UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE „GR. T. POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ

DISCIPLINA DE IGIENĂ–SĂNĂTATEA MEDIULUI

CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA IMPLICĂRII ALIMENTAŢIEI ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A UNOR COLECTIVITĂŢI DE POPULAŢIE TÂNĂRĂ ŞI VÂRSTNICĂ

DIN MOLDOVA

Conducător ştiinţific PROF.UNIV.DR. VIORICA GAVĂT

DOCTORAND, SĂDEAN DINU FLORIN

IAŞI 2010

2

3

CUPRINS Pg.INTRODUCERE 1

STADIUL CUNOAŞTERII CAPITOLUL I ALIMENTAŢIA - FACTOR SANOGEN ŞI POSIBIL PATOGEN PENTRU ADOLESCENŢI

3

Introducere 3Nevoile energetice, hidrice şi de macronutrienţi ale adolescentului 3Aporturile energetice 3Metabolismul hidric şi mineral 4Metabolismul osos şi necesarul de calciu, fosfor, magneziu şi vitamina D

5

Nutrienţii calorigeni în alimentaţia adolescenţilor 8Hidraţii de carbon 8 Rolul fiziologic 9 Metabolismul glucozei in vivo 9Lipidele 11 Roluri fiziologice ale grăsimilor 12Proteinele şi acizii aminaţi 12 Rolul fiziologic 13 Valoarea biologică a proteinelor alimentare 14 Nevoile organismului uman în aminoacizi 14Factorii de creştere implicaţi în dezvoltare 15 Rolul factorilor de creştere în dezvoltare 16 Implicarea factorilor de creştere în patologia nutriţională 16 CAPITOLUL II ALIMENTAŢIA CORECTĂ A PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ ŞI IMPLICAŢIILE ACESTEIA ÎN PATOLOGIE ÎN CAZ DE SUPRA SAU SUBALIMENTAŢIE

17

Introducere 17Particularităţile funcţiilor nutriţionale şi metabolice la vârstnici 17

4

Digestia şi absorbţia la persoanele vârstnice 17 Metabolismul principiilor nutritive la persoanele vârstnice 18 Metabolismul energetic 19Efectele îmbătrânirii asupra stării de nutriţie şi rolul exerciţiilor fizice în ameliorarea acesteia

19

Nutriţia şi funcţia imună la persoanele în vârstă 20Rolul alimentaţiei cu o densitate crescută de nutrienţi la vârstnici 20Adaptarea energetică a vârstnicilor la bolile cronice 22Boala Alzheimer 22Boala Parkinson 23Insuficienţa cardiacă congestivă 23Aportul proteic optim la persoanele vârstnice 23Relaţia proteinelor cu aportul altor nutrienţi 24Necesarul de nutrienţi la persoanele foarte în vârstă, de sex feminin 25 CAPITOLUL III CONDIŢIILE DE MEDIU FIZICO-CHIMIC ŞI SOCIAL IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA ADOLESCENŢILOR

28

Introducere 28Implicarea mediului de viaţă în procesul dezvoltării copiilor şi adolescenţilor

28

Mijloacele informaţionale prin mass media din viaţa copiilor şi adolescenţilor - factori de risc pentru sănătate

29

Fumatul – factor de risc major pentru adolescenţi 30Rolul alimentaţiei echilibrate şi a exerciţiilor fizice, în prevenirea şi combaterea supraponderabilităţii şi obezităţii la adolescenţi

31

Condiţiile igieno-sanitare din şcoli – factor hotărâtor în dezvoltarea armonioasă a adolescenţilor

32

CAPITOLUL IV CONDIŢIILE DE MEDIU IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA VÂRSTNICILOR

36

Introducere 36Instituţionalizarea – calitatea vieţii persoanelor vârstnice asistate 37 Asistenţa socială în românia 39 Situaţia vârstnicilor în Europa 41 44

5

CAPITOLUL V PARTICULARITĂŢILE DEZVOLTĂRII FIZICE ŞI PSIHICE A ADOLESCENŢILOR Introducere 44Aspecte privind creşterea şi dezvoltarea adolescenţilor în situaţii economico-sociale speciale

44

Generalităţi 44Situaţii extreme ce influenţează dezvoltarea şi sănătatea copiilor şi adolescenţilor

45

Factorii ce influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor în general şi a adolescenţilor în special

47

Factorii care ţin de organismul părinţilor 47Factori fiziologici şi patologici ce ţin de produsul de concepţie 49Factorii exogeni implicaţi în dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor 50Metode de evaluare ale dezvoltării fizice şi neuropsihice ale adolescentului

52

Indicatorii antropometrici 53 Maturizarea pubertară 53Dezvoltarea aparatelor şi sistemelor în perioada adolescenţei 53Dezvoltarea proceselor cognitive şi a comportamentului moral 57Dezvoltarea comportamentului moral 58Dezvoltarea psiho-socială 58 CAPITOLUL VI PARTICULARITĂŢILE MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE VÂRSTNICILOR ŞI MORBIDITĂŢILE CE-I POT AFECTA

60

Introducere 60Modificările degenerative ce pot apărea la persoanele vârstnice 62 Îmbătrânirea organelor senzoriale 62 Scăderea în înălţime a persoanelor vârstnice 62Descreşterea masei musculare şi creşterea adipozităţii centrale – corelaţia cu mortalitatea la persoanele în vârstă

63

Modificări ale imunităţii la vârstnici 63 Modificări la nivelul aparatelor şi sistemelor 64Particularităţi ale morbidităţii populaţiei de vârsta a treia, în relaţie cu unii factori de mediu

67

6

Factori de risc implicaţi în afecţiuni la nivelul aparatului cardiovascular

67

Factorii de risc implicaţi în afecţiuni ale aparatului respirator 68Factorii de risc implicaţi în afecţiuni ale aparatului digestiv 69Factori de risc implicaţi în patologia sistemului osteo-articular 71Factorii de risc şi patologia oncologică 73 CONTRIBUŢII PROPRII CAPITOL VII STUDIU PRIVIND STAREA DE NUTRIŢIE A VÂRSTNICILOR DIN CENTRUL DE ASISTENŢĂ POJORÂTA – JUDEŢUL SUCEAVA, REALIZAT PE BAZA ANCHETELOR ALIMENTARE

76

Introducere 76Obiective 78Material şi metodă 78Rezultate şi discuţii 79Compararea valorilor medii ale alimentelor consumate zilnic de vârstnici, cu normele standard

81

Ancheta alimentară – analiza calitativă 85Abaterile procentuale de la norme a aportului de trofine 90Concluzii 94CAPITOL VIII EVALUĂRI STATISTICO-EPIDEMIOLOGICE PRIVIND STATUSUL NUTRIŢIONAL AL VÂRSTNICILOR DIN CENTRUL DE ASISTENŢĂ “TÂRGU NEAMŢ” – JUDEŢUL NEAMŢ

96

Introducere 96Obiective 97Material şi metodă 97Rezultate şi discuţii 97Ancheta alimentară cantitativă 97Ancheta alimentară calitativă 103Abaterea procentuală a trofinelor faţă de normele standard 110Concluzii 116CAPITOLUL IX CERCETĂRI COMPARATIVE ASUPRA ASPECTELOR

118

7

ANTROPOMETRICE ŞI CLINICE, A DOUĂ LOTURI DE VÂRSTNICI, INSTITUŢIONALIZAŢI ÎN CENTRE DE ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ, DIN JUDEŢELE SUCEAVA ŞI NEAMŢ Introducere 118Obiective 119Material şi metodă 119Rezultate şi discuţii 127Lotul 1 – persoanele instituţionalizate în Centrul de Asistenţă Medico-Socială Pojorâta (A)

127

Lotul 2 – persoanele instituţionalizate în Centrul de Asistenţă Medico-Socială Târgu Neamţ (B)

135

Comparea indicatorilor antropometrici între cele două centre de asistenţă, Pojorâta şi Târgu Neamţ

146

Studiu clinic comparativ al celor două loturi de vârstnici, instituţionalizaţi în centrul de Asistenţă Medico-Socială Pojorâta (lot A) şi Târgu Neamţ (lot B)

151

Concluzii 155CAPITOLUL X CERCETĂRI PRIVIND ASPECTE CANTITATIVE ŞI CALITATIVEALE ALIMENTAŢIEI DIN DOUĂ COLECTIVITĂŢI DE ADOLESCENŢI, DIN MUNICIPIUL CÎMPULUNG MOLDOVENESC ŞI PIATRA NEAMŢ

157

Introducere 157Material şi metodă 158Rezultate şi discuţii 158Adolescenţii de la liceul din Câmpulung Moldovenesc Aprecierea cantitativă a alimentaţiei – anii 2005-2007 158Aprecierea aportului zilnic de trofine pe parcursul celor 3 ani analizaţi 174Adolescenţii de la liceul din Piatra Neamţ Aprecierea cantitativă a alimentaţiei primită de aceşti elevi – anii 2008-2009

180

Ancheta calitativă 193Concluzii

200

8

CAPITOLUL XI STUDII COMPARATIVE PRIVIND ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII FIZICE ÎN DOUĂ COLECTIVITĂŢI DE ADOLESCENŢI DIN JUDEŢELE SUCEAVA ŞI PIATRA NEAMŢ

203

Introducere 203Material şi metodă 203Rezultate şi discuţii 204Evaluarea dezvoltării fizice a adolescenţilor de la liceul din Câmpulung Moldovenesc

205

Evaluarea dezvoltării fizice a adolescenţilor de la liceul din Piatra Neamţ

213

Studiu comparativ privind diagnosticul de dezvoltare fizică a adolescenţilor din cele două colectivităţi aparţinând municipiilor Câmpulung Moldovenesc şi Piatra Neamţ

222

Înălţimea 222Greutatea 223Încadrarea în dezvoltarea armonică sau dizarmonică 224Concluzii 228CONCLUZII FINALE Bibliografie Lista lucrarilor publicate din cadrul lucrării CV

9

INTRODUCERE

Domeniul nutriţiei se întinde de la maniera în care alimentele sunt consumate, la ansamblul reacţiilor care condiţionează menţinerea homeostaziei, integritatea funcţiilor şi rezervelor organismului, supravieţuirea speciei, în condiţiile de mediu schimbat şi adesea ostil.

Nutriţia reprezintă unul din modelele cele mai perfecte de analiză a relaţiilor reciproce între om şi mediu. Energia şi nutrienţii, în proporţii finite, sunt esenţiali în menţinerea integrităţii structurale şi funcţionale a organismului, chiar dacă capacităţile de adaptare sunt considerabile, malnutriţia proteino-calorică, carenţele specifice şi unele tulburări de comportament alimentar, au consecinţe, uneori ireversibile, asupra unor sisteme (digestiv, imunologic, etc.), iar dacă carenţele se manifestă în momente cruciale, se reflectă asupra creşterii şi dezvoltării cerebrale a copiilor şi adolescenţilor şi în dezvoltarea lor.

Organismul copilului şi adolescentului este supus la eforturi deosebite în etapele de dezvoltare staturo-ponderală intense (0-3 ani, prepubertate şi pubertate). Aceasta nu înseamnă că în etapa de preşcolar (3-6/7 ani) şi de şcolar mic (6/7-10/11 ani) copilul nu se dezvoltă; este vorba de o creştere staturală mai redusă comparativ cu celelalte etape şi de o dezvoltare ponderală mai intensă. Alimentaţia copiilor şi activitatea acestora trebuie să ţină cont de aceste particularităţi, deoarece nerespectarea acestora poate duce la dereglări neuroendocrine, cu urmări importante asupra sănătăţii copilului. În scopul evitării acestor perturbări ale sănătăţii, Igiena copilului şi tinerilor elaborează norme igienico-sanitare privind condiţiile de mediu şi viaţă, care trebuiesc asigurate acestor categorii din populaţie, în vederea promovării unor generaţii cât mai robuste şi mai sănătoase.

Alimentaţia reprezintă unul din factorii de mediu, cu rol primordial în dezvoltarea armonioasă a copilului şi adolescentului, deoarece sursa de energie şi nutrienţi este reprezentată de diversele alimente. De exemplu, proteinele constituie pentru celule principalul

10

factor plastic, glucidele deţin şi ele rol plastic, dar reprezintă sursa primordială de energie pentru celulele nervoase şi hematii; lipidele sunt o sursă mai mare de energie (9 kcal/g), dar, în special fosfolipidele fac parte din structura peretelui şi a organitelor celulare. Vitaminele prezintă fiecare în parte un rol bine definit, iar împreună realizează homeostazia organismului uman, care înseamnă sănătatea acestuia. Elementele minerale (Ca, Mg, P, S) deţin roluri structurale şi funcţionale foarte importante în organism, fiind complectate de Na, K, Cl, care asigură în principal echilibrul hidroelectrolitic al compartimentelor celulare şi extracelulare pe lângă alte funcţii, la fel de importante. Microelementele (Fe, I, F, Cu, Mn, Zn, Se, etc.) sunt indispensabile funcţionării anumitor compartimente ale organismului, deci aportul lor prin alimente constituie o necesitate imperioasă.

Starea de nutriţie a vârstnicilor este influenţată de factori exogeni (limitarea veniturilor, singurătatea), cât şi de afectarea capacităţilor funcţionale, dentiţia incompletă, stări morbide (malabsorbţia, boli gastro-intestinale), afectarea imunităţii, ce contribuie la creşterea susceptibilităţii la infecţii, apariţia bolilor neoplazice.

Pe baza datelor din literatura de specialitate, în această lucrare ne-am propus să analizăm condiţiile de viaţă din două judeţe din Moldova (Suceava şi Neamţ), în special alimentaţia acestora, folosind 4 colectivităţi închise (adolescenţi şi persoane vârstnice), pe care o vom corela cu starea de nutriţie şi morbiditatea. Am ales vârstele extreme, considerându-le cele mai sensibile la factorii de mediu în general, şi la alimentaţie în mod special, prezentând în mod real situaţia existentă într-un anumit teritoriu.

11

STADIUL CUNOASTERII

CAPITOLUL I

ALIMENTAŢIA - FACTOR SANOGEN ŞI POSIBIL PATOGEN PENTRU ADOLESCENŢI

Perioada de adolescenţă durează, după unii autori, de la 10-11

ani până la 18-19 ani şi se împarte în două subetape, reprezentate de pubertate şi adolescenţa propriu-zisă pubertatea sau preadolescenţa cuprinde perioada între 10/11 ani şi 14/15 ani, corespunzând etapei de şcolar mediu.

Aporturile energetice trebuie să permită organismului să compenseze cheltuielile de menţinere legate de funcţionarea organelor care asigură întreţinerea vieţii şi cheltuielile ce corespund condiţiilor de viaţă: termoreglare, transformarea nutrienţilor în surse de energie, activitatea fizică şi creşterea corporală.

Metabolismul osos depinde de concentraţiile extracelulare în minerale, în special în calciu, fosfor, magneziu, care sunt în legătură cu aportul lor alimentar şi cu pierderile renale şi intestinale. În timpul copilăriei, metabolismul osos trebuie să asigure în plus faţă de adult creşterea scheletului, mineralizarea osului nou format şi modelarea acestuia spre forma definitivă.

NUTRIENŢI CALORIGENI ÎN ALIMENTAŢIA

ADOLESCENŢILOR Hidraţii de carbon Glucidele participă la: sinteza unor molecule de ARN şi

ADN, cerebrozide, glicoproteine ale membranelor celulare, a colagenului, a matricei extracelulare, la epurarea produselor toxice din organism. Lipidele

Acestea, împreună cu hidraţii de carbon asigură nevoile energetice ale organismului uman şi reprezintă aproximativ 50% din caloriile sugarului, 40% din energia ingerată zilnic când alimentaţia

12

este complect diversificată. Grăsimile alimentare sunt constituite în proporţie de peste 95% din triglicide (TG) şi mici cantităţi de colesterol liber sau esterificat (0,5-1 g/zi), fosfolipide şi vitamine liposolubile.

Proteinele şi acizii aminaţi Proteinele alimentare constituie sursa de azot necesară

creşterii şi menţinerii funcţiilor fiziologice ale organismului uman. Acizii aminaţi proveniţi din digestia şi absorbţia proteinelor alimentare, sunt necesari împreună cu acizii aminaţi proveniţi din catabolismul proteinelor endogene, la sinteza proteică şi menţinerea echilibrului între anabolismul şi catabolismul proteic. Ele reprezintă 10-15% din aportul energetic zilnic al omului. Rolul plastic este principalul rol al proteinelor. Ele intră în structura oaselor, muşchilor, organelor, glandelor. Proteinele contribuie la organizarea subcelulară a materiei vii, formând matricea, care asigură menţinerea structurilor celulare.

CAPITOLUL II

ALIMENTAŢIA CORECTĂ A PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ

ŞI IMPLICAŢIILE ACESTEIA ÎN PATOLOGIE ÎN CAZ DE SUPRA SAU SUBALIMENTAŢIE

La subiecţii în vârstă, într-o stare de sănătate bună, se constată o încetinire a golirii gastrice, care este corelată cu diminuarea secreţiei acide gastrice (perceptibilă în special după 70 ani).

Hidraţii de carbon Pe parcursul îmbătrânirii, se observă o întârziere a secreţiei

postprandiale de insulină şi o rezistenţă periferică la aceasta. De asemenea, există o anomalie a transportorilor musculari de glucoză (GLUT 4), responsabili de un aport mai mic al acesteia la nivel muscular şi de un stocaj mai redus sub formă de glicogen.

Lipidele Odată cu înaintarea în vârstă creşte colesterolul total (0,1 mmol pe decadă) şi se constată diminuarea HDL-col., modificări asociate cu creşterea masei adipoase abdominale .

13

Protidele La persoanele în vârstă se constată o micşorare a

anabolismului proteic, ca urmare a unei mese cu proteine, care s-ar explica prin deviaţia splahnică a acizilor aminaţi ingeraţi, ce antrenează un pic mai redus al acizilor aminaţi serici în perioada postprandială şi deci o stimulare scăzută a anabolismului proteic muscular. Această situaţie poate fi remediată la nivel muscular, crescând încărcarea proteică a meselor.

Nutriţia şi funcţia imună la persoanele în vârstă Nutrienţii în cantităţi inadecvate, cresc riscul de mortalitate şi

vulnerabilitatea funcţiei cognitive şi a stării fizice, statusul mental, sănătatea osoasă şi cardiovasculară şi bine înţeles răspunsul imun.

Persoanele în vârstă sunt puţin omogene în privinţa răspunsurilor imune, în comparaţie cu tinerii. Factorii psihologici în special, pot avea un efect important asupra imunocompetenţei.

ADAPTAREA ENERGETICĂ A VÂRSTNICILOR LA BOLILE

CRONICE

Multe din bolile cronice care apar cu o frecvenţă crescută la vârstnici (boala Alzheimer, insuficienţa cardiacă congestivă) sunt caracterizate printr-o pierdere marcată în greutate (caşexie).

Pierderea în greutate inexplicabilă este o descoperire clinică frecventă la pacienţii cu boala Alzheimer. În prezent, etiologia pierderii în greutate la pacienţii cu această boală este puţin înţeleasă.

Estimările arată că aproximativ 50% din pacienţii cu boala Parkinson cântăresc în minus pe parcursul bolii, dar etiologia acestei scăderi în greutate este neclarificată.

Bolnavii cu insuficienţă cardiacă congestivă, în mod frecvent prezintă o scădere în greutate, care duce la atrofie cardiacă şi mai departe, la decompensarte, crescând mortalitatea prin această boală.

14

CAPITOLUL III

CONDIŢIILE DE MEDIU FIZICO-CHIMIC ŞI SOCIAL IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA ADOLESCENŢILOR

Existenţa şi dezvoltarea organismului nu pot fi concepute independent de relaţiile cu mediul înconjurător (social, fizic, chimic, biologic). De aceea, nu poate fi omisă influenţa poluării aerului asupra dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor. De asemenea, condiţiile geoclimatice sunt la fel de importante, ca şi mediul de rezidenţă al copiilor (urban/rural), succesiunea anotimpurilor, alimentaţia, locuinţa, starea de sănătate a copiilor.

Influenţa mediului social este foarte importantă, prin intervenţia lui încă din primii ani de viaţă. Dacă acesta este mai evoluat, va influenţa mai eficient individul în formare, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea psihică.

În promovarea stării de sănătate a adolescenţilor, alimentaţia reprezintă un factor determinant, împreună cu condiţiile de habitat, cu respectarea programului instructiv-educativ din şcoli pentru vârsta respectivă, condiţiile igienico-sănitare din şcoli, etc.

CAPITOLUL IV

CONDIŢIILE DE MEDIU IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA

VÂRSTNICILOR Creşterea rapidă a populaţiei vârstnice şi a cerinţelor ce

decurg pentru o îmgrijire corespunzătoare a sănătăţii lor, înseamnă o creştere a responsabilităţii profesioniştilor implicaţi, a poliţiei, guvernelor şi societăţii în întregime. Autorităţile implicate în astfel de probleme trebuie să înţeleagă caracteristicile comunităţilor de bătrâni din ţara lor, posibilităţile de care dispun şi cerinţele pe care le au.

Asistenţa medicală joacă un rol important în îngrijirea pacienţilor cronici. Au fost implementate în multe ţări, inovaţii legate

15

de practica îngrijirii pacienţilor cronici, pentru a se ajunge la forme noi cât mai bine adaptate de îngrijire a sănătăţii. Una dintre acestea ar fi ca asistentele să urmărească şi să încurajeze promovarea autoîngrijirii, în felul acesta să îmbunătăţească sănătatea care este legată de calitatea vieţii şi să descrească costurile de îngrijire a sănătăţii.

Deşi tendinţa actuală este de a transfera îngrijirile din instituţii în comunitate, în familie, reţeaua de instituţii cu internare pe termen lung rămâne ca o soluţie necesară, impusă de evoluţia îmbătrânirii demografice şi de creşterea persoanelor cu grade mari de dependenţă, ce prezintă handicapuri severe.

CONTRIBUŢII PERSONALE

Partea de contribuţii personale a tezei este structurată in cinci capitole, care cuprind obiectivele şi motivaţia cercetarii, material si metoda de lucru, rezultate si discuţii şi in final concluzii.

CAPITOLUL VII STUDIU PRIVIND STAREA DE NUTRIŢIE A

VÂRSTNICILOR DIN CENTRUL DE ASISTENŢĂ POJORÂTA – JUDEŢUL SUCEAVA, REALIZAT PE BAZA

ANCHETELOR ALIMENTARE Introducere :

Necesarul energetic al vârstnicului, depinde foarte mult de activitatea fizică depusă, deşi la vârstele înaintate se reduce în primul rând metabolismul bazal. De aceea, se recomandă ca începând cu vârsta de 58 ani să se reducă consumul energetic (1). OBIECTIVE În acest capitol al lucrării, ne-am propus să analizăm din punct de vedere cantitativ şi calitativ alimentaţia persoanelor din Centrul de asistenţă Pojorâta – Judeţul Suceava, pentru cercetarea satisfacerii nevoilor nutritive, în decursul anului 2007.

16

MATERIAL ŞI METODĂ S-a realizat ancheta alimentară, pe baza foilor de alimentaţie zilnică din cantina Centrului de asistenţă Pojorâta (2). Datele au fost culese folosind Microsoft Excel, iar prelucrarea acestora s-a realizat prin SPSS versiunea 16, program dedicat analizei statistice (3). REZULTATE ŞI DISCUŢII STUDIU DESCRIPTIV ASUPRA REZULTATELOR OBŢINUTE

ÎN CELE 3 ANCHETE ALIMENTARE Rezultatele privind consumul zilnic de alimente, in cadrul celor trei

anchete alimentare sunt redate in Tab. III, IV si V. Tabel III – Rezultate privind consumul zilnic de alimente/persoană-

luna februarie

Indicatori Statistici

Alimente Media Dev. Std.

Eroarea standard

Interval confidenta

(95%) Minim Maxim

Carne 108.27 83.66 21.60 42.34 0.00 340.00

Preparate carne

74.67 72.39 18.69 36.64 0.00 230.00

Peşte 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Lapte 10.00 0.00 0.00 0.00 10.00 10.00

Brânzeturi 86.00 58.53 15.11 29.62 0.00 170.00

Ouă 30.33 39.93 10.31 20.21 0.00 130.80

Grăsimi comerciale (animale)

62.57 57.88 14.94 29.29 0.00 165.00

Grăsimi comerciale (Vegetale)

36.25 18.98 4.90 9.61 0.00 60.00

Pâine 268.00 106.58 27.52 53.94 100.00 420.00

Derivate cereale

114.80 100.98 26.07 51.10 0.00 320.00

Cartofi 283.33 276.24 71.33 139.80 0.00 600.00

Legume 110.40 70.42 18.18 35.63 0.00 264.00

17

10% HC

Legume 5%HC

120.16 132.92 34.32 67.27 0.00 428.52

Leguminoase uscate

8.67 26.42 6.82 13.37 0.00 100.00

Fructe 9.33 17.92 4.63 9.07 0.00 50.00

Zahăr şi produse zaharoase

57.64 54.13 13.98 27.39 0.00 170.00

Tabel IV - Rezultate privind consumul zilnic de alimente/persoană - luna mai

Indicatori Statistici

Alimente Media Dev. Std.

Eroarea standard

Interval confidenta

(95%) Minim Maxim

Carne 110.00 25.42 6.79 13.32 100.00 170.00 Preparate carne

54.29 56.53 15.11 29.61 0.00 140.00

Peşte 14.29 36.31 9.71 19.02 0.00 100.00

Lapte 0.71 2.67 0.71 1.40 0.00 10.00

Brânzeturi 106.43 35.81 9.57 18.76 60.00 170.00

Ouă 27.65 40.73 10.88 21.33 0.00 115.00 Grăsimi comerciale (animale)

64.33 68.01 18.18 35.62 14.28 165.00

Grăsimi comerciale (vegetale)

40.30 27.48 7.34 14.39 0.00 77.14

Pâine 232.86 71.14 19.01 37.26 115.00 315.00 Derivate cereale

172.66 56.31 15.05 29.50 130.00 280.00

Cartofi 542.36 237.74 63.54 124.53 0.00 754.00

Legume 10% HC

121.43 47.21 12.62 24.73 90.00 250.00

Legume 5%HC

68.52 38.01 10.16 19.91 0.00 137.04

Leguminoase uscate

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

18

Fructe 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 Zahăr şi produse zaharoase

19.80 19.11 5.11 10.01 0.00 50.00

Tabel V - Rezultate privind consumul zilnic de alimente/persoană - luna octombrie

Indicatori Statistici

Alimente Media Dev. Std. Eroarea standard

Interval confidenta

(95%) Minim Maxim

Carne 126.34 85.728866 22.912 44.907 0 343 Preparate carne

53.571 47.492047 12.693 24.877 0 150

Peşte 7.1429 26.726124 7.1429 14 0 100 Lapte 10 0 0 0 10 10 Brânzeturi 75.857 68.480044 18.302 35.871 0 182 Ouă 26.803 42.781199 11.434 22.41 0 164.28 Grăsimi comerciale (animale)

63.363 45.856951 12.256 24.021 14.28 150

Grăsimi comerciale (vegetale)

39.116 16.75475 4.4779 8.7765 7.14 70.71

Pâine 252.14 86.995011 23.25 45.57 100 400 Derivate cereale

133.66 56.263314 15.037 29.472 14.28 220

Cartofi 177.25 221.32638 59.152 115.94 0 532.85 Legume 10% HC

107.14 15.406578 4.1176 8.0703 90 120

Legume 5%HC

115.35 92.44092 24.706 48.423 68.52 408.52

Leguminoase uscate

0 0 0 0 0 0

Fructe 3.5714 13.363062 3.5714 6.9999 0 50 Zahăr şi produse zaharoase

12.143 17.619295 4.709 9.2294 0 50

19

COMPARAREA VALORILOR MEDII ALE ALIMENTELOR CONSUMATE ZILNIC DE VÂRSTNICI, CU NORMELE

STANDARD

ABATERILE PROCENTUALE DE LA NORME A APORTULUI DE TROFINE

In Tab. XIII si XIV, sunt prezentate abaterile procentuale de la norme a aportului de trofine : Tabel XIII – Abaterile de la norme a aportului de trofine – sex masculin

norme - sex Masculin 2200 68.5 26.6 41.9 70 44.5 25.5 325.4

abat

erea

%

M

ascu

lin

Cal

orii

Pro

tein

e to

tale

Pro

tein

e an

imal

e

Pro

tein

e ve

geta

le

Lip

ide

tota

le

Lip

ide

anim

ale

Lip

ide

vege

tale

Glu

cid

e

Februarie 34.4% 49.8% 95.9% 20.6% 101.9% 58.7% 177.3% 7.0%

Mai 39.7% 50.2% 99.2% 19.1% 70.5% 54.7% 98.1% 18.7%

octombrie 21.9% 37.2% 87.0% 5.5% 64.0% 46.2% 94.9% -4.4%

Media 32% 45,73% 94,03% 15,06% 78,8% 53,2% 123,43% 7%

Tabel XIV – Abaterile de la norme a aportului de trofine – sex feminin

Norme – sex

Feminin 1900 61 25.9 35.1 61.5 41.7 19.8 276.1

Aba

tere

a %

F

emin

in

Cal

orii

Pro

tein

e to

tale

Pro

tein

e an

imal

e

Pro

tein

e ve

geta

le

Lip

ide

tota

le

Lip

ide

anim

ale

Lip

ide

vege

tale

Glu

cid

e februarie 55.6% 68.2% 101.2% 43.9% 129.8% 69.4% 257.1% 26.1% mai 61.8% 68.6% 104.6% 42.1% 94.1% 65.1% 155.2% 39.9% octombrie 41.1% 54.0% 92.0% 26.0% 86.6% 56.1% 151.0% 12.7% Media 52,83% 63,60% 99,26% 37,33% 103,5% 63,53% 187,77% 26,23%

20

CONCLUZII Din analiza datelor obţinute, reiese că dintre alimentele de

origine animală, preparatele de carne sunt cel mai bine reprezentate în alimentaţia vârstnicilor .

Peştele şi laptele sunt deficitare în alimentaţia vârstnicilor. Grăsimile comerciale animale sunt în exces în alimentaţia

vârstnicilor, iar grasimile comerciale vegetale depăsesc valorile recomandate cu procente mai reduse.

Derivatele de cereale depăşesc mult necesarul. Legumele cu 5% HC cât şi cele cu 10% HC sunt prezente în

permanenţă în cantităţi insuficiente ca si fructele, zaharul si produsele zaharoase.

Prin analiza trofinelor din alimentaţia vârstnicilor de sex masculin, se constată că cele mai bine reprezentate sunt lipidele vegetale, proteinele animale (cu depăşiri de 99,2% în mai, 95,9% în februarie şi 87,0% în octombrie).

CAPITOL VIII

EVALUĂRI STATISTICO-EPIDEMIOLOGICE PRIVIND STATUSUL NUTRIŢIONAL AL VÂRSTNICILOR DIN

CENTRUL DE ASISTENŢĂ “TÂRGU NEAMŢ” – JUDEŢUL NEAMŢ

INTRODUCERE

Ghidurile dietetice se concentrează, asupra aspectelor negative ale alimentaţiei şi recomandă să nu se consume multe grăsimi, acizi graşi saturaţi, colesterol, zahăr şi sodiu.The American Diabets Association (4) atrage atenţia asupra faptului că “alimentele zaharoase nu conţin vitamine şi săruri minerale, de care organismul are nevoie pentru a fi sănătos, iar caloriile eliberate sunt “goale” şi ca atare, asemenea alimente trebuiesc plasate în vârful piramidei” (5).

OBIECTIVE În acest capitol al cercetării, ne-am propus să analizăm

alimentele primite zilnic de vârstnicii din Centrul de asistenţă Târgu Neamţ – Judeţul Neamţ.

21

MATERIAL ŞI METODĂ Au fost efectuate anchete alimentare, folosind metoda

statistică, câte 3 anchete pe an, în lunile februarie, mai şi octombrie, cu o durată de 14 zile.Datele obţinute au fost comparate cu recomandările M.S. referitoare la alimentaţia persoanelor vârstnice şi în felul acesta s-a calculat abaterea cantităţii de alimente de la norme, a trofinelor şi a aportului caloric zilnic (2).

ANCHETA ALIMENTARĂ CANTITATIVA In continuare, vor fi prezentate abaterile procentuale de la

norme ale celor 16 grupe de alimente. (Tab. XVIII). Tabel XVIII – Abaterile de la norme pentru cele 16 grupe de alimente

Abaterea procentuală faţă de standard

Februarie Mai Octombrie

Aliment M F M F M F

Lapte -52.7% -52.7% -41.2% -41.2% -90.8% -90.8%

Brânzeturi 740.7% 740.7% 414.8% 414.8% 169.3% 169.3%

Carne 70.2% 70.2% 69.1% 69.1% 55.8% 55.8%

Preparate carne 333.7% 333.7% 449.3% 449.3% 293.1% 293.1%

Peşte şi preparate -100.0% -100.0% 90.9% 90.9% -66.3% -66.3%

Ouă 105.0% 173.3% 78.6% 138.1% 111.9% 182.5%

Pâine 1.7% 22.0% -20.1% -4.1% 10.8% 33.0%

Derivate de cereale 401.9% 652.8% 287.7% 481.6% 55.8% 133.7% Zahăr şi Produse zaharoase 174.8% 174.8% 317.1% 317.1% 415.9% 415.9%

Legume 5% HC -70.6% -63.9% -23.2% -5.8% 19.2% 46.3%

Legume 10% HC -29.5% -16.1% -31.6% -18.6% -10.0% 7.2%

Cartofi -12.4% -12.4% 16.2% 16.2% 16.8% 16.8%

Leguminoase 33.1% 33.1% 305.7% 305.7% 112.1% 112.1%

Fructe -67.3% -64.0% -77.1% -74.8% -40.9% -35.0% Grăsimi comerciale (animale) 155.4% 240.5% 235.6% 347.5% 120.1% 193.5% Grăsimi comerciale (vegetale) 252.3% 369.7% 208.7% 311.5% 336.0% 481.3%

22

ANCHETA ALIMENTARĂ CALITATIVA

Sunt prezentate rezultatele privind abaterile procentuale ale valorilor ce indică aportul zilnic de trofine de la normele standard (Fig. 28,Fig.29).

Fig. 28. Reprezentarea grafică a depăşirilor de aport proteic Fig. 29. Reprezentarea grafică a abaterilor de la norme a lipidelor

23

CONCLUZII

Carnea este prezentă in alimentaţia zilnică în cantităţi care depăşesc normele , la fel şi preparatele de carne,ouăle, peştele este insuficient numai în luna octombrie (-66,3%). Pâinea se încadrează în limite normale şi prezintă chiar depăşiri în cazul sexului feminin, în cazul sexului masculin ajunge la valori sub normă (-20,1%), produsele de cereale sunt mult în exces.

Deficitul de legume cu 5% HC este de -70,6% şi -23,2% (sex masculin în primele două anchete) şi -63,9% (prima anchetă, sex feminin). Legumele cu 10% HC sunt de asemenea insuficiente. Alimentaţia lotului examinat este săracă în fructe, cu minusuri cuprinse între -77,1% şi -35,0%,.

Aportul normal de proteine animale şi vegetale este depăşit în cadrul celor 3 anchete, lipidele depăşesc normele în lunile februarie, mai şi octombrie ...

Glucidele sunt uşor depăşite, în cazul potasiului şi a calciului se constată o depăşire cu 32% în februarie şi cantităţi insuficiente în mai şi octombrie (-30,0% şi -51,4%), iar magneziul s-a situat sub normă, în toate cele 3 anchete (-27,9%, -19,1%, -25,7%).

CAPITOLUL IX CERCETĂRI COMPARATIVE ASUPRA ASPECTELOR ANTROPOMETRICE ŞI CLINICE, A DOUĂ LOTURI DE

VÂRSTNICI, INSTITUŢIONALIZAŢI ÎN CENTRE DE ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ, DIN JUDEŢELE

SUCEAVA ŞI NEAMŢ INTRODUCERE.

Indicatorii antropometrici de evaluare ai adipozităţii centrale şi ai compoziţiei corporale, includ: circumferinţa taliei, raportul talie/şold şi raportul talie/înălţime, care pot identifica grupele de populaţie cu risc privind consecinţele asupra sănătăţii, a excesului de greutate (7,8).

24

OBIECTIVE În această parte a studiului întreprins, ne-am propus să analizăm separat indicatorii antropometrici, în cadrul celor două instituţii, pentru a evalua statusul nutriţional al asistaţilor. MATERIAL ŞI METODĂ Pentru cercetare s-au folosit două loturi de vârstnici din cadrul Centrului de Asistenţă şi îngrijire Pojorâta şi din Centrul de asistaţi Târgu Neamţ Persoanele au fost evaluate din punct de vedere a următorilor parametri:greutate,înălţime,diametrul taliei, diametrul şoldurilor, IMC. PREZENTAREA LOTURILOR Lotul A – Centrul de asistenţă Pojorâta – jud. Suceava

În primul rând ne-am referit la vârstă ,care se poate caracteriza astfel: media vârstei este 74,68 ani, cu limita inferioară de 71,45 ani şi cea superioară de 77,91 ani, mediana de 75 ani.În cazul parametrului analizat (vârstă), mediana, media şi media ajustată sunt aproximativ egale, ceea ce arată o localizare normală din punct de vedere statistic a datelor. De asemenea, asimetria şi boltirea sunt mai mici ca 0,7. S-a aplicat testul Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro Wilk, s-a constatat că p=0.200 şi p=0.316, deci valori >0.05, ceea ce indică că nu există semnificaţie statistică şi datele noastre sunt distribuite apropiat de curba Gauss-Laplace (Fig. 33).

Fig. 33. Distribuţia cazurilor după vârstă

25

În ceea ce priveşte distribuţia lotului A pe sexe, 28 persoane (52,8%) sunt de sex feminin şi 25 (47,2%) de sex masculin.

De asemenea, din cele 53 de persoane, 32 provin din mediul rural şi 21 din mediul urban. Lotul B – Centrul de asistenţă Târgu Neamţ – jud. Neamţ Acesta este alcătuit din 66 persoane cu.vârsta medie este de 71,06 ani,cu o mediană de 74,00 ani. În cadrul intervalului de confidenţă a mediei (95%), limita inferioară este 67,92 ani, iar cea superioară 74,20 ani. În ceea ce priveşte asimetria, aceasta are valoarea de 0,161 deci este <0,7, iar boltirea se află la limită (0,785). Valorile p, din cele două teste de normalitate (Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro Wilk) sunt 0,003 şi 0,009 deci există o semnificaţie statistică faţă de valorile normale, ceea ce reiese şi din Fig. 37.

Fig. 37. Distribuţia valorilor vârstei – Târgu Neamţ

Distribuţia pe sexe a lotului B se caracterizează prin predominanţa sexului masculin (36 persoane=54,5%) faţă de sexul feminin (30 persoane=45, Distribuţia după mediul de provenienţă : 32 persoane (48,5%) provin din mediul rural şi 34 (51,5%) din mediul urban.

26

REZULTATE ŞI DISCUŢII LOTUL 1 – PERSOANELE INSTITUŢIONALIZATE ÎN CĂMINUL DE ASISTENŢĂ POJORÂTA Greutatea În cazul acestui studiu s-au cântărit cei 53 membri ai lotului şi s-au analizat indicatorii statistici obţinuţi. Din datele obţinute rezultă o medie a greutăţii de 66,77 kg cu variaţia mediei în cadrul intervalului de confidenţă (95%) între 62,98% kg şi 70,56 Kg. Testele normalităţii, Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro-Wilk indică un p<0,05, respectiv 0,045 şi 0,023, deci avem o diferenţă semnificativă statistic, a valorilor greutăţii faţă de curba Gauss Laplace (Fig. 41).

Fig. 41. Distribuţia greutăţilor – Pojorâta

Înalţimea:

După cum reiese din analiza datelor obţinute, media înălţimii vârstnicilor este de 1,61m, cu limita inferioară 1,58m şi cea superioară 1,64m, în cadrul intervalului de confidenţă . Din testarea normalităţii reiese p=0,200 după testul Kolmogorov-Smirnov, deci mai mare ca 0,05 şi 0,977 după Shapiro-

27

Wilk, deci diferenţa nu este semnificativă statistic şi ca urmare a acestor constatări, datele sunt distribuite apropiat de forma Gauss (Fig. 42).

Fig. 42. Distribuţia valorilor înălţimii - lotul A

Circumferinţa taliei Analiza taliei persoanelor din lot ne indică o medie a circumferinţei de 83,7cm, cu o limită inferioară de 80,43cm şi cea superioară de 87,04 în cadrul intervalului de confidenţă (95%). Testele Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro-Wilk nu indică diferenţe semnificative (p<0,001 şi p=0,001) statistic, deci distribuţia valorilor nu este normală. Diametrul şoldurilor Diametrul minim înregistrat în cadrul lotului este de 78,00cm şi cel maxim de 136,138cm.Asimetria şi boltirea depăşesc 0,7, având valori de 1,037 şi respectiv 0,812, iar semnificaţia p<0,001 şi p=0,001, ne indică faptul că diferenţele faţă de curba Gauss-Laplace sunt mari şi ca atare semnificative statistic . I.M.C. (indicele masei corporale) I.M.C. prezintă o medie de 25,44.Asimetria şi boltirea au valori de 1,030 şi 0,943, deci depăşesc valoarea de 0,7, ceea ce

28

înseamnă o îndepărtare de curba Gauss-Laplace, care se dovedeşte a fi semnificativă statistic din rezultatele obţinute : p=0,016 şi p=0,002.

Raportul talie/şold Valoarea medie a raportului talie/şold din cadrul lotului de vârstnici este 0,84, cu limita inferioară de 0,81 şi cea superioară de 0,87. Media ajustată are valoarea de 0,84, iar mediana 0,85. Raportul minim înregistrat în lot este de 0,63, iar cel maxim de 1,12. Asimetria şi boltirea înregistrează valori sub 0,7, respectiv 0,226 asimetria şi uşor peste 0,7 boltirea (0,715), ceea ce înseamnă o uşoară tendinţă de distribuţie anormală a datelor. Valoarea p calculată este 0,200 şi 0,300, deci > 0,05, ceea ce înseamnă că diferenţele nu sunt semnificative statistic.

LOTUL 2 – PERSOANELE INSTITUŢIONALIZATE ÎN CĂMINUL DIN TÂRGU-NEAMŢ (CĂMINUL B) Greutatea Prin cântărirea celor 66 persoane ce formează lotul, s-au obţinut greutăţile acestora: media greutăţii persoanelor instituţionalizate este de 62,71 kg, cu variaţii între 59,12 kg şi 66,30 kg. Asimetria ca şi boltirea au valori sub 0,7, respectiv 0,118 şi 0,386, iar diferenţele faţă de curba Gauss-Laplace nu sunt semnificative statistic (p=0,200 şi p=0,334), deci valorile au o distribuţie normală. Înălţimea Măsurarea înălţimii celor 66 persoane, ne indică în urma prelucrării statistice următoarele detalii: asimetria şi boltirea au valori sub 0,7, respectiv 0,198 şi 0,094, deci repartiţia valorilor este normală, iar diferenţele faţă de valorile curbei Gauss-Laplace nu sunt semnificative statistic (p=0,200 şi p=0,415).

Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk

Statistica

Grade de libertate

Semnificaţia (p) Statistica

Grade de libertate

Semnificaţia (p)

I .089 66 .200 .981 66 .415

a. Corecţiea semnificaţiei - metoda Lilliefor

29

Circumferinţa taliei Din analiza datelor obţinute rezultă o talie medie de 90,64cm, mediana este de 90,00cm, valoarea minimă măsurată este 65cm, iar cea maximă 127cm. Asimetria are valori sub 0,7, respectiv 0,512 iar boltirea peste 0,7, respectiv 1,317. Diferenţele faţă de curba Gauss-Laplace sunt semnificative statistic, respectiv p=0,006 şi p=0,004.

Valorile normale pentru talie sunt diferite la cele două sexe: pentru femei 88cm, iar pentru bărbaţi <102cm, peste aceste valori este vorba de o tendinţă spre obezitate abdominală.Din figura 50, reiese că procentul de persoane de sex feminin care se încadrează în norme privind acest indicator este de 46,7%, iar cele ce prezintă pericol de obezitate abdominală este de 53,3%. În cazul sexului masculin, procentul depăşirilor valorii de 102cm este de 88, 9% cu valori normale la numai 11,1% din aceştia.

Fig. 50. Procentul persoanelor cu talie normală şi peste

Circumferinţa şoldurilor Circumferinţa minimă a şoldurilor prezentă în acest lot este

de 57cm, iar cea maximă de 136cm. Asimetria este mai mică de 0,7, respectiv 0,450, iar boltirea de 1,344 este peste această valoare şi aceasta face să existe dubii în privinţa valorilor acestui parametru. Valorile p fiind mai mici de 0,05 prin ambele teste, respectiv 0,028 şi

30

0,012 diferenţele sunt semnificative statistic deci valorile sunt îndepărtate faţă de curba Gauss-Laplace. Indicele masei corporale (I.M.C.) I.M.C. în cadrul lotului B a înregistrat o medie de 25,18 kg/m2 cu o limită inferioară de 24,07 şi cea superioară de 26,28. Asimetria ca şi boltirea sunt mai mari de 0,07, respectiv 0,099 şi 0,109, deci datele au o distribuţie normală.Testele normalităţii, Kolmogorov Smirnov şi Shapiro Wilk indică un p>0,05. Raportul talie/şold

Prin calcularea raportului talie/şold la cele 66 persoane instituţionalizate în Centrul de asistenţă Târgu Neamţ, s-a constatat o medie a acestuia de 0,91 cu limita inferioară de 0,89 şi cea superioară de 0,93. Asimetria şi boltirea care ne permite să apreciem amplasarea valorilor faţă de curba Gauss-Laplace, ne indică valori peste 0,7, în special în privinţa boltirii (1,373), cu diferenţe semnificative statistic a valorilor faţă de aceasta.

Deoarece valorile acestui raport sunt diferite în funcţie de sex, în continuare s-a făcut analiza diferenţiată a acestui raport, care se consideră a avea următoarele valori normale: ≤8,5 la sexul feminin şi ≤0,90 la sexul masculin.Dintre persoanele de sex feminin, 86,7% prezintă un raport talie/şold peste valorile normale şi restul de 13,3% se încadrează în aceste valori. În cazul sexului masculin, procentul celor ce se încadrează în norme este mai mare (33,3%) ca la sexul feminin, totuşi predomină de asemenea cei cu un raport talie/şold >0,90 şi anume este vorba de 66,7% din aceştia. COMPARAREA INDICATORILOR ANTROPOMETRICI ÎNTRE

ASISTATII CELOR DOUĂ CENTRE DE ASISTENŢĂ, POJORÂTA ŞI TÂRGU NEAMŢ

Privind compoziţia loturilor după sex, se constată că, din cele

119 persoane incluse in studiu, 58 sunt de sex feminin si 61 de sex masculin.

31

Tabel LII – IMC – indicatori statistici descriptivi

Valori statistice

Sex Locali-

tate N % din total Media Mediana

Deviaţia std. Min Max

F IMC Tg. Neamt

30 51.7% 24.7271 26.3146 4.60811 15.70 30.49

Pojorâta 28 48.3% 26.3854 25.3981 4.31826 20.40 37.39

Total 58 100.0% 25.5276 25.5711 4.50947 15.70 37.39

M IMC Tg. Neamt

36 59.0% 25.5644 25.2880 4.41907 17.79 36.79

Pojorâta 25 41.0% 24.3916 24.2424 4.16350 18.51 36.20

Total 61 100.0% 25.0837 25.1096 4.32013 17.79 36.79

Valorile minime ale IMC pentru sexul feminin sunt de 15,70 în Căminul B şi 20,40 în Căminul A, deci au valoare mai mare pentru Pojorâta (A). Acelaşi lucru se constată şi pentru valorile maxime. În cazul celor din Târgu Neamţ, media IMC este 25,56 iar a celor din Pojorâta 24,39.

Tipul box-plot ce reprezintă mediana s-a aplicat şi în cazul circumferinţei taliei . Translarea dreptunghiurilor pe orizontală duce la suprapuneri evidente pentru sexul feminin, între cele două colectivităţi (Tg. Neamţ şi Pojorâta), pe când, pentru sexul masculin se constată o situaţie diferită, în defavoarea asistaţilor din Pojorâta, ceea ce înseamnă că ar exista diferenţe semnificative statistic.

Raportul talie/şold

După cum am menţionat deja, deoarece datele au distribuţii diferite de normal, s-au aplicat teste de tip neparametric. Este vorba de Mann-Whitney Test (Tabel LVI).

32

Fig. 58. Raportul talie/şold – compararea între cele două loturi

Tabel LVI

Teste statisticea

Sex IMC Talia Talie/Sold

F Mann-Whitney U 374.000 356.000 204.000

Wilcoxon W 839.000 762.000 610.000

Z -.716 -.997 -3.362

Semnificaţie (p) .474 .319 .001

M Mann-Whitney U 361.000 162.000 246.000

Wilcoxon W 686.000 487.000 571.000

Z -1.306 -4.228 -2.992

Semnificaţie (p) .192 .000 .003

a. Grouping Variable: Localitate

Din tabelul LVI se observă diferenţe semnificative statistic pentru raportul talie/şold în cadrul grupului de sex feminin (p=0,001) şi pentru grupul masculin diferenţele sunt confirmate statistic, pentru talie (< 0,001) şi raportul talie/şold (p=0,003).

33

STUDIU CLINIC COMPARATIV AL CELOR DOUĂ LOTURI DE VÂRSTNICI, INSTITUŢIONALIZAŢI ÎN CENTRUL DE

ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ POJORÂTA (LOT A) ŞI TÂRGU NEAMŢ (LOT B)

Compararea morbidităţilor înregistrate între lotul A şi B S-a constatat că valoarea nivelului de semnificaţie este de 0,68, deci diferenţele găsite între cele două centre, sunt nesemnificative statistic.

Fig. 61. Comparaţia în procente a comorbidităţilor înregistrate în cele două instituţii analizate

CONCLUZII

Prin aplicarea testelor statistice Mann-Whitney se constată diferenţe semnificative statistic pentru raportul talie/şold în cadrul persoanelor de sex feminin (≤ 0,001) şi pentru acelaşi indicator în cazul grupului de sex masculin (< 0,003) şi în plus şi a taliei (<0,000).

34

CAPITOLUL X

CERCETĂRI PRIVIND ASPECTE CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ALE ALIMENTAŢIEI DIN DOUĂ

COLECTIVITĂŢI DE ADOLESCENŢI, DIN MUNICIPIUL CÎMPULUNG MOLDOVENESC ŞI PIATRA NEAMŢ

INTRODUCERE

Alimentaţia reprezintă un factor de mediu cu rol esenţial în procesul de dezvoltare, de aceea normele stabilite în acest domeniu trebuiesc respectate cu stricteţe. În procesul de dezvoltare, ţesuturile, organele şi aparatele au nevoie de materie primă suplimentară, pe care o procură numai din alimente (10,11).

OBIECTIVE In acest capitol se urmareste diferenţa dintre alimentele

primite de cele două colectivitaţi, insistându-se asupra aspectelor calitative .

MATERIAL ŞI METODĂ Evaluarea raţiei alimentare a celor 369 elevi din Câmpulung

Moldovenesc (liceul A) şi a 244 de elevi din Piatra Neamţ (liceul B), s-a efectuat pe parcursul anilor, timp de 3 ani consecutiv (2005, 2006, 2007) în primul liceu şi 2 ani (2008-2009) în cel de-al doilea (2).

REZULTATE ŞI DISCUŢII 1. ADOLESCENŢII DIN CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Variaţiile procentuale de la norme ale aportului de alimente, în cei 3 ani studiaţi – Câmpulung Moldovenesc

După această etapă, s-a procedat la calcularea aportului de trofine si de asemenea a celui de calorii. In continuare, s-a stabilit abaterea procentuală de la norme a aportului zilnic de trofine şi calorii.

35

Tabelul LXXX – Abateri ale trofinelor alimentare de la norme – băieţi, 13-14 ani

vari

aţie

%

băi

eţi 1

3-14

an

i

calo

rii

pro

tein

e to

tale

pro

tein

e an

imal

e

pro

tein

e ve

geta

le

lip

ide

tota

le

lip

ide

anim

ale

lip

ide

vege

tale

glu

cid

e

2005 64.46 75.12 74.64 75.55 98.17 86.98 124.23 48.73

2006 59.92 64.78 61.53 67.68 90.71 81.09 113.11 45.61

2007 70.70 74.52 79.59 69.99 99.03 91.55 116.44 51.19

Media 65.02 71.47 71.92 71.07 95.97 86.54 117.96 48.51

Băieţi 15-19 ani

Tabel LXXXI – Abateri de la norme ale trofinelor alimentare – băieţi 15-19 ani

vari

aţie

%

băi

eţi 1

5-19

an

i

calo

rii

pro

tein

e to

tale

pro

tein

e an

imal

e

pro

tein

e ve

geta

le

lip

ide

tota

le

lip

ide

anim

ale

lip

ide

vege

tale

glu

cid

e

2005 45,66 54,68 44,86 63,30 75,20 72,18 64,43 30,57

2006 41,64 45,54 33,98 55,98 68,60 66,76 56,28 27,83

2007 51,19 54,15 48,96 58,13 75,95 76,39 58,72 32,73

Media 46,16 51,45 42,6 59,13 73,25 71,77 59,81 30,37

Tabel LXXXII - Abateri procentuale de la norme ale trofinelor alimentare şi a aportului energetic – fete 13-14 ani

vari

aţie

%

fete

13

-14

ani

calo

rii

pro

tein

e to

tale

pro

tein

e an

imal

e

pro

tein

e ve

geta

le

lip

ide

tota

le

lip

ide

anim

ale

lip

ide

vege

tale

glu

cid

e 2005 96,08 109,22 79,68 144,96 135,49 119,57 174,06 77,50

2006 90,67 96,87 66,18 133,97 126,63 112,65 160,47 73,77

2007 103,53 108,50 84,77 137,20 136,51 124,94 164,54 80,43

Media 96,76 104,86 76,87 138,71 132,87 119,05 166,35 77,23

36

Tabel LXXXIII - Abateri procentuale de la norme ale trofinelor şi caloriilor, primite prin hrană - fete 15-19 ani

vari

aţie

%

fete

15-

19

ani

calo

rii

pro

tein

e to

tale

pro

tein

e an

imal

e

pro

tein

e ve

geta

le

lip

ide

tota

le

lip

ide

anim

ale

lip

ide

vege

tale

glu

cid

e

2005 82,08 93,92 83,20 104,53 119,79 106,32 151,68 64,63

2006 77,05 82,46 69,44 95,35 111,52 99,82 139,21 61,17

2007 88,99 93,25 88,39 98,05 120,74 111,37 142,94 67,34

Media 82,70 89,87 80,34 99,31 117,35 105,83 144,61 64,38

2. LOTUL DE ADOLESCENŢI DE LA LICEUL DIN

PIATRA NEAMŢ Aprecierea cantitativă a alimentaţiei primită de aceşti elevi

Raportarea procentuală a abaterilor de la norme a consumului

de alimente – adolescenţi Piatra Nemţ Tabel XCV –Abaterile procentuale ale aportului grupelor de alimente, pe sexe şi

grupe de vârstă - anul 2008

Grupele de alimente

Diferenţa % faţă de norme 2008

Băieţi Fete

13-14 ani

15-19 ani

13-14 ani

15-19 ani

Lapte şi produse lactate -68.5 -66.3 -66.3 -66.3

Carne şi preparate din carne 19.9 -1.0 34.0 19.9

Peşte şi preparate din peşte -83.6 -83.6 -80.8 -80.8

Ouă -67.3 -67.3 -67.3 -67.3

Gră

sim

i co

mer

cial

e totale 3.5 -5.9 47.9 29.4

animale -57.8 -57.8 -36.7 -36.7

vegetale 113.2 70.6 184.3 113.2

Produse cerealiere -32.9 -44.6 -22.7 -29.2

37

Cartofi 37.7 19.8 53.0 37.7

Alte legume -34.1 -39.3 -20.5 -25.6

Leguminoase uscate -23.6 -49.1 9.1 9.1

Fructe -28.9 -36.1 -28.9 -28.9

Zahăr şi produse zaharoase -15.1 -25.8 8.0 8.0

Tabel XCVI – Diferenţa % faţă de norme – aportul de alimente 2009

Grupele de alimente

Diferenta % fata de norma 2009

Baieti Fete

11-14 ani

15-19 ani

11-14 ani

15-19 ani

Lapte şi produse lactate -60.6 -57.8 -57.8 -57.8

Carne şi preparate din carne

51.4 25.0 69.2 51.4

Peşte şi preparate din peşte -63.0 -63.0 -56.8 -56.8

Ouă -70.1 -70.1 -70.1 -70.1

Gră

sim

i co

mer

cial

e total -10.0 -18.2 28.5 12.4

animale -57.7 -57.7 -36.6 -36.6

vegetale 73.4 38.7 131.2 73.4

Produse cerealiere -40.6 -50.9 -31.6 -37.3

Cartofi 26.3 9.8 40.3 26.3

Alte legume -24.1 -30.1 -8.4 -14.3

Leguminoase uscate -4.6 -36.4 36.3 36.3

Fructe -95.9 -96.3 -95.9 -95.9

Zahăr şi produse zaharoase -26.6 -35.8 -6.6 -6.6

Ancheta calitativă – aprecierea aportului zilnic de trofine,

38

pe parcursul celor 2 ani analizaţi Variaţia procentuală a trofinelor faţă de norme

Tabel C – Variaţia procentuală a aportului de trofine (faţă de norme)

băieţi 13-14 ani – 2008 şi 2009

variatie % băieţi 13-14

ani prot

eine

to

tale

prot

eine

an

imal

e

prot

eine

ve

geta

le

lipid

e to

tale

lipid

e an

imal

e

lipid

e ve

geta

le

gluc

ide

2008 -10.2% 3.2% -22.2% 24.8% -5.7% 95.6% -20.6% 2009 -1.3% 30.4% -29.6% 21.9% 7.5% 55.3% -30.5%

Tabel CI – Variaţia procentuală a aportului de trofine - adolescenţi 15-19 ani

variatie % baieti 15-19

ani prot

eine

to

tale

prot

eine

an

imal

e

prot

eine

ve

geta

le

lipid

e to

tale

lipid

e an

imal

e

lipid

e ve

geta

le

gluc

ide

2008 -20.7% -14.4% -27.6% 10.3% -13.1% 43.4% -30.3% 2009 -12.8% 8.2% -34.5% 7.8% -1.0% 13.9% -39.0%

Tabel CII – Abaterea procentuală de la norme a aportului

de trofine – adolescente 13-14 ani

variatie % fete 13-14

ani prot

eine

to

tale

prot

eine

an

imal

e

prot

eine

ve

geta

le

lipid

e to

tale

lipid

e an

imal

e

lipid

e ve

geta

le

gluc

ide

2008 7.3% 6.2% 8.6% 48.3% 10.8% 139.1% -5.3% 2009 17.9% 34.2% -1.8% 44.9% 26.3% 89.9% -17.1%

Tabel CIII – Abaterea procentuală de la norme a consumului zilnic

de trofine – adolescente 15-19 ani

variatie % fete 15-19

ani prot

eine

to

tale

prot

eine

an

imal

e

prot

eine

ve

geta

le

lipid

e to

tale

lipid

e an

imal

e

lipid

e ve

geta

le

gluc

ide

2008 -0.6% 8.3% -9.3% 38.4% 4.1% 119.6% -12.1% 2009 9.3% 36.8% -18.0% 35.2% 18.7% 74.4% -23.1%

CONCLUZII

39

Aportul de alimente în cazul adolescenţilor aparţinând liceului din Câmpulung Moldovenesc, depăşeşte normele standard, cu excepţia a două grupe de alimente, care s-au constatat în minus pe parcursul celor trei ani: este vorba de peşte, fructe si de zahăr numai pentru baieţii de 15-19 ani, în 2005-2006, în schimb nutrienţii depăşesc in totalitate normele standard.

