1

Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

Rezumatul tezei de doctorat

Relatia dintre structura personalitatii

si preferintele estetice de tip plastic la tineri

Coordonator:

Prof. Univ. Dr. Iolanda Mitrofan

Doctorand:

Aneta Feldman

2012

2

Concepte cheie: arta, personalitate, trasaturi de personalitate Big Five, perceptie, iluzii

perceptive, psihologia perceptiei, estetica, psihoestetica experimentala, receptor, preferinte

estetice, arta moderna si contemporana, receptivitate artistica, comportament estetic, tipologii

preferentiale, art-seeking

Cuprinsul lucrrii:

Cuprins

Introducere Argument

Partea I. Art, civilizaie i cultur

1. Definirea conceptelor (art, civilizaie, cultur) i interdependena lor

2. Originea i istoricul artei.

3. Triada creator/artist-consumator colportor

3.1. Artistul, procesul creator i creaia

3.2. Contemplatorul i rolul su

3.3. Colportorul i arta

4. Psihologia artei i estetica

4.1. Psihologia artei, definire, obiective i orientri

4.2. Estetica

5. Contemplaia estetic sau n loc de concluzii

Partea a II-a: Teorii i metode de cercetare a personalitii

1.1. Aprecieri generale despre personalitate

1.2. Personalitatea-concept general

1.3. Concepte majore din teoria personalitii

2. Direcii majore de abordare a personalitii

2.1. Abordarea personalitii din perspectiva trsturilor sale fundamentale

2.2. Abordarea psihanalitic a personalitii

2.3. Abordarea personalitii din perspectiva nvrii sociale

2.4. Abordarea fenomenologic a personalitii

3. Evaluarea personalitii

3

3.1. Evaluarea trsturilor de personalitate

3.2. Evaluarea psihanalitic

3.3. Evaluarea personalitii din perspectiva nvrii sociale

3.4. Evaluarea fenomenologic

Partea a III-a: Percepia i psihologia percepiei

1. Percepia

1.1. Percepia obiectului

1.1.1. Percepie versus senzaie

1.1.2. Constanele perceptuale: stimuli diferii

1.1.3. Contrast i iluzie perceptiv

1.2. Organizarea perceptual

1.2.1. Figura-Fond

1.2.2. Principii de organizare perceptual

1.2.3. Indicii perceptuale de adncime

1.2.4. Recunoaterea pattern-ului

1.2.5. Recunoaterea modelului

1.2.6. Construcie i reconstrucie

1.2.7. Stimulul ambiguu

1.3. Receptorul activ.

1.3.1. Percepia selectiv

1.3.2. Percepia subliminal

1.3.3. Biasul de confirmare

2. Proprietile colative ale stimulului

3. Psihologia percepiei

Partea a IV-a: Studiul I - O cercetare evaluativ-constatativa a psihologiei consumatorului

tanar de arta plastica moderna si contemporana

1. Scopul studiului, obiective i ipoteze

2. Detalii metodologice

2.1. Participani

4

2.2. Metode utilizate

2.2.1. IPIP

2.2.2. Barron-Welsh Art Scale (BWAS)

2.2.3. Chestionarul Art Experience (Experienta in arta)

2.2.4. Reproduceri color din arta moderna si contemporana peisaje

2.3. Designul cercetrii

3. Rezultatele obtinute pentru cele 8 obiective studiul I

3. 1.1. Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 1

3.1.2 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 2

3. 1.3 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 3

3. 1.4 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 4

3. 1.5 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 5

3. 1.6 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 6

3. 1.7 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 7

3. 1.8 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 8

Partea IV: Studiul II - Abordare calitativa a psihologiei consumatorului tanar de arta

vizuala plastica studii de caz

5. Concluzii

5. Limite

6. Recomandari

Bibliografie

Anexe

5

Rezumat:

Lucrarea Relaia dintre structura personalitii i preferinele estetice de tip plastic la

tineri este rezultatul unui demers desfurat n perioada 2011-2012 i a avut drept obiectiv

principal evaluarea i analiza comportamentului estetic al receptorului tnr de art plastic

modern i contemporan.

Arta reprezint un teren privilegiat al cunoaterii umane, ce ofer repere perceptive care

amprenteaz valorile omului actual, angajat pe o traiectorie a dezvoltrii i perfecionrii,

personale i sociale.

Am dorit s aflm care este statusul integrrii omului contemporan n sistemul valorilor

estetice, constieni fiind de potenialul imens al artei ca activitate, att n dezvoltarea i integrarea

personalitii umane, ct i ca factor dinamizator al comunicrii umane.

Psihologia artei, ca domeniu de ni n contextul cercetrii tiinifice, are ca domeniu de

studiu problemele psihoogiei implicate n creaia i perceperea din toate cele opt arte, incluznd

aici i cinematografia. La acest obiectiv, se adaug cel al evalurii artistice, al locului artei n

viaa social i al folosirii artei n scopuri psihoterapeutice i educative, iar n final, n

determinarea tipologiilor umane fa de fenomenul artistic, cum se va revela i n cercetarea de

fa.

Necesitatea lucrrii n contextul actual vine ca o consecin fireasc n urma observaiilor

zilnice care au rezultat i rezult din relaia inextricabil a vieii cotidiene cu arta.

Nu putem exclude din viaa noastr arta, de care suntem legai organic, i care este o

expresie a culturii i civilizaiei n care trim, un univers n care fiecare ne luptm pentru a ajunge

la un consens cu lumea i n care dorim s ne imprtim experienele.

i aceasta, pentru ca arta nu const doar n a face lucruri i a realiza obiecte, ci n primul

rnd, n a fi i a deveni, n a transmite sentimente i valori, viziuni personale dintre cele mai

profunde, ce se sustrag procesului de analiz verbal.

Prin intermediul artei se mrete astfel gama de triri i exaltri latente spirituale ce

echilibreaz trirea total existenial, iar acest comportament, dac se repet, este exersat,

6

practicat, devine o tendin, iar n ultim instan, va avea un impact categoric asupra profilului

psihologic, caracterului i comportamentului cotidian.

Astfel, prin expunere repetat la influene menite s impresioneze, oamenii se

impregneaz, sunt amprentai, i, n final, se schimb. Sau, cum spunea Marquerite Yourcenar,

devin mult mai mult ei nii.

Arta conduce la o sensibilitate mai rafinat i la un nivel mai profund de percepie i

contientizare, conduce la explorarea i cristalizarea unor zone ale experienei neglijate n alte

contexte. De asemenea, permite integrarea personalitii n curs de maturizare, de aici i intenia

de a studia comportamentul estