7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 1/23

1.Conceptia despre lume si caracteristica eiConceptia despre lume –este un sistem de reprezentari ,idei despre lumea inconjuratoare,despreom si locul lui in acest univers. Conceptia despre lume determina actiunele individului sau agrupului social prin principiile care se inplun.

Exista 2 forme de cunoastere:Cunoasterea senzoreala :-1.senzatia,2.reprezentare;

Cunoasterea logica ,astracta : notiunea,judecata,rationamentul!tructura conceptiei despre lume:1. Cunostinta"ndependenta de modurile de cunoastere destingema) Conceptia despre lume oisnuita,azata pe cuostintele capatate din experienta cotideanab) Conceptia despre lumea stiintifica,azata pe cunostinte teoretce2. Convingerile – reflectarea cunostintelor su prisma constientului si suconstientului3. #alorile general umane4. "dealurile5. $ctiunele orientate spre realizarea idealurilor 

2.Tipurile istorice de conceptie despre lume"ndependenta de criteriul cunostintei ,care este diferit atit pe parcursul istoriei omenirii dupavolum si complexitate destingem % tipuri istorice de conceptie despre lume:1. Conceptia mitica2. Conceptia religioasa3. Conceptia filosofica Conceptia mitica este forma cunostintei sociale caracteristica celor mai timpurii perioade inistoria omenirii. Conceptia mitica se caracterizeaza printr-un nivel jos al gindirii logice astractesi prin asenta autoconstiintei. &itul include in sine cunostintele prin care omul incearca saexplice fenomenele naturii. 'rincipalele caracteristice ale concept.mitice sunt:

1. $ntropomorfizmul2. (oomorfizmul3. !incretizmul

Conceptia mitica provine de la cuvintul grecesc )mitos* –legenda,povesteConceptia religioasa este forma constiintei sociale care prin credinta postuleaza existentaasolutului ,care si constituie originea existenteiCaracterist. Conc.religioase sunt:-credeinta-dogma-ritualul cult.

Conceptia filosofica este forma constiintei sociale care spre deoseire de religie pune accentul penecesitatea explicarii rationale a existentei

3.Filosofia ca stiinta ,obiectul ei de studiu si functiileCe este filosofia+ ilosofia este stiinta despre principiile fundamentale conform carora existentaeste conceputa ca-unitate-integritate-totalitate'rincipiile fundamentale filosofice ale existentei sunt:-principiu unicitatii existentei universului

-principiu unitatii universului-principiul dezvoltarii lumii-principiul luptei si unitatii frontale

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 2/23

/iectul filosofiei il constituie principiile fundamentale ale ale existentei ."n filosofia se petrec lucrurile care nu intilnim la alte stiinte in legatura cu oiectul sau.

0aca in celelalte stiinte pe parcursul istoriei lor s-au modificat conceptele despre oiect, infilosofia pe rarcursul istoriei ei s-au modificat atit conceptele despre oiect ,cit si opiniile asupraoiectului. 0eacea scimarea oiectului filosofiei pe parcursul istoriei constituie insusi esentaacestei stiinte deaceea filosofia si este istoria oiectului sau. "

  'utem urmari modificarea oiectului la urmatoarele etape istorice :1. "n anticitate la origini filosofia se constituie ca un mod de gindire si de explicare rationala alumii radical contrar explicarii mitice-religioase.2. "n recia antica $ristotel defineste filosofia ca metafizica meta-dupa,dincolo;fizis-natura!tiinta prima care elaoreaza principii generale folosite apoi in stiintele particulare;%. in Evul &ediu legatura cu egemonia conceptiei religioase filosofia este redusa la logica si estefolosita c mijloc pentru incegarea si formularea principalelor dogme religioase3. in Epoca moderna 0escartes defineste filosofia ca fundamentul tuturor stiintelor al carortrunci il constituie fizica. "n analogie cu stiintile matematice in deosei cu geometria seconsidera ca filosofia treuie sa elaoreze un principiu sau o lege universala cu ajutorul careia sase explice si sa se deduca cu necesitate si exactitate matematica intreaga lume ;

4. 5a etapa contemporana odata cu constituirea stiintelor pozitive,filosofia este redusa la prolemeetice ,estetice, epistemologice

ilosofia este o stiinta complexa ,alcatuita din mai multe compartimente azate pe reflectia prolemelor filosofice. Aceste probleme sunt :

1. 'rolema ontologica ontos-existenta,logos-invatatura analizeaza principiilefundamentale ale existentei;2. 'rolema gnoseologica gnoseos-cunoasterea analizeza principiile si structura procesuluide cunoastere;3. Epistemologica episteme-stiinta analizeaza proleme cunoasterii stiintifice a lumii;

4. 'rolema axiologica axiul-valoare estimeaza existenta prin prizma valorilor 5. 'rolema praxiologica praxis-practica analizeaza existenta incluzind activitatea umanaca factor primordial.  Functiile:

1. &etodologica-analizeaza si elaoreaza noi cai si metode de cercetare2. unctia conceptuala-filosofia nu numai ca da cunostinte noi ,dar si formeaza la om oanumita atitudine fata de aceasta lume3. unctia explicativa a universaliilor culturii. "n legatura cu aceasta filosofia elaoreazacategoriile fundamentale prin intermediul carora explicam existenta.  In filosofia se cunosc 2 metode de cercetare:

1. &etoda dialectica care reflecta existenta in permanenta miscare,scimare,transformare2. &etoda metafizica care reflecta existenta ca ceva constant nescimat.

4. Problema fundamentală a filosofiei şi aspectele ei.

  5a aza func6iei conceptuale a filosofiei st7 prolema rela6iei dintre g8ndire 9i existen67. &odulrezolv7rii acestei proleme de c7tre filosofi determin7 con6inutul sistemei lui filosofice. &area

 prolem7 fundamental7 a 8ntregii filosofii, mai ales a celei moderne este prolema raportuluidintre materie 9i con9tiin67, gindire 9i existen67. 'rolema fundamental7 are dou7 laturi. 'rima eilatur7 se refer7 la prolema esen6ei lumii, apari6ia ei, constituind aspectul ontologic. Exist7materia, natura, realitatea ve9nic ori a fost creat7 de o for67 divin7+ 5atura aceasta se formeaz7 8nfelul urm7tor: care este factorul prim, determinant, materia sau con9tiin6a+ $ doua latur7,constituind aspectul gnoseologic, presupune r7spunsul la 8ntrearea: 'oate oare g8ndirea noastr7s7 reflecte 8n mod adecvat lumea exterioar7+ 0up7 modul cum rezolv7m prima latur7 a prolemeifundamentale a filosofiei, toate curentele filosofice se 8mpart 8n dou7 taere radical opuse:

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 3/23

materialismul 9i idealismul. ezolv8nd prolema fundamental7 a filosofiei 8n conformitate cudatele 9tiin6ei 9i practicii, materialismul demonstreaz7, c7 lumea este prin natura sa material7, c7materia este unicul izvor a tot ce exist7, e necreat7 9i indistructiil7, c7 lumea material7 eguvernat7 de propriile sale legi, con9tiin6a este un produs al dezvolt7rii istorice a materiei, ofunc6ie a creierului uman, ce are capacitatea reflect7rii lumii 8nconjur7toare. $ceste teze stau la

 aza concep6iei materialiste. 7spunz8nd la a doua latur7 a 8ntre7rii fundamentale a filosofiei

materiali9tii socot c7 realitatea ca stare poate fi cunoscut7. n opozi6ie cu materialismul, datele9tiin6ei 9i practicii, idealismul consider7, c7 spiritul a existat 8naintea naturii, c7 materia estedeterminat7 de c7tre con9tiin67. $firm8nd, c7 lumea este o crea6ie a spiritului, ideali9tii recurg laultima instan67 la explica6ia lumii prin actul crea6iei divine. "dealismul explic7 existen6a oiectelor 9i fenomenelor lumii exterioare prin activitatea con9tiin6ei, consider8nd, c7 esen6a lumii estespiritual7. 0ar dup7 felul cum este conceput spiritualul curentele idealiste din filosofie se 8mpart8n dou7 variante principale: idealismul oiectiv 9i idealismul suiectiv. "dealismul oiectivconsider7 c7 lumea este creat7 de o con9tiin67 oiectiv7 existent7 8nafara lumii. "dealismulsuiectiv consider7 c7 lumea ar fi creat7 de con9tiin6a omului individual, de suiectul cunoa9terii.7spunsul pe care idealismul 8l d7 la cea de-a doua latur7 a prolemei fundamentale a filosofieitreuie privit 8n str8ns7 leg7tur7 cu r7spunsul dat la prima latur7 a acestei proleme. "deali9tii

oiectivi admit posoilitatea cunoa9terii lumii, numai c7 dup7 ei, lumea este de natur7 spiritual7.

5. Apariia şi de!"oltarea #$ndirii filosofice $n %ndia antică.  Cultura "ndiei antice 89i are specificul s7u: corela6ia str8ns7 dintre credin67 9i reflec6ia filosofic7.ntradev7r, 8n g8ndirea indian7 antic7 otarele dintre religie 9i filosofie sunt greu de stailit,deoarece filosofia antic7 indian7 este o teosofia <eos – 0umnezeu 9i sopia - 8n6elepciune,adic7 un amestec de g8ndire ra6ional7 9i credin67 mistic7, religioas7. ilosofii erau 8n acela9i timp

 preo6i. ilosofia indienilor antici, $r=a, cum o numeau ei 8n9i9i, a fost pre6uit7 mult7 vreme caicoana unei 8n6elepciuni misterioas7 a unui adev7r asolut revelat de 8nsu9i 0umnezeu. $cestmister era poruncit de p7str7torii ei, preo6i ramani, care socoteau drept o p8ng7rie a dezv7luisecretele acestor 8nv767turi, celor str7ini de casta lor preo6easc7, ciar dac7 aceia erau de acela9ineam cu ei. 0e aia pe la mijlocul sec. >">, englezii au reu9it s7 fac7 cuno9tin6e cu scrierileindiene 9i s7 le pulice. $st7zi le poate cunoa9te oricine, 8n traducere 9i 8n original. 'rimeleizvoare informa6ionale despre via6a societ76ii antice indiene se co6in 8n a9a numita literatur7vedic7. #edele cuprind diferite scrieri religioase, care creeaz7 cartea sf8nt7 a indienilor. Conformcercet7rilor istorice, aceast7 carte sf8nt7 s-ar fi format de ? secole 14@@-A@@ 8.e.n.. 8n cuprinsuls7u se g7sesc pe scurt reguli 9i dogme religioase, slujele sfinte, rug7ciuni, provere 9i 8nv767turimorale. <radi6ional literatura vedic7 se 8mparte 8n c8teva grupe de texte. n primul r8nd, cele patru#ede: ig-#eda, !ama-#eda, $tarva-#eda 9i "adjur-#eda. n al doilea r8nd, Bramanele, care sunto continuare a #edelor 9i reprezint7 ni9te comentarii a acestor texte. n al treilea r8nd, #edele audat 9i o direc6ie 8n filosofie, o adev7rat7 doctrin7 care s-a numit #edanta – 8n traducere sf8r9itul

#edelor, adic7 etapa de 8nceiere a perioadei vedice 8n cultura indian7. ivelul #edantei 8lconstituie Dpani9adele teoria misterelor – ni9te tratate cu un caracter filosofic-religios, care aufost calificate ca fiind adev7ratul izvor al filosofiei indiene. Cronologia operelor filosofice indieneeste anevoioas7, totu9i, 6in8nd cont de dezvoltarea fireasc7 a g8ndirii indiene, se poate stailiurm7toarea ordonare 8n timp a momentelor filosofice indiene: prima perioad7, din timpuri

 preistorice p8n7 la anul 1@@@ 8.e.n., din care ne-a r7mas opera cea mai vece a omenirii, Biliaindienilor: ig-#eda, care precede cu pu6in sau e aproape contemporan7 cu eneza lui&oise1%@@ 8.e.n.. Caracterisitic pentru aceast7 perioad7 este faptul c7 8n aceste texte veci nu se8nt8lne9te 8nc7 reflec6ia filosofic7 asupra lumii. $ doua perioad7, de la 1@@@ 8.e.n. p8n7 la anul 4@@8.e.n. – este o continuare a #edelor, t7lm7cirea lor de c7tre preo6i ramani. 0in aceast7 perioad7ne-au r7mas numeroase texte, Dpani9adele teoria misterelor 9i #edanta sf8r9itul #edelor.

Dpani9adele reprezint7 caracterul medita6iei 8n singur7tate. ilosofia 8n "ndia nu se reduce lacitirea, 8n6elegerea 9i scrierea 7r6ilor – ci la realizarea 9i dep79irea de sine prin eforturi cotidiene, prin practic7. 8nditorul practic7 o via67 ascetic7, singuratic7 deoarece a devalorizat complet

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 4/23

 ucuriile existen6ei, printr-o total7 r7sturnare de valori. !entimentul durerii existen6ei e comunspiritualit76ii indiene, e fundamentul specula6iei 9i e mediul s7u pragmatic.

&. 'colile filosofice $n %ndia anticăn "ndia antic7 distingem dou7 tipuri de 9coli:1. Şcolile neortodoxe, care nu accept supremaţia Brahmei şi autoritatea ei:

- Buddismul- ainismul- Carvaca2. Şcoli ortodoxe, care accept supremaţia Vedei şi a Brahmei:

- !anF=a- #aisesica-  =a=a- &imans- Goga- #edanta

  Budismul 'rin sec. #" i.e.n, cind monopolul ideologic in "ndia il detineau ramanii, apare un reformatorreligios, Budda, care se adreseaza la toate castele . $ceasta invatatura noua, uddismul, adevenito religie care s-a raspindit mai ales peste otarele "ndiei, in Cina, aponia, <iet.  Buddismul este o religie ciudata, fara 0umnezeu, dar cu cu un sfint Budda si 3 adevarurisfinte:1. Ce este suferinta+ asterea este suferinta, si atrinetea, si oala, si moartea. 5egatura cuceea ce iuesti este suferinta, de asemenea si despartirea de ceea ce iuesti. 0aca doresti ceva sinu-l ai – e suferinta2. Cum se naste suferinta+ 0in pofta de placer, noutate, putere3. Cum se inlatura suferinta+ 'rin inausirea acelei vesnic neindestulate dorinte de fericire,iar idealul este irHanam, adica fericirea prin renuntarea la lumea inselatoare sensiila.4. Care este calea spre inlaturarea suferintei+ Este credinta dreapta, gindirea dreapta,vorirea dreapta, otarirea dreapta, nazuinta dreapta si concentrarea dreapta.

Buddismul , care fagaduia tuturor o granica izavire de suferinta, gasi un mare rasunet in popor,dar si o nemiloasa persecutie din partea Bramanilor, ca si la crestini, iar adeptii lui fura nevoiti afugi din "ndia si a se imprastia in <iet, Cina si aponia, unde au ramas pina azi.

 Jainism

 "nvatatura jainismului , in care speculatiile religioase se impletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul.

eprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esentei sale sufletesti poate controla esentamateriala si o poate conduce. umai omul singur otaraste ce este inele si raul si la ce se referatot, ce el intilneste in viata. 0umnezeu este doar sufletul, care cindva a trait intr-un corp materialsi s-a elierat din mrejele carmeiElierarea sufletului de su influienta carmai si a samsarei este posiila numai prin intermediulascezei si a infaptuirii faptelor uneCalea elierarii sufletului de samsara – este grea si multifazica. !copul consta in elierarea

 personala, deoarece omul se poate eliera numai el singur, si nimeni nu poate sa-l ajute."nfluienta jaianismului treptat scade, cu toate ca el se pastreaza in "ndia pina astazi.  ar!aca

Carvaca este unul dintre multele curente filosofice, materialiste din "ndia antica, insa date despre

viata si operele sale lipsesc completamente. !e presupune ca acest curent a fost intemeiat prinanul 4@@ i.e.n.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 5/23

Comun pentru toate directiile materialiste este principiul negarii vietii de apoi, legii carmei si asamsarei. Conform acestei teorii omul este alcatuit din 3 elemente- pamint, apa, foc si aer.Dnindu-se ele formeaza corpul, organele sensitive sip e aza lor apare sufletul. 0eoarece in omnu se gaseste nimic, c ear suprevetui dupa moartea lui, reprezentantii carcavei voresc desprenecesitatea folosirii de viata reala, de primit totul ce ea adduce cu constiinta ca laturile une alevietii pot ecilira raul si suferinta.

$ceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si asupra autoritatii textelor sfinte.  "an#$a

Dnul dintre cele mai veci sisteme filosofice din toate sistemele induismului este sanF=a. !anF=ainvata ca exista o prima cauza materiala a lumii – practitimaterial, natura. 5a inceput practiti aexistat intr-o stare amorfa, iar transformarea ei in lumea vietatilor si a lucrurilor, care se percep

 prin senzatii a avut loc prin influienta a trei elemente calitative: radjas – aspiratie, tamas –intuneric, sattva- claritate, in fiecare lucru in dependent de caracterul sau, predomina unul diaceste trei elemente.!anF=a este un s=stem filosofic dualist. El a influentat si alte sisteme filosofice religioase.  %o&a

Goga este didtemul filosofic care a elaorate o intreaga cimplexitate de procedee pentru

doindirea unei stari sufletesti deoseite. "ntemeietorul acestui s=stem a fost 'atandjali.Categoria principal a sistemului =oga este citta, care primeste forma tuturor starilor psiice

 potentiale. Dn alt element important al acestui s=stem il constituie descrierea regulilor unuiantrenament psiologic orientat. Dnele trepte ale ei contin stapinirea de sineasana, izolareasentimentelor de influienta exterioarapratiaara, concentrarea ginduluidarama,meditareadiana si starea de uzurparecamadi – elierarea de invelisul corporal.Goga recunoaste existent unei finite asolute "svara, care ajuta pe discipolii scolii sale in a izutisa-si eliereze sufletul din mrejele carmei si samsarei.  Vaisheshi#a

$tomii au forma rotunda. <oate lucrurile au o esenta comuna, deoarece ele constau dinsustantedravia, care exista in numar de noua. Exista sustante cu aza materiala apa, focul,

 pamintul etc si sustante fara aza materiala – sufletul , care constau din calitati psiice.!ufletul este nematerial, vesnic si infinit. El exista in doua forme, asoluteparamatman sisufletul individualatman  '$a$a

Este un sistem filosofic care completeaza pe sistemul precedent, vaisesiFa. Este sistemul care se azeaza pe cercetarea prolemelor logice si gnosologiei, in deosei cunoasterii sigure si veridice,neidoielnice. 5a acest sistem se introduce citeva izvoare de cunoastere, care sunt simtirea,concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea. !e introduce, de asemenea, si notiunea deilogism, care este necesar pentru confirmarea corectitudinii concluziei. Cunoasterea azata peaceste izvoare este socotita veridica. 0e rind cu aceasta cunoastere mai exista cunioasterea

indoielnica, care se azeaza pe memorie, indoiala, gresala,si argumentul ipotetic. =a=a a creat invatatura despre 0umnezeu ca creator, ocrotitor si distrugator a lumii."ntelepciunea lui 0umnezeu ii ajuta omului care poseda o voita liera si deci are posiilitateaalegerii intre ine si rau, si care prin intermediul cunoasterii pe sine poate sa ajunga la perfectiune.  (imans

Este un current filosofic care s-a format ca rezultat a cercetarii vedelor.&imans este un sistemm filosofic care proclama intoarcerea la #eda. Conform acestei invataturiunica cale de elierare din mrejele carmei si samsarei consta in indeplinirea coerenta a ceea ceinvata #edele. &imansa nu numai ca percepe textele vedice ca pe o autoritate superioara, dar sivede in ele o sustanta universal suprasensiila care exista vesnic si este asoluta. &imansconsidera ca cu ajutorul teoriei cunoasterii se poate ajunge nu numai la intelegerea corecta a

esentei lucrurilor, dar si la intelegerea unor notiuni metafizice fundamentale. $stfel #edele devin practice unicul izvor al cunoasterii. !ufletul este o sustanta vesnica si infinita. El este legat decorp, dar nu moare odata cu el.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 6/23

  Vedanta

Este unul dintre cele mai cunoscute sisteme filosofice,continutul acestui sistem este reflectat ininsasi denumirea sa. #edanta inseamna etapa de inceiere a perioasei vedice.$cest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultatul interactiunii unor puteri material cuo unica realitate, din care reiese si recunoaste rama, tratind-o ca esenta sufleteasca asoluta alumii.

Conform #edantei lumeas fenomenelor pe care o cunoastem cu ajutorul simturilor, este provocatade influienta iluziilor cu calitatile lor inerente. 5umea fenomenelor este numai imaginara, cauzacarora consta numai in nefiinta. efiinta duce la aceea ca omului i se pare adevarata, iar rama – o fiinta personificata superioara. "esirea din succesiunea se nasteri consta in stiinta, adicaexaminarea a tot ce ne inconjoara din punct de vedere a adevarului asolute. 'e aza ei se ajungela cunoasterea faptului ca lumea care este o inselaciunesi ca o realitate nescimatoeare este

 rama cu care se identifica sufletul individual. Calea realizarii unei asemeneacunostinte consta inrespectarea codului moral,si inainte de toate, in meditare, sun care se intelede cugetarea concetratadespre prolemele ascunse ale Dpanisadelor. "n procesul meditarii un rol important il areinvatatorul. !copul eforturilor depuse de individ este de a de eliera de existent materiala, scopcare se atinge prin activitate spirituala, cunoasterea lui Brama si dragostea fata de el.

 (. Apariia şi de!"oltarea #$ndirii filosofice $n C)ina antică  Caracteristica fundamental7 a filosofiei cineze const7 8n leg7tura ei str8ns7 cu g8ndirea mitic7.0e c7tre Confucius literatura antic7 cinez7 a fost clasificat7 8n c7r6i clasice ji 9i c7r6i literatur7filosofic7 zi.  5iteratura clasic7 include cele 4 c7r6i care 8mpreun7 alc7tuiesc Bilia cinezillor. $cestea sunt:1. Cartea c8ntecelor 9i poeziei – aici 8nt8lnim diverse modalit76i de rezolvare a prolemeietnologice2. Cartea ritualurilor – include procedee prin care este 8ncoronat 8mp7ratul 9i prin care seinf7ptuiesc ritualurile cultice

3. Cartea istoriilor – documente despre evenimentele str7veci din istoria cinez74. Cronicile statului "n5. Cartea transform7rilor – este compus7 din 2 tipuri de texte:1) texte ini6iale alc7tuite la r8ndul s7u din A3 figuri geometrice, numite exagrame.Iexagrama prezimt7 o comina6ie unic7 a 2 tipuri de linie: liniecontinu7 – care semnific7eternitatea 9i permanen6a, 9i linia 8ntrerupt7 care semnific7 scimarea, transformarea2) texte-comentarii care ini6iaz7 8n folosirea acestor figure geometrice 8n scopuri magice

<reptat g8ndirea cinez7 evolueaz7, din textele – comentarii sunt eliminate momentele suiectiv-mistice, astfel aceste texte se trensform7 8n cele A3 de categorii care vor alc7tui fundamentalna6ional filosofic cinez.

ntreaga filosofie cinez7 este preocupat7 de prolemele comportamentului uman, prolemeleordinii sociale 9i prolemele cosmosului.n mitologia cinez7 se sus6inea ideea apari6ie cosmosului care 8ntrucipa ordinea din aos.Existen6a nu este altceva dec8t perindarea ciclic7 a ordinii 9i aosului. Cosmosul este compus dinelemente 6i. !e disting 2 elemente radical contrare =an6i 9i =n6i. Gan6i semnific7 elemental pozitiv,luminos, active 9i care este de gen masculine, =an6i este identificat cu cerul. Gn6i semnific7elemental negative, pasiv, 8ntunecat de gen feminine. Gin6i este identificat cu p7m8ntul.

*. +colile filosofice in C)ina anticaConform filosofiei cineze cosmosul este 8n ve9nic7 scimare, transformare, izvorul scim7rii8l constituie lupta dintre =an6i 9i =n6i.n perioada 8nfloritoare a Cinei au existat peste 1@@ de 9coli filosofice, dintre care cele maioriginale sunt:- Confucianismul

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 7/23

- 0aoismul- &oismul- 5egismul- Jcoala nominalist7- Jcoala natur-filosofic7

  onfucianismul  $ordeaz7 prolemele morale, prolemele sociale nereflectind asupra prolemelor cosmosuluinaturii de aceea concep6ia confucianist7 este antropocentric7. ns79i Confucius considera c7idealul societa6ii cineze se g7se9te nu 8n viitor, ci 8n trecut atunci c8nd comportamentul omuluiera determinat de norme morale si urmate de sim6ul drept76ii, ru9inii, sovestei. n present acestelucruri sunt pierdute, de aceea elaoreaz7 un s=stem de legi morale l=, care au scopul de a educatineretul 8n spiritul respect7rii oiceiurilor 9i tradi6iei. !e consider7 c7 prin aceste legiconcep6ia luiConfucius este conservativ7, care nu accepta elemental nou. Confucianismul elaoreaz7conceptual 7ratului noil. oletea nu este o insusire transmisa prin ereditate, ea poate ficapatata prinn instruire si educatie. 'rincipiile aratului noil sunt j7niumanismul 9iseaorespectul fata de cei mai invirsta , fata de mama, surori si cei care ocupa un rang mai inalt

in ieraria sociala. )aoismul 

"n central invataturii daoistilor se afla natura,cosmosul si omul, insa aceste inceputuri pot fiintelese nu pe cale rationala, dar prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilor in naturaexistentei. 5umea se afla in permanenta miscare si scimare, se dezvolta, traieste si activeaza inmod spontan, fara vreo cauza oarecare. !copul gindirii in opinia daoistilor, consta in )contropirea*omului cu natura, deoarece el este o parte a ei. "deea central a scolii daoistilor este invataturadespre dao, adica calea, vesnica lege de aspiratie spontana, de dezvoltare si disparitie auniversului. 0ao este o lege impresionala a lumii careia " se supun toate lucrurile si fetomenelenaturii si a asocietatii , o lege atit de cosmic, cit si etica. 0ao este compus din 2 parti contraropuse, initial dao este neant din cauza ca n-are nume, daca le dam nume se preface in fiinta.

0espre neant de poate vori numai negativ, neantul naste iinta.0eci un dao are nume si altul nu. 0ao ce are nume apare din cel ce n-are. 0ao fara de nume esteinceputul la toate lucrurile existente, inclusive a cerului si pamintului, acest dao este mai principalcine il cunoaste stie multe, stie cauza aparitiei lucrurilor. "nsa pe acest dao este imposiil sa-lcunoasca toti, il cunosc numai inteleptii.  "coala nominalistillor 

!coala nominalistilor este un curont filosofic care s-a orientat spre rezolvarea prilemelor ce tinde limajul exprimarii realitatii. eprezentantii acestei scoli au cercetat relatiile dintre lucruri siinsasi exprimarea acestor relatii, iar pe urma corespunderea rationamentelor si denumirilorlucrurilor. !copul principal era de a cerceta prolemele legate de corectitudinea lucrurilor.inditotii acetsei scoli atrageau atentia asupra necesitatii lamuririi denumirii lucrurilor, reiesinddin insasi lucruri, si nu pe aza a numai unor semne sensitive.  *e&ismul 

Este o invatatura etico-politica in care sunt aordate prolemele omului, statului si a societatii.5egismul s-a intemeiat si s-a dezvoltat in conditiile unei confruntari permanente de idei cuconfucianismul timpuriu. 0aca confucianismul reiesea din calitatile morale, legismul accentua

 primordialitatea legilor, demonstrind ca politica este incomparaila cu morala.!coala legistilor a creat conceptia statului despotic, azat pe egalitatea tuturora in fata legii, cuexceptia cirmuitorului, el fiind considerat unicul creator de legi. "n conceptia legistilor,cirmuitorul treuie sa cunoasce ine psiologia oamenilor, pentru a –" putea guverna, iar principalmetoda de influienta treuie sa fie reconpensele si pedepsele.

 (oismul $tentia principal in invatatura acestei scoli este orientat spre prolemele eticii sociale. &o 0i pune la aza conceptiei sale filosofice ideea despre iuirea generala, si prosperare, a profitului

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 8/23

reciproc. /ligatoriu pt toti oamenii in societate treuie sa fie masura generala de omeniereciproca, toti treuie sa se gindeasca la folosul reciproc. eprezentantii moismului socot, ca fatade traditii treuie de atirnat critic, deoarece in traditiile trecului exista si unele elemente negative."n aceatsa ordine de idei ei neaga invatatura lui Cofucius, conform careia in comportare omultreuie sa se conduca de traditie. "nvatatura maoista mai aordeaza si unele prolem ce tin deteoria cunoasterii.

  "coala naturfilosofica't aceasta scoalafilosofica este caracteristica aordarea prolemei elementelor initiale aledevenirii si formarii lumii. !e spune ca initial exista o ingramadire neuloasa de sustante cucaracter uniform, compus din particule material. Ele sunt de 2 feluri: unele au caracter pozitiv sise numesc ian-ti, altele au caracter negativ si se numesc in-ti. Ca urmare a ciocnirii acestor feluride particule materiale se produc scimari, astfel apare lumea cunoscuta de noi . . "an-6i semnific7elemental pozitiv, luminos, active 9i care este de gen masculine, ian-6i este identificat cu cerul. "n-6i semnific7 elemental negative, pasiv, 8ntunecat de gen feminine. "n-6i este identificat cu

 p7m8ntul.$lternanta dintre in si ian se numeste dao, adica calea, drum, si aceasta cale o urmeaza toatelucrurile.

. Premisele aparitiei #indirii filosofice in -recia antica+-remisa subie#ti!a care refleFta specifiFul intelegentii elenului.$ceasta se caraFteriza prin:imaginatia plastiFa si refleFtie critiFa. Cu toate ca grecii au imprumutat multe Funostintse de la

 popoarele orientale, originalitatea inteleFtului greF face posiila transformarea cunostintelororientale empirice nesistematizate, determinate de sFopuri utilizate in Funostintesistematizate,fundamentale pe legi si principii sigure,adiFa in cunostinte stiintifice.odulinteleFtului elen este stiintsa europeana.2"pecifi#ul reli&iei &recilor  care Fonsta in formalizmul ei,adiFa orientata spre respeFtarearitualuriloe cultice.0atorita acestui fapt,raminea lier cugetul.5iertatea gindirii constituieconditie principala a filosofiei..A!intul economi#  al grecilor prin comert maritim si industrie./)emo#ratie,forma de guvernare specifiFa grecilor care se azeaza pe principiul liertatiicetateanului.0Ashe1area &eo&rafi#a prin care recia la rasarit marginea cu orientul de la care imrpumuraelementele progresive din cultura si civilizatie popoarelor orientale.

1. Caracteristica #enerala a #indirii filosofice in -recia si /oma antica

'arerea celor mai multi cercetatori este ca in recia $ntica a existat o filosofie riguroasa,originala si nu se confirma opinia dupa care grecii au dat putin si au luat mult.

ilosofia in recia $ntica a aparut in perioada genezei a aparitiei relatiilor de productiescavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin in mitologie, dar ea incearca sa sedesprinda treptat de mitologie. $sfel in "liada si /diseea a lui Iomed gasim primele incercari deinterpretare filosofica a lumii, primele intreari si primele raspunsuri cu privire la lume.

Ca si gindirea altor tari, gindirea stiintifica greaca vine din mitologie, care mai apoi s-a divizat ingindirea religioasa si realista, stiintifica. !pre deoseire de mitologie, care era preocupata maimult de trecut, de prolema creatiei si a creatorului lumii, de zei, eroi, stiinta si-a propus

 prolema evidentierii cauzei generale a aparitiei lumii, sustantei cosmic, adica de a evidentialsustanta, din care isi iau viata toate fenomenele si procesele, din care apar toate lucrurile si incare se intorc prin disparitie.

!pre deoseire de mitologie care in fond este o serie de istorisiri legendare, filosofia incepe unde

gindirea se defineste in propria sa natura atunci cind enunta principia astracte, notiuni generale,care pot fi gindite independent de realitate, iar mecanismul realitati poate fi explicat prin aceste

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 9/23

concepte astracte. $cesti pasi de tranzitie ii fac primii filosofi greci: <ales, $naximandru,$naximene

11.0aturfilosofia si cosmolo#ia s)colii din ilet  !tiintsa si-a propus prolema evidentierii cauzei generale a aparitiei lumii,sustanteiFosmice,adiFa de a evidentia sustantsa din Fare isi iau viata toate fenomele si procesele,din Fareapar toate luFrurile si in Fare se intorF prin disparitie.

  ilosofia incepe unde gindirea se defineste in propria sa natura atunci Find enuntsa principiiastraFte,notiuni generale,are pot fi gindite independent de realitate,iar meFanismul realitatii

 poate fi expliFat prin aceste concepte astraFte.$cesti pasi de tranzitie ii faF primii filosfi greci:<ales, $ximandru, $naximene.ilosofii recii $ntice toti erau cosmologi si fizicieni,cercetautainele naturii si a Fosmosului.  <ales afirma F inceputul tuturor luFrurilor este apa,totul iese din apa si totul in apa sedesFompune. <ales primu a pus intrearea )ce este totul+*. El s-a oFupat Fu cercetari FonFrete inastronomie si matematiFa.$ incerFat sa determinea ordinea Forpurilor ceresti.  $naximandru, in comparatie Fu <ales el Fonsidera F sustantsa primara din Fare au aparuttoate luFrurile este apeieronulinfinitul.0atorita temperaturii si rotatii, din apeieron sau formatalte sustante,apa aer foF pamint. Cu timpul toate sustantele se vor transforma inapoi inapeieron,iar ptr acesta separare vor fi pedepsite. $naximandru a fost preoFupat de cerecetari ingeografie,fiziFa,astronomie, ilogie.  $naximene pune la originea lumii aerului,astfel inFit dilatindu-se aerul se preface infoF,condensindu-se proportional se preface in apa,pamint,pietre.

12.Filosofia lui Pta#ora  ilosofia lui 'itagora era o construc6ie despre o lume perfect7, 8n care ra6iunea, frumuse6ea 9iarmonia muzical7 se azau pe o ordine geometric7. Ea interesa pe mul6i pentru c7 scopul ei viza ovia67 un7 aici pe p7m8nt 9i o certitudine a nemuririi. $ceast7 filosofie se sprijinea pe ideea denum7r. umerele erau exprimate ca rapoarte 9i aceste rapoarte guvernau totul 8n lume, de la zei

 p8n7 la oameni.   Aristotel  ne spune c7 8n concep6ia pitagoreic7 Knum7rul constituie sustan6a tuturor lucrurilor* 9ic7 Klucrurile constau din imita6ia numerelor* , adic7 num7rul este un fel de paradigm7 a c7reiimita6ie s8nt lucrurile.  Considerind F muziFa inoileaza sufletul,pitagoreicii sunt primii Fare au dezvaluit legilematematice ale armoniei coardelor lirei. 0e al armonia muzicii ei au parFurs la cercetareamatematica a armoniei cosmosului. 0atorita acestui fapt pitagoreicii intemeiaza ca exitsa 1@

 planetenr 1@ prezinta perfeFtiunea. "n mijloF se gaseste o planeta foFsoarele presupunem, iarin jurul ei se rotesF celelalte ?. "n Fonceptia pitagoriFa Fosmosul este finit. 'rlema aordata de'itagora si de muzicienii sai este prolema esentei cosmosului.

13.%n"atatura filosofica a lui eraclit  $ fost un filozof  grec  presocratic. El nu a fost de acord cu <ales, $naximandru 9i 'itagora 8nleg7tur7 cu sustan6a fundamental7 9i considera c7 elementul fundamental din care deriv7 toatecelalalte este focul, 8n locul apei, aerului sau p7mLntului, cum considerau filozofii care l-au

 precedat. $cest lucru a dus la convingerea c7 scimarea este un lucru real 9i c7 stailitatea esteiluzorie. 'entru Ieraclit, totul este M8ntr-un fluxM, dup7 cum spune inecunoscutul s7u aforismM'anta eiM.  0e asemenea a devenit cunoscut pentru c7 a afirmat: Mici un om nu poate s7 intre 8n apaaceluia9i rLu de dou7 ori, deoarece nici rLul 9i nici omul nu mai sunt la fel.M $ceast7 afirma6ieexemplific7 punctul culminant al credin6ei materialiste. &ateria lucrurilor se transform7 tot timpul9i singurul lucru constant este forma, care poate fi exprimat7 8n limajul atemporal al formulelor

matematice.'unctul de vedere al lui Ieraclit, prin care explicarea scim7rii ar treui s7 fie aza oric7reiteorii naturale se opunea foarte puternic lui 'armenide, care considera c7 scimarea este o iluzie

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 10/23

9i c7 totul este static.Dnica sa scriere care s-a p7strat, c7reia posteritatea i-a dat titlul de 'eri p=seos 0espre natur7, nu este o lucrare sistematic7, ci mai degra7 un jurnal 8n care autorul 9i-a consemnat, su form7 de maxime, concluziile asupra unor proleme-ceie ale filozofiei."nterpretarea celor 1%@ de fragmente r7mLne 9i ast7zi suiect de disput7. <otul 8n univers 9isocietate se supune unei ordini necesare, desemnate de Ieraclit cu numele logos. Lndirea luiIeraclit a avut 8n anticitate o puternic7 influen67 asupra stoicilor; a exercitat o constant7

fascina6ie pentru Iegel, &arx, Engels 9i 5enin. eferitor la limajul lui Ieraclit, !ocrate i-ar fispus lui Euripide: M'artea pe care am 8n6eles-o e minunat7 9i 8ndr7znesc s7 cred c7 e la fel 9i cea pe care n-am 8n6eles-o; dar este nevoie de un cufund7tor din 0elos spre a 8n6elege totulM.

14.Filosofia s)colii din leea

$ fost o 9coal7 filosofic7 presocratic7 din secolul # 8.Ir . Cele mai multe surse 8l citeaz7 ca8ntemeiator al 9colii pe 'armenide dar sunt 9i altele care 8l citeaz7 pe >enofan din Colofon.0enumirea 9colii provine de la colonia Eleea din sudul "taliei, aproape de golful eapole.

  eferindu-se la elea6i, 'laton nu-l ia 8n seam7 pe >enofan, ci pe 'armenide. $poi, s-a spus c7

>enofan prin scepticismul, prin teologia lui nu poate fi socotit 8ntemeietor al spiritualit76iieleatice. $lte surse spun c7 K8nceputul 8nv767turii eleatice vine de la >enopfanes din Colopon*iar K'armenide a fost elev al lui >enopfanes*.$l6i reprezentan6i ai 9colii s8nt (enon din Eleea 9i&elissos din !amos.'entru elea6i nu exist7 nimic altceva dec8t Existen6a to einai unic7,indiviziil7, nen7scut7 9i nepieritoare, omogen7, nemi9cat7 9i neexpus7 dezvolt7rii 9itransform7rii.ilosofii din Eleea au fost influen6a6i de pitagorism, ei fiind numi6i uneori ciarK7ra6i pitagoreici*. <eza lui >enofan, totul este unu este de provenien67 pitagoreic7. ns7 totullui >enofan era considerat 8n acela9i timp g8ndire 9i ra6iune.

'armenide se 8ntrea7 cum este cu putin67 s7 g8ndim existentul sau non-existentul+ outatea 8nmetoda de ra6ionament a lui 'armenide fa67 de predecesorii s7i, care intuitiv credeau c7 un lucru

 poate fi imposiil de g8ndit dar nu 8nceteaz7 s7 existe, este c7 'armenide eviden6iaz7 leg7tura

dintre g8ndire 9i existent. 8ndirea este identic7 cu oiectul g8ndirii. Ceea ce nu exist7 nu poate fig8ndit pentru c7 g8ndirea are ca oiect ceva care exist7.

  (enon, prin metoda reducerii la asurd inten6ioneaz7 s7 dovedeasc7 tezele parmenidiene 9i 89ifolose9te dialectica 8mpotiva celor care explic7 faptul c7 dac7 ar exista un singur existent, arrezulta din aceasta multe consecin6e ridicole. eg8nd realitatea plurit76ii, (enon arat7 c7 ea estecontradictorie. &elissos sus6inea principalele teze eleate 9i a adus argumente noi 8n favoareadescrierii parmediene a realit76ii dar cu cel pu6in una din caracteristici a intrat 8n contradic6ie cu'armenide.

15.Filosofia atomista a lui eucip si 6emocrit

  $tomismul sau K$tomismus* este o teorie cosmologic7, dup7 care universul este compus dinatomi greac7 atom - indiviziil atomii se credea sunt indiviziili 9i nu se pot transformaniciodat7. $ceast7 concep6ie a ap7rut prin anii 4@@ 8.Ir. adep6ii ei fiind filozofii greci 5eucip 9i0emocrit, care a fost dezvoltat7 mai departe 8n secolul "# 8.Ir. de Epicur . ilozoful 9i poetulroman <itus 5ucretius Carus 8n versurile lui din K0e rerum natura* folose9te sinonimul atomism -epicurism. / teorie mai vece din secolul #" 8.Ir. din timpul lui Empedocle 9i $ristotel, consideramateria ca elementul de origine a universului 9i care este format7 din p7mLnt, foc, aer 9i ap7.

Elev al lui (enon de Eleea, 5eucip fondeaz7 dup7 34@ 8.Ir. la $dera  propria sa 9coal7filosofic7 0emocrit i-a fost discipol. Consecvent materialist, 5eucip este fondatorul teorieiatomiste, continuat7 apoi de 0emocrit, Epicur , 9i 5ucre6iu. <eofrast men6ioneaz7 dou7 dinlucr7rile lui 5eucip: &egas diaFosmos &area ordine universal7 9i 'eri nou 0espre spirit, carea9eaz7 la aza macrocosmosului 9i microcosmosului ca 9i a perceperii umane, mi9carea atomilor,

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 11/23

desf79urat7 potrivit legilor mecanicii.0in tratatul M0espre spiritM a supravie6uit o fraz7celer7:*imic nu se na9te din 8ntLmplare, ci toate lucrurile dintr-un motiv 9i din necesitate*.

  0emocrit a preluat teoria atomist7 a dasc7lului s7u, 5eucip, dezvoltLnd-o 8ntr-un adev7rat sistemfilosofic, conform c7ruia la aza lumii se afl7 atomii, care coincid cu realul - plinul to on, 9ividul, neantul - golul to menon. $tomii sunt particule solide, indiviziile, imperceptiile,necreate 9i eterne, 8n continu7 mi9care; din cominarea lor, iau na9tere toate lucrurile care

alc7tuiesc universul atLt corpurile materiale cLt 9i sufletul uman. !pre deoseire de al6i filosoficare credeau 8ntr-o lume unic7, avLnd p7mLntul 8n centru, 0emocrit formuleaz7 teza lumilorinfinite. 0emocrit a primul care a afirmat c7 for6a motrice a istoriei omenirii este nevoia creia,necesit76ile oamenilor. 0emocrit a emis ideea dezvolt7rii ascendente a societ76ii omene9ti. 'ozi6ialui 0emocrit era anti-teza mitului despre epoca de aur 9i dec7derea permanent7 a umanit76ii.Elea6ii au preg7tit drumul spre atomismul materialist, prin viziunea lor despre o materie constant79i imoil7, care nu poate fi sesizat7 dec8t de gLndire, aceasta fiind singura modalitate care esteexist7 cu adev7rat 9i care se deosee9te de scimarea 8n9el7toare a aparen6elor senzoriale.'itagoreii au preg7tit de asemeni drumul spre ideea c7 toate calit76ile senzoriale treuie s7 fiereduse la anumite rela6ii numerice 8ntre formele corpurilor. $tomi9tii au putut s7 formuleze,datorit7 acestor idei, un concept clar despre cum treuie gLndit7 materia ca ultimul fundament altuturor apari6iilor. Cu formularea acestui concept, materialismul a fost des7vLr9it ca teorieconsecvent7 a apari6iei lucrurilor din materie. 'asul acesta a fost 8ndr7zne6 9i cu urm7ri importante

 pentru istoria filozofiei 9i a 9tiin6ei. Este pasul pe care l-a f7cut 0emocrit.

1&.Problema cunoas)terii in in"atatura sofis)telor!ofistii sunt cei care invatau lucruri treuincioase si practice pentru viata.Ei predau retorica si

dealectica in scolile lor.!ofistii sunt primii care inainteaza prolema cunoasterii: Cum omul cunoaste universal+'rotagora va da o prima dezlogare a prolemei gnosiologice. El sustine ca nu exista nici ine, nicirau, nici adevar, nici eroare.

 u avem cunostinte general oiective. Cunostintele depend de om, depend de constitutiasimturilor lui. 0eci cunostintele sunt suiective si relative.!ofistii alcatuiesc cotitura radicala in prolema filosofiei. 0aca pina la ei in cunoastereacosmosului este cunoscut atunci cu sofistii cunoastere omului duce la cunoasterea cosmusului.

1(.%n"atatura filosofi7a alui +ocrate  !ocrate preia prolema ridicata de sofi9ti - elementele ini6iale 9i staile cu care gindirea sedesfLsoarL. $naliza 8ntreprins7 de sofi9ti ii adusese la concluzia cL ideile nu sunt dectt ni9te nume.!ocrate arat7 ca no6iunile generale sunt ine definite, 9i cL ele pot fi construite in mod logos.0e aici prolema filosofiei lui !ocrate este formarea 9i natura conceptelor generale, care potrivitlui, sunt pnncipiile fenomenelor.  'entru aceasta !ocrate se ridic7 8mpotriva teoriei sofistice a cunoa9terii, care puse la az7 opiniaindividuala a suiectului. /piniei !ocrate ii contrapune cuno9tin6ele si spune ca in activitatea sasuiectul treuie s7 tind7 spre cunostin6e, nu spre opinie personala. Ji cuno9tin6ele nu sunt dateini6iale care pot fi transmise prin instruire, dar sunt un ideal spre care treuie s7 ajungi in decursuldisputului. 0e aceea activitatea lui era 8ndreptat7 nu spre a transmite la al6ii cuno9tin6ele sale, ci lac7utarea adev7rului 8mpreun7, la az7 st7tea convingerea cL exist7 o norm7 care este mai multdecit individul 9i anume ea treuie g7sit7 prin discu6ie.  $ctivitatea lui !ocrate decurge 8n form7 de dialog, 8n decursul careia prin intermediul criticiireciproce 9i a scliimtului de opinii treuie g7sit ceea, ce treuie s7 recunoasc7 to6i. !ocrate credeintr-o lege a ra6iunii care determin7 adev7rul. El intriga concet76enii catre autocunoa9tere, pentru a

g7si aceast7 lege.!ocrate socoate c7 adev7rul nu se g7se9te in lucruri, ci 8n concepte. 'rin urmare el isi propune nustudiul lucrurilor, ci a ideilor, 'e !ocrate il intereseaz7 adev7rul lucrurilor care exist7, ci nu insasilucrul care exista. $devarul devine esen6a conceptului, principiul lucrurilor.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 12/23

  'entru a ajunge la adev7r socrate considera, ca treuie de definit conceptul. 'rin aceasta el pune aza metodei inductive de definire a conceptelor.'rimul moment al definirii conceptului si al discu6iei 8n acela9i timp este destr7marea opiniilor,mai ales a sofi9tilor, c7tre care se adreseaz7. 'entru aceasta el folose9te ironia - arta de a puneintreLri si de a-1 sufoca in contradic6ii pe interlocutor.  $l doilea moment este legat de urm7torul fapt: dup7 ce au fost 8nl7turate pozi6iile ini6iale ale

sofi9tilor, el se st7ruie s7 defineasc7 ideile generale valaile pentru toate cazurile posiile.!e poate spune cL !ocrate a fondat metoda inductiv7 in 9tiin67 9i a defini6iei generale. !fera, unde!ocrate folosea metoda sa, era via6a umana. &etoda 9tiin6ific7 ii era necesar7 pentru desLv8i9irea

 personalit76ii umane, pentru perfec6ionarea moralei. $dev7rul general ii treuia pentru t7riacon9tiin6ei morale."n cercetarilile etice !ocrate se conduce de o teza rLspinditL in recia, cum ca cuno9tin6a 9ivirtutea sunt identice.

1*.Filosofia idealista alui Platon/iectul cercet7rilor este etica.  Centrul 8nv767turii lui 'laton este o concep6ie metafizico - gnoseologica, care, dup7 cum se 9tie,

 poart7 numele de 8nv767tur7 despre idei. 8nceputul 8l are in critica teoriei cunoa9terii lui 'rotagora, azata pe relativismul lumii senzoriale. 'laton, ca 9i 8nv767torul s7u !ocrate, pune 8ntreareastudieii conceptelor, care ar da o cuno9tin67 adevarat7 despre esen6a lucrurilor.  Cerin6a aceasta venea din necisitatea moral7 de a studia normativele generale de comportare8ntro societate 8nv7luit7 de contraziceri, iscate 8ntre reprezentan6i ai diferitor neamuri, care seconvergeau 111 polisul grec. Era necesar7 o cunoa9tere adev7rat7, care s ar fi deoseit de opiniilemul6imii despre virtute, azat7 mai mult pe oicei.  0in punct de vedere al logicii 9i teoriei cunoa9terii este pus7 prolema reailit7rii conceptului

 ponosit de sofi9ti 9i punerea azei cunoa9terii conceptuale.'entru aceasta 'laton face analiza cunoa9terii 9i staile9te dou7 grade:/pinia, care se datore9te sim6urilor;Jtiin6a, care se datore9te inteligen6ei./pinia este o cunoa9tere aproximativ7, 9ov7itoare, foarte util7 9i pudica Ea ne ofer7 o cunoa9tere alumii sensiile, care, ca 9i aceast7 lume, nu are nici un fundament. /pinia are dou7 moduri decunoa9tere:/pinia, ce se azeaz7 pe credin67 atunci ciiul se ofer7 la oiecte;/pinia, ce se azeaz7 pe conjectur7, cind se refer7 la imaginile lucrurilor sensiile.  0easupra lumii sensiile exist7 o lume inteligiil7, dincolo de tot ce este pieritor 9i instail; 8nlumea sensiil7 cunoa9terea acestei lumi inteligiile se face pe aza 9tiin6ei, care are dou7modalit76i:1.facultatea de a ra6iona, care descinde ra6ional de la o idee la toate consicintele ei.

2.intui6ia intelectual7 - act direct 9i imediat, prin care se contempl7 inteligiilul.'rolema, pe care o pune 'laton, este g7sirea drumului, care sa conduc7 suiectul cunosc7tor dela aparent la realitate, de la iluzia existen6ei la existen67 8ns79i. $ceasta este o prolem7 ra6ional7,o stare a nusuluii. Jiinta va pune pe cei ce cunosc intro alt7 stare a firei. $stfel o cunoa9tere8nseamn7 a fi.

