]iilelegale interne sau conven]iile interna]ionale nu prev`dun alt termen, ceea ce nu este cazul \n spe]`. Iar \nraport de acest termen de prescrip]ie (de 3 ani), cerereareconven]ional` este formulat` \nlùntrul termenuluide 3 ani.

3. Acela[i motiv justific` [i respingerea excep]iei tar-divit`]ii denun]`rii viciilor ascunse. |n raporturile din-tre p`r]i nu se aplic` termenele prev`zute de art. 70 Codcomercial, ci, \n virtutea autonomiei de voin]` a p`r-]ilor, termenele [i condi]iile prev`zute \n contractul decomision referitoare la reclama]iile calitative/cantitative.


|n ceea ce prive[te fondul litigiului, TribunalulArbitral constat` \ntemeiate, \n parte, preten]iile celordou` p`r]i dup` cum urmeaz`:

Comitentul-reclamant [i comisionarul-påråt au\ncheiat un contract de comision pentru export avåndca obiect exportul de m`rfuri [i alte opera]ii comerciale,pe baza ofertelor comerciale elaborate de comitent. |ntermen de 5 zile de la semnarea contractului extern sauprimirea comenzii ferme confirmate, comisionarul seoblig` s` transmit` comitentului un act adi]ional la con-tract \n care vor fi stipulate condi]iile tehnico-comer-ciale (pre], condi]ii de plat`, termene de livrare, condi]iitehnice, garan]ii, comision etc.) \n conformitate cu con-tractul sau comanda extern`. Comisionarul avea, printre altele, urm`toarele obliga]ii:

– s` \ndeplineasc` toate formele necesare \ncas`rii dela extern a contravalorii contractelor de export,urm`rind \ncasarea acesteia \n termenul stabilit princontractul extern, dar nu mai tårziu de 45 de zile de laob]inerea DVE pentru marfa livrat`, excep]ie f`cåndcazurile de reclama]ii nesolu]ionate. Pl`]ile c`tre comi-tent se vor realiza \n moneda contractului extern \n bazadocumentelor ce vor fi stabilite de comun acord \ntrecomitent [i comisionar, \n 5 zile de la \ncasarea de laextern, dar nu mai tårziu de 45 de zile de la ob]inereaDVE, dac` prin actele adi]ionale nu se convine altfel;

– s` transmit` comitentului reclama]iile de calitate[i/sau de cantitate \n cel mai scurt timp de la primireaacestora [i s` urm`reasc` rezolvarea lor conform con-tractului extern, asiståndu-l \n acela[i timp pe comitentla solu]ionarea reclama]iilor respective.

Comisionarul are dreptul s` primeasc` comisionulcuvenit \n cuantumul [i potrivit modalit`]ii de decon-tare prev`zute pentru fiecare contract \n parte, \n bazafacturilor fiscale corespunz`toare, emise pe numelecomitentului. La råndul sù, comitentul se oblig`,printre altele, s` livreze m`rfurile contractate la extern latermenele de livrare [i \n condi]iile de calitate prev`zute\n contractele externe, s` r`spund` \n timp util recla-ma]iilor externe a c`ror solu]ionare este de competen]asa, dar nu mai tårziu de 5 zile de la primirea acestora, s`rezolve aceste reclama]ii suportånd toate cheltuielilenecesare pentru solu]ionarea lor, \n cazul \n care se con-stat` temeinicia acestora [i sunt probate cu documentejustificative.

Prin grija comisionarului, reclama]iile externe canti-tative [i/sau calitative se transmiteau comitentului \nmaximum 7 zile de la apari]ia acestora [i se descriauam`nun]it \ntr-o not` de constatare.

|n contractul \ncheiat a fost stipulat` o clauz` de pre-lungire a duratei acestuia prin tacita reconduc]iune,dac` nici una dintre p`r]i nu \l va denun]a cu cel pu]in30 de zile \nainte de \nceperea anului urm`tor. Cum o


Jurispruden]`

atare denun]are n-a intervenit, contractul de comisionera \nc` \n vigoare.

|n baza acestui contract de comision, s-a \ncheiatActul adi]ional nr. 1 avånd ca obiect execu]ia [i livrareade c`tre comitent a unui produs finit, fiind prev`zut`„Condi]ia de livrare: Ex Works sediul comitent“, con-form INCOTERMS 2000. Comisionul cuvenit comi-sionarului este diferen]a dintre valoarea produsului finit[i pre]ul din contractul extern. Termen de livrare era sta-bilit, cu condi]ia pl`]ii de c`tre comisionar a unui avans,\n termen de 5 zile de la primirea facturii de la comi-tent. Diferen]a de pre], cuvenit` dup` cånt`rire, se vapl`ti la livrare, prin ordin de plat`, de banca comisiona-rului. Condi]iile tehnice [i de calitate vor fi conforme cudesenele de execu]ie. Documenta]ia de calitate va fi\ntocmit` \n limba englez` [i va cuprinde obligatoriucertificatul de material cu precizarea compozi]iei chimi-ce [i a caracteristicilor fizico-mecanice la produsul finit.

|n executarea contractului de comision [i a Actuluiadi]ional nr. 1, comisionarul a achitat avansul [i dife-ren]a de pre]. La råndul sù, comitentul a livrat pro-dusul, conform documentelor primare de \nso]ire am`rfii.

Primind marfa, cump`r`torul extern reclam` calita-tea necorespunz`toare a produsului [i refuz` acceptarealor, cu plata de daune-interese. Ulterior, insist` s` se re-zolve reclama]ia, subliniind c`, dup` verific`rile f`cute\mpreun` cu clientul sù, s-a constatat c` produsele suntneremediabile [i absolut inutilizabile, situa]ie \n care atrebuit s` procure marfa de la alt furnizor, cu plata unuisupracost pentru urgen]`.

Comisionarul, \n conformitate cu prevederile dincontractul de comision, a transmis aceste reclama]iicomitentului, comunicåndu-i totodat` c` a \ntreprinstoate demersurile \n vederea accept`rii de c`tre cump`-r`torul extern a m`rfii, \ns` f`r` rezultat, aceasta fiindun rebut.

De[i din schimbul de coresponden]`, existent ladosar, apare c` p`r]ile n-au c`zut de acord cu privire lapreten]iile pecuniare, totu[i ele au continuat negocierilecu privire la solu]ionarea reclama]iei referitoare la cali-tatea m`rfii livrate. |n executarea Actului adi]ional nr. 1s-a discutat, emiterea unei noi comenzi care urma s`fac` obiectul unui nou act adi]ional. |n acest sens, comi-tentul, primind comanda aceluia[i cump`r`tor extern,transmite societ`]ii comisionarului Actul adi]ional nr. 2pe care aceasta \l semneaz` cu obiec]iunile referitoare lapre] [i condi]ia de livrare, termen de livrare [i condi]iide plat`. Se finalizeaz` cu returnarea m`rfii comisio-narului.

P`r]ile au pozi]ii divergente \n leg`tur` cu r`spun-derea ce le revine pentru situa]ia de fapt creat`.

|n leg`tur` cu Actul adi]ional nr. 1, comitentul sus-]ine, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]ia de a executa [ide a livra \n bune condi]ii produsele contractate, invo-cånd \n acest sens Protocolul prin care comisionarul arfi acceptat marfa ca fiind executat` conform indica]iilor[i documenta]iei acesteia. Comisionarul-påråt contest`\ns` un atare \n]eles al Protocolului, sus]inånd c` repre-zentantul sù, prin procesul-verbal, „[i-a asumat r`s-punderea recep]iei cantitative, dar nu [i-a exprimat \nnici un caz \n scris punctul de vedere cu privire la cali-tatea execu]iei produsului“.

|n leg`tur` cu Actul adi]ional nr. 2, comitentul sus-]ine, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]ia de a produce[i de a prezenta spre recep]ie [i livrare marfa contractat`.Mai mult, a livrat jum`tate din marf`, f`r` ca påråtacomisionar` s` fi efectuat \n prealabil plata. |n ceea ceprive[te preten]iile la plata de daune-interese, comiten-tul solicit` respingerea lor, \ntrucåt comisionarul nu af`cut dovada c` ar fi suferit vreun prejudiciu. Comisio-narul combate sus]inerile comitentului, ar`tånd c` [i-a\ndeplinit \n totalitate obliga]iile asumate \n timp cecomitentul nu [i-a \ndeplinit cea mai mare parte aobliga]iilor asumate prin contract [i prin cele dou` acteadi]ionale, iar atunci cånd a \ndeplinit-o a f`cut-o \ntr-un mod defectuos, \nc`lcånd \ndeosebi art. 3.5 dincontract cu privire la termenele de livrare [i condi]iile decalitate [i art. 3.6 cu privire la termenele de solu]ionarea reclama]iilor externe.

Cu privire la cererea reconven]ional` formulat` dereclamanta-comisionar` \n contradictoriu cu påråta-comitent, Tribunalul Arbitral re]ine c` aceste produseau fost expediate cu \ntårziere, au fost necorespunz`-toare calitativ [i c` reclama]ia de calitate a cump`r`toru-lui extern nu a fost tratat` conform art. 3.6 din con-tract, culpa exclusiv` pentru \nc`lcarea obliga]iilor asu-mate revenind furnizorului comitent.

Sus]inerile acestei societ`]i privind corespundereacalitativ` a m`rfii se \nl`tur` ca fiind infirmate de pro-bele dosarului.

Protocolul nu atest` recep]ia calitativ` a m`rfii \ntru-cåt, potrivit contractului, aceasta se f`cea de cump`r`-torul extern, care avea dreptul s` fac` reclama]ie. Esteadev`rat c` partenerul extern nu a efectuat o constatareprintr-un organ neutru [i care, astfel, s` fie opozabil`furnizorului, \ns` i-a ]inut acestuia marfa la dispozi]iepentru o constatare \n contradictoriu, atåt \n depozitelesale, cåt [i la returnarea ei \n Romånia. Comitentul n-ar`spuns acestei propuneri, iar \n final a recunoscut


Jurispruden]`

necorespunderea calitativ` a m`rfii, acceptånd rezolva-rea reclama]iei prin emiterea de noi comenzi din care sàcopere pierderea.

Comisionarul contest` \ns` interpretarea dat` de co-mitent, sus]inånd c` a fost de acord cu modalitatea desolu]ionare a reclama]iei prin emiterea unei noi comenzi,dar c` neavånd nici o culp`, n-a fost niciodat` de acordcu suportarea a jum`tate din pagub`.

Tribunalul Arbitral \nl`tur` ap`rarea societ`]ii comi-tente avånd \n vedere c` [i \n situa]ia \n care s-ar fi rea-lizat o \n]elegere, \n interpretarea dat` de comitent,aceast` \n]elegere a devenit caduc` prin ne\ndeplinirea,\n conformitate cu prevederile contractuale, a condi]ieilivr`rii celor 4 piese, adic` a m`rfii prev`zute \n Actuladi]ional nr. 2.

Pentru considerentele ar`tate, urmeaz` a se admite ca\ntemeiat cap`tul de cerere privind restituirea pre]uluipl`tit de comisionar societ`]ii comitente care, fiind de-]inut f`r` cauz` de aceast` din urm` societate, reprezintò \mbog`]ire f`r` just temei.

Urmeaz` a se respinge ca nedovedit cap`tul de cerereprivind plata de daune-interese.

Tribunalul Arbitral re]ine, mai \ntåi, c`, din culpa lorcomun`, p`r]ile nu au convenit explicit modul de solu-]ionare a observa]iilor f`cute de comisionar, la semnareaActului adi]ional nr. 2 vizånd cap. 2 (pre] [i condi]ia delivrare), cap. 3 (termen de livrare) [i cap. 5 (condi]ia deplat`), caren]` care a generat \n cursul litigiului diver-gen]ele dintre p`r]i, cu deosebire la cap. 5, comitentulsus]inånd c` plata trebuia s` se fac` \nainte de livraream`rfii, comisionarul sus]inånd contrariul. Se constat`\ns` c` respectivul comitent a livrat prima partid` demarf`, f`r` s` o condi]ioneze de plata prealabil` apre]ului.

|n al doilea rånd, Tribunalul Arbitral re]ine culpasociet`]ii comitente atåt \n livrarea cu \ntårziere [ipar]ial` a m`rfii ce a f`cut obiectul Actului adi]ional nr. 2, cåt [i \n producerea celei de-a doua jum`t`]i dincantitatea contractat`. Societatea-comitent nu a ]inutcont de refuzul cump`r`torului extern de a primi marfa\ntårziat` [i nici de faptul c` recep]ia primului lot nu s-a mai efectuat, intervenind disputa dintre p`r]i.

|n fine, Tribunalul Arbitral re]ine [i culpa comisio-narului \n \nc`lcarea obliga]iei de preluare a primei par-tide de marf` [i de neplat` a pre]ului aferent, \n con-di]iile \n care, prin scrisorile sale, cerea numai finalizarea

cåt mai urgent` a execut`rii m`rfii, precum [i infor-ma]ii cu privire la stadiul execut`rii acesteia. De aseme-nea, se re]ine c`, \n mod culpabil, comisionarul n-a \n[tiin]at cump`r`torul extern asupra livr`rii primeipartide de marf` pentru a pre\ntåmpina astfel refuzulacestuia de preluare, \n integralitate, a m`rfii.

|n aceast` situa]ie, Tribunalul Arbitral, \n ac]iuneaprincipal`, admite, \n parte, preten]ia privind plata pre-]ului m`rfii ce a f`cut obiectul Actului adi]ional nr. 2 lacontractul de comision [i oblig` påråta comisionar` laplata pre]ului m`rfii din prima partid` de m`rfuri li-vrate.

|n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, se va res-pinge ca ne\ntemeiat` cererea privind desfiin]area con-tractului de comision, a Actului adi]ional nr. 2, precum[i ca nedovedit` preten]ia acord`rii unei sume de banicu titlu de daune-interese. Cu privire la cererea privinddesfiin]area contractului de comision [i a Acteloradi]ionale nr. 1 [i nr. 2, Tribunalul Arbitral are \n vederec` aceste acte adi]ionale, de[i intitulate ca atare, au va-loare de contracte autonome, \ntrucåt \ntrunesc toateelementele esen]iale prev`zute de art. 948 Cod civil.

Desfiin]area unei astfel de act adi]ional, care este uncontract complementar/accesoriu, nu atrage desfiin]areaautomat` a contractului principal, dar desfiin]area aces-tui contract atrage desfiin]area automat` a actuluiadi]ional. Pe de alt` parte, cele dou` acte adi]ionale suntindependente unul fa]` de altul, astfel c` pot avea trata-mente juridice diferite.

|n lumina acestor preciz`ri, Tribunalul Arbitral,avånd \n vedere, c` reclamanta-comitent nu [i-a execu-tat obliga]ia de livrare prev`zut` \n Actul adi]ional nr. 1,\n timp ce comisionarul a pl`tit pre]ul m`rfii, urmeaz`ca, \n temeiul art. 1020-1021 Cod civil, s` desfiin]ezecu efect retroactiv acest act adi]ional, din culpa exclusivà societ`]ii comitente, repunånd p`r]ile \n situa]ie ante-rioar` \ncheierii lui, ceea ce \nseamn`, \n spe]`, resti-tuirea pre]ului pl`tit [i, corelativ, a m`rfii livrate.

|n ceea ce prive[te desfiin]area contractului de comi-sion [i a Actului adi]ional nr. 2 cerut` de comisionarprin cererea reconven]ional`, Tribunalul Arbitral, are \nvedere c` s-a re]inut culpa acestuia \n executarea propri-ilor obliga]ii contractuale, fapt care, potrivit art. 1020-1021 Cod civil, nu \l mai \ndrept`]e[te s` cear` desfi-in]area contractului. |n consecin]`, cererea comisio-narului se respinge.


Jurispruden]`

Contract de depozitObliga]ia de restituire a lucrului depozitat – Refuzul deponentului

de a prelua marfa depozitat` – Justificare

Depozitarul este obligat s` restituie \nsu[i lucrul depo-zitat, \n natur`. Restituirea \n natur` se face \n starea \ncare se afl` lucrul \n momentul restituirii. Dispozi]iileart.1599 C. civil stabilesc o prezum]ie de culp` \n sarcinadepozitarului, \n sensul c` acesta din urm` trebuie s`\ngrijeasc` de paza lucrului depozitat \n aceea[i m`sur` \ncare \ngrije[te de paza propriului lucru. Refuzul deponen-tului de a prelua marfa pe motiv c` i-au fost produsestric`ciuni \n perioada depozit`rii este justificat dac` sedovede[te c` respectivele stric`ciuni provin din culpa sa.



Litigiul prive[te o societate pe ac]iuni [i o societatecu r`spundere limitat` din sudul Romåniei.

Reclamanta a solicitat, \n temeiul prevederilor unorprocese-verbale de custodie, obligarea påråtei la resti-tuirea produselor depozitate, precum [i la plata con-travalorii acestora, reactualizat` cu indicele de infla]ie.

Motivele ac]iunii

Reclamanta a sus]inut c` a l`sat \n custodia påråteianumite cantit`]i de produse, achitate integral, daraceasta a refuzat eliberarea m`rfii.

Ap`rarea pârâtei

|n ap`rare, påråta a ar`tat c` a preluat \n custodie, cuocazia recep]iei, potrivit proceselor-verbale \ncheiate cureclamanta, anumite cantit`]i de produse (piatr`) cudefecte de calitate, care i-au blocat spa]iile de depo-zitare. |ntrucåt reclamanta a refuzat s` ridice produsele[i nu le-a achitat integral, påråta a fost nevoit` s` seadreseze instan]elor judec`tore[ti cu cereri de chemare\n judecat` care au fost admise.


Tribunalul Arbitral a respins preten]iile reclamantei,\ntrucåt din analiza probelor [i sus]inerilor p`r]ilor a

re]inut urm`toarele:Preten]iile reclamantei izvor`sc din patru contracte

de depozit (custodie) \ncheiate de p`r]i \n anul 2002,avånd ca obiect cantit`]i de piatr` spart` reprezentåndmarf` våndut` de påråt` reclamantei.

Contractele de depozit au luat fiin]` prin predaream`rfii, f`r` ca tradi]iunea s` fie necesar`, consim]`mån-tul p`r]ilor fiind suficient \n acest caz, \ntrucåt bunurilel`sate \n depozit se aflau \n måna depozitarului sub alttitlu, situa]ie reglementat` de art. 1593 Cod civil. |nspe]`, piatra spart`, obiect al contractului de depozit,era produs` de c`tre påråt`, care urma s` o predea recla-mantei \n executarea contractului de vånzare-cump`rare. Din ra]iuni pe care numai p`r]ile le cunosc,marfa nu a fost preluat` [i s-a recurs la \ncheierea con-tractului de depozit. Påråta a primit a[adar spre p`straremarfa men]ionat` \n cele patru contracte succesive,adic` piatra spart` al c`rei proprietar devenise reclaman-ta potrivit contractului de vånzare-cump`rare \ncheiat.Potrivit celor convenite prin contractul de vånzare-cump`rare (art. 17), reclamanta trebuia s` fac` recep]iacalitativ` [i cantitativ` la sediul carierei, iar potrivit art. 18 din contract, putea formula reclama]ii privindcantitatea sau calitatea \n termen de 5 zile de la primiream`rfii [i s` convoace, totodat`, pe vånz`tor \n vedereaconstat`rii deficien]elor. Din actele de la dosar, a rezul-tat c` s-a f`cut o anumit` verificare a calit`]ii m`rfii, darnu s-a dovedit c` reclamanta cump`r`toare ar fi proce-dat conform celor convenite prin contract sub aspectulrecep]iei calitative [i al formul`rii unor eventuale recla-ma]ii. Dimpotriv`, reclamanta a preluat marfa \n cali-tate de cump`r`toare f`r` obiec]iuni, iar \n calitate deproprietar`-deponent`, a predat-o påråtei vånz`toare,care a dobåndit calitatea de depozitar. |ntrucåt marfa afost corespunz`toare calitativ [i nu au existat temeiuripentru a se face vreo reclama]ie de calitate sau cantitate,p`r]ile au procedat la stabilirea noilor leg`turi contrac-tuale specifice contractului de depozit. |n atare situa]ie,sus]inerile reclamantei privind calitatea m`rfii au fostapreciate ca tardive [i ne\ntemeiate.

S-a avut \n vedere totodat` c`, de[i påråta r`spunde \ncalitate de depozitar \n condi]iile art. 1599 [i urm. Codcivil pentru degradarea m`rfii \n timpul [i din cauza


Jurispruden]`

depozitului, nu s-a f`cut vreo dovad` \n acest sens.Desigur c` reclamanta, \n calitate de deponent` [i de

proprietar` a pietrei sparte, era, \n principiu, \ndrept`-]it` s` pretind` „eliberarea m`rfii“ (\n terminologia uti-lizat` de reclamant`), a[a cum se exprim` cåt se poate declar art. 1616 Cod civil.

S-a constatat c` påråta nu a refuzat s` predea recla-mantei marfa. Mai mult, pentru a fi mai conving`toare,påråta a invitat primarul spre a constata situa]ia din de-pozitele sale. Constatarea s-a f`cut de viceprimar, re]i-nåndu-se, pe de o parte, c` depozitul era ocupat \n pro-por]ie de 90% cu piatra din sortimentul contractat cureclamanta, din aceast` cauz` påråta avånd dificult`]i \nprocesul de produc]ie. Toate aceste elemente au confir-mat c` påråta nu s-a opus „eliber`rii“ m`rfii c`tre recla-

mant`, ci, dimpotriv`, a invitat-o \n mod repetat s` iam`suri pentru eliberarea spa]iilor de depozitare, dar c`reclamanta nu a dat curs invita]iei. |n aceast` situa]ie,preten]iile reclamantei la „eliberarea“ m`rfii apar cane\ntemeiate. Nu mai pu]in, reclamanta oricånd poatecere „eliberarea“ m`rfii, \n temeiul art. 1616 Cod civil,dar cu respectarea condi]iilor contractuale de efectuarea pred`rii (\n special a art. 13 [i 15 din contract, iar \ncazul \n care ar exista disfunc]ionalit`]i cu transportulpe cale ferat`, urmeaz` a fi rezolvate de p`r]i \n comun,\n concordan]` cu principiul bunei-credin]e [i al cola-bor`rii necesare \n rela]iile contractuale \n vederea rea-liz`rii scopului pentru care contractul a fost \ncheiat).

Pe cale de consecin]`, Tribunalul Arbitral a respinspreten]iile reclamantei.

Contract de leasingCesiune – Obliga]ia cesionarului de a respecta prevederile contractuale –

Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei esen]iale de plat` – Consecin]e

Nerespectarea de c`tre cesionarul contractului de leasinga obliga]iei de plat` la termenele convenite a ratelor deleasing \ndrept`]e[te pe locatorul-proprietar s` declarerezilierea unilateral` a respectivului contract \n conformi-tate cu prevederile pactului comisoriu expres.

Predarea silit` a bunului – obiect al contractului deleasing – se realizeaz` sub rezerva efectu`rii prealabile ainspec]iei st`rii tehnice de c`tre unit`]ile din re]eaua ser-vice agreat` de dealer, dac` s-a stipulat expres acest lucru.



Reclamanta, persoan` fizic` romån`, a solicitat ca på-råta, persoan` juridic` romån`, s` fie obligat`, prin hot`-råre arbitral`, s`-i pl`teasc` contravaloarea uzurii mai ma-re decåt uzura normal` a unui autoturism ce a f`cutobiectul contractului de cesiune a unui contract de lea-sing, precum [i a contravalorii constat`rilor tehnice.

Påråta, prin \ntåmpinare, cåt [i prin concluzii orale,respectiv, scrise, a cerut respingerea ac]iunii ca netemei-nic` [i nelegal`.

Ap`rarea pârâtei

Påråta contest` preten]iile reclamantei, invocånd o

serie de ap`r`ri:– la data cånd a preluat autoturismul, acesta nu era

nou, fiind preluat de la cedent;– la data acestei prelu`ri, reclamanta nu a efectuat o

expertiz` tehnic` prin care s` se stabileasc` stareatehnic` func]ional` [i uzura autoturismului;

– dup` preluarea de c`tre påråt` a autoturismului, auap`rut o serie de „defec]iuni tehnice majore [i repetate“.|n acest sens, depune la dosar factura aferent` achizi]io-n`rii de anvelope, påråta cerånd reclamantei \nlocuireaautoturismului cu un alt autoturism;

– autoturismul nu a mai putut fi utilizat, \ntrucåt aexpirat valabilitatea documentelor de punere \n circu-la]ie pe drumurile publice, iar reclamanta nu a daturmare cererii påråtei de a proceda la prelungire, faptcare i-a produs mari prejudicii.


|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalularbitral re]ine cele ce urmeaz`.

Prin contractul de cesiune a contractului de leasing\ncheiat \ntre societatea comercial`, \n calitate decedent, [i cesionarul-påråt, acceptantul fiind reclaman-ta, a fost preluat contractul de leasing. Prin aceste con-tracte, reclamanta, \n calitate de locator/proprietar,pune la dispozi]ia påråtei, \n calitate de locatar/utiliza-


Jurispruden]`

tor, \n sistem leasing, \n condi]iile legii [i \n conformi-tate cu prevederile contractuale, un autoturism. Plataratelor de leasing urma a se face conform scaden]aruluianex` la contracte. |n executarea contractului de leasing,påråta [i-a \nc`lcat obliga]ia contractual` de a pl`ti, latermenele convenite, ratele de leasing.

Potrivit contractului de leasing, \n cazul nepl`]ii ratei\ntr-o perioad` de 15 zile de la data scadent`, locatarul vafi declarat \n incapacitate de plat`, f`r` un aviz prealabil saunotificare [i va fi obligat s` returneze imediat locatorului, \nstarea tehnic` func]ional`, estetic` avut` la data prelu`rii,stare specificat` \n manualul de utilizare [i \n ghidul de\ntre]inere [i garan]ie. |n temeiul acestei prevederi, con-tractul de leasing a fost reziliat unilateral.

Prin \ncheierea instan]ei competente a Sectorului 5Bucure[ti, s-a \ncuviin]at executarea silit` direct` prinpredarea autoturismului, obiect al leasingului, de c`trepåråt` c`tre reclamant`.

Predarea-preluarea acestui autoturism s-a f`cut prinprocesul-verbal \ncheiat de p`r]i, \n care s-a consemnat:„num`r de km. rula]i; autoturismul nu are serviceplan[i con]ine: janta de la roata rezerv` lovit` [i reparat`,cauciucul de rezerv` gålmat, plas` bagaje, cric + cheiero]i, antifurt, cårlige tractare, cheie fix`, [urubelni]eduble, triunghi reflectorizant, trus` medical`, 3 scru-miere + 2 brichete, manual utilizare, oglind` stånga [iu[a stång` fa]` + badou ornament zgåriate, scut motorspart legat cu sårm`, roata fa]` drept cauciuc zgåriat.Referitor la motor, eventualele nereguli urmeaz` a ficonstatate de service“. Reclamanta men]ioneaz` c` pre-luarea autoturismului s-a f`cut de c`tre consilierul ju-ridic al societ`]ii, \n strad`, \ntr-un cartier bucure[tean.

Verificarea st`rii tehnice a autoturismului s-a f`cut laun service autorizat care a constatat c` sunt necesareremedierile ar`tate \n factura fiscal`. Costul remedierii[i al verific`rii au fost cerute de reclamant` prin ac]iuneaarbitral` de fa]` prin invocarea prevederilor contractuluide leasing.

Tribunalul Arbitral \nl`tur` ap`r`rile påråtei ca fiindnerelevante, \ntrucåt preluarea f`r` obiec]ii de c`tre på-råt` a autoturismului echivaleaz` cu acceptarea f`r` re-zerve a st`rii tehnice a acestuia. Cheltuielile pe care pre-tinde a le fi f`cut sunt cheltuieli de \ntre]inere [i repa-ra]ii ale autoturismului care, potrivit contractului deleasing, sunt \n sarcina locatarului. Prima sesizare a pre-tinselor defec]iuni este f`cut` \n momentul \n care sta-rea conflictual` dintre p`r]i era incipient` din cauza ne-pl`]ii ratelor de leasing conform scaden]arului. |n con-tradic]ie cu aceste sus]ineri, påråta a f`cut o ofert` fer-m` de cump`rare a autoturismului la care reclamanta a

r`spuns condi]ionånd acceptarea de plata anumitorsume, condi]ie c`reia påråta nu i-a dat urmare. Prelun-girea documentelor de circula]ie nu se justific`, devreme ce contractul de leasing fusese reziliat.

Potrivit påråtei, reclamanta avea obliga]ia s` invite pe re-prezentantul acesteia s` participe la efectuarea expertizeitehnice de c`tre un service de specialitate agreat [i s` \ncheieun proces-verbal prin care s` se constate dac` piesele, sub-ansamblele etc. lipsesc, dac` sunt defecte sau prezint` o uzu-r` mai mare decåt uzura admis`, aspecte ce ar putea duce laimposibilitatea exploat`rii normale a autoturismului.

Tribunalul Arbitral, avånd \n vedere c`, \n spe]`, aintervenit o reziliere unilateral` a contractului ca urmarea nepl`]ii \n termen a ratelor de leasing, re]ine c` suntaplicabile prevederile din contract, potrivit c`ruia, laridicarea autoturismului se va face o verificare a st`riitehnice a acestuia numai de c`tre unit`]ile din re]eauaservice agreat` de dealer. O verificare a st`rii aparente aautoturismului s-a f`cut de c`tre p`r]i prin procesul-verbal. |n concordan]` cu prevederile contractului [ichiar cu men]iunea f`cut` \n finalul acestui proces-verbal, reverificarea st`rii tehnice, inclusiv a motorului,s-a f`cut prin service-ul autorizat care a constatat \nlo-cuirile [i remedierile necesare.

A[a fiind, Tribunalul Arbitral re]ine c` au fost \nde-plinite condi]iile contractuale referitoare la verificareatehnic` a autoturismului la ridicarea acestuia [i c` aceas-t` verificare este opozabil` påråtei.

Påråta contest` unele pozi]ii din deviz pe motiv c` nus-a stabilit gradul de uzur` peste uzura normal`, nu s-aeviden]iat necesitatea \nlocuirii unor piese, autoturismulera echipat cu 4 cauciucuri noi pentru sezonul rece, exist`neconcordan]e \ntre devizul \ntocmit de service-ul agreatde dealer [i cel \ntocmit de un service local.

Tribunalul Arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri, \ntrucåt,a[a cum s-a ar`tat, verificarea tehnic` f`cut` este opo-zabil` påråtei. Constatarea potrivit c`reia anumite piesetrebuiau \nlocuite implic`, prin ea \ns`[i, constatarea c`respectivele piese dep`[iser` uzura normal` [i c`\nlocuirea sau remedierea erau necesare pentru a rea-duce autovehiculul „\n starea func]ional` [i estetic` avu-t` la data prelu`rii“, a[a cum prevede contractul. Uneleneconcordan]e dintre devizele \ntocmite de service suntinerente, \ntrucåt implic` [i un grad de apreciere carepoate fi diferit` datorit` faptului c` la efectuarearepara]iilor [i remedierilor se pot elimina unele pozi]iisau pot s` apar` necesare [i altele.

Unele lipsuri formale ale documentelor, invocate depåråt`, ca [i afirma]iile potrivit c`reia acele documentear fi fost confec]ionate ulterior promov`rii ac]iunii, nu


Jurispruden]`

sunt de natur` s` infirme valoarea lor probant` fa]` deconcordan]a celor 3 constat`ri privitoare la existen]adefec]iunilor [i lipsurilor, precum [i fa]` de faptul càfirma]iile påråtei nu se sprijin` pe contraprobe.

Cum suma calculat` de service-ul local [i efectivpl`tit` de reclamant` este mai mic` decåt aceea calculat`de service-ul agreat de dealer, ea va fi luat` \n considerarede c`tre Tribunalul Arbitral.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitral, \ntemeiul prevederilor contractului de leasing, la care s-af`cut referire [i care, potrivit art. 969 din Codul civil, auputere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`zånd [i dis-pozi]iile art. 970 [i 1073 Cod civil, admite, \n parte,ac]iunea [i oblig` påråta s` pl`teasc` reclamantei, cutitlu de daune-interese costul repara]iilor autoturismu-lui [i, respectiv, costul verific`rii tehnice.

Contract de leasingProducerea evenimentului asigurat – Obliga]ia societ`]ii de leasing de a pl`ti indemniza]ia de asigurare – Lipsa oric`rei cauze exoneratoare de r`spundere a societ`]ii de leasing pentru neexecutarea obliga]iei

de plat` a indemniza]iei de asigurare – Cuantumul indemniza]iei de asigurare – Criterii de stabilire

Interven]ia evenimentului asigurat, \n spe]`, furtul autovehiculului – obiect al contractului de leasingfinanciar – \ndrept`]e[te pe utilizator s` solicite, potrivitprevederilor respectivului contract, plata unei sume de banireprezentånd diferen]a dintre indemniza]ia de asiguraredatorat` de asi-gur`tor societ`]ii de leasing [i sumareprezentånd ratele de leasing restante calculate diminuatela dobånda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`.Aceast` sum` de bani urmeaz` s` fie pl`tit` de societateade leasing chiar dac` aceasta nu a reu[it s` ob]in` indem-niza]ia de asigurare de la asigur`tor ca urmare a inciden]eisanc]iunii dec`derii din acest drept. Dec`derea societ`]ii deleasing din dreptul la desp`gubire nu este imputabil` uti-lizatorului, \ntrucåt acesta din urm` nu este parte con-tractant` \n contractul de asigurare \ncheiat \ntre socie-tatea de leasing – \n calitate de asigurat – [i societatea deasigur`ri \n calitate de asigur`tor.

Cuantumul indemniza]iei de asigurare se stabile[teavånd \n vedere valoarea de circula]ie a autoturismului.Valoarea de circula]ie a autoturismului ce se afl` \ntr-ostare bun`, dispunånd de dou` dot`ri op]ionale suplimen-tare, se stabile[te prin raportare la pre]urile minime [i ma-xime orientative ce vizeaz` un autoturism cu dot`ri stan-dard, f`r` \mbun`t`]iri, cuprinse \ntr-un catalog inter-na]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autove-hiculelor second-hand.


P`r]ile \n litigiu

Litigiul arbitral prive[te o societate comercial` pe

ac]iuni cu sediul \n Constan]a, \n calitate de reclamant`-påråt`, precum [i o societate comercial` cu r`spunderelimitat` cu sediul \n jude]ul Ilfov, \n calitate de påråt`-reclamant`, avånd ca obiect social activit`]i de leasing.

Obiectul litigiului

Reclamanta-påråt` a solicitat Cur]ii de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei obligarea påråtei-reclamante laplata indemniza]iei de asigurare, a dobånzii pentru pe-rioada aprilie-octombrie 2004, [i, \n continuare, pån` ladata pl`]ii efective a debitului conform ratei dobånzii dereferin]` comunicate de BNR, cu cheltuieli de arbitrare.

|n motivarea cererii de arbitrare, reclamanta-påråt` aar`tat c` \n octombrie 2001 a \ncheiat cu påråta-recla-mant` un contract de leasing financiar avånd ca obiectcedarea dreptului de folosin]` asupra unui autovehicul,autovehicul ce a fost furat \n februarie 2004. Furtul afost reclamat \n aceea[i zi poli]iei, societ`]ii påråte-reclamante [i societ`]ii de asigur`ri.

Påråta-reclamant` [i-a asumat prin contractul deleasing financiar obliga]ia de a \ncheia un pachet deasigurare care s` acopere riscul daunelor produse deaccidente, furt etc., astfel cum prevede pct. 8.2: „Utili-zatorul este de acord ca societatea de leasing s` \ncheieo asigurare casco [i a riscului de neplat` cu societatea deasigur`ri (pachet de asigurare). Pachetul de asigurareacoper` riscul daunelor produse de accidente, furt etc.,\n conformitate cu condi]iile generale de asigurare, pre-cum [i riscul de neplat` total` sau par]ial`“.Reclamanta-påråt` a mai ar`tat c` pct. 8.4 din acela[i


Jurispruden]`

contract prevede cu titlu de certitudine faptul c` „\ncazul furtului, societatea de leasing va primi de la socie-tatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cupre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea depia]` a obiectului \n leasing“, desp`gubire care va fi uti-lizat` \n scopul men]ionat la pct. 6.4, adic` va fi\mp`r]it` \ntre reclamant` [i påråt`.

Singura obliga]ie a utilizatorului \n leg`tur` cu asi-gurarea, a sus]inut reclamanta-påråt`, \n afar` de plataprimelor de asigurare, era de a \n[tiin]a pe påråta-recla-mant` despre orice tulbur`ri ale posesiei ori despre oricefel de ac]iuni din partea unor ter]i \n termen de 48 deore de la data la care a luat cuno[tin]` despre tulbur`risau despre ac]iuni, obliga]ie care a fost \ndeplinit` prinaducerea la cuno[tin]a societ`]ii påråte-reclamante afurtului ma[inii \n termen de 24 de ore de la producere,iar aceasta a \ndrumat-o pe reclamanta-påråt` c`tre so-cietatea de asigurare la care s-a declarat furtul. Sub acestaspect, reclamanta-påråt` a mai precizat c` societateapåråt`-reclamant` a \ncheiat cu societatea de asigur`ri [io conven]ie numit` „Condi]ii particulare de asigurareprivind poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale pen-tru vehiculele cu motor“, \ns` acest contract nu i-a fostcomunicat \nainte de producerea furtului, astfel \ncåt,\n conformitate cu art. 973 C. civ., „Conven]iile n-auefect decåt \ntre p`r]ile contractante“, obliga]iile asu-mate de societatea de leasing nu incumb` [i reclaman-tei, nefiindu-i opozabile.

|n motivarea ac]iunii, reclamanta-påråt` a mai ar`tatc` \n contractul \ncheiat cu påråta-reclamant` pct. 6.4prevedea c` „utilizatorul va pl`ti c`tre societatea de lea-sing primele datorate asigur`rii casco efectuate prinsocietatea de asigur`ri specificat` \n ofert` plus cheltu-ielile [i orice alte comisioane ce decurg din asigurareacasco [i reasigurarea creditului“. Aceast` obliga]ie fiindrespectat` prin achitarea la timp a tuturor primelor deasigurare, astfel cum a sus]inut reclamanta-påråt`, s-asolicitat påråtei-reclamante acordarea unei sume de banidin indemniza]ia asigurare ce i se cuvenea, respectivdiferen]a dintre indemniza]ie [i ratele de leasing restantecalculate, diminuate la dobånda EURIBOR [i valoarearezidual` prev`zut`, solicitare refuzat` \ns` categoric depåråta-reclamant`, situa]ie \n care urmeaz` a fi ]inut` [ide plata dobånzilor aferente sumei datorate \ncepåndcu data scaden]ei obliga]iei de plat` a acestei sume c`trereclamanta-påråt`, respectiv aprilie 2004, data la caretrebuia ca societatea de leasing s` primeasc` de la asi-gur`tor indemniza]ia de asigurare. |n drept, s-au invo-cat \n sus]inerea cererii arbitrale dispozi]iile art. 942 –art. 985 C. civ. [i art. 358 – 370 C. pr. civ.

Ap`rarea pârâtei-reclamante

Påråta-reclamant` a solicitat, prin \ntåmpinare, res-pingerea ca ne\ntemeiat` a ac]iunii, iar prin cerereareconven]ional` a solicitat ca prin hot`rårea ce se va pro-nun]a s` se dispun` obligarea reclamantei-påråte la plataratelor de leasing restante, ratei reziduale [i accizelor\nchidere leasing, precum [i la plata cheltuielilor dearbitrare.

|n ceea ce prive[te respingerea cererii principale s-aar`tat c`, \n baza ofertei de leasing financiar din octom-brie 2001 acceptat` de c`tre reclamanta-påråt` prinsemnare, respectiv, [tampilare [i prin care au fost sta-bilite [i condi]iile de asigurare oferite de c`tre asigur`tor,s-a \ncheiat contractul de leasing financiar mai susamintit, contract guvernat de dispozi]iile O.G. nr. 51/1997 privind opera]iunile de leasing [i societ`]ilede leasing, republicat`.

Potrivit acestui contract, a sus]inut påråta-recla-mant`, s-a \ncheiat \n februarie 2002 cu asigur`torulamintit „Poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale“pentru o perioad` de 3 ani de zile, o copie a acesteia [ia condi]iilor de asigurare fiind puse la dispozi]ia recla-mantei-påråte la data pred`rii autoturismului.

|n februarie 2004, autoturismul fiind furat, \n bazamandatului primit de la påråta-reclamant`, reclamanta-påråt` s-a adresat societ`]ii de asigurare pentru plataindemniza]iei de asigurare. Plata a fost refuzat` de c`treasigur`tor pe motivul dec`derii påråtei-reclamante dindreptul la desp`gubire ca urmare a nerespect`rii de c`trereclamanta-påråt` a obliga]iei de predare a certificatuluide \nmatriculare a autoturismului \n original [i apred`rii cu \ntårziere a celei de-a doua chei a autoturis-mului, precum [i a cheii master.

|n aceste condi]ii, a ar`tat påråta-reclamant`,ac]iunea reclamantei-påråte urmeaz` a fi respins` cane\ntemeiat` \n baza art. 10 din O.G. nr. 51/1997 [i apct. 8.1 teza final` din contractul de leasing financiar.Potrivit acestor din urm` dispozi]ii contractuale, „uti-lizatorul va suporta orice cheltuieli (daune) care nu suntacoperite de c`tre asigurarea de r`spundere civil` autosau de asigurarea casco. Prin contract, utilizatoruldeclar` c` ia cuno[tin]` [i accept` condi]iile de asigu-rare“. Or, cum prin semnarea [i [tampilarea ofertei deleasing financiar din octombrie 2001, reclamanta-påråt` a acceptat condi]iile de asigurare oferite de c`treasigur`tor, \nseamn` implicit c` s-a obligat s` respecteaceste condi]ii, asumåndu-[i [i riscul de a suporta chel-tuielile [i daunele care nu sunt acoperite de asigurare.

De altfel, \n privin]a condi]iilor de asigurare, a mai


Jurispruden]`

sus]inut påråta-reclamant`, trebuie subliniat c` toate so-ciet`]ile de asigurare practic` cu privire la asigur`rile deautoturisme clauze de exonerare similare, iar cele pri-vind obliga]ia pred`rii cheilor [i a certificatului de \n-matriculare, \n original, sub sanc]iunea dec`derii dindreptul la desp`gubire, sunt \ntålnite la to]i asigur`toriide pe pia]`. Faptul c` påråta-reclamant` se g`se[te \nimposibilitate de a primi indemniza]ia de asigurare sedatoreaz` culpei exclusive a reclamantei-påråte. Nefolo-sirea de c`tre utilizator a autoturismului ca un bun pro-prietar, \n sensul c` (i) nu a luat m`suri suplimentare deprotec]ie a autoturismului (spre ex., dotarea autotu-rismului cu sistem de alarm`), (ii) a l`sat certificatul de\nmatriculare, \n original, \n interiorul autoturismului,(iii) a predat cheile solicitate de c`tre asigur`tor cu o\ntårziere destul de mare, nu face decåt s` confirmeculpa reclamantei-påråte.

|n privin]a calculului efectuat de c`tre reclamanta-påråt`, påråta-reclamant` a sus]inut c` nu este corect,\ntrucåt potrivit pct. 8.4 din contract, „\n cazul furtuluisau al daunei totale, societatea de leasing va primi de lasocietatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an,cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoareade pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n con-formitate cu un catalog interna]ional pentru stabilireapre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand dincare se deduce un procent neacoperit specificat \n ofertade leasing [i primele de asigurare restante pån` lasfår[itul anului. Compensa]ia va fi utilizat` \n scopulmen]ionat la punctul 6.4“. Pe cale de consecin]`, dinaceasta se vor deduce ratele de leasing restante, diminu-ate la dobånda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`-zut`. Or, dac` se porne[te de la pre]ul men]ionat \nacest catalog, pre]ul autoturismului nu este cel sus]inutde dealer, ci se stabile[te \n func]ie de tipul ma[inii [i devechime.

|n aceste condi]ii, suma care ar fi putut fi achitat`reclamantei-påråte \n cazul \n care asigur`torul ar fidesp`gubit pe påråta-reclamant` ar fi fost mai mic`.

|n drept, \n sus]inerea respingerii ac]iunii arbitrale, s-au invocat dispozi]iile art. 9 [i urm. din O.G. nr. 51/1997, republicat`, precum [i prevederile mai susinvocate ale contractului de leasing.

|n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, s-a ar`tatc` reclamanta-påråt`, \n calitate de utilizator, avea dato-ria s`-[i asume pentru \ntreaga perioad` a contractului,potrivit art. 10 din O.G. nr. 51/1997 [i \n lipsa unorstipula]ii contrare, totalitatea obliga]iilor care decurgeaudin folosirea bunului, direct sau prin prepu[ii sì, inclu-

siv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului uti-lizat, din cauze fortuite, precum [i continuarea pl`]ilorcu titlu de rat` de leasing pån` la achitarea integral` avalorii contractului de leasing. O astfel de obliga]ie sereg`se[te [i \n art. 8 din contract ce prevede la pct. 8.1, teza final` c` „utilizatorul va suporta orice chel-tuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigurareade r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco. Princontract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [i accept`condi]iile de asigurare“.

Cum potrivit dispozi]iilor pct. 8.2 din acela[i con-tract, reclamanta-påråt` a fost de acord ca societatea deleasing s` \ncheie o asigurare casco cu societatea de asi-gur`ri (pachet de asigur`ri) \n conformitate cucondi]iile generale de asigurare, pentru acoperirea da-unelor produse de accidente, furt etc., iar prin oferta deleasing financiar din octombrie 2001, semnat` [i accep-tat` de aceasta, reclamanta-påråt` a agreat condi]iile deasigurare oferite de c`tre asigurator, \nseamn` c` recla-manta-påråt` nu numai c` a acceptat toate condi]iileasigur`rii, dar s-a obligat s` respecte aceste condi]ii,asumåndu-[i [i riscul de a suporta cheltuielile [i daunelecare nu sunt acoperite de asigurare.

Astfel, conform contractului, pierderea bunului dat\n leasing prin furt constituie motiv de reziliere a con-tractului conform art. 6.3, pct. 6.3.5., iar \n aceast`situa]ie reclamanta-påråt` este obligat` s` desp`gubeas-c` societatea de leasing pentru orice prejudicii care re-zult` din reziliere, respectiv ratele de leasing restante,valoarea rezidual` prev`zut`, precum [i desp`gubiriadi]ionale dac` este cazul, astfel cum prevede art. 6.4.Or, de[i art. 8.4 din contract prevede faptul c` „\n cazulfurtului, societatea de leasing va primi de la societateade asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ulde achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` aobiectului \n leasing \n acel moment...“, acest lucru nus-a \ntåmplat \n realitate, din cauza ne\ndeplinirii dec`tre reclamanta-påråt` a condi]iilor prev`zute princontractul de asigurare, ne\ndeplinire concretizat` \nnefolosirea autoturismului ca un bun proprietar, fapt cea atras dec`derea påråtei-reclamante din dreptul ladesp`gubire. {i cum din culpa reclamantei-påråte asi-gur`torul nu a desp`gubit societatea de leasing, rezult`c` aceasta este \ndrept`]it`, potrivit O.G. nr. 51/1997 [iprevederilor art. 6.4 dincontractul \ncheiat, s` solicitereclamantei-påråte acoperirea prejudiciului suferit,respectiv ratele de leasing restante, valoarea rezidual` [iaccizele de \nchidere a leasingului.

|n drept, \n sus]inerea cererii reconven]ionale au fostinvocate dispozi]iile art. 9 [i urm. din O.G. nr. 51/1997,


Jurispruden]`

republicat`, precum [i prevederile contractului de leasing.

Competen]a Tribunalul Arbitral de a solu]iona pre-zentul litigiu rezult` din clauza compromisorie inclus`de p`r]i \n art. 11 din contractul de leasing financiar dinoctombrie 2001, conform c`reia „Toate litigiile carerezult` din acest contract sau \n leg`tur` cu \nc`lcarea,\ncetarea sau nulitatea contractului care nu se pot solu-]iona pe cale amiabil` vor fi solu]ionate de c`tre Curteade arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aRomåniei“. V`zånd [i dispozi]iile art. 340 [i urm. C. pr.civ., precum [i art. 2 [i urm. din Regulile de proceduràrbitral`, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o conven]ie dearbitraj valabil`. De altfel, nici una dintre p`r]i nu a pus\n discu]ie valabilitatea acestei clauze [i nici nu a contes-tat competen]a Cur]ii. Tribunalul arbitral a fost consti-tuit \n conformitate cu capitolul III din RPA-CAB.


|n fapt, din analiza actelor [i lucr`rilor dosarului,Tribunalul Arbitral re]ine c` \n baza ofertei de leasingfinanciar din octombrie 2001, acceptat` de c`tre recla-manta-påråt` prin semnare [i [tampilare, s-a \ncheiat \noctombrie 2001 contractul de leasing financiar avånd caobiect cedarea dreptului de folosin]` asupra unuiautovehicul, contract guvernat de dispozi]iile O.G. nr. 51/1997 privind opera]iunile de leasing [i societ`]ilede leasing, republicat`, cu modific`rile ulterioare.

Autoturismul a fost predat utilizatorului, reclaman-ta-påråt`, \n februarie 2002 \mpreun` cu num`rul de\nmatriculare [i talonul aferent, \n baza procesului-verbal de predare-primire din februarie 2002, fiind asi-gurat de c`tre påråta-reclamant`, cu poli]a de incendiu,furt [i avarii accidentale emis` de c`tre societatea deasigur`ri pentru o perioad` de valabilitate de 3 ani dezile \n schimbul unei prime de asigurare anuale.

|n februarie 2004, autoturismul a fost furat, furtul fiind \n aceea[i zi reclamat de c`tre reclamanta-påråt` la poli]ie [i la asigur`tor.

Deoarece, \n caz de furt, \n contractul de leasingfinanciar se prevede c` reclamanta-påråt` are dreptul s`primeasc` o parte din desp`gubirea ce trebuia primit`de la societatea de asigurare, respectiv diferen]a dintreindemniza]ia de asigurare [i ratele de leasing restantecalculate, diminuate cu dobånda EURIBOR [i valoarearezidual` prev`zut` (art. 6.4), reclamanta-påråt` a f`cutdemersuri \n acest scop pe lång` påråta-reclamant`,solicitånd plata sumei ce i se cuvenea.

Aceste demersuri nu s-au soldat \ns` cu nici un rezul-tat concret. Prin adresa din noiembrie 2004, societateade asigur`ri a \n[tiin]at påråta-reclamant` c`, \ntrucåt ladata cånd s-a reclamat furtul nu a fost predat certifica-tul de \nmatriculare a autoturismului, \n original,deoarece, la data furtului, acesta se afla \n interiorulma[inii, iar cea de-a doua cheie a autoturismului, pre-cum [i cheia master au fost predate abia \n februarie2004, \n conformitate cu dispozi]iile art. 4 ale condi-]iilor particulare de asigurare, societatea de leasing, \ncalitate de asigurat, este dec`zut` din dreptul ladesp`gubire ca urmare a nerespect`rii de c`tre utilizatora obliga]iilor asumate.

|n vederea solu]ion`rii amiabile a diferendului ap`-rut \ntre cele dou` p`r]i, reclamanta-påråt` a invitat laconciliere påråta-reclamant` \n iunie 2004, \ns` aceastadin urm` nu a dat curs invita]iei, \ncheindu-se, \ntemeiul art. 7201 C. pr. civ., un proces-verbal prin cares-a constatat acest fapt.

|n drept, cererea arbitral` formulat` de reclamanta-påråt` este \n parte \ntemeiat`, urmånd s` fie admis` deTribunalul Arbitral pentru motivele [i \n limiteleurm`toare.

|ntr-adev`r, potrivit art. 8.4 din contractul de leasingfinanciar din octombrie 2001, „\n cazul furtului sau aldaunei totale, societatea de leasing va primi de la socie-tatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cupre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea depia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n confor-mitate cu un catalog interna]ional pentru stabilireapre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand dincare se deduce un procent neacoperit specificat \n ofertade leasing [i primele de asigurare restante pån` lasfår[itul anului. Compensa]ia va fi utilizat` \n scopulmen]ionat la punctul 6.4. |n cazul \n care compensa]iadep`[e[te cheltuielile specificate la punctul 6.4, dife-ren]a va fi pl`tit` utilizatorului.“ Or, conform art. 6.4din contract, teza a doua, „|n eventualitatea unei \nce-t`ri \nainte de termen a contractului, societatea de lea-sing va avea dreptul la \ncasarea unei sume echivalentecu ratele de leasing restante calculate, diminuate ladobånda EURIBOR [i cu valoarea rezidual` prev`zut`.Societatea de leasing \[i rezerv` \n mod expres dreptulde a pretinde desp`gubiri adi]ionale, \n special pentrucheltuieli neprev`zute, cum ar fi fran[ize de asigurare,cheltuieli de vånzare, penalit`]i, taxe de depunere saualte cheltuieli de vånzare“.

Ca atare, \n caz de furt, reclamanta-påråt` avea drep-tul la diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare datorat`


Jurispruden]`

de asigur`tor påråtei-reclamante [i suma reprezentåndratele de leasing restante calculate, diminuate la dobån-da EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`.

Cåt prive[te \ns` cuantumul indemniza]iei de asigu-rare cuvenite påråtei-reclamante, \n caz de furt, potrivitart. 8.4 din contractul citat anterior, societatea de asi-gurare datora o „desp`gubire egal`, \n primul an, cupre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea depia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n con-formitate cu un catalog interna]ional pentru stabilireapre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand dincare se deduce un procent neacoperit specificat \n ofertade leasing [i primele de asigurare restante pån` lasfår[itul anului.“ Dup` p`rerea reclamantei-påråte, va-loarea de circula]ie a autoturismului din momentul fur-tului, \n func]ie de care trebuie determinat` in-demniza]ia de asigurare, este aceea stabilit` de dealer, \ntimp ce pentru påråta-reclamant` pre]ul autoturismuluidin momentului furtului ar fi fost acela calculat pe bazacatalogului interna]ional pentru stabilirea pre]urilor depia]` ale autovehiculelor second-hand. Prin raportul deexpertiz` tehnic` extrajudiciar` – \ntocmit la solicitareareclamantei-påråte – s-a stabilit un pre] de circula]ie alautoturismul din momentul furtului la o valoareapropiat` de cea indicat` de c`tre dealer.

Sub acest aspect, valoarea de circula]ie a auto-turismului dispunånd de dot`ri op]ionale suplimentare(geamuri electrice spate, radiocasetofon tapi]erie stof` [ivopsea metalizat`) [i avånd, \n momentul furtului, ovechime de 24 luni [i doar 30.000 km parcur[i, fiind\ntr-o stare foarte bun`, se apreciaz` prin raportare lapre]urile minime [i maxime orientative care vizeaz` unautoturism cu dot`ri standard – f`r` \mbun`t`]iri –cuprinse \n catalogul interna]ional. |n aceste condi]ii, sere]ine valoarea indicat` de dealerul oficial al påråtei-reclamante ce a asigurat service-ul autoturismului pån`la data furtului [i care cuno[tea cel mai bine starea [i va-loarea real` a acestuia.

Prin urmare, din pre]ul de circula]ie al autoturismu-lui, din momentul furtului, urmeaz` a fi sc`zut` sumace reprezint` procentul de 10% neacoperit prin ofertade leasing, ratele leasing restante, valoarea rezidual`,accizele aferente \nchiderii leasingului ce au fost omisede reclamanta-påråt` \n calculul desp`gubirilor,rezultånd o sum` ce trebuia s` revin` reclamantei-påråtecu titlu de desp`gubire.

Aceast` sum` urmeaz` s` fie pl`tit` de påråta-recla-mant` potrivit obliga]iilor contractuale asumate, chiardac` nu a reu[it s` ob]in` indemniza]ia de asigurare de laasigur`tor pentru considerentul c` ar fi fost dec`zut` din

dreptul la desp`gubire, consecin]` a nerespect`rii dec`tre utilizator a obliga]iilor asumate prin contractul deasigurare. Or, dec`derea påråtei-reclamante din dreptulde desp`gubire nu este imputabil` utilizatorului, deoa-rece, pe de o parte, acesta nu este parte contractant` \ncontractul de asigurare \ncheiat \n februarie 2002 \ntresocietatea de leasing, \n calitate de asigurat, [i societateade asigur`ri, in calitate de asigur`tor, neavånd a[adar ca-litatea de asigurat, iar pe de alt` parte, conform art. 8.2din contractul de leasing financiar, mai sus citat, „uti-lizatorul este de acord ca societatea de leasing s` \ncheieo asigurare casco [i a riscului de neplat` cu societatea deasigur`ri (pachet de asigurare). Pachetul de asigurareacoper` riscul daunelor produse de accidente, furt etc. \nconformitate cu condi]iile generale de asigurare, precum[i riscul de neplat` total` sau par]ial`. Societatea de easing este \ndrept`]it` s` includ` [i s` factureze costulprimelor de asigurare \n rata de leasing“.

Este \ns` de observat c`, \n spe]`, påråta-reclamant`nu a f`cut dovada c` utilizatorul a luat cuno[tin]` de„condi]iile generale de asigurare“ la care se refer` art. 8.2din contractul de leasing, cu atåt mai mult cu cåt aces-ta a fost \ncheiat cu mult \nainte de semnarea poli]ei deasigurare, respectiv la 22.10.2001 fa]` de 15.02.2002,iar predarea autoturismului s-a f`cut la data de14.02.2002, deci, cu o zi \nainte de semnarea poli]ei deasigurare de c`tre påråta-reclamant`. De altfel, chiardac` \n fapt acestea ar fi fost cunoscute la data semn`riicontractului de leasing sau ulterior, \n cursul execut`riicontractului, art. 18 din condi]iile generale de asigurarenu con]in nici o prevedere de genul obliga]iilor impu-tate de asigur`tor påråtei-reclamante [i/sau prepu[ilorsì care, \n caz de nerespectare, ar atrage dec`derea dindreptul la desp`gubire. |ntr-adev`r, conform art. 18.3din condi]iile generale, asiguratul este obligat s` comu-nice societ`]ii de asigurare producerea evenimentuluiasigurat \n termen de trei zile de la luarea la cuno[tin]`despre acesta, ceea ce \n spe]` s-a realizat de c`tre uti-lizator chiar \n ziua furtului, cum recunoa[te, de altfel,atåt påråta-reclamant`, cåt [i asigur`torul, prin adresade refuz de plat` a desp`gubirilor.

Este adev`rat c` obliga]iile imputate reclamantei-på-råte din cauza nerespect`rii c`rora asiguratul ar fi fost de-c`zut din dreptul la desp`gubire, ca urmare a produceriicazului asigurat, se reg`sesc [i fac parte de drept din con-tractul de asigurare, dar acestea nu sunt incluse \ncondi]iile generale de asigurare la care se refer` art. 8.2 din contractul de leasing, ci numai \n condi]iileparticulare de asigurare privind poli]a de incendiu, furt[i avarii accidentale pentru vehicule cu motor. Potrivit


Jurispruden]`

acestora din urm`, „prin derogare par]ial` de la art. 18.3din condi]iile generale de asigurare, asiguratul trebuie s`reclame producerea furtului la organele de poli]ie [i lasocietate \n aceea[i zi \n care a constatat producerea aces-tuia“, caz \n care „trebuie predat setul de chei din dotareade fabrica]ie, cartea de identitate [i certificatul de \nma-triculare al autovehiculului (\n original)“, sub sanc]iuneadec`derii asiguratului din dreptul la desp`gubire.

Or, \ntrucåt, potrivit art. 8.2. din contractul de lea-sing, numai condi]iile generale de asigurare trebuiaurespectate de c`tre utilizator, \n m`sura \n care ar fi fostefectiv cunoscute de c`tre acesta, \nseamn`, per à con-trario, c`, pentru opozabilitatea condi]iilor particularede asigurare, derogatorii \n limitele ar`tate de lacondi]iile generale de asigurare, trebuia \ncheiat un actadi]ional la contractul de leasing – \n temeiul art. 17„orice modificare sau completare la prezentul contractse va face de c`tre p`r]i de comun acord, \n scris“ – sau,cel pu]in, trebuiau comunicate acestuia ori, \n sfår[it,aduse la cuno[tin]a lui cu ocazia reclam`rii furtului,ceea ce \n spe]` nu s-a realizat.

Prin urmare, avånd \n vedere considera]iile ar`tate [ilipsa de culp` a reclamantei-påråte \n \ndeplinirea obli-ga]iilor asumate, inclusiv \n cele legate de reclamareafurtului, eventuala dec`dere a påråtei-reclamante dindreptul la desp`gubire pentru furtul autoturismului carea f`cut obiectul prezentului contract de leasing,neputånd fi imputat` utilizatorului, astfel \ncåt, indife-rent de acest aspect [i indiferent dac` påråta-reclamant`mai are sau nu dreptul la desp`gubire, påråta-recla-mant` este [i r`-måne ]inut` de obliga]iile asumate princontract, \n sensul desp`gubirii utilizatorului cu sumareprezentånd diferen]a dintre indemniza]ia de asigurarece trebuia datorat` de asigur`tor [i ratele de leasingrestante calculate, diminuate cu dobånda EURIBOR,plus valoarea rezidual` r`mas` [i accizele pentru\nchiderea de leasing cuvenite asiguratului.

Pe cale de consecin]`, påråta-reclamant` va fi obli-gat`, \n temeiul art. 1088 C. civ. [i art. 43 C. com, laplata dobånzii legale aferente valorii desp`gubirii, cu\ncepere de la data de 14.04.2004 [i pån` la data pl`]iiefective a debitului, calculat` conform ratei dobånzii dereferin]` comunicate de BNR. Dobånda legal` per-ceput` \n continuare pån` la plata efectiv` a debitului,neputånd fi obiectiv determinat` la data pronun]`riiprezentei sentin]e, se va determina \n momentul exe-cut`rii, de bun`voie sau silite, dup` caz.

Avånd \n vedere cererea reclamantei-påråtei de obli-gare la plata cheltuielilor de judecat`, reprezentånd taxaarbitral` aferent` preten]iilor b`ne[ti din cererea de che-

mare \n judecat`, Tribunalul Arbitral o admite, \n teme-iul art. 48 alin. (9) din Regulile de procedur` arbitral`,a[a cum a fost formulat`.

|n fine, \n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`,Tribunalul arbitral o respinge ca ne\ntemeiat`, deoareceeventuala dec`dere a påråtei-reclamante din dreptul ladesp`gubire pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor ce \i reve-neau, potrivit contractului de asigurare, \n spe]`, aprevederilor art. 4 din condi]iile particulare de asigurare,nu poate fi imputat`, pentru motivele ar`tate, reclaman-tei-påråte, ci, dimpotriv`, se datoreaz` exclusiv culpeipåråtei-reclamante, care, pe de o parte, nu le-a adus lacuno[tin]a utilizatorului, nefiindu-i, a[adar, opozabile,iar, pe de alt` parte, nu a \ntreprins nimic \n vedereaob]inerii pl`]ii desp`gubirii de asigurare. De altfel, pårå-ta-reclamant` nu numai c` nu s-a deranjat deloc s`reclame furtul la societatea de asigurare, de[i era singuracare avea calitatea de asigurat, aceast` obliga]ie fiind\ndeplinit`, pe seama sa, de utilizator, dar, \n mod ciu-dat, s-a mul]umit cu motiva]ia furnizat` de asigur`torprivind refuzul de a pl`ti desp`gubirea cuvenit` pentruproducerea cazului asigurat, f`r` a analiza dac`, \n fapt,date fiind \mprejur`rile cauzei [i lipsa de culp` a recla-mantei-påråte, pretinsa dec`dere este sau nu justificat`.

Or, potrivit art. 970 C. civ., orice conven]ie trebuieexecutat` cu bun`-credin]`, nefiind permis nici uneiadintre p`r]i de a ac]iona \ntr-o manier` unilateral` sauneloial` de natur` s` pericliteze sau anihileze drepturileori interesele legitime ale celeilalte p`r]i, cum este [icazul ap`r`rii drepturilor ce se cuvin reclamantei-påråte,potrivit contractului de leasing, \n caz de producere ariscului asigurat prin contractul de asigurare casco.

Sus]inerea påråtei-reclamante, \n sensul c` reclaman-ta-påråt`, \n calitate de utilizator, avea ca obliga]ie,potrivit art. 10 din O.G. nr. 51/1997, republicat`, cumodific`rile ulterioare, s` \[i asume pentru \ntreagaperioad` a contractului, \n lipsa unor stipula]ii contrare,totalitatea angajamentelor care decurg din folosireabunului direct sau prin prepu[ii sì, inclusiv risculpierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, dincauze fortuite, [i continuarea pl`]ilor cu titlu de rat` deleasing pån` la achitarea integral` a valorii contractuluide leasing este nefondat` [i, deci, nu poate fi re]inut`. |ntr-adev`r, potrivit art. 8 din contractul de leasing,riscul daunelor cauzate de accidente, furt etc., au fostpreluate, \n baza contractului de asigurare casco din fe-bruarie 2002, de c`tre societatea de asigur`ri, \n calitatede asigur`tor, \n schimbul primelor de asigurare incluse\n ratele de leasing [i suportate de utilizator, \n numele


Jurispruden]`

[i pe seama asiguratului, astfel \ncåt, \n spe]`, dispozi]i-ile art. 10 din O.G. nr. 51/1997 au devenit inoperante,nemaiputånd fi puse \n sarcina reclamantei-påråte.

Tot astfel, nu poate fi primit` nici sus]inerea påråtei-reclamante, \n sensul c` „utilizatorul va suporta oricecheltuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigu-rarea de r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco.Prin contract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [iaccept` condi]iile de asigurare“, astfel cum stipuleaz`dispozi]iile art. 8.1 teza final`.

O solu]ie contrar` ar \nsemna c` aceasta s-a obligats` respecte aceste condi]ii, asumåndu-[i [i riscul de asuporta cheltuielile [i daunele care nu sunt acoperite deasigurare. Or, avånd \n vedere c`, pe o parte, condi]iilede asigurare nu au fost incluse ca anex` la acest contract[i nici comunicate ulterior, iar, pe de alt` parte, con-tractul de asigurare s-a \ncheiat mult mai tårziu, abia la15. 02. 2002, rezult` c` prin „condi]iile de asigurare“ lacare se refer` art. 8.1 din contract nu s-au avut [i nici nuputea, de altfel, s` se aib` \n vedere decåt prevederile art. 8 – Asigurarea [i suportarea riscului – referitoare laobligativitatea \ncheierii unei asigur`ri de r`spunderecivil` [i a unei asigur`ri casco pentru acoperirea tuturorriscurilor produse de accidente, furt etc., \n conformi-tate cu „condi]iile generale de asigurare“ (art. 8 pct. 1 [i

2) impuse de asigur`tor. Este evident c` aceste asigur`risi condi]iile lor nu puteau fi \ncheiate [i cunoscute decåtdup` predarea autoturismului si semnarea poli]elor deasigurare, ceea ce nu era cazul la data semn`rii contrac-tului de leasing (22.10.2001).

|n consecin]`, avånd \n vedere dispozi]iile art. 969 [iurm. C. civ., coroborate cu prevederile art. 8.4 [i art. 6.4ale contractului de leasing financiar din 10.2001 care cons-fin]esc dreptul reclamantei-påråte la diferen]a dintre in-demniza]ia de asigurare datorat` de asigur`tor [i sumelecuvenite påråtei-reclamante potrivit clauzelor contractuale[i, ]inånd seama de dispozi]iile art. 1088 C. civ., art. 43 C. com., coroborate cu prevederile O.G. nr. 2/2000privind nivelul dobånzii legale pentru obliga]ii b`ne[ti,precum [i de prevederile art. 274 – art. 275 C. pr. civ.,Tribunalul Arbitral admite \nparte cererea de arbitrare,obligånd påråta-reclamant` la plata de desp`gubiri c`trereclamanta-påråt` [i a dobånzii legale aferente, cu \nceperede la data 14.04.2004 [i pån` la data pl`]ii efective a de-bitului, calculat` conform ratei dobånzii de referin]`comunicat` de BNR. Totodat`, Tribunalul Arbitral res-pinge ca ne\ntemeiat` cererea reconven]ional` formulat`de påråta-reclamant`.

Contract de loca]iuneNe\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a chiriei,

precum [i a contravalorii utilit`]ilor

Caracterul reciproc [i interdependent al obliga]iilorspecifice contractului de loca]iune permite locataruluiinvocarea excep]iei neexecut`rii de c`tre locator a propri-ilor obliga]ii numai \n ipoteza \n care din probatoriuladministrat \n cauz` rezult` o astfel de neexecutare.



Reclamanta, o societate comercial`, a sesizat Curteade Arbitraj cu o cerere arbitral` prin care solicit` capåråta s` fie obligat` la plata chiriei restante, a con-travalorii utilit`]ilor (ap`, canal etc.), a dobånzilor legaledatorate, pe de o parte, precum [i s` se constate \nce-tarea prin reziliere a contractului de loca]iune a c`ruinerespectare a generat litigiul, pe de alt` parte.

Ap`rarea pârâtei

Påråta, prin \ntåmpinare, recunoa[te ca datorat`numai plata chiriei restante, dar nu [i a sumelor privindcontravaloarea utilit`]ilor [i dobånzilor. |n justificareapozi]iei sale, påråta invoc` nerespectarea de c`tre recla-mant` a propriilor sale obliga]ii contractuale.

De[i potrivit contractului, reclamanta avea obliga]iade a asigura alimentarea cu ap`, pån` cel tårziu \n lunaa 8-a, a spa]iului ce forma obiectul loca]iunii, acest fapts-a realizat abia \n cursul lunii a 11-a. De asemenea,obliga]ia asigur`rii aliment`rii cu gaz a spa]iului, caretrebuia executat` pån` cel tårziu \n luna a 9-a, nu s-amai realizat nici pån` la sfår[itul loca]iunii.

Aceasta a generat, pe de o parte, \mpiedicarea desf`-[ur`rii activit`]ii ce constituie obiectul societ`]ii, iar pe


Jurispruden]`

de alt` parte, costuri suplimentare estimate la 20 mili-oane lei. |n atare situa]ie, s-a solicitat reclamantei recal-cularea nivelului chiriei, \ns` f`r` rezultat, ceea ce adeterminat-o pe påråt` s` \nceteze plata facturilor emisede reclamant`. Påråta mai arat` c` a f`cut investi]ii \nspa]iul \nchiriat, precum [i lucr`ri de finisare [i preg`tirea acestui spa]iu (executarea instala]iei electrice,montarea de u[i de aluminiu termoizolant etc.).


Tribunalul Arbitral a admis cererea reclamantei, adispus rezilierea contractului [i obligarea påråtei la platachiriei restante, a contravalorii utilit`]ilor (ap`, canaletc.). Analizånd probele [i sus]inerile p`r]ilor, Tribu-nalul Arbitral re]ine c`:

|ntre reclamant`, \n calitate de locator, [i påråt`, \ncalitate de locatar, s-a \ncheiat contractul de loca]iune,avånd ca obiect \nchirierea pe o perioad` de 3 ani a unuispa]iu format din dou` hale, pentru care locatarul urmas` pl`teasc` la finele fiec`rei luni o chirie de 210 USD,inclusiv TVA, la cursul de schimb al zilei LEU/USD.Locatorul avea obliga]ia s` predea spa]iul la termenulconvenit, asiguråndu-i alimentarea cu ap` [i gaz metan.

Tribunalul Arbitral a constatat \ndeplinirea de c`trereclamant` a obliga]iilor asumate prin contract, cuexcep]ia instal`rii gazului metan, obliga]ie pe care nu aexecutat-o din cauze ce nu-i pot fi imputabile. |n acestecondi]ii, locatarul a fost de acord s` i se asigure o alt`surs` de c`ldur`, scop \n care locatorul a cump`rat oaeroterm` de mare putere care a fost pus` la dispozi]ialocatarului. Påråta [i-a \ndeplinit obliga]iile de plat` achiriei anticipat pe 3 luni, pentru ca ulterior, neonoråndfacturile emise de reclamant`, nu a mai achitat nici osum` \n contul chiriei.

|n dovedirea preten]iilor [i sus]inerilor lor, p`r]ile audepus la dosar [i o multitudine de facturi [i de chitan]e privindplata unor bunuri, lucr`ri [i utilit`]i de c`tre alte societ`]i.

Tribunalul Arbitral nu a luat \n considerare aceste \n-scrisuri, consideråndu-le ca nefiind pertinente, eleprivind raporturi strìne raportului de loca]iune careface obiectul acestui litigiu.

I. Cu privire la raporturile de loca]iune, TribunalulArbitral a re]inut recunoa[terea de c`tre påråt` a faptu-lui c` a utilizat spa]iul, c` datora chiria, dar nu a recu-noscut plata utilit`]ilor, invocånd, pe de o parte, excep-]ia de neexecutare de c`tre reclamant` a propriilor obli-ga]ii, iar pe de alt` parte, o serie de contrapreten]ii. Fa]`de primul aspect, invocat \n ap`rare, Tribunalul Arbitrala constatat c` påråta nu a f`cut dovada afirma]iilor salecu privire la \ntårzierea aliment`rii cu ap` [i nici dovadac` ar fi obiectat cu privire la \nlocuirea aliment`rii cugaze prin alimentare cu energie electric`. |n consecin]`,excep]ia de ne\ndeplinire de c`tre reclamant` a propri-ilor obliga]ii se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`. Sub cel deal doilea aspect, Tribunalul Arbitral nu a examinat con-trapreten]iile invocate de påråt`, \ntrucåt acestea nu auformulat obiectul unei cereri reconven]ionale. Fa]` desitua]ia expus` [i stabilit` pe baza probelor dosarului,Tribunalul Arbitral a constatat, conform prevederilorcontractului de loca]iune care, potrivit art. 969 Codcivil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, cane\ntemeiate preten]iile reclamantei [i a obligat påråtala plata chiriei restante [i a utilit`]ilor (ap`, canal etc.).F`cåndu-se aplicabil art. 43 din Codul comercial, pårå-ta a mai fost obligat` la plata dobånzilor legale care, subaspectul calculului, nu au fost contestate de påråt`.

Tribunalul Arbitral, totodat`, a constatat c`, prinacordul p`r]ilor, contractul de loca]iune a fost reziliat lafinele lunii mai 2003.

Contract de loca]iuneClauz` compromisorie – Caracter valabil [i operant – Ne\ndeplinire culpabil` de c`tre locator a

obliga]iilor contractuale – Consecin]e – Repunerea p`r]ilor \n situa]ia anterioar`

Imperfec]iunile de redactare, inclusiv cu privire la de-numirea CAB, nu exclud competen]a instan]ei arbitraledac` p`r]ile au exprimat, \n mod ne\ndoielnic, inten]ia caorice disput` dintre ele s` fie deferit` arbitrajului.

Nerespectarea prevederilor art. 7201 C. pr. civil` nuconfer` ac]iunii arbitrale un caracter prematur, atåta timpcåt \ntreaga coresponden]` purtat` \ntre p`r]i anterior for-mul`rii cererii de arbitrare atest` \ncerc`rile de solu]ionare

a litigiului pe cale amiabil`. Ne\ndeplinirea culpabil` de c`tre locator a obliga]iilor

asumate \ndrept`]e[te pe locatar s` solicite rezilierea con-tractului de loca]iune, cu fireasca consecin]` a repuneriip`r]ilor \n situa]ia anterioar`.



Jurispruden]`


Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Curtea de Arbi-traj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Co-mer] [i Industrie a Romåniei, reclamanta, o societatecomercial` romån`, a solicitat acestei institu]ii per-manente de arbitraj comercial s` solu]ioneze \n temeiuldispozi]iilor legale aplicabile [i a conven]iei arbitraledintre p`r]i diferendul ivit \n cadrul raporturilor salecontractuale de loca]iune cu påråta, de asemenea, o so-cietate comercial` romån`. Litigiul prive[te reziliereacontractului [i obligarea påråtei la restituirea pl`]ii con-travalorii serviciilor de cazare, pl`tite \n avans de socie-tatea reclamant` [i TVA aferent, precum [i la plata chel-tuielilor de arbitare.

Motivele ac]iunii

|n motivarea cererii sale, reclamanta a ar`tat c` \nluna aprilie 2001 a \ncheiat cu påråta un contract \nbaza c`ruia a \nchiriat de la aceasta un num`r de camerede hotel, respectiv vouchere de cazare \n schimbul pl`]iiunei chirii.

Termenul pentru care a fost \ncheiat contractul a fostde 5 ani, urmånd a fi prelungit automat, \n acelea[icondi]ii privind plata chiriei.

Reclamanta a mai ar`tat c` pe \ntreaga perioad` dederulare a contractului [i-a respectat integral obliga]iileasumate privind plata chiriei convenite, \mprejurarecare de altfel nu este contestat` nici de c`tre påråt`.

|n ceea ce o prive[te pe påråt`, aceasta a refuzat, \nmod nejustificat, s` mai cazeze clien]ii societ`]ii recla-mante \ncepånd cu luna mai 2003. Astfel, o solicitare derezervare \n cadrul numerelor de camere contractat,primit` prin fax de la reclamant` pentru un num`r de 30de persoane, a fost refuzat` motivat de faptul c` a ac-ceptat deja o alt` comand` pentru care rezervase came-rele \n discu]ie [i pentru care se achitase deja contrava-loarea caz`rii. Ulterior acestui incident, påråta a anun]atc`, \ncepånd cu ianuarie 2004, \[i majoreaz` tarifele laserviciile de cazare pe care le presteaz`, \n special \n ceeace prive[te pre]ul camerelor, motivat de faptul c` hotelula fost modernizat [i adus la standardul de 3 stele. Recla-manta a refuzat s` accepte o astfel de majorare, \ntrucåtprin actul adi]ional la contract \ncheiat \n anul 2002 afost de acord cu majorarea tarifului pentru micul dejun.

|n drept, reclamanta a precizat c` \[i \ntemeiaz` ac]i-unea pe dispozi]iile art. 969, 970 [i art. 1020-1021 dinCodul civil [i pe dispozi]iile Regulilor de proceduràrbitral` aplicabile.

Ap`rarea pârâtei

Prin \ntåmpinarea depus` la dosar, påråta, printrealte ap`r`ri formulate, a invocat caracterul inoperant alclauzei compromisorii \nscrise \n contract [i a contestatvaliditatea acesteia, motivånd c` reclamanta nu a \ncer-cat solu]ionarea litigiului prin conciliere direct`, pe de oparte, iar clauza din contract nu coincide cu modelul re-comandat de Camera de Comer] [i Industrie a Romå-niei de a fi utilizat \n contractele comerciale, pe de alt`parte.

Referitor la chestiunile legate de fondul litigiului,påråta a precizat c` \n situa]ia \n care Tribunalul va trecepeste excep]iile invocate – cea de necompeten]` [i cea deprematuritate – solicit` respingerea ac]iunii reclamanteica ne\ntemeiat`. Påråta a precizat c` s-a str`duit s`respecte obliga]iile asumate prin contract, incidentulprezentat de reclamant` privind refuzul caz`rii unuigrup nu poate constitui un motiv de reziliere \ntrucåt,\n derularea prest`rilor de servicii hoteliere, unele infir-m`ri la cazare sunt inerente. Cåt prive[te cel de-al doileamotiv de reziliere invocat, respectiv solicitarea transmis`reclamantei \n vederea major`rii tarifelor de cazare,påråta a precizat c`, urmare a refuzului reclamantei de aaccepta tarifele majorate, au fost \n cele din urm`p`strate tarifele negociate ini]ial \n cadrul contractului.

|n fine, påråta a precizat c` \n situa]ia \n care recla-manta insist` \n rezilierea contractului, solicit` con-comitent ridicarea echipamentelor [i utilajelor de aercondi]ionat ce au f`cut obiectul a trei contracte de leasing \ncheiate \ntre påråt` [i societatea specializat`.|n vederea execut`rii contractului de leasing s-a \ncheiatun act adi]ional, semnat de p`r]ile din litigiul de fa]`,cåt [i de societatea specializat`. Prin respectivul actadi]ional se stabilea ca sumele pe care reclamanta, \n ca-litate de chiria[, avea obliga]ia s` le achite \n avans,reprezint` contravaloarea ratelor de leasing pe carepåråta trebuia s` le ramburseze c`tre societatea specia-lizat` \n baza celor trei contracte de leasing.

Påråta insist` totu[i \n men]inerea contractuluiar`tånd c` ne\n]elegerile ap`rute din vina sa pe par-cursul derul`rii raporturilor contractuale nu au fostgenerate de reaua sa credin]`, \ntrucåt atunci cånd a fostposibil au fost remediate o parte din erorile pe care le-aprodus, cum ar fi cele referitoare la facturarea unei cotemajorate de TVA.


Analizånd cererea reclamantei, \n raport de con]inu-


Jurispruden]`

tul documentelor prezentate ca [i fa]` de ap`r`rile for-mulate de c`tre påråt`, Tribunalul Arbitral re]ine c`situa]ia de fapt, astfel cum a fost ea prezentat` de c`trereclamant`, este pe deplin dovedit` [i sus]inut` de pro-bele administrate.

Tribunalul Arbitral a pus, mai \ntåi, \n discu]ia p`r-]ilor aceast` excep]ie de necompeten]` invocat` de på-råt` [i a re]inut c`, \n ciuda imperfec]iunilor clauzeicompromisorii \nscrise \n contract, p`r]ile au \n]eles, \nmod ne\ndoielnic, de a supune spre solu]ionare oricedisput` dintre ele arbitrajului, chiar dac` au indicatincomplet denumirea Cur]ii de Arbitraj Interna]ionalde pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.

|n cuprinsul \ntåmpin`rii, påråta a invocat cu titluprealabil [i \mprejurarea c` reclamanta nu a \ncercat,\nainte de a se adresa Cur]ii de Arbitraj, solu]ionarealitigiului de fa]` pe calea concilierii directe, conform art. 7201 C. pr. civ., formulånd astfel o excep]ie de pre-maturitate a ac]iunii reclamantei. Totodat`, TribunalulArbitral re]ine ca ne\ntemeiat` [i excep]ia privind pre-maturitatea ac]iunii arbitrale, pentru considerentul nea-plic`rii prevederilor art. 7201 C. pr. civ. \n materie arbi-tral`.

Pe de alt` parte, Tribunalul Arbitral apreciaz` c`, \nfapt, \ntreaga coresponden]` purtat` \ntre p`r]i anteriormomentului introducerii cererii arbitrale [i prin care s-au invocat nerespect`ri ale contractului, s-au solicitat[i/sau propus remedii \n vederea men]inerii raporturilorcontractuale, nu reprezint` altceva decåt \ncerc`ri desolu]ionare pe cale amiabil`, astfel \ncåt [i din acestpunct de vedere con]inutul clauzei compromisorii a fostrespectat.

|n ceea ce prive[te fondul litigiului, rezult` ne\ndo-ielnic c` reclamanta [i-a respectat obliga]iile asumateprin contract, achitånd påråtei, \n avans, contravaloareaserviciilor de cazare cu respectarea \ntocmai a graficuluide pl`]i prev`zut \n Anexa 1 la contract [i conformån-du-se prevederilor din cap. 3 [i 4 ale acestuia, de[i peparcursul celor 3 ani de la data \ncheierii contractului [ipån` la \nregistrarea ac]iuni arbitrale a beneficiat de ser-vicii de cazare \n propor]ie de numai 15% din valoareatotal` a contractului.

Tribunalul Arbitral re]ine refuzul påråtei de a nuprimi [i caza \n hotelul sù pe clien]ii reclamantei canefiind rezultatul unui caz fortuit [i nici a unei \mpre-jur`ri mai presus de voin]a sa, påråta \nc`lcåndu-[i ast-

fel obliga]iile contractuale asumate. |n ceea ce prive[temajorarea unilateral` de c`tre påråt` a tarifelor practi-cate pentru serviciile prestate, Tribunalul Arbitral apre-ciaz` c` sus]inerile påråtei, \n sensul c` acestea nu aureprezentat decåt erori de calcul al TVA-ului, nu au fostprobate cu actele [i \nscrisurile depuse la dosar. De alt-fel, din cuprinsul \ntåmpin`rii påråtei rezult`, cel pu]inindirect, c` aceasta nu contest` validitatea sus]inerilorreclamantei, apreciind \ns` c` neexecutarea obliga]iilorasumate [i re]inute \n sarcina sa nu sunt de o asemeneagravitate \ncåt s` conduc` la rezilierea contractului.

Astfel, pe baza \ntregului material probator adminis-trat, Tribunalul Arbitral constat` culpabilitatea påråtei\n neexecutarea contractului. F`cånd abstrac]ie de celear`tate, reclamanta, \n calitatea sa de creditor, avea legalposibilitatea, potrivit art. 1021 C. civil, s` opteze pen-tru rezilierea contractului, chiar \n ipoteza \n care exe-cutarea obliga]iilor de c`tre påråt` ar mai fi posibil`. |nleg`tur` cu acest ultim aspect trebuie avut` \n vedere,atåta timp cåt nu se mai justifica men]inerea de c`trepåråt` a tarifelor agreate la momentul \ncheierii con-tractului, solu]ie care se dovede[te a fi ineficient`, celpu]in din punct de vedere comercial, \n urma lucr`rilorde modernizare a lucr`rilor.

Astfel, apreciind c` cererea reclamantei \ndepline[tetoate condi]iile cerute de lege pentru admisibilitatearezilierii, Tribunalul Arbitral o admite ca atare [i \n con-formitate cu prevederile art. 1021 C. civil.

Totodat`, ca urmare a rezilierii contractului, Tribu-nalul Arbitral dispune [i obligarea påråtei la restituireac`tre reclamant` a sumei de diferen]` de avans neuti-lizat`, ce include TVA, reprezentånd contravaloarea ser-viciilor de cazare pl`tite \n avans, la contravaloarea \n leiconform cursului de schimb leu/dolar al B`nciiNa]ionale a Romåniei de la data pl`]ii, \ntrucåt aceast`sum` nu a fost valorificat` \n interesul reclamantei [i nus-a concretizat \n servicii de cazare, astfel cum s-a pre-v`zut \n contract.

|n ceea ce prive[te men]iunile din \ntåmpinarea på-råtei cu privire la restituirea unor echipamente de aercondi]ionat, Tribunalul Arbitral constat` c` \n cauza defa]` påråta nu a formulat nici o cerere expres` de resti-tuire a lor, sub forma unei cereri reconven]ionale, astfelc` aceast` chestiune nu poate fi luat` \n discu]ie [i nicisolu]ionat` \n cadrul procesual de fa]`, urmånd a faceeventual obiectul unei ac]iuni separate.


Jurispruden]`

Contract de managementRevocare intempestiv` [i nelegitim` – Consecin]e

Revocarea intempestiv` [i nelegitim` a contractului demanagement confer` reclamantului dreptul de a solicitaplata unei sume de bani reprezentånd diferen]ele salarialeneachitate, pe de o parte, remunera]ia suplimentar` calcu-lat` \n func]ie de productivitatea realizat`, pe de alt`parte.



O persoan` fizic`, cet`]ean italian, rezident \n Italia,a chemat \n judecat` o societatea comercial` romån`solicitånd ca påråta s` fie obligat`, prin hot`råre arbi-tral`, s`-i pl`teasc` o sum` de bani cu titlu de diferen]`de salariu neachitat` pe un an de zile conform contrac-tului de management convenit \ntre p`r]i, remunera]iasuplimentar` stabilit`, conform aceluia[i contract de0,16 euro/bucat` de produs, precum [i daune-interesereprezentånd cå[tigul nerealizat pentru perioada \n carepåråta nu a achitat nici salariul de baz` ce i se cuvenea.

Ap`rarea pârâtei

Påråta a solicitat respingerea cererii arbitrale ca nete-meinic` [i nelegal`, \ntrucåt reclamanta a \nc`lcat obli-ga]iile contractului de management [i prin felul cum a\n]eles s` conduc` societatea a adus-o \n stare de fali-ment, a adus importante prejudicii [i a \nc`lcat obliga-]ia de loialitate [i confiden]ialitate.


Examinånd actele [i lucr`rile dosarului, TribunalulArbitral a re]inut cele ce urmeaz`:

|ntre p`r]i s-a \ncheiat un contract de managementavånd ca obiect organizarea, conducerea [i gestionareade c`tre reclamant, \n calitate de manager, a societ`]iicomerciale påråte. Contractul s-a \ncheiat pe o durat`de 1 an, managerul urmånd s` beneficieze de uneledrepturi: s` primeasc` pentru activitatea depus` unsalariu anual [i, separat, o sum` ulterioar` calculat` \nfunc]ie de productivitatea realizat`.

Modul \n care acest contract a fost executat esteprezentat diferit de p`r]i, ele imputåndu-[i reciproc\ncetarea contractului de management \nainte de ter-men [i consecin]ele acestei \ncet`ri. Reclamantul sus]inec` directorul economic [i financiar al unei societ`]icomerciale italiene ce avea [i calitatea de asociat majori-tar al societ`]ii comerciale påråt` i-a pus \n vedere \nmod imperativ [i abuziv s` \nceteze imediat exercitareaatribu]iilor de manager a acestei societ`]i, interzicån-du-i chiar accesul \n incinta ei.