În cazul adolescenţilor aparţinând liceului din Piatra Neamţ, s-a constatat o insuficienţă a urmatoarelor produse : lapte şi produse, peşte şi preparate, ouă, grăsimi comerciale animale, produse cerealiere, alte legume şi fructe. Trebuie de luat în consideraţie şi surplusul unor grupe de alimente cum ar fi: grăsimile comerciale vegetale, carnea şi cartofii.

Aportul de trofine pentru baieţii de 13-14 ani prezintă depăşiri ale normelor: în cazul proteinelor animale (2009), a lipidelor totale şi a lipidelor vegetale în ambii ani şi insuficienţă în raţia zilnică a proteinelor vegetale, a glucidelor şi a caloriilor, numai în anul 2009.Pentru băieţii de 15-19 ani, s-au constatat deficienţe de proteine totale, vegetale şi proteine animale (numai in anul 2008), glucide şi calorii, iar lipidele vegetale au depăşit necesarul zilnic.

Situaţia aportului de trofine pentru fetele din lot este urmatoarea: fetele de 13-14 ani primesc un surplus de lipide vegetale totale, proteine animale (2009) şi lipide animale (2009) şi o cantitate insuficientă de glucide; în cazul fetelor de 15-19 ani, trofinele care depăşesc normele sunt aceleaşi, cu valori ceva mai mici, iar cele în minus sunt de asemenea glucidele la care se adaugă proteinele vegetale, în anul 2009.

40

CAPITOLUL XI STUDII COMPARATIVE PRIVIND ASPECTE ALE

DEZVOLTĂRII FIZICE ÎN DOUĂ COLECTIVITĂŢI DE ADOLESCENŢI DIN JUDEŢELE SUCEAVA ŞI PIATRA

NEAMŢ INTRODUCERE

Această etapă a vieţii se caracterizează prin numeroase modificări în organism, care fac ca la sfârşitul acestei perioade organismul să capete caracteristicile adultului (12,13).

MATERIAL ŞI METODĂ Studiul efectuat în cele două colectivităţi de adolescenţi din

Câmpulung Moldovenesc (A) şi Piatra Neamţ (B), urmăreşte dezvoltarea staturo-ponderală a celor 369 adolescenţi din liceul A şi 244 adolescenţi din liceul B, folosind aprecierea greutăţii prin cântărire şi a înălţimii cu antropometrul, şi respectând cu stricteţe condiţiile de lucru care se recomandă.Parametriii analizaţi (2).

REZULTATE ŞI DISCUŢII EVALUAREA DEZVOLTĂRII FIZICE A

ADOLESCENŢILOR DE LA LICEUL DIN CÂMPULUNG MOLDOVENESC – JUDETUL SUCEAVA

Tabel CVI – Încadrarea taliei copiilor din lot în clasele sigmatice

Înălţime cl sigmatică mici medii mari F.mari Total

13 ani 3 7 31 41

14 ani 19 40 35 94

15 ani 23 55 23 101

16 ani 2 29 34 14 79

17 ani 3 31 13 7 54

Total 5 105 149 110 369

Din totalul de 369 adolescenţi, după cum reiese din Tabelul

CVI, 149 (40,37%) prezintă talie mare, 110 (29,81%) foarte mare, 105 (28,45%) talie medie şi numai 5 (1,35%) talie mică.

41

Din analiza înălţimii pentru sexul masculin , care este reprezentat în lotul examinat prin 292 elevi, reiese că majoritatea acestora au o talie ce se încadrează în clasa sigmatică mare (121=41,43%), şi foarte mare (102=34,93%). Băieţii cu talie medie sunt în număr de 64 (21,91%), iar cei mici ca înălţime, înregistrează 5 cazuri (1,71%).

Adolescentele din lotul studiat sunt în număr de 77 şi prezintă următoarea repartiţie a înălţimii pe clase sigmatice: 41 eleve (53,25%) au talia medie, 28 eleve (36,36%) prezintă o talie mare şi 8 eleve (10,39%) se încadrează în clasa sigmatică foarte mare.

Evaluarea greutăţii lotului de adolescenţi din Câmpulung Moldovenesc

Tabel CIX – Distribuţia adolescenţilor din lotul întreg în clasele sigmatice, după greutatea corporală

Greutate cl sig mici medii mari F.mari Total

13 ani 2 9 30 41

14 ani 16 37 41 94

15 ani 28 31 42 101

16 ani 46 21 12 79

17 ani 2 29 11 12 54

Total 2 121 109 137 369

Din cei 369 elevi, cei mai mulţi (137=37,12%) prezintă

greutăţi foarte mari, urmează cei cu greutăţi medii (121=32,79%), cei cu greutăţi mari (109=29,53%) şi în final cei cu greutăţi mici (2=0,54%). Din analiza grupului de 292 băieţi (tabel CX) reies următoarele aspecte: cei mai mulţi (119=40,75%) prezintă greutăţi foarte mari, 86 (29,45%) şi 85 (29,11%) din aceştia au greutăţi mari şi medii şi numai 2 (0,68%) prezintă o greutate mică. Din lotul de 77 fete, cele mai multe, 36=46,75% prezintă o greutate medie, 23 eleve (29,87%) se încadrează în clasa sigmatică mare, 18 (23,38%) în clasa sigmatică foarte mare.

42

EVALUAREA DEZVOLTĂRII FIZICE A ADOLESCENŢILOR - LICEUL DIN PIATRA NEAMŢ

Evaluarea taliei adolescenţilor din lot (Piatra Neamţ) şi încadrarea lor în clase sigmatice

Tabel CXV – Încadrarea taliei adolescenţilor în clase sigmatice – Piatra Neamţ

Înălţimea(cls.sigm.) F. mici mici medii mari F.mari Total

14 ani 2 13 6 1 22

15 ani 1 4 5

16 ani 2 3 38 8 7 58

17 ani 1 6 15 8 3 33

18 ani 1 11 72 29 13 126

Total 4 23 142 51 24 244

Din tabelul CXV se observă că cei mai mulţi elevi aparţin din

punct de vedere al taliei, clasei sigmatice medii (142=58,19%), la distanţă destul de mare se află cei din clasa sigmatică mare (51=20,90%), clasa sigmatică foarte mare şi mică sunt apropiate în ceea ce priveşte numărul de elevi cuprins (24=9,83% şi 23=9,42%), iar în clasa sigmatică foarte mică se încadrează 4 elevi (1,63%).

Se remarcă că majoritatea băieţilor (72=52,94%) au o talie medie, urmează cei cu talie mare (33=24,26%), foarte mare (18=13,23%), mică (10=7,35%) şi foarte mică (3=2,20%). Fetele sunt reprezentate în număr de 108, iar încadrarea lor în clasele sigmatice este redată în tabelul CXVII, din care se vede că majoritatea fetelor (70=64,81%) se încadrează în clasa sigmatică medie, urmează 18 fete (16,66%) care au o talie mare, 13 fete (12,03%) cu talie mică, 6 fete (5,55%) cu talie foarte mare şi 1 (0,92%) cu talie foarte mică.

Evaluarea greutăţii lotului de adolescenţi din Piatra Neamţ

Tabel CXVIII – Încadrarea greutăţii corporale în clasa sigmatică – Piatra Neamţ Greutatea

(cls. sigm.) F. mici mici medii mari F.mari Total

14 ani 3 13 5 1 22

43

15 ani 3 1 1 5

16 ani 5 36 11 6 58

17 ani 1 1 20 9 2 33

18 ani 5 77 26 18 126

Total 1 14 149 52 28 244

Situaţia greutăţii corporale pentru întregul lot studiat este

prezentată în Tabel CXVIII, din care rezultă că majoritatea adolescenţilor (149=61,06%) au o greutate medie, urmând la o diferenţă apreciabilă, cei cu greutate mare (52=21,31%), foarte mare (28=11,47%), mică (14=5,73%) şi foarte mică (1=0,4%). Situaţia evidenţiată este următoarea: cei mai mulţi băieţi au o greutate medie (74=54,41%), fiind urmaţi de cei cu greutate mare (31=22,79%) şi foarte mare (21=15,44%). Băieţii cu greutate mică şi foarte mică reprezintă 9 cazuri (6,61%) şi respectiv 1 caz (0,73%). Din cele 108 eleve, majoritatea (75=69,44%) se încadrează în greutăţile medii, pe locul 2 situându-se elevele cu greutate mare (21=19,44%), urmând la distanţă ca număr elevele cu greutate foarte mare (7=6,48%) şi mică (5=4,62%).

STUDIU COMPARATIV PRIVIND DIAGNOSTICUL DE

DEZVOLTARE FIZICĂ A ADOLESCENŢILOR DIN CELE DOUĂ COLECTIVITĂŢI ,APARŢINÂND MUNICIPIILOR

CÂMPULUNG MOLDOVENESC ŞI PIATRA NEAMŢ Înălţimea Din analiza statistică reiese că valoarea frecvenţei aşteptate

este 1,59, deci testul Chi pătrat poate fi aplicat. Nivelul de semnificaţie calculat este <0,001, deci avem semnificaţie statistică între cele două colectivităţi privind talia adolescenţilor. Se observă că proporţiile copiilor din Câmpulung Moldovenesc sunt semnificativ mai mari pentru clasa sigmatică mare respectiv foarte mare, comparativ cu procentele adolescenţilor din Piatra Neamţ, deci primii

44

sunt mai bine dezvoltaţi în înălţime comparativ cu cei din colectivitatea a doua.

Greutatea In cazul acestui parametru, nu putem ţine cont de diferenţa

existentă între greutăţi in favoarea liceului din Campulung, deoarece condiţia de frecvenţă minimă nu este îndeplinita ( <1, respectiv 0,4).

Încadrarea în dezvoltarea armonică sau dizarmonică - pentru

liceele din Câmpulung Moldovenesc şi Piatra Neamţ

Nu s-a stabilit o diferenţă semnificativă statistic intre cele două loturi (p=0,69).

Evaluarea înălţimii adolescenţilor din cele două colectivităţi de

elevi ţinând cont de sex

Analiza statistică comparativă a încadrării înălţimii adolescenţilor din cele două loturi în funcţie de sex

Test Chi-pătrat

Sex Value df Asymp. Sig. (2-sided)

M Pearson Chi-Square 66.151a 4 .000

N of Valid Cases 428 F Pearson Chi-Square 19.386b 4 .001

N of Valid Cases 185 a. 3 cells (30.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .95.

b. 2 cells (20.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .42.

Comparând adolescenţii de sex masculin din şcoala A cu cei

din şcoala B, dferenţele ar fi semnificative statistic (<0,001) dar frecevenţa minimă aşteptată este 0,95, deci <1 şi nu îndeplineşte

45

condiţiile privind numărul de date prezente.Prin compararea adolescentelor din liceul A cu cele din liceul B, deşi p=0,001, nu se poate face o evaluare în favoarea uneia din colectivităţi din cauza frecvenţei reduse a cazurilor (0,42).

S-au constatat diferenţe foarte mici, între procentele de băieţi cu dezvoltare armonică, din colectivităţile A şi B, respectiv 57,9% şi 57,4%; la fel şi la sexul feminin (63,6% şi 64,8%). Dacă la Piatra Neamţ, procentul de băieţi cu exces de greutate este mai mare ca în cazul băieţilor din Câmpulung Moldovenesc (22,1% faţă de 20,5%), în cazul fetelor situaţia se inversează, procentul mai mare se constată la elevele din Câmpulung Moldovenesc (24,7% faţă de 23,1%). Excesul de talie se constată cu preponderenţă la băieţii din Câmpulung Moldovenesc faţă de cei din Piatra Neamţ (21,6% în comparaţie cu 20,6%) şi la fetele din Piatra Neamţ în comparaţie cu cele din Câmpulung Moldovenesc (12,0% faţă de 11,7%), dar diferenţele nu sunt semnificative statistic (p=0,92 şi p=0,97).

CONCLUZII FINALE

În cadrul Centrului de Asistenţă Medico-Socială Pojorâta

(A), s-a constatat un aport în exces al tuturor nutrienţilor, iar în Centrul de Asistenţă Medico-Socială Tg. Neamt (B), situaţia a fost mai bună (cu o depăşire a aportului caloric de 70,05% faţă de 42,41% în colectivitatea A).

S-au constatat diferenţe semnificative statistic, privind raportul talie/şold pentru ambele sexe în favoarea colectivităţii B şi circumferinţa taliei numai pentru sexul masculin (Mann Whitney Test).

Comorbidităţile asociate în cadrul Instituţiei A variază între 1 şi 5, pe când în Instituţia B se asociază până la 8 comorbidităţi.

Spre deosebire de liceul din Câmpulung Moldovenesc, unde pe parcursul celor 3 ani (2005-2007) aportul de trofine a depăşit necesarul zilnic, în cazul liceului din Piatra Neamţ (2008-2009), proteinele totale prezintă un deficit de -11,1%, ca şi glucidele (-22,25%), iar pentru restul de trofine aportul este în plus, marcând

46

aportul caloric zilnic crescut, pentru elevii din ambele loturi (depăşire de 72,66% in lotul A si 39,3% in lotul B).

Excesul de talie se constată cu preponderenţă la băieţii din Câmpulung Moldovenesc (21,6% faţă de 20,6%) şi la fetele din Piatra Neamţ (12,0% faţă de 11,7%), dar diferenţele nu sunt semnificative statistic (p=0,92 şi p=0,97).

Adolescenţii din liceul A se încadrează în procente mai ridicate în clasele sigmatice mari şi foarte mari privind greutatea corporală, cu un p<0,001, dar frecvenţele aşteptate sunt < 1 (0,32), de aceea semnificaţia nu se poate lua în consideraţie.

Între adolescentele din cele două colectivităţi, s-au stabilit diferenţe semnificative statistic (p<0,001) privind greutatea corporală, în favoarea liceului A.

Dezvoltarea armonică şi dizarmonică a elevilor prezintă diferenţe între cele două licee, dar nu sunt susţinute de existenţa unei semnificaţii statistice (p=0,68).

47

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Gavăt Viorica, Petrariu F.D., Gavăt C.C. Alimentaţia şi Patologia nutriţională. Editura “Gr.T. Popa” Iaşi 2003.

2. Gavăt Viorica, Albu Adriana, Gabriela Neamţu şi col. Lucrări practice Igienă. U.M.F. “Gr.T. Popa Iaşi”, 1998.

3. Boiculese Lucian, Dimitriu Gabriel, Moscalu Mihaela. Elemente de Biostatistică. Analiza statistică a datelor biologice. Editura Pim, Iaşi, 2007.

4. Ranjit Chandra. Nutrition and immunity in the elderly. Clinical significance. Nutrition Review; vol. 53, no. 4: 580-585.

5. Radulian Gabriela. Noţiuni de nutriţie şi Igiena alimentaţiei. Editura universitară “Carol Davila” Bucureşti, 2005.

6. Trichopoulou A., Vassilakou T. The recommended dietary intakes in the European community member states: an overview. Eur. J. Clin. Nutr. 1990; 44(suppl 2): 51-125.

7. Allison D.B., Gallagher D., Heo M. and all. Body mass index and all cause mortality amoung people age 70 and over: The longitudinal study of ageing. Int. J. Obes. Relat. Metab. Disord. 1997, 21: 424-31.

8. Mattila K., Haavisto M., Rajala S. Body mass index and mortality in the elderly. B.M.J. 1986; 292: 876-8.

9. Bălăceanu-Stolnici C. Geriatrie practică. Bucureşti, Editura Medicală Amaltea, 1998.

10. World Health Organization. Joint FAO/WHO Ad Hoc Expert Committee. Energy and protein requirements. WHO Tech Rep Ser. 522, Geneva; WHO 1973.

11. Kurz K.M., Johnson-Welch C. The nutrition and lives of adolescents in developing countries: findings from the Nutrition of Adolescent Girls Research Program Washington D.C., Internationl Center for Research on Women, 1994.

12. Nancy F. Butte, Cutberto Garza, Mercedes de Onis. Evaluation of the feasibility of international growth standards for school aged children and adolescents. The Journal of Nutrition 2007; 137, 1; Academic Research Library, pp. 153-157.

48

13. Sandra Jazbec, Michael G. Hardin, Elizabeth Schroth et al. Age – related influence of contingencies on a saccade task. Exp. Brain Res., 2006; 174:754-762.

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE DIN CADRUL LUCRĂRII

1. Dinu Florin Sădean, Viorica Gavăt, Particularităţi ale morbidităţii persoanelor adulte instituţionalizate; Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi -2010; volum 114, nr.1

2. Dinu Florin Sădean, Adriana Albu, Alina Manole, Unele corelaţii între dezvoltarea fizică şi alimentaţie. Observaţii pe un lot de adolescenţi din municipiul Câmpulung Moldovenesc; Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi -2010; volum 114, nr.3

49

CV Informaţii personale

Nume / Prenume: Dinu Florin Sădean Adresa(e): Str. Dimitrie Cantemir nr. 28, Câmpulung

Moldovenesc, jud. Suceava Telefon(-oane): 0230/312651 (s); 0230/314934 (a) Mobil: 0722/542985; 0722/282465

E-mail(uri): dspcampulung@yahoo.com Nationalitate(-tati): română

Data naşterii: 04.04.1963 Starea civilă: Căsătorit, un copil

Educaţie şi formare 1988 – absolvent al UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, Facultatea de Medicină Generală 1981 – absolvent al Liceului de matematică –fizică „Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc

Experienţa profesională

Perioada 2003 – prezent: medic primar epidemiologie, cu competenţă în Igiena alimentaţiei, DSP Suceava, PL Câmpulung Moldovenesc; 2000 – 2003: medic primar epidemiologie, DSP Suceava, CTSP Vatra Dornei; 1995 – 2000: medic specialist epidemiologie, , DSP Suceava, CTSP Vatra Dornei; 1992 - 1995: medic secundar epidemiologie, CMP Iaşi; 1991 - 1992: medic, medicină generală, Dispensarul Medical Uman Izvoarele Sucevei, Suceava; 1988 – 1991: medic stagiar, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, Jud. Suceava.

Competenţe, cursuri postuniversitare 1998 – Competenţă în Igiena alimentaţiei, UMF Iaşi; 2004 – Competenţă în Managementul serviciilor de sănătate, UMF Iaşi. 2010 - Alimente funcţionale, alimente cu destinaţie nutriţională specială, suplimente alimentare, nutrigenomică, relaţia lor cu starea de sănătate; UMF Iaşi;

50

2010 – Actualităţi şi controverse privind aditivii alimentari, UMF Iaşi; 2010 – Poluarea aerului, gaze cu efect de seră, consecinţe asupra mediului şi sănătăţii colectivităţilor, acorduri internaţionale, legislaţie; UMF Iaşi ; 2007 - Vaccin, vaccinare, vaccinologie, UMF Iaşi; 2006 - Armonizarea legislaţiei sănătăţii mediului ambiant – cerinţă pentru integrarea europeană; 2006 - Monitorizarea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copilului de vârstă şcolară, UMF Iaşi. 2005 - Radiaţiile ionizante – o problemă de sănătate publică, UMF Iaşi. Participare la manifestări ştiinţifice, simpozioane, conferinţe 2010 - Conferinţa Naţională de Epidemiologie şi Microbiologie, Sinaia; 2007- A V-a Conferinţă Naţională de Geriatrie – Gerontologie, Bacău; 2006 - Conferinţa Naţională de Epoidemiologie, Iaşi; 2006 - „Balkan Medicine Towards FP 7”, Bucureşti; 2005 - „Zilele Spitalului CFR Iaşi”; 2003 – Simpozionul Naţional „Factorii mezologici artificiali – între risc şi sanogenitate”, Iaşi; 2002 - Conferinţa Naţională de Epoidemiologie, Cluj Napoca.

Limba(i) maternă(e): româna Limba(i) străină(e): Engleza: nivel mediu (conversaţie, citire, scriere); Franceza: nivel mediu (conversaţie, citire, scriere).

Competenţe şi aptitudini organizatorice: 01.04.2005 – 15.08.2010 – Şef compartiment teritorial de sănătate publică, Câmpulung Moldovenesc, DSP Suceava