Embed Size (px)
Citation preview
LUCRARI STAGIU AN III
EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III SEMESTRUL I
LECTOR : BODOC CRENGUTA
CATEGORIE : EXPERTI CONTABILI
STAGIAR : TUFANOIU ADRIANA CRISTINA
1
LECTOR: BODOC CRENGUTA
EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL I
I. Elaborarea situatiilor financiare (6 exercitii)
1. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; acţiuni proprii rãscumpãrate în vederea anulãrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deţinute în leasing financiar 175.000; obligaţiuni cumpãrate de la întreprinderea BETA 60.000 (din care obligaţiuni în valoare de 10.000 vor fi rãscumpãrate de întreprinderea emitentã în anul urmãtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de întreprindere); cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe deţinute în leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B existã certitudinea raţionalã cã întreprinderea va obţine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; acţiuni proprii rãscumpãrate în vederea garantãrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificaţi activele imobilizate şi precizaţi care este totalul acestora.
Rezolvare:Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie.Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii.Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă, pe o perioadă mai mare de un an, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii.
Sunt active imobilizate:- Cheltuieli de constituire 10.000 lei;- Cheltuieli de dezvoltare ocazionate de proiectul B 90.000 lei- Fond comercial achizitionat 300.000 lei- Mijloace fixe detinute in leasing financiar (la valoarea neta) 125.000 lei.- Actiuni rascumparate pentru garantarea creditului pe termen lung 200.000 lei - Obligatiuni ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta
50.000 leiTOTAL ACTIVE IMOBILIZATE = 775.000 LEI
2. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a activelor circulante şi a capitalurilor proprii:
– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
– construcţii 954.000 u.m.;
– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;
2
– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
– materiale consumabile 268.000 u.m.;
– furnizori-debitori 64.125 u.m.;
– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.;
– amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;
– rezerve 280.500 u.m.;
– subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.;
– capital social 800.000 u.m.;
– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.;
– mãrfuri 65.000 u.m.;
– terenuri 255.000 u.m.;
– rezultat reportat 56.000 u.m.
Rezolvare:
Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile cu o durata de utilizare mai mare de un an si care nu se consuma la prima utilizare, acestea fiind impartite in trei categorii: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
Imobilizarile necorporale (numite si active intangibile sau nemateriale) reprezinta active fara suport material (identificabile nemonetar) detinute cu scopul de a fi utilizate in procesul de productie sau pentru furnizarea de servicii (ex: brevete, licente, marci). Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, licente, brevete, marci comerciale, fondul comercial.
Imobilizarile corporale (numite si active tangibile sau fixe) sunt reprezentate de bunurile cu continut material utilizate de societate in procesul de productie de bunuri sau prestare de servicii (ex: terenuri si constructii, masini, utilaje, mijloace de transport etc).
Imobilizarile financiare reprezinta sumele financiare investite de societate pe termen lung sub forma de titluri si creante, cu scopul de a obtine venituri din dividende si dobanzi (ex: actiuni, imprumuturi acordate pe termen lung.
Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori care participa la un singur circuit economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre societate. Aceasta categorie de active este importanta pentru finantarea curenta a activitatii unei companii.
Din punct de vedere al structurii, activele circulante se impart in: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei
3
entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.
Sunt active imobilizate:– împrumuturi acordate pe termen lung (la valoarea neta) 637.250 u.m– construcţii (la valoarea neta) 600.000 u.m– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m–terenuri 255.000 u.m
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.582.250 u.m
Sunt active circulante:– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m– materiale consumabile 268.000 u.m
– furnizori-debitori 64.125 u.m
– mãrfuri 65.000 u.mTOTAL ACTIVE CIRCULANTE 465.475 u.m
Sunt capitaluri proprii:– rezerve 280.500 u.m
– capital social 800.000 u.m
–rezultat reportat 56.000 u.mTOTAL CAPITALURI PROPRII 1.136.500 u.m.
3. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)
Rezolvare:Active imobilizate- cheltuieli de constituire 200.000- mijloace fixe 10.000.000- amortizarea mijloacelor fixe - 2.000.000- titluri de participare 3.000.000
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL = 11.200.000 leiActive circulante
Stocuri- avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000- mãrfuri 1.700.000provizioane pentru deprecierea mãrfurilor - 200.000TOTAL STOCURI = 1.800.000 lei
4
Creante- clienţi 800.000Casa si conturi la banci- conturi la bãnci 7.000.000ACTIVE CIRCULANTE TOTAL = 9.600.000 lei
- cheltuieli in avans 6.000.000 lei
TOTAL ACTIV = 11.200.000 + 9.600.000 + 6.000.000= 26.800.000 leiDATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN ANSalarii datorate 6.000.000 Imprumuturi din emisiunea de obligaţiuni 1.000.000Datorii comerciale – furnizori 2.000.000Dividende de plata 2.000.000TOTAL = 11.000.000 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE = 26.800.000 – 11.000.000 = 15.800.000„Total stocuri“=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 „Total activ“ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.000-2.000.000-1.000.000=15.800.000
4. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. La cat este evaluat in bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie ?
Rezolvare:Stocurile sunt active circulante:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b) în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus; sau c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşuraţii normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării. Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/buc – 2.500.000 = 9.000 .000 – 2.500.000 = 6.500.000 leiCostul productiei
1) Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei2) 200 kg produs in curs de executie X 50% <=> 100 kg produs finit
Din 1) si 2) rezulta :
5
300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei400 kg produs finit = 20.000.000 lei100 kg produs finit = 20.000.000 lei /4100 kg produs finit = 5.000.000 lei200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 leiCostul productiei in curs de executie = 5.000.000 leiProductia in curs de executie se evalueaza la min [6.500.000,5.000.000] = 5.000.000 lei
5. La 10.09.N se încaseazã o subvenţie pentru investiţii în sumã de 1.000.000 u.m. pentru finanţarea achiziţiei unei instalaţii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârşitul exerciţiului N+4 instalaţia este vândutã la preţul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenţa asupra contului de profit şi pierdere şi înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei drept venit în avans.
Rezolvare:Primirea subventiei:4451= 4751 1.000.0005121=4451 1.000.000
Achizitionarea instalatiei: = 404 3.100.0002131 2.500.0004426 600.000
Plata instalatiei:404 = 5121 3.100.000
Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 3125006811=2813 312.500Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 1250004751 = 7584 125.000
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500
Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 1.000.0006811=2813 1.000.000Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1.000.000)/12*9 + ((500.000/5)/12)*3 = 375.000+2500 = 400.0004751=7584 400.000
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: - 600.000
Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 250.0006811=2813 250.000Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500.000/5 = 100.0004751=7584 100.000
6
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000
Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2.500.000-312500-1.000.000-250.000-250.000-250.000) = 437.500
Vanzarea instalatiei:461= 372.000 7583 300.000 4427 72.000
Incasarea facturii:5121 = 461 372.000
Scoaterea din evidenta a instalatiei:2813 2.062.5006583 437.500 = 2131 2.500.000
Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1.000.000 -(125000+400000+100000+100000+100000) = 175.0004751 = 7584 175000
6. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:
Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;
Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;
Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;
Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;
Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.
TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.
Rezolvare:În contextul întocmirii acestei situaţii:- fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar;- numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere;- echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar ale entităţii din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare.Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.Activitatile de investitii = constau in plati pentru achizitionarea si incasari din instrainarea activelor imobilizate. (clasa 2)
7
Activitatile de finantare = constau in schimbari ale dimensiunii si compozitiei capitalului permanent (clasa 1)
D 411 C S.I. 5.850 Incasare = 5.850 +
92.106 – 7.830 = 90.126S.F. 7.830
D 301 CS.I. 1.290Achizitii = 17.970 + 3.090 – 1.290 = 19.770
17.970
S.F. 3.090
D 401 C S.I. 1.500
Plati = 1.500 + 34.986 – 3.540
23.526.30+11459.70
32.946 34.986S.F. 3.540
D 404 C S.I. 780
Plati =180S.F. 600
D 4426 C 3.756, 30+1829.70
RD= 5586
D 4427 C 14.706
14.706 R.C. 14.706
8
D 4423 C 9120R.C. 9120
D 441 C S.I. 120
Plati = 120 +330 – 165 = 285 330S.F. 165
D 421 C S.I. 2.800
Plati = 2.800 +2.400 –5.200 S.F. 5.200
1) vânzare mărfuri 411 = % 92.106 707 77.400 4427 14.706
2) consum materii prime 601 = 301 17.9703) Achizitii materii prime % = 401 23.526 301 19.770 4426 3.7564) Cheltuieli cu energia si apa % = 401 11.460
605 9.630 4426 1.830
5) Inregistrare salarii 641 = 421 2.400 6) Inregistrare celtuieli cu impozitul 691 = 441 330pe profit7) Regularizare TVA 4427 = % 14.706
4426 5.5864423 9.120
Determinarea fluxului net din activitatea de exploatare: Incasari de la clienti 90.126 lei Plati catre furnizori - 32.946 lei Plati privind TVA - 9.120 lei Plati privind impozitul pe profit - 285 lei
Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare = 47.775 lei
VII. Analiza diagnostic (4 exercitii)
9
1. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații
Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 2000 Producția vândută 30000 Producția stocată 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000
Rezolvare:Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).
Marja comerciala = 2000 – 1200 = 800 lei
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumuri de la terti Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara, respectiv din conturile 601 la 628, exclusiv contul 607, care a fost luat în calcul la stabilirea marjei comerciale, si contul 621 „cheltuieli cu colaboratorii“, care se regasesc în cheltuielile cu personalul.
Consumuri de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii = 10000 + 1500 = 11500 lei
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei
Valoarea adaugata = 800 + 31000 -11500 =20300 lei VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau
aprovizionari mai putin importante.
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli
10
cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli materiale
2. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400
Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de rezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi.Soldurile intermediare de gestiune sunt:
- marja comerciala- productia exercitiului- valoarea adaugata- excedentul brut de exploatare - rezultatul explotarii- rezultatul current al exercitiului- rezultatul exceptional- rezultatul net al exercitiului
Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor – Costul marfurilor vandute =4.000-4.200 =-200 u.m.Productia exercitiului=Productia vanduta+Productia stocata =24.000+500 =24.500 u.m.
Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala – (Cheltuieli cu materii prime si materiale+Lucrari si servicii executate de terti)
Cheltuieli cu materii prime=10.000 u.m.Lucrari si servicii executate de tertii=200 u.m.
Valoarea adaugata=24.500-200-(10.000+200)
11
=14.100 u.m.
Rezultatul brut al exploatarii=Valoarea adaugata+Subventii de exploatare-Impozite si taxe-Cheltuieli salariale =14.100+2.300-300-5.000 =11.100 u.m.
Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea =11.100-1.000 =10.100 u.m.
Rezultatul current=Rezultatul exploatarii+Venituri financiare-Cheltuieli financiare =10.100+100-500 =9.700 u.m.
Rezultatul exceptional=0
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit =9.700-1.400 =8.300 u.m.
Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport.
Valoarea adaugata evidentiaza performanta comerciala a intreprinderii , respectiv capacitatea sa de vanzare si productie.
Excedentul brut din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentru finantarea activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati , acestea sunt folosite pentru remunerarea asociatilor si actionarilor.Excedentul brut de exploatare studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor si taxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune.
Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale unei intreprinderi , independent de politica financiara si fiscala.Spre deosebire de rezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si constituirea provizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si a riscurilor de exploatare.
Rezultatul current reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale , obisnuite ale intreprinderii.Acest indicator permite aprecierea impactului politicii financiare a intreprinderii asupra rentabilitatii.
Diferenta dintre rezultatul current si cel al exploatarii este expresia politicii financiare a intreprinderii , a deciziilor luate pe acest plan.
Rezultatul net contabil corespunde sintezei rezultatului current si exceptional,corectat cu urmatoarele elemente:
- participarea salariatilor la rezultate
12
- impozit pe profit
Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna ca interprinderea este rentabila.Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii , adica ceea ce ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respective.
3. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat în unități fizice şi valorice.
Q = 100.000 buc; Pvu = 5 lei;- cheltuieli cu mat prime si materiale 200.000 lei;- cheltuieli cu personal 100.000 lei; 85%-direct prod;- cheltuieli cu utilitati si chirii 20.000 lei;- cheltuieli cu amortizarea 50.000 lei;- Cheltuieli cu dobanzi 40.000 lei;
Pragul de rentabilitate este punctul in care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile , calculandu-se in unitati fizice sau unitati valorice pentru un produs sau pentru intreaga activitate.Pragul de rentabilitate se poate determina la nivelul activitatii de exploatare sau la nivelul rezultatului curent tinand cont si de activitatea financiara.
a) Pragul de rentabilitate in unitati fizice(la nivelul activitatii curente): Q* = CF / Pvu – Cvu;Q*- reprezinta cantitatea de produse exprimata in unitati fizice aferenta punctului critic;CF – cheltuielile fixe totale;Pvu – preturile de vanzare pe unitatea de produs;Cvu – cheltuielile variabile pe unitatea de produs;CF = 50.000 lei + 40.000 lei + 20.000+ 15.000 ;CF = 125.000 lei;Cheltuielile fixe sunt cele care sunt independente de volumul productiei ;acestea pot fi cheltuieli fixe(amortizarea) si cheltuieli relative fixe (cheltuieli generale de administratie , dobanzi)Cheltuieli varialbile sunt cele care depind direct de cresterea sau scaderea volumului productiei(ch. Cu mat prime , salariile personalului productiv);CV = 200.000 lei + 85.000 lei = 285.000 lei;Cvu = CV / Q = 285.000 / 100.000 = 2.85 lei / buc;Q* = 125.000 lei / 5 – 2.85 = 58.140 buc;La un volum al productiei de 58.140 buc profitul este nul la nivelul activitatii curente.b) a) Pragul de rentabilitate in unitati valorice (la nivelul activitatii curente):CAN* = CF / 1- Rv;CAN* - cifra de afaceri neta aferenta punctului critic;Rv mediu – rata medie a cheltuielilor variabile;
13
CAN* = 125.000 / 1 – (2.85/5) = 125.000 / 0.57 = 219.298 lei ;Prin urmare la un volum al vanzarilor de 275.000 lei profitul este nul la nivelul activitatii curente.
4. Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:
Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobânzi 100 Impozit pe profit 200
Rata de solvabilitate se calculeaza ca raport între capitalurile proprii şi activul total, şi exprimă în ce masură firma îşi finanţează activele prin fondurile proprii (capital social, rezerve, profituri acumulate). În acest caz, nu există o legatură direct proportională între valoarea indicatorului şi eficienţa firmei; de multe ori, o firmă se poate dezvolta mult mai bine utilizând (şi) fonduri împrumutate, nu numai capitalurile proprii. Totusi, o valoare extrem de redusă a acestui indicator poate ridica semne de întrebare. Aceasta înseamnă faptul că firma se bazează într-o măsură foarte mare pe fonduri împrumutate, deci cheltuielile sale cu dobânzile pot pune probleme în condiţii de profitabilitate redusă.
Gradul de indatorare (datorii totale/total active) exprimă în ce masură firma îşi finanţează activele prin fonduri împrumutate (credite, obligaţiuni).
Nota: Gradul de îndatorare + Rata de solvabilitate = 100%.
Rata rentabilităţii veniturilor
Rata rentabilităţii veniturilor (Rv), exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri. Nivelul sau se determina cu relaţia:
Profitul total X 16% = Impozitul profit
Deci profitul total= 200 : 16% = 1250
Profitul total = Vt – Ct ;
Ct = 2.800+ 300 +100 =3.200
14
Vt = Pt + Ct =1.250 + 3.200 = 4.450
=200/ 4.450 x100 = 4,49 lei. Deci la 100 de lei venituri revin 4,49 lei profit.
VIII. Studii de fezabilitate (4 exercitii)
1. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investitie de modernizare?Din punct de vedere strategic o investitie de modernizare are în vedere doar ameliorarea conditiilor de productie cu sau fara modificarea volumului produs. De aici, rezultatul este de a obtine o economie la costurile de productie si îmbunatatirea rentabilitatii activelor întreprinderii.Inventiile de modernizare prezinta o serie de avantaje, cum ar fi:
pornesc de la o baza tehnica-materiala existenta; durata realizarii investitiei este mica; creste gradul de fiabilitate si rentabilitate, concomitent cu prelungirea duratei de viata
a utilajului;
efortul investitional este orientat spre echipamentul de productie si mai putin spre alte investitii conexe si laterale.
2. Rata de actualizare este un element esential in metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este continutul acestei rate?
Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus în calculul parametrilor economici şi indicatorilor financiari de către operatorii din piaţa de bunuri şi servicii.
Actualizarea este un instrument prin care se asigură comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizează în perioade diferite de timp.Actualizarea sumelor reprezintă un ansamblu de calcule menite să măsoare valoarea actuală a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametri esenţiali: durata temporală reţinută si rata dobânzii luată în calcul pentru a măsura indisponibilitatea sumei în prezent.
Actualizarea se realizează şi se exprimă prin două tehnici speciale după cum este luat în calcul factorul timp, şi anume:
- dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia trecut-prezent-viitor, tehnica se numeşte de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizării sau fructificării este următoarea: o sumă X cheltuită în trecut (sau în prezent) are ca echivalent în prezent (sau în viitor) suma Y, numai dacă pe X o amplificăm cu (l + i)n:
în care n = numărul de ani şi i = rata de capitalizare sau de fructificare.
După cum un obiect cu cât se apropie mai mult cu atât pare mai mare, tot aşa o sumă care valora acum un an l .000 lei, astăzi valorează l .050 lei, dacă avem în vedere costul (dobânda) de 5% pe an;
dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia viitor-prezent-trecut, tehnica se numeşte de actualizare pro-priu-zisă. Regula actualizării propriu-zise este urmă-toarea: o sumă prevăzută a fi cheltuită în viitor peste n ani, Y are ca echivalent în prezent (sau în trecut) suma X numai dacă pe Y o amplificăm cu l
15
în care n = numărul de ani şi i = rata de actualizare.
După cum un obiect cu cât este mai îndepărtat cu atât pare mai mic, tot aşa o sumă de
l .000 lei pe care îi vom pune peste l an la un cost al absenţei acestei sume de 5%/an (dobândă) valorează astăzi 952,40 lei.
Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaţia; pur si simplu are în vedere faptul că leul de azi nu este egal cu leul de ieri şi nici cu leul de mâine, deoarece această sumă, investită, îmi aduce ceva în plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic decât dobânda pieţii.
3. Prin prismă strategică, ce presupune o investiţie de înlocuire?Într-o alta acceptiune, investitiilor de modernizare le sunt asemanate si cele de înlocuire: acestea vizând înlocuirea si revizuirea echipamentelor tehnice, uzate din punct de vedere fizic si moral.
4. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:
An Cost investiție Costuri de exploatare
Total cost Total încasări Cash-flow anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei ‐9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 i
Calculați termenul de recuperare a investiției neactualizate.
Raspuns:Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash –flow-ul mediu anual.Tr = It / CF mediu anualIt = 11.455 leiCF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020 + 3020 + 3200 + 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957Tr = 11445 / 2957 = 3,87Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8.
XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii)1. Întreprinderea BETA achiziţioneazã o clãdire. Existã posibilitatea ca aceasta sã fie
încadratã în categoria stocurilor?
Urmând definitia prezentata de IAS 2, acesta cladire achizitionata poate fi considerata stoc în
16
cazul în care este “detinuta pentru a fi vândut în cursul normal al activitatii”. Daca ALFA este o firma specializata in comercializarea de cladiri sau a achizitionat cladirea pentru a o revinde ulterior o poate incadra in categoria stocuri. Insa, daca ALFA intentioneaza sa utilizeze cladirea in activitatea sa atunci aceasta reprezinta o imobilizare corporala, al care tratament contabil este detaliat de norma internationala IAS 16 “Imobilizari corporale”.
Un activ imobilizat detinut in vederea vanzarii este acel activ a carui valoare contabila va fi recuperata in principal printr-o operatiune de vanzare , si nu prin utilizarea sa continua .
2. La începutul exerciţiului N, întreprinderea a achiziţionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani iar amortizarea se calculeazã prin metoda liniarã. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmãtoarele reevaluãri:
– la sfârşitul exerciţiului N+2, când valoarea justã a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani) în exerciţiul N-3.
– la sfârşitul exerciţiului N+4, când valoarea justã a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfârşitul exerciţiului N+5, durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas 10 ani).
– la sfârşitul exerciţiului N+6, când valoarea justã a fost de 90.000.000 lei; la sfârşitul exerciţiului N+7, durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani).
– la sfârşitul exerciţiului N+10, când valoarea justã a fost de 70.000.000 lei.
Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice?
Rezolvare:Imobilizarile corporale reprezinta active care :
a) Sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii , pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative , si
b) Sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an .
Imobilizarile corporale cuprind : terenuri si constructii ; instalatii tehnice si masini; alte instalatii , utilaje si mobilier ; avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale si imobilizari corporale in curs de executie.
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar , astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa , cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile finaciare intocmite pentru acel exercitiu .
Diferenta favorabila intre valoarea justa si valoarea contabila , aparuta la prima reevaluare a unei imobilizari corporale va fi inregistrata direct in capitalurile proprii , in creditul contului 105 “rezerve din reevaluare “ . Atunci cand majorarea constatata din reevaluare compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior ca o cheltuiala , ea va fi recunoscuta ca un venit in contul de profit si peirdere
17
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta , atunci aceasta de trateaza astfel :- Ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului “ capital
si reserve “ , daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ ; sau
- Ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ .
Diferenta nefavorabila intre valoarea justa si valoarea contabila , aparuta la prima reevaluare a unei imobilizari corporale va fi recunoscuta in profit sau pierdere . Daca la reevaluare insa exista sold creditor in surplusul din reevaluare pentru acel activ , diminuarea rezultata din reevaluare va fi scazuta direct din rezervele din reevaluare
(Obs- am impartit toate sumele la 10000)Inregistrarile exercitiului N :
1)achizitia echipamentului :%21314426
= 404 23.80020.0003.800
2)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 20.000 leiDurata de amortizare = 20 aniAmortisment N = 20.000/20 = 1.000 lei
6811 = 2813 1.000
Inregistrarile aferente exercitiului N+1:1)amortizarea echipamentului:
6811 = 2813 1.000
Inregistrarile aferente exercitiului N+2:1)amortizarea echipamentului:
6811 = 2813 1.0002)reevaluarea echipamentului:
Valoarea neta contabila = 20.000 – 3x1.000 = 17.000 leiValoarea justa = 25.000 leiPlus de valoare = 8.000 leia)anularea amortizarii cumulate:
2813 = 2131 3.000
b)reevaluarea valorii ramase:2131 = 105 8.000
18
Inregistrarile aferente exercitiului N+3:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 25.000 leiDurata de amortizare = 16 aniAmortisment N+3 = 25.000/16 = 1.563 lei
6811 = 2813 1.563
Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500
Inregistrarile aferente exercitiului N+4:1)amortizarea echipamentului:
6811 = 2813 1.563
Si, realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500
2)reevaluarea echipamentului:Valoarea neta contabila = 25.000 – 2x1.563 = 21.874 leiValoarea justa = 20.000Minus de valoare = 1.874
a)anularea amortizarii cumulate:2813 = 2131 3.126
b)reevaluarea echipamentului:105 = 2131 1.874
Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 – 1.874 = 5.126 lei
Inregistrarile aferente exercitiului N+5:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 20.000 leiDurata de amortizare = 10 aniAmortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 lei
6811 = 2813 2.000
Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei
Inregistrarile aferente exercitiului N+6:1)amortizarea echipamentului:
6811 = 2813 2.000
Si realizarea rezervei din reevaluare:
19
105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei
2)reevaluarea echipamentului:Valoarea neta contabila = 20.000 – 2x2.000 = 16.000 leiValoarea justa = 9.000 leiMinus de valoare = 7.000 leiRezerva disponibila = 4.100 lei
a)anularea amortizarii cumulate:2813 = 2131 4.000
b)reevaluarea echipamentului:%1056588
= 2131 7.0004.1002.900
Inregistrarile aferente exercitiilor N+7, N+8 si N+9:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 9.000 leiDurata de amortizare = 9 aniAmortismentul = 9.000/9 = 1.000 lei
6811 = 2813 1.000
Inregistrarile aferente exercitiului N+10:1)amortizarea echipamentului:
6811 = 2813 1.000
2)reevaluarea echipamentului:Valoarea neta contabila = 9.000 – 4x1.000 = 5.000 leiValoarea justa = 7.000 leiPlus de valoare = 2.000 lei
a)anularea amortizarii cumulate:
2813 = 2131 4.000b)reevaluarea valorii ramase:
2131 = %7588105
2.0008741.126
3. Societatea Beta construieşte o clãdire, finanţatã printr-un credit bancar pe termen lung care genereazã un cost de 2.000.000 lei. Construcţia este întreruptã
20
pe timpul iernii (3 luni) ca urmare a inundaţiilor (obişnuite în zonã). Mai include Beta costul împrumutului special în costul clãdirii pentru lunile de iarnã?
Ordinul 3055 / 2009 arata ca : Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei constructiei sau productiei unui
activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ . De ex. , in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru
finantarea achizitiei , constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie , precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate.
Costurile indatorarii pot fi incluse in costurile de productie ale unui ciclu lung de fabricatie , in masura in care sunt legate de perioada de productie .
IAS 23 prevede : costurile indatorarii sunt capitalizate ca parte a costului activului , atunci cand este probabil ca ele sa aiba drept rezultat beneficii economice viitoare pentru entitate, iar costurile sa poata fi evaluate in mod credibil .
Ordinul 3055 / 2009 arata ca pot fi capitalizate doar costurile legate de perioada de productie (pct53(2)) si ca se inceteaza capitalizarea atunci cand se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie , in vederea utilizarii prestabilite sau a vanzarii acestuia (pct53(5)).
Capitalizarea costurilor indatorarii in costul unui activ trebuie intrerupta in timpul perioadelor prelungite in care nu se lucreaza efectiv la realizarea activului respectiv. (IAS 23 pct. 20)
Totusi incorporarea costurilor imprumuturilor in costul unui activ nu este suspendata , in mod normal, pentru o durata in cursul careia se deruleaza lucrari tehnice si administrative.
De asemenea , incorporarea nu este suspendata atunci cand este necesara o amanare temporara in cadrul unei etape de pregatire a activului in vederea utilizarii sau vanzarii sale . ( IAS 23, pct.21)
Prin urmare, costurile legate finanţarea investiţiei se capitalizează şi pe timpul iernii, nefiind condiţionată de întreruperile în construcţii.
DECI : nu se inceteaza capitalizarea in perioada de inundatii .
4. În care din urmãtoarele situaţii se justificã constituirea unui provision pentru riscuri şi cheltuieli şi de ce?
a) un furnal are o instalaţie care trebuie înlocuitã la fiecare 5 ani, din motive tehnice;
b) modificãri în sistemul de impozitare a veniturilor reclamã instruirea unei pãrţi a personalului unui cabinet de consultanţã financiar-contabilã (pânã la închiderea exerciţiului nu a avut loc nici o instruire);
c) valoarea estimatã a garanţiilor ce vor fi acordate unor viitori clienţi;
d) valoarea garanţiilor acordate actualilor clienţi;
e) o companie aerianã este obligatã prin lege sã facã revizia completã a aeronavelor sale la fiecare 3 ani.
Rezolvare:IAS 37 “ Provizioane , active si datorii contingente “ prevede ca un provizion este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care :
21
a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior
a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in cazul in
care : -din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient
de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si
-ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati.b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva .c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei .
PROVIZIONUL – este o datorie carei marime sau scadenta este incerta .
Raspuns : punctul d ) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti
Un eveniment care nu determina imediat o obligatie poate determina ulterior o astfel de obligatie, datorita modificarilor legislative sau datorita unei actiuni intreprinse de intreprindere care genereaza o obligatie implicita.
5. Societatea A deţine 60% din capitalul societãţii B pe care o controleazã exclusiv. La rândul sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii:
– 70% din capitalul social al filialei C, 50% din acţiunile societãţii D pe care o controleazã în comun cu un alt acţionar,
– 30% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã.
Identificaţi pãrţile legate ale societãţii A.
Sunt părţi legate ale societăţii A: societatea B - filiala sa; societatea C - pe care o controlează indirect; societatea D - pe care, indirect, o controlează în comun; societatea E - asupra căreia exercită indirect o influenţă semnificativă
60%
70% 50% 30%
22
A
B
EDC
Părţile legate lui A sunt doar B, C şi D, pentru că doar pe acestea le controlează. În E a pierdut controlul, pentru că deşi o controlează pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra lui E.
O entitate este legată unei entităţi raportoare dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: a) entitatea şi entitatea raportoare fac parte din acelaşi grup (ceea ce înseamnă că fiecare societate-mamă, filială sau filială membră este legată celorlalte entităţi); b) o entitate este o întreprindere asociată sau o asociere în participaţie a unei entităţi membre a unui grup din care face parte şi cealaltă entitate; c) ambele entităţi sunt asocieri în participaţie ale aceleiaşi părţi terţe; d) o entitate este o asociere în participaţie a unei terţe părţi, iar cealaltă entitate este o întreprindere asociată a părţii terţe; e) entitatea este un plan de beneficii postangajare în beneficiul angajaţilor entităţii raportoare sau ai unei entităţi legate entităţii raportoare. Dacă entitatea raportoare în sine este un asemenea plan, angajatorii care finanţează planul sunt, de asemenea, legaţi entităţii raportoare; f) entitatea este controlată sau controlată în comun de către o persoană sau un membru apropiat al familiei persoanei care 1) deţine controlul sau controlul comun asupra entităţii raportoare;2) are o influenţă semnificativă asupra entităţii raportoare; sau 3) face parte din personalul-cheie din conducerea entităţii raportoare sau din conducerea unei societăţi-mamă a entităţii raportoare. g) o persoană are o influenţă semnificativă asupra entităţii sau face parte din personalul-cheie din conducerea entităţii (sau din conducerea unei societăţi-mamă a entităţii).
6. Domnul Radu Ion este managerul societãţii X. În cursul exerciţiului N, societatea X a importat materiale de construcţii de la societatea T&T cu sediul în Franţa al cãrei patron este fiul domnului Radu Ion. Care din urmãtoarele din afirmaţiile de mai jos este adevãratã:
(a) deoarece sediul societãţii T&T nu se aflã în România tranzacţia nu trebuie publicatã;
(b) tranzacţia ar fi divulgatã dacã fiul domnului Radu ar locui în România;
(c) fiul domnului Radu este o parte legatã, iar tranzacţia cu societatea deţinutã de el trebuie publicatã;
(d) fiul domnului Radu nu este acţionar al societãţii X, deci tranzacţia nu trebuie publicatã;
(e) societatea T&T este furnizorul principal al societãţii X, iar tranzacţiile cu aceasta trebuie publicate.
7. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã si argumentati raspunsul?
Sunt pãrţi legate ale unei entitãţi:
(1) o societate asociatã a acesteia;
(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãţii;
(3) membrii apropiaţi ai familiei oricãrei pãrţi legate;
23
(4) un creditor comercial al entitãţii;
(5) salariaţii entitãţii;
(6) clienţii entitãţii.
Sunt pãrţi legate ale unei entitãţi: (1) o societate asociatã a acesteia; a) entitatea şi entitatea raportoare fac parte din acelaşi grup (ceea ce înseamnă că fiecare societate-mamă, filială sau filială membră este legată celorlalte entităţi); b) o entitate este o întreprindere asociată sau o asociere în participaţie a unei entităţi membre a unui grup din care face parte şi cealaltă entitate; c) ambele entităţi sunt asocieri în participaţie ale aceleiaşi părţi terţe; d) o entitate este o asociere în participaţie a unei terţe părţi, iar cealaltă entitate este o întreprindere asociată a părţii terţe; e) entitatea este un plan de beneficii postangajare în beneficiul angajaţilor entităţii raportoare sau ai unei entităţi legate entităţii raportoare. Dacă entitatea raportoare în sine este un asemenea plan, angajatorii care finanţează planul sunt, de asemenea, legaţi entităţii raportoare; f) entitatea este controlată sau controlată în comun de către o persoană sau un membru apropiat al familiei persoanei; g) o persoană care are o influenţă semnificativă asupra entităţii sau face parte din personalul-cheie din conducerea entităţii (sau din conducerea unei societăţi-mamă a entităţii).
(3) membrii apropiaţi ai familiei oricãrei pãrţi legate; O persoană sau un membru apropiat al familiei persoanei este legat(ă) unei entităţi raportoare dacă persoana respectivă: a) deţine controlul sau controlul comun asupra entităţii raportoare; b) are o influenţă semnificativă asupra entităţii raportoare; sau c) face parte din personalul-cheie din conducerea entităţii raportoare sau din conducerea unei societăţi-mamă a entităţii raportoare.
(6) clienţii entitãţii.Pot fi pãrţi legate ale unei entitãţi
Standardul 24 trebuie să fie aplicat atunci când se identifică relaţii cu părţile afiliate (legate) şi tranzacţii cu părţile afiliate (legate), cum ar fi sume nedecontate sau situaţii în care aceste aspecte trebuie raportate.
8. Societatea Alfa plãteşte unei societãţi deţinute de unul din directori un comision pentru servicii de consultanţã.
Care este varianta corectã conform IAS 24?
(a) aceastã informaţie poate fi ignoratã;
(b) informaţia ar trebui publicatã în note doar dacã nu s-a realizat în condiţii de piaţã normale;
24
(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi la tranzacţie;
(d) societatea directorului nu este parte legatã;
(e) chiar dacã firma directorului este parte legatã prestarea de servicii nu face obiectul publicãrii.
Raspuns :
(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi la
tranzacţie;
9. Societatea A deţine 100% acţiunile societãţii B, 40% din acţiunile societãţii C, 7% din acţiunile societãţii D şi 50% din acţiunile societãţii E (care este controlatã în comun cu statul român). (soţia managerului societãţii A) deţine 60% din acţiunile societãţii C. Identificaţi pãrţile legate pentru societatea X.
O parte este considerata legata unei entitati daca :
- Direct sau indirect , prin unul sau mai multi intermediari , partea : -controleaza , este controlata de sau se afla sub controlul comun al entitatii (cazul soc. B = 100 % )
-are un interes intr-o entitate care ii ofera influenta semnificativa asupra entitatii respective (50 % din soc E ) sau
-detine controlul asupra entitatii - Partea reprezinta o entitate asociata entitatii- Partea reprezinta o asociere in participatie in care entitatea reprezinta un asociat- Partea reprezinta un membru al personalului cheie din conducere al entitatii sau al
societatii mama ( cazul managerului soc. A)- Partea reprezinta un membru apropiat al familiei persoanei mentionate mai sus ( cazul
soc. C – unde sotia managerului soc. A detine 60 % din actiunile soc. C + 40 % detinute de soc A in soc C )
Astfel :
- Parti legate prin existenta controlului : A- detine 100 % actiunile soc B A detine 50 % din actiunile soc. E
- Managerul soc. A – este un membru al personalului cheie din conducerea entitatii - Membrii apropiati ai familiei persoanelor considerate ca fiind parti legate sunt
identificati , de asemenea ca parti legate d-na Z – este parte legata.- Soc. C – sotia managerului soc A detine 60 % din actiunile soc C + 40 % detinute de
soc A in C c – parte legata .
Se aplica metoda consolidarii .
Detinerea actiunilor d-nei Z si ale managerului tr sa fie peste 20 % .
25
Categoria II : Auditul statutar s i alte misiuni de audit si certificare (10 lucrări)
1. Ce presupune abordarea pe faze si etape a unei misiuni de audit statutar?
Practica internationala de audit cunoaste 2 moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar:
-abordarea pe faze si etape -abordarea pe cicluri de control
ABORDAREA PE FAZE SI ETAPE Misiunea de audit statutar poate fi decupata in trei faze si 10 etape (grupe de lucrari ):
FAZA INITIALA - Este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit - Se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul
auditorului
Cuprinde doua ETAPE:-acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit ;-orientarea si planificarea auditului .
FAZA CONTROLULUI PROPRIU-ZIS Este faza evaluarii controlului intern si a verificarii conturilor
- Se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren
Cuprinde trei ETAPE:-evaluarea controlului intern -controlul conturilor
-examenul situatiilor financiare .
FAZA FINALIZARII LUCRARILOR SI ELABORARII RAPORTULUI :- Este faza lucrarilor de inchidere si a elaboararii raportului de audit - Se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului
Cuprinde cinci ETAPE:-evenimente posterioare inchiderii exercitiului -utilizarea lucrarilor altor specialisti -alte lucrari necesare inchiderii misiunii de audit -raportul de audit
-documentarea lucrarilor de audit2. Ce presupune abordarea pe cicluri de control a unei misiuni de audit statutar?
ABORDAREA PE CICLURI DE CONTROL presupune succesiunea principalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu .
26
Misiunea de audit se decupeaza pe 14 cicluri , in cadrul fiecarui ciclu urmarind trei faze succesive :
- Cunoasterea operatiilor - Evaluarea controlului intern si - Controlul conturilor .
Cele 14 cicluri sunt :1. Cumparari- furnizori 2. Imobilizari corporale si necorporale 3. Vanzari-clienti4. Stocuri si productie in curs 5. Trezorerie 6. Imobilizari financiare 7. Imprumuturi si obligatii financiare 8. Fonduri improprii 9. Personal si sociale 10. Impozite si taxe 11. Alte pasive12. Alte active13. Alte venituri si cheltuieli14. Estimari contabile .
3. Care sunt cele zece domenii de control pe care auditorul le are în vedere în auditarea conturilor de imobilizări corporale și necorporale?
1. Tabloul variatiilor anuale ale imobilizarilor corporale si necorporale 2. Inventarul fizic al imobilizarilor corporale si necorporale 3. Verificarea achizitiilor de imobilizari corporale 4. Verificarea imobilizarilor corporale produse de intreprindere 5. Verificarea cheltuielilor ulterioare 6. Verificarile specifice imobilizarilor corporale –altele decat fondul comercial si
cheltuielile de cercetare dezvoltare 7. Cheltuielile de cercetare dezvoltare 8. Fondul comercial 9. Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale 10. Iesirile de imobilizari .
4. Care sunt procedurile aplicate de auditor in misiunea sa de audit statutar al imobilizarilor corporale si necorporale?
Enumeram mai jos cele 10 domenii de control :1. Tabloul variatiilor anuale ale imobilizarilor corporale si necorporale2. Inventarul fizic al imobilizarilor corporale si necorporale 3. Verificarea achizitiilor de imobilizari corporale 4. Verificarea imobilizarilor corporale produse de intreprindere 5. Verificarea cheltuielilor ulterioare 6. Verificarile specifice imobilizarilor corporale – altele decat fondul commercial si
cheltuielile de cercetare dezvoltare
27
7. Chetuielile de cercetare dezvoltare8. Fondul comercial 9. Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale10. Iesirile de imobilizari
5. Care sunt procedurile aplicate de auditor în misiunea sa de audit statutar pentru verificarea imobilizărilor corporale produse de întreprindere?
Verificarea imobiizarilor corporale produse de intreprindere :
-Identificati imobilizarile produse de intreprindere (de ea insasi)
-Verificati ca valoarea bruta a acestora corespunde efectiv costului de productie ; atentie la cheltuielile de cercetare si dezvoltare, cheltuielile financiare si cheltuielile generale de administratie , cheltuielile financiare incluse se pot referi numai la costurile indatorarii aferente exclusiv perioadei de constructie .
-Identificati lucrarile imobilizate aferente perioadei in curs la sfarsitul exercitiului
-Controlati soldul contului “productie imobilizata”
6. Care sunt procedurile aplicate de auditor în misiunea sa de audit statutar pentru verificarea inventarului fizic al imobilizărilor corporale si necorporale si al iesirilor de imobilizări?
Verificarea inventarului fizic al imobilizarilor corporale si necorporale
-Cel putin o data pe an , intreprinderea trebuie sa procedeze la inventarierea generala si totala a imobilizarilor (existenta activelor); cu aceasta ocazie se identifica provizioanele pentru deprecieri .
-Analizati documentele de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidenta contabila
Verificarea iesirilor de imobilizari
-Identificati iesirile de imobilizari corporale si necorporale ale exercitiului :prin vanzare sau prin casare .
-Validati schema contabila utilizata pentru aceste iesiri ; pentru aceasta se studiaza si soldurile de inchidere ale conturilor cheltuielilor exceptionale si veniturilor exceptionale ; asigurati-va ca amortizarea cumulata si provizioanele pentru deprecieri aferente au fost eliminate din bilant .
-Asigurati-va ca iesirile de imobilizari s-au facut in interesul intreprinderii ;pentru aceasta se cerceteaza acele vanzari care s-au facut la scurt timp de la achizitie ; identificati vanzarile la preturi inferioare valorii de piata
28
-Analizati iesirile care au condus la diferente negative fata de valoarea ramasa ; aceste diferente pot insemna fie un prêt de vanzare mic , fie o politica de amortizare contabila neadecvata ; trebuie revizuit planul de amortizare ? prezentati impacturile contabile .
-Asigurati-va ca procedurile de inventariere permit identificarea imobilizarilor neutilizate si ca in conturile de imobilizari corporale si necorporale sunt cuprinse numai active utile intreprinderii .
7. Care sunt procedurile aplicate de auditor in misiunea sa de audit statutar pentru verificarea cheltuielilor ulterioare, a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare și a fondului comercial?
Verificarea cheltuielilor ulterioare
-Asigurati-va ca cheltuielile care conduc la cresterea valorii sau a duratei de viata a activului imobilizat au fost inregistrate in active
-Verificati si asigurati-va ca cheltuielile de intretinere a caror finalitate este sa conserve bunul in starea in care se afla , sunt contabilizate in cheltuielile perioadei
-Verificati si asigurati-va ca cheltuielile de reparatii , avand ca scop mentinerea bunului in stare de utilizare , sunt contabilizate in cheltuielile exercitiului .
Verificarea cheltuielilor de cercetare dezvoltare
-Identificati aceste cheltuieli si asigurati-va ca ele nu au fost facute in cadrul unui contract al unui client si ca ele se refera la un proiect anume , individualizat , care are sanse de reusita ,deci de a genera venituri viitoare
-Verificati modul de amortizare
Verificarea fondului comercial
-Identificati existenta unui fond comercial in bilant
-Examinati originea fondului comercial (cumparare sau creare ) si elementele sale componente (activitati, clientele , etc. ) , precum si modul de stabilire a valorii inscrise in bilant
-Verificati daca intreprinderea amortizeaza fondul comercial ;amortizarea este permisa pe maxim cinci ani numai daca fondul comercial beneficiaza de o protectie juridica ; el poate face obiectul unui provizion pentru depreciere .
29
-Analizati modul de evaluare a fondului comercial , stiind ca aceasta se face prin tehnici de evaluare bazate pe fluxurile de trezorerie viitoare , pe baza unei metodologii de evaluare ; auditorul va aprecia pertinenta acestei metodologii
-Asigurati-va de justificarea valorii nete contabile a fiecarei componete a fondului comercial inscris in bilant .
8. Care sunt procedurile aplicate de auditor in misiunea sa de audit statutar pentru verificarea amortizării imobilizărilor corporale si necorporale?
Verificarea amortizarii imobilizarilor corporale si necorporale
-Separati imobilizarile corporale si necorporale care nu fac obiectul unei amortizari ; acestea pot face obiectul unui provizion pentru depreciere
-Verificati modul de calcul si de contabilizare al amortizarii
-Pentru noile intrari de imobilizari , apreciati temeinicia duratelor de viata si a metodelor de amortizare retinute
-Asigurati-va ca planul de amortizare al exercitiului este acelasi cu cel al exercitiului precedent; verificati daca planul de amortizare contabila corespunde sau nu cu planul de amortizare fiscala
-Identificati imobilizarile construite pe un teren care apartine altcuiva si asigurati-va ca durata de amortizare a acestora nu depaseste durata de folosinta a terenului
-Identificati imobilizarile a caror valoare neta este evident inferioara valorii de realizare (cazul cladirilor) , ceea ce se poate traduce prin profituri latente.
9. Care sunt cele trei domenii de control pe care auditorul le are in vedere in auditarea conturilor de datorii si a cheltuielilor de exploatare?
Auditul presupune analiza soldurilor de furnizori in bilant si studiul costurilor referitoare la cumparari si alte cheltuieli de exploatare .
Domenii de control pe care auditorul le are in vedere in auditarea conturilor de datorii si a cheltuielilor de exploatare sunt :
-Analiza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de furnizori
-Analiza modului de inchidere a conturilor de furnizori
-Analiza cheltuielilor aferente cumpararilor si prestatiilor externe
Obiectivul major al acestei sectiuni este de a se asigura de respectarea principiilor contabile fundamentale privind separarea exercitiilor contabile si legarea cheltuielilor de veniturile corespunzatoare .
30
10. Care sunt obiectivele auditorului atunci cand analizează soldurile debitoare si creditoare . precum și modul de inchidere a conturilor de furnizori?
Diligentele auditorului trebuie sa ii permita sa se asigure de exhaustivitatea si de caracterul justificat al cheltuielilor retinute in rezultatul exercitiului.
Analiza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de furnizori
Obiectivele sunt verificarea corectei inregistrari in bilant a datoriilor si creantelor vizavi de furnizori si asigurarea ca societatea a respectat principiul separarii exercitiilor contabile , si se realizeaza astfel :
-Identificati ansamblul creantelor si datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaza in activul si pasivul bilantului ; faceti un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exercitiu la altul ; verificati concordanta soldurilor cu cele din balanta generala
-Asigurati-va ca prezentarea in bilant a soldurilor de furnizori nu se face compensand soldurile debitoare si creditoare
-Verificati daca sunt inregistrate in conturi distincte operatiile care se refera la furnizorii din exploatare , furnizorii de imobilizari si la eventuale retineri in contul garantiilor
-Apreciati daca contabilizarea soldurilor conturilor de furnizori se face reflectand regimul de fiscalitate indirect aplicabil;contabilizarea distincta a fluxurilor cu furnizorii trebuie sa faciliteze controlul TVA
-Confruntati soldurile conturilor de furnizori din balanta generala cu balanta analitica a conturilor de furnizori ;pot sa apara diferente datorate faptului ca anumite operatii referitoare la furnizori au fost inregistrate in jurnalul de operatiuni diverse si trebuie vazute motivele existentei acestei situatii
-Pornind de la balanta analitica a furnizorilor , identificati soldurile debitoare ale unor furnizori , acestea pot aparea , de regula , ca urmare a incasarii unor avansuri sau a platii unor sume mai mari decat cele datorate ;selectionati principalele solduri debitoare si analizati originea acestora ; asigurati-va ca acestea nu se datoreaza unei erori de contabilizare sau platii unor tranzactii neefectuate. -Precizati daca intreprinderea dispune de programe informatice pentru cumparari si plata furnizorilor .
Analiza modului de inchidere a conturilor de furnizori
-Pornind de la balanta analitica , identificati conturile de furnizori fara miscare in timpul exercitiului (nici o cheltuiala , nici o plata) ;acestea se realizeaza prin analiza rulajelor sau prin compararea cu balanta analitica anterioara ; se pot depista astfel profiturile latente existente in bilantul de inchidere corespunzatoare unor datorii vechi catre furnizori, a caror plata nu a fost nici facuta , nici reclamata .
-Verificati daca neplata furnizorilor nu este motivata printr-un litigiu , care poate sa genereze riscuri de aprovizionare ;verificati daca la anularea acestor profituri latente , prin
31
inregistrarea lor in rezultatul exceptional , s-a tinut seama de termenele de prescriptie ;in cadul termenelor de prescriptie , profiturile latente pot fi izolate intr-un cont din grupa 46 “creditori diversi” in asteptarea inregistrarii lor in rezultatul exceptional
-Studiati termenele de plata a furnizorilor (pe baza contractelor comerciale)
-Apreciati evolutia ratioului : sold cont furnizori din exploatare /total cumparari. (soldurile conturilor de furnizori cuprind furnizorii din exploatare , efectele de platit , facturile nesosite si cheltuielile constatate in avans ; conturile de cumparari cuprind conturile din clasa 3 si conturile 60,61 si 62 ; conturile de furnizori sunt retratate de TVA-ul inclus ). Comparati acest ratio cu termenele teoretice de plata si analizati originea diferentelor .
-Selectionati principalele solduri de furnizori la data inchiderii si verificati preluarea lor corecta in exercitiul urmator
-Verificati ca in soldul contului “Furnizori- efecte de platit” nu figureaza decat efectele a caror scadenta este posterioara datei de inchidere si ca preluarea in exercitiul urmator s-a facut corect
-Verificati primele plati din exercitiul urmator si asigurati-va ca ele corespund datoriilor reflectate in bilant
-La verificarea conturilor de cumparari-plati , asigurati-va ca explicatia inregistrarilor este pertinenta, ca facturile s-au contabilizat pe baza unui jurnal de cumparari si ca platile au fost contabilizate pe baza unui jurnal de trezorerie , iar conturile au fost corect intitulate si soldurile , corect identificate . Orice anomalie face ca auditorul sa puna in lucru proceduri suplimentare.
-Identificati si analizati contul “ Furnizori –garantii retinute “ ; verificati daca nu sunt retineri in contul garantiei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor , desi trebuiau eliberate , si care constiuie de fapt profituri latente .
Categoria X : Organizarea auditului intern ș i controlul intern al unei întreprinderi ( 7lucrări)
32
1. Enumerati etapele aprecierii controlului intern.
Etapele aprecierii controlului intern :
-Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative
-Confirmarea intelegerii sistemului ; testele de conformitate
-Evaluarea riscurilor de eroare
-Verificarea functionarii controlului intern
-Evaluarea preliminara ; teste de permanenta
-Evaluarea finala si incidenta asupra misiunii
2. Comentati etapa de intelegere si descriere a sistemelor semnificative in aprecierea controlului intern.
Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative
Aceasta faza constituie o ocazie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub aspectele :
- Naturii activitatii desfasurate, locurilor de productie, proceselor de fabricatie etc.
- Circuitului documentelor si al informatiilor contabile ;
- Realitatilor care se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice ;
- Identificarii si localizarii zonelor de risc care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare .
Cunoasterea intreprinderii si fiabilitatii sistemului sau de control intern permite, intre altele auditorului sa demonstreze conducerii intreprinderii ca este la curent cu problemele intreprinderii .
Descrierea procedurilor de control intern poate fi facuta si cu ajutorul tehnicilor : - Narativa (descriptiva) , respective obtinerea prin chestionarea prealabila sau din
instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite
- Sub forma de diagrame (flow-chart)care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia documentelor in intreprindere , precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti .
33
De exemplu sistemul de plata a salariilor la un santier de contructii cuprinde urmatoarele operatii :
- evidentierea orelor de munca
- stabilirea buletinului de plata
- plata salariilor,
- contabilizarea salariilor
Serviciile sau compartimentele care intervin in plata salariilor sunt :- Santierul
- Serviciul de normare-salarizare
- Contabilitatea
- Casieria .
Descrierea narativa a sistemului poate fi prezentata astfel : Pe santier : seful de santier stabileste lunar situatia individuala a orelor de munca , in trei exemplare : primul exemplar merge la serviciul salarizare- unde este arhivat in ordine alfabetica , al doilea exemplar merge la contabilitatea analitica ,unde este arhivat pe santiere; al treilea exemplar este pastrat . La serviciul salarizare : persoana insarcinata sa stabileasca salariul consulta dosarul muncitorului pentru a cunoaste incadrarea sa (tariful orar) si diverse alte informatii , apoi stabileste buletinul de plata in trei exemplare : primul merge la casierie , al doilea va servi la stabilirea statului de plata , al treilea ramane la dosarul muncitorului. Statul se semneaza de catre contabilul sef .
3. Cum se realizează testele de conformitate in aprecierea controlului intern a unei intreprinderi?
Testele de conformitate
Auditorul selectioneaza un numar limitat de tranzactii carora le urmareste circuitul si retine daca controalele prevazute au fost efectuate .
Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati , ca :
- Observarea directa ;
- Confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- Existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc)
- Observarea ulterioara , constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine , pentru a-l testa .
34
4. Cum se evaluează riscurile de eroare in aprecierea controlului intern?. Exemplificati.
Evaluarea riscurilor de eroare
Auditorul cauta sa se asigure ca sistemul existent permite intreprinderii sa se protejeze contra riscurilor de eroare care se pot produce in tratarea datelor si a riscurilor de pierderi neinregistrate . Pentru aceasta este necesar ca auditorul sa se asigure :
- Ca toate operatiile sunt inregistrate ( exhaustivitatea)
- Ca operatiile inregistrate sunt reale (realitatea) si
- Ca operatiile sunt corect inregistrate in contabiliatate si prezentate in conturile anuale .
Pentru a realiza toate acestea , auditorul examineaza circuitul informatiilor cu ajutorul unui chestionar .
Chestionarul de control intern permite compararea controlului intern teoretic care ar trebui sa asigure fiabilitatea informatiilor contabile cu controlul intern existent in intreprindere ; aceste chestionare se stabilesc pe sectiuni si pot fi utilizate in numeroase intreprinderi , cu unele adaptari la specific .
In finalul acestei etape , auditorul are posibilitatea sa determine :- domeniile unde controalele sunt efectiv prevazute in cadrul procedurilor folosite de
intreprindere pentru a asigura fiabilitatea informatiei financiar contabile ; - domeniile unde absenta controalelor poate afecta fiabilitatea informatiei ; trebuie
precizat ca orice control nedocumentat trebuie considerat ca echivaland cu absenta controlului . Cand controlul intern este judecat util pentru fundamentarea opiniei auditorului , acesta poate reduce intinderea propriilor sale controale asupra conturilor, mai ales atunci cand obtine o incredere mai mare in acest control intern , indiferent de amploarea sondajelor pe care le-ar efectua. Cand insa controlul lipseste , exista probabilitatea de a nu fi detectate erorile care afecteaza conturile , auditorul poate in acest caz , sa isi organizeze propriile controale pentru a evalua incidentele posibile asupra fiabilitatii conturilor. Riscurile identificate pot fi recapitulate pe o foaie de lucru speciala , intitulata “ Sinteza aprecierii controlului intern “ . Aceasta foaie de lucru indica , prin comparare cu chestionarul de control intern :
- Slabiciunile sitemului care antreneaza riscuri de eroare;
- Incidentele posibile asupra situatiilor financiare ;
- Incidentele asupra programului de lucru .
EXEMPLE :Evaluarea riscurilor de eroare - Constatare : contabilitatea nu este destinatara unei copii de pe bonul de receptie ;
- Incidenta posibila asupra situatiilor financiare : riscul ca marfurile primite sa nu fie contabilizate in absenta facturii furnizorului si imposibilitatea contabilizarii facturii de primit in absenta bonului de receptie ;
- Incidenta pentru programul de control al conturilor : extinderea controlului aplicarii regulilor de independenta a exercitiilor marind numarul sondajelor asupra facturilor
35
primite dupa data inchiderii , care s-ar putea referi la marfuri primite inaintea inchiderii exercitiului .
5. Cum se verifică functionarea controlului intern?Exemplificati.
Verificarea functionarii controlului intern
Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul sistemelor de control ale intreprinderii , ci numai pe acelea pe care el doreste a se sprijini pentru a-si forma si fonda propria sa opinie .
Verificarea functionarii controlului , necesara pentru indeplinirea misiunii auditorului , necesita elaborarea unui program de lucru detaliat , care poate fi prezentat pe o foaie de lucru specializata “ Programul de verificare a functionarii procedurilor “.
Sondajele asupra functionarii sistemelor sunt organizate urmandu-se cele doua tipuri de controale interne :
- Controalele de prevenire si
- Controalele de detectare .
Controalele de prevenire sunt realizate in timpul derularii operatiilor inainte de a se trece la faza urmatoare si , de regula , inaintea inregistrarii; de cele mai multe ori acestea se materializeaza printr-o viza , ca ,de exemplu :
- verificarea limitei de credit a unui client inainte de a-i executa acestuia o noua comanda ;
- verificarea receptiei si existenta comenzii inainte de a da bun de plata pe o factura a furnizorului ,
- controlul aritmetic al documentelor inaintea inregistrarii acestora .
Controalele de detectare sunt, de regula , efectuate asupra unui grup de operatii de aceeasi natura , in scopul asigurarii ca nu exista anomalii sau pentru descoperirea acestora , ca , de exemplu :
- Confruntarile cu banca ,
- Confruntarile balantei sintetice cu cea analitica ,
- Compararea inventarului fizic cu inventarul permanent , etc.
In realizarea sondajelor de verificare a functionarii sistemelor , auditorul dispune de mai multe tehnici :
-Examenul evidentei controlului permite realizarea unor esantioane mari in timp foarte scurt ; de exemplu , existenta unei vize care atesta efectuarea controlului aritmetic al facturilor , existenta celor 12 confruntari lunare ale contabilitatii cu extrasele bancare , etc.
-Repetarea controalelor , ca , de exemplu : verificarea unui anumit numar de controale aritmetice; verificarea unei confruntari cu banca , studiind jurnalul de banca si piesele justificative ale bancii si ale intreprinderii ;
36
-Observarea executarii unui control permite auditorului sa inteleaga mai bine maniera in care este realizat controlul si sa verifice efectuarea corecta a acestuia .
EXEMPLE Verificarea functionarii sistemului :- Constatare : contrar celor stabilite prin procedura , documentele justificative de plata
(factura, bon de comanda, bon de receptive ) nu sunt anulate in momentul platii ; - Incidenta posibila asupra situatiilor financiare : riscul de dubla contabilizare si plata
prin reutilizare voluntara sau eronata a pieselor justificative in cauza ;- Incidenta asupra programului de control al conturilor : marirea sondajelor asupra
justificarii soldurilor furnizorilor debitori si asupra balantei conturilor individuale , asupra justificarii conturilor de cheltuieli si imputatiilor corecte ale platilor.
6. Care sunt principiile pe care auditorul le are in vedere in intocmirea Raportului asupra controlului intern.
Raportul asupra controlului intern
Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii –client observatiile pe care le are asupra controlului intern , oral sau in scris . Daca descopera lacune grave , el apreciaza daca refuza certificarea sau o face cu reserve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent.
Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un “Raport asupra controlului intern “, al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii :
- Prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii ;
- Prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale societatii pentru a putea fi usor difuzate ;
- Analiza fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti : introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.
Nota de introducere si sinteza – poate cuprinde : - O amintire rapida a misiunii , a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului
intern , conditiile de executare si metodele utilizate;- Concluziile raportului (cu eventualele trimiteri la partile din raport care detaliaza
problema);- Data si semnatura
Nota de introducere si sinteza are ca scop sa permita destinatarilor principali (conducerea societatii ) sa aiba rapid cunostinta de concluziile esentiale.
Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat in diferite feluri :recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de “Detalii “ , reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate.
37
Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anuntat in sumar ; structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principiii :
- Prezentarea punctelor in ordinea importantei ;
- Recapitularea punctelor pe sectiuni , functii sau grupa de conturi;
- O parte poate fi avuta in vedere pentru sfaturi mai putin importante;
- O parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidenta asupra certificarii
- Sfaturile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs.
Fiecare dintre punctele prezentate trebuie sa contina urmatoarele informatii : - Descrierea punctelor slabe constatate ;
- Consecinte si incidente asupra situatiilor financiare ;
- Sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei .
7. Care este importanta controlului intern pentru auditor?
Auditorul trebuie sa cunoasca suficient procedurile de control intern pentru a elabora planul de audit .
Controlul intern influenteaza direct programul de control al conturilor al auditorului astfel :
Programul de control al conturilor poate fi :- Restrans – cand controlul intern permite un grad rezonabil de asigurare ca
inregistrarile contabile sunt fiabile; se poate , deci , reduce volumul sondajelor asupra soldurilor conturilor , iar controlul rulajelor, efectuat cu ocazia verificarii functionarii sistemului , poate fi completat cu un examen analitic ;
- Extins – cand nu se poate sprijini pe controlul intern , volumul sondajelor va fi mai mare si acestea trebuie sa se faca atat asupra soldurilor cat si asupra rulajelor.
Auditorul trebuie sa documenteze , in dosarul de lucru , analiza sa asupra sistemelor contabile si de control intern din intreprindere si evaluarea sa asupra riscului legat de control .
38