1.Problema 7unoas)terii in filosofia lui Platon  $ceste dou7 lumi ale lui 'laton nu exist7 numai 8n gnoseologie, ele-s 9i ontologice, adic7 exist79i-n realitate. Dna este lumea ideilor - lumea adev7rat7, iar lumea lucrurilor senzuale este o lumeneadevLratL. 5umea ideilor este etern7 si imuail7. "deile sunt principiile lucrurilor, cauzeleexisten6ei lor. Jtiin6a nu const7 decit in a iesi din lumea sensiil7 9i a intra 8n lumea ideilor. $cest

act de contact cu lumea ideilor este un proces intuitiv 9i este posiil, fiindc7 este luare de contactcu sine 8nsu9i.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 13/23

  'laton socoate ca toate lucrurile p7minte9ti sunt umre ale lucrurilor eterne. ,deacea data 'latono descrie in renumitul sau tragment uespre pe9tera, omul a tr7it cindva in lumea ideilor, dar ac7zut din ea, iar acum este in stare sa-9i aminteasc7 acea lume 0eci, cunoa9terea pentru el nu-ialtceva decit o reamintire reminiscen67. $cesta reamintire :ste de fapt o de9teptare, care punesufletul in posesiune la ceea ce a cunoscut odat7 - cunoa9terea ideilor, principiilor.  0eci drumul cunoa9terii, potrivit lui 'laton, nu-i altceva dec8t 8ntoarcerea in lumea ideilor. 0upa

el pentru fiecare multitudine de lucruri acolo, in lumea idciilor, exist7 o idee distinct7, ce eitc un principiu, ce une9te multitudinea cu toate contradic6iile ei. Exist7 unica idei diverse citemultitudini exista in lumea senzorial7.'rin urmare, adev7rul este ideea, care este universalul. 'entru a ajunge la adev7rul asolut, treuiede trecut din etapa in etap7, adic7 de la idei simple la idei mai vaste, mai generale. Cea maigeneral7 idee, adic7 9i principiul tuturor lucrurilor este B"E5E. Binele este temeiul existen6ei, eleste transcedental. 0e ce inile e numit timeiul lucrurilor, idee transcedentala. 'entru cL 'laton afost preocupat dc etic7, conduita.'utem avea urmatoaiea scem7 a lumii lui 'laton:  Cea mai inferioar7 este lumea sensiil7. Ea const7 din lucruri multe, ea este trec7toare,scim7toare, neadev7ratL, ireal7.

5utnea lucrurilor cu ajutorul procesului cunoa9terii se poate deduce la unita6i ra6ionale ori, cum sespune, la idei - unit76i."deile se deduc la ultima idee - Binele.

2.+istemul filosofic al lui AristotelDnul din punctele dc az7 ale filosofici lui $ristotel este tendin6a de transformare a filosofiei

socrato-platonice de concepte intro teorie care a explica lumea fenomenelor. $ristotel a 8n6eles c7teoria ideilor creat7 de 'laton pe aza filosofiei conceptuale ale lui !ocrate nu-i in stare s7 explicefiin6a existen6a. Cauza principala a acestui e9ec, constat7 $ristotel, este tendin6a de atestare alumii ideilor cu o existen67 deoseit7 de lumea senzorial7. $ceast7 transceden6L ideala treuieaandonat7 9i atunci lumea nu va fi separat7 in dou7 lumi - ideal7 9i senzitiv7, care, dup7 p7rerealui $ristotel, sunt identice.Cu aceasta $ristotel 8ncepe critica teoriei, deci 9i a filosofiei lui 'laton. Cum spune

 posteorioritatea, cic7 $ristotel ar fi spus, ca 'laton imi este prieten, dar adev7rul e mai aproape.$ristotel 8ncepe critica teoriei ideilor prin urmatoarele argumente:  "deile lui 'laton sunt pur 9i simplu copii ale fenomenelor 9i nu se deoseesc de ele prin con6inut.$9a cum 'laton a separat lumea ideilor de lumea fenomenelor, atunci lumea ideilor nici decum nu

 poate explica ori ajutora existen6a lucrurilor.  $firmmd ca ideea este 9j esen67 9i non-esen6L 8n ac;la9i timp esen67 pentru lucruri 9i ideile

 particulare 9i non-esen6L pentru ideile generale, 'laton nimere9te 8n contradic6ie.'entru explicarea lucrurilor 'laton permite existen6a unui rind infinit de idei, ceea ce este din nou

un lucru caragios.  !eparind lumea ideilor de lumea lucrurilor, latonoa;e explica mi9carea, aparenta 9i moartealucrurilor.'laton identific7 teoria ideilor cu principiul cauzalit76ii, adicn cu cauza apari6iei lucrurilor.Creind metafizica sa, $ristotel pune prolema reunirii celor dou7 lumi separate de c7tre 'laton. Elsocoate, c7 a9a o unire, contopire :;e petrece 8n iucruri adic7 8n unul, care con6in at8t esen6a cit 9itemporarul. 'rincipiul mi9c7rii, devenirii lumii $ristotel se st7ruie s7Nl intoarca in lume cuajutorul categoriilor materia 9i forma, cauza 9iscopul.  "n lucruri, in devenire se petrece contopirea formei ca un moment ideal, ca o esen67 cu materiacorporarul. orma exist7 real, iar materia numai ca posiilitate. 'entru a explica acest moment

foloseste activitatea tenic7. Dn olar pentru a confec6iona un ulcior ia o Bucata de lut adicamaterie, c7reia, 8n principiu, i se poate da ori9ice forma. orma este dat7 de olar. &ateria estedoar posiilitate de a se formaliza.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 14/23

  "ni6ial pentru $ristotel exista dou7 extremit76i: forma formelor si materia primara. /iectile insasunt simiozul materiei 9i al formei. 0e aceea lumea prezint7 o ierarie, unde 8n partea de jos estemateria neoformata, apoi diferite clase dc oiecte, 8n care de acuma s-a realizat forma. "ar in

 partea de sus se g7se9te forma formelor, care, pe de alt7 parte, este 0umnezeu.

21. Problema omului si sufletului in filosofia lui Aristotel.

  Aristotel  %O3 – %22 8.e.n. eminent filozof din anticitate, s-a n7scut 8n !tagira &acedonia, afost elev 8n academia lui 'laton. n %%4 8.e.n. a 8ntemeiat 8n $tena 9coala sa proprie – liceul. Estecreatorul unui sistem filozofic cel mai original din anticitate. $ scris mai mult de 14@ de lucr7ri9tiin6ifice, dintre care /rganon, &etafizica, izica, 0espre suflet, Etica lui icoma, 'olitica,itorica, 'oetica, "storia animalelor, &eteorologia s.a.  $ristotel formuleaz7 9i teoria despre om. /mul dup7 p7rerea lui este o fiin67 social7 zoon

 politicon, compus7 din trup 9i suflet. !ufletul se concepe ca form7 organizatoare, care d7 sens 9iorientare vie6ii. !uflet posed7 toate fiin6ele vii. n suflet eviden6ia trei p7r6i componente: vegetal7,animal7 9i ra6ional7. /mul este fiin67 ra6ional7, predestinat pentru via6a 8n comun, numai 8nsocietate se pot forma calit76ile lui morale.

22.+colile filosofice antice8stoicismul,epicureismul,scepticismul si eclectismul.  "toicism 9coal7 din sec. """ 8.e.n. fondat7 de (enon din Citium, reprezentan6i au fost Cleanf,Crisipp, !eneca, &arc $urelius. Ei considerau filozofia ca um )antrenament* 8n 86elepciune.'rincipalul con6inut 9i metod7 pentru ei era logica. izica era considerat7 de ei ca filozofia naturii,etica – filozofia vie6ii. Ei critic7 epicurismul deoarece auzul de pl7ceri duce la partea contrar7 –nepl7ceri. !copul vie6ii – de a tr7i 8n concordan67 cu natura 9i virtutea. /mul treuie s7 se supun7ordinii cosmice, el nu treuie s7 doreasc7 aceea ce nu-i 8n puterea lui. "dealul stoicismului –lini9tea netulurat7 ataraxia, toleran67. ericirea const7 8n aceea ca s7 nu dore9ti nici o fericire.!toicii socoteau c7 soarta 8l conduce pe acel care de un7voie se supune ei cu for6a 8l t8r8e pe acelcare nera6ional 9i necizuit se 8mpotrive9te ei. Etica stoicismului este refuzul con9tient de totul 9io 8mp7care con9tient7 cu soarta. Ea aate aten6ia omului de la prolemele lumii exterioare 9i oorienteaz7 spre lumea intern7. umai 8n sine omul poate g7si principalul 9i unicul sprigin.  picurismul  9  9coal7 filozofic7 fondat7 8n %@A 8.e.n. de c7tre Epicur %32 – 2P1 8.e.n. 8n8mprejurimile $tenei. eprezentan6ii acestei 9coli au fost &etrodor, ermar, 'olistrat, ilodem,5ucre6ius 9.a. Epicur dezvolt7 o teotie despre realitate conform c7reia toate lucrurile sunt alc7tuitedin atomi 9i vid. ns7 el a devenit vestit prin concep6ia sa etic7 care se sprijin7 pe fizic7 9iepistemologie. Epicur considera c7 filozofia este o 8nv767tur7 despre 8n6elepciune, iar8n6elepciunea este un mod de via67 moral. Etica lui Epicur poate fi apreciat7 ca edonism. Elconsidera c7 scopul vie6ii 9i inele suprem este fericirea evdemonia. Ea se atinge prinsatisfacerea necesit76ilor naturale, prin delectare 9i atingerea lini9tei netulurate a sufletuluiataraxia. $ceste cerin6e morale el le considera naturale, care reese din esen6a uman7.

Epicurismul nu 8ntotdeauna a fost 8n6eles corect. &ai des aceast7 concep6ie era interpretat7superficial ca o teorie despre pl7cerile corporale nelimitate. $ceasta 9i concep6iile ateiste au provocat ostilitate 9i critic7 aspr7 din partea stoicilor, scepticilor 9i altor filozofi a epociielenismului. ntr-adev7r delectarea despre care voreau epicuri9tii era o dispozi6ie moderat7 asufletului, o lini9te noil7 9i eclirare ra6ional7. ilozofia epicurismului este o activitate careduce la o via67 fericit7 a omului.  "cepticism  alt7 9coal7 deasemenea foarter7sp8ndit7, apare la sf8r9itul sec."# 8.e.n., a fost fondat7de '=rron. eprezentanti a acestei 9coli au fost <imon, $enesidem, !ext Empiric. Ei puneau la8ndoial7 verdicitatea oric7rei cunoa9teri. 5a scepticism au dus ideele despre caracterul scim7toral lucrurilor Ieraclit – panta rei, caracterul relativ al oiectelor percepute, lipsa unui criteriusuficient ce ar 8ndrept76i alegerea 8ntre dou7 judec76i contrare. recii au oservat contradic6ia

dintre lucrurile scim7toare aparente dup7 p7rerea lor percepute cu senza6iile 9i caracterulnescim7tor al existen6ei constatat cu ra6iunea. 5ucrurile nu le puten cunoa9te. ici cunoa9tereasenzorial7, nici cunoa9terea rational7 nu ne dau cuno9tin6e adev7rate. 0espre lucruri nu se poate

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 15/23

face nici o concluzie, deci treuie de o6inut de la orice judec76i. "ar aceaste va duce la o lini9tenetulurat7 ataraxia 9i lipsa de suferin6e apateia. $enesidemos formuleaz7 zece oiec6ii tropice argumenteaz7 scepticismul, argumente contra judec76ilor despre realitate: c7 lucrurile suntdiferite, unul 9i acela9i lucru poate s7 provoace diferite efecte; c7 oamenii sunt diferi6i 9i despreunul 9i acela9i lucru pot face diferite concluzii; organele de sin6 ale omului tot sunt diferite;oiectele se percep 8n diferit mod 8n dependen67 de starea omului etc.

23.+colile filosofice medie"ale8neopta#oreismul si neoplatonismul.  'eoplatonismul  – ultima 9coal7 filozofic7 integral7, ap7rut7 8n anticitate sec. "" 8.e.n. – """ – #e.n.. eoplatonismul se formeaz7 pe aceea9i az7 social7 ca 9i cre9tinismul. $sem7n7torcelorlalte 9coli filozofice ira6ionaliste din clasica t8rzie este manifestarea refuzului de la filozofiara6ionalist7 precedent7. eoplatonismul este reflectarea specific7 a degrad7rii rela6iilor sociale pecare se aza imperiul oman. ondatorul acestei 9coli a fost 'lotin a.2@4 – 2P@ – unul din ceimai mari filozofi ai anticit76ii ce se apropie de filozofi= clasic7 de care se desparte mai mult de4@@ ani. $ fost elevul lui $monias !accas care a vrut s7 uneasc7 platonismul cu aristotelismul.'lotin este mai mult un mistic religios, teosof, dec8t filozof ori savant. El considera, c7 la azalumii st7 un principiu divin supranatural, suprasensiil, suprara6ional – Dnicul sau Binele, care

 p7trunde materia 8ntunericul ca lumina. 'rincipiul divin exist7 8n trei ipostaze. Cel mai superioreste Dnicul, apoi urmeaz7 atiunea inteligen6a 9i !ufletul. atura este treapta inferioar7 aacestei iposteze. !ufletul este o punte de la divin la material. eoplatonismul pune accent pespiritual Binele ce duce la reprimarea a tot ce este corporal 9i material 7ul, la ascetism.Dnica cunoa9tere este cunoa9terea principiului divin, 8ns7 aceasta nu poate fi realizat7 nici printreapta senzorial7, nici prin treapta ra6ional7. 'lotin consider7 c7 unica modalitate de a se apropiade principiul divin este extazul, care poate fi realizat numai prin concentrarea spiritual7, meditarea9i reprimarea dorin6elor corporale.  'eop$ta&oreismul 3 reinvie mistica si credinta religioasa in existenta 0umnezeului-unu sireinvie reinterpretarea mistica a numerelor."deea centrala este axata pe nemurirea sufletului sinecesitatea mantuirii lui.

24.Caracteristica #enerala a #andirii filosofice in "ul ediu.'entru filozofia medieval7 este caracteristic:  1. /rientarea general7 9i caracterul religios – teocentrism. eligia se azeaz7 pe monoteism 8ncompara6ie cu anticitatea unde era politeism – fiecare localitate avea zeul s7u, fiecare profesiedeasemanea avea zeul s7u, zeii erau cava oi9nuit 9i se g7seau 8ntre oameni, 8n natur7. "n

 perioada medieval7 se realizeaz7 trecerea la un zeu unic 9i puternic, care se ridic7 deasuprenaturii. 0omina6ia religiei 9i isericii iar din sec >" iserica catolic7 formeaz7 deta9amente

 paramilitare care cu saia 9i focul 8ntroduceau credin6a 9i luptau cu p7g8nismul a dus la aceea, c7orice prolem7 era privit7 din punctul de vede re a religiei, se coordona cu 8nv767tura isericii.

  2. 'entru filozofia medieval7 important era ideea creaţionismului – cre7rii omului 9i naturii dec7tre 0umnezeu. 5umea este compus7 din dou7 p7r6i : lumea lucrurilor, naturii 9i lumeasupranatural7, divin7. $dev7rata lume este lumea divin7. "deea cre7rii este temelia ontologieimedievale, iar ideea revela6iei este aza teoriei cunoa9terii. /mul deasemenea avea o natur7dul7: el avea ceva de la 0umnezeu 9i era cipul 9i 8nf76i9area lui, avea suflet, iar din alt7 parte elera animal ra6ional, fiin67 p7c7toas7, sclavul dorin6elor 9i pasiunilor sale. <rupul era ceva josnic 9itot ce era trupesc treuia suprimat 9i negat. 'rin aceasta se l7mure9te ascetismul care era mod detrai popular 8n acea perioad7.  %. 0in teocentrism 9i crea6ionism rees7 interpretarea simbolic4 şi ale&oric4 a realit76ii,concep6ia religioas7 oliga de a vedea 8n toate oiectele 9i fenomenele lumii 8n6elepciunea 9icrea6ia lui 0umnezeu. !pre exemplu, oala era interpretat7 nu ca proces patologic, ci ca o

8ncercare ori pedeaps7.  3. ilozofia medieval7 purta un caracter retrospecti!, principala autoritate era anticitatea 9i cuc8t mai veci, cu at7t mai important. 0e aici con6inutul ei scolastic. !uprema autoritate se

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 16/23

considera c7r6ile sfinte, Bilia 9i operele p7rin6elor isericii.  4. n filozofia medieval7 maximal se excludea subiecti!itatea din procesul crea6iei. Dltima se8n6elegea ca activitate inspirat7 de 0umnezeu, suiectul, individualitatea se ignora. oi nucunoa9tem pe autorii multor icoane, sculpturi, iserici 9.a. <ot ce era suiectiv treuia dat lui0umnezeu.  A. ilozofia medieval7 nu era ceva astract, rupt de realitate, ea avea un caracter sentenţios,

 propov7duitor, 8n ea este exprimat momentul instructiv.

25.%n"atatura filosofica a lui A.Au#ustin.  ilosoful care a ordonat invatatura crestina in perioada patristica a fost $ureliu $ugustin.Celemai originale lucrari sunt )<eologia* si )Confesiuni*.punctul de plecare in filosofia lui estescepticismul.El este in cautarea unui adevar asolute mai presus de orice indoiala.0upa$ugustin,filosofia si teologia in esenta lor sunt aceleasi,deoarece una este in cautareaintelepciunii,cealalta in cautarea fericirii prin intelepciune.El sustine ca adevarurile rationale sunto confirmare a credintei,de aceea esenta filosofiei este exprimata:*intelege pentru a crede si crede

 pentru a intelege*.Credinta dupa $ugustin care este confirmata prin ratiune,totusi este superioaraei.

  Care este acel adevar superior+$cesta este sufletul,impreuna cu simturile si gandurile sale.0arcare este valoarea unui astfel de adevar incarcerat in trup si care nu are iesire in afara+$cestadevar capata valoare numai daca printre ideile din suflet intalnesc si ideea de 0umnezeu $solut.  0umnezeu este principiul existentei din nimic creaza totul;0umnezeu este principiulBinelui.'rincipiul Binelui este unul pozitiv.El confirma existenta,prezenta creatieidumnezeiesti.aul este principiul negative;este nonexistenta.'entru ca lumea create sa nu se

 prauseasca in nonexistent sau neant,0umnezeu permanent o creaza.  'rolema de care este preocupat $ugustin este prolema fericirii omului.!ufletul estenemuritor,este partea divina in om.!ufletul nu preexista inaintea corpului,cum sustineauneoplatonicii,ci el este creat odata cu trupul.Creind omul dupa cipul si infatisarea sa,0umnezeui-a dat liertatea vointei,liertatea de a allege intre ine si rau./mul prin $dam si Eva a ales raul-

 pacatuind.$stfel omul este privat in continuare de liertatea vointei,iar pacatul este fatal.$ici seimpune o intreare:*Cine are dreptul sa mantuiasca odata ce toti santem pacatosi+*  "n lucrarea Q"mparatia cereasca si imparatia pamanteasca*,$ugustin sustine ca acest drept il

 primesc fetele isericesti printr-o viata monaala incinata lui 0umnezeu.$stfel,$ugustin devineideologul Bisericii,care sustine egemonia ei asupra celorlalte sfere sociale si asupra statului.

2&.Problema :uni"ersaliilor; in filosofia medie"ala  Dniversaliile-notiunile generale,sunt generalul.$u aceasta realitate+"n ce raport de gasestegeneralul de singularul+$ceasta peolema va capata dezlegare care la rindul sau va duce la

inFegarea conceptiilor originale din perioada.  $ceste dezlegari,rezolvari:+reali1mul  oficial sustinut de iserica catoliFain sensuF lui 'laton.Dniversaliile exista separatde luFrurile singulare inainte acestora in ratiunea sevina ca idei-modele dupa care 0umnezeucreaza lumea; ealism moderat sensul lui $ristotel universaliile sunt generalul din luFruri care nu este separatde luFruri;universaliile sunt esentele din luFruri.2conceptualismul  sustine ca universaliile exista dupa luFruri ca sesnsuri logice,concepte inratiunea individului;.nominalismul  sustine ca universaliile nu exista sunt Fuvinte pe Fare le atriuim luFrurile ptr aledistnge.Existenta reala o au numai luFrurile singulare.$sa dar generalul nu exista ,exista doar

singularul.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 17/23

 ominalismul este conceptia filosofiFa care din interior va contriui la distrugereascolasticii.egind existentsa universaliei a notiunilor generale ai neaga insasi existentsa lui0umnezeu.

2(.%n"at!atura filosofia a lui T).d<A=uino  <omas dR$Suino 1224-12P3 a fost fara indoiala,doctoral cel mai zelos si cel mai fidel al

 isericii catolice.$utor a numeroase scrieri- comentarii asupra lui $ristotel,tratate si altorlucrari.!pre deoseire de alti scolastici el vrea sa se impuna nu prin elanul emotiei,a unei pledori patetice,ci prin o sistematizare extrema a continutului.

ationamentul in materie de credinta – spunea dR$Suino – nu-si poate permite sa demonstrezeadevarurile relevate,ci numai sa traga consecintele care pot si treuie sa rezulte din cunoasterealor.El admite teza aristotelica conform careia cunoasterea incepe de la simturi,pentru a sustine insamai departe ca tocmai datorita ca intelectul incepe de la simturi,el este incapail sa sesizezeexistenta si natura divina.<omas dR$Suino considera ca divinitatea a creat universulmaterial,natura,din nimiF,prin propria sa vointa.atura formeaza o ierarie in care fiecare treaptaeste )forma*treptei inferioare si )material*treptei superioare.

2*.-indirea filosofica in epoca /enasterii8 caractersistica #enerala  0upa Evul mediu urmeaza o perioada in istoria gindirii umane,numita de istoricii care austudiat-o mai departe aproape – enastere. "nsusi cuvintul a fost intreuintat mai intii de francezi-enaissance si era aplicata la caracterizarea artei,indeosei a aritecturii."ntelesul stiintific,asacum il avem astazi a fost stailit de ".BurcFardt in cunoscuta sa opera Cultura enasterii in "taliacare a aparut in B$!E5 in 1OA@.&anifestarile enasterii sunt prea ogate si variate pentru a se face definitia generala a acesteiepoci.enasterea este mai intii de toate o laicizare intelectuala a omenirii."dealul enasteriidevine liertatea fata de autoritatile traditionale,liertatea in stiinta,in arta,in viatzamorala,dezvoltarea omului intreg ca suflet si corp impotriva idealului medieval ascetic,caredezvolta numai spiritual si mortifica corpul.#iata peminteasca incepe a fi pretuita in sine,ca un

 un,ca o valoare ,nu ca o pregatire pentru viatza )de dincolo*.

2. %n"at!atura filosofica alui 0 .Cusanus icolaus Cusanus13@@-13A3 este primul cugetator situat la rascrucea evului &ediu cu epoca

moderna,de aceea si domeniul sau de activitate este intermediar intre filosofie si teologie.'rinlatura teologica el ramine adept a lui 0ionisie 'seudo – $reopagitul,gindirea sa gravitind intrecoordonatele*teologiei mistice* ale acestuia.  0intre sistemele filosofice antice,Cusanus arata o deoseita dragoste pentru misticaneop=tagoreica a numerelor,su indemnul careia el aplica marimile matematice la realitate./riginalitatea lui Cusanus consta in modul cum el lamureste pe de o parte raportul dintre om si

0umnezeu,pe de alta parte raportul dintre 0umnezeu si Dnivers.  )umne1eu si omul  – omul se afla in legatura cu 0umnezeu prin constiinta,care are trei trepte de perfectiune:1.sensiilitatea-care reflecta confuz,adica prin simturi realitatea,esenta lucrurilor.2.ratiunea-care intelege lucrurile mai ine,prin separarea elementelor lor si prin reducerea acestorelemente le numar.%.intuitia-o viziune nemijlocita care reuneste intr-un tot lucrurile si elementele separate de ratiune.  )umne1eu si 5ni!ers - 5umea este o desfasurare multipla a divinitati unice.'recum dinnumarul unu decurg toate celelalte enumere prin aditiune,tot asa multiplicitatea lumiisensiile,decurge din misterioasa Dnitate suprema.0umnezeu este stiinta,vointa si puterea,el estemaximum,deoarece cuprinde totul,dar este si minimum,fiindca se afla in lucrul cel mai mic.

