ȘCOALA GIMNAZIALĂ HALMEU Judeţul Satu Mare

Școala cu clasele I-VIII Halmeu deruleaz

patru școli din Turcia, Franța, Bulgaria perioadă de doi ani, între 2011 FUTURE” - “O PICĂTURA DE APdetermine pe elevi, dar și întreaga comunitate din care aceconștienti de faptul că apa nu este o sursutilizată în mod rațional. Pe parcursul celor doi ani, vor avea loc întâlniri de lucru în toate școlile implicate. Școlii noastre icare s-a desfășurat în perioada 31 octombrie organizat activități care au avut în centru preocuparea fa

ocazia acestei întâlniri au avut ca scop celebrarea împreunPe parcursul celor trei zile ale vizitei, delegacontact cu civilizația locuitorilprovincie care are ieșire la Oceanul Atlantic, precum în viața oamenilor de aici.

Vizita la Muntele Saint Michel, aflat pe o micinsulă ) a descoperit invitadimensiuni, s-a putut dezvolta o întrega comunitate, ale clegate de apele Oceanului, care în aceastamplitudine de pe țărmul francez. Elevii români au putut observa influenin viața locuitorilor de aici ș

2

Proiect multilateral Proiect multilateral Proiect multilateral Proiect multilateral

ComeniusComeniusComeniusComenius

VIII Halmeu derulează un proiect Comenius, alcoli din Turcia, Franța, Bulgaria ți Portugalia. Poiectul, care se

de doi ani, între 2011 și 2013, se numește ”A DROP OF WATER FOR THE ĂTURA DE APĂ PENTRU VIITOR” și îșși întreaga comunitate din care aceștia provin s

ă apa nu este o sursă inepuizabilă și că este necesar sțional. Pe parcursul celor doi ani, vor avea loc întâlniri de lucru în

Școlii noastre i-a revenit onoarea de a găzdui prima întâlnire, urat în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2011. Cu acest prilej sți care au avut în centru preocuparea față de aceast

prețioasă, apa. Totodatau apreciat atitudinea deschisși ospitalitatea profesorilor elevilor români.

În perioada 20 2012, o delegaclasele I-VIII Halmeu, formatdin cinci cadre didactice elevi, a participat la a doua întâlnire de lucru din cadrul proiectului Comenius, care sdesfășurat în localitateadin Franța.

Activităocazia acestei întâlniri au avut ca scop celebrarea împreună a Zilei Mondiale a Apei. Pe parcursul celor trei zile ale vizitei, delegațiile tuturor țărilor partenere au luat

ția locuitorilor din provincia Britania, unde se aflășire la Oceanul Atlantic, precum și cu rolul pe care acesta îl joac

Vizita la Muntele Saint Michel, aflat pe o mică peninsulă ( în vechime a fost o ) a descoperit invitaților modul în care, pe o suprafața colinar

a putut dezvolta o întrega comunitate, ale căror obiceiuri au fost strâns legate de apele Oceanului, care în această zonă dezvoltă mareele cu cea mai mare

ărmul francez. Elevii români au putut observa influena locuitorilor de aici și modul în care aceștia își organizeaz

un proiect Comenius, alături de alte i Portugalia. Poiectul, care se desfășoară pe o

te ”A DROP OF WATER FOR THE și își propune să îi știa provin să devină ă este necesar să fie

ional. Pe parcursul celor doi ani, vor avea loc întâlniri de lucru în ăzdui prima întâlnire,

1 noiembrie 2011. Cu acest prilej s-au ă de această resursă

ă, apa. Totodată, invitații au apreciat atitudinea deschisă i ospitalitatea profesorilor și

elevilor români. În perioada 20 - 22 martie

2012, o delegație a Școlii cu VIII Halmeu, formată

din cinci cadre didactice și zece elevi, a participat la a doua întâlnire de lucru din cadrul proiectului Comenius, care s-a

șurat în localitatea Vitre

Activitățile desfășurate cu ă a Zilei Mondiale a Apei. ărilor partenere au luat

or din provincia Britania, unde se află localitatea Vitre i cu rolul pe care acesta îl joacă

ă ( în vechime a fost o ilor modul în care, pe o suprafața colinară de mici

ăror obiceiuri au fost strâns ă mareele cu cea mai mare

rmul francez. Elevii români au putut observa influența mareelor și organizează activitățile în

3

funcție de orarul fluxului și refluxului. O altă vizită importantă a fost la o uzină de producere a curentului electric

folosind energia mareelor, situată pe râul Rance, la vărsarea acestuia în Oceanul Atlantic. Datorită amplitudinii mari a mareelor în această regiune, francezii au hotărât să exploateze acest fenomen în favoarea locuitorilor din regiune. Astfel a fost construită această uzină, a cărei turbină, aflată sub nivelul apei, este pusă în mișcare de mareele dinspre ocean.

A doua zi a întâlnirii a fost dedicată prezentărilor făcute de fiecare delegație despre activitațile pe care fiecare școală l-a desfașurat până în prezent. Prezentarea echipei României a fost apreciată și s-a evidențiat în special inventivitatea, conștiinciozitatea și rigurozitatea cu care au fost realizate toate activitățile din proiect.

Ziua a continuat cu o vizită la Primăria din Vitre, unde invitații au fost întâmpinați cu multă considerație și respect de către viceprimarul localității, care a apreciat întreaga colaborare dintre partenerii acestui proiect.

A treia zi a întâlnirii a fost dedicată mai întâi asistenței la ore în școală. Delegații străini, împărțiți pe grupe, au participat activ la ore de istorie, matematică, fizică și biologie. În continuare, invitații au făcut o plimbare prin zona veche a orașului Vitre unde un ghid le-a vorbit despre importanța apei in Evul Mediu, când un fir de apă a constituit granița dintre creștini si păgâni, dar a fost și punctul central in jurul căruia s-a format și dezvoltat întreaga comunitate. Contrar impresiei generale despre calitatea vieții în perioada Evului Mediu, ghidul a prezentat sistemul de canalizare vechi al orașului, precum și modalitatea rudimentară, dar perfect funcțională în care locuitorii din Vitre utilizau apele râului pentru spălarea hainelor, acționarea morilor, dezvoltarea de meșteșuguri pentru care aceștia erau vestiți în întreaga Franță și peste hotare.

Ultima activitate din cadrul acestei întâlniri a fost vizita la o stație modernă de epurare din orașul Rennes, care folosește tehnologii moderne și ecologice în același timp de curățare și reciclare a apei. S-a evidențiat astfel grija și preocuparea pe care statul francez îl care față de protejarea mediului înconjurător și față de gestionarea cu atenție maximă a resurselor de apă potabilă.

Pe parcursul celor trei zile ale vizitei, delegațiile tuturor țărilor partenere au luat contact cu civilizația locurilor din provincia Britania, unde se află localitatea Vitre,

4

provincie aflată pe malul Atlanticului, precum și cu rolul pe care oceanul îl are în viața oamenilor de aici.

Întâlnirea echipelor partenere care s-a desfășurat în luna martie a fost un bun prilej de a face schimb de experiență în privința viziunii pe care popoare diferite o au față de problema apei, a felului în care o exploatează, încercând să obțină beneficii maxime de pe urma ei, dar fără a afecta mediul, a modalităților variate de abordare a temelor proiectului și de realizare a obiectivelor propuse.

Totodată au fost trecute barierele limbilor, stabilindu-se sentimentele de respect și prietenie atât între cadrele didactice, căt și între elevi.

Pentru delegația școlii din Halmeu a fost o onoare de a reprezenta cu mândrie realizările echipei române din proiect, dar și de a-și aduce contribuția la creșterea renumelui școlii românești în Europa.

Cadrele didactice care au participat la aceasră întâlnire au fost : Naghi Daniela, Oros Copelia, Ciupac Ileana, Paul Florica, Naghi Delia.

Din rândul elevilor au participat: Călin Iulia, Lucuț Ruth, Roman Cătălina. Beres Cleopatra, Pipaș Denisa, Feier Ioana, Oros Ioan, Bura Beniamin, Dobie Adelin și Koczan Marcu.

prof. Orosprof. Orosprof. Orosprof. Oros Copeliaopeliaopeliaopelia

Școala cu clasele I-VIII Halmeu deruleaz

alături de școala Johann-FriedrichProiectul are în centru activităenergiei regenerabile, ca alternativconsumul de energie a atins un nivel foarte ridicat. Societatea a devenit strict dependentă de diferite forme de energie, în timp de sursele convenconstant. Se pune astfel problema cenergie.

elevi români. Astfel, a fost amenajatCentrul de Plasament.

Motivele pentru care cele douasemănătoare: școala germanunde producția energetică în continuenergie regenerabilă (eolianăsă-și găsească un viitor profesional în domeniul noilor forme de energie. În privinșcolii românești, participarea la acest proiect îi va ajde energie regenerabilă care se pot exploata în aceast

5

Proiect bilateral Proiect bilateral Proiect bilateral Proiect bilateral

ComeniusComeniusComeniusComenius

VIII Halmeu derulează un proiect bilateral de tip Comenius, Friedrich-Mayer din localitatea Kupferzell, Germania.

Proiectul are în centru activităților preocuparea față de modalităenerabile, ca alternativă pentru viitorul omenirii, într

consumul de energie a atins un nivel foarte ridicat. Societatea a devenit strict de diferite forme de energie, în timp de sursele conven

fel problema căutării și exploatării unor surse alternative de

Istoricul colabordintre cele douîntinde pe o perioad20 de ani. Satul de Copii

Kinderdorfimplică în viaHalmeu, în special în cea a Centrului de plasament din localitate. În anul 2008, o clasă de elevi de la Johann Friedrich Mayer a participat la o "tabmuncă”, la Halmeu, al

elevi români. Astfel, a fost amenajată o sală de sport și o alee cu

Motivele pentru care cele două școli s-au implicat în acest proiect sunt coala germană este situată într-o zonă rurală, predominant agricol

ă în continuă schimbare de la forme tradiă (eoliană, biomasă), schimbă peisajul. În plus, numero

un viitor profesional în domeniul noilor forme de energie. În privinti, participarea la acest proiect îi va ajuta pe elevi să

ă care se pot exploata în această zonă și care pot contribui la

un proiect bilateral de tip Comenius, Mayer din localitatea Kupferzell, Germania.

de modalitățile de obținere a pentru viitorul omenirii, într-o eră în care

consumul de energie a atins un nivel foarte ridicat. Societatea a devenit strict de diferite forme de energie, în timp de sursele convenționale se reduc

rii unor surse alternative de

Istoricul colaborării dintre cele două școli se întinde pe o perioadă de peste 20 de ani. Satul de Copii

Albert-Schweitzer-Kinderdorf-Waldenburg se

ă în viața comunității u, în special în cea a

Centrului de plasament din localitate. În anul 2008, o

ă de elevi de la Școala Johann Friedrich Mayer a participat la o "tabără de

ă”, la Halmeu, alături de i o alee cu spații verzi pentru

au implicat în acest proiect sunt ă, predominant agricolă

me tradiționale la cele de peisajul. În plus, numeroși elevi pot

un viitor profesional în domeniul noilor forme de energie. În privința uta pe elevi să cunoască formele

și care pot contribui la

6

dezvoltarea comunei și, de asemenea, elevii își vor putea alege un viitor în acest domeniu.

Premisele care au stat la baza lansării acestui proiect constau în faptul că, pe de o parte, în Halmeu nu s-au pus încă bazele unui sistem de alimentare cu energie regenerabilă, acest tip de energie nu este apreciat la adevărata sa valoare, iar pe de altă parte, în contrast, în Kupfertzell există o "infinită" disponibilitate de energie, care nu stimulează elevilor nevoia de utilizare rezonabilă a resurselor.

Ca obiective proiectul își propune: înțelegerea faptului că energia nu este folositoare pentru oameni în orice formă; aflarea cunoştinţelor despre producerea, utilizarea şi eficienţa energiei; conștientizarea energiei ca factor vital în asigurarea condițiilor de trai; recunoașterea și întelegerea utilizării şi producţiei de energie în ţările partenere; Regândirea și schimbarea propriului comportament pe baza cunoaşterii avantajelor și dezavantajelor producţiei de energii convenţionale şi a celor regenerabile; înțelegerea faptului că energia costă; diminuarea prejudecăților față de alte culturi; înțelegerea faptului că protecţia mediului este esenţială pentru supravieţuire; achiziţionarea şi îmbunătăţirea competenţelor lingvistice.

În ambele țări sunt planificate activități, în care copiii trebuie să lucreze împreună. Sunt planificate activități de sortare a deșeurilor, izolarea sălii de sport din Halmeu, proiectarea și amenajarea unui spațiu verde cu obiecte și plante regionale. Organizarea grupurilor se va face după sistemul experimentat anterior (workcamp 2008), când s-au format grupe mixte de elevi germani și români. În fiecare zi, pe grupe, elevii țării gazdă vor prezenta colegilor străini obiectivele locului.

În luna mai a acestui an se va desfășura prima întâlnire din cadrul acestui proiect, care va avea loc în România. Delegația formată din profesori și elevi din Germania va sta în școala noastră zece zile, perioadă în care se vor organiza mai multe activități, care au ca temă principal energia regenerabilă.

Aceste întâlniri oferă ocazia ambilor parteneri să facă schimb de experiență în domeniul educației, să cunoască persoane din alte țări, alături de care să stabilească relații de prietenie și colaborare, dar și să-și îmbunătățească abilitățile de vorbire în limba germană.

7

Comenius --Unsere Freundschaft mit deutschen Schüler

In unserem Comenius - Program dieses Jahres lerner wir in der deutsche Fremdsprache viele Interesantes. Wir haben für unserem Projekt ,, Regenerative Energie" viel gebastelt und gezeichnet. In Steckbrife haben wir uns mit deutschen Schüler aus dem Johann-Friedrich-Meyer-gymnasium kennengelernt. Sie werden im Mai zu uns kommen und wir sind sehr gespannt mit ihnen zu treffen und zu spielen. Wir werden auch in nächstem Jahr nach Deutschland (Kupferzell) fahren. In jeder Woche haben wir mit unserer Gruppe eine deutsche Unterrichtsstunde. Da kommen die Schüler der Klasse VI A, B, C. Wir bekommen immer von unseren Professoren, Emese Füzi und Brigitta Erli, interesante Übungszettel oder lustige Spiele.

prof. Füzi Emese

8

2012 - Anul Caragiale în România

Anul 2012 are o importanţă deosebită pentru România şi pentru teatrul românesc, fiind desemnat Anul Caragiale datorită dublei aniversări: 160 de la naşterea şi 100 de ani de la moartea marelui dramaturg român, de al cărui nume se leagă comedii româneşti ce nu şi-au pierdut din actualitate, nici măcar la peste un secol de la apariţia lor.

Ion Luca Caragiale (n. 30 ianuarie/ 13 februarie 1852). S-a născut în comuna Haimanale, judeţul Prahova.

I.L. Caragiale nu este considerat în România doar întemeietorul teatrului comic, ci unul dintre cei mai importanţi fondatori ai teatrului naţional românesc. El a lucrat ca sufleur, corector, director de teatru (din 1888 a condus şi Teatrul Naţional din Bucureşti), dar şi ca redactor de ziar, profesor, inspector şcolar. Adeziunea sa la mişcarea muncitorească (în 1904) a fost şi cauza trimiterii sale în exil la Berlin, unde a trăit până la sfârşitul vieţii.

Opera: cea mai importantă operă a dramaturgului Caragiale a fost scrisă într-o perioadă relativ scurtă de timp, respectiv între 1879 şi 1890. Cele mai renumite piese: O noapte furtunoasă (1878), Conu Leonida faţă cu reacţiunea (1879), O scrisoare pierdută (1884) au ca principal subiect slăbiciunile lumii din jur, în special ale burgheziei (modelul fiind adesea viaţa mic-burgheză

din provincie) şi un naţionalism mărginit. După 1890, dramaturgul, care începuse deja în 1872 să publice povestiri şi poezii în diverse reviste, s-a dedicat exclusiv scrierii de proză scurtă. Asfel, în 1901, apare volumul de schiţe comice ,,Momente și schiţe”, din care fac parte și schiţele- D-l Goe, Bubico, Vizită. Onica Ionuţ, clasa a VI- a A

9

de Borz Emanuell

Cu pași grăbiţi, în fiecare dimineaţă Sosesc școlari îmbujoraţi de vânt, Pe haine au zăpadă, iar pe ghete gheaţă, Pe poartă se strecoară rând pe rând.

Nici frigul și nici viscolul de-afară, Nu îi descurajează pe băieţi, Fetele urcă repede pe scară, Cu feţe roze, roșii pe pomeţi.

În clase este bine, e căldură, La ore fiecare se grăbește. În câteva momente, clopoţelul sună, O nouă zi de școală se vestește.

Profesorii se-ndreaptă către clase, Cu cataloage-n mână fiecare, Tot mai puţine-s clipele rămase, Până la recreaţia cea mare.

Engleză, matematică, română, Biologie, istorie, franceză, Ziua de școală-ndată de termină, Ce-am învăţat? Se va vedea la teză!

10

de Onica Ionuţ

Fotbal, volei, pescuit, Când le faci, ești mulţumit, Cum știi de ești iscusit? Caută-l cel mai potrivit!

Cărţi, filme, muzică, Când le faci, ești mulţumit, Cum știi de ești iscusit? Caută-l cel mai potrivit!

Eu am unul, poate două, Pasiuni (nu fizică!), Unora chiar nu le pasă, Dar, eu zic, că pierd o pasă.

Eu am unul, poate două, Și mie-mi plac, ca și vouă, Timpul liber mi-l petrec, Cu pescari mari mă întrec.

Scurtă este fila vie

Ai grijă ce faci cu ea,

Dacă zgârie peni

Suferință vei răbda.

Ai grijă de fila ta,Nu o rupe, n

Prețuiește fila c

Prețuiește clipa vie

11

de Bura Georgiana

este fila vieții, ce faci cu ea,

zgârie penița,

bda.

Dacă tu te porți frumos,

Fila nu-ți va cădea jos,

Dacă tu o vei păta,

Suferință vei răbda.

de fila ta, Nu o rupe, n-o zgâria,

te fila cărții, te clipa vieții.

de Bura Georgiana

El

12

de Flore Paula

Bolta senină E plină de stele,

Privesc și.... aș vrea Să zbor printre ele.

Luceafărul străluce Și doruri ne aduce,

El pe ceruri parcă zboară Cu fiori ne înconjoară.

Limpede se vede luna, Printre stele aurii, Și cu strălucirea ei,

Ne trezește în simţiri.

de Flore Paula

Steluţele din zăpadFulguiesc peste ogradȘi se-aștern frumos pe jos,Într-un strat moale pufos.

13

de Borz Emanuell

padă, Fulguiesc peste ogradă,

tern frumos pe jos, un strat moale pufos.

Vântul suflă dintr-o parte,Cu putere bate, bate,Și se pune în mișcare,Răspândind înfiorare.

de Borz Emanuell

o parte, Cu putere bate, bate,

care, înfiorare.

14

de Flore Paula

Când clopoțelul sună, Spre clase ne-ndreptăm, Cu emoții la română, Un trei să nu luăm.

Profesorul intră-n clasă, În bănci îl așteptăm, Ne spune dintr-o dată, Un test trebuie să dăm.

Unii colegi au învățat, Alții însă nu știu nimic, Tuturor baftă le urez, Altceva... ce să zic?

15

Privește dincolo de... aappaarreennțțee

Uneori suntem atât de captați și preocupați de înfățișare sau

imaginea aparentă, încât nu ne prea pasă de realitate.

Adeseori ni se pare că o persoană ne privește urât, când, de fapt

acea persoană este oarbă sau nici măcar nu s-a uitat la noi. Ni se pare că

toată lumea are ceva cu noi dacă suntem atenți și luăm în considerare

doar aparențele. Și înfățișarea exterioară contează, dar mai presus de

aparențe, contează interiorul. Uneori credem în ceva ce altora doar li se

pare și asfel, devenim nesiguri într-o lume a incertitudinii.

Putem avea parte de surprize plăcute dacă nu ne lăsăm captați de

aparențe.

AAppaarreennțțeellee îînnșșeeaallăă!!

Flore Irina, clasa a VIII-a B

16

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL

Anul școlar 2011-2012

NUMELE ELEVULUI CLASA PUNCTAJ

Bura Georgiana Adriana a V-a A 166,5

Mariţa Amalia a V-a B 85,25

Oros Constantin a V-a B 73,75

Flore Paula Ana a V-a B 71,75

Jurj Carla a V-a B 71,25

Pop Alexandra a V-a B 60

Roșco Beata a V-a A 59

Bodea Ștefan Luca a V-a B 53,75

Bereș Cleopatra Maria a VII-a B 103,25

Roman Cătălina a VII-a B 73,75

Oros Ioan a VII-a B 69,5

Morar Raluca Lidia a VII-a B 62,25

Călin Iulia Sabina a VII- a B 61

Le mulţumim pentru participare și le urăm succes la concursurile următoare!

17

REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL

Anul școlar 2011-2012

NUMELE ELEVULUI CLASA PUNCTAJ

Bura Gergiana Adriana a V-a A 157,5

Lucuţ Laurenţiu Beniamin

a V-a A 157,5

Roșco Beata a V-a A 150,5

Bledea Sebastian a V-a A 141,25

Mariţa Sarah a V-a B 130

Borz Emanuell Cristian a V-a A 109.75

Fabian Lorena a V-a B 109,25

Roșco Larissa Alessia a V-a B 108.25

Szemak Noemi a V-a B 107.75

Flore Paula a V-a B 101.25

Pop Alexandra a V-a B 97,5

Bodea Ștefan a V-a B 91,25

Oros Constantin a V-a B 90.00

Hreniuc Dorin a V-a A 84.50

Flore Irina a V-a B 77.5

Gulin Alexandru a V-a A 76.25

Jurj Carla a V-a B 68.75

Kiss Darian a V-a B 66.25

Paul Romina a VI-a B 142.50

Buda Denisa a VI-a A 140

Bura Iulian NUMELE ELEVULUI

Bura Damarys

Onica Ionuţ

Leordean Mălina

Morar Adriel

Negru Elida Adriana

Călin Iulia

Morar Raluca

Beres Cleopatra

Dobraș Alina Claudia

Rednic Larisa

Pop Gabriela

18

a VI-a A CLASA

136.25PUNCTAJ

a VI-a A 131.25

a VI-a A

a VI-a B 94.25

a VI-a B 73.75

a VII-aA

a VII-a B 128.50

a VII-a A 128.25

a VII-a B 123.75

a VII-a A 99.50

a VII-a A 93.75

a VII-a B 76.50

136.25 PUNCTAJ

131.25

130

94.25

73.75

139

128.50

128.25

123.75

99.50

93.75

76.50

19

REBUS - GRAMATICA CU RIME A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 B Dezlegând rebusul de mai sus, pe coloana A-B, vei descoperi partea gramaticii care se ocupă cu studiul părţilor de vorbire. 1. „E cu soţ sau fără soţ , Numerotează sau ordonează , Se substantivizează sau adjectivizează Multiplică sau împarte, Repetă sau desparte.” 2. „Este abstract ca un număr, Este înlocuitor de nume, Are sau n-are persoană , Trebuie-nvăţat la școală.” 3. „E mișcare, e și stare, E cântare, e urare Este orice acţiune Făcută de om în lume. N-are gen, are persoană, Fără el gramatica e boală .” 4. ,,N u e nici masculin nici neutru” 5. „Deși e scurt Și fără funcţie E necesar în discuţie. Leagă atribute si complemente De vorbe mai înţelepte.”

6. „Stă lâng un verb, E de loc de timp de mod, E inflexibil ca un fier, Nu are număr și nici gen.” 7. Categorie gramaticală specifică numai verbului.... poate fi... ? 8. Substantivul are: număr, caz și....... 9. „Este propriu sau comun, Defectiv sau colectiv, Este lucru sau fiinţă , Se studiază după voinţă .” 10. „E verde, alb sau pur, Duios, înalt sau scund, Are grade mai înalte, Mai scunde sau de egalitate. Se acordă ca la carte Cu obiecte substantivizate.”

„Se scălda-n Ozana, Îl alerga mătușa Mărioara, Fura ceasornicul satului,Fugea de la școală De frica lui Sfânt Nicolae.

„Învăţa cu fiul ei, Preot – îl vedea în sat la ei, Hainele – i le lua de la scăldat, Și copilul i-l dădea la legănat.”

„O zgâtie de fată, Mai cuminte ca niciodată , A mâncat prima bătaie Cu Sfântul Nicolae.”

20

n Ozana, ărioara,

Fura ceasornicul satului,

De frica lui Sfânt Nicolae.

îl vedea în sat la ei,

i le lua de la scăldat, l dădea la legănat.”

Mai cuminte ca niciodată , A mâncat prima bătaie Cu Sfântul Nicolae.”

21

ECHIPA DE REDACŢIE

Profesor coordonator: prof. Onica Ana Profesori colaboratori : prof. Oros Copelia,

prof. docum. Ciupac Ileana, prof. Naghi Daniela, prof. Fuzi Emese

Redactor-șef: Onica Ionuţ Coperta: Oros Constantin Redactori: Borz Emanuell,

Oros Constantin, Bura Georgiana, Flore Paula