La råndul sù, påråta sus]ine c` reclamantul a\nc`lcat prevederile contractului de management, \nsensul c` nu s-a mai prezentat la locul de munc`.Ulterior acestui fapt, p`r]ile, de comun acord, printr-oconven]ie verbal` au \n]eles s` rezilieze contractul demanagement, urmånd s` fie confirmat de reclamant \nform` scris` la revenirea din Italia, act care \ns` nu s-amai \ncheiat din neglijen]a reclamantului. S-a ar`tat c`sumele pretinse sunt total necuvenite, \ntrucåt recla-mantul nu a respectat clauzele contractuale de manage-ment prin felul \n care a \n]eles s` gestioneze societatea,aducånd-o \n stare de faliment [i, implicit, a generat unimportant prejudiciu societ`]ii påråte; reclamantul, \n-c`lcånd obliga]ia de loialitate [i confiden]ialitate pre-v`zut` \n contract, a promovat, \n dauna påråtei, in-teresele unei societ`]i concurente al c`rei ac]ionar era;reclamantul a fost integral remunerat pentru perioadaefectiv lucrat`, iar suma pretins` drept remunera]iesuplimentar` nu i se cuvine, \ntrucåt plata era condi]io-nat` de productivitatea realizat`, condi]ie pe care nu ane\ndeplinit-o.

Examinånd sus]inerile p`r]ilor \n lumina probeloradministrate, Tribunalul arbitral re]ine c`, potrivit con-tractului de management, \ncetarea acestuia \nainte determen prin acordul p`r]ilor, reprezentånd o modificarea sa, trebuia f`cut` \n form` scris`. Tot astfel, revocareamanagerului pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor contrac-tuale necesita un preaviz scris de cel pu]in 30 de zile,preaviz \n care, desigur, trebuia s` se arate motivelerevoc`rii. Nu s-au \ncheiat asemenea \nscrisuri. Niciuna dintre p`r]i n-a reac]ionat \n scris, a[a cum erafiresc, la m`sura pe care pretinde c` a luat-o partenerulsù, nici reclamantul la m`sura revoc`rii sale telefonice


Jurispruden]`

[i nici påråta la p`r`sirea locului de munc` de c`tre re-clamant. |n aceast` situa]ie, \mprejur`rile [i modalitateade \ncetare a contractului de management urmeaz` a fireconstituit` pe baza probelor existente la dosar [i exa-minate \n continuare.

Din atestarea Oficiului Registrului Comer]ului de lasediul påråtei rezult` c`, din capitalul social al societ`]ii,societatea concurent` italian` de]ine 198 p`r]i sociale,cu o cot` de participare la beneficii [i pierderi de 99%.Fondul de comer] al societ`]ii påråte const` \ntr-unatelier de produc]ie.

Din „situa]ia unit`]ilor de produs“ exportate \n 2002de c`tre påråt` [i din cele 35 de facturi depuse la dosarde c`tre reclamant rezult` c` produsele påråtei,prev`zute \n aceste facturi, erau cump`rate exclusiv desocietatea concurent`, asociat al societ`]ii påråte.

Oferta de solu]ionare a diferendului pe cale amiabil`nu este f`cut` de c`tre societatea påråt`, ci de reprezen-tatul societ`]ii concurente, „\n calitate de asociat unic alsociet`]ii påråte“.

Din aceste probe, apare c` societatea påråt` este maidegrab` un atelier de produc]ie al societ`]ii concurente[i sub controlul direct al acesteia. A[a se explic` faptulc`, \n loc ca \ncetarea contractului s` fie decis` de p`r]ilecontractante sau, \n m`sura permis`, de una dintre ele,a fost decis` de societatea concurent`, iar societateapåråt` s-a conformat \nsu[indu-[i aceast` m`sur`.

Afirma]iile påråtei, \n sensul c` reclamantul ar fi p`r`sit locul de munc` [i c`, ulterior, ar fi intervenitacordul p`r]ilor cu privire la rezilierea contractului demanagement nu sunt sus]inute de nici o prob` a dosa-rului [i sunt contrazise de propria sa ap`rare care esteconstruit` pe ideea \nc`lc`rii de c`tre reclamant a obli-ga]iilor contractuale, ceea ce ar justifica revocarea sa.

A[a fiind, Tribunalul Arbitral re]ine c` respectivulcontract de management a \ncetat prin revocarea recla-mantului din func]ia de manager,revocare decis` de so-cietatea concurent` asociat majoritar [i \nsu[it` de socie-tatea påråt`, iar nu prin acordul p`r]ilor.

|n continuare, Tribunalul Arbitral urmeaz` a examinasus]inerile påråtei cu privire la justificarea m`surii de re-vocare a reclamantului. Sub acest aspect se re]ine c` so-cietatea påråt` recunoa[te c` „activitatea reclamantuluinu a f`cut obiectul vreunui control din partea reprezen-tan]ilor firmei majoritare deoarece s-a avut \ncredere \nacesta“ (r`spuns nr. 4 la interogatoriu), ceea ce \nseamn`c` activitatea managerului era supus` controlului, dar càcest control nu s-a efectuat. Pe perioada \n care se puteaexercita acest control nu exist` nici o dovad` \n dosarcare s` \nvedereze reaua gestiune a societ`]ii påråte de

c`tre manager. Påråta invoc` o scrisoare pe care a primit-o de la societatea concurent` [i prin care aceasta\i pretinde desp`gubiri, f`r` \ns` a aduce nici o dovad` \njustificarea preten]iei. |n condi]iile \n care asociatul unica luat m`sura revoc`rii, este evident c` aceast` scrisoare,emis` dup` revocare, urm`rea s` justifice respectiva m`-sur` prin imputarea, de asemenea f`r` temei, a uneipretinse pagube \n sarcina reclamantului.

Påråta a mai depus la dosar o atestare a OficiuluiRegistrului Comer]ului teritorial \n care se men]ioneaz`c` reclamantul de]ine 128 de ac]iuni la o alt` societatecomercial` cu profil similar, cu o cot` de participare labeneficii [i pierderi de 16,66%. Or de]inerea unorac]iuni la o societate cu profil comercial similar nu\nseamn` ipso facto concuren]` neloial`. Era necesar s`se fac` dovada c` reclamantul a ac]ionat \n dauna socie-t`]ii administrate de el [i \n profitul societ`]ii al c`reiac]ionar era, sau, a[a cum prevede contractul, c` ar fidesf`[urat activit`]i \n beneficiul unor societ`]i con-curente sau al altor societ`]i, dovad` care nu s-a f`cut.Faptul c`, \ntr-o anumit` perioad`, societatea comer-cial` similar` a realizat profit, iar påråta a \nregistratpierderi nu are \n sine nici o semnifica]ie dac` nu se sta-bile[te o leg`tur` de cauzalitate \ntre cele dou` rezultate,imputabil` reclamantului. Påråta a mai depus la dosar,\n copie, balan]ele analitice pe dou` luni pentru a dove-di reaua administrare a societ`]ii de c`tre reclamant. Or\n raportul de expertiz` contabil` se consemneaz` c`pierderea fiscal` \nregistrat` de påråt` este ulterioar` [icorespunde perioadei urm`toare \ncet`rii contractuluide management. Nu s-a f`cut nici o dovad` din care s`rezulte c` pierderile \nregistrate s-au datorat relei admi-nistr`ri a societ`]ii de c`tre reclamant.

Påråta n-a f`cut nici dovada celorlalte afirma]ii alesale cu privire la \nc`lcarea obliga]iilor de manager dec`tre reclamant. |n temeiul probelor la care s-a f`cut re-ferire [i pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbi-tral re]ine c` revocarea managerului s-a f`cut \n modintempestiv [i nelegitim, fapt pentru care påråta urmea-z` a r`spunde conform contractului.

Sub acest aspect, Tribunalul Arbitral re]ine c`, potri-vit contractului (art. 5) [i celor ar`tate \n „convocarea deconciliere“, managerul avea dreptul la un salariu anualbrut din care s-a pl`tit minimum 70%, r`månånd deplat` diferen]a de 30%. Ap`rarea påråtei, \n sensul c`nu datoreaz` diferen]a de salariu, \ntrucåt reclamantul ap`r`sit locul de munc`, se \nl`tur`, a[a cum s-a ar`tatmai sus. |n consecin]`, \n temeiul contractului potrivitc`ruia societatea påråt` are obliga]ia s` pl`teasc` ma-nagerului toate drepturile cuvenite potrivit clauzelor


Jurispruden]`

sale, Tribunalul Arbitral re]ine c` aceast` societatedatoreaz` reclamantului o diferen]` de salariu cuvenit`pe perioada unui an de zile.

|n ceea ce prive[te cap`tul de cerere privind platasumei cu titlu de remunera]ie suplimentar`, TribunalulArbitral re]ine c`, potrivit contractului, managerul aredreptul s` primeasc`, pe lång` salariu, „o sum` ulteri-oar`, calculat` \n func]ie de productivitatea realizat`,adic` o sum` de 0,16 euro pe fiecare articol produs desocietate \n perioada de referin]`, excluzånd articolelepentru a c`ror produc]ie s-au utilizat materii prime re-ziduale r`mase“. A[a cum s-a ar`tat, påråta contest`dreptul reclamantului la aceast` remunera]ie, \ntrucåt acordarea ei era condi]ionat` de productivitatea reali-zat`. Or „nu a existat nici un fel de productivitate“ (r`s-punsul 9 la interogatoriu), rezultatul gestiunii soldåndu-se cu pierderi.

Tribunalul Arbitral re]ine \ns` c`, potrivit contractu-lui [i celor ar`tate \n \ncercarea de reconciliere, „produc-tivitatea realizat`“ a fost raportat` la unitatea de produs„fiecare articol/bucat` produs/`“, iar nu la al]i indicatorisau la rezultatele financiare. |n consecin]`, ap`rarea på-råtei se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`.

Prin raportul de expertiz` contabil` dispus de Tri-bunalul Arbitral s-a stabilit c`, \n perioada de referin]`

(data ultimului export), s-au realizat produse pentrucare se cuvine suma la care reclamantul [i-a precizat pre-ten]ia [i pe care Tribunalul arbitral urmeaz` a o admiteca fiind \ntemeiat`.

Referitor la cap`tul de cerere avånd ca obiect sumade bani cu titlu de daune interese (cå[tigul nerealizatpentru o perioad` de dou` luni), Tribunalul Arbitralre]ine c` prin admiterea cap`tului de cerere privind pla-ta sumei cu titlu de diferen]` de salariu, drepturile sala-riale sunt acoperite inclusiv [i pentru alte dou` luni, iarreclamantul nu a \nvederat c` ar fi \ndrept`]it s`primeasc` \nc` o dat` aceast` sum` cu titlu de desp`gu-biri \n completare.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \ntemeiul prevederilor contractului de management [i art. 969 [i 970 Cod civil, potrivit c`rora conven]iilelegal f`cute au putere de lege \ntre p`r]ile contractante,ele trebuind s` fie executate cu bun`-credin]`, admite,\n parte, ac]iunea arbitral` [i oblig` påråta s` pl`teasc`reclamantului suma reprezentånd rest salariu nepl`titpe perioada de un an [i remunera]ia suplimentar` \nfunc]ie de productivitatea realizat` \n acea perioad`.

Se respinge ca ne\ntemeiat cap`tul de cerere privindplata sumei cu titlu de daune-interese.

Contract de prest`ri serviciiNe\ndeplinire sau \ndeplinire cu \ntârziere a obliga]iilor contractuale – Consecin]e

Ne\ndeplinirea, \ndeplinirea cu \ntårziere de c`treprestator a obliga]iilor asumate prin contract \ndrept`]escpe beneficiarul presta]iei la repara]ii pecuniare atåt subforma daunelor-interese, cåt [i sub forma penalit`]ilor.



Litigiul implic` o persoan` juridic` de drept public [io societate comercial` cu r`spundere limitat` [i se refer`la neexecutarea de c`tre prestator a obliga]iilor asumateprin \ncheierea unui contract de prest`rii servicii.Reclamanta a solicitat constatarea rezilierii contractuluide prest`ri servicii, obligarea påråtei la plata penalit`]ilorpentru neexecutarea lucr`rilor, precum [i obligarea aces-teia la plata unor sume de bani cu titlu de daune morale.

Motivele ac]iunii

Urmare a unei licita]ii deschise \n luna noiembrie2003, reclamanta a \ncheiat cu påråta un contract deprest`rii servicii constånd \n executarea lucr`rilor de rea-menajare func]ional` a dou` hale \n termen de 60 de zilede la \ncheierea contractului, termen prelungit ulteriorprin acte adi]ionale pån` \n luna mai 2004. |ntrucåt pårå-ta nu a finalizat lucr`rile contractate, reclamanta a solici-tat, potrivit prevederilor contractuale, daune-interese, pre-cum [i plata unor sume de bani cu titlu de daune morale.

Påråta, de[i a fost citat` legal, nu s-a prezentat \ninstan]` [i nu a formulat ap`r`ri.


Tribunalul Arbitral a admis, \n parte, cererea recla-


Jurispruden]`

mantei. |n consecin]`, a dispus rezilierea contractului,obligarea påråtei la plata contravalorii bunurilor [i ma-terialelor lips` \n teren, la plata contravalorii lucr`rilorneexecutate, precum [i la plata penalit`]ilor pentruneexecutarea lucr`rilor.

1. – |n ceea ce prive[te constatarea rezilierii contrac-tului, s-a avut \n vedere faptul c` p`r]ile au stipulat ur-m`torul pact comisoriu: „neexecutarea obliga]iilor asu-mate de c`tre una dintre p`r]i d` dreptul p`r]ii lezate dea cere rezilierea contractului [i de a pretinde plata dedaune-interese“. |ntrucåt prin clauza \nscris` \n contractnu s-a prev`zut c` rezilierea produce efecte de plindrept, reclamantul, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1020 [i 1021 din Codul civil, a solicitat ca reziliereas` fie constatat` de Curtea de Arbitraj (\n baza clauzeicompromisorii din contract, care confer` instan]ei arbi-trale competen]a de a solu]iona litigiul). |n acest caz,rezilierea urmeaz` a fi constatat` numai prin hot`råreainstan]ei, pe baza probelor referitoare la neexecutareapar]ial` a contractului [i, respectiv, la imposibilitateatermin`rii lucr`rilor ca efect al neexecut`rii obliga]iilorcontractuale de c`tre påråt` la termenele stabilite.

Din documenta]ia aflat` la dosar, a rezultat c` pårå-ta nu a executat integral atåt lucr`rile de reamenajarefunc]ional` a celor dou` hale, cåt [i lucr`rile supli-mentare stabilite prin actul adi]ional la contract.Totodat`, s-a mai constatat c` debitoarea påråt` nu arespectat atåt termenul ini]ial de 60 de zile, calculat dela \ncheierea contractului [i stabilit pentru executarealucr`rilor, cåt [i termenele succesive de prelungire adatei la care era stabilit` predarea respectivelor hale.Påråta a recunoscut situa]ia prezentat` de reclamant`.

|n consecin]`, Tribunalul Arbitral a reziliat con-tractul de prest`ri servicii, completat cu actele adi]ionalenr. 1, 2 [i 3 [i, \ntrucåt rezilierea produce efecte pentruviitor – pentru ceea ce a r`mas neexecutat – dispune carezilierea contractului [i a actelor adi]ionale s` producèfecte cu data pronun]`rii respectivei sentin]e.

2. – |n ceea ce prive[te obliga]ia de „a face“ avånd caobiect restituirea unor sume de bani aferente contrava-lorii bunurilor [i materialelor lips`, se constat` c` \naceast` sum` reclamanta include: valoarea a 3 u[i meta-lice antifoc, a unei mochete pentru lucr`rile de reame-najare – compartimentare; valoarea componentelor sis-temului de securizare; valoarea cazanului de furnizare aagentului termic lips` \n teren; valoarea lucr`rilor neexe-cutate la instala]ia de climatizare. Lipsa bunurilor [i aneexecut`rii lucr`rilor a fost dovedit` de reclamant cuprocesul-verbal de recep]ie par]ial`, procesul-verbal [ianexa la procesul-verbal de predare-primire.

Påråta a recunoscut suma privind valoarea lucr`rilorde securizare. A recunoscut, de asemenea, c` cele 3 u[i [imocheta nu au fost montate. |n privin]a cazanului defurnizare a agentului termic [i a instala]iilor pentru agen-tul termic, påråta nu a comb`tut situa]ia din procesul-verbal \ncheiat \n 2004 cu privire la aceste obiective.

|n aceast` situa]ie, Tribunalul Arbitral a re]inut c`påråta este obligat` s` restituie suma de bani primit` dela reclamant \n temeiul dispozi]iilor art. 1092 C. civil.

3. |n ceea ce prive[te penalit`]ile calculate la valoarealucr`rilor contractate [i neexecutate, valoarea lucr`rilorsuplimentare neexecutate, Tribunalul Arbitral constat`c` acestea sunt pretinse \n temeiul clauzei penale intro-duse \n contract (art. 22.1). Verificånd calculul pena-lit`]ilor din tabelele anexate la cererea de arbitraj, Tribu-nalul Arbitral constat` c` acesta a fost corect \ntocmit,cu aplicarea penalit`]ii de 0,15% pe zi de \ntårziere lavaloarea lucr`rilor r`mase de efectuat [i pentru operioad` o \ntårziere de 155 de zile de la termenul lacare obiectivul [i lucr`rile suplimentare trebuiau fina-lizate. Dat fiind faptul c` påråta nu a dovedit c` \ntår-zierea se datoreaz` unor cauze exoneratoare de r`spun-dere, Tribunalul Arbitral a admis preten]iile privind pla-ta penalit`]ilor de \ntårziere.

4. Referitor la preten]ia privind acordarea unor sume debani cu titlu de daune morale, se constat` c` reclamantul[i-a motivat cererea invocånd lezarea grav` a imaginii sale [iprejudiciul adus prin nepunerea \n func]iune a celor dou`hale. Analizånd acest cap`t de cerere, Tribunalul Arbitralre]ine c` r`spunderea executantului pentru ne\ndeplinireaobliga]iilor asumate este reglementat` \n contract \n art. 22(intitulat „Penalit`]i, daune-interese“), \n sensul c` execu-tantul datoreaz` penalit`]i de 0,15% pe zi de \ntårziere dinvaloarea lucr`rilor r`mase de efectuat“ (art. 22.1); aceea[ipenalitate este prev`zut` [i pentru ne\ndeplinirea de c`trebeneficiar a obliga]iilor sale (art. 22.2). Ca atare, p`r]ile aulimitat r`spunderea lor pentru ne\ndeplinirea obliga]iilorasumate la penalit`]ile din clauza penal`, cu excludereaoric`ror alte categorii de desp`gubiri, materiale sau morale.

De altfel, \n materie comercial`, daunele morale seacord` pentru prejudiciile suferite de creditorul obliga-]iei ne\ndeplinite ca urmare a pierderii credibilit`]ii [iprestigiului \n rela]iile cu ter]ii – parteneri comerciali.Cu alte cuvinte, repararea prejudiciului moral pre-supune stabilirea echivalentului material pe baza ele-mentelor de natur` s` duc` la o just` evaluare a con-secin]elor asupra continuit`]ii [i amploarea afacerilorviitoare cu ter]ii, ceea ce nu este cazul \n spe]`. Fa]` decele constatate, Tribunalul Arbitral constat` reziliat con-tractul \ncepånd cu iunie 2005.


Jurispruden]`

|n consecin]`, oblig` pe påråt` s` restituie suma re-prezentånd contravaloarea materialelor – bunurilor lips` pe teren, precum [i a lucr`rilor neexecutate; oblig`pe påråt` s` pl`teasc` penalit`]i pentru neexecutarea

lucr`rilor, contravaloarea bunurilor prev`zute \n con-tract [i penalit`]i pentru neexecutarea lucr`rilor supli-mentare prev`zute \n actul adi]ional, cu cheltuieli dejudecat`.

Contract de prest`ri serviciiClauz` penal` – Interpretare literal`

Individualizarea obiectului pl`]ii asupra c`ruia se per-cep penalit`]i exclude posibilitatea extinderii aplic`rii cla-uzei penale asupra altor obliga]ii de plat` executate cu \n-tårziere.

Limitarea cuantumului penalit`]ilor datorate prin ra-portare la nivelul cuantumului crean]ei este posibil` prinmanifestarea de voin]` exprimat` expres de c`tre p`r]i po-trivit principiului libert`]ii contractuale.



Ne\n]elegerile s-au ivit \n leg`tur` cu executarea unuicontract de prest`rii servicii \ncheiat \ntre dou` socie-t`]ii comerciale din Romånia. Obiectul litigiului arbi-tral \l constituia neplata pre]ului unor prest`ri de ser-vicii, precum [i a penalit`]ilor aferente, respectiv a dife-ren]elor de curs valutar. Reclamanta, \n calitate de exe-cutant, a solicitat obligarea påråtului, \n calitate de be-neficiar, la executarea obliga]iilor de plat` a lucr`rilorefectuate.

Motivele ac]iunii

|n sus]inerea preten]iilor sale, reclamanta arat` c`,potrivit contractului, plata lucr`rilor avea loc \n treietape: un avans la semnarea contractului; o tran[` seachita \n urm`toarele 10 zile de la semnare, iar diferen]aurma s` se achite corespunz`tor finaliz`rii fiec`rui sta-diu fizic de execu]ie pe baza unor situa]ii de plat` \ntoc-mite conform devizului ofert`, \n termen de trei zile dela data factur`rii. Påråta, beneficiara presta]iei, a achitatpar]ial contravaloarea lucr`rilor, fapt pentru care execu-tantul a solicitat obligarea efectu`rii pl`]ilor restante.

Påråta, de[i a avut cuno[tin]` de termenul de solu]io-nare [i i-au fost comunicate toate piesele dosarului, nua depus \ntåmpinare [i nu s-a prezentat la [edin]ele dedezbatere a litigiului.


Tribunalul Arbitral, analizånd \nscrisurile anexate lacererea de arbitrare, a re]inut justificat` preten]ia recla-mantei de a fi obligat` påråta la plata presta]iilor executate.

|n ceea ce prive[te penalit`]ile solicitate, TribunalulArbitral constat` urm`toarele:

– p`r]ile au convenit \n contract penalit`]i de \ntår-ziere numai pentru \ntårzierea la plat` a situa]iilorde plat` \ntocmite pe baza devizului de ofert`;

– preten]ia reclamantei privind penalit`]ile de \ntår-ziere pentru neefectuarea la termen a pl`]ii avansu-lui este lipsit` de temei legal, contractul necon]i-nånd o clauz` care s` precizeze astfel de penalit`]i.

