Rezolvare Stagiu Sem 11 Mai Ultima Varianta

8/17/2019 Rezolvare Stagiu Sem 11 Mai Ultima Varianta

1/52

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România-Filiala Brașov

Aplicații

Stagiu anul I – Semestrul I

2016

TUDOR ANA MARIA STAGIAR AN I


2/52


3/52

2

I. Elaborarea situațiilor financiare anuale

1. Din balanţa de verificare s-au extras următoarele date: clienţi 8.600 lei, clienţi incerţi

3.000 lei, clienţi creditori 2.800 lei, conturi curente la bănci (sold creditor) 4.200 lei, furnizori6.300 lei, furnizori debitori 3.500 lei, decontări cu asociaţii privind capitalul (sold debitor) 1.000

lei, efecte de plată 800 lei, TVA neexigibilă (sold creditor) 3.100 lei, TVA de recuperat 600 lei,

dividende de plată 1.300 lei, impozit pe profit 380 lei, debitori diverşi 2.600 lei, ajustări pentru

deprecierea debitorilor 300 lei. Conform OMFP 1802/2014, care este mărimea creanţelor şi a

datoriilor?

Rezolvare:

Potrivit prevederilor OMFP 1802/2014 mărimea creanțelor și a datoriilor este:

Total creanțe = clienţi 8.600 lei + clienţi incerţi 3.000 lei + furnizori debitori 3.500 lei +

decontări cu asociaţii privind capitalul (sold debitor) 1.000 lei + TVA de recuperat 600 lei +

debitori diverşi 2.600 lei - ajustări pentru deprecierea debitorilor 300 lei = 19.000 lei.

Total datorii = clienţi creditori 2.800 lei + furnizori 6.300 lei + conturi curente la bănci

(sold creditor) 4.200 lei + efecte de plată 800 lei + TVA neexigibilă (sold creditor) 3.100 lei +

dividende de plată 1.300 lei + impozit pe profit 380 lei = 18.880 lei.

2. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări

de produse finite 60.000 lei; vânzări de mărfuri 18.000 lei; costul mărfurilor vândute 12.000 lei;

variaţia stocurilor (sold debitor) 8.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de

afaceri nete 7.000 lei; producţia imobilizată 50.000 lei; cheltuieli cu materii prime 15.000 lei;

cheltuieli privind energia şi apa 13.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului 22.000 lei;

cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 35.000 lei; cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizărilor 8.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime 3.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 2.000 lei; venituri

din ajustări pentru deprecierea materiilor prime 4.000 lei; venituri din subvenţii pentru investiţii

virate la venituri 6.000 lei. Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va înscrie în contul

de profit şi pierdere la venituri din exploatare total şi cheltuieli din exploatare total?


4/52

3

Rezolvare:

Suma ce se înscrie în contul de profit și pierdere la venituri din exploatare, respectiv

cheltuieli din exploatare se prezintă astfel:

Venituri din exploatare Suma lei

Cheltuieli din exploatare Sumalei

Vânzări de produse finite 60.000 Costul mărfurilor vândute 12.000

Vânzări de mărfuri 18.000 Cheltuieli cu materii prime 15.000

Venituri din subvenţii de

exploatare aferente cifrei de

afaceri nete

7.000 Cheltuieli privind energia şi apa 13.000

Producţia imobilizată 50.000 Cheltuieli cu salariile personalului 22.000

Venituri din subvenţii pentru

investiţii virate la venituri

6.000 Cheltuieli privind activele cedate şi

alte operaţii de capital

35.000

Variația stocurilor

(sold debitor)

-8000 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

8.000

Venituri din subvenţii de exploatare pentru

materii prime

-3.000

Venituri din subvenţii de exploatare pentru

plata personalului

-2.000

Venituri din ajustări pentru deprecierea

materiilor prime

-4.000

TOTAL 133.000 96.000

3. O entitate achiziţionează la începutul anului N 2.000 acţiuni ca titluri de participare,

preţ de cumpărare 1,2 lei/acţiune din care eliberate 30 %, restul neeliberate, cheltuieli accesorii

100 lei. La inventarul anului N valoarea de piaţă a acţiunilor este 1,15 lei/acţiune. Care este

valoarea cu care titlurile de participare vor figura în bilanţul anului N?


5/52

4

Rezolvare:

a. Se înregistrează achiziția titlurilor de participare la prețul de cumpărare:

216 = % 2.400 lei404 720 lei

269 1.680 lei

b. Se înregistrează ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare:

6863 = 296 100 lei

Titlurile de participare vor figura în bilanțul anului N la valoarea contabilă netă respectiv:valoarea de intrare – ajustări pentru depreciere 2.400 – 100 = 2.300 lei.

4. Simularea schimbării categoriei (din microentitate în entitate mică)

Pentru rezolvarea acestui exercițiu se au în vedere următoarele reglementări:

Ordinul nr. 1802 din 29 decembrie 2014‐ pentru aprobarea Reglementărilor contabile

privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate - în

vigoare de la 01.01.2015;

Ordinul nr. 4160/2015 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile

- în vigoare de la 12.01. 2016;

În funcție de criteriile de mărime, entitățile prevăzute de reglementările susmenționate se

grupează astfel:

Categoria/criteriul Totalul

activelor

(EURO)

Cifra de afaceri

netă

(EURO)

Nr mediu de

salariați în cursulexercițiului

financiar

Microentități (nu depăşesc limitele

a cel puțin două dintre următoarele

trei criterii)

350.000 700.000 10

Entități mici (nu se încadrează în

categoria microentităților si nu

4.000.000 8.000.000 50


6/52

5

depăşesc limitele a cel puțin două

dintre următoarele trei criterii)

Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciții financiare

consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Prin două exerciții

financiare consecutive se înțelege exercițiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc

situațiile financiare anuale şi exercițiul financiar curent, pentru care se întocmesc situațiile

Rezolvare:

Pe baza datelor oferite de tabelul excel și a informațiilor mai sus prezentate am întocmit

următoarea simulare de schimbare a categoriei entității din microentitate în entitate mică:

A I+II+III 2014 2015

BILANȚ ACTIVE IMOBILIZATE 1.732.300 1.752.300

I Imobilizări necorporale 5.000 5.000

II Imobilizări corporale 1.700.000 1.720.000

III Imobilizări financiare 27.300 27.300

ACTIVE CIRCULANTE 2.067.700 2.092.700

IV Stocuri 27.700 28.000V Creanțe 1.670.000 1.690.00

VI Investiții pe termen scurt - -

VII Casa și conturi la bănci 370.000 374.700

TOTAL ACTIVE A+B 3.800.000 3.845.000

Cifra de afaceri netă 7.500.000 7.800.000

VIII Producția vândută 5.240.000 5.364.000

IX Venituri din vânzarea mărfurilor 2.222.000 2.400.000X Reduceri comerciale acordate -

XI Venituri din dobânzi -

XII Venituri din subvenții 38.000 39.000

Număr salariați 40 46

Din cele prezentate, rezultă faptul că în anii 2014-2015 entitatea a îndeplinit criteriile de

schimbare a categoriei din microentitate în entitate mică. Schimbarea categoriei presupune


7/52

6

totodată și adaptarea entității la procedurile și situațiile financiare obligatorii de întocmit de

entitatea mică.

Astfel, societatea trebuie să întocmească următoarele situații financiare anuale: bilanț

prescurtat, cont de profit și pierdere, notele explicative la situațiile financiare anuale.

Opțional poate întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor

de trezorerie.

5. Simularea schimbării categoriei (din entitate mică în entitate mijlocie/mare)



privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate - învigoare de la 01.01.2015;




grupează astfel:

Categoria/criteriul Totalul activelor

(EURO)

Cifra de afaceri

netă

(EURO)

Nr mediu de

salariați în

cursul

exercițiului

financiar

Entități mici (nu se

încadrează în categoria

microentităților si nu


dintre următoarele trei

criterii)

4.000.000 8.000.000 50

Entități mijlocii şi mari

( depăşesc limitele a cel

puțin două dintre următoarele trei

criterii)

4.000.000 8.000.000 50


8/52

7


consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime.

Prin două exerciții financiare consecutive se înțelege exercițiul financiar precedent

celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale şi exercițiul financiar curent, pentru

care se întocmesc situațiile financiare anuale.

Rezolvare:

Pentru a deveni entitate mijlocie/mare din entitate mică, am realizat simularea prezentată

în tabelul următor:

A I+II+III 2014 2015

BILANȚ ACTIVE IMOBILIZATE 631.000 675.000


II Imobilizări corporale 505.000 534.000



IV Stocuri 426.400 478.400

V Creanțe 2.499.000 2.654.000



TOTAL ACTIVE A+B 4.198.000 4.500.000



IX Venituri din vânzarea mărfurilor 2.520.000 2.638.000

X Reduceri comerciale acordate - -

XI Venituri din dobânzi - -



Din cele prezentate, rezultă faptul că în anii 2014-2015 entitatea a îndeplinit criteriile de

schimbare a categoriei entității din entitate mică în entitate mijlocie/mare. Schimbarea categoriei

presupune totodată și adaptarea entității la procedurile și situațiile financiare obligatorii de

întocmit de entitatea mijlocie/mare.