$cest mare protagonist al enasterii care din ratiunea unei gindiri de tranzitie na ajuns la unsistem perfect incegat,cuprinde in opera sa idei generale,cer au gasit pretuire aia mai tirziu,darcare nu au fost roade immediate la Bruno,Campella,5einiz si altii.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 18/23

3. Conceptiile naturofilosofice ale lui 0 Copernic, - . >runo,si -.-alilei  .Copernicus13P%-143% ginditor din perioada enasterii."ntemeietorul unui nou sistemcosmologic si anume sistemul eliocentric elios-soarele.$ceasta noua creatie este reflectata demarele savant in lucrarea despre miscare cailor ceresti si lucru ciudat.Conceptia lui Copernicusare o insemnatate epocala,ea a constituit un act revolutionar,prin care studiul naturii si-a

 proclamat independenta fata de 0umnezeu in fata religiei.Ea a rasturnat contrapunerea miscariicorpurilor ceresti celor pamintesti,formulate inca de $ristotel si sustinuta de scolastici.  iordano Bruno143O-1A@@ &iezul filosofiei lui Bruno il constituie conceptia coperniciana anaturii,al caror apostol devine."nsa este adevarat ca Copernicus desi inlocuise vecea sistemageocentrica printr-una eliocentrica,nu izuteste sa depaseasca otarele lumii.Bruno a afirmat,sprijinit de Cusanus,infinitatea lumii.ca cosecinta insusi soarele situate de Copernicus in centruluniversului se transforma intr-un astru,care se pierde in spatial infinit al lumii.5umea esteuna,fiindca 0umnezeu este Dnul,0umnezeu este inima lumii.El este cauza ,principiul sustratulunic,forta primordiala din lume.  alileo alilei14A3-1A31 cel mai mare cercetator "talian al naturii.#ecea conceptie scolasticaeste pe deplin ruinata si noua coceptie coperniciana este definitive intemeiata.alilei datorita

telescopului perfectionat in 1A1@ a descoperit satelitii lui upiter,inelul lui &ercur si #enus.'entrualilei cartea este inscrisa in cifre si figure geometrice,pentru a intelege natura este necesar de aidescoperi ordinea matematica,raporturile generale,legile.0upa alilei cauzele naturii suntmecanice si necesare,nu niste puteri insufletite,care lucreaza aritrar,asemenea omului, in vederearealizarii unor scopuri.

31.Carecteristica #enerala a #indirii filosofice in epoca moderna.  undamental filosofiei modern il constituie noua stiinta a naturii care care sa format in rezultatulfuziunii calculului matematic cu experienta. oua stiinta a naturii sfirseste conceptia teledogicasi fundamenteaza o noua conceptie – conceptia mecanicista. Conceptia mecanicista sustine ca innatura domina ordinea reprezentarea de lege, iar legea universal si necesara a naturii este legeacauzalitatii. oua stiinta a naturii este oiectiva, necesara, impresionala. Cunostinta nu sa maiinpune prin respectful autoritatii persoanei. Cunostinta moderna este rezulttul experientei si nu aexperientei rute, suiective, ci a experientei masurate. &asurarea devine conditia principala anoii stiinte a naturii, prin ea se produce fuziunea calculelor matematice cu experienta. "ntreagastiinta anterioara cauta sa dezvaluie in natura sustante oculante , magice. 'ionerul stiintei moderneste Copernic care a inaintat o fundamentare matematica a noii conceptii cosmologice-conceptiaeliocentric.  ilosofii moderni pun intrearea*cum di fuziunea calcullui matematic si a experientei capatamo cunostinta oiectiva *. pentru a raspunde la aceasta intreare filosofii incep a analiza metodelede cercetare stiintifica, plasind prolema metodelor pe tarimul teoriei cunoasterii, care devine

 prolema principal a filosofiei modern. 'rocesul cunoasterii folosofiei modern se impart in 2 maricurente:1. current empiric-izvorul unic al cunostintei es=e experienta

current rationalist- sustine experienta su orce forma este suisctiva si relatiav de accea ea nu poate constitui fundamental cunoasterii stiintifice. 32.Filosofie empirista a lui Fr. >acon.Critica;erorilor ; si metoda inducti"a.r. Bacon formulaeza constient prolema despre necesetatea elaorarii nei noi metode stiintificede cunoastere. Bacon neaga filosofia ca contemplare si o prezinta ca stiinta despre lumea reala,intemeiata pe cunoasterea experimental. El metioneaza ca sarcina suprema a cunoasterii consta incucerirea naturii si perfectionarea vietii umane. "n elaorarea conceptiilor sale el porneste de la

experienta. Bacon deoseeste doua tipuri de experienta )odnice*scopul carora consta inameliorarea conditiei umane in mod nemijlocit si de )iluminare* care urmareste cunoasterealegilor. Bacon elaoeaza conceptia )caracterul dulu* al sufletului uman. ilosoful deoseesste

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 19/23

sufletul rational care intra in om datorita inspiratiei divine, al doilea tip- sufletul sensorial, aretoate caracteristicile corporalitatii. "n lucrarea )oul /rganon*sustine necesitatea reformariistiintei prin reforma metodei. oua metoda a stiintei dupa acon etse experienta care sedeoseeste de stiin== scolastica e carei metode este dialectica. Bacon infaptuieste o nouaclasificare a stintelor :1.memoria este temelia "!</"E", 2. "maginatia este temelia $<E",%.atiunea este temelia "5/!/"E". "n procesul cunosterii dupa Bacon constiinta infaptuieste

unele erori, numiti idoli, pentru depasirea lor treuia sai analizam si sai clasificam:1-idolii pesterii, 2- idolii pietei, %- idolii teatrului, 3- idolii triului. !copul stiintei dupa acin esteexplicarea prin cauza. Cauza la acon semnifica forma, caliatate.'rin aceasta notiune Bacon nu

 poate infaptui reforma stiintei, de accea el nu depaseste sir amine in oatre stiintei scolastice.0ar meritul, pe care 9i-1 atriuie Bacon lui 8nsu9i este descoperirea unei noi metode de investigare9tiin6ific7: metoda inductiv7. 5ogica de pLn7 la Bacon, a9a cum fusese 8ntemeiat7 de $ristotel, nureu9ise s7 descopere o metod7 menit7 s7 duc7 la cunoa9terea faptelor reale. &etoda logiciitradi6ionale era o metod7 de demonstrare, iar nu una de investigare. Cum Bacon voia s7 fac7 dinfilosofic o ars in!eniendi, o Mmetodologie a 9tiin6elor naturiiM, el nu putea realiza acest lucru decLt

 prin descoperirea unei metode cu adev7rat revolu6ionare. 8n ce const7 metoda inductiv7, a9a cum afost ea determinat7 de Bacon+ 'entru a descoperi inductiv cauzele fenomenelor, care dup7 Bacon

stau 8n MformeleM sau MnaturileM lucrurilor, treuie s7 ne folosim de enumerare 9i excludere 9i s7trecem 8n ni9te taele ceea ce oserv7m. 0up7 ce s-au f7cut toate aceste opera6ii, Bacon spune c7treuie stailite instan6ele prero&ati!e, adic7 acele cazuri care 8ng7duie s7 se descopere imediat8nsu9irile reale ale no6iunii 8n cestiune. $stfel, MnaturaM sau MformaM este ceea ce e totdeauna undee c7ldur7, ceea ce lipse9te totdeauna unde nu e c7ldur7, ceea ce e mai tare unde e mai mult7c7ldur7 9i mai sla unde e mai pu6in7 c7ldur7. Cu toate influen6ele scolastice de care e dominat8nc7 8n stailirea acestei metode totu9i Bacon era pe un drum un.

33.Conceptiile filo!ofice a lui oc7e,>er7le si ume.  5ocFe este empirist prin aordarea originii cunostintei. 0upa locFe originea cunoasterii esteexperienta. oi cunoastem cu siguranta marginile experientei ca rezultat al afectarii simturilor decatre lucrurile exterioare. 5ocFe este impotriva teoriei ideilor inascute ale liu descartes. Constiintaunui nou nascut este lipsita de contunut este K<aula rasa* pe suprafata cereia se inscriucunostintele capatate prin experienta. Cunostinta numai la prima vedere pare directa, in realitateea este indirecta cunostintelor, 5ocFe distinde: 1-idei simple capatate prin senzatii-simt extern,2-idei compuse capatate prin refletie-simt extern$sadar exista 2 izvoare de cunostinte-!enzatia si eflexia, prin reflexie filosoful suintelege orce

 proces intern de cunostinta. eflexia este insusirea de a oglindi propriile noastre operatiisufletesti. "deile simple si ideile compuse nu sunt cunostinte pentru a deveni sunt prelucrate deratiune prin:

-comparare-astractizare-denumire  0aca marginile cunostintei sunt marinile experientei, atunci apare intrearea care este valoareacinostintei+ "n legatura cu aceasta suinfluienta filosofiei lui os, 5ocFe infaptuiesteurmatoarea clasifiacare a insusirilor lucurilor:1."nsusiri secundare- suiective care nu reflecta lucrurilo asa cum sunt ci felul cum sunt oglinditein noimiros gust sunet2. insusiri primare oiective"ntinderea miscarea rezistenta  5ocFe fundamenteaza conceptia suiectiva, relativa a cunoasterii. El distinge lucrurilHe caresunt cunoscute si le numeste E/&EEsilucrurile care nu sunt cunoscute si le numeste lucruri

in sine. 5ocFe distinge urmatoarele trepte de cunoastere:1.senzoriala-cunostinta proaila despre lumea din jur.2. treapta demonstrativa- cunostinta sigura directa.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 20/23

"n dependenta de treptele cunoasterii distingem:a) udecati demonstrative-b) udecati intuitive.

&atematica are judecati demonstrative care dau cunostinte sigure insa judecatile matematice nu pot fi aplicate la cercetarea lumii de accea amine o stiinta ideala. 0umnezeu este o judecata

mijlocita de credinta. 'rin credinta capatam incerdere in existenta lui dumnezeu, iar 0umnezeueste siguranta existentei lumiii.eorge BerFle=- dupa el cunoastem perceptie care este o cunostinta particulara, singulara, pe cindnotiunea care este o cuostinta generala, nu este altceva decit o fictie a mintii, deci nu estecunoscuta . oi cunoastem perceptia lucrurilor si nu insusi lucrurile. /rce lucru este un complexde perceptii.

 A exista inseamna a fi perceput, a fi perceput inseamna a fi in suflet  5umea independent desufletul meu nu exista ,ciar dacaar exista nu as cunoasste-o. $ceasta conceptie conform careieexistenta sigura o are Eul si constiinta lui, poarta numele de solipsism.  !e sciteaza in legatura cu aceasta o prolema cauza cunostintei. 'entru a depasi solipsismulBerFle= rezolva prolema data in felul urmator : cauza are aceeasi natura cu efectul. 'erceptia

este de natura spirituala deci cauza ei treuie sa fie de acceasi natura. Cauza cunostintei dupaBerFle= este ratiunea divina, care impune in sufletul nostru idei despre lumea inconjutratoare.0aca locFe sustine existenta atit a insusirilor secundare cit si celot primare , atunci BerFle= lesuprima si la reduce numai la cele secundare, suisctive. BerFle= sustine: lucrurile nu exista inmod oiectiv ci numai in gindirea noastra. oi nu avem si nu putem avea perceptii senzoriale alemateriei in genere , noi percepem numai lucrurile aparte fiecare perceptie prezinta sumasenzatiilor aparte. u exista o idee astracta a materiei. "deile reflecta calitati date in perceptiasuiectului.

0avid Iume-dezvolta teoria empirista suiectiva a cunoasterii pina la forma extrema-!CE'<"C"!&. iind intreat KCare este esenta Dniversului+*raspunde nu stiu. 0upa Iumecunoasterea autentica poate fi numai cea logica care este exprimata prin judecati necesare si

oiective. "nsa orce cunostinta este o cunostinta particulara a faptului siea se azeaza peexperienta simturilor, iar aceasta este o cunostinta suiectiva-particulara, relativa.$sadarcunostinta capatata prin experienta simturilor nu poate fi fundamentalalogic si nu este o cunostintaautentica. Cunostinta logica este cea matematica insa judecatile matematice nu se refera la lucrurici la raporturi dintre judecati de accea ciar daca matematica este o stiinta sigura ea nu poate fiaplicata in cunoasterea lumii. 0umnezeu care este esenta, cauza prima a existentei nu poate ficunoscuta deoarece orce cunostinta este cunostinta lucrurilor –efectelor si nu cunostinta cauzeilor. !tiinta pe care reprezentantii empirismului doresc so fundamenteze prin dezvoltarea teorieicunoasterii azata in exclusivitate pe experiente divine . Concluzia empirismului- no cunoasterestiintificaa lumii nu poate avea loc.

34. filosofia rationalista a lui 6escartes.  El cauta sa fundamentezenoua stiinta in analogie cu stiinta matematica, care se inalta pe unfundament sigur axiomatic. 0upa descartes stiinta sigura este matematica deoarece oiectu ei este

 produsul pur al ratiunii este astract ideal. 0e accea metoda matematic, deductia cominativatreuie sa devina metoda generala a stiintei. 0upa descartes deductia matematica teruie aplicatala cercetarea naturii, prin aceasta fundamenteaza mecanica. $plicind deductia matematica lacercetarea celei mai generale insusiri ale materiei- intinderea- descartes fundamenteaza o nouastiinta –geomertia analitica.0eductia matematica treuie aplicata in filosofie in cercetarea existentei lui dumnezeu; omului.$ceasta intentie este nereusita, a fi depasita descartes apeleaza la metoda sceptica-indoiala. <otul

este supis indoielii: siguranta cunostintelor fie ciar de matematica din sufletul rational ;siguranta existentei in exterior a lucrurilor, a lumii."n procesul indoielii intilnesc un ostacol careeste mai presus de indoiala si acest ostacol este insusi indoiala. Ce este indoiala+ Este cugetare,

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 21/23

gindire. 0ar daca cuget inseamna ca exist. 'rin aceasta capat siguranta existentei ca gindire suflet."nsa eu am nevoie de un criteriu care sami dea siguranta existentei unei lumi in afara constiintei.'entru aceasta am nevoie, de un criteriu asolut care dupa descartes este existenta luidumnezeu.*Care este originea lui dumnezeu+* 0escartes spune :1. "dei imaginare a caror origine este imaginatia –sunt ideale;2. "dei senzoriale a caror origine este sinzatia –sunt confuze;

3. "dei inascute.

