Embed Size (px)
Citation preview
1
Editorial:
Missio Dei
Anul 2015 a fost proclamat de Patriarhia Română ca an omagial al Misiunii creștine în parohie și mănăstire și totodată an comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhiile ortodoxe.
Misiunea înseamnă împărtășire de Hristos. Invitația din finalul Sfintei Liturghii: ,,Cu pace să ieșim” înseamnă trimiterea creștinilor la apostolat, la vestirea lui Dumnezeu în lume. Cuvintele lui Hristos au o atracție deosebită: ,,Doamne, unde să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice!”. (Ioan 6, 68). Cu un singur cuvânt poți să dobândești pe fratele tău, spune Patericul, și iarăși cu un cuvânt poți să-l pierzi pentru totdeauna.
Pe acest temei, la nivel parohial comunitatea ortodoxă din parohia Birda a inițiat, derulat și finalizat mai multe activități: religioase, educativ – culturale și sociale care au vizat pe creștinii ortodocși din parohie și filie.
Exceptând programul religios – pastoral săptămânal, Parohia Birda a inițiat în scop misionar două activități deosebite: tipărirea și difuzarea revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și pagina de internet pe care au fost stocate: știri, recenzii, informații și fotografii din viața de zi cu zi a Bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. Tot în acest segment de învățătură se înscriu și materialele power-point care au evidențiat importanța anilor omagiali inițiați de Patriarhie.
În cadrul misiunii Parohiei se înscriu mai multe evenimente realizate de Biserica Ortodoxă din Birda în parteneriat fie cu Școala Gimnazială, fie cu Primăria Comunei.
În cadrul liturgic s-au înscris mai multe activități care au debutat cu oficierea unui serviciu liturgic: Sfânta Liturghie, Te-Deum sau slujba parastasului. În acest cadru bisericesc se înscriu: prăznuirea Sfinților Trei Ierarhi (30 ianuarie) finalizată prin sfințirea a 200 de iconițe cu chipul
Sfântului Ioan Gură de Aur. În prima săptămână a Postului Mare (22 feb – 1 martie) s-a desfășurat rugăciunea publică în ,,Săptămâna duhovnicească” concretizată prin comuniune în rugăciune, post, învățarea credinței (cateheză) și împărtășire din Sfintele Taine (Tainele Mărturisirii, Cuminecării și Maslului). Această perioadă a presupus prezența unor clerici și mireni
din parohiile vecine în biserica și capela parohială. Tot la biserică s-au desfășurat lucrările
Cercului pastoral – misionar zonal (21 iunie) prin oficierea Vecerniei, a catehezei cu tema: ,,Biserica parohială și teologia ei ca lăcaș de închinare” pregătită și susținută de C. Părinte Iulian Popa de la Parohia Colonia Gătaia.
(Continuare în pagina 7) Preot Valentin Bugariu
1
Editorial:
Missio Dei
Anul 2015 a fost proclamat de Patriarhia Română ca an omagial al Misiunii creștine în parohie și mănăstire și totodată an comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhiile ortodoxe.
Misiunea înseamnă împărtășire de Hristos. Invitația din finalul Sfintei Liturghii: ,,Cu pace să ieșim” înseamnă trimiterea creștinilor la apostolat, la vestirea lui Dumnezeu în lume. Cuvintele lui Hristos au o atracție deosebită: ,,Doamne, unde să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice!”. (Ioan 6, 68). Cu un singur cuvânt poți să dobândești pe fratele tău, spune Patericul, și iarăși cu un cuvânt poți să-l pierzi pentru totdeauna.
Pe acest temei, la nivel parohial comunitatea ortodoxă din parohia Birda a inițiat, derulat și finalizat mai multe activități: religioase, educativ – culturale și sociale care au vizat pe creștinii ortodocși din parohie și filie.
Exceptând programul religios – pastoral săptămânal, Parohia Birda a inițiat în scop misionar două activități deosebite: tipărirea și difuzarea revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și pagina de internet pe care au fost stocate: știri, recenzii, informații și fotografii din viața de zi cu zi a Bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. Tot în acest segment de învățătură se înscriu și materialele power-point care au evidențiat importanța anilor omagiali inițiați de Patriarhie.
În cadrul misiunii Parohiei se înscriu mai multe evenimente realizate de Biserica Ortodoxă din Birda în parteneriat fie cu Școala Gimnazială, fie cu Primăria Comunei.
În cadrul liturgic s-au înscris mai multe activități care au debutat cu oficierea unui serviciu liturgic: Sfânta Liturghie, Te-Deum sau slujba parastasului. În acest cadru bisericesc se înscriu: prăznuirea Sfinților Trei Ierarhi (30 ianuarie) finalizată prin sfințirea a 200 de iconițe cu chipul
Sfântului Ioan Gură de Aur. În prima săptămână a Postului Mare (22 feb – 1 martie) s-a desfășurat rugăciunea publică în ,,Săptămâna duhovnicească” concretizată prin comuniune în rugăciune, post, învățarea credinței (cateheză) și împărtășire din Sfintele Taine (Tainele Mărturisirii, Cuminecării și Maslului). Această perioadă a presupus prezența unor clerici și mireni
din parohiile vecine în biserica și capela parohială. Tot la biserică s-au desfășurat lucrările
Cercului pastoral – misionar zonal (21 iunie) prin oficierea Vecerniei, a catehezei cu tema: ,,Biserica parohială și teologia ei ca lăcaș de închinare” pregătită și susținută de C. Părinte Iulian Popa de la Parohia Colonia Gătaia.
(Continuare în pagina 7) Preot Valentin Bugariu
ArhanghelulBiserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,
care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului. (M. Eminescu)
ArhanghelulRevistă trimestrială de cultură și religie rurală editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2015, an. IV, nr. 4 (16)
2
Te-ai născut Iisuse
Dumnezeu in mila-I mare, Pentru întreaga omenire Și-a trimis în lume Fiul Să ne aducă-o mântuire.
O minune s-a intâmplat
Cum nimeni n-a mai văzut, Căci la Bethleem, odată Un copil ni S-a născut.
Fiu de Dumnezeu curat,
A venit jos Împărat, Nu Împărat pamântesc Ci un Împărat ceresc.
Să-mplinească tot ce-i scris Ce de profeți a fost prezis, Să ne de-a din harul sfânt În al Domnului cuvânt.