9/52

8

Din acest moment, entitatea întocmește situații financiare anuale care cuprind: bilanț,

cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de

trezorerie, notele explicative la situațiile financiare anuale.

6. Simularea schimbării categoriei (din entitate mijlocie în microentitate)








grupează astfel:

Categoria/criteriul

Totalul

activelor

(EURO)

Cifra de

afaceri

netă

(EURO)

Nr mediu de salariați

în cursul exercițiului

financiar

Microentități (nu depăşesclimitele a cel puțin două


350.000 700.000 10

Entități mijlocii şi mari (



4.000.000 8.000.000 50

Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciții financiareconsecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime.





10/52

9

Rezolvare:

Simularea realizată se prezintă astfel:

A I+II+III 2014 2015





ACTIVE CIRCULANTE 204.700 223.700

IV Stocuri 43.000 44.000

V Creanțe 100.000 116.700



TOTAL ACTIVE A+B 320.000 340.000

Cifra de afaceri netă 560.000 580.000

VIII Producția vândută 370.000 378.000

IX Venituri din vânzarea mărfurilor 150.000 162.000





Din datele prezentate, remarcăm faptul că societatea a îndeplinit doi ani consecutiv

condițiile pentru ca sa iasă din categoria entităților mijlocii/mari și să intre în categoria

microentităților.

Din acest moment, societatea trebuie să întocmească situații financiare care cuprind

bilanț prescurtat și cont prescurtat de profit și pierdere.

7. Simularea schimbării categoriei (din microentitate în entitate mijlocie/mare)



11/52

10






În funcție de criteriile de mărime, entitățile prevăzute de reglementările susmentionate se

grupează astfel:

Categoria/criteriul Totalul activelor

(EURO)

Cifra de afaceri

netă (EURO)

Nr. mediu de

salariați în

cursul

exercițiului

financiar

Microentități (nu depăşesc

limitele a cel puțin două dintre

următoarele trei criterii)

350.000 700.000 10

Entități mijlocii şi mari (depăşesc

limitele a cel puțin două dintre

următoarele trei criterii)

4.000.000 8.000.000 50


consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime.




Rezolvare:

În vederea trecerii din categoria microentitate în categoria entitate mijlocie/mare,

entitatea a depășit limitele necesare trecerii de la o categorie la alta pe parcursul a doi ani

consecutivi, conform celor prezentate în tabelul următor:

A I+II+III 2014 2015





12/52

11



IV Stocuri 430.000 450.000

V Creanțe 2.470.000 2.520.000



TOTAL ACTIVE A+B 4.242.000 4.370.000



IX Venituri din vânzarea mărfurilor 2.480.000 2.575.000





Trecerea în categoria entitate mijlocie/mare presupune și faptul ca societatea să se

adapteze la reglementări și proceduri specifice unei entități mijlocii/mari. Menționăm faptul că

din acest moment, situațiile financiare sunt supuse auditului, fiind auditate de unul sau mai mulți

auditori statutari sau firme de audit.

II. Auditul statutar și alte misiuni de audit

1. Definiţi auditul intern, controlul intern şi relaţiile dintre acestea.

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în

examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent și independent învederea exprimării unei opinii motivate în legătură cu validitatea și corecta aplicare a

procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii.

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadru entității care efectuează

verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entității și are ca obiective de bază

verificarea eficacității sistemelor contabile și de control.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia și, în

acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcționale ale entității economice sau


13/52

12

sociale; auditul intern se poate realiza și pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea

care efectuează auditul asupra situațiilor financiare ale acestei entități.

Auditorii interni supraveghează gestiunea societății comerciale și verifică dacă situațiile

financiare sunt legal întocmite. Ei evaluează și fac recomandări adecvate pentru îmbunătățirea

procesului de guvernanță corporativă.

Control intern – un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici și

proceduri puse în aplicare de conducerea unei entități în vederea asigurării, în măsura posibilului,

a unei gestionări riguroase și eficiente a activităților acesteia; implică respectarea politicilor de

gestiune, protejarea activelor, prevenirea și detectarea fraudelor și erorilor, exactitatea și

exhausitivitatea înregistrărilor contabile și stabilirea la timp a informațiilor financiare.

Controlul intern al unei entități se referă la totalitatea procedurilor și la realizarea lui

participă întreg personalul entității respective.

Auditul intern al unei entități se referă la verificarea existenței, adaptabilității și modului

de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respectivă și se realizează prin

compartimente distincte care fac parte din structura și sistemul de control intern al aceleiași

entități; el poate fi realizat și de firme specializate de expertiză contabilă.

2. Întocmiţi un plan privind o misiune de audit.

Rezolvare:

PLAN DE MISIUNE

I. Prezentarea societăţii :

Denumirea: S.C DACIA GRUP S.A.

Capital social 1.000.000 lei

ORC = J 08/630/1996CUI = RO 8404519

1. Scurt istoric :

S.C DACIA GRUP S.A. s-a înființat în anul 1996 prin hotărâre a instanței judecătorești.

Această entitate este o societate cu răspundere limitată, cu capital privat.

Societatea DACIA GRUP S.A. are calitatea de proprietar și administrator al Complexului

Comercial Orizont 3000 din Brașov, str. Jupiter, nr 1, precum și de concesionar al terenului situat

sub acest complex.


14/52

13

Societatea este sub incidențele legii 85/2006 din ianuarie 2010 când a intrat în

insolvență, în prezent fiind în perioada de reorganizare judiciară și aflată sub administrarea

lichidatorului judiciar.

2. Obiect de activitate

Obiectul principal de activitate este închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare

proprii sau străine.

Potrivit statutului, activitatea preponderentă a societății, o constituie, “Închirierea și

subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate” - cod CAEN – 6820;

Alte activităţi din cadrul obiectului de activitate sunt conform ultimei ediţii a codurilor

CAEN, pe lângă activitatea principală societatea desfășoară și activitatea prevăzută de

următoarele coduri CAEN: 4721, 4719, 4711.

În prezent, societatea prezintă o ușoară dresare economică, principalele venituri rezultând

din acordarea dreptului de folosință din închiriere în calitate de concesionar al terenului situat

sub Complexul Comercial Orizont 3000.

Principalul obiectiv al societății este plata ratelor către creditorii înscriși la masa credală

și achitate conform planului de reorganizare și a graficului aferent acestuia, plan întocmit de

către administratorul judiciar. De asemenea, societeta se asigură de desfășurarea activității în

condiții optime în vederea revenirii la situția economică anterioară deschiderii procedurii

insolvenței.

3. Structura organizatorică

Adunarea generală a acționarilor începand cu data deschiderii procedurii insolvenţei şi-a

încetat activitatea.

Consiliul de administrație a funcţionat până la data de 01.01.2010 când şi-a încetat

mandatul. Prin sentinţa de deschidere a procedurii judecătorul sindic a dispus convocarea

Adunării generale a asociaților de către administratorul judiciar pentru desemnarea

administratorului special, ocazie cu care a fost numit administrator special dl. Pop Vasile,directorul general executiv al societăţii.

Conducerea executivă a societăţii a fost asigurat pe anul 2015 de :

Administrator special: Pop Vasile;

Director economic: Popa Irina – menținută în funcție;

Director comercial: Bodeanu Ion – menținut în funcție.

Administratorul special are însubordine: director economic, director comercial

compartimentele oficiul juridic, administrativ, protecţia muncii, resurse umane.Ceilalţi directori au în subordine compartimente cu un număr de personal foarte restrâns.


15/52

14

Numărul total de personal a evoluat astfel :

2013 – 150 angajați din care 15 cu funcții conducere;

2014 – 123 angajați din care 11 cu funcții de conducere,

2015 – 109 angajați din care 10 cu funcții de conducere;

4. Rezultatele societăţii pe ultimii 3 ani sunt:

Indicator 2013 2014 2015

Cifra de afaceri 8.752.451 5.425.254 3.245.254

Venituri totale 8.645.214 5.245.124 3.141.254

Cheltuieli totale 13.406.176 8.682.528 6.632.791

Pierdere exercițiufinanciar

4.760.962 3.437.404 3.491.537

Pierdere netă ex.financiar

4.768.295 3.441.987 3.491.537

5. Consideraţii asupra obiectului de activitate

Obiectul de activitate corespunde scopului pentru care a fost înfiinţată societatea.

II . Informaţii contabile

- Societatea a aplicat reglementările contabile aprobate prin Legea contabilităţii 82/1991

modificată şi republicată, Legea 31/1990 modificată şi republicată şi OMFP nr. 1802/2014.

- La 01.01.2015 a trecut la aplicarea OMFP nr. 1802/2014 întocmind cu această ocazie

transpunerea soldurilor la 31.12.2014 (OMFP nr. 3055/2009) în conturi OMFP nr. 1802/2014.

Începând cu data de 01.01.2008 a aplicat OMFP nr. 2374/2007 iar de la data de 01.01.2010 a

aplicat OMFP nr. 3055/2009.

Cu ocazia auditului pe anul 2015 se va urmări dacă au fost respectate principiile contabile

şi în special următoarele:

independenţa exerciţiului; continuităţii activităţii;

permanenţei metodelor;

prudenţei;

necompensării;

pragul de semnificaţie.