Concluzia lui descartes este dualista :1. !ustanta materia- insusirea principala materia2. !ustanta spirituala-gindirea.

&etodologia rationalista a lui 0esartes nu neaga necesitatea diviziunii lumii in parti componente,dar dimpotriva, o presupune. &etoda propusa treuie utilizata atit in cunoastrea stiintifica precumsi in cea filosofica. 0escartes propune o noua conceptie filosofica, in centru careia sa aflasuiectul cugetator. Cautind izvorul, criteriul cunodtintelor adevarate asa cum au si facuto si altiidescartes ajunge la concluzia ca aceasta nu treuie cautat in experiment , dar in domeniul ratiunii,

a spiritului uman. Conceptia a lui 0escartes a reflectat necesitatile timpului in parte a oferit solutii prolemelor lui, partial a descis noi domenii si aspecte, care ulterior vor fi studiate si analizate .

35.Conceptiile filosofice a lui spino!a si eibni!.!pinoza sustine ca supremul scop al existentei umane este fericirea , care consta in unirea cu0umnezeu. "ar aceasta poate fi otinuta prin cunostinta care are forma deductiei geometrice.!pinoza critica notiunea de sustanta, din filosofia carteziana. Ea nu satisface cele doua criterii:1. 0e a fi cauza lui-cauza sine insusi;2. 0e a se cunoaste si de a se explica pe sine insusi.

$ceste criterii sunt satisfacute de sustanta unica 0umnezeu. "n sistemul filosofic a lui !pinoza

sunt aplicate:  1.otiunea de atriut, care reprezinta insusirile esentiale a sustantei, 0umnezeu. 0ininfinitatea lui 0umnezeu cu necesitate matematica etse dedus numarul infinit de atriute.!pinozanu explica cauza ignorantei, dar reduce numaruF atriutelor la doua: -materia -spiritul care au insusirile.

  2. otiunea de modus- ceea ce isi are cauza existentei sale in altceva; ceea ce existenta intr-un fel si nu poate exista in alt fel. 5umea este o manifestare de modusuri.ericirea care consta in unirea lui 0umnezeu poate fi atinsa prin constiinta care are % trepte in

 perfectiune crescinda:-cunoasterea senzoriala care este confuza prin afecte. $ici natura domina asupra sufletului.Elierarea se infaptuieste la celelalte doua trepte;-cunoasterea rationala, sigura si adevarata deoarece oiectele sunt notiunile care reprezintainsusirile esentiale ale sustantei. $ici cunoastem lucrurile in legatura lor complexe si necesara.-intuitia- cunoasterea diirecta a cauzei prime. Cunoasterea lumiica efect necesar a sustantei-0umnezeu. Cunoasteea lui 0umnezeu insotita de dragoste altruista ne eliereaza de afecte si neuneste cu 0umnezeu.$nalizind omul ca parte componenta a naturii, spinoza suliniaza ca corpul si sufletul suntreciproc independente, datorita independentei ontologicea doua atriute ale sustantei. $ceastaidee se coreleaza la !pinoza cu tendinta materialista de explicare a activitatii de gindire a omului.

olosoful suliniaza ca gindirea omului depinde de starea corpului doar la treapta cunoasteriisenzoriale. El sulinia ca cunoasterea senzoriala prezinta reflctarea neadecvata a oiectului.0espre religie !pinoza voreste in contextul elierarii savantului. El sulinia ca religia treuie sa

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 22/23

ofere savantilor liertate deplina a gindurilor si a cercetarilor lor, afirmind ca morala adevarata siordinea sociala se afla in pericol acolo unde religia si statul limiteaza liertatea savantilor.Dn alt reprezentant este 5einiz. ilosofia sa este influientata:-de nominalism- sustinea existenta numai a singularului- reinvierea atomismului lui democrit-critica sust. &ateria din filosofie lui 0escartes, consecintele metafizice ale calculului

infinitizimal.5einiz critica notiunea de sustanta , materia lui 0escartes care are insusirea Kintinderea*, iar deaici divizarea infinita a materiei si deci forma ei complexa. 0upa 5einiz sustanta este simpla sinediviziila. $colo unde trece peste diviziilitate spatiala, ajungem la sustanta simpla,nediviziila spatiala, datatoare de spatiu, iar insusirea principala activitatea. "n plan fizic aceste

 puncte sunt numite forte, in plan metafizic- &/$0E.  'rin introducerea notiunii de forta in fizica 5einiz rezolva cea mai dificila prolema filosoficaKCauza miscarii* formind prin aceasta un compartiment al fizicii- dinamica. &iscarea esteemanenta materiei. &onoda are insusire , activitate care este reflectare, gindire. 0upa 5einizmonodele se clasifica in dependenta de claritate:-monade confuze- caracterul materiei vii

-monade confuze si clare –caracter animal-monade confuze, clare si aperceptive- caracter. /mului.  5einiz distinge monada monadelor-0umnezeu, care are reprezentari aperceptive .  0ezvoltarea rationalismului in filosofia lui 5einiz, atinge punctul extrem care este spiritualism,

 prin care se admite ca materiei ii este imanenta spiritul. 'rin 5einiz se admite cunoasterearationala$ '"/", liera de experienta./rogonalitatea sistemului filosofic , elaorat de 5einiz este concentrata in afirmatiile:monadelesunt aspecte ale universului, fiecare include in sine univesrul intreg; nomadele nu lasa nimic inafara de sine.acest unul singur exista de un numar infit de ori si constituia numai unul dinnesfirsitele aspecte ale realitatii vazute din puncte de perspectiva diferite. $ceste afirmatii explicafraza : monadele nu au ferestre si nu actioneaza unele asupra altora.

3&.Caracteristica #enerală a #$ndirii filosofice $n epoca %luminismului.  "luminismul prezint7 un curent, ideologic 9i cultural al g8ndirii sociale, care reflect7 lupta

 urgeziei timpurii 9i a maselor populare 8mpotriva feudalismului 8n perioada de trecere de laEvul &ediu la capitalism. "deologii iluminismului se pronun6au 8mpotriva despotismului sistemeide caste, isericii, fanatismului religios. Concep6iile despre natur7, societate, stat, formele deguvernare; institu6iile statale, religia, etica 9i normele etice, procesul de instruire 9i educa6ie – totula fost supus unei critice aspre, unei judec76i a ra6iunii umane, fiind apreciate ca ira6ionale, inutile9i, prin urmare, nevalaile, sortite la pieire. "lumini9tii cerea liertatea g8ndirii 9tiin6ifice 9ifilosofice, optau pentru domina6ia ra6iunii umane, laice 9i a cercet7rilor ce eviden6iau adev7rul,

realitatea a9a cum este ea, lier7 de camuflarea misticismului. ntemeietorii iluminismului francezdin sec. al >#"""-lea au fost &ontesSuieu 9i #oltaire, ei au pus temelia acestei mi9c7ri, fiindnumi6i pe un7 dreptate patriari ai ei. 5a sfir9itul anilor 3@ ai sec. >#""" 8n ran6a a ap7rut o nou7

 pleiad7 de ilumini9ti, genera6ia a doua, cu mult mai radicali 8n concep6iile lor despre lume: 5a&ettre, ousseau, 0iderot, Iolac, Ielvetius. "lumini9tii francezi s-au ridicat 8mpotrivadualismului lui 0escartes, au adus mult nou 8n compara6ie cu ra6ionalismul 9i fizica acestuia, auatacat g8ndirea metafizic7 a lui !pinoza, empirismul lui Bacon, sensualismul lui 5ocFe,scepticismul lui Be=le, 9i idealismul, folosind de la ei tot ce socoteau ra6ional 9i de valoare. 5a&ettre, 0iderot, Ielvetius au negat concep6ia crea6ionist7 8n privin6a apari6iei lumii 9i argumentaufaptul c7 natura 89i are cauza 8n ea 8nsu9i, c7 materia prezint7 unica sustan97 existent7 ve9nic7 cest7 la temelia ansamlului compus de fenomene ale naturii. 'entru ilumini9ti un interes mare

 prezentau prolemele legate de istorie: sistema social-politic7, formele de guvernare, omul, procesul de instruire 9i educa6ie, etica, religia, via6a spiritual7 9i material7 a societ76ii.

7/26/2019 rezumat filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-filosofie 23/23

3(. Filosofia iluminista france!a8 Fr. ?oltaire, C). ontes=uieu, @.@. /ousseau"luminismul prezinta un current, ideologic si cultural al gindirii morale, care reflecta lupta

 urgeziei timpurii si a maselor populare impotriva feudalismului in perioada de trecere de laEvul mediu la capitalism. "deologii iluminismului se pronuntau impotriva despotismului sistemeide caste, isericii, fanatismului religios. Conceptiile despre natura, societate, stat, forme deguvernare; institutiile statale, religia, etica si normele etice, procesul de instruire si educatie – totul

a fost supus unei critice aspre, unei judecati a ratiunii umane, fiind appreciate ca irationale, inutile,si , prin urmare, nevalaile, sortite la pieire.  Fr Voltaire

eprezentant de vaza a iluminismului francez, scriitor, filosof, psiolog. El cunostea ine operele predecesorilor si contemporanilor sai, mai ales operele lui Bacon, 5oFe, Ioes, 0escartes, prelungind traditiile lor.!uccesele stiintelor naturale si a filosofiei, sustinea el, ne demonstreaza realitatea si oiectivitateanaturii, ca lucrurile, oiectele si sistemele, prezinta pur si simple diferite forme ale materiei. "ncontinuare ginditorul arata ca corpurile si toate celelalte organizari materiale, sint alcatite din

 particomponente mai mici, si asa pina la atom, care nu poate fi distrus. 0e aici reiese principal

concluzie filosofica, ca material nu poate fi nimicita, ca ea fiind active numai se transforma in altaforma.  h (ontes6uieu

El a studiat operele filosofilor din grecia si roma antica, din epoca evului mediu, renastere,moderne, si a contemporanilor sai. &ontesSuieu este unul dintre reprezentantii timpurii aideismului francez desi accepta crearea lumii de catre 0umnezeu, argumenta faptul despreneamestecul acestuia in cestiunile ei de mai departe. &are atentie dadea prolemelor de caracter social. !tudiind istoria el evidentiaza si rolul economiei, in viata societatii la aza careia stamunca  J3J 7ousseau

Cugetar despre provenirea si temelia neegalitatii intre oameni, despre contactul social, sau despreeducatie si altele care l-au facut sa fie recunoscut ca filosof si scriitor. Conceptiile lui filosofice s-au format su influienta deismului englea si francez. El recunostea existent reala si oiectiva amateriei, influienta ei asupra organelor de simt, ce da nastere denzatiilor. 0upa parerea sa,material enerta si nu este in stare sa duca la aparitia constiintei, ratiunii. El recunostea existent luidumnezeu ca vointa, ratiune universal si sursa a caritatii. "n conceptiile lui locul central il ocupaideile social-politice. !ocietatea este privita ca dezvoltare ascendenta. El arata ca despotismul

 prezinta ultima instant a inegalitatii, a fardelegilor unde dispare dreptul, politica, etica, sidomneste numai voluntaristul, amitiile, capriciile dictatorului.

3*.aterialismul mecanicist france! in sec. B?%%%8 @. amettrie, P. olbac) si Cl. el"etius

  inditorii materialisti ei sustineau si argumentau principiul materialitatii lumii,adiFa a naturiisi societatii,ca materia prezinta faFtorul primordial,iar constiintsa cel seFund,ca insusire amateriei organice. &aterie o intelegeau F sustantsa ce exista vesniF,nelimitata,fara inceput sifara sfrisit,ne creata de nimeni, temelie a tot ce a fost,este si va fi, izvor din Fare a luat nasteretoata varietatea compusa de luFruri,fenomene,organisme ale lumii. Ei au generalizatcunostintele despre materie si au elaorat notiunea folosofiFa a materiei.. "n sistema naturii,Iolac mentioneaza,ca )materia este tot ceea ce exista si actioneaza intr-un fel sau altul asupraorganelor de simt, iar calitatile ce le atriuim noi diferitor luFruri materiale,se azeaza pe diferiteimpresii sau sFimari,produse in noi de catre aceste luFruri.*