Îngeri, magi, păstori, cu toții S-au trezit ca să-L slăvească,
Ca in grajdi in ieslea rece, S-a născut Odrasla Sfântă
Tatăl L-a trimis din ceruri
Să salveze omenirea Din păcat, din chinul mare
Să aducă veșnicia.
Goanță Florența Teodora, cls. a VII-a
Dreptatea divină și judecata omenească
“Cel ce se conduce după o dreptate omenească este plin de sine, de aroganţă, de orbire; se predică pe sine, îşi face publicitate, îşi trâmbiţează faptele sale “bune” fără să ţină deloc seama de avertismentul Domnului (Matei 6. 1-18). El răspunde cu ură şi cu răzbunare celor ce cutează să-şi deschidă gura pentru a se opune într-o manieră întemeiată şi bine intenţionată “dreptăţii” sale. El se simte foarte îndreptăţit să primească recompense pământeşti şi cereşti.”
Sfântul Ignatie Brancianinov
Dreptatea lui Dumnezeu este lucrarea prin care El ne conduce paşii vieţii noastre spre lucrarea mântuirii. Prin gura preoţilor, a bisericii şi a Sfintelor Taine, Dumnezeu ne cheamă la bunătate, iertare şi comunicare între noi. Aşa cum Dumnezeu este mereu bun cu noi, la fel trebuie să fim şi noi cu cei din jurul nostru. Acesta este de fapt mesajul din Evanghelia care se citeşte în fiecare an, în Duminica a 11-a după Rusalii (Matei cap. 18, 23 - 25). Dar dacă am fost severi şi aspri, poate chiar nedrepţi, cu cei care ne-au greşit într-un fel sau altul şi Dumnezeu va avea cu noi aceeaşi severitate.
Oricât de păcătoşi am fi, şi noi să încercăm cu încredere să cerem iertare de la Dumnezeu. Lui Dumnezeu nu-i trebuie nimic material de la noi, nu are nevoie de banii noştri ca să plătim păcatele noastre. La Dumnezeu să venim doar cu lacrimi şi cu ,,inima înfrântă şi smerită"; să avem hotărârea fermă de a nu mai greşi, dar, în acelaşi timp, să fim şi noi îngăduitori cu cei din jurul nostru.
Pavlovici Pătruț Bogdan, cls. a XII-a
2
Te-ai născut Iisuse
Dumnezeu in mila-I mare, Pentru întreaga omenire Și-a trimis în lume Fiul Să ne aducă-o mântuire.
O minune s-a intâmplat
Cum nimeni n-a mai văzut, Căci la Bethleem, odată Un copil ni S-a născut.
Fiu de Dumnezeu curat,
A venit jos Împărat, Nu Împărat pamântesc Ci un Împărat ceresc.
Să-mplinească tot ce-i scris Ce de profeți a fost prezis, Să ne de-a din harul sfânt În al Domnului cuvânt.
Îngeri, magi, păstori, cu toții S-au trezit ca să-L slăvească,
Ca in grajdi in ieslea rece, S-a născut Odrasla Sfântă
Tatăl L-a trimis din ceruri
Să salveze omenirea Din păcat, din chinul mare
Să aducă veșnicia.
Goanță Florența Teodora, cls. a VII-a
Dreptatea divină și judecata omenească
“Cel ce se conduce după o dreptate omenească este plin de sine, de aroganţă, de orbire; se predică pe sine, îşi face publicitate, îşi trâmbiţează faptele sale “bune” fără să ţină deloc seama de avertismentul Domnului (Matei 6. 1-18). El răspunde cu ură şi cu răzbunare celor ce cutează să-şi deschidă gura pentru a se opune într-o manieră întemeiată şi bine intenţionată “dreptăţii” sale. El se simte foarte îndreptăţit să primească recompense pământeşti şi cereşti.”
Sfântul Ignatie Brancianinov
Dreptatea lui Dumnezeu este lucrarea prin care El ne conduce paşii vieţii noastre spre lucrarea mântuirii. Prin gura preoţilor, a bisericii şi a Sfintelor Taine, Dumnezeu ne cheamă la bunătate, iertare şi comunicare între noi. Aşa cum Dumnezeu este mereu bun cu noi, la fel trebuie să fim şi noi cu cei din jurul nostru. Acesta este de fapt mesajul din Evanghelia care se citeşte în fiecare an, în Duminica a 11-a după Rusalii (Matei cap. 18, 23 - 25). Dar dacă am fost severi şi aspri, poate chiar nedrepţi, cu cei care ne-au greşit într-un fel sau altul şi Dumnezeu va avea cu noi aceeaşi severitate.
Oricât de păcătoşi am fi, şi noi să încercăm cu încredere să cerem iertare de la Dumnezeu. Lui Dumnezeu nu-i trebuie nimic material de la noi, nu are nevoie de banii noştri ca să plătim păcatele noastre. La Dumnezeu să venim doar cu lacrimi şi cu ,,inima înfrântă şi smerită"; să avem hotărârea fermă de a nu mai greşi, dar, în acelaşi timp, să fim şi noi îngăduitori cu cei din jurul nostru.
Pavlovici Pătruț Bogdan, cls. a XII-a
3
Restituiri:
Portretul unui mitropolit uitat Lăzărescu Vasile
(1894-1969) Dr. în Teologie, Mitropolit al Banatului (1947-1961)
În 6 octombrie 1946, Episcopul Timişoarei, Dr. Vasile Lăzărescu, a rostit un percutant discurs, în care a evidenţiat însemnătatea acestei realizări şi obligaţiile morale pe care “iubiţii săi fii duhovnceşti” le au pentru a însufleţi cu credinţa lor acest edificiu: Azi, în urma ajutorului primit, după sfatul voiei Celui Preaînalt, iată-ne învredniciţi să vedem Catedrala ortodoxiei bănăţene, Sionul aspiraţiilor şi al nădejdilor noastre pentru viitor, împodobit cu slava mucenicilor buni biruitori – prin moaştele aşezate în sfântul prestol, dat destinaţiei sale mântuitoare.
Dar iubiţi fii sufleteşti – nu e de ajuns atât. Îndatoririle pentru noi toţi abia de acum încep. Monumentalul construcţiei, podoaba de pictură şi sculptură, cu bogăţia culorilor şi strălucirea auriturii trebuie însufleţite de duhul credinţei noastre creştine, de căldura rugilor noastre, ca şi de râvna şi strădania noastră spre o trăire creştinească mai intensă şi mai mult după pilda Mântuitorului şi după povaţa sfintei noastre Biserici. Adevărata Biserică este nu clădirea, ci obştea credincioşilor, cu gândirea, simţirea şi vieaţa lor creştină. Aceasta dă vieaţă zidurilor fără suflare şi podoabelor fără glas. De aceea ne îndeamnă şi Sfântul Apostol Petru sfătuindu-ne: „Şi voi înşivă ca nişte pietre vii vă zidiţi casă duhovnicească, preoţie sfântă ca să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos”.(I, Petru, II, 5)
(Cuvântul Episcopului Vasile Lăzărescu de la sfinţirea Catedralei Mitropoliane, octombrie 1946)
Mitropolit al Banatului (1947-1961) Construcţia duhovnicească iniţiată de Episcopul Dr.
Vasile Lăzărescu a devenit tot mai amplă şi a creat premisele restaurării istoricei Mitropolii a Banatului, în plin regim bolşevic. Dr. Vasile Lăzărescu a devenit primul Mitropolit al Banatului istoric, care cuprindea atât Banatul unguresc, cât şi Banatul sârbesc.
Ca Mitropolit al Banatului (1947-1962), a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a dezvolta o viaţă
duhovnicească sănătoasă, în sensul cel mai înalt posibil, într-o zonă în care românii aveau nevoie de credinţa ortodoxă ca factor coagulant al unei comunităţi tot mai puternice.
Trebuie să ne înălţăm cu duhul,... prin toată gândirea şi vieţuirea noastră şi cu toată virtutea noastră la înălţimea formei de organizaţie bisericească cu care a fost înzestrată provincia noastră. Trebuie să ne arătăm vrednici de binecuvântarea ce ni s-a împărtăşit de Sus, ca să nu fim judecaţi şi osândiţi, ca unii ce nu am băgat de seamă harul ceresc ce s-a revărsat asupra noastră.
Mitropolia noastră trăieşte prin noi şi ajunge la strălucire prin râvna noastră, după o cât mai desăvârşită viaţă creştinească. Să nu o lipsim de puterea dătătoare de viaţă a credinţei noastre şi de podoaba strălucitoare a vieţuirii noastre după desăvârşire în viaţa noastră de creştini. (Fragmente din discursul Dr. Vasile Lăzărescu, prilejuit de întronizarea sa ca Mitropolit al Banatului, în 26 octombrie 1947. A fost numit Mitropolit prin Ordin regal.)
Prin caracter, atitudine şi sacrificiu a onorat cu asupra de măsură Mitropolia al cărei restaurator a fost.
Mărturie stau, peste jumătate de veac, cuvintele Episcopului Aradului Andrei Magieru, el însuşi înlăturat din scaunul Episcopal de securişti:
„După pilda părintească, Înalt Prea Sfinţia Sa slujeşte lui Dumnezeu şi cântă cu lacrimi în ochi. Aceste lacrimi exprimă profunda emoţie ce-l stăpâneşte atunci când, cu vocea-i lină, îşi deschide gura
spre lauda lui Dumnezeu. E dovada dragostei şi simţirii adânci a lui Dumnezeu, pe care se cuvine să le avem ori de câte ori ne apropiem de cele sfinte. De câte ori în cursul anilor am slujit împreună cu Înalt Prea Sfinţia Sa şi ascultam această voce tremurândă de emoţie, uşor voalată, simţeam împreună cu Înalt Prea Sfinţia Sa fiorul Sfânt al evlaviei creştine, care apoi se transmitea, ca un curent electric şi în inimile credincioşilor. Iată pentru ce am spus că Înalt Prea Sfinţia Sa este ierarhul frumuseţii cultului ortodox. Iubirea şi trăirea acestor frumuseţi este sinteza vieţii Înalt Prea Sfinţiei Sale”. (Ierarhul frumuseţii cultului ortodox, în vol. omagial din Mitropolia Banatului, 1958, nr. 7-9, p. 7).
Catedrala Mitropolitană, devenită un simbol al Banatului, a fost înnobilată în 1956, prin aducerea moaştelor Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş. Canonizându-l pe primul Mitropolit al Timişoarei, Mitropolitul Dr. Vasile Lăzărescu le-a dăruit tuturor bănăţenilor un sfânt al lor, sărbătorit în data de 15 septembrie.
Mirela – Ioana Borchin
5
Documentar:
Parohia Ortodoxă Sculea. Fișă monografică (II)
B. Istoricul vieții parohiale:
În timpul păstoririi preotului Ioan Marcu au fost pictate cele patru icoane împărătești de pictorul Ion Sulea-Gorj. Preotul Nicolar Gherman1 a făcut reparații capitale la acoperișul lăcașului de cult, iar preotul Dimitrie Botău a zidit casa parohială și a organizat o bibliotecă pentru săteni.
De la biserica satului ni s-au păstrat obiecte de patrimoniu (cărți de învățătură și ritual și un antimis). Între cărțile vechi amintim un Catehism sârbesc, românesc și nemțesc, Viena, 1774. Pe filele cărții apare însemnată o știre legată de existența lui Ioan Balcovici din Sculea, teolog la Vârșeț în anii 1828 1829; 1830 1831; 1831 1832. Ni s-au păstrat și alte cărți: Octoih, Târgoviște, 1712; Datorințele presviterilor parohialnici, Buda, 18172. Antimisul păstrat de la biserica din Sculea este realizat din pânză albă de in, căptușit cu același material de culoare verde cu dimensiunile; lung. 54 cm.; lăț. 45,5 cm., înălț. 7 cm.. În planul prim apare Mântuitorul, cu mâinile întinse pe lângă corp, stă deasupra mormântului pe giulgiul ținut pe cap de Nicodim, iar la picioare Iosif din Arimateia. Maica Domnului cu brațele întinse, are la dreapta pe Maria cu un vas de aromate în mână și pe Marta, iar în stânga pe Ioan și un înger. În planul al doilea: Sf. Cruce cu tăblița ,,I. N. Ț. I”, cu cununa de spini, cu sulița și prăjina cu buretele, rezemate pe brațul orizontal, deasupra căreia sunt câte trei serafimi de fiecare parte, iar de din jos câte trei heruvimi. De ambele laturi ale bolții: soarele și luna, dealul Golgota și cetatea Ierusalimului. Sub ele, la margini, cei patru evangheliști cu simbolurile lor, despărțiți în dreapta
1 Părintele Gherman este ctitorul și administratorul între 1838-1839 al Mănăstirii Rohia din Maramureș, ,,o casă Maicii Domnului în Dealu-i vie”. (Cf. Serafim Man, Mănăstirea Rohia. Maramureș, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1981 p. 14; 24). 2 Ion B. Mureșianu, Cartea veche bisericească din Banat, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1985, p. 251.
de templul din Ierusalim, iar în stânga de mormântul gol după Înviere, în grădină.
Partea de jos a chenarului, lat de 2, 5 cm., cuprinde textul imprimat și cel scris cu cerneală de episcopul care a sfințit antimisul: ,,Acest dumnezeiesc Antimis așa imprimat cu cheltuiala Prea Sfințitului Domn Paul Nenadovici, arhiepiscopul ortodox al Carlovețului […] ca să se săvârșească pe el sfintele Taine în biserica cu hramul Sfinților Petru și Pavel din comuna Sculea. Are puterea să oficieze cele preoțești. 22 Iunie anul 1758”3.
Șirul preoților slujitori: Gheorghe (1775-1789); Nicolae (1789-1793); Ioan Balcovici (1793-1821); Isac Balcovici (1821-1835); Nicolae Bolocan (1835-1877); Ștefan Bolocan (1877-1878); Anania Jeranu (1878-1879); Dimitrie Perian (1879-1881); Silviu Colojoară (1883-1901); Constantin Doboșan (1901-1923); Dimitrie Botău (1823-1832); Ion Ogârlaci (1932-1940); Ioan Buta (1940-1941);
Nicolae Gherman (1941-1945); Gheorghe Simu (administrator, 1945-1947); Traian Gâciu (1847-1972); Octavian Găvan (1972-1978); Simion Găvan (1979-1986); Petru Dan Corneanu (1986-1993) și Ioan Marcu (1993 – prezent).
C. Activitatea culturală în trecut:
În trecut Parohia deținea cor
compus din țăranii plugari, bibliotecă sătească întemeiată de slujitorii Bisericii. Pe lângă oficiul parohial s-a format un solid și valoros fond documentar care însumează actele oficiale ale parohiei matere și a celei filiale.
D. Profilul actual al Parohiei: Astăzi parohia îndeplinește misiunea pastoral – religioasă, de îndrumare a credincioșilor, de catehizare a acestora prin intermediul cuvântărilor bisericești (Predică tematică, cateheză, pareneză și necrolog). Pe lângă biserică s-a început și s-a continuat proiectul catehetic: ,,Hristos împărtășit copiilor”.
Preot Ioan Marcu
3 Gheorghe Cotoșman, ,,Vechile antimise din bisericile Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului”, în rev. ,,Mitropolia Banatului”, 1967, nr. 4-6, p. 264-266.
4
Urme din trecut:
Viața protopopiatului Deta oglindită în revista ,,Învierea” (II)
În intinerarul pastoral al ierarhilor a fost
inclusă prăznuirea hramului mănăstirilor: Săraca, Cebza și Partoș, vechi vetre de spiritualitate ortodoxă. ,,Praznicul Schimbării la Față înseamnă pentru mănăstirea Săraca de la Șemlacu Mic, județul Timiș, unul din cele mai vechi așezăminte monahale din Banat, sărbătorirea hramului bisericii mănăstirești. […] Și în anul acesta slujba liturgică a fost săvârșită de Î. P. S. Mitropolit Nicolae care a rostit cuvântul de învățătură. […] În ziua de 14 septembrie la praznicul Înălțării Sfintei Cruci așezămintele monahale de la Partoș și Cebza și-au sărbătorit hramul bisericii. În ajunul praznicului Preasfințitul episcop-vicar Lucian Lugojanul a oficiat slujbe de priveghere la mănăstirea Partoș, adresând un cuvânt de învățătură. […] În ziua praznicului, Preasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie la mănăstirea Cebza, rostind cuvântul de învățătură și împărtășind pe credincioșii pregătiți să primească Sfânta Euharistie”. (,,Învierea” an VII, nr. 16 (154), 1996, p. 4; ,,Învierea”, an XII, nr. 18 (276), 2001, p. 4). Preasfințitul episcop-vicar Paisie a slujit Sfânta Liturghie în mai multe rânduri la mănăstirea Săraca, în cadrul Tainei Sfântului Maslu în parohiile Clopodia și Gherman, ori la Deniile din Postul Mare la Săraca și Percosova. În latura misionar-culturală de-a lungul timpului au fost organizate mai multe activități inițiate și concretizate de preoții protopopiatului. În primii ani de după Revoluție s-au desfășurat lucrările un seminar în perioada 21-23 mai 1993 cu tema: ,,Experiența personală în psihoterapie” la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia. ,,La lucrări pe lângă medici specialiști au participat și preoții: Eugen Jurca, consilier cultural la Centrul Eparhial și Adam Rugaci din Gătaia, care prin intervențiile lor au contribuit la reușita seminarului”. (,,Învierea”, an IV, nr. 11 (77), 1993, p. 4). Activitatea corală a cunoscut o înflorire pe teritoriul protopopiatului. În paginile ,,Învierii” au
fost consemnate: participări ale corurilor din Banloc, Gătaia și Jebel la concursuri organizate de Inspectoratul Județean pentru Cultură și Artă, acțiuni misionare realizate prin intermediul corului bisericesc. În anul 1995 la Festivalul ,,Ion Vidu” desfășurat în perioada 8-10 septembrie în parohia Chizătău au participat 9 coruri între care cele de la Banloc, Gătaia și Jebel. Tot în astfel de concursuri de genul ,,Cântecele Învierii” Corul bisericesc din Gătaia a participat obținând locuri fruntașe. (,,Învierea”, an VI, nr. 17 (131), 1995, p. 4; ,,Învierea”, an XXIII, nr. 9 (531), 2012, p. 4). Corul bisericesc din Gătaia s-a remarcat prin activități deosebite: răspunsuri date la Sfânta Liturghie arhierească, realizarea unor schimburi de
experiență sau colindarea credincioșilor. În cadrul Liturghiilor arhierești amintim multiple participări cu prilejul hramului mănăstirii Săraca și a unor parohii (ex. Birda, 2001). Corul din Gătaia a fost prezent în 23 iulie în biserica parohiei Grădinari din protopopiatul Oravița unde a dat răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie. O reușită a fost și înfrățirea a două coruri bisericești din două protopopiate ale eparhiei: Corul de la Banloc și cel de la Satchinez: ,,Duminică, 26 iunie a. c. închinată Tuturor Sfinților, corul bisericesc din parohia Satchinez, protopopiatul Timișoara în frunte cu preotul paroh Alexandru Rusandu și dirijorul Vlada Iutchin s-a
deplasat în parohia Banloc din protopopiatul Deta pentru a contribui la întărirea moralului și încrederii enoriașilor acestei parohii în posibilitatea terminării lucrărilor de reconstrucție a bisericii puternic afectată de cutremurul din 1991. S-au oficiat Sfânta Liturghie de către cei doi preoți: Alexandru Rusandu din Satchinez și Petru Achim din Banloc la care răspunsurile au fost date de corul din Satchinez, urmată de un parastas la care corul din Banloc a dat răspunsurile…” (,,Învierea”, an VI, nr. 15 (129), 1995, p. 4; ,,Învierea”, an V, nr. 14 (104), 1994, p. 4). În iarna anului 1997 Corul din Gătaia începând cu data de 7 decembrie și până în preajma Crăciunului au vestit Nașterea în parohiile: Deta, Denta, Banloc, Voiteg, Comorâște și Grădinari. (,,Învierea”, an VIII, nr. 24 (186), 1997, p. 4).
Protopop Ioan Prisăcean
5
Documentar:
Parohia Ortodoxă Sculea. Fișă monografică (II)
B. Istoricul vieții parohiale:
În timpul păstoririi preotului Ioan Marcu au fost pictate cele patru icoane împărătești de pictorul Ion Sulea-Gorj. Preotul Nicolar Gherman1 a făcut reparații capitale la acoperișul lăcașului de cult, iar preotul Dimitrie Botău a zidit casa parohială și a organizat o bibliotecă pentru săteni.
De la biserica satului ni s-au păstrat obiecte de patrimoniu (cărți de învățătură și ritual și un antimis). Între cărțile vechi amintim un Catehism sârbesc, românesc și nemțesc, Viena, 1774. Pe filele cărții apare însemnată o știre legată de existența lui Ioan Balcovici din Sculea, teolog la Vârșeț în anii 1828 1829; 1830 1831; 1831 1832. Ni s-au păstrat și alte cărți: Octoih, Târgoviște, 1712; Datorințele presviterilor parohialnici, Buda, 18172. Antimisul păstrat de la biserica din Sculea este realizat din pânză albă de in, căptușit cu același material de culoare verde cu dimensiunile; lung. 54 cm.; lăț. 45,5 cm., înălț. 7 cm.. În planul prim apare Mântuitorul, cu mâinile întinse pe lângă corp, stă deasupra mormântului pe giulgiul ținut pe cap de Nicodim, iar la picioare Iosif din Arimateia. Maica Domnului cu brațele întinse, are la dreapta pe Maria cu un vas de aromate în mână și pe Marta, iar în stânga pe Ioan și un înger. În planul al doilea: Sf. Cruce cu tăblița ,,I. N. Ț. I”, cu cununa de spini, cu sulița și prăjina cu buretele, rezemate pe brațul orizontal, deasupra căreia sunt câte trei serafimi de fiecare parte, iar de din jos câte trei heruvimi. De ambele laturi ale bolții: soarele și luna, dealul Golgota și cetatea Ierusalimului. Sub ele, la margini, cei patru evangheliști cu simbolurile lor, despărțiți în dreapta
1 Părintele Gherman este ctitorul și administratorul între 1838-1839 al Mănăstirii Rohia din Maramureș, ,,o casă Maicii Domnului în Dealu-i vie”. (Cf. Serafim Man, Mănăstirea Rohia. Maramureș, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1981 p. 14; 24). 2 Ion B. Mureșianu, Cartea veche bisericească din Banat, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1985, p. 251.
de templul din Ierusalim, iar în stânga de mormântul gol după Înviere, în grădină.
Partea de jos a chenarului, lat de 2, 5 cm., cuprinde textul imprimat și cel scris cu cerneală de episcopul care a sfințit antimisul: ,,Acest dumnezeiesc Antimis așa imprimat cu cheltuiala Prea Sfințitului Domn Paul Nenadovici, arhiepiscopul ortodox al Carlovețului […] ca să se săvârșească pe el sfintele Taine în biserica cu hramul Sfinților Petru și Pavel din comuna Sculea. Are puterea să oficieze cele preoțești. 22 Iunie anul 1758”3.
Șirul preoților slujitori: Gheorghe (1775-1789); Nicolae (1789-1793); Ioan Balcovici (1793-1821); Isac Balcovici (1821-1835); Nicolae Bolocan (1835-1877); Ștefan Bolocan (1877-1878); Anania Jeranu (1878-1879); Dimitrie Perian (1879-1881); Silviu Colojoară (1883-1901); Constantin Doboșan (1901-1923); Dimitrie Botău (1823-1832); Ion Ogârlaci (1932-1940); Ioan Buta (1940-1941);
Nicolae Gherman (1941-1945); Gheorghe Simu (administrator, 1945-1947); Traian Gâciu (1847-1972); Octavian Găvan (1972-1978); Simion Găvan (1979-1986); Petru Dan Corneanu (1986-1993) și Ioan Marcu (1993 – prezent).
C. Activitatea culturală în trecut:
În trecut Parohia deținea cor
compus din țăranii plugari, bibliotecă sătească întemeiată de slujitorii Bisericii. Pe lângă oficiul parohial s-a format un solid și valoros fond documentar care însumează actele oficiale ale parohiei matere și a celei filiale.
D. Profilul actual al Parohiei: Astăzi parohia îndeplinește misiunea pastoral – religioasă, de îndrumare a credincioșilor, de catehizare a acestora prin intermediul cuvântărilor bisericești (Predică tematică, cateheză, pareneză și necrolog). Pe lângă biserică s-a început și s-a continuat proiectul catehetic: ,,Hristos împărtășit copiilor”.
Preot Ioan Marcu
3 Gheorghe Cotoșman, ,,Vechile antimise din bisericile Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului”, în rev. ,,Mitropolia Banatului”, 1967, nr. 4-6, p. 264-266.
6
Semne: Din amintirile unui „colonist” din Gătaia
(VIII)
Trecutul este uşa viitorului” B. P. Haşdeu
Viaţa este un râu care trece prin faţa noastră. În albia lui şerpuită, tumultoasă sau potolită, te zăreşti ca-ntr-o oglindă retrovizoare. Pătrunzi cu privirea cristalinul apei şi descoperi cum se perindă filmul devenirii tale. Undele tremurânde îţi oferă, ca-ntr-un basm cu amintiri, derularea, într-o cadenţă cronologică, a episoadelor împlinirii. Şi este cu atât mai credibilă alegoria zămislită cu cât râul curge dintotdeauna. Curge aşa cum curge viaţa, căci apa este viaţă. În drumul lui bolovănos, aduce şi iarăşi aduce, din trecutul imemorial, poveşti de viaţă, icoane ale apuselor vremuri, ca dintr-un tunel al timpului. El cară în spatele învolburat: dureri, bucurii, trăiri şi stări umane din cele mai diverse. Le plimbă din trecut, le aduce în matca prezentului, deschizând ecluza viitorului. Şi, mergând cu imaginaţia mai departe, poate, marea cea mare, odată cu vărsarea acestuia, le va îmbrăţişa şi, astfel, alături de cugetările noastre, vor intra în imensitatea veşniciei. Întârzii deseori pe malul râului însufleţit şi gândul mă poartă la frumoşii ani ai copilăriei. Pelicula vieţii, reflectată de mărgăritarele acestuia, îmi oferă emoţionante trăiri încărcate de mireasma nostalgiei şi, parafrazându-l pe luceafărul poeziei româneşti, formulez retoric: „Unde eşti copilărie cu-amintirea ta cu tot ?” Câte episoade inedite mi se derulează pe ecranul memoriei, numai eu ştiu! Şi asta nu-i rău, fiindcă să-ţi aminteşti înseamnă să trăieşti, ştiind că viaţa este formată din amintiri. Momentele memorabile, cred eu, îţi hrănesc sufletul, îl activează, teleportându-te în spaţii care-ţi conturează destinul şi-ţi motivează împlinirea. Firul epic al „amintirilor”mele, găzduite de revista „Arhanghelul” izvodită exemplar de bunul şi Preacucernicul părinte, dr. Valentin Bugariu, de la Birda, a ajuns la cel de-al VIII-lea episod. L-am desprins din filmul vieţii şi l-am ocrotit, drămuit şi gătit pentru a-l scoate în lume. I-am dat suflare cu ajutorul cuvintelor ca să rămână ca ofrandă pentru contemporani şi viitorime. Cititorul, care a parcurs şi celelalte episoade anterioare, mi-a cunoscut secvenţe din perioada copilăriei, din anii de şcoală la Gătaia, mi-a întâlnit, printre rânduri, şi familia (fraţii, părinţii). De astă-dată,
ne aflăm cu povestirea în anul 1955. Soră-mea, Maria, învăţase croitoria, fratele Ionel terminase clasa a IV-a, mezinul Petrică nu cunoscuse încă nici buchile abecedarului, iar eu încheiasem cursul elementar de 7 clase, cum se făcea pe atunci. Tatăl nostru, un om cu o puternică educaţie ardelenească, urmaş de drept al întemeietorilor Coloniei din Gătaia, de aproape un an, lucra la C.F.R. ca acar, apoi ca revizor de ace. A slujit căile ferate în diferite staţii: la Reşiţa, la Bocşa Montană, la Câlnic şi la Vasiova de unde a ieşit la pensie. Făcea o navetă grea, cu trenul, prin frig, prin ploaie, prin zăpadă, ziua, noaptea, în ture care nu ţineau cont de duminici sau de sărbători. Însă îşi iubea profesia, îşi îndrăgea familia, căminul, gospodăria, animalele. Era modest, dar o sinceră mândrie pentru meseria sa se desprindea cu uşurinţă din comportament şi din conversaţii. Deseori, şefii dumnealui îl apreciau pentru ţinuta profesională, iar, la rându-i, îi respecta mult. Ne-a inoculat şi nouă acest simţ uman. Bunul nostru părinte era un om simplu, dar măreţ şi exemplar prin conduită, păcat că nu l-am înţeles deplin la vremea aceea. Nu avem dreptul la scuze. Dimpotrivă, mulţumim Tatălui Ceresc şi astăzi pentru virtuţile de părinte cu care a fost înzestrat şi pentru pilduitoarea
ţinută de familist. Împreună cu mama noastră dragă, o femeie profund credincioasă şi devotată căminului, D-zeu să-i odihnească pe amândoi, au crescut, în condiţii grele şi anevoioase, patru copii. De aceea, toate mustrările, asprimea unor momente şi chiar şi pedepsele primite au făcut parte din codul unei sănătoase educaţii. Aşa le-am considerat în anii când ne-am mai copt la minte şi
cu atât mai mult azi. Şi să nu ne minţim! Să recunoaştem adevărul transmis din strămoşescul nostru folclor „ Doamne, cât mi-a fi de greu/ Lângă mine-i tatăl meu,/ Pe toate le trec cu bine/ Când îi mama lângă mine./. Iată de ce cugetarea „Niciodată să nu te plângi pentru ce ţi-au oferit părinţii tăi. Poate asta era tot ce aveau atunci”, mi se pare un gest de înaltă recunoştinţă faţă de cei care au făcut posibil ca din ghinda semănată să se ridice un falnic stejar, cu ramuri viguroase, dar deschise spre pădurea care-l binecuvântează.
Ei, dar „ nimic nu trece mai repede decât anii!”1
Prof. Marius Iosif Circa
1 Ovidiu
7
(Urmare din pagina 1)
Întâlnirea preoților și credincioșilor s-a
încheiat cu vizionarea unui material power-point realizat de Parohie pentru Anul Misiunii Parohiei.
Un prilej deosebit l-a reprezentat sărbătorirea hramului bisericii la Praznicul ,,Nașterii Maicii Domnului”. După otpustul Sfintei Liturghii a urmat slujba de binecuvântare a colacului Rugii, a parastasului pentru slujitorii din trecut ai bisericii.
În plan educativ s-a continuat Acordul de Parteneriat încheiat cu Școala din localitate care a vizat: prezența elevilor și împărtășirea acestora în timpul Posturilor bisericești, susținerea cahezelor în cadrul proiectului ,,Hristos împărtășit copiilor”, participarea la concursuri școlare inițiate de Mitropolia Banatului precum și alte activități derulate în școală și biserică.
Prima din șirul activităților l-a reprezentat organizarea Olimpiadei de Religie, faza locală (26 ianuarie).
În Parohie s-au organizat mai multe proiecte catehetice și concursuri religioase: ,,Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”, ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” și ,,Bucuria Nașterii Domnului în suflet de copil”. Copiii care au participat la faza locală s-au calificat la următoarea etapă, cea zonală și chiar la cea eparhială sau județeană în ceea ce privește Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”.
În cadrul ,,Săptămânii altfel” pe 8 aprilie, copiii de la Școala Primară din Sîngeorge au fost prezenți pentru câteva ore la Mănăstirea Partoș unde P. Cuv. Părinte Varlaam Almăjanu le-a vorbit copiilor despre: Viața și faptele Sfântului Iosif cel Nou, ocrotitorul Banatului.
O altă activitate catehetică a reprezentat-o marcarea Zilei Internaționale a Bibliei (13 noiembrie). În cadrul orei de cateheză s-a susținut o temă biblică, o evaluare, precum și vizionarea unor fragmente din filmul: ,,Cercul poeților dispăruți”
(1989). La final copiii prezenți au fost răsplătiți din partea Parohiei cu daruri.
Activitățile educativ – culturale au fost continuate și în biserică. Pe 7 mai a fost comemorat lingvistul și stilisticianul timișorean, G. I. Tohăneanu prin slujba parastasului, evocări ale elevilor și prietenilor, recitiri din opera Profesorului realizate de elevi, o expoziție de carte și vizionarea unui film documentar.
La 14 septembrie a fost oficiat slujba Te-Deumului la început de an școlar la Școlile din Birda și Sîngeorge.
Personalitatea Mitropolitului Nicolae a fost amintită credincioșilor în 1 octombrie la împlinirea unui an de la trecerea în veșnicie prin oficierea Sfintei Liturghii, a slujbei parastasului. Pentru cei prezenți a fost pregătit un cuvânt de învățătură cu tema: ,,Mitropolitul Nicolae – ziarist creștin”. Pentru cei prezenți a fost organizată o expoziție tematică din publicistica venerabilului ierarh precum și vizionarea filmului comemorativ realizat de Trinitas TV.
În cadrul activităților cu elevii se înscrie și parteneriatul educațional încheiat cu Școala Gimnazială și Parohia Mașloc care a presupus: oficierea Sfintei Liturghii la biserica din Mașloc, susținerea catehezei cu tema: ,,Taina Euharistie ca fundament al unității creștine”, difuzarea revistei ,,Arhanghelul” în Școala din Mașloc, a unor iconițe care îl înfățișează pe Sfântul Ioan Gură de Aur.
În parteneriat cu Primăria a fost cinstită Ziua Eroilor la Praznicul Înălțării Domnului (21 mai). La capela din filie a fost oficiată Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire a eroilor urmate de un program artistic adecvat momentului realizat de elevii din Sîngeorge. A fost oficiat și Te-Deumul la Ziua Națională a României.
Biblioteca Comunală a primit și anul acesta din partea Parohiei Birda o donație de carte însumând: 10 volume și 201 exemplare de reviste.
6
Semne: Din amintirile unui „colonist” din Gătaia
(VIII)
Trecutul este uşa viitorului” B. P. Haşdeu
Viaţa este un râu care trece prin faţa noastră. În albia lui şerpuită, tumultoasă sau potolită, te zăreşti ca-ntr-o oglindă retrovizoare. Pătrunzi cu privirea cristalinul apei şi descoperi cum se perindă filmul devenirii tale. Undele tremurânde îţi oferă, ca-ntr-un basm cu amintiri, derularea, într-o cadenţă cronologică, a episoadelor împlinirii. Şi este cu atât mai credibilă alegoria zămislită cu cât râul curge dintotdeauna. Curge aşa cum curge viaţa, căci apa este viaţă. În drumul lui bolovănos, aduce şi iarăşi aduce, din trecutul imemorial, poveşti de viaţă, icoane ale apuselor vremuri, ca dintr-un tunel al timpului. El cară în spatele învolburat: dureri, bucurii, trăiri şi stări umane din cele mai diverse. Le plimbă din trecut, le aduce în matca prezentului, deschizând ecluza viitorului. Şi, mergând cu imaginaţia mai departe, poate, marea cea mare, odată cu vărsarea acestuia, le va îmbrăţişa şi, astfel, alături de cugetările noastre, vor intra în imensitatea veşniciei. Întârzii deseori pe malul râului însufleţit şi gândul mă poartă la frumoşii ani ai copilăriei. Pelicula vieţii, reflectată de mărgăritarele acestuia, îmi oferă emoţionante trăiri încărcate de mireasma nostalgiei şi, parafrazându-l pe luceafărul poeziei româneşti, formulez retoric: „Unde eşti copilărie cu-amintirea ta cu tot ?” Câte episoade inedite mi se derulează pe ecranul memoriei, numai eu ştiu! Şi asta nu-i rău, fiindcă să-ţi aminteşti înseamnă să trăieşti, ştiind că viaţa este formată din amintiri. Momentele memorabile, cred eu, îţi hrănesc sufletul, îl activează, teleportându-te în spaţii care-ţi conturează destinul şi-ţi motivează împlinirea. Firul epic al „amintirilor”mele, găzduite de revista „Arhanghelul” izvodită exemplar de bunul şi Preacucernicul părinte, dr. Valentin Bugariu, de la Birda, a ajuns la cel de-al VIII-lea episod. L-am desprins din filmul vieţii şi l-am ocrotit, drămuit şi gătit pentru a-l scoate în lume. I-am dat suflare cu ajutorul cuvintelor ca să rămână ca ofrandă pentru contemporani şi viitorime. Cititorul, care a parcurs şi celelalte episoade anterioare, mi-a cunoscut secvenţe din perioada copilăriei, din anii de şcoală la Gătaia, mi-a întâlnit, printre rânduri, şi familia (fraţii, părinţii). De astă-dată,
ne aflăm cu povestirea în anul 1955. Soră-mea, Maria, învăţase croitoria, fratele Ionel terminase clasa a IV-a, mezinul Petrică nu cunoscuse încă nici buchile abecedarului, iar eu încheiasem cursul elementar de 7 clase, cum se făcea pe atunci. Tatăl nostru, un om cu o puternică educaţie ardelenească, urmaş de drept al întemeietorilor Coloniei din Gătaia, de aproape un an, lucra la C.F.R. ca acar, apoi ca revizor de ace. A slujit căile ferate în diferite staţii: la Reşiţa, la Bocşa Montană, la Câlnic şi la Vasiova de unde a ieşit la pensie. Făcea o navetă grea, cu trenul, prin frig, prin ploaie, prin zăpadă, ziua, noaptea, în ture care nu ţineau cont de duminici sau de sărbători. Însă îşi iubea profesia, îşi îndrăgea familia, căminul, gospodăria, animalele. Era modest, dar o sinceră mândrie pentru meseria sa se desprindea cu uşurinţă din comportament şi din conversaţii. Deseori, şefii dumnealui îl apreciau pentru ţinuta profesională, iar, la rându-i, îi respecta mult. Ne-a inoculat şi nouă acest simţ uman. Bunul nostru părinte era un om simplu, dar măreţ şi exemplar prin conduită, păcat că nu l-am înţeles deplin la vremea aceea. Nu avem dreptul la scuze. Dimpotrivă, mulţumim Tatălui Ceresc şi astăzi pentru virtuţile de părinte cu care a fost înzestrat şi pentru pilduitoarea
ţinută de familist. Împreună cu mama noastră dragă, o femeie profund credincioasă şi devotată căminului, D-zeu să-i odihnească pe amândoi, au crescut, în condiţii grele şi anevoioase, patru copii. De aceea, toate mustrările, asprimea unor momente şi chiar şi pedepsele primite au făcut parte din codul unei sănătoase educaţii. Aşa le-am considerat în anii când ne-am mai copt la minte şi
cu atât mai mult azi. Şi să nu ne minţim! Să recunoaştem adevărul transmis din strămoşescul nostru folclor „ Doamne, cât mi-a fi de greu/ Lângă mine-i tatăl meu,/ Pe toate le trec cu bine/ Când îi mama lângă mine./. Iată de ce cugetarea „Niciodată să nu te plângi pentru ce ţi-au oferit părinţii tăi. Poate asta era tot ce aveau atunci”, mi se pare un gest de înaltă recunoştinţă faţă de cei care au făcut posibil ca din ghinda semănată să se ridice un falnic stejar, cu ramuri viguroase, dar deschise spre pădurea care-l binecuvântează.
Ei, dar „ nimic nu trece mai repede decât anii!”1
Prof. Marius Iosif Circa
1 Ovidiu
8
Cronica parohială:
o Hramul Bisericii. De Praznicul Nașterii Maicii Domnului (8 sept.) a fost cinstit hramul bisericii parohiale. La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită slujba de sfințire a colacului Rugii și au fost pomeniți slujitorii Bisericii trecuți la Domnul
o Început de an școlar. La Praznicul Înălțării Sfintei Cruci a fost oficiată slujba de Te-Deum la început de an școlar la școlile din Birda și Sîngeorge.
o Pomenirea Mitropolitului Nicolae. La Praznicul Acoperământului Maicii Domnului (1 oct.) la otpustul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba parastasului urmat de cateheza cu tema: ,,Mitropolitul Nicolae – ziarist creștin”. La finalul pomenirii a fost vizionat un film documentar și a fost prezentată o expoziție de carte din opera celui comemorat cu acest prilej.
o Acord de parteneriat între Școală și Biserică. Pentru anul școlar 2015-2016 a fost încheiat un acord de parteneriat care prevede acțiuni educative, culturale și filantropice realizate în colaborare între cele două instituții locale.
o Donație de carte. În acest an s-a realizat o nouă donație de carte și reviste din Parohia Birda către Biblioteca Comunală. Cu acest prilej au fost dăruite 10 volume și 201 reviste.
o Examen pentru obținerea gradelor profesionale. În sala festivă a Centrului Eparhial din Timișoara a fost organizată o nouă sesiune pentru acordarea gradele didactice pentru clerici. La această sesiune din 5 noiembrie, preotul Valentin Bugariu a prezentat lucrarea cu tema: ,,Pastorația bănățeană reflectată în presa bisericească”. În urma aprecierii Comisiei de Examinare preotul din Birda a oblinut gradul didactic I.
o Simpozion la Giarmata Vii. Sâmbătă, 7 noiembrie în parohia Giarmata Vii a fost sărbătorită revista locală ,,Vatră nouă” care a aniversat 15 ani de apariție neîntreruptă. Momentul a fost marcat prin oficierea unui Te-Deum în biserica parohială urmat de lucrările Simpozionului ,,‹‹Vatră Nouă››. Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii”. Cu acest prilej, preotul Valentin Bugariu a pregătit comunicarea: ,,Convergențe aniversare – 15 ani de presă comunitară la Giarmata Vii”.
o Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza zonală. Vineri, 20 noiembrie la Liceul Teoretic Gătaia s-a desfășurat faza zonală a Concursului dedicat Sf. Iosif, ocrotitorul Banatului. La această întrecere au participat 4 elevii: Brulincu Rodica (secțiunea Priceasnă); Murgea Alexandra, Neamțu Alexandra (secțiunea Desen); Weisz Markus (secțiunea Eseu). La etapa eparhială s-a calificat eleva Brulincu Rodica.
o Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza județeană. Joi, 26 noiembrie a avut loc faza eparhială a Concursului Județean de Religie. Eleva Brulincu Rodica care a reprezentat Școala Parohia din Birda a obținut Mețiunea a II-a la secțiunea Priceasnă.
o Sesiunea Națională de Comunicări ,,Aradul – Centru politic al românilor transilvăneni”. Sâmbătă, 28 noiembrie s-a desfășurat în Sala Ferdinand a Primăriei din Arad sesiunea de comunicări la care au luat parte: istorici, profesori, muzeografi, preoți. Din partea Parohiei Birda,
preotul Valentin Bugariu a prezentat comunicarea cu tema: ,,Fenomenul presei rurale la Gătaia”.
o Ziua Națională a României. Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie a fost oficiat Te-Deumul de mulțumire la troița de la capela cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sângeorge.
o Ziua Internațională a Bibliei. Și în acest an s-a susținut o cateheză cu tema ,,Rugăciunea Scripturii”, urmată de o evaluare. S-au vizionat fragmente din filmul artistic: ,,Cercul Poeților Dispăruți” (1989). La finalul întâlnirii atât la școala din Birda, cât și la cea din Sîngeorge au fost dăruite participanților volume religioase editate de Tipografia Eparhială, precum și diplome.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof. univ. dr. Rodica Popescu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, Prof. Ioan Traia, Pr. dr. Iliia
Pavlovici-Pătruţ, Redactor-şef:
Pr. dr. Valentin Bugariu ISSN 2284 – 7731
Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel. 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-
mail: [email protected]