Tribunalul Arbitral constat` c` potrivit art. 6 dincontract, s-a stipulat c`, neachitarea contravalorii fac-turilor emise pentru situa]iile de plat`, \n termen de 3zile de la data emiterii facturii, se va penaliza cu 0,15%din valoarea facturii pentru fiecare zi de \ntårziere pesteacest termen, conform Legii nr. 76/1992, cu modific`-rile ulterioare. La data \ncheierii contractului, anul2002, Legea nr. 76/1992 era de mult abrogat` (prinO.U.G. nr. 10/1997), fapt pe care p`r]ile – societ`]i co-merciale – nu puteau s`-l ignore \n virtutea principiuluipotrivit c`ruia nimeni nu este considerat a nu cunoa[telegea (nemo censetur ignorare legem). Dac`, totu[i,p`r]ile s-au referit la Legea nr. 76/1992, \nseamn` c`, \ncadrul libert`]ii contractuale, voin]a lor concordant` afost de a se prelua \n contract regimul penalit`]ilor pre-v`zut de aceast` lege, al limit`rii cuantumului pena-lit`]ilor la suma asupra c`reia sunt calculate, a[a cumprevedea art. 7 alin. (2). De observat c` aceast` limitareeste prev`zut` [i de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, privind unele m`suri pentru \nt`rirea dis-ciplinei contractuale, publicat` \n M.Of. din 19 iulie2002, care \ns` nu se aplic` \n spe]`, fiind ulterioar`\ncheierii contractului dintre p`r]i.

Fa]` de cele ar`tate, Tribunalul Arbitral re]ine, \nbaza contractului ce, potrivit art. 969 Cod civil, are pu-


Jurispruden]`

tere de lege \ntre p`r]ile contractante, precum [i a art. 1066 [i 1073 din acela[i Cod, c` ac]iunea este, \nparte, undamentat` pentru diferen]a de pre] reprezen-

tånd contravaloarea lucr`rile executate, a penalit`]ilorde \ntårziere pentru \ntårzierea la plat` a situa]iilor deplat`.

Contract de prest`ri serviciiNe\ndeplinire culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor prestate – Consecin]e

Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a servici-ilor de amenajare furnizate de prestator \ndrept`]e[te peacesta din urm` s` solicite instan]ei arbitrale obligareabeneficiarului la plata unei sume de bani reprezentåndcontravaloarea respectivelor servicii, precum [i la platapenalit`]ilor de \ntårziere.



Reclamanta, o societate comercial` cu r`spunderelimitat` din Bucure[ti, a solicitat instan]ei arbitrale obli-garea påråtei, o societate comercial` din Bucure[ti, laplata unei sume de bani reprezentånd contravaloarea serviciilor de amenajare stand expozi]ional, neachitat`,precum [i la plata penalit`]ilor de \ntårziere calculatepån` la data achit`rii debitului principal.

Motivele ac]iunii

Reclamanta a ar`tat c` a \ncheiat cu påråta un con-tract avånd ca obiect amenajarea unui stand \n cadrulunei expozi]ii. |n baza prevederilor contractului, contra-valoarea lucr`rilor efectuate urma s` fie achitat` de pårå-ta beneficiar` cu 15 zile \nainte de \nceperea amenaj`rii.|n acest scop, reclamanta a emis o factur` fiscal` aferen-t` obliga]iei de plat`, a contravalorii presta]iilor, \nsu[it`f`r` obiec]iuni de c`tre påråt` prin semn`tura reprezen-tantului legal al acesteia.

|n baza acestei facturi, påråta a achitat, par]ial, sumade bani datorat`, refuzånd s` pl`teasc` diferen]a, f`r` ainvoca vreun motiv pertinent. |n aceste condi]ii, dintotalul facturat a r`mas neachitat` o sum` de bani dincare s-a sc`zut contravaloarea presta]iei, pentru monta-rea unei chiuvete care nu s-a putut realiza din culpa ex-clusiv` a påråtei.

}inånd seama de prevederile contractuale, påråtaaflat` \n culp` pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor,

datoreaz` penalit`]i de \ntårziere de 0,5% calculate\ncepånd cu a 6-a zi de la data emiterii facturii.

Ap`rarea pârâtei

Påråta, prin \ntåmpinare, a invocat excep]ia de ne-executare a contractului [i a solicitat respingerea ac]iuniica ne\ntemeiat` pentru urm`toarele motive: potrivitcontractului nr. 53/15.11.2004 reclamanta nu [i-a exe-cutat, \n mod culpabil, propriile obliga]ii constånd \nmontarea unei chiuvete [i a unui frigider, elementeesen]iale fa]` de produsele pe care påråta urma s` leprezinte \n standul expozi]ional.

Astfel, din cauza neexecut`rii obliga]iilor de c`trereclamant`, påråta a fost nevoit` s` \ncheie un alt con-tract cu alt` societate comercial` specializat` pentru castandul s` fie opera]ional pe perioada expozi]iei.

Totodat`, påråta recunoa[te c` a acceptat factura deplat` \ntocmit` de reclamant` \nainte de executarea lu-cr`rilor. Ulterior, a refuzat s` pl`teasc` \n \ntregime su-ma datorat` \n momentul \n care a luat cuno[tin]` defaptul c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit propriile obliga-]ii, solicitånd efectuarea unei expertize pentru stabilireaprejudiciului, expertiz` la care a renun]at ulterior.

|n dovedirea motivelor ar`tate \n \ntåmpinare, pårå-ta a depus la dosar contractul \ncheiat cu societatea ter]`specializat`, \nso]it de o adres`, privind derularea con-tractului anterior \ncheiat cu reclamanta, precum [ianexa la acest contract.


Din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul Arbitralre]ine urm`toarele: |ntre p`r]ile \n litigiu s-a \ncheiat uncontract pentru amenajarea \n beneficiul påråtei a unuistand expozi]ional de c`tre reclamant`.

Contravaloarea presta]iilor a fost \nsu[it` f`r` obiec-]iuni de c`tre påråt`, \ns` aceasta a refuzat achitareaintegral`, \ntrucåt nici reclamanta nu [i-a executat pro-


Jurispruden]`

priile obliga]ii care-i reveneau potrivit contractului.Fa]` de probele administrate \n cauz`, Tribunalul Ar-

bitral a constatat c` ac]iunea formulat` de reclamantèste \ntemeiat` [i a admis-o, ]inånd seama de urm`-toarele motive:

Potrivit contractului, reclamanta a executat \n bene-ficiul påråtei lucr`ri de amenajare a unui spa]iu expo-zi]ional, fapt recunoscut de påråt` prin achitarea par-]ial` a sumelor datorate. Probele care dovedesc executa-rea obliga]iilor \n totalitate de c`tre reclamant` sunt:fotografiile depuse la dosar care atest` efectuarea ame-naj`rii standului expozi]ional, inclusiv inscrip]ionareaacestuia cu denumirea påråtei; confirmarea executantu-lui de inscrip]ii (autocolante) privind realizarea auto-colantelor cu denumirea påråtei.

Ap`r`rile påråtei ar`tate \n \ntåmpinare privindne\ndeplinirea obliga]iilor de c`tre reclamant` care ar ficonstat \n montarea unei chiuvete [i a unui frigider suntne\ntemeiate fa]` de \n[tiin]area complexului expozi-

]ional \n care se men]iona faptul c` påråta nu a solicitat[i nu a achitat racordul de ap` \n stand, ceea ce a f`cutimposibil` executarea de c`tre reclamant` a obliga]iilorpretinse de påråt`. De altfel, pe durata execut`rii con-tractului påråta nu a emis nici o preten]ie legat` deremedieri sau complet`ri, nemotivånd \n nici un felachitarea par]ial` a sumei datorate.

|n concluzie, v`zånd [i dispozi]iile art. 969 Cod civil,Tribunalul Arbitral constat` c` preten]iile reclamanteiprivind obligarea påråtei la plata pre]ului neachitat(c/val. serviciilor de amenajare stand expozi]ional) sunt\ntemeiate, urmånd s` le admit`.

Totodat`, avånd \n vedere art. 5 alin. (1) din contract [iart. 1066 Cod civil, Tribunalul arbitral oblig` påråta laplata c`tre reclamant` a penalit`]ilor de \ntårziere potrivitcalculului depus la dosar. Tribunalul arbitral consider` c`nu pot fi acordate penalit`]i \n continuare pån` la stingereadebitului, deoarece acestea nu au fost cuantificate \n ac]i-une [i, \n consecin]`, nu s-a achitat taxa arbitral`.

Contract de prest`ri servicii de publicitatePretins` viciere de consim]`mânt – Nedovedirea dolului

Potrivit art. 960 alin. (1) C. civil, dolul constituie ocauz` de nulitate a contractului numai dac` mijloaceleviclene \ntrebuin]ate de una dintre p`r]i sunt atåt de evi-dente \ncåt f`r` aceste ma[ina]iuni cealalt` parte nu ar ficontractat. Dolul nu se presupune, ci se probeaz`,prevalånd premisa bunei-credin]e.



Litigiul prive[te dou` societ`]i cu r`spundere limi-tat`, cu sediul \n Bucure[ti.

Reclamanta solicit` Cur]ii de Arbitraj, \n baza unuicontract de prest`ri servicii de publicitate \ncheiat cupåråta, s` pronun]e anularea contractului \ncheiat pen-tru viciu de consim]`månt, respectiv, pentru viciereaconsim]`måntului prin dol.

Motivele cererii

Contractul avea ca obiect publicarea unor machete

publicitare \n spa]iul unei reviste, \n anex` fiind men]io-nate tipurile de servicii [i discountul solicitat.

Prima comand` din anul 2004 prevedea prestareaunor servicii de insert pagin` dubl` [i copert` 1+6 pa-gini. |ntrucåt coperta 1+6 pagini a con]inut publicitatemascat` a unei vedete ale c`rei fotografii ap`reau \nspa]iul expozi]ional destinat reclamantei, iar produselereclamantei nu mai erau vizibile, reclamanta a emis adoua comand` \n anul 2005 pentru pagin` dubl` – pedurat` de doi ani. Deoarece contractul-cadru nu stipu-la pozi]ionarea unei pagini duble, påråta a asigurat-o pereclamant` de apari]ia paginii duble \n primele paginiale revistei sau \n ultimele pagini, beneficiind [i de unbonus. Nemul]umit` de calitatea serviciilor, reclamantaa acceptat facturarea acestora doar pentru o lun`. Cutoate acestea, påråta a continuat publicarea \n acelea[icondi]ii de calitate, refuzånd rezilierea contractului.

Ap`rarea pârâtei

Påråta \n ap`rare a ar`tat c` [i-a \ndeplinit obliga]iileasumate din contract cu bun`-credin]`, f`r` s` o induc`\n eroare pe reclamant` prin nici o modalitate.


Jurispruden]`


Tribunalul Arbitral, analizånd probele [i sus]inerilep`r]ilor, respinge cererea reclamantei pe baza urm`toa-relor considerente:

Reclamanta a \ncheiat cu påråta un contract deprest`ri servicii. Prin acest contract, påråta, \n calitate deprestator, s-a obligat s` realizeze servicii de promovare aimaginii, prin publicarea unor machete publicitare,potrivit comenzilor transmise [i confirmate de recla-mant`. |n calitate de beneficiar, reclamanta [i-a asumatobliga]ia de a transmite machetele publicitare ce urmaus` fie publicate \n revist`, la termenele stabilite \ncomenzi [i de a achita la scaden]` contravaloarea ser-viciilor. Perioadele de execu]ie au fost stabilite prin co-menzi anex` la contract, prin care s-au stabilit apari]iipentru perioada iunie 2004 – decembrie 2004 [i apoiprintr-o alt` comand`, pentru intervalul martie 2005 –aprilie 2007. Conform conven]iei p`r]ilor, macheta ceurma s` fie publicat` era cea \nmånat` prestatorului dec`tre beneficiar, iar \n situa]ia \n care acesta din urma nufurniza o alt` machet` publicitar`, prestatorul era obli-gat s` repete publicarea ultimei machete \nmånate.

Reclamanta a cerut, a[a cum s-a ar`tat, anularea con-tractului, invocånd dolul ca viciu de consim]`månt.

Potrivit art. 953 din Codul civil, consim]`måntul la\ncheierea unui act juridic nu este valabil cånd este datprin eroare, smuls prin violen]` sau surprins prin dol.Dolul este definit, prin art. 960 din Codul civil, ca fiind

o cauz` de nulitate a conven]iei cånd mijloacele viclene,\ntrebuin]ate de una din p`r]i, sunt atåt de evidente\ncåt, f`r` aceste ma[ina]ii, cealalt` parte nu ar fi con-tractat. Conven]ia f`cut` prin eroare, violen]` sau dolnu este nul` de drept, ci justific` numai ac]iunea \nnulitate (art. 961 din Codul civil).

Rezult` din dispozi]iile legale enun]ate c` dolul esteun viciu de consim]`månt constånd \n inducerea \neroare a unei persoane prin \ntrebuin]area de mijloaceviclene, \n scopul de a o determina astfel s` \ncheie unact juridic.

Dolul presupune dou` elemente constitutive, [ianume: elementul inten]ional, constånd \n voin]a de ainduce o persoan` \n eroare [i elementul material, con-stånd \n \ntrebuin]area de mijloace viclene (vicle[uguri,minciuni, ma[ina]ii, acte combinate de [iretenie) pentrurealizarea inten]iei de inducere \n eroare. Dolul nu sepresupune, ci trebuie s` fie dovedit.

Reclamanta nu a dovedit c`, anterior \ncheierii con-tractului, consim]`måntul sù ar fi fost viciat prinmijloace viclene \ntrebuin]ate de påråt` cu inten]ia de ao induce \n eroare. Dimpotriv`, actele depuse la dosarconfirm` c` p`r]ile [i-au exprimat, \n cuno[tin]` decauz`, acordul de voin]`. Ne\n]elegerile ap`rute \ntrep`r]i sunt ulterioare \ncheierii contractului [i nu s-adovedit a fi rezultatul unor manopere viclene. Dac` ar fifost dovedite, eventualele manopere viclene s`vår[iteulterior \ncheierii contractului nu pot constitui dol, ci,\n anumite circumstan]e, o fraud`.

Contract de prest`ri servicii de transport|ndeplinirea cu \ntârziere a obliga]iilor contractuale – Major`ri de \ntârziere –

|ndeplinirea defectuoas` a obliga]iei de plat` prin compensare – Obliga]ia de plat` a TVA – Exceptare – Ne\ndeplinirea condi]iilor prev`zute de lege

|ndeplinirea cu \ntårziere de c`tre beneficiar a obliga]iilorde plat` aferente serviciilor de transport \ndrept`]e[te peprestator s` solicite plata unei sume de bani cu titlu demajor`ri de \ntårziere.

Nedovedirea de c`tre beneficiar a condi]iilor legale ce arjustifica exceptarea de la plata TVA, pe de o parte, nefurni-zarea unor documente justificative, pe de alt` parte, justific`solu]ia instan]ei arbitrale de a respinge ap`rarea påråteiprivind excluderea taxei pe valoarea adùgat` din calcululmajor`rilor de \ntårziere.



Reclamanta, o societate de transport, solicit` ca pårå-ta, beneficiara presta]iei de transport, s` fie obligat`,prin hot`råre arbitral`, s`-i pl`teasc` o sum` de bani cutitlu de major`ri de \ntårziere pentru plata cu \ntårzierea tarifelor de transport.

Motivele ac]iunii

|n motivarea cererii, reclamanta arat` c` påråta nu [i-arespectat obliga]iile de plat` la scaden]` a sumelor \nscrise


Jurispruden]`

\n facturile de regularizare a pl`]ilor centralizate emisepentru unele transporturi, fapt pentru care \i datoreaz`major`ri de \ntårziere conform borderoului de calcul.

Ap`rarea pârâtei

Påråta cere respingerea ac]iunii, invocånd \n ap`rareurm`toarele argumente.

|n primul rånd, sus]ine påråta, \ntårzierea \n decon-tare nu se datoreaz` culpei sale, ci procedurii de com-pensare instituite prin H.G. nr. 685/1999 [i Regula-mentul de compensare aprobat prin aceast` hot`råre,procedur` care necesit` o perioad` de timp mai marepentru g`sirea lan]ului de compensare [i care impuneob]inerea avizului IMI. Odat` adoptat` aceast` proce-dur`, plata nu se mai poate face prin alt` modalitate. |naceste condi]ii, data pl`]ii ar trebui s` fie considerat`data acordului dintre p`r]i de a recurge la compensare,iar nu data avizului IMI, \n func]ie de care reclamanta acalculat major`rile.

|n al doilea rånd, påråta sus]ine c` debitul este eronatcalculat, \ntrucåt major`rile s-au aplicat la valoarea fac-turilor, inclusiv taxa pe valoarea adùgat`. Or, potrivitactelor normative aplicabile, transportul de m`rfuriimportate sau exportate, inclusiv accesoriile acestuia,este scutit de TVA, cu drept de deducere pe baza docu-menta]iei de transport interna]ional pe calea ferat`.

|n al treilea rånd, påråta sus]ine c` prin procesul-ver-bal de conciliere, reclamanta ar fi fost de acord cue[alonarea la plat` a sumelor datorate de påråt` cu titlude tarife de transport pån` la data la care acestea au fostachitate, respectiv \ncasate, prin ordin de plat`.


|ntre reclamant`, \n calitate de transportator, [ipåråt`, \n calitate de client, s-a \ncheiat un contractavånd ca obiect „plata centralizat` a tarifelor de trans-port [i tarifelor accesorii luate de client asupra sa [i acor-darea de reduceri tarifare la expedi]iile de m`rfuri deimport-export [i tranzit“. S-a stabilit ca decontarea tari-felor de transport [i a tarifelor accesorii s` se efectuezedecadal, \n baza decontului [i a facturii \ntocmite dec`tre transportator. Clientul a recunoscut toate docu-mentele de transport \n care a fost \nscris codul de iden-tificare convenit cu transportatorul. Clientul s-a obligats` pl`teasc` transportatorului, \n avans, contravaloareatarifelor de transport [i accesorii, la care se adaug` [iTVA conform legii. Valoarea avansului atåt pentru tari-ful de import-export, cåt [i pentru traficul de tranzit a

fost stabilit` de c`tre transportator. La data stabilit` afiec`rei luni, transportatorul a \ntocmit decontul carecuprindea toate documentele de transport sosite [i cal-culate pån` la acel moment, a stabilit suma de plat`final`, ]inånd seama de sumele pl`tite anterior \n contulavansului [i a \ntocmit factura de regularizare, solicitåndde la client plata diferen]elor. De asemenea, s-a stabilitca factura de regularizare s` se trimit` clientului prinfax, iar apoi prin po[t` \n original, termenul de scaden]`la plat` fiind de 3 zile lucr`toare, socotite din ziuaurm`toare primirii facturii. Valoarea major`rii de \ntår-ziere a pl`]ii, stabilit` la 8,5% pe an, s-a aplicat pentrufiecare zi de \ntårziere, sumelor neachitate la termenelescadente sau \n condi]iile contractului.

Contractul a fost modificat prin addendumuri.Examinånd ap`r`rile påråtei, Tribunalul Arbitral re]i-

ne c` suma, pretins` prin ac]iunea de fa]`, reprezint` ma-jor`ri calculate la facturile achitate prin ordine de com-pensare, fapt necontestat de p`r]i [i consemnat \n pro-cesul-verbal de punctaj. Mai re]ine c`, potrivit contrac-tului, plata avansurilor [i a facturilor de regularizare seefectueaz` de c`tre client \n contul transportatoruluiprin ordin de plat`, data efectu`rii pl`]ii consideråndu-sedata la care ordinul de plat` este vizat de banca clientu-lui. Pe lång` aceast` modalitate de plat`, plata se maipoate face prin compensare, dar, a[a cum prevede con-tractul, numai cu o aprobare prealabil` a transportatoru-lui [i numai pentru achitarea facturilor de regularizare.|n continuare, contractul prevede c`, \n cazul pl`]ilorefectuate prin compensare, data efectu`rii pl`]ii este datafinaliz`rii protocolului de compensare, respectiv dataordinului de compensare (pentru compens`rile efectuateprin IMI). Instrumentul prin care se confirm` efectuareapl`]ilor prin compensare \l va reprezenta o copie a pro-tocolului de compensare, respectiv a ordinului de com-pensare \naintat de c`tre client serviciului de pl`]i cen-tralizate al transportatorului. Plata prin compensare,prev`zut` \n contract, este reglementat` de O.U.G. nr. 77/1999 privind unele m`suri pentru prevenireaincapacit`]ii de plat`, publicat` \n M.Of. nr. 256 din 4iunie 1999, aprobat` cu modific`ri prin Legea nr. 211/2001, publicat` \n M.Of. nr. 213 din 26 aprilie2001, cu modific`rile ulterioare, precum [i H.G. nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologiceprivind monitorizarea datoriilor nerambursabile la sca-den]` ale contribuabililor, persoane juridice, [i aRegulamentului de compensare a acestor datorii, publi-cat` \n M.Of. nr. 416 din 30 august 1999, \mpreun` cuacest Regulament.

Prin aceste acte normative s-a organizat o procedur`


Jurispruden]`

de compensare a datoriilor nepl`tite la termenele sca-dente de c`tre contribuabili – persoane juridice – [i s-ainterzis, cu \ncepere de la 1 octombrie 1999, utilizareaaltor elemente de compensare \n afara celor prev`zute \nRegulamentul de compensare.

Potrivit art. 11 din acest Regulament, ordinul decompensare emis de serviciul de compensare din cadrulIMI reprezint` documentul justificativ de \nregistrare \ncontabilitate a stingerii crean]elor [i datoriilor care auf`cut obiectul compens`rii.

|n concordan]` cu aceast` dispozi]ie legal`, p`r]ile austipulat prin contract c` data efectu`rii pl`]ilor princompensare este data ordinului de compensare al IMI,reclamanta calculånd major`rile \n raport cu aceast`dat`.

Din prevederile contractuale [i legale la care s-a f`cutreferire, rezult` c` pl`]ile trebuiau efectuate de påråt`, lascaden]`, prin ordin de plat` vizat de banc`. Cu acordulp`r]ilor, plata facturilor de regularizare se putea face [iprin compensare. A[a fiind, dac` påråta considera c`plata prin compensare prezint` inconveniente, putea s`nu recurg` la aceast` modalitate [i s` achite facturileprin ordin de plat`. Odat` ce a convenit plata prin com-pensare, påråta trebuia s` se conformeze prevederilorcontractuale [i legale prin care se reglementeaz` aceast`modalitate de plat`. Neconformåndu-se [i pl`tindpre]urile cu \ntårziere, påråta este \n culp` [i trebuie s`r`spund`, conform contractului, prin plata de major`ride \ntårziere. De altfel, reclamanta arat` – ceea ce pårå-ta n-a comb`tut – c` \n momentul acordului de plat`prin compensare, facturile pentru plata tarifelor detransport dep`[iser` termenul scadent, fapt ce rezult`din borderoul de calcul al penalit`]ilor.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitralrespinge ap`rarea påråtei prin care tinde la exonerarea sade r`spundere prin invocarea unei „cauze strìne“, \ncondi]iile execut`rii obliga]iei de plat` aferente servici-ilor prestate prin modalitatea compens`rii.

|n ceea ce prive[te sus]inerea påråtei c` este scutit` deplata TVA [i, implicit, de plata sumei solicitate cu titlude major`ri de \ntårziere pe care reclamanta o combate\n contrareplic`, ar`tånd c` plata TVA este prev`zut` \ncontract, påråta obiectånd numai cu privire la plata \nvalut` a TVA pe care \ns` a facturat-o, conform dove-zilor depuse la dosar, pe de o parte, iar scutirea de TVAse poate acorda numai pe baz` de documente justifica-tive pe care påråta nu le-a prezentat, pe de alt` parte.

Examinånd aceste sus]ineri ale p`r]ilor \n lumina dis-pozi]iilor legale referitoare la taxa pe valoarea adùgat`,\n vigoare \n perioada execut`rii contractului,

Tribunalul Arbitral are \n vedere c`, potrivit Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adùgat`, publi-cat` \n M.Of. nr. 371 din 1 iulie 2002 (care a \nlocuit[i a abrogat expres O.U.G. nr. 17/2000, publicat` \nM.Of. nr. 113 din 15 martie 2000, care, de asemenea,prevedea scutiri sau cota 0 la TVA), sunt scutite, prinart. 11 lit. e), de taxa pe valoarea adùgat` transportul,prest`rile de servicii aferente m`rfurilor din import [i ac`ror valoare este inclus` \n baza de impozitare conformart. 19 alin. (1) [i (2). Aceste din urm` texte prev`d c`pentru bunurile importate, baza de impozitare este con-stituit` din valoarea \n vam`, determinat` potrivit legii,la care se adaug` taxele vamale, comisionul vamal,accizele [i alte taxe datorate potrivit legii (alin. (1)).Sunt cuprinse \n baza de impozitare, \n m`sura \n carenu au fost cuprinse \n baza de impozitare determinat`potrivit alin. (1), cheltuielile accesorii care intervin dupìntrarea bunului \n ]ar` pån` la primul loc de destina]iea bunurilor (alin. (2)). Conform art. 30 lit. c) din Nor-mele aprobate prin H.G. nr. 598/2002 \n cazul trans-portului feroviar, transportatorii, respectiv casele deexpedi]ie, vor justifica scutirea de TVA prev`zut` la art. 11 alin. (1) lit. e) din lege, cu urm`toarele docu-mente: contractul \ncheiat cu unitatea importatoaresau, dup` caz, cu casa de expedi]ie ori cu furnizorul dinstrìn`tate sau comenzile acestora; documentul detransport interna]ional pe cìle ferate care s` poarte[tampila sta]iei de expedi]ie pentru transportator saucopie de pe acesta pentru casele de expedi]ie; documen-tul de transmitere a vagonului de la calea ferat` care s`confirme intrarea m`rfii \n ]ar` pentru transportator,copie de pe declara]ia vamal` de import.

|n cazul \n care nu se poate justifica scutirea de TVA,respectiv contravaloarea presta]iei, nefiind inclus` \nbaza de impozitare stabilit` de art. 19 din Legea nr.345/2002, devin aplicabile prevederile dispozi]iilorcomune conform c`rora, \n vederea scutirii de TVA,clientul trebuie s` prezinte, la data exigibilit`]ii TVA,urm`toarele documente: contractul \ncheiat de unitateaimportatoare cu furnizorul din strìn`tate [i copie de pedeclara]ia vamal` de import. Or, sus]ine reclamanta,påråta nu a prezentat aceste documente, astfel c` s-a cal-culat TVA \n cot` de 19% la tarifele de transport.

Tribunalul Arbitral re]ine din dispozi]iile legale lacare s-a f`cut referire c` scutirea de TVA se poate acor-da \n anumite condi]ii a c`ror \ndeplinire påråta nu adovedit-o [i, totodat`, pe baz` de documente justifica-tive pe care påråta nu le-a prezentat reclamantei \ncadrul litigiului de fa]`. |n consecin]`, Tribunalul Arbi-tral respinge ap`rarea påråtei privind excluderea taxei pe


Jurispruden]`

valoarea adùgat` din calculul major`rilor de \ntårziere.|n sfår[it, påråta afirm` prin scrisoarea adresat` recla-

mantei la data de 5.04.2004 c` ar fi pl`tit \n plus anu-mite sume, afirma]ie care nu se ia \n considerare, nefi-ind dovedit`.

Tribunalul Arbitral constat` c`, \n afar` de obiec]iu-nile examinate [i care s-au \nvederat a fi ne\ntemeiate,påråta nu a contestat calculul major`rilor de \ntårziere

prezentat \n detaliu \n borderoul depus.Fa]` de situa]ia expus`, Tribunalul Arbitral, \n teme-

iul prevederilor contractului dintre p`r]i, la care s-af`cut referire, contract care, \n virtutea art. 969 Codulcivil, are putere de lege \ntre p`r]ile contractate [i al dis-pozi]iilor legale citate, admite ac]iunea [i oblig` påråtas` pl`teasc` reclamantei major`rile de \ntårziere la platatarifelor de transport.

Este inadmisibil` excep]ia de neconstitu]ionalitate aunor dispozi]ii din C. pr. civil` referitoare la arbitraj, \n-trucåt aceste texte legale nu sunt cuprinse \ntr-o lege sau or-donan]`, pe de o parte, iar p`r]ile au ales, de comun acord,ca judecata s` se fac` potrivit Regulilor de procedur` arbi-tral` ale CAB, pe de alt` parte.

|ntrucåt påråta nu a \n]eles s` invoce caducitatea arbitra-jului pån` la prima zi de \nf`]i[are prin formularea unei notif-ic`ri adresate celeilalte p`r]i [i tribunalului arbitral, cererea deconstatare a caducit`]ii arbitrajului nu poate fi admis`.

Dispozi]iile art. 7201 C. pr. civil` privind conciliereadirect` nu sunt aplicabile \n fa]a instan]ei arbitrale.

Neexecutarea par]ial` a obliga]iei de plat` a m`rfurilorlivrate confer` reclamantei dreptul de a solicita obligareapåråtei la plata diferen]ei de pre] neachitat, precum [i laplata penalit`]ilor de \ntårziere.



Litigiul comercial cu element de extraneitate prive[teo societate olandez` care a solicitat obligarea påråtei, osocietate comercial` romån`, la plata contravaloriim`rfii livrate [i a penalit`]ilor de \ntårziere \n plat`.

Ap`rarea pârâtei

Påråta a invocat excep]ia de neconstitu]ionalitate aprevederilor art. 340, 3401, 341, 3411, 342, 343, 3431,35812 C. proc. civ. fa]` de prevederile art. 128 alin. (1)din Constitu]ie (\n realitate art. 126), potrivit c`rora

„Justi]ia se realizeaz` prin |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie [i prin celelalte instan]e judec`tore[ti stabilite delege“ [i a solicitat suspendarea judec`]ii cauzei.

Pe fond, påråta a pus concluzii de admitere, \n parte,a preten]iilor invocate, sus]inånd c` imputa]ia pl`]iipar]iale s-a f`cut gre[it de c`tre reclamant` solicitånd cataxa arbitral` s` fie restråns` propor]ional cu suma ad-mis`. Prin \ntåmpinare, påråta a sus]inut faptul c` recla-manta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale [i nu alivrat marfa \n condi]iile prev`zute de cele dou` con-tracte. A pretins c` \nscrisul depus de reclamant` dincare rezult` o recunoa[tere par]ial` de c`tre påråt` a da-toriei reprezint` un fals grosolan. Ulterior, pe parcursuljudec`]ii, påråta [i-a modificat par]ial pozi]ia, \n sensulc` nu a mai pretins c` livrarea a fost necorespunz`toare,ci c` nu a primit marfa.


Cu privire la excep]ia de neconstitu]ionalitate invoca-t` de påråt`, Tribunalul Arbitral a re]inut urm`toarele:

P`r]ile au stabilit prin clauza arbitral` din contractele\ncheiate c` orice litigiu decurgånd din respectivele con-tracte urmeaz` s` fie solu]ionat de c`tre Curtea deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei [i a MunicipiuluiBucure[ti, potrivit Regulilor de arbitrare ale acesteiCur]i, reguli care au fost emise \n temeiul art. 5 lit. j),art. 11 [i art. 13 din Decretul-lege nr. 139/1990 privindcamerele de comer] [i industrie din Romånia [i au fostaprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 1 din 30 iunie 2004.

Contract de vånzare-cump`rareClauz` compromisorie valabil` [i operant` – Inadmisibilitatea excep]iei de neconstitu]ionalitate –

Caducitatea arbitrajului – Neformularea notific`rii – Conciliere direct` –Inaplicabilitatea art. 7201 C pr. civil` \n fa]a instan]ei arbitrale – Contract de vånzare-cump`rare –

Obliga]ia de plat` a m`rfurilor livrate de c`tre cump`r`tor – Neexecutare par]ial`


Jurispruden]`

Or, la ultimul termen de judecat`, påråta a invocatneconstitu]ionalitatea unor dispozi]ii din Codul de proce-dur` civil` care reglementeaz` arbitrajul (art. 340, art. 3401,art. 341, art. 3411, art. 342, art. 343 [i art. 35812), texte cenu au a se aplica \n litigiul de fa]`, din moment ce p`r]ileau ales de comun acord ca judecata s` se fac` potrivitRegulilor de procedur` arbitral` ale Cur]ii de ArbitrajComercial Interna]ional, aplicåndu-se ca drept materialdreptul romån. |n consecin]`, ar fi incidente prevederileart. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicat` \n anul2004, care stabilesc c` excep]ia este inadmisibil` [i va firespins` dac` textele atacate nu sunt cuprinse \n lege sauordonan]`. Chiar dac` unele reguli ale Cur]ii sunt identicesau asem`n`toare cu dispozi]iile din Codul de procedur`civil`, regulile de procedur` alese de p`r]i pentru judecat`[i care nu pot fi schimbate unilateral de c`tre o singur`parte, \n spe]` påråtul, nu sunt cuprinse nici \ntr-o lege [inici \ntr-o ordonan]`, astfel c` nu este \ndeplinit` cerin]aprev`zut` de art. 146 lit. d) din Constitu]ie [i de art. 29alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Necesitatea ca excep]ia deneconstitu]ionalitate s` priveasc` legile [i ordonan]ele este\nscris` [i \n art. 541 alin. (1) din Regulile de proceduràrbitral` ale acestei Cur]i.

Respingerea excep]iei ca inadmisibil` \n cauza de fa]`se impune \ns` [i dintr-un alt punct de vedere. Dis-pozi]iile Legii nr. 47/1992 se completeaz`, potrivit art. 14, cu regulile procedurii civile.

Or, art. 723 alin. (1) C. proc. civ. prevede c` „drep-turile procedurale trebuie exercitate cu bun`-credin]` [ipotrivit scopului \n vederea c`ruia au fost recunoscutede lege“. |n aceste limite, trebuie exercitat [i dreptul dea invoca excep]ia de neconstitu]ionalitate, \n timp ce \nlitigiul de fa]` se constat` c` påråta a ridicat-o cu rea-credin]` numai pentru a ob]ine suspendarea judec`]ii [ia \ntårzia astfel realizarea drepturilor vånz`torului-recla-mant. Acest comportament de rea-credin]` rezult` f`r`dubiu din urm`toarele \mprejur`ri: påråta-cump`-r`toare a fost de acord ca eventualele litigii n`scute dincontractele pe care le-a \ncheiat cu reclamanta-vånz`toare s` fie solu]ionate pe cale arbitrajului; påråta[i-a numit arbitrul [i s-a ap`rat prin \ntåmpinare, \nsensul c` marfa livrat` nu este corespunz`toare, iar peparcursul procesului a negat primirea m`rfii; \nmomentul \n care reclamanta a dovedit predarea m`rfiila termenul din iunie 2005, påråta a invocat o plat`par]ial` [i a declarat c` restul sumei datorate nu se maicontest`; la urm`torul termen, \n condi]iile \n carereclamanta [i-a restråns preten]iile din cap`tul principal[i a recalculat penalit`]ile, påråta a invocat excep]ia deneconstitu]ionalitate [i a solicitat suspendarea judec`]ii.

Rezult` cu eviden]` c` excep]ia a fost ridicat` numaipentru a \mpiedica pronun]area hot`rårii. Or, scopul le-gii atunci cånd a reglementat excep]ia de neconstitu-]ionalitate a fost acela de a permite Cur]ii Constitu]io-nale s` verifice dac` o lege sau ordonan]` ori dispozi]iiledin acestea [i care are leg`tur` cu solu]ionarea cauzeieste sau nu neconstitu]ional`, iar nu de a constitui unmijloc legal de tergiversare a solu]ion`rii cauzei [i de\mpiedicare a adversarului s`-[i realizeze drepturile pecare le are.

|n sfår[it, este de observat c` dup` ce art. 126 alin. (1) din Constitu]ie stabile[te c` justi]ia se \nf`ptu-ie[te de c`tre instan]ele judec`tore[ti, text care, \n con-cep]ia påråtei, ar fi \nc`lcat prin solu]ionarea de c`trearbitraj a litigiilor comerciale chiar legea fundamental`,d` valoare constitu]ional` arbitrajului [i deci recunoa[teposibilitatea solu]ion`rii unor litigii pe calea arbitraju-lui, din moment ce \n art. 146 lit. d) prevede c` excep]iade neconstitu]ionalitate poate fi ridicat` \n fa]a instan-]elor judec`tore[ti sau de arbitraj comercial, desigur da-c` ea prive[te legile [i ordonan]ele, ceea ce, dup` cum s-a ar`tat, nu este cazul \n litigiul de fa]`.

Deoarece excep]ia a fost invocat` [i respins` ca inad-misibil` la termenul la care au avut loc [i dezbaterileasupra fondului, solu]ia urmeaz` a fi \nscris` \n dispo-zitivul prezentei sentin]e.

Dup` respingerea excep]iei de neconstitu]ionalitate,reprezentantul påråtei a solicitat s` se constate caduci-tatea arbitrajului, \n temeiul art. 353 alin. (6) C. proc.civ. {i aceast` cerere a fost respins` dup` deliberare, pen-tru motivele ce se vor ar`ta.

Cererea de constatare a caducit`]ii arbitrajului,depus` de påråt` dup` respingerea ca inadmisibil` aexcep]iei de neconstitu]ionalitate [i \nainte de a se puneconcluzii pe fond, a fost respins` pentru urm`toarelemotive. Påråta a invocat faptul c`, din noiembrie 2004,data sesiz`rii Cur]ii de Arbitraj [i pån` \n prezent au tre-cut peste 5 luni, fapt care face ca arbitrajul s` fie caduc,\ntemeindu-se pe art. 353 alin. (6) C. proc. civ. (\n rea-litate art. 3533). Dup` cum s-a ar`tat \ns`, p`r]ile auconvenit prin conven]ia arbitral` ca eventualele litigii cear rezulta din cele dou` contracte s` fie solu]ionate dup`Regulile de procedur` ale Cur]ii de Arbitraj ComercialInterna]ional, astfel c` textul aplicabil este art. 33 dinaceste Reguli, text care cuprinde dispozi]ii asem`n`toarecu cele ale art. 3533 C. proc. civ. Este adev`rat c` art. 33 alin. (1) stabile[te c`, dac` p`r]ile nu au convenitaltfel, tribunalul arbitral trebuie s` pronun]e hot`rårea\n termen de cel mult cinci luni de la data constituiriisale, dar \n alin. (6) se precizeaz` c` trecerea termenului


Jurispruden]`

nu poate s` constituie un motiv de caducitate a arbitra-jului, \n afar` de cazul cånd una din p`r]i a notificatceleilalte p`r]i [i tribunalului arbitral pån` la prima zi de\nf`]i[are c` \n]elege s` invoce caducitatea. Cum påråtanu a f`cut o astfel de notificare \n condi]iile prev`zutede text, cererea sa de constatare a caducit`]ii arbitrajuluinu putea fi admis`.

Påråta, prin \ntåmpinare, a invocat [i excep]ia deprematuritate a cererii. Excep]ia de prematuritate acererii a fost respins` prin \ncheierea Tribunalului, re-]inåndu-se c` prevederile art. 7201 C. proc. civ. privindconcilierea direct` nu sunt aplicabile \n fa]a arbitrajului,iar reclamanta a \ncercat, potrivit pct. 10.1 din celedou` contracte, o rezolvare amiabil`, dar påråta nu ar`spuns la notific`ri.

Apreciind c` dosarul este \n stare de judecat`,Tribunalul a dezb`tut litigiul pe fond.

Privind fondul litigiului, Tribunalul arbitral a re]inuturm`toarele: p`r]ile din acest litigiu au \ncheiat dou`contracte de vånzare prin care reclamanta se oblig` s`vånd` påråtei produsul contractat. |n ambele contracte,se stabilea c` plata va fi prin incaso documentar –DPVE (dispozi]ie de plat` valutar` extern`) astfel: 30%din valoarea m`rfii la 90 de zile de la efectuarea for-malit`]ilor vamale [i eliberarea m`rfii, iar restul de 70%la 210 zile de la aceea[i dat`. S-a stipulat r`spundereacump`r`torului fa]` de vånz`tor pentru neplata pre]ului[i faptul c` datoreaz` penalit`]i de 7% pe an din va-loarea neachitat` \n USD, \ncepånd cu a doua zi de ladata scaden]ei.

Prin cererea de arbitrare, reclamanta a solicitat obli-garea påråtei la plata pre]ului [i a penalit`]ilor pentru\ntårziere la plata pre]ului, pretinzånd c` de[i a livratpåråtei marfa contactat`, aceasta nu a pl`tit-o [i nici nua r`spuns la notific`rile prin care a \ncercat solu]ionareaamiabil` a conflictului. |n dovedirea ac]iunii, reclaman-ta a depus la dosar, \n afara contractelor \ncheiate, fac-turile, scrisorile de transport interna]ional rutier(CMR), liste de ambalare, certificate de analiz`, de cali-tate, de origine [i de conformitate, avize de import,licen]e de import [i informare de livrare.

Reclamanta a mai depus CMR-ul cu semn`tura [i[tampila societ`]ii påråte, declara]ia vamal`, \n care på-råta este men]ionat` ca destinatar [i calculul penali-t`]ilor conform contractului, dar majorate pentru inter-valul de la introducerea cererii [i pån` la pronun]are.

|n raport cu actele depuse de reclamant`, påråta aprezentat un \nscris din care rezulta c` a pl`tit o partedin suma solicitat` de reclamant` prin ac]iune [i adeclarat c` restul sumei datorate nu se mai contest`. A[afiind, Tribunalul Arbitral constat` c` pe parcursul pro-cesului societatea påråt` a avut un comportament con-trar principiului bunei-credin]e [i al loialit`]ii comer-ciale, precum [i principiul cooper`rii p`r]ilor contrac-tante, principii esen]iale \n cadrul rela]iilor comercialeinterna]ionale.

Pe baza \nscrisului depus de påråt`, reclamanta [i-aprecizat din nou obiectul cererii, solicitånd obligareaacesteia la plata restului de pre] [i penalit`]i.

Analizånd \ntregul material probator administrat \ncauz`, Tribunalul arbitral constat` c` reclamanta [i-a\ndeplinit obliga]iile contractuale [i a livrat produseleconvenite, \n timp ce påråta nu a pl`tit pre]ul convenitdecåt par]ial, astfel c` ea datoreaz` restul de pre] [ipenalit`]ile corespunz`toare, stabilite \n mod expres \ncontractele \ncheiate de c`tre cele dou` p`r]i din litigiu.Afirma]ia påråtei, \n sensul c` la calculul penalit`]ilorreclamanta a f`cut gre[it imputa]ia pl`]ii par]iale la calculul penalit`]ilor, nu poate fi re]inut` din momentce nu s-a precizat \n ce const` gre[eala [i nu s-a prezen-tat un alt mod de calcul.

Avånd \n vedere considerentele precedente [i ]inåndseama de prevederile art. 969 alin. (1) Cod civil, potri-vit c`rora „conven]iile legal f`cute au putere de lege\ntre p`r]ile contractante“, de dispozi]iile art. 1066, art. 1069, art. 1073 [i urm., art. 1361 [i art. 1363 dinCodul civil, precum [i de cele ale art. 46 Cod co-mercial, ac]iunea reclamantei a fost admis` \n parte, ast-fel cum a fost precizat`, iar påråta obligat` la plata dife-ren]ei de pre] neachitat [i a penalit`]ilor de \ntårziere.

Jurispruden]`


Contract de vânzare-cump`rareR`spundere solidar` – Penalit`]i – Neprecizarea cuantumului sumelor datorate cu titlu de penalit`]i –

Contract de comision – Inexisten]a conven]iei „Star del credere“

Este \ntemeiat` preten]ia reclamantei de a solicitaobligarea påråtei-cump`r`toare [i a reprezentantului legalal acesteia la plata, \n solidar, a sumei de bani datorate,dac` exist` clauz` contractual` expres` \n acest sens.

Cap`tul de cerere cu privire la plata penalit`]ilor \ncontinuare, pån` la plata efectiv` a pre]ului, nu se poateexamina, \ntrucåt la data pronun]`rii hot`rårii arbitraleacestea nu pot fi cuantificate [i, deci, nu poate fi calculat`[i pl`tit` taxa arbitral` aferent`.

Comisionarul nu este r`spunz`tor pentru neexecutareaobliga]iei de plat` de c`tre cump`r`tor, atåta timp cåt nus-a \ncheiat „conven]ia contrar`“ la care se refer` art. 412alin. (1) C. com., a[a-numita conven]ie „star del credere“,prin care comisionarul se oblig` personal, fa]` de comitent,pentru \ndeplinirea obliga]iilor rezultånd din contractulprincipal.



Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Curtea de Arbi-traj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei, reclamanta, o societa-te comercial` romån`, a cerut ca pårå]ii, dou` societ`]icomerciale romåne [i o persoan` fizic` romån`, s` fieobliga]i, \n solidar, s`-i pl`teasc`, \n echivalent lei la cursul oficial USD/leu din ziua pl`]ii, pre]ul m`rfiilivrate [i penalit`]i de \ntårziere \n plata pre]ului.