Singurul principiu care nu a putut fi respectat de societate este principiul continuităţii

activităţii deoarece la data de data de 18.01.2010 s-a deschis procedura insolvenţei prin sentinţa


16/52

15

nr 452/sind pronunțață în dosar nr 1245/2/2009 de Tribunalului Brașov, sentință prin care a fost

desemnat și administratorul judiciar al societății.

Controlul intern al conturilor a funcţionat în mod corespunzător având un sistem

implementat de verificare a conturilor pe calculator.

A avut compartiment de audit intern care a fost desființat la intrarea societății in

procedura insolvenței.

III. Sisteme şi domenii semnificative

Conturile semnificative de auditat sunt:

Active imobilizate – necorporale si corporale;

Debitori – clienți incerti și în litigiu, debitori diversi și furnizori-debitori;

Soldurile la bănci și numerarul disponibil;

Creditori – furnizori, clienți creditori și creditori diverși;

Impozite, contribuții și taxe;

Obligații, datorii contigente și angajamente;

Aspecte statutare- capitalul propriu si rezerve;

Vânzari si venituri;

Achiziții și cheltuieli;

Salarii;

Contul de profit si pierdere;

Conformitatea cu legile si reglementarile;

Organizarea contabilității – financiare și de gestiune a costurilor;

Balanța de verificare.

Zone de risc identificate :

Debitorii;

Datoriile totale.

IV. Definirea misiunii

Auditarea situaţiilor financiare la 31 Decembrie 2015 s-a efectuat în conformitate

cu: Legea 82/91 modificată şi republicată, OG 75/1999 - Activitatea de audit financiar

aprobată, modificată şi completată prin Legea 133/2002, OG 67/2002 aprobată prin Legea

12/2003, OUG 90/2008, OMFP 1802/2014, Ordine, Norme şi Instrucţiuni CNVM în vigoare,

Standardele Internaţionale de Contabilitate, Standardele Internaţionale de Audit.

Situaţiile financiare anuale la 31.12.2015 sunt semnate de directorul economic și

administratorul special, urmând a fi supervizate de administratorul judiciar în funcție .


17/52

16

V. Orientarea programului de audit

- Planul de misiune;

- Program de verificare şi funcţionare a procedurilor;

- Notă privind procedurile de audit utilizate;

- Raport asupra controlului intern al conturilor;

- Sinteza aprecierii controlului intern al conturilor;

- Nota de sinteză privind rezultatele auditului;

- Determinarea performanţelor financiare şi a riscului de faliment;

- Sinteza evaluării riscurilor legate de concepţia sistemului;

- Notele auditorului pentru fiecare grupă de conturi conform cap III;

- Nota auditorului privind organizarea contabilităţii financiare şi de Gestiune;

- Modul cum a fost întocmit bilanţul la 31.12.2015 conform OMFP 1802/2014 şi

Normele MFP privind închiderea exerciţiului;

- Modul de întocmire a contului de profit şi pierdere la 31.12.2015 pe baza balanţei de

verificare a conturilor de venituri și cheltuieli conform, OMFP 3055/2009 şi Normele MFP

privind închiderea exerciţiului .

- Modul de elaborare a notelor explicative nr.1-10 prevăzute în OMFP 1802/2014, a

situaţiei fluxurilor de trezorerie cât şi a situaţiei modificării capitalurilor proprii.

- Elaborarea raportelor de audit.

VI . Echipa şi bugetul

Preda Cristian- Auditor financiar

Durata: 175 ore

Acestea s-au prestat în perioada martie – mai 2016.

3. Efectuaţi misiuni de audit şi întâlniţi următoarele situaţii:

A) Firma X a prestat în octombrie anul N, către firma Y, o lucrare în valoare de 50.000lei şi până la finele anului N nu a încasat debitul. În ianuarie N+1, conducerea firmei X află că

întreprinderea Y a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria. În notele

explicative firma X a prezentat acest eveniment ca o datorie contingentă.

Rezolvare:

Societatea X nu a procedat corect prezentând acest eveniment în notele explicative ca o

datorie contingentă. Societatea X trebuie să constituie ajustări pentru creanța deținută la firma Y,


18/52

17

luând în calcul probabilitatea și nivelul creanței ce va fi încasat. Aceste ajustări trebuie

menționate în notele explicative.

B) SC ALFA SRL întocmeşte situaţiile financiare ale anului 2015, iar entitatea este dată

în judecată în februarie 2016, de SC ROTAS SRL, pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale.

Valoarea despăgubirilor solicitate este de 25.000 lei. Întrucât evenimentul s-a produs în februarie

2016, SC ALFA a considerat că acest eveniment nu influenţează situaţiile financiare ale anului

2015 şi nu a facut referire nici în notele explicative.

Au fost corecte tratamentele utilizate de către cele 2 entităţi?

Rezolvare:

SC ALFA SRL nu a procedat corect, acest eveniment trebuie menționat în notele

explicative ale societății sub următoarea formă: ” Subscrisa SC ALFA SRL – în calitate de

debitoare deține pe rolul Judecătoriei Brașov dosarul nr 1512/197/2016 în contradictoriu cu SC

ROTAS SRL, dosar ce are ca obiect pretenții, respectiv plata contravalorii chiriei datorate și

neachitate în cuantum de 25.000 lei potrivit contractului de inchiriere nr 1/01.03.2015. În

prezent dosarul se află în procedura prealabilă urmând să primească termen în perioada

următoare.”

III. Expertize contabile

1. Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt dispuse prin/sau au la bază

următoarele:

Rezolvare:

Expertizele contabile judiciare sunt dispuse prin Încheierea de ședință a instanței de

judecată (în cazurile civile) sau prin Ordonanță a organelor de urmărire penală (în cauzele

penale).

Expertizele contabile extrajudiciare au la bază contractul încheiat între expertul contabil

și clientul care solicită efectuarea unei expertize extrajudiciare.

2. Raportul de expertiză contabilă cuprinde următoarele capitole, obligatoriu de respectat:


19/52

18

Rezolvare:

Raportul de expertiză contabilă cuprinde următoarele capitole, obligatoriu de respectat:

Capitolul I – INTRODUCERE ;

Capitolul II - DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE;

Capitolul III – CONCLUZII.

În primul capitol sunt identificate următoarele: numele expertului contabil, organul care a

dispus efectuarea expertizei, circumstanțele care au determinat litigiul în cauză, obiectivele

(întrebarile) expertizei, materialul documentar folosit, perioada de editare a raportului de

expertiza și data stabilită pentru depunerea raportului.

În capitolul II sunt redate în paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea

modului de solutțonare și răspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.

În capitolul III se reia fiecare obiectiv al expertizei și răspunsul punctual al expertului

contabil.

3. Ionescu Maricel, expert contabil judiciar debutant, este numit prin Încheiere de şedinţă,

expert contabil în dosarul civil nr. 155595/ 62/2015. Irina, expert contabil judiciar debutant, este

aleasă de către una dintre părţile procesuale din dosarul menţionat şi încuviinţată de către

Instanţă. La auditorul de calitate, cei doi experţi contabili se prezintă separat, fiecare cu câte un

raport de expertiză contabilă judiciară.

Dilema lor a pornit de la faptul că nu au ştiut care dintre cei doi experţi are obligaţia să îl

contacteze pe celălalt. Menţionaţi care a fost finalitatea. Argumentaţi răspunsul.

Rezolvare:

Conform Standardului profesional nr 35 – Expertizele contabile pentru a obține

informații necesare realizării expertizei, expertul contabil judiciar numit de către instanță sau

trebuie să facă citarea părților cu scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, în care li se indică părților, ziua, ora și locul în care are loc convocarea.

Astfel, expertul contabil judiciar debutant Ionescu Maricel trebuie să remită o adresă

către fiecare parte din dosar prin care să solicite convocarea părților într-un anumit loc și la o

anumită dată și oră. Drept urmare, și expertul contabil judiciar debutant Irina trebuie să fie

convocat o dată cu părțile din dosar.

În cadrul acestei convocării (întâlnirii) dintre expertul contabil judiciar desemnat de către

instanță, expertul contabil judiciar consilier și părți, expertul contabil judiciar numit de către


20/52

19

instanță poate să solicite diferite documente necesare întocmirii raportului de expertiză contabilă

judiciară.

De asemenea, cei doi experți contabili judiciari trebuie să întocmească un program de

lucru stabilind de comun acord calendarul și bugetul de ore necesare efectuării expertizei

contabile judiciare, astfel încât să se asigure finalizarea și depunerea expertizei în termenul

stabilit de instanța de judecată.

Cei doi experți contabili judiciari au procedat greșit și când au întocmit două rapoarte de

expertiză contabilă judiciară. Trebuie întocmit un singur raport de expertiză contabilă judiciară în

care fiecare expert contabil trebuie să-și motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.

În situația în care expertul consilier Irina nu este de acord cu concluziile expertului contabil

desemnat, aceasta semnează raportul de expertiză alaturi de expertul contabil Ionescu Maricel,

făcând mențiunea cu opinie separată, opinie ce este inclusă în capitolele II și III ale raportului de

expertiză.

