revistaABBNR 2 2005 ultim - abbnr.bibnat.roabbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis2-05.pdf · Socrate, Alexandru cel Mare øi Xenophon. Vasta salå centralå a bibliotecii - un semicerc

“Dacå biserica este casa lui Dumnezeu,Biblioteca este templul spiritului uman;

este blazonul unei nobleõi care are infinitulca stråmoø øi ca posteritate“.

Motto:

Asociaõia bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României

2

Sumar

ArgumentAurelia Perøinaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

BIBLIOTECA XXIO fereastrå a Egiptului spre lume: Biblioteca din Alexandria

Liliana Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

VÅ PREZENTÅMBiblioteca Batthyaneum – Alba Iulia

Ileana Dârja . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Biblioteca Omnia – Craiova

Doina Ghiõå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12Biblioteca Båncii Naõionale

Olga Constantin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

SÅ VORBIM DESPRE …Antonio Panizzi – un revoluõionar

Victor Duõescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

ISTORIA CÅRÕIICartea schimbårilor

Vali Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

DIN VIAÕA ABBNRConferinõa naõionalå a ANBPR

Aurelia Perøinaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22Cursuri de perfecõionare: „Managementul proiectelor culturale“

Elena Niõu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Zilele Bibliotecii Naõionale a României . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

PILULE... CULTURALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

BIBLIOPOLIS An III Nr. 2/2005

3

ARGUMENT

Stimaõi colegi,

Ne bucuråm så vå putem oferi un nou numår al buletinului„Bibliopolis“ al Asociaõiei Bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå aRomâniei.

Aøa cum v-am obiønuit, vå propunem, øi de aceastå datå, o incursiuneîn lumea bibliotecilor øi a cårõilor. Veõi gåsi în acest numår prezentårile unorbiblioteci specializate, dar øi ale bibliotecilor filiale ale BiblioteciiNaõionale a României al cåror patrimoniu este unul de excepõie, iarbibliotecarii sunt cei care pun în valoare aceste comori.

Totodatå am cåutat så vå õinem la curent cu tot ceea ce s-a maiîntâmplat în breasla noastrå: Conferinõa naõionalå ANBPR, ZileleBibliotecii Naõionale.

Ca de obicei, avem reacõii pozitive din partea colegilor care auparticipat la cursurile de pregåtire øi perfecõionare profesionalå øi care audorit så ne împårtåøeascå din experienõa lor.

La toate acestea, vå oferim øi câteva ... pilule culturale care så facå øimai plåcutå lectura dumneavoastrå.

În încheiere, în numele Comitetului ABBNR care s-a îngrijit în ultimiidoi ani de apariõia acestei publicaõii, doresc så mulõumesc colegilor care, cumultå bunåvoinõå øi înõelegere, au sprijinit demersul nostru.

Un gând bun tuturor celor care înõeleg adevårata menire a uneiasociaõii profesionale.

Lecturå plåcutå,

Aurelia Perøinaru

BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA

Vechea Bibliotecå din Alexandria conõinea cea mai mare colecõie descrieri din Antichitate. Odatå cu distrugerea sa în secolul 5 î.e.n., o comoarånepreõuitå de înõelepciune anticå s-a pierdut pentru totdeauna.

Ca urmare a unui proiect internaõional iniõiat de UNESCO øi Egipt,construirea noii biblioteci din Alexandria a fost deciså în anii �80 aisecolului trecut. Proiectanõii norvegieni ai Bibliotecii din Alexandria, aleøide un juriu internaõional în 1989, au început lucrårile propriu-zise în 1995,construcõia fiind sponsorizatå de guvernul de la Cairo, de alte guverne arabe(producåtoare de petrol) øi europene, de UNESCO øi PNUD (ProgramulNaõiunilor Unite pentru Dezvoltare). Lucrårile au durat 12 ani øi au costatpeste 350 milioane de dolari.

Inaugurarea Bibliotecii din Alexandria a avut loc, dupå mai multeamânåri, la 16 octombrie 2002, evenimentul constituind apogeul a 25 de anide strådanii, vise, proiecte, planuri øi construcõii.

Redeschiderea noii Biblioteci din Alexandria a fost marcatå - de-alungul a douå såptåmâni - printr-un festival internaõional, în cadrul cåruia,artiøti de pe cinci continente au susõinut concerte muzicale, spectacole deteatru øi film, alåturi de programe pentru copii.

Biblioteca gåzduieøte cea mai bogatå colecõie de literaturå arabå dinlume øi deõine cårõi în aproape toate limbile planetei, având o capacitate dedepozitare de 8 milioane de volume. Numårul manuscriselor øi cårõilor rarese ridicå aståzi la 50.000, în timp ce materialele audiovizuale øi multimediasunt în numår de 10.000. Biblioteca mai deõine 4000 de periodice øi 50.000de hårõi øi planuri.

Consideratå de mulõi dreptuna dintre capodoperelearhitectonice din ultimeledecenii, biblioteca este unimens complex cultural, subforma unui cilindru dealuminiu øi sticlå care õâøneøtedin påmânt în faõa MåriiMediterane. La vest, o salå deconferinõe completeazåansamblul traversat de o largå

4

BIBLIOTECA XXI

promenadå. La sud, impresioneazå un zid din granit cenuøiu de Assuan pecare sunt inscripõionate literele alfabetice din toate limbile, vii sau moarte,din istoria umanitåõii. Ansamblul este stråjuit de trei busturi celebre:Socrate, Alexandru cel Mare øi Xenophon.

Vasta salå centralå a bibliotecii - un semicerc cu un diametru de 160 m- este o încåpere care emanå senzaõia de putere. Este construitå sub formåde amfiteatru cu øapte niveluri având forma unor terase øi coborând, la nord,înspre Marea Mediteranå.

Compus din patru clådiri, uriaøul complex cultural ce se întinde pe osuprafaõå de 70.000 m2 este dotat cu numeroase såli øi spaõii de diverseutilitåõi, clasice sau moderne: biblioteca ce poate depozita câteva milioanede cårõi, arhiva Internet (ce totalizeazå 10 miliarde de pagini, 2000 de orede înregistrare din televiziunile egipteanå øi americanå, 1 milion de cårõielectronice øi 200 de calculatoare), biblioteci specializate (pentru copii,pentru tineret, pentru nevåzåtori, pentru cårõi rare øi colecõii speciale, pentrumateriale audio-video), muzee (de antichitåõi, de manuscrise, de istoriaøtiinõei), planetarium, galerii pentru expoziõii, institute de cercetare, o salåde conferinõe (cu o capacitate de 3000 de persoane), un laborator deconservare øi restaurare a documentelor. Biblioteca este dotatå, deasemenea, cu mijloace moderne de arhivare øi consultare a documentelor.

Biblioteca gåzduieøte øi Øcoala Internaõionalå pentru Studiile Informårii(ISIS) øi primeøte anual peste 800.000 de vizitatori.

Noua Bibliotecå din Alexandria îøi propune så reînvie spiritul øi vocaõiacelebrei biblioteci antice, se doreøte a fi “o fereastrå a lumii spre Egipt, ofereastrå a Egiptului spre lume“, “un loc al înõelegerii, cunoaøterii, educaõieiøi toleranõei“ între culturi øi popoare, o instituõie cultural-øtiinõificå de primåmårime a lumii. Aici vor fi adunate cårõi øi înscrisuri moderne reprezentândcele mai importante øi mai semnificative realizåri ale inteligenõei øi

creativitåõii umane,acumulate în cele câtevamii de ani. Colecõiile dedocumente, serviciile øiactivitåõile de aici vor atragetreptat, ca pe vremuri, unnumår tot mai mare deutilizatori din õårile arabe,dar øi din restul lumii.

Liliana ConstantinescuFlorentina Chivu


5

BIBLIOTECA BATTHYANEUM – ALBA IULIA

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filialå a Bibliotecii Naõionale aRomâniei se numårå printre aøezåmintele culturale cu tradiõie bicentenarå înRomânia. Tezaurul cultural conservat aici, constituit din manuscrise øiraritåõi tipografice de o incontestabilå valoare documentar-øtiinõificå øibibliofilå, alåturi de un valoros material arhivistic øi colecõii cu caractermuzeal, i-a asigurat un prestigiu internaõional neegalat de biblioteci din õaråcu rang mai înalt øi cu fonduri mai mari.

Biblioteca a luat fiinõå la 31 iulie 1798 din iniõiativa øi pe cheltuialaepiscopului romano-catolic al Transilvaniei, Batthyány Ignác1, în cadrulfundaõiei numitå iniõial Institutum Batthyaniani Albae Carolinae –

„Institutul lui Batthyani dinAlba Iulia“. În componenõafundaõiei intra, alåturi debibliotecå, un observatorastronomic, colecõii muzeale, olegåtorie øi o tipografie. Printr-un act de donaõie înscris întestamentul fondatorului,redactat la 31 iulie 1798,episcopul Batthyány øi-aînzestrat Institutul cu valoriimobiliare însumând 38.000florini rhenani, spre a-i asiguraperenitatea. Testamentul relevåefortul conøtient øi consecventurmårit de episcop de-a lungulcelor optsprezece ani cât aocupat funcõia de episcop alTransilvaniei. El a creat, cupropriul såu sacrificiu financiar,un “instrument“ al culturiigenerale, pe care-l dorea pus la

6

VÅ PREZENTÅM...

1 Batthyány Ignác face parte din galeria marilor ctitori de aøezåminte culturale dinTransilvania, la cumpåna secolelor al XVIII-lea øi al XIX-lea, alåturi de Samuelvon Brukenthal øi Samuel Teleky.

Codex Aureus - CANON PRIMUS (I)

dispoziõia întregii societåõi “toti etiam societati humani utille esse“. Întestamentul såu se preciza suma de 80.000 de florini rhenani investiõi pentrucrearea fundaõiei.

Episcopul Batthyány Ignác reprezintå cazul particular al înaltului prelatdublat de omul de øtiinõå, remarcat prin propria sa activitate în domeniulistoriei øi filologiei. Dintre cele nouå lucråri pe care bibliografia tradiõionalåi le atribuie, cea mai cunoscutå este Leges Ecclesiasticae (vol. I. AlbaCarolina, 1785; vol. II øi III : Cluj, 1827), care reuneøte documentereferitoare la istoria bisericii catolice din Ungaria, copiate de el împreunå cualõi colaboratori, în arhive øi biblioteci din Italia, Austria, Ungaria øiTransilvania. Lucrarea îi asigurå un loc între reprezentanõii istoriografieiiezuite de la sfârøitul secolului al XVIII-lea.

Ca toõi reprezentanõii înaltei aristocraõii, episcopul Batthyány Ignác acolecõionat øi documente medievale, manuscrise øi tipårituri vechi, obiecteøi piese numismatice, descoperitecu ocazia såpåturilorarheologice. Totodatå, el aachiziõionat o parte din colecõiileunor biblioteci pe cale dedizolvare care au aparõinut unorordine cålugåreøti desfiinõate dinnordul Ungariei de altådatå.2

Donaõiile din partea unorpersoane particulare øi instituõiitransilvånene au constituit un altmijloc de îmbogåõire a biblioteciiepiscopului Transilvaniei.

Biblioteca Batthyaneumfiinõeazå de douå sute de ani înclådirea fostei bisericitrinitariene din Alba Iulia, alcårei edificiu, construit în stilbaroc în 1719, a suferitmodificåri în cursul secolului alXVIII-lea, modificåri impuse de


7

Codex Aureus - ULTIMUL CANON

2 Pe lângå acestea, episcopul Batthyány a cumpårat biblioteca arhiepiscopului-cardinal al Vienei, Cristoforo Migazzi (1782) care conõinea peste opt mii de volumede provenienõå central øi vest-europeanå, între care numeroase manuscrise øitipårituri de o valoare bibliofilå excepõionalå.

destinaõiile succesive aleacestuia: bisericå cu douåturle (1719-1784), depozit alarmatei (1786-1792),observator astronomic øibibliotecå (1792-1798).

Cea mai reprezentativåsalå a bibliotecii, AulaMagna, a fost amenajatå laînceputul secolului al XIX-lea în stilul austriac “Zopf“(stilul perucilor), amestec declasic øi rococo, øi areaspectul tipic al marilorbiblioteci europene de lasfârøitul secolului al XVIII-lea øi începutul secoluluiurmåtor.

Primul catalog-manuscris al bibliotecii,redactat între 1824-1826,înregistreazå circa 18.000 devolume, între care se includ

øi câteva donaõii, ulterioare morõii episcopului. De altfel, donaõiile vorconstitui forma principalå de îmbogåõire a fondurilor bibliotecii în cursulsecolului al XIX-lea øi în prima jumåtate a secolului al XX-lea.

Totalul publicaõiilor (fondul de carte veche øi fondurile contemporanereunite) însumeazå aståzi 70.958 unitåõi bibliografice, între care 24.000unitåõi bibliografice carte veche.

Sub raport documentar, øtiinõific øi bibliofil, cea mai importantåcolecõie este colecõia de manuscrise3, ilustrativå pentru cultura europeanåøi transilvåneanå din secolele IX-XX, redactate în limbile latinå, germanå,maghiarå, italianå, spaniolå, francezå, ebraicå, armeanå, arabå øi turcå.Peste o sutå de manuscrise-codice sunt copiate pe pergament øi patruzeci


8

3 Din colecõiile medievale ale bibliotecii cele 481 de manuscrise-codice medievalesunt de provenienõå occidentalå, reprezentând 80% din totalul manuscriselor deacest gen din România, în timp ce 565 de incunabule constituie 70% din numårultipåriturilor din a doua jumåtate a secolului al XV-lea existente în bibliotecile dinõarå.

Codex Aureus - EVANGHELISTUL MATEI

sunt anluminate.4

Renumele internaõional albibliotecii se datoreazå øiprezenõei celui mai vechicodice medieval occidentaliluminat din România. Estevorba de Codex Aureus, unfragment dintr-un evangheliarlatin scris øi pictat cu cernealåde aur øi culori vegetale pepergament. Manuscrisulintegral este operascriptoriului øcolii de curte(Schola Palatina) de la Aachen(Aix la Chapelle), executat înanul 810 la comanda lui Carolcel Mare. În literatura despecialitate din Occidentmanuscrisul este recunoscutsub numele de Das LorscherEvangeliar.5 Aståzi, parteaîntâi a manuscrisului(Evangheliile dupå Matei øiMarcu) se påstreazå la Biblioteca Naõionalå a României, FilialaBatthyaneum din Alba Iulia, partea a doua (Evangheliile dupå Luca øi Ioan)la Biblioteca Apostolica Vaticana, coperta întâi, la Victoria and AlbertMuseum din Londra, iar coperta a doua, la Museo Sacro al Vaticanului.

Cel mai vechi incunabul este “Opera“ lui Apuleius Lucius Madarensistipåritå la Roma de pionierii tipografiei italiene, Konrad Sweynheym øi


9

4 Anluminurå: Ansamblu de motive decorative pe bazå de arabescuri øi deîmpletituri geometrice puse în valoare cu aur øi argint care apar pe vechilemanuscrise. (Virgil Olteanu, Din istoria øi arta cårõii – Lexicon, Bucureøti, Ed.Enciclopedicå, 1992)5 Evangheliarul de la Lorsch sintetizeazå, într-o manierå superlativå,performanõele caligrafice øi artistice ale momentului carolingian, indicând cultulcårõii frumoase. Partea de la Alba Iulia conõine 111 file de pergament in folio,dintre care 101 file cu text încadrat de chenare policrome (de-o varietate amotivelor compoziõionale care exclude repetiõia), mai multe miniaturi,douåsprezece pagini ale canoanelor øi un frontispiciu miniat reprezentând TabloulGenealogiei.

Codex Aureus - MAJESTAS DOMINI

Arnold Pannartz, în 28februarie 1469, iar ediõiaoperei lui Ovidius,Epistolae heroides, tipåritåla Milano de Petrus Martyr,în 22 iulie 1494,neînregistratå de nici unuldintre cataloagele despecialitate, este consideratåediõie-unicat.

Biblioteca Batthyaneumconservå un exemplar dinprima øi monumentala ediõiea operei lui Homerus tipåritåla Firenze, în 1488, pringrija cretanului DemetriusChalcondylas, celebruprofesor al universitåõiiflorentine. Lucrarea este, înacelaøi timp, singura ediõiedin secolul al XV-lea. Dinseria tipåriturilor greceøtiieøite din teascurile

tipografiei lui Aldo Manuzio din Veneõia, colecõia påstreazå câteva ediõiicum sunt: Theocritus: Idyllia, (1495); Aristophanes: Comoediae (1498),unica ediõie în acest veac; Aristoteles: Opera. (1495-1498, în limba greacå),în cinci volume, ediõie princeps øi totodatå produsul cel mai frumos altipografiei aldine, înainte de 1500.

Foarte multe incunabule påstreazå legåturile originale din scoarõe delemn învelit în piele ornamentatå în preså la rece (preså oarbå), care suntde mare interes documentar øi artistic. Alåturi de mai vechile legåturigotice germane se regåsesc legåturile specifice Renaøterii. De cele maimulte ori aceste legåturi sunt prevåzute cu caboøoane, încuietori metaliceøi lanõ, ilustrând categoria “libri catenati“ specifice evului mediueuropean.

Colecõia de carte veche stråinå, tipåritå între anii 1500-1800 în diversecase de editurå europeanå, însumeazå un fond documentar de 24.000 de unitåõibibliografice, între care 7.950 sunt din secolele al XVI-lea øi al XVII-lea.

Cartea transilvåneanå tipåritå în limbile latinå, maghiarå, germanå øi


10

Codex Aureus - ÎNCEPUTULEVANGHELIEI LUI MATEI

românå este ilustratå în specialde exemplarele tipårite deHonterus la Braøov, Heltai øiTotfalusi Kis Miclos la Cluj etc.,iar din seria raritåõilor tipograficeromâneøti conservate laBiblioteca Batthyaneumamintim: Palia (Oråøtie, 1582),Noul Testament (Bålgrad, 1648),Sicriul de Aur (Sebeø, 1683),Evanghelie (Blaj, 1765),Îndreptarea legii (Târgoviøte,1652), Evanghelia învåõåtoare(Månåstirea Dealu, 1644),Psaltirea (Râmnic, 1743) etc.

Colecõiile muzeale conõin:monede (greceøti, romane øidacice), sigilii, medalii,decoraõii, medalioane decorative,bancnote, minereuri (pietre, roci,cristale), moluøte, instrumenteastronomice, orologii, obiecte deartå religioaså, õesåturi (obiectede vestimentaõie proprie cultului catolic), tablouri, piese preistorice dinepoca bronzului sau fierului øi antice, ex-libris-uri.

Din anul 2003, biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fåcut parte dinproiectul de interes naõional “Biblioteca digitalå a manuscriselor øi cårõilorvechi“, proiect finanõat prin programul “Patrimoniul cultural“, derulat decåtre Ministerul Culturii øi Cultelor împreunå cu Banca Internaõionalåpentru Reconstrucõie øi Dezvoltare. În cursul anului 2003 øi 2004, în cadrulacestui proiect, important pentru prezervarea fondurilor øi pentru accesul lafondurile bibliotecii, s-a realizat scanarea digitalå a unui numår de 100.000de pagini de manuscris de mare valoare bibliofilå sau documentarå de cåtreoperatori specializaõi, în condiõii de maximå siguranõå øi folosindtehnologiile cele mai avansate în domeniu. Rezultatul acestei scanåri poatefi accesat pe Internet la adresa w.w.w. apograf. cimec.ro./ wx /.

Ileana DârjaBiblioteca Batthyaneum, Alba Iulia


11

Codex Aureus - PAGINÅ DINEVANGHELIA LUI MATEI

BIBLIOTECA FRANCEZÅOMNIA

Biblioteca OMNIA a fostfondatå din iniõiativa unui grup deintelectuali craioveni - scriitori,oameni de teatru, cadre universitare,artiøti plastici - cu sprijinulInstitutului pentru DezvoltareaRelaõiilor Culturale cu România dinLyon-Franõa (devenit aståziInstitutul Franco-Român “LiviuRebreanu“), cu ajutorul Primårieidin Lyon øi al cetåõenilor lyonezi.

In primåvara anului 1990 a sositla Craiova primul transport de cårõiexpediate de Institutul Franco-

Român “Liviu Rebreanu“. Fondul de carte a sporit continuu prin donaõii aleunor biblioteci lyoneze, ale unor instituõii culturale øi persoane particularedin Lyon øi din regiunea Rhone-Alpes.

Bibliotecii i s-a acordat un sediu în fosta caså Ionel Pleøa, unul dintreedificiile importante din Craiova, înscris în lista monumentelor dearhitecturå. Construitå în anul 1890 dupå planurile unui arhitect al cåruinume nu se cunoaøte (se presupune a fi Albert Galleron), clådirea a fostridicatå în stil eclectic, cu predominante neoclasice øi neobaroce în interior.Vizitatorul poate admira vitraliile realizate în spiritul øcolii româneøti, cumotive geometrice øi florale, scara interioarå øi feroneria în stil baroc,plafoanele cu margini aurite, oglinzile veneõiene øi lambriurile sculptate -elemente care conferå distincõie øi cåldurå acestui låcaø de culturå.

Prin Ordinul nr. 351 din 25 mai 1990, semnat de ministrul de atunci alculturii, Andrei Pleøu, Biblioteca OMNIA a devenit filiala BiblioteciiNaõionale a României, deschizându-øi porõile pentru public la 3 ianuarie1991. Inaugurarea oficialå a avut loc la 1 iulie 1991 în prezenõa unorprestigioøi invitaõi, personalitåõi ale vieõii culturale øi politice din õarå øi aunei numeroase delegaõii din Franõa, în frunte cu primarul Lyon-ului.

Filiala OMNIA a Bibliotecii Naõionale are peste 7500 de abonaõi,acoperind toate categoriile socio-profesionale. Fondul de carte cuprinde25.000 de volume øi peste 6.000 de reviste.


12

Biblioteca deõine øi ocolecõie de periodice:Magazine LittØraire, LaRecherche, Geo , Scienceet vie, Histoire, FigaroMagazine, Architecturenouvelle, Art etdØcoration, reviste demedicinå generalå øifarmacie.

Fondul bibliotecii s-aîmbogåõit prin achiziõionarea unor importante colecõii - EnciclopediaUniversalis, Enciclopedia britanicå, Enciclopedia Alpha Juniors, Toutl�Univers, dicõionare Larousse øi Robert, Cahiers de l�Herne - a cårorvaloare este remarcabilå.

Pe lista celor care au contribuit øi contribuie cu donaõii la patrimoniulBibliotecii OMNIA se numårå: Biblioteca Naõionalå a României, BibliotecaMunicipalå din Lyon, Ordinul Cavalerilor de Malta - Paris, AmbasadaFranõei la Bucureøti, Consulatul francez din Craiova, Institutul Franco-Român “Liviu Rebreanu“ din Lyon, Editura Gallimard, Editura Actes Sud,Biblioteca Palaiseau, Biblioteca Le Puy, Primåria din Bergerac, ClubulRotary, Asociaõia Defy.

A fost constituitå Fundaõia Bibliotecii OMNIA care urmåreøtesporirea fondului de carte, editarea unui buletin informativ al bibliotecii,editarea unor volume, îmbogåõirea patrimoniului bibliotecii.

A fost iniõiatå seria “Întâlnirilor OMNIA“. Între cei care au råspunsiniõiativei de a participa la aceste reuniuni culturale se numårå personalitåõiale vieõii culturale româneøti øi stråine.

Prin serviciile øiprogramele sale, filialaOMNIA a BiblioteciiNaõionale este un centrude animaõie culturalå,modern øi dinamic, avândo importanõå majoråpentru configuraõiaspiritualå a Olteniei.

Doina GhiõåFiliala Omnia


13

BIBLIOTECA BÅNCII NAÕIONALE A ROMÂNIEI

Înfiinõarea Bibliotecii Båncii Naõionale a României nu este consemnatåîn nici un document de arhivå øi, de aceea, este de presupus cå acestcompartiment, fårå a avea un statut explicit în organigrama båncii, a fostînfiinõat în momentul în care fondul de carte achiziõionat pentru nevoilecurente ale funcõionarilor a atins un nivel care a reclamat ordonarea sa dupåanumite criterii. Biblioteca a început så funcõioneze înainte de primul råzboimondial, din moment ce în 1919 guvernatorul Ioan. G. Bibicescu, pasionatbibliofil, a fåcut apel la unul dintre bibliotecarii Bibliotecii AcademieiRomâne pentru a ajuta la inventarierea øi reorganizarea Bibliotecii B.N.R.

În perioada interbelicå øi, mai ales dupå 1929, când Biblioteca a fostsubordonatå Serviciului Studii, fondul de carte s-a mårit considerabil,îmbogåõindu-se cu literaturå economicå, româneascå øi stråinå, în specialde sorginte francezå øi germanå.

Instaurarea regimului comunist øi-a fåcut simõitå prezenõa din plin øi încadrul fondului de carte. Numårul achiziõiilor româneøti a scåzut în moddramatic datoritå politicii editoriale promovate la nivel naõional, singurelelucråri stråine de specialitate cumpårate fiind, cu rare excepõii, cele sovietice.

În 1999, Biblioteca B.N.R. a fost reînfiinõatå, fondul vechi de carte fiindorganizat dupå criterii biblioteconomice moderne. Politica de achiziõii afost orientatå, pe lângå crearea unui fond de literaturå economicåromâneascå, spre dobândirea celor mai noi øi importante lucråri de

specialitate apårute pe planinternaõional. De asemenea, s-au efectuat abonamente lacele mai cunoscute periodiceeconomice din õarå øistråinåtate, Punctul dedocumentare al B.N.R.deõinând un fond însemnat deastfel de publicaõii. Nu trebuieuitate nici publicaõiile editatede organismele financiareinternaõionale, båncilecentrale øi alte instituõiibancare din stråinåtate cu careB.N.R. are relaõii.


14

Pentru a veni în sprijinul cititorilor,în cadrul Bibliotecii øi al Punctului dedocumentare sunt realizate 3 buletinecu circuit intern care conõin informaõiisintetice referitoare la cårõile saupublicaõiile nou achiziõionate laBibliotecå, respectiv Punctul dedocumentare.

Buletin bibliograficBuletinul bibliografic cuprinde un rezumat al ultimelor cårõi româneøti

øi stråine achiziõionate care pune la dispoziõia cititorului, într-o manieråsinteticå, cât mai multe informaõii despre fiecare volumul în parte.

Frecvenõa apariõiei Buletinului bibliografic este în funcõie de numårulachiziõiilor de carte ale BiblioteciiB.N.R.

Buletin informativBuletinul, editat lunar, cuprinde

titlurile, grupate pe tematici, ale celormai importante articole pe temeeconomice øi financiar-bancare dinpresa româneascå (cotidiene øisåptåmânale), ca øi din revistele despecialitate. Titlurile articolelor sunt grupate pe tematici.

Ziarele øi revistele din care au fost selectate articolele din cuprinsulbuletinului se pot consulta în cadrul Bibliotecii B.N.R., fiind constituite în colecõii.

Buletin documentarBuletinul cuprinde sintezele øi rezumatele celor mai importante studii øi

articole din publicaõiile stråine de specialitate care se regåsesc în cadrulcolecõiei Bibliotecii B.N.R. øi la Punctul de documentare.

Frecvenõa apariõiei Buletinuluidocumentar este lunarå.

În prezent, cu cele peste 25.000unitåõi bibliografice, Biblioteca B.N.R.este una dintre cele mai importantedeõinåtoare de literaturå economicå dinõarå.

Olga ConstantinBiblioteca Båncii Naõionale a României


15

UN REVOLUÕIONAR - ANTONIO PANIZZI

Printre carbonarii anului 1822 din ducatul Modenei se afla øi untânår avocat – Antonio Genesio Maria Panizzi. Se nåscuse la 16septembrie 1797 în localitatea Brescello (din Reggio Emilia) øi fåcusestudii juridice la Universitatea din Parma. La universitate intrase încontact cu miøcarea masonicå øi, visând la unificarea Italiei øieliberarea õårii de austrieci, se implicase în organizarea miøcåriicarbonarilor din ducat. Când ducele de Modena, Francisc IVd�Habsburg-Este a început prigoana, Panizzi fuge în Elveõia, la Lugano,unde publicå pamfletul “I Processi di Rubiera“, o expunere a injustiõieiøi ilegalitåõilor guvernului din Modena. În urma acestui pamflet esteexpulzat din Elveõia øi pleacå în Anglia, pe urmele lui Ugo Foscolo,care se refugiase de câõiva ani la Londra. Este, un timp, profesor de

limba italianå în Liverpool.Aici (în 1824) aflå cå a fostcondamnat la moarte încontumacie în õara sa natalå.Aceasta nu-l opreøte så scrie încele mai importante periodiceculturale din Anglia articole însprijinul independenõei øiunificårii Italiei.

În 1831 îl gåsim la Londra caprofesor de italianå la UniversityCollege, dar salariul fiind foartemic acceptå postul de bibliotecarasistent la Departamentul cårõilor

16

SÅ VORBIM DESPRE...

“În privinõa cårõilor, vreau ca studenõii såraci så poatåbeneficia de aceleaøi mijloace pentru a-øi råsfåõa dorinõa decunoaøtere, a-øi urma cåutårile intelectuale, a consultaaceleaøi surse de calitate, a aprofunda cele mai complexecercetåri, ca øi cel mai bogat om din regat øi sunt de pårere cå,din acest punct de vedere, Guvernul este obligat så îi oferesprijinul cel mai generos øi nelimitat“

Antonio Panizzi

tipårite de la British Museum. Un an mai târziu obõine cetåõenia englezå, iarîn 1837 devine øeful departamentului. Deøi cea mai influentå persoanå de laBritish Museum, obõine funcõia de director al bibliotecii (principallibrarian) doar în anul 1856 øi deõine aceastå funcõie pânå în 1866 când sepensioneazå. Moare la 8 aprilie 1879.

Înainte de venirea lui Panizzi, biblioteca de la British Museum,înfiinõatå în anul 1753, era o instituõie onorabilå, înså cu un personal puõinmotivat øi cu fondurile de carte în mare måsurå dezorganizate. Puõinivizitatori îi treceau pragul, iar cititorii erau øi mai puõini. Era, în fapt, obibliotecå-muzeu.

În câõiva ani Panizzi a schimbat totul.

Cele mai importante realizåri ale sale la biblioteca de la BritishMuseum sunt:

1. Organizarea catalogului alfabetic. Pentru aceasta el øi câõiva dintrecolaboratorii såi au elaborat celebrele 91 de reguli, primul cod coerent decatalogare, reguli care au stat la baza Codului de catalogare anglo-american.Primul volum al catalogului de la British Museum realizat dupå regulile luiPanizii (litera A) a fost editat în 1841. Existå pårerea unanimå cå Panizzi apus, de fapt, bazele catalogårii moderne

2. Politica de achiziõii, astfel încât creøterea colecõiilor så nu mai fiedependentå doar de donaõii. În acest domeniu are douå realizåri remarcabile:

Convinge Parlamentul cå este necesarå o Lege a Depozitului legal (în1842), astfel ca editorii så trimitå direct un exemplar din tot ce editauBibliotecii de la British Museum.

Obõine mårireasubstanõialå a fonduri-lor båneøti pentruachiziõia de carte care,pânå la el, erau practicnule.

3. Construireaimpresionantei såli delecturå de la BritishMuseum, probabil ceamai celebrå salå delecturå existentå øiaståzi (septembrie 1853– ianuarie 1855).


17

4. Impunerea viziunii sale liberale a ceea ce trebuie så însemne obibliotecå naõionalå. Crezul såu privind accesul liber øi egal pentru toõi,fie sårac, fie bogat la resursele bibliotecii a devenit instituõional încå dintimpul vieõii lui.

Pentru zilele noastre “moøtenirea lui Panizzi“, cu importanteconsecinõe, înseamnå cele 91 de reguli de alcåtuire a unui catalog alfabetic.

Panizzi a fost un vizionar, principiile care au stat la baza regulilor decatalogare råmân pe deplin valabile øi acum, dupå 155 de ani. Potrivitacestora catalogul trebuie:

1. så descrie operele unui autor, astfel încât cititorul så ia cunoøtinõå detoate operele scriitorului existente în bibliotecå (de aici noõiunea de vedetåuniformå pentru autori øi pentru titluri);

2. så identifice øi så facå diferenõa între diferite ediõii, traduceri etc.astfel încât acele ediõii, traduceri etc. diferite så nu se confunde una cu alta;

3. så ansambleze toate ediõiile unei opera astfel ca beneficiarul ce cautåo anumitå publicaõie så nu gåseascå doar acea publicaõie, ci øi toate ediõiilerespectivei opere, precum øi opere relaõionate cu aceasta.

Panizzi s-a gândit cå un cititor nu doreøte o anumitå carte ca obiect,ci îl intereseazå lucrarea ce se aflå în acea carte, iar lucrarea respectivåse poate afla øi în alte ediõii, publicate sub diverse titluri sau chiar subdiverse forme ale numelui autorului. În consecinõå, catalogul nu trebuieså reflecte doar ediõiile existente în bibliotecå, ci øi lucrårile incluse înacele ediõii, iar toate acestea så nu fie råspândite în catalog, ci gåsite înacelaøi loc .

A trebuit så mai treacå peste o sutå de ani pânå când cineva så înõeleagåpe deplin concepõia lui Panizzi. Acesta a fost Seymour Lubetzky, pe la 1950.Parõial, dupå ideile lui Lubetzky, s-au stabilit Principiile de la Paris din1961. Øi iaråøi a mai trecut un timp øi în ultimii ani ai secolului 20, în sfârøit,un grup de catalogatori, dintr-o comisie IFLA, au înõeles cå Principiile luiPanizzi trebuie så stea la baza oricårui catalog de bibliotecå. Pânå în prezentnu avem decât “Cerinõele funcõionale pentru înregistråri bibliografice“ saumai pe scurt – FRBR. Urmeazå, sub egida IFLA, în curând, un cod decatalogare universal întocmit nu atât pentru bibliotecari, cât mai cu seamå,pentru beneficiarii bibliotecilor.

Revoluõionarul Panizzi a luptat întreaga viaõå, pe de o parte pentru oItalie unitå øi liberå, vis pe care l-a våzut, în cele din urmå, realizat, iar pede altå parte så facå din Bibliotecå o fiinõå vie, în slujba tuturor oamenilor.

Victor Duõescu


18

YI JING, CARTEASCHIMBÅRILOR

Chinezii susõin cå cea maiveche carte a omenirii leaparõine øi este Yi Jing sauCartea Schimbårilor.

Lucrarea a fost structuratåîntr-o lungå perioadå de timp,prin juxtapunerea mai multortexte ale spiritualitåõii chinezestråvechi.

Primul moment se pierdeîn negura timpului øi este legatde numele împåratului miticFu Xi care se crede a fi domnit115 ani, între 2953-2838 î.Hr.El a descoperit trigramele saucele 8 simboluri cu valoareontologicå pentru Cer,Påmânt, Apå, Foc, Munte,Tunet, Lac, Vânt1. Ele au stat

la baza practicilor divinatorii, cumulând, în timp, semnificaõii cognitive.Al doilea moment, secolul al XI-lea î.Hr., este legat de regele Wen øi

fiul såu, ducele Zhou, care au multiplicat trigramele în 64 de hexagrame, înordinea påstratå pânå aståzi øi le-au conferit un cadru filosofic bineînchegat.

Cartea Schimbårilor a circulat larg în China, atât în varianta de 8trigrame, cât øi în cea de 64 de hexagrame, cele mai de seamå versiuni fiindtrei: Lian Shan / Lanõ muntos, atribuitå lui Fu Xi, Gui Cang / IvireaTainei, atribuitå Împåratului Galben care a condus poporul cu înõelepciunetimp de un veac (2697-2597 î.Hr.), Zhou Yi / Schimbårile Zhou, undeZhou este numele imperiului chinez al regelui Wen.

Al treilea moment este legat de numele lui Confucius (551-479 î.Hr.)care a restructurat-o, fiind apoi canonizatå drept Yi Jing, unde Jing

19

ISTORIA CÅRÕII

1 Legenda spune cå, în timp ce se plimba pe malul Fluviului Galben, Fu Xi avåzut ieøind din apå un dragon purtând pe spate semnele celor 8 trigrame pe careel le-a copiat, desenându-le cu degetul pe nisip.

înseamnå Carte Sacrå, Scripturå, Biblie.Cartea Schimbårilor se citeøte aståzi ca o carte de filosofie, dar se poate

folosi øi drept Carte de Înõelepciune øi Oracol, în funcõie de trebuinõele øiînõelegerea fiecåruia. Cartea Schimbårilor conõine un sistem de gândirerelativ complex. Tripticul Om-Cer-Påmânt este cadrul generos aldezvoltårii filosofiei antice chineze. Acest cadru este umplut cu constatåri øicomentarii de viaõå conexate la o sferå surprinzåtor de amplå a cunoaøterii.Relaõia Cer-Om este privitå ca o necesitate a unitåõii øi armoniei. “Cerul øiOmul formeazå un tot“. “Filosofia Cårõii Schimbårilor poate fi numitåalgebrå cosmicå“, spune Feng Youlan în “Istoria Filosofiei chineze“.Totodatå, Cartea Schimbårilor reflectå baza materialå a lumii øi acõiunileoamenilor.

Este de reõinut legea schimbårii dialectice cuprinså încå din titlu,reflectare a principiului universal al miøcårii perpetue, al dezvoltårii fåråoprire a oricårui lucru, fenomen.

Un cercetåtor modern identificå grupuri de hexagrame: crearea lumii,anotimpurile, concepõii filosofice, viaõa social-politicå, date de istorie,familia, educaõia øi normele morale.

Primele traduceri în Europa au fost fåcute în secolul al XVII-lea, înlimba latinå, de pastorul italian Matteo Ricci, apoi de misionarul francez


20

Nicolas Trigault. Totul aculminat cu o viziune dereferinõå, “AntiquissimusSinarium Liber“ de Jean-Baptiste Regis, tipåritå însåabia peste un secol, între 1834-1839.

Prima ediõie în limbaenglezå a „CårõiiSchimbårilor“ a apårut în anul1876, iar în limba francezå, înanul 1885. În 1924 apare ediõiaîn limba germanå, tålmåcitå deRichard Wilhelm, misionar înChina øi apreciat sinolog, carea adåugat øi comentariile salela cele 64 hexagrame. El a fostajutat, în traducerea cât maiexactå øi expresivå a „Cårõii“,de cåtre un adept al ØcoliiConfucianiste, pe nume Lao-nai Hsuan. Ediõia în limbagermanå a depåøit toate celelalte traduceri apårute pânå atunci prin erudiõie,seriozitate øi exactitate.

Carl G. Jung a propus o versiune în limba englezå, realizatå de Carry F.Bogues, la care Jung a adåugat o introducere substanõialå, explicând cumpoate fi consultatå „Cartea“ ca oracol.

În a doua jumåtate a secolului XX apar ediõii în limbile italianå,spaniolå, olandezå, danezå, ruså.

În limba românå, dupå 1990 au fost publicate câteva ediõii traduse dinlimba francezå sau din limba englezå, înså s-au referit numai la partea deghicit, dezbråcând lucrarea de caracterul ei filosofic øi de profeõie.

O ediõie de referinõå aparõine sinologilor români Mira øi ConstantinLupeanu: “Yi Jing, Cartea Schimbårilor“. Ediõie completå, în douå volume(880 pagini), 1997. La aceeaøi editurå („Qilinul de Jad“) a apårut, în anul2005, o ediõie prescurtatå, de buzunar, sub forma unui Oracol. Ambelelucråri se gåsesc în depozitele Bibliotecii Naõionale a României.

Vali Constantinescu


21

CONFERINÕA NAÕIONALÅ A.N.B.P.R.

La invitaõia preøedintelui ANBPR, doamna Doina Popa, am reprezentatAsociaõia Bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României la ConferinõaNaõionalå A.N.B.P.R. (Asociaõia Naõionalå a Bibliotecarilor din BibliotecilePublice din România), desfaøuratå la Buøteni, între 17-18 noiembrie 2005.

Au mai participat, ca invitaõi, dna Victoria Stoian din parteaMinisterului Culturii øi Cultelor, dl. Robert Coravu, dir. adj. BCU Bucureøti,secretar general ABIR (Asociaõia Bibliotecarilor din Învåõåmânt dinRomânia), dl. Eugen Iordache, preøedintele Consiliului Naõional alDirectorilor de Biblioteci Publice , dl. Dan Erceanu, directorul general alBibliotecii Naõionale a României, dl. Pârvu, directorul Centrului pentruFormare, Educaõie Permanantå øi Management în Domeniul Culturii.

Conferinõa s-a desfåøurat pe parcursul a doua zile, cu o primå partededicatå informårilor profesionale, comunicårilor prezentate debibliotecile judeõene cu rezultate notabile în ultimul an. In cea de-a douazi, programul s-a desfåøurat pe comisii profesionale øi apoi, în plen, s-astabilit planul de activitate pe anul 2006. Conferinõa s-a incheiat cuAdunarea generalå ANBPR pentru alegerea structurilor de conducerepentru perioada 2006-2010.

Lucrårile Conferinõei au avut ca temå “Biblioteca publicå – furnizor deservicii pentru comunitate“.

Bibliotecarii din Constanõa øi Cluj au prezentat realizårile lor în ceeace priveøte informarea localå, comunitarå. Prin accesarea bazelor de datecreate de bibliotecarii din serviciile de referinõe, utilizatorii pot aflainformaõii practice despre tot ce õine de viaõa comunitåõii respective.Bazele de date sunt constituite în sistem informatizat, folosind programede calculator preluate în mod gratuit de pe Internet. Existå astfel de Centrede Informare Comunitarå (CIC) în mai multe biblioteci judeøene: Arad,Braøov, Cluj, Dâmboviõa, Galaõi, Iaøi, Maramureø, Neamõ, Dolj.Biblioteca Judeõeanå Neamõ, datoritå potenõialului turistic deosebit alzonei, oferå utilizatorilor såi øi o bazå de date cu informaõii turisticecomplete, actualizate permanent. Vå invit så vizitaõi pagina web aBibliotecii Judeõene Neamõ, la adresa www.bibgtkneamt.org. Veõi gåsimulte informaõii utile în planificarea unor eventuale vizite la månåstiriledin Moldova.

Biblioteca Judeõeanå Iaøi a prezentat Centrul de Informare Europeanå,

22

DIN VIAÕA ABBNR

un serviciu de interes real în ultima perioadå pentru cei care deruleazåproiecte finanõate din fonduri europene, pentru cei interesaõi de procesul deaderare la UE øi de toate schimbårile post-aderare.

Alte servicii noi oferite de bibliotecile publice, prezentate în cadrulConferinõei:

- Accesul la Internet pentru public. Intre anii 2000-2004 utilizareaInternetului în UE a crescut cu 44%. Nivelul cel mai scåzut este de15% (Grecia), iar cel mai ridicat este de 75% (Suedia). In Româniase apreciazå nivelul de utilizare a Internetului la valoarea de 19%.Bibliotecile publice din România asigurå acces Internet pentrupublic în 27 de judeõe (în 10 biblioteci judeõene).

- Servicii de referinõe prin e-mail “Intreabå bibliotecarul“ – informareprezentatå de Biblioteca Judeõeanå Bråila.

- Servicii de consultare de documente electronice- acces la baze dedate interne øi externe, la presa online, documente full text,consultarea documentelor de referinõå, asistenõå øi îndrumare dinpartea bibliotecarului.

- Pagina Web a bibliotecii -25 de biblioteci judeõene au pagina webproprie, interactivå, actualizatå permanent.

- Cataloage on-line -15 biblioteci judeõene dispun de cataloage on-line.

- Identificarea prin radiofrecvenõå – o tehnologie noua puså ladispoziõia utilizatorilor de Biblioteca Judeõeanå Cluj.

În a doua zi a lucrårilor Conferinõei ANBPR au fost dezbåtute aspectelegate de construcõiile/spaõiile de biblioteci øi adecvarea lor la nevoileinstituõiei, personalului, utilizatorilor.

Am remarcat profesionalismul cu care au fost fåcute comunicårile øidemonstraõiile practice asistate de calculator, atât din punct de vedere alcalitåõii informaõiei, cât øi a modului de prezentare. Majoritatea celor careau susõinut lucråri erau bibliotecari tineri “frumoøi si entuziaøti“, pasionaõiøi mândri de munca lor.

In ceea ce priveøte structura de conducere ANBPR pentru perioada2006-2010, ea se prezintå astfel:

Dna Doina Popa – preøedinteDl Constantin Bostan – prim-vicepreøedinteDl Liviu Dediu – vicepreøedinteDna Elena Leonte – vicepreøedinteDl Victor Petrescu – vicepreøedinteDna Silvia Nestorescu - secretar


23

Cu aceastå ocazie, atât în plen, cât øi în discuõiile personale pe care le-am avut, am transmis dorinõa membrilor asociaõiei noastre de a participaîmpreunå cu bibliotecarii din bibliotecile judeõene la activitåõile de pregåtireprofesionalå øi la programele de interes naõional privind lectura publicå øinoile abordåri în domeniul biblioteconomiei.

Aurelia PerøinaruPreøedinte ABBNR

7 ZILE DIN VIAÕA PROFESIONALÅA UNUI BIBLIOTECAR

În perioada 8-13 august 2005, Centrul de Formare, EducaõiePermanentå øi Management în domeniul culturii a organizat la Buøtenicursul „Managementul proiectelor culturale“.

De-a lungul întregului program, lectorii Anca Tomescu, Claudiu EduardBråileanu øi Aura DvoraŁec s-au stråduit så familiarizeze pe cei 24 decursanõi de la diferite biblioteci din õarå (comunale, judeõene, municipale) cunoõiunile teoretice de bazå ale managementului øi marketingului proiectelorculturale, så dezvolte cunoøtinõele øi abilitåõile necesare elaborårii øiimplementårii unui plan de marketing care så fructifice cât mai bineoportunitåõile oferite de piaõa culturalå. Pentru a se înõelege cum seîntocmeøte corect un proiect cultural, profesorii au pus accent peprezentarea fiecårui element ce compune structura lui. De reõinut: un proiectcultural luat separat sau împreunå cu alte proiecte formeazå un programcultural.

Primele programe culturale au fost iniõiate în momentul intrårii învigoare a Tratatului de la Maastricht, respectiv programul „Kaleidoscope“,pentru încurajarea cooperårii în domeniul activitåõilor culturale øi artistice,programul „Raphael“ pentru valorificarea patrimoniului cultural øiprogramul „Ariane“ pentru sprijinirea cårõilor øi a lecturii. Aceste finanõåriau putut fi accesate øi de operatorii culturali din România.

Proiectul european UNITER „Memoria celor care au trecut“ a fåcutcunoscute valorile culturale româneøti în spaõiul european prin schimbul deexperienõå – unic în felul lui – între artiøti francezi, români øi spanioli.

Programul „Albastru: prin artå øi informaõie, în Europa!“ a fost susõinutprintr-o expoziõie itinerantå, dedicatå sårbåtoririi a 50 de ani de laelaborarea Convenõiei Culturale Europene (1954-2004) de cåtre Consiliul


24

Europei. Expoziõia a fost organizatå de Centrul de Informare Comunitarå øiMarketing, în colaborare cu Biroul de Informare al Consiliului Europei laBucureøti. Manager proiect: Aurica DvoraŁec.

România a aderat la Convenõia Culturalå Europeanå prin Legea nr. 77din 17 decembrie 1991, publicatå în Monitorul Oficial al României I, nr.258 din 20 decembrie 1991.

Ciclul de conferinõe axate pe probleme circumscrise influenõei„albastrului“ în viaõa noastrå, a tuturor, cu accent pe „albastrul european“,s-a impus ca un cadru propriu pentru lansarea unui apel la elaborarea uneipolitici culturale pe termen lung, având drept obiectiv promovarea unui noumediu de comunicare culturalå øi realizarea inter-conectårii instituõiilorculturale (biblioteci, fundaõii, muzee) atât de necesare oricårei comunitåõi,la început de secol XXI.

Øi, nu în ultimul rând, trebuie amintit cel mai important program pentrunoi, intitulat „Cultura 2000“. Contractul cu Comisia Europeanå a fostsemnat în iunie 2002, dupå ce Ministerul Culturii øi Cultelor din România,prin Direcõia Integrare Europeanå, Relaõii Internaõionale, a înfiinõat,începând cu februarie 2001, Punctul de Contact Cultural (considerat dreptbirou european), pentru a facilita schimbul de informaõii referitoare laimplementarea programului-cadru „Cultura 2000“ øi în România.Întâlnirile, dezbaterile øi discuõiile organizate în cadrul Punctului deContact Cultural din România au facilitat participanõilor obõinereainformaõiilor europene asupra viitorului Programului European „Cultura2000“ care se transformå în Programul „Cultura 2007“ øi va acoperiproiectele culturale pentru perioada 2007 – 2013.

Obiectivul general al programului „Cultura 2007“ va fi realizarea uneiarii culturale comune prin dezvoltarea cooperårii culturale în Europa, iar caobiective specifice va încuraja circulaõia transnaõionalå a operelor de artå, acreaõiilor artistice, culturale (schimbul internaõional de publicaõii va fi unuldin mijloacele de realizare a acestui scop) øi va facilita dialogulintercultural.

Cursul „Managemenul proiectelor culturale“ a fost bazat pe aplicaõiipractice, individuale sau pe echipe, a unui model concret sau virtual deproiect cultural. Iatå câteva exemple:

Digitizarea bibliotecilor øcolare: echipa bibliotecilor judeõene;Promovarea valorilor culturale româneøti în stråinåtate – Alicante (Spania):Biblioteca Naõionalå (Elena Niõu, Jenel Marin); Informatizarea serviciilorde bibliotecå: echipa bibliotecilor municipale; Reamenajarea bibliotecilorpublice comunale: echipa bibliotecilor comunale.


25

Pentru mine participarea la acest curs a însemnat oportunitatea de a måperfecõiona profesional, dobândirea unor informaõii noi øi utile în activitateacurentå.

Elena Niõu

ZILELE BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEIEDIÕIA A VIII-A

La sfârøitul acestui an, în ziua de 7 decembrie 2005, am sårbåtorit - încadrul Zilelor Bibliotecii Naõionale a României, manifestare devenitå dejatradiõionalå, aflatå acum la a VIII-a ediõie, - 50 de ani de la reînfiinõareaBibliotecii Centrale de Stat øi 169 de ani de la apariõia ideii de„bibliotecå naõionalå“.

Cu aceastå ocazie, au fost alåturi de noi personalitåõi ale vieõii culturale,foøti bibliotecari, pensionari acum øi, bineînõeles, colegii noøtri, membri saune-membri ABBNR.

În sala Rotonda a bibliotecii a fost prezentatå oaspeõilor noøtri expoziõiacu tema „Legåtura de carte veche româneascå øi stråinå – tradiõionalism øicreativitate », exponatele fåcând parte din fondul aflat la serviciul « Colecõiispeciale ».

Dupå „cuvântul de bun sosit“ al directorului general al Biblioteciinoastre, domnul Dan Erceanu, au vorbit prof. univ. dr. Mircea Regnealå,director general al Bibliotecii Centrale Universitare, prof. univ. dr. MirceaAnghelescu, istoricul Ion Bulei, prof. univ. Ion Stoica, Rodica Maiorescu,director general adjunct al Bibliotecii Naõionale.

În partea a doua a manifestårii, colega noastrå, Mariana Jaklowszky,specialistå în carte veche româneascå, a „depånat“ câteva „Amintiriselective“ din perioada de început a bibliotecii noastre, iar scriitorul øieditorul Viorel Speteanu øi-a lansat volumul « 366 de zile ale neamuluiromânesc » cåruia istoricul Sergiu Iosipescu i-a fåcut o scurtå prezentare.

Un loc aparte l-a ocupat Momentul ABBNR, în cadrul cåruia au fostînmânate premiile asociaõiei noastre pe anul 2005.

La sfârøitul zilei a fost vizionat filmul regizorului francez Fran�oisTruffaut « Fahrenheit 451 », ecranizare a celebrei nuvele a scriitoruluiamerican Ray Bradbury.


26

CINE ERA, DE FAPT, SOCRATES?

Într-un birt din Germania, prin anii �50, erau aøezaõi la o maså patruprieteni: un doctor, un farmacist, un inginer øi un profesor. La un momentdat, se aøeazå la masa lor, neinvitat, un tip gras, vesel, cu ochii strålucind.Se båga repetat în vorbå, întrerupându-l mai ales pe profesor.

Sâcâit, acesta vru, la un moment dat, så îl punå la punct cu un citat dinSocrates. Individul, întrerupându-l din nou, spuse:

- Øtiõi dumneavoastrå cå am întrebat cincisprezece persoane „Cine esteSocrates“ øi nu mi-a råspuns corect decât una singurå?

- Nu se poate, råspunse profesorul, prea uluit pentru a mai protesta lanoua øi brutala întrerupere.

- Ba se poate øi vå propun så facem o probå.- Staõi, zise profesorul, eu cred cå asta este greu de crezut. Înainte de

asta så mai iau o bere.- Johann! strigå el cåtre chelner, întâi adu-mi o bere mare.Johann veni repede øi întrebå respectuos:- Øi cel de-al doilea lucru?- Så îmi spui cine a fost Socrates.Chelnerul se înroøi. Nu øtia cine a fost Socrates.Îl chemarå pe birtaø, un bårbat vesel care se gândi puõin øi spuse:- Socrates? Natural, a fost regele romanilor – sau chiar împåratul lor –

care a spus: „Låsaõi graøii så vinå la mine!“ , øi începu så râdå gros: N-amdreptate, domnilor?

Cei cinci râserå, dar grasul râse aøa de tare încât îi dådurå lacrimile:- Vedeõi domnilor, fiecare øtie cine-i campion mondial la fotbal øi cine-

i cel mai bun cântåreõ de ølagåre, înså cine-i Socrates, nu øtie nimeni. Nu-iaøa cå-i trist?

Prietenii dådurå aprobator din cap. Da, era trist...Farmacistul se apropie de bar unde câõiva tineri beau ceva. „Domnii

mei, scuzaõi-må, vå rog, aø putea så vå pun o întrebare? Este vorba de unconcurs. Vå rog, spuneõi-ne, øtiõi cine a fost Socrates?

Tinerii cåzurå pe gânduri.- Un comandant militar grec, råspunse, într-un târziu, unul dintre ei.Un bårbat care tocmai îøi cumpåra õigåri de la bar, spuse ceva despre

„primul ministru japonez“, nevastå-sa îl luå pe Socrates drept o marcå demaøinå de spålat, o doamnå mai în vârstå øtia precis cå Socrates ar putea fiun cântåreõ italian care cânta mereu „O dolce Napoli“ ori, negreøit,

27

PILULE... CULTURALE

indubitabil, actorul care într-un film palpitant båtea un leu...Cei patru prieteni râserå, iar grasul râse øi mai tare, øi ar mai fi râs øi

acum, dacå farmacistul nu s-ar fi dus la un poliõist care îøi citea ziarul, aøezatla o maså.

- Iertaõi-ne, domnule comisar, øtiõi cumva cine a fost Socrates?- Bineînõeles cå øtiu, a fost un filosof grec, a tråit pe la 400 î.e.n. la

Atena, a afirmat câteva lucruri importante cum ar fi: „Virtutea este Øtiinõå“,a fost condamnat la moarte øi a båut pocalul cu otravå pânå la fund deøiputea fugi.

Grasul când auzi råspunsul începu så râdå øi mai tare, de råsunarestaurantul.

- Condamnat la moarte? Pocal cu otravå? Delicios! Absolut delicios!- Vå rog, vå rog, båtu în maså profesorul. Se pare cå domnul comisar

are dreptate. Nu øtiu de ce râdeõi?- Dar, domnii mei, spuse grasul, râzând în continuare, vå bateõi joc de

mine? Sau – øi vocea i se ascuõi plinå de ironie - , sau nu øtiõi nicidumneavoastrå cå Socrates în anul 1955 a câøtigat în mod neaøteptat ceamai mare curså hipicå a Angliei?

- Un cal? Johann, strigå cu voce sugrumatå, profesorul, Johann!Grasul abia mai putea vorbi de râs. „Normal cå Socrates a fost un cal!

Ce putea fi altceva, domnule profesor?“Dar profesorul nu mai auzea. Johann tocmai îi dådea un pahar cu... apå.

*

DA VINCI ØI DÜRER

Leonardo da Vinci lucra de vreo doi ani la celebrul såu tablou, MonaLisa.

Nu era deloc mulõumit de rezultat øi, ca orice mare artist, se enervacumplit. Se enerva mai ales, teribil øi nedrept, când ucenicul, de altfel foarteconøtiincios øi îndemânatic - se uita peste umårul lui când lucra. Øi atunci,tânårul nu mai era Berto, ci Bertoldo, sinonim popular pentru „prost“.

Enervat, maestrul spårgea totul, arunca de perete cu pensule, øevalete,cârpe, arunca în capul bietului ucenic ulcelele cu vopseluri øi apoi senåpustea afarå, så se mai råcoreascå, de unde revenea cîteva zeci de minutemai târziu, limpezit.

Într-una din zile, dupå o asemenea izbucnire, când Da Vinci se råcoreaafarå, calfa se apropie de tabloul Mona Lisei øi îi pictå pe frunte, repede, cu


28

îndemânare, o patå micå pe frunte.Când Leonardo reveni, calmat, limpezit, Berto îi spuse încet, plin de

siguranõå:- Maestre, este påcat cå vå låsaõi purtat de furie. Aceasta desfigureazå

nobila domniei voastre faõå precum acea patå micå fruntea Mona Lisei.Leonardo se întoarse cåtre tablou øi, enervat, încercå så goneascå musca

de pe fruntea Mona Lisei. Apoi, våzând cå aceasta nu fuge, îøi dådu seamacå este pictatå atât de bine încât pårea realå.

- Pe toõi dracii, mai spune-mi încå o datå, cum te numeøti!, strigå, dinnou furios, Leonardo.

- Albrecht Dürer, maestre, råspunse acesta, surâzând.


29

Albrecht Dürer - Autoportret la 22 de ani (1493).Muzeul Luvru, Paris.


30

Leonardo Da Vinci - Autoportret (1512). Semnåtura în oglindå.Galleria Nazionale, Torino, Italia

Documents

revistaABBNR 2 2005 ultim - abbnr.bibnat.roabbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis2-05.pdf · Socrate, Alexandru cel Mare øi Xenophon. Vasta salå centralå a bibliotecii - un semicerc