Ap`rarea pârâtei

Påråta 1, chemat` \n judecat` \n calitate de cump`-r`tor, nu a depus \ntåmpinare, \ns` \n concluziile oralea ar`tat c` din cauza condi]iilor climaterice nefavorabi-le care au afectat agricultura nu a fost \n m`sur` s` res-pecte termenele de plat` a debitului pe care l-a recu-noscut ca datorat [i solicit` o nou` ree[alonare. Påråta 2,persoan` juridic`, a prezentat ap`r`rile, formulånd \n-tåmpinare, [i a cerut respingerea preten]iilor fa]` de ea.

Påråtul 3, persoan` fizic`, reprezentantul legal al på-råtei 1, nu a depus \ntåmpinare [i nici nu s-a prezent \nlitigiu, de[i a fost legal citat.


Tribunalul arbitral a re]inut din cuprinsul lucr`rilor[i al actelor aflate la dosar cele ce urmeaz`:

|ntre reclamant`, \n calitate de vånz`tor, [i påråta 1,\n calitate de cump`r`tor, s-au \ncheiat, prin intermedi-arul påråtei 2 dou` contracte de vånzare-cump`rare cuplata \n rate, avånd ca obiect vånzarea-cump`rarea desemin]e agricole (contractul nr. 300/2002).

Reclamanta a livrat cantit`]ile contractate, iar pentru\ncasarea pre]ului a emis facturi pe care påråta 1 nu le-a onorat la plat` nici la termenele contractuale, nici latermenele ree[alonate prin addendumurile \ncheiate \nacest scop. |n ultimul addendum, påråta 1 a recunoscutdatoria [i s-a obligat s` o pl`teasc` pån` la finele luniioctombrie 2003, angajament pe care nu l-a respectat.

Se mai constat` c` reprezentantul legal al cump`r`-torului, påråta 3, s-a obligat s` garanteze [i s` r`spund`\n solidar cu acesta, respectiv cu påråta 1, pentru neexe-cutarea obliga]iilor asumate, conform art. 1652 dinCodul civil [i art. 42 din Codul comercial. |n con-secin]`, \n temeiul acestor prevederi, påråtul persoan`fizic`, care a semnat cele dou` contracte [i cele douàddendumuri \n numele påråtei 1, urmeaz` a r`spunde\n solidar cu aceasta pentru datoria nepl`tit`.

I. Avånd \n vedere situa]ia expus` mai \nainte [i sta-bilit` pe baza probelor administrate, necomb`tut` depårå]i prin dovezi, precum [i prevederile contractelor,inclusiv addendumurile care, \n virtutea art. 969 Codcivil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`zånd[i dispozi]iile art. 1361 Cod civil potrivit c`rora „prin-cipala obliga]ie a cump`r`torului este de a pl`ti pre]ul laziua [i la locul determinat prin contract“, TribunalulArbitral a admis cap`tul 1 al ac]iunii referitor la pre]ulm`rfii [i a obligat påråta 1 [i pe påråtul persoan` fizic`s` pl`teasc` \n solidar reclamantei, \n echivalent lei lacursul de schimb valutar al B`ncii Na]ionale a Romånieidin ziua pl`]ii, suma datorat` cu titlu de pre] marf`.

II. Totodat`, \n temeiul art. 5 alineatul ultim din celedou` contracte, potrivit c`ruia „dup` data-limit` deplat` se percep penalit`]i de 0,2% pentru fiecare zi de\ntårziere“, Tribunalul Arbitral a admis [i al II-lea cap`tde cerere [i a obligat pe cei doi pårå]i s` pl`teasc`, \n so-

Jurispruden]`


lidar, reclamantei, \n echivalent lei la cursul de schimbvalutar al B`ncii Na]ionale a Romåniei din ziua pl`]ii, osum` de bani reprezentånd penalit`]i de \ntårziere \nplata pre]ului calculat pån` la data de 20.01.2004 inclu-siv.

Referitor la solicitarea oral` a påråtei 1 privind onou` e[alonare a debitului, Tribunalul Arbitral, \ntemeiul art. 44 Cod com. care interzice acordarea dec`tre judec`tor a unui termen de gra]ie \n obliga]iilecomerciale, respinge cererea påråtei.

Cåt prive[te cererea de plat` de penalit`]i de \ntår-ziere, \n continuare pån` la plata efectiv` a pre]ului,urmeaz` ca, \n temeiul art. 48 alin. (7) din RPA-CAB,s` nu i se dea curs, avånd \n vedere c`, la data pronun-]`rii prezentei hot`råri, ele nu pot fi cuantificate [i, deci,nu poate fi calculat` [i pl`tit` taxa arbitral` aferent`.

Cu privire la preten]iile formulate fa]` de påråta 2,Tribunalul Arbitral are \n vedere c` \ntre aceast` socie-tate, \n calitate de „comisionar“, [i reclamant`, \n cali-tate de „comitent“, s-a \ncheiat „contractul de comi-sion“, avånd ca obiect \ncredin]area de m`rfuri (semin]ecertificate) apar]inånd „comitentului“ spre a fi v`muitede „comisionar“ la pre]urile specificate \n anexa 1 lacontract. Pentru serviciile prestate, „comitentul“ va pl`ti„comisionarului“, pe baz` de facturi, comisionulprev`zut \n anexa 1 la contract.

Reclamanta sus]ine c` påråta 2 trebuie s` r`spund`\n solidar cu celelalte dou` påråte, \ntrucåt a semnat,al`turi de vånz`tor, \n calitate de comisionar, contractelede vånzare-cump`rare [i [i-a asumat obliga]ia de plat`prin addendumul la cele dou` contracte. Asumarear`spunderii de c`tre påråta 2 rezult` [i din contractul decomision potrivit c`ruia „valoarea m`rfurilor va fi achi-tat` comitentului \n termen de 5 zile de la data vånz`riipentru m`rfurile contractate cu plata \n rate“, iar „\ncazul nepl`]ii la termen, se vor aplica penalit`]ilelegale“.

La råndul sù, påråta 2 sus]ine c` [i-a \ndeplinit toateobliga]iile asumate prin contractul de comision, \n sen-sul c` a f`cut toate demersurile pentru a recupera de-bitele nu numai de la påråta 1, ci [i de la ceilal]i debi-tori ai reclamantei, dar a \ntåmpinat mari greut`]i dincauza secetei prelungite din anii 2001, 2002 [i 2003care a afectat teritoriul Romåniei, secet` ce a dus lacompromiterea culturilor [i, prin consecin]`, la dificul-t`]i de plat` din partea produc`torilor, fapt care a deter-

minat pe reclamant` s` acorde ree[alon`ri de debite.Examinånd sus]inerile p`r]ilor, Tribunalul Arbitral

observ`, \n prealabil, c` cele dou` contracte de vånzare-cump`rare nu s-au \ncheiat de comisionar \n nume pro-priu [i pe seama comitentului, adic` \n modalitatea spe-cific` unui contract de comision, ci s-au \ncheiat [i s-ausemnat de reclamant`, \n calitate de vånz`tor, „princomisionar“ påråta 2, precum [i de cump`r`torul pårå-ta 1. }inånd seama c` p`r]ile au \n]eles s` \ncheie uncontract de comision, fie chiar \ntr-o form` atipic`,Tribunalul Arbitral va examina \ndeplinirea obliga]iilorp`r]ilor contractante \n lumina acestui contract [i acelor dou` contracte de vånzare-cump`rare.

Potrivit celor dou` contracte de vånzare-cump`rare,plata pre]ului revenea cump`r`torului. Prin nici oclauz` a acestor contracte [i prin nici o clauz` a con-tractului de comision, påråta 2 nu s-a obligat s` garan-teze sau s` pl`teasc` debitul. Clauza din contractul decomision prin care comisionarul se oblig` s` achite va-loarea m`rfurilor \n termen de 5 zile de la data vånz`rii(art. 2.10) trebuie \n]eleas`, \n sensul c` pre]ul se achit`de cump`r`tor [i se remite vånz`torului prin interme-diul comisionarului. Acest \n]eles este conform art. 412alin. (1) din Codul comercial potrivit c`ruia comisio-narul nu este r`spunz`tor pentru \ndeplinireaobliga]iilor luate de c`tre persoanele cu care a contrac-tat, afar` de conven]ie contrar`.

Atunci cånd \n contractul de comision s-a stipulat c`påråta 2 „va garanta executarea contractului cu \ntreagasa avere“ (art. 2.13), p`r]ile au \n]eles c` garan]ia pri-ve[te obliga]iile comisionarului derivate din contractulde comision, precum remiterea pre]ului \ncasat de cum-p`r`tor, iar nicidecum garantarea execut`rii obliga]iiloracestuia.

Pentru asumarea de c`tre comisionar a unei atareobliga]ii, era necesar` „conven]ia contrar`“ la care se re-fer` art. 412 alin. (1), a[a-numita conven]ie „star delcredere“, prin care comisionarul se oblig` personal, fa]`de comitent, pentru \ndeplinirea obliga]iilor rezultånddin contractul principal. |n aceast` situa]ie, comisio-narul are dreptul la o „proviziune special`“ care se sta-bile[te de p`r]i prin conven]ia lor (art. 412 alin. (2) [i(3) Cod comercial). Nu s-a \nvederat \n litigiu c` \ntrep`r]i ar fi intervenit o atare conven]ie [i, \n consecin]`,Tribunalul Arbitral respinge ca ne\ntemeiat` ac]iuneafa]` de påråt`.


Varia

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat

1. La data de 9 iunie 2006, s-au desf`[urat la sediulCamerei de Comer] [i Industrie a Romåniei lucr`rileconferin]ei interna]ionale „Arbitrajul comercial [iordinea public` \n dreptul interna]ional privat“.

|n cuvåntul de deschidere apar]inånd domnului pro-fesor dr. Adrian Severin, vicepre[edintele Cur]ii deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei, s-a subliniat impor-tan]a unui concept esen]ialmente teoretic [i derutant degeneralizator.

Participan]ii la aceast` conferin]` interna]ional` –arbitri, avoca]i, exper]i \n domeniul arbitrajului comer-cial – au demonstrat prin intermediul lucr`rilor prezen-tate c` ordinea public` de drept interna]ional privat [i-a pierdut proasta reputa]ie de no]iune seac`, lipsit` deorice relevan]` practic`. Jurispruden]a arbitral` romån`,strìn`, precum [i metoda comparativ` au reprezentatprincipalele instrumente utilizate \n acest demers depulverizare a dogmatismului specific unei problemegenerale de drept interna]ional privat.

Ordinea public` de drept intern, ordinea public` dedrept interna]ional privat, ordinea public` transna-]ional` nu reprezint` un singur concept \n variate formede manifestare, ci concepte diferite a c`ror aplicare \nsfera arbitrajului comercial este invocat` de instan]elearbitrale, pe de o parte, de avoca]ii p`r]ilor litigante, pede alt` parte, din perspective diferite. |n cadrul dezba-terilor izvoråte din necesitatea formul`rii unei defini]iirezonabile a acestui concept, nu s-a putut face abstrac]iede lex mercatoria, sistem de drept ana]ional, ale c`ruicaracteristici constituie subiectul unor dispute inter-minabile [i seduc`toare totodat`.

2. Lucr`rile prezentate la aceast` conferin]` inter-na]ional` au fost urm`toarele:

Ordinea public` de drept interna]ional privat \n prac-tica arbitral` – autor: prof. dr. Victor Babiuc, pre[edin-tele Cur]ii de Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [iIndustrie a Romåniei;

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul in-terna]ional privat \n Slovenia – autor: prof. univ. dr. Kreso Puharic, pre[edintele Cur]ii Permanente deArbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aSloveniei;

Ordinea public` [i controlul judec`toresc al hot`rårilorarbitrale – autor: prof. dr. Marin Voicu, arbitru laCurtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång`Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei;

Ordinea public` de drept interna]ional privat [i cìlede reformare a hot`rårii arbitrale – autor: conf. dr. IoanSchiau, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna-]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie aRomåniei;

Executarea sentin]elor arbitrale [i ordinea public` –autor: conf. univ. dr. Olimpiu Crauciuc, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång`Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei;

Recunoa[terea [i executarea silit` a sentin]elor arbitralestrìne – recunoa[terea [i executarea hot`rårilor strìne peteritoriul Romåniei, scurt` analiz` comparativ` – autor:dr. Radu-Bogdan Bobei, arbitru la Curtea de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei;

Analiz` comparativ` \ntre ordinea public` de dreptinterna]ional privat [i ordinea public` de drept intern –autor: lector univ. dr. Bazil Oglind`, arbitru la Curteade Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camerade Comer] [i Industrie a Romåniei;

Jurispruden]a arbitral` [i ordinea public` – autor:prof. univ. dr. Stanciu C`rpenaru, arbitru la Curtea deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei;

Considera]ii privind ap`rarea drepturilor de proprie-tate industrial` \n lumina implement`rii \n Romånia aDirectivei europene 2004/48/CE – autor: conf. univ. dr.Lucian Mihai, arbitru la Curtea de Arbitraj ComercialInterna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i In-dustrie a Romåniei;

Contradic]ia dintre tendin]ele moderne \n domeniularbitr`rii litigiilor comerciale dintre anumite structuriadministrative [i societ`]i comerciale [i unele reglement`rirecente din legisla]ia romån` \n materie – autor: dr.{erban Beligr`deanu, arbitru la Curtea de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei;

Considera]ii asupra rela]iei dintre arbitraj [i dreptuleuropean – autor: Roxana Munteanu, arbitru la Curteade Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera


Varia

de Comer] [i Industrie a Romåniei;Cåteva aspecte controversate privind ordinea public` \n

arbitrajele interna]ionale – autor: prof. univ. dr. Drago[-Alexandru Sitaru, arbitru la Curtea de Arbitraj Co-mercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [iIndustrie a Romåniei;

Ordinea public` \n dreptul interna]ional privat, arbi-trajul [i dreptul penal, interferen]e – autor: prof. dr. Gri-gore Florescu, arbitru la Curtea de Arbitraj ComercialInterna]ional de pe lång` Camera de Comer] [iIndustrie a Romåniei,

Dreptul la un proces echitabil \n arbitrajul comercialinterna]ional – autori: dr. Victor T`n`sescu, drd. Cren-gu]a Ioana Leaua, arbitri la Curtea de Arbitraj Comer-cial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [iIndustrie a Romåniei;

Ordinea public` \n dreptul interna]ional privat \n mo-delul de arbitraj comercial O.H.A.D.A. (Organiza]ia dearmonizare a Dreptului African al Afacerilor) – autor:prof. univ. dr. Bråndu[a {tef`nescu, arbitru la Curtea deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei;

Imunitatea de jurisdic]ie [i arbitrajul comercial –autor: dr. Dumitru Ivanciu, arbitru la Curtea de ArbitrajComercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer][i Industrie a Romåniei;

Func]ionarea ordinii publice de drept interna]ionalprivat \n arbitrajul interna]ional – autor: lector univ.drd. Daniel Mihai {andru, Universitatea „DimitrieCantemir“, Facultatea de Drept;

Confiden]ialitatea informa]iilor relative \n arbitrajulcomercial – autor: prof. univ. dr. Smaranda Angheni, ar-

bitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional depe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei;

Noi tendin]e \n arbitrajul comercial cu privire laordinea public` – autor: lector univ. dr. Ion Dragne.

3. Relativitatea ordinii publice de drept interna]ionalprivat a fost abordat` atåt din perspectiva conflictului delegi \n timp, cåt [i din perspectiva conflictului de legi \nspa]iu [i timp. Determinarea legii aplicabile fonduluilitigiului interna]ional \n temeiul principiului lex vo-luntatis echivaleaz` cu aplicarea obligatorie a acesteia?Ordinea public` de drept interna]ional privat constitu-ie un impediment dirimant \n demersul de recunoa[tere[i \ncuviin]are a execut`rii silite a unei sentin]e arbitralestrìne pe teritoriul Romåniei? Acestea sunt doar cåtevadintre \ntreb`rile ce i-au preocupat pe participan]ii laaceast` conferin]` interna]ional`. Lipsa unui r`spunsatotcuprinz`tor la \ntrebarea „Ce este ordinea public`de drept interna]ional privat?“ nu trebuie privit` ca ofatalitate, ci ca un pretext de discu]ie al unor viitoareconferin]e interna]ionale organizate de Curtea deArbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera deComer] [i Industrie a Romåniei.

dr. Radu-Bogdan Bobei Arbitru

Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a

Romåniei


Varia

Lista camerelor de comer] [i industriecare organizeaz` [i administreaz`

arbitrajul comercial prin organisme proprii de arbitraj– Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj –

Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei – Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ionalAdresa: Bulevardul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucure[ti;

Website: http://arbitration.ccir.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Arad –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Clo[ca nr. 5, Arad;Website: http://www.ccia-arad.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Arge[ – Comisia deArbitraj Comercial;Adresa: Pia]a General Vasile Milea nr. 1, Pite[ti;Website: http://www.cciarges.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Bacù –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Libert`]ii nr. 1, Bacù;Website: http://www.cciabc.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Brìla –Curtea de Arbitraj Comercial;Adresa: Aleea Pensionatului nr. 3, Brìla;Website: http://www.cciabr.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Bra[ov – Curtea deArbitraj Comercial;Adresa: Strada M. Kog`lniceanu nr. 18-20, Bra[ov;Website: http://www.ccibv.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Buzù – Comisia deArbitraj Comercial;Adresa: Bulevardul Unirii, Bl. 10BCD, parter, Buzù;E-mail: cci@buzù.ro

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`C`l`ra[i – Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Progresului, Bl. BBB, Et. 3, C`l`ra[i;E-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Cluj – Curtea deArbitraj Comercial;Adresa: Strada Horea nr. 3, Cluj-Napoca;Website: http://www.ccicj.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie, Naviga]ie, Agricul-tur` Constan]a – Curtea de Arbitraj Comercial [i Maritim;Adresa: Strada I.N. Ni]escu nr. 6, Constan]a;Website: http://www.ccina.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Dåm-bovi]a – Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Calea Cåmpulung nr. 6A, Tårgovi[te;E-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie „OLTENIA“ Dolj –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Brestei nr. 21, Craiova;Website: http://www.ccidj.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Gala]i –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Mihai Bravu nr. 46, Gala]i;E-mail: [email protected]


Varia

Camera de Comer] [i Industrie Hunedoara –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada 1 Decembrie nr. 23, Deva;Website: http://www.ccihd.recep.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Ia[i – Curtea deArbitraj Comercial;Adresa: Bulevardul Carol I nr. 27, Dealul Copou, Ia[i;Website: http://www.cciasi.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Maramure[ –Curtea de Arbitraj Comercial;Adresa: Bulevardul Unirii nr. 16, Baia Mare;Website: http://www.ccimm.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`Mehedin]i – Curtea de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Smårdan nr. 29, Drobeta-Turnu-Severin;Website: http://www.cciamh.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Mure[ –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Prim`riei nr. 1, Tårgu Mure[;Website: http://www.cciams.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Neam] – Comisia deArbitraj Comercial;Adresa: Bulevardul Decebal nr. 33, Corp A, Piatra-Neam];Website: http://www.ccint.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Olt –Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Bulevardul Nicolae Titulescu nr. 49, Slatina;E-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Prahova – Comisiade Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Cuza Vod` nr. 8, Ploie[ti;Website: http://www.cciph.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Satu-Mare – Comisia de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Decebal nr. 4, Satu-Mare;Website: http://www.cciasm.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie S`laj – Comisia deArbitraj Comercial;Adresa: Strada Corneliu Coposu nr. 3, Zalù;Website: http://www.ccisalaj.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Sibiu –Curtea de Arbitraj Comercial;Adresa: Strada Telefoanelor nr. 1, Sibiu;Website: http://www.cciasb.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer] [i Industrie Suceava – Curtea deArbitraj Comercial;Adresa: Strada Universit`]ii nr. 15-17;Website: http://www.ccisv.roE-mail: [email protected]

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`Timi[oara – Curtea de Arbitraj Comercial;Adresa: Pia]a Victoriei nr. 3, Timi[oara;Website: http://www.cciat.roE-mail: [email protected]


I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

✓ Starea actual= a arbitrajului comercial \n

România – prof. univ. dr. Victor Babiuc

✓ Arbitrajul comercial [i ordinea public= \n

dreptul interna]ional privat din Slovenia –

prof. univ. dr. Kreso Puharic

✓ Considera]ii introductive cu privire la drep-

tul la un proces echitabil [i arbitrajul co-

mercial interna]ional – dr. Victor T=n=sescu,

drd. Crengu]a Ioana Leaua

✓ Raporturile juridice \n arbitrajul comercial –

conf. univ. dr. Ioan Sab=u-Pop

✓ Metode moderne alternative de solu]ionare

a litigiilor comerciale – asist. univ. drd.

Cristina Florescu

✓ Legitimarea voca]iei statului [i a autorit=-

]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbi-

tral= – lector univ. drd. Daniel Mihai {andru

II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+

✓ Cesiune de crean]=

✓ Compensare

✓ Daune-interese

✓ Legea aplicabil=

✓ Penalit=]i

✓ Contract de arend=

✓ Contract de comision

✓ Contract de depozit

✓ Contract de leasing

✓ Contract de loca]iune

✓ Contract de management

✓ Contract de prest=ri servicii

✓ Contract de prest=ri servicii de publicitate

✓ Contract de prest=ri servicii de transport

✓ Contract de vânzare-cump=rare

III VARIA

✓ Arbitrajul comercial [i ordinea public= \n

dreptul interna]ional privat

✓ Lista camerelor de comer] [i industrie care

organizeaz= [i administreaz= arbitrajul co-

mercial prin organisme proprii de arbitraj –

Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj

I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

✓ Starea actual= a arbitrajului comercial \n

România (II) – prof. univ. dr. Victor Babiuc

✓ Aspecte ale practicii Cur]ii de Arbitraj Comercial

Interna]ional de pe lâng= Camera de Comer]

[i Industrie a României \n materie de com-

peten]= – prof. univ. dr. Adrian Severin,

dr. Radu-Bogdan Bobei

✓ Taxele [i cheltuielile arbitrale – Maria Veriotti,

Mihaela Cozmanciuc

✓ Interferen]e \ntre dreptul penal [i arbitrajul

comercial – prof. univ. dr. Grigore Florescu,

asistent univ. drd. Cristina Florescu

II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+

✓ Competen]=

✓ Contract de comision

✓ Contract de publicitate

✓ Contract de vânzare-cump=rare

III VARIA

✓ Recenzii

|N ACEST NUM+R DIN NUM+RUL VIITOR