În momentul prezentării la auditorul de calitate, se vor constata aceste abateri dintre

relațiile profesionale dintre experții contabili judiciari cu privire la întocmirea, semnarea și

depunerea raportului de expertiză, abateri ce vor fi sesizate Consiliului filialei în conformitate cu

prevederile Regulamentului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile.

IV. Evaluarea întreprinderilor

1. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după reevaluarea

bunurilor, prezintă următoarea situaţie patrimonială: capital social 5.700; imobilizări 15.200;

stocuri 38.050; creanţe 28.500; rezerve 950; profit 1.900; diferente din reevaluare 26.600;

disponibilităţi 900; obligatii nefinanciare 47.500; instalaţii luate cu chirie 19.000.

a) 29.450;

b) 54.150;c) 35.150.

Rezolvare:

Activul net corijat se poate determina prin două metode:

a) metoda aditivă

ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) ± diferenţe din reevaluare

ANC = (5.700+950+1.900) + 26.600 =35.150 lei


21/52

20

b) metoda substractivă

ANC = active reevaluate – datorii

ANC = (15.200+38.050+28.500+900) – 47.500 =35.150 lei.

2. O entitate a efectuat un împrumut pe 5 ani, în valoare de 1.000.000 lei, cu o dobândă

de 12% pe an, calculată la soldul rămas. Plăţile se fac în rate constante. Rata de actualizare este

de 8%. Să se evalueze valoarea împrumutului folosind factorul de actualizare.

Rezolvare:

a. Determinăm anuitățile:

Anuitatea= rata principală + dobândă.

Având în vedere faptul că plata se face în rate constante, fiecare rata anuală principală

este în cuantum de 200.000 lei ( 1000.000 lei : 5 ani =200.000 lei).

În urma aplicării formulei de calcul obținem:

0A = 200.000 + 1000.000*12% = 320.000 lei

1A = 200.000 + (1000.000-200.000)*12% = 296.000 lei

2A = 200.000 + (1000.000-400.000)*12% = 272.000 lei

3

A = 200.000 + (1000.000-600.000)*12% = 248.000 lei

4A = 200.000 + (1000.000-800.000)*12% = 224.000 lei

b. Calculăm valoarea actuală a împrumutului după formula:

nn

pk)(1

SS

pS valoarea prezentă a resursei băneşti;

nS valoarea viitoare a resursei băneşti;k – rata de actualizare;

n – numărul de ani.

Expresiank)(1

1z

se numeşte factor de actualizare şi se foloseşte la aducerea în

prezent a unor sume ce se vor realiza în viitor.

După efectuarea calculelor obținem:

leiS p 728.100.1

)08,01(

000.224

08,01

000.248

)08,01(

000.272

08,01

000.296

08,01

000.3205432


22/52

21

Factorul de actualizare influențează suma anuală de rambursat a împrumutului în sensul

multiplicării sumei anuale de rambursat cu cifrele indicate în tabelul următor:

An Valoare factor de actualizare

1 0,9260

2 0,8573

3 0,7938

4 0,735

5 0,6805

În urma înmulțirii ratei anuală de rambursat cu aceste valori, am obținut o valoare actuală

a împrumutului în cuantum de 1.100.728 lei, cu o diferență în plus de 100.728 lei comparativ cu

valoarea inițială a împrumutului.

3. Avem următoarele valori aferente unei investiţii iniţiale de 490.000 lei, derulată pe o

perioadă de 5 ani, începută şi finalizată în 2010. Veniturile şi cheltuielile se derulează în perioada

2011-2015:

a) venituri: 160.000 lei, 170.000 lei, 190.000 lei, 210.000 lei, 240.000 lei;

b) cheltuieli: 58.000 lei, 60.000 lei, 72.000 lei, 80.000 lei, 85.000 lei;

Rata de actualizare este de 8%.

Să se calculeze:

A) cash flow-urile neactualizate din cei 5 ani;

B) cash flow-urile actualizate din cei 5 ani.

Rezolvare:

A)

CF neactualizat = încasări – plăți

După 5 ani cash flow-ul neactualizat se prezintă astfel:

CF neactualizat = (160.000-58.000) + (170.000-60.000) + (190.000-72.000) + (210.000-

80.000) + (240.000-85.000) = 615.000 lei.

B) CF actualizat = ?

Pentru a determina CF actualizat utilizăm următoarea formulă:

Va =

n

1ii

in

n2

21

1

k)(1

CF

k)(1

CF.....k)(1

CF

k)(1

CF


23/52

22

Unde:

Va = valoarea actuală a unui șir de fluxuri viitoare

CF = cash flow

k = rata de actualizare.

Va =

lei467.483)08,01(

000.155

08,01

000.130

0,08)(1

118.000

0,08)(1

110.000

)08,0(1

112.00054321

În urma calculelor efectuate constatăm faptul că valoarea fluxurilor viitoare sunt de

483.467 lei, iar valoarea inițială a investiției este de 490.000 lei, ceea ce denotă faptul că

investiția nu se recuperează în cei 5 ani, proiectul de investiții urmând a fi respins.

4. Capacitatea beneficiară anuală (profitul net) a unei întreprinderi este de 50.000 lei, iar

dobânda la obligaţiunile de stat este de 8%.

Să se stabilească:

A) valoarea întreprinderii utilizând metoda bazată pe valoarea de rentabilitate şi să se

interpreteze datele obţinute.

B) dacă considerăm că beneficiile anuale se limitează la 10 ani, care va fi valoarea

întreprinderii?

Rezolvare:

A) Plecăm de la relația:

i

CBV

Unde:

V = valoarea întreprinderii;

CB = capacitatea beneficiară;

i = dobânda la obligațiunile de stat.

leiV 000.62508,0

000.50

Coeficientul multiplicator i va avea valoarea : 1/0,08=12,5 ani.

În concluzie, investiția ce se face de cumpărător în următorii 12,5 ani, urmează să fie

recuperată pe baza profiturilor nete pe care aceasta le va degaja (50.000 lei anual).

B) Pentru a determina valoarea întreprinderii în cazul în care beneficiile anuale se

limitează la 10 ani, utilizăm următoarea formulă de calcul:


24/52

23

71,608,0

)08,01(

11

k

k)(1

1 -1

10n

an

Astfel, valoarea întreprinderii va fi egală cu:

V = 50.000 * 6,71 = 335.504 lei.

Observăm faptul că în situația în care beneficiile anuale sunt limitate la 10 ani, valoarea

întreprinderii este cu 46,32% mai mică comparativ cu valoarea întreprinderii stabilită în

condițiile în care beneficiile anuale sunt nelimitate.

V. Fuziuni și divizări de întreprinderi

1. SC “X” SA absorbantă a SC “Y” SA preia prin fuziune activul acesteia constând din

clădiri 100.000 lei și disponibilități bănești de 50.000 lei și emite în schimb 10.000 de acțiuni noi

cu o valoare nominală de 14 lei/acțiune. Ulterior prima de fuziune se încorporează în capitalul

social.

Rezolvare:

a. Se înregistrează emiterea a 10.000 acțiuni la valoarea nominală de 14 lei/acțiune:

456 = % 150.000 lei

1011 140.000 lei

1042 10.000 lei

Concomitent are loc trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris

și vărsat:

1011 = 1012 140.000 lei

b. Se înregistrează preluarea activului:

% = 456 150.000 lei

212 100.000 lei

5121 50.000 lei

c. Ulterior, prima de fuziune se încorporează în capitalul social subscris și vărsat:

1042 = 1012 10.000 lei


25/52

24

2. Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor

două societăţi se prezintă astfel:

- societatea “X”: valoarea netă de aport 96.000 lei, număr de acţiuni 12.000, valoarea nominală

12.000 lei/acţiune.

- societata “Y”: valoarea netă de aport 80.000 lei, număr de acţiuni 10.000, valoarea nominală

10.000 lei/acţiune.

Determinați numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea “Y” dacă ea absoarbe

societatea “X”.

Rezolvare:

Activul net contabil „Y” = 80.000 lei Nr acțiuni „Y” = 10.000 lei

Activul net contabil „X” = 96.000 lei

Numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea “Y” dacă ea absoarbe societatea “X”=?

Vmc = activ net/număr acțiuni

Vmc = valoarea matematica contabilă a unei acțiuni

Vmc „Y ” = 80.000 /10.000 = 8 lei/acțiune

Nr acțiuni ce trebuie emise de „Y” = 96.000 /8 = 12.000 acțiuni.

În situația în care societatea „Y” absoarbe societatea „X”, aceasta trebuie să emită un

număr de 12.000 acțiuni.

VI. Administrarea și lichidarea întreprinderilor

1. Adunarea generală a asociaților societății “X” hotărește dizolvarea și lichidarea

acesteia. Lichidatorul numit de AGA inventariază și evaluează patrimoniul societății, după care

întocmește bilanțul înainte de lichidare.

Bilanțul înainte de lichidare

Denumirea elementului Valori (lei)

Active imobilizate

- Construcții (amortizare 40.000 lei)

- Instalații tehnice și mijloace de transport (amortizare 70.000 lei)

Active imobilizate - total

300.000

430.000

730.000


26/52

25

Active circulante

- Stocuri (mărfuri)

- Creanțe comerciale (din care clienți incerți 8.000 lei)

- Casa și conturi la bănci

Active circulante - total

30.000

20.000

120.000

170.000

Datorii – sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

- Datorii comerciale – furnizori

- Alte datorii

Total

100.000

20.000

120.000

Active circulante nete/datorii curente nete 50.000

Total active minus datorii curente 780.000

Datorii - sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

– Sume datorate instituțiilor de credit

Total

530.000

530.000

Capital și rezerve

Capital subscris și vărsat

Total capitaluri proprii

250.000

250.000

Lichidatorul efectuează următoarele operații pentru lichidare:

- vânzarea imobilizărilor corporale la prețul de 600.000 lei, din care: construcțiile

200.000 lei, instalațiile tehnice și mijloacele de transport 400.000;

- vânzarea stocurilor de mărfuri cu 300.000 lei;

- încasarea clienților cerți cu acordarea unui scont de 5%;

- încasarea clienților incerți în proporție de 40%;

- achitarea datoriilor față de furnizori, societatea beneficiind de un scont de 8%;

- achitarea integrală a altor datorii pe termen scurt;

- rambursarea integrală a creditelor bancare pe termen lung;

- cheltuielile efectuate cu ocazia lichidării sunt în sumă de 10.000 lei.

Se cere:

a) înregistrările aferente operațiilor de lichidare;

b) întocmirea bilanțului final de lichidare;

c) înregistrările operațiilor de partaj considerând că sunt doi asociați care dețin fiecare

50% din capitalul social.


27/52

26

Rezolvare:

a) Se înregistrează operațiile de lichidare și anume:

- Vânzarea imobilizărilor corporale:

461 = % 720.000 lei

7583 600.000 lei

4427 120.000 lei

- Încasarea contravalorii imobilizărilor corporale vândute:

5121 = 461 720.000 lei

- Descărcarea din gestiune a construcției vândute:

% = 212 340.000 lei

2812 40.000 lei

6583 300.000 lei

- Descărcarea din gestiune a instalațiilor tehnice și mijloacelor de transport vândute:

% = 213 500.000 lei

2813 70.000 lei

6583 430.000 lei

- Vânzarea stocurilor de mărfuri:

4111 = % 36.000 lei

707 30.000 lei

4427 6.000 lei

- Încasarea contravalorii mărfii vândute:

5121 = 4111 36.000 lei

- Descărcarea din gestiune a mărfii vândute:

607 = 371 30.000 lei


28/52

27

- Încasarea clienților cerți cu acordarea unui scont de 5 %:

% = 4111 12.000 lei

5121 11.400 lei

667 600 lei

- Încasarea clienților incerți:

% = 4118 8.000 lei

5121 3.200 lei

654 4.800 lei

- Achitarea datoriei către furnizori:

401 = % 100.000 lei

5121 92.000 lei

767 8.000 lei

- Achitarea integrala a altor datorii pe termen scurt:

4 = 5121 20.000 lei

- Rambursarea integrală a creditelor pe termen lung:

1621 = 5121 530.000 lei

- Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de lichidare:

628 = 5121 10.000 lei

- Regularizarea TVA și plata acesteia:

4427 = 4423 126.000 lei

4423 5121 126.000 lei

- Stabillirea rezultatului din lichidare:

a. închiderea conturilor de venituri:

% = 121 638.000 lei

7583 600.000 lei

707 30.000


29/52

28

767 8.000

b. Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 775.400 lei

6583 730.000 lei

607 30.000

667 600

654 4.800

628 10.000

Determinăm soldul contului 5121 ”Casa și conturi la bănci”:

5121

Si=120.000

720.000

36.000

11.400

3.200

92.000

20.000

530.000

10.000

126.000

TSD=890.600 TSC = 778.000

SFD =112.600 lei

b) Bilanțul final de lichidare

Specificare elemente Valoare (lei)

A. Active imobilizate

B. Active circulante 112.600

- casa și conturi la bănci 112.600

C. cheltuieli înregistrate în avans

D. Datorii < 1 an

E. Active circulante nete 112.600

F. Total active – datorii curente 112.600

G. Datorii >1 an

H. Provizione

I. Venituri în avans

J. Capital și rezerve


30/52

29

-Capital social subscris și vărsat 250.000

- Profit sau pierdere (137.400)

Total capital propriu 112.600

c) Operații de partaj:

- Se înregistrează partajul capitalului social subscris și vărsat:

1012 = % 250.000 lei

456A 125.000 lei

456B 125.000 lei

- Se înregistrează decontarea pierderii din lichidare:

% = 121 137.400 lei

456A 68.700 lei

456B 68.700 lei

Determinăm soldul final al contului 456 „ Decontări cu acționarii/asociații privind

capitalul”

-

- Are loc achitarea datoriei față de asociați:

% = 5121 112.600 lei

456A 56.300 lei

456B 56.300 lei

2. Întocmiți contul de profit și pierdere previzionat pe trei ani conform normei 3925.22

din standardul profesional nr. 39 emis de CECCAR respectând formatul prevăzut de OMFP nr.

1802/2014, dar și adaptat necesităților de a obține indicatorii financiari necesari elaborării părții

financiare a proiectului.

Contul de profit și pierdere previzionat pe 3 ani se prezintă ca o recapitulare a tuturor

cheltuielilor și veniturilor generate de activitățile întreprinderii.

456

137.400 250.000

SFD =112.600 lei


31/52

30

Compararea veniturilor cu cheltuielile permite posibilitatea obținerii unui rezultat global

potrivit schemei următoare:

Rezultat: V-C

V > C → R > 0 → Profit

V < C → R < 0 → Pierdere.

Pentru simplificarea construcției contului de profit și pierdere previzionat propunem o

formă tabelară dată după cum urmează:

Contul de profit și pierdere previzionat

Specificarea An I Variația în

%

An II Variația în

%

An III

Producția vândută

+Venituri din vânzarea mărfurilor

- Reduceri comerciale acordate

+Venituri din subvenții de

exploatare

= Cifra de afaceri netă

+/- Variația stocurilor de produse

finite și producție în curs de

execuție

+Producția realizată în scopuri

proprii

+ Alte venituri din exploatare

= Venituri din exploatare

- Cheltuieli cu materiile prime și

materiale consumabile, mărfuri- Alte cheltuieli externe

= Valoarea adăugată

- Cheltuieli cu personalul (salarii,

indemnizații, asigurări și protecție

socială)

- Cheltuieli cu alte impozite și taxe

asimilate


32/52

31

= EBE (excedent brut din

exploatare)

- Cheltuieli cu amortizări,

provizioane și ajustări pentru

depreciere sau pierdere de valoare

= Rezultat din exploatare

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

= Rezultat brut

- Impozit pe profit

- Dividende

= Rezultat nedistribuit

VII. Studii de fezabilitate

1. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, prezintă

următoarea structură a fluxurilor de numerar (lei):

An Cost deinvestiţie

Costuri deexploatare

Total cost Total încasări

Cash-flowanual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 - 9.3451 6.420 6.420 9.440 3.0202 6.420 6.420 9.440 3.0203 6.500 6.500 9.700 3.2004 6.500 6.500 9.700 3.2005 6.500 6.500 9.700 3.200

Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295

Să se calculeze:

a)

indicele de profitabilitate neactualizat;

b) termenul de recuperare al investiţiei neactualizat.

Rezolvare:

a) Indicele de profitabilitate neactualizat se detemină astfel:

Indicele de profitabilitate neactualizat = suma fluxurilor de numerar / valoarea investiției

Indicele de profitabilitate neactualizat se calculează pentru numărul de ani în care se va

realiza investiția.


33/52

32

8165,0445.11

345.90

An

2639,0445.11

020.31 An

2639,0445.11

020.32 An

2796,0445.11

200.33 An

2796,0445.11

200.34 An

2796,0445.11

200.35 An

Din rezultatele obținute observăm faptul că în fiecare an indicele de profitabilitate este

subunitar, ceea ce arată că pentru efectele estimate „plătim” mai mult decât am plăti în

alternativa investiţională de referinţă.

2. Arătaţi în ce constă un studiu prefezabilitate şi unul de fezabilitate.

Rezolvare:

Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in

studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existenţa acestei trepte

intre studiul de fezabilitate şi cel de oportunitate se impune atunci cand informaţiile oferite de

ultimul sunt insuficiente ca volum şi nivel de fundamentare.

Principalele informaţii pe care trebuie să le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:

- dacă oferta de investiţii este in mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiţii să se

poată lua imediat fără a mai fi necesare alte studii;

- dacă concluziile rezultate pe baza informaţiilor culese justifică o analiză detailată printr-

un studiu de fezabilitate;

- dacă anumite aspecte ale proiectului de investiţii, care sunt esenţiale pentru fezabilitatea

sa, ar trebui aprofundate prin studii funcţionale sau studii suport;


34/52

33

- dacă se poate hotări in această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare, deci se

impune renunţarea la aceasta şi intreruperea cercetării. Reţinem că structura studiului de

prefezabilitate este obligatoriu aceeaşi cu cea a studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este documentul care asigură informaţii fundamentate pentru

luarea deciziei de investiţii. In cadrul studiului sunt definite şi analizate elementele esenţiale ale

fabricării produsului avut invedere şi diversele procedee de producţie utilizate.

Pentru declanşarea elaborării studiul de fezabilitate trebuie ca în prealabil să fie stabilite

dimensionarea şi amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii

prime, de costuri de investiţii şi de producţie.

Calculele economice şi analiza eficienţei trebuie să evidenţieze clar dacă proiectul este

viabil, eficient ori, dimpotrivă, neeficient, astfel încat să se poată lua decizia de admitere sau

respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aşadar, documentul care permite să se

ajungă la o decizie de investiţie.

VIII. Analiza-diagnostic a întreprinderii

1. O entitate îşi desfăşoară activitatea în domeniul industrial şi prezintă următorul bilanţ

contabil simplificat:

BILANŢ CONTABIL SIMPLIFICAT

ACTIV Brut Amortizări

şi ajustări

Net PASIV

Cheltuieli de constituire 1.200 500 700 Capital social 38.250

Imobilizări corporale 58.680 8.680 50.000 Rezerve din

reevaluare

2.500

Imobilizări financiare 4.200 4.200 Rezerve 4.000

Stocuri 18.600 900 17.700 Provizioane 1.800

Clienţi 21.300 600 20.700 Datorii

financiare

22.500

Creanţe diverse 800 800 Furnizori 20.500

Valori de plasament 750 750 Datorii salariaţi,

stat

3.400

Casa şi conturi la bănci 6.500 6.500 Creditori 2.800


35/52

34

diverşi

Prime privind rambursarea

obligaţiunilor

1.500 1.500 Credite de

trezorerie

7.100

Total activ 113.530 10.680 102.850 Total pasiv 102.850

Informaţii suplimentare:

10% din imobilizările financiare au o durată mai mică de un an;

5% din stocuri au o viteză de rotaţie de 400 de zile;

15% din clienţi se încasează într-o perioadă mai mare de un an;

40% din provizioane sunt constituite pentru litigii, iar durata preconizată de realizare este

de 6 luni, iar 60% sunt constituite pentru garanţii acordate clienţilor şi au o durată mai mare de

un an;

datoriile financiare reprezintă împrumuturi pe termen lung, din care 20% reprezintă rate

cu scadenţe mai mici de un an;

20% din furnizori se plătesc într-o perioadă mai mare de un an;

datoria cu impozitul pe profit reprezintă 12% din totalul datoriilor salariale, sociale şi

fiscale.

Se cere:

1. Să se întocmească bilanţul financiar, să se calculeze FR, NFR, TN şi să se interpreteze

datele obţinute.

Rezolvare:

10% din imobilizările financiare au o durată mai mică de un an:

10% * 4.200 lei = 420 lei se încadrează la disponibilități bănești iar diferența de 3.780 lei la

imobilizări financiare;

5% din stocuri au o viteză de rotaţie de 400 de zile;5 % * 17.700 lei = 885 lei se încadrează la imobilizări corporale având o durată > 1 an iar

diferența de 16.815 lei la active circulante;

15% din clienţi se încasează într-o perioadă mai mare de un an;

15 % * 20.700 = 3.105 lei se încadrează la imobilizări corporale având o durată > 1 an iar

diferența de 17.595 lei la active circulante;

40% din provizioane sunt constituite pentru litigii, iar durata preconizată de realizare este

de 6 luni, iar 60% sunt constituite pentru garanţii acordate clienţilor şi au o durată mai mare deun an;


36/52

35

40 % * 1.800 = 720 lei se încadrează la datorii pe termen scurt iar diferența de 1.080 lei se

încadrează la capitaluri permanente.

datoriile financiare reprezintă împrumuturi pe termen lung, din care 20% reprezintă rate

cu scadenţe mai mici de un an;

20% * 22.500 = 4.500 lei se încadrează la datorii pe termen scurt iar diferența de 18.000

lei se încadrează la capitaluri permanente.

20% din furnizori se plătesc într-o perioadă mai mare de un an;

20% * 20.500 = 4.100 se încadrează la capitaluri permanente iar diferența de 16.400 lei se

încadrează la datorii pe termen scurt;

datoria cu impozitul pe profit reprezintă 12% din totalul datoriilor salariale, sociale şi

fiscale.

12% * 3.400 lei = 308 lei reprezintă datoria cu impozitul pe profit.

Prelucrând datele prezentate mai sus, bilanțul financiar arată astfel:

Nevoi = Activ Valoare (lei) Resurse = Pasiv Valoare (lei)

I. ACTIVE IMOBILIZATE 57.770 III. CAPITALURI

PERMANENTE

65.730

Imobilizări corporale 50.000 Capital social 38.250

Imobilizări financiare 3.780 Rezerve:

- rezerve dinreevaluare;

- rezerve

2.500

4.000

Clienți cu scadență > 1 an 3.105 Provizioane 1.080

Stocuri cu viteză de rotație > 1 an 885 Datorii pe termen

mediu și lung:

- datorii financiare;

- furnizori

18.000

4.100

Cheltuieli de

constituire -700

Prime privind

rambursarea

obligațiunilor

-1.500

II. ACTIVE CIRCULANTE 42.880 IV. DATORII PE

TERMEN SCURT

34.920

Stocuri 16.815 Furnizori 16.400

Clienți 17.595 Datorii financiare pe

termen scurt

4.500


37/52

36

Creanțe diverse 800 Datorii salariați, stat 3.400

Valori de plasament 750 Provizioane < 1 an 720

Casa și conturi la bănci 6.500 Creditori diverși 2.800

Imobilizări financiare < 1 an 420 Credite de trezorerie 7.100

În continuare, am determinat:

a. FR (Fondul de rulment) = Resurse permanente – Nevoi Permanente

FR = 65.730-57.770 = 7.960 lei

b. NFR (Necesarul de fond de rulment) = (Stocuri + Creanțe) – Datorii de

exploatare

NFR = 16.815 + 17.95 + 800 – 16.400 – 3.400 – 720 – 2.800 = 11.890 lei

c. TN ( Trezoreria netă) = FR – NFR TN = 7.960 – 11.890 = -3.930 lei.

Scurtă analiză a rezultatelor obținute

a. În urma calculelor am obținut un fond de rulment în cuantum de 7.960 lei.

Nevoile temporare sunt finanțate din resurse permanente. Avem lichiditate iar firma este

sănătoasă din punct de vedere financiar.

Starea de echilibru pe termen lung este dată de faptul că existența unor capitaluri cuexigibilitate > 1 an asigură acoperirea necesarului de finanțare al imobilizărilor.

Acest fond de rulment ajută la finanțarea întreprinderii, el fiind de fapt un fond de rezervă

care poate finanța deficitele ce pot apărea între alocările și resursele de finanțare pe termen scurt.

Menționăm că este benefic ca dimensiunile fondului de rulment să nu fie exagerate

deoarece costurile capitalului permanent pe termen lung sunt mai mari decât cele pe termen

scurt.

b. Necesarul de fond de rulment este în cuantum de 11.890 lei.

Analizând valoarea obținută pentru necesarul de fond de rulment putem afirma faptul că

această valoare pozitivă este prielnică pentru firmă în situația în care stocurile sunt formate din

materii prime ce pot fi transformate în mărfuri ușor vandabile iar clienții sunt buni platnici.

Dacă ținem cont de profilul firmei respectiv profil industrial, apreciem faptul că materiile

prime vor fi cu ușurință transformate în mărfuri și vândute, deci această valoare pozitivă este

favorabilă pentru firmă.


38/52

37

În ceea ce privește faptul dacă clienții sunt buni platnici, remarcăm faptul că doar 15%

dintre clienți vor fi încasați într-o durată mai mare de un an, ceea ce reflectă faptul că creanțele

clienții sunt buni platnici.

c. În urma calculelor am obținut o valoare negativă a trezoreriei nete. Această valoare

reflectă echilibrul general al întreprinderii și afirmăm faptul că deficitul de resurse temporare

(nevoia de fond de rulment) în valoare de 11.890 lei este finanțat astfel:

- din resurse permanente : 7.960 lei;

- din credite bancare pe termen scurt: 3.930 lei.

2. SC ROTAS SA prezintă următoarele date:

Perioada Producţie fizică (Qf) Costuri totale (CT)

2012 500 500.000

2013 400 440.0002014 700 620.000

2015 800 680.000

Considerăm că preţul de vânzare unitar este de 1.200 lei, cheltuielile variabile sunt direct

proporţionale cu producţia fizică, iar cheltuielile fixe sunt constante pe toată perioada să se

stabilească:

a) costul variabil unitar; b) costurile variabile totale din fiecare an şi costurile fixe;

c) pragul de rentabilitate aferent fiecărui an.

Rezolvare:

a) costul variabil unitar:

leiQQ

CT CT cv 600400800

000.440000.680

minmax

minmax

Unde:

Cv = costul variabil unitar

CT max = costul total maxim;

CT min = costul total minim;

Q max = producția fizică maximă;

Q min = producția fizică minimă.


39/52

38

b) costurile variabile totale din fiecare an şi costurile fixe:

CV CT CF

QcCV v

*

Unde:

CV = costul variabil total

CF = cheltuieli fixe

Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul următor:

Perioada Costuri variabile

totale

Costurile fixe

2012 300.000 200.000

2013 240.000 200.0002014 420.000 200.000

2015 480.000 200.000

c) Pragul de rentabilitate aferent fiecărui an:

Calculăm cifra de afaceri critică după formula:

CA

CV Ctfixe

CAcritică

1

CA 2012 = 1.200 * 500 = 600.000 lei

CA 2013 = 1.200 * 400 = 480.000 lei

CA 2014 =1.200 * 700 = 840.000 lei

CA 2015 = 1.200 * 800 = 960.000 lei

CAcritică 2012 = 400.000 lei





În concluzie, observăm că pragul de rentabilitate este același în fiecare an, indiferent de

nivelul producției întrucât cheltuielile fixe sunt constante. Astfel, tot obține întrepinderea peste

suma de 400.00 lei reprezintă profit al societății.


40/52

39

3. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?

Rezolvare:Diagnosticul, ca instrument de acţiune, apare ca un examen complet "anatomic" şi

"fiziologic" al unităţii economice. Prin diagnosticarea unei întreprinderi în vederea evaluării se urmăreşte cunoaşterea

tuturor laturilor activităţii acesteia, de aceea, principalele domenii ale diagnosticului le constituie

chiar funcţiile întreprinderii, respectiv:

- funcţia juridică-patrimonială;

- funcţia comercială;

- funcţia tehnică a producţiei;

- funcţia de organizare (managerială);

- funcţia financiar-contabilă.

Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se pot constitui scenarii pertinente, care

trebuie să stea la baza evaluării şi se pot realiza teste de coerenţă între diverse piese de

diagnostic, cât şi între evaluarea propriu-zisă a afacerii şi analiza-diagnostic.

De aici rezultă că diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta situaţia

întreprinderii la un anumit moment, ci şi acela de a direcţiona şi susţine scenariile de evoluţie a

afacerii, proiecţiile economico-financiare.

Diagnosticul are drept scop:

- întelegerea factorilor economici care influențează sectorul de activitate al întreprinderii;

- cunoasterea regulilor concurențiale ale sectorului din care face parte întreprinderea;

- determinarea oportunităților și riscurilor, punctelor forte și slabe in prezent și în viitor;

- facultatea de integrare a rezultatelor în reprezentarea sintetică sau modelul, în sens

calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare îl caută în acea întreprindere pentru a deduce

rapid consecințele la nivelul rezultatelor sale.

Rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii este de a orienta evaluatorul în etapa de

evaluare propriu-zisă respectiv în stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajută la

anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc și la stabilirea ipotezelor de evaluare

scara valorilor determinate prezentate în raportul final.

Diagnosticul poate fi declanşat fie în cazul întreprinderilor în dificultate, când efectuarea

diagnosticului reprezintă o obligaţie legală în cadrul procesului de reorganizare sau lichidare

(judiciară), fie în cadrul întreprinderilor sănătoase, având caracterul unui instrument de control al

realităţii performanţelor.


41/52

40

Motivaţia diagnosticului, indiferent de poziţia celui care-1 efectuează, o constituie

cercetarea realităţii obiective, cunoaşterea şi interpretarea ei.

IX. Organizarea auditului intern și controlul intern al întreprinderii

1.Definiţi şi comentaţi activitatea de audit intern versus control intern

Auditul intern este o activitate independentă de asigurare obiectivă și de consiliere,

destinată să adauge valoare și să antreneze îmbunătățirea activitătilor organizației. Ajută

organizatia în îndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematică și disciplinată în cadrul

evaluarii și îmbunătățirii eficacității proceselor de management al riscurilor, control si guvernare.

Controlul intern este definit ca reprezentând ansamblul formelor de control exercitate la

nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu

obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor

publice în mod economic, eficient şi eficace; acesta include de asemenea structurile

organizatorice, metodele şi procedurile.

În tabelul următor, este prezentată o analiză comparativă a activității de audit intern

versus controlul intern:

Auditul intern Controlul intern

- O structură independentă - Integrat organizației

- Misiune planificată - Un proces continuu

- Funcție a conducerii enității - Se găsește în structura fiecărei funcții de

conducere, este o componentă a fiecărei

activități

- Organizat la cel mai înalt nivel - Organizat la fiecare nivel al managementului

- Dă asigurării asupra funcționalității

controlului intern pe baza unor standarde

profesionale

- Un ansamblu de instrumente, tehnici și

proceduri puse în practică

- Componenta cea mai înaltă a controlului

intern

-Obiectivul de bază al auditului intern

- Obligat să semnaleze eventualele

disfuncționalități în evaluarea controlului

intern

- Obligat să elaboreze politici și proceduri

pentru eliminarea riscurilor

- Ajută entitatea auditată să-și atingă

obiectivele

- Urmărește aplicarea procedurilor în practică


42/52

41

- Face constatări și emite recomandări și

concluzii

- Face constatări, stabilește răspunderi și

urmărește valorificarea constatărilor

- Total diferit de inspecție - Asemănător cu inspecția

- Evaluează mediul intern al entității și adaugă

valoare muncii sale

- Evaluează mediul extern pentru că lumea se

schimbă continuu

- Recomandările auditorului, bazate pe

expertiza în domeniu, pot fi considerate

cadouri pentru controlul intern, deși nu sunt

percepute astfel întotdeauna

- Constatările controlului sunt acceptate prin

lege de cei controlați

- Recomandările auditorului sunt opționale - Constatările controlului sunt obligatorii

- Are linie proprie de raportare nivelului celui

mai înalt al conducerii

- Raportează șefului ierarhic, nu nivelului celui

mai înalt al conducerii

- Este o activitate perioadică, planificată și

aprobată anticipat

- O activitate permanentă prin necesitatea de

evaluare a riscurilor

- În sistemul de control intern, dar și în afara

lui, fiind separat de blocul operațional de

control intern

- În sistemul de control intern

- Întreaga organizație privește la controlul

intern

- Privește întreaga organizație

2. Identificarea si evaluarea riscurilor de organizare

Se cere ca pe baza datelor detaliate mai jos sa calculati riscul de organizare.

Ponderea factorilor de risc:

F1 - Aprecirea controlului intern…….50%

F2 - Aprecierea cantitativa…………....30%

F3 - Aprecierea calitativa…………..….20%

Total 100%


43/52

42

Nivelul de apreciere a riscului (Ni) Factoriide risc

(Fi)

Pondereafactorilor de

risc (Pi) N1 N2 N3

Apreciereacontroluluiintern-F1

P1=50% Exista proceduri si se

aplica

Exista proceduri, suntcunoscute, nu se

aplica

Nu exista proceduri

Apreciereacantitativa

–F2

P2=30% Impactfinanciar

scazut

Impact financiarrezonabil

Impact financiarridicat

Apreciereacalitativa

(F3)

P3=20% Vulnerabilitatemica

Vulnerabilitate medie Vulnerab.ridicata

Rezolvare:

Determinarea punctajului total al riscului:Se calculează pentru fiecare activitate auditată după formula:

Ptotal = ∑ Pi x Ni

Clasarea activităților auditate ( organizare și operaționale) pe baza punctajului FPN

(Factori-Ponderi-Nivel) se prezintă astfel:

Riscuri Intervale FPN

mici 1,0…..1,9

medii 2,0….2,3

mari 2,4…..3,0

Din calculele efectuate, am obținut o valoare a riscului de organizare de 1,7, ceea cedenotă un risc mic.


44/52

43

În urma analizei riscului de organizare apreciem faptul că societatea își desfășoară

activitatea în mod organizat, fiind stabilite reguli clare la nivelul întregii entități.

Există proceduri stabilite pentru fiecare nivel ierarhic, managementul și salariații respectă

toate procedurile și politicile contabile prevăzute în manualul de politici contabile al societății și

se conformează cu recomandările de audit.

În cadrul societății, controlul intern este realizat eficient și contribuie în mod esențial la

reducerea nivelului de risc în ceea ce privește organizarea și funcționarea întreprinderii.

3. Identificarea si evaluarea riscurilor operationale

Se cere ca pe baza datelor detaliate mai jos sa calculati riscul operational.

Ponderea factorilor de risc pentru exercitiul nr. 2:

F1-Aprecirea controlului intern…….50%

F2-Aprecierea cantitativa…………....30%

F3-Aprecierea calitativa…………..….20%

Total 100%

Nivelul de apreciere a riscului (Ni) Factorii

de risc

(Fi)

Ponderea

factorilor de

risc (Pi) N1 N2 N3

Aprecierea

controlului

intern-F1

P1=50% Exista

proceduri si se

aplica

Exista proceduri, sunt

cunoscute, nu se

aplica

Nu exista proceduri

Apreciereacantitativa

–F2

P2=30% Impactfinanciar

scazut

Impact financiarrezonabil

Impact financiarridicat

Aprecierea

calitativă

(F3)

P3=20% Vulnerabilitate

mică

Vulnerabilitate medie Vulnerab.

ridicată


45/52

44

Rezolvare:

Determinarea punctajului total al riscului:

Se calculează pentru fiecare activitate auditată după formula:

Ptotal = ∑ Pi x Ni

Clasarea activităților auditate (organizare și operaționale) pe baza punctajului FPN

(Factori-Ponderi-Nivel) se prezintă astfel:

Riscuri Intervale FPN

mici 1,0…..1,9

medii 2,0….2,3

mari 2,4…..3,0

În urma efectuării calculelor, riscul operațional prezintă valoarea de 1,7, fapt ce clasează

riscul operațional în categoria riscurilor mici.

Acest nivel scăzut al riscului operațional este favorabil pentru entitate întrucât reflectă

existența unui ssitem de control intern eficient.

Compartimentul financiar contabil asigură înregistrarea cronologică și sistematică a

tuturor tranzacțiilor în evidența contabilă.

De asemenea, societatea deține personal cu o pregătire profesională de nivel superior și

cu o experiență vastă în desfășurarea obiectului de activitate al societății.

X. Ținerea contabilității unei entității

1. O entitate achiziţionează pe data de 9 martie anul N un utilaj cu valoarea contabilă de

intrare 24.000 lei. El se amortizează degresiv în 5 ani. Care este mărimea amortizării în primul

an de funcţionare, numărul de ani în care se realizează amortizarea degresivă şi numărul de ani în

care se realizează amortizarea liniară?

Rezolvare:

a. Se determină cota de amortizare anuală degresivă

Cota de amortizare liniară = 100 /5 ani = 20%

Cota de amortizare degresivă = 20% * 1,5 = 30%.


46/52

45

b. Se determină amortizarea anuală degresivă :

Ani Modul de calcul Amortizarea anuală

degresivă (lei)

Valoarea rămasă

(lei)

1 24.000 * 30% 7.200 16.800

2 16.800 * 30% 5.040 11.760

3 11.760 : 3 3.920 7.840

4 7.840 3.920 3.920

5 3.920 3.920 0

În anul 3, amortizarea se determină astfel:

Amortizarea degresivă = 11.760 * 30% = 3.528 lei/an

Amortizarea liniară = 11.760 : 3 ani = 3.920 lei /an

Amortizarea liniară > amortizarea degresivă → începând cu anul 3 de funcționare se

aplică metoda de amortizare liniară.

În concluzie, metoda de amortizare degresivă se aplică în primii 2 ani de funcționare, iar

metoda de amortizare liniară se aplică în următorii 3 ani de funcționare.

2. O societate livrează unui client mărfuri în următoarele condiţii: marfa M1: preţ de

vânzare exclusiv TVA 10.000 lei; remiză 10% ; TVA 24 %; marfa M2: preţ de vânzare exclusiv

TVA 20.000 lei, rabat 5%, TVA 24%. Transportul mărfurilor este asigurat de furnizor şi facturat

cumpărătorului, iar cheltuielile de transport se ridică la 2.000 lei exclusiv TVA, TVA 24%. Cum

se înregistrează facturarea mărfurilor şi a cheltuielilor de transport în contul clientului?

Rezolvare:

Se determină prețul de achiziție al celor 2 mărfuri asfel:

Marfa M1 Marfa M2

Preț de vânzare = 10.000 lei Preț de vânzare = 20.000 lei

- remiză 10 % = 1.000 lei - rabat 5% = 1.000 lei

Net comercial = 9.000 lei Net comercial= 19.000

+ tva 20% = 1.800 lei Tva 20% = 3.800 lei

TOTAL = 10.800 lei TOTAL = 22.800 lei

Net comercial M1 +M2 = 9.000 + 19.000 = 28.000 lei


47/52

46

Cheltuieli de transport = 2.000 lei

Bază tva = 30.000 * 20% = 6.000 lei

Total general de facturat = 36.000 lei

În contabilitatea clientului achiziția mărfurilor se înregistrează astfel:

% = 401 36.000 lei

371 28.000

628 2.000

4426 6.000

Facturarea mărfurilor de furnizor către client presupune următoarea formulă contabilă :

4111 = % 36.000 lei

707 28.000

708 2.000

4427 6.000

3. La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a cărui

valoare contabilă era de 160.000 lei. Operația de casare (dezmembrarea) este efectuată de ofirmă specializată, care, pentru serviciul prestat, emite o factură în valoare de 6.000 lei, TVA

24%. În urma dezmembrării activului, se recuperează materiale auxiliare și piese de schimb

reprezentând 5% și respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.

Rezolvare:

a. Se înregistrează scoaterea din evidență a mijlocului de transport :

2813 = 2131 160.000 lei

b. Se înregistrează emiterea facturii:

% = 401 7.200 lei

628 6.000

4426 1.200


48/52

47

c. Se înregistrează obținerea materialelor auxiliare și a pieselor de schimb:

% = 7588 24.000 lei

3028 8.000

3024 16.000

Notă : Conform politicilor contabile stabilite la nivel de entitate, în situația casărilor

ceea ce se obține se înregistrează în contabilitate în contul 7588 ’’Alte venituri din exploatare .’’

4. O societate comercialã deţine o instalaţie procuratã în anul 1 la valoarea de 50.000.000

lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justã

stabilitã fiind de 25.000.000 lei.

În conditiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16 „Imobilizãri

corporale”, care sunt înregistrãrile contabile ?

Rezolvare:

Metoda actualizări valorii nete este o metodă de reevaluare prevăzută de IAS 16

„Terenuri şi mijloace fixe”, care presupune ca la data reevaluării, amortizarea cumulată să fie

eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă să fie actualizată în funcţie

de valoarea reevaluată a activului.

Avem:

Vi = 50.000.000 lei (valoarea brută)

D = 5 ani

A = 50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 lei / an.

a. Pentru primii 3 ani de utilizare vom înregistra amortizarea calculată:

6811 = 2813 10.000.000 lei (12 luni )

b. Are loc reevaluarea instalației:

Avem:

Vi = 50.000.000 lei

A = 10.000.000 lei/an

Amortizarea cumulată pe primii 3 ani: 10.000.000 * 3 ani =30.000.000 lei


49/52

48

Se scade din valoarea brută a instalației amortizarea cumulată pe cei 3 ani și se

înregistrează în evidența contabilă astfel:

2813 = 2131 30.000.000 lei

Valoarea rămasă (netă contabilă) = Vi – A cumulată pe 3 ani

V rămasă = 50.000.000 – 30.000.000 = 20.000.000 lei

V actualizată = 25.000.000 lei

Rezerva din reevaluare = valoarea actualizată – valoarea rămasă

Rezerva din reevaluare = 25.000.000 lei – 20.000.000 lei = + 5.000.000 lei (creștere de

valoare).

c. Întrucât avem o creștere fără a avea o descreștere anterior înregistrată (o cheltuială),

constituim rezerva din reevaluare cu ajutorul contului 105 “ Rezerve din reevaluare”, arătând în

același timp și creșterea valorii instalației:

2131 = 105 5.000.000 lei

XI. Contabilitate de gestiune

1. Pentru o societate comercială cu activitate de producție se cunosc următoarele costuri:costuri variabile 10 lei/buc., costuri fixe 22.000 lei pentru fiecare 3.000 buc. Prețul de vânzare

unitar este de 20 lei.

Previzionați costul total și rezultatul pentru următoarele niveluri de activitate: 2.000 buc.,

3.000 buc., 4.000 buc., 6.000 buc., 7.000 buc.

Rezolvare:

Pentru rezolvarea aceste probleme pornim de la următoarea schemă de calcul:

vv pq *CA

vv cq *Cv-

)(* vvvcv c pq M

- CF

REZULTAT


50/52

49

Calculele sunt prezentate în următorul tabel:

Specificări 2.000 bucăți 3.000 bucăți 4.000 bucăți 6.000 bucăți 7.000 bucăți

Vânzări ( lei) 40.000 60.000 80.000 120.000 140.000

Costuri

variabile (lei)

20.000 30.000 40.000 60.000 70.000

Costuri fixe

(lei)

22.000 22.000 44.000 44.000 66.000

Total cost

(lei)

42.000 52.000 84.000 104.000 136.000

Rezultat (lei)

(V-C)

-2000 8.000 -4.000 16.000 4.000

2. Într-un atelier de mobilă se prelucrează lemn, iar în urma procesului de tăiere rezultă

pierderi. În general, în fiecare dintre lunile ianuarie și februarie au fost prelucrați 200 m3 de lemn

achiziționat, cu un cost de 200.000 lei (adică 1.000 lei/m3). Se consideră că un procent de 15%

reflectă pierderile normale în procesul de tăiere. Situația pierderilor în cele două luni se prezintă

astfel:

- în luna ianuarie, prin procesul de tăiere s-au înregistrat pierderi de 14%;

- în luna februarie s-au înregistrat pierderi de 18%.

Calculați costul lemnului care afectează costul produselor finite (costul mobilei) în cele

două luni și discutați tratamentul aferent pierderilor.

Rezolvare:

Potrivit OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile

financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate în costul stocurilor nu se

includ și sunt recunoscute cheltuieli ale perioadei următoarele:

- pierderi de materiale, manoperă sau alte costuri peste limitele normal admise, inclusiv

pierderi datorate risipei;

- cheltuieli de depozitare exceptând situațiile în care sunt necesare procesului de

producție;

- nu intră în cost cheltuielile (regiile) generale de administrație care nu sunt necesare

procesului de producție;


51/52

50

- nu intră în cost regie fixă nealocată care se recunoaște drept cheltuială în perioada în

care a apărut.

În luna ianuarie, pierderile înregistrate sunt pierderi normale (coeficientul de 14% este

inferior celui de 15% cons

Documents

Rezolvare Stagiu Sem 11 Mai Ultima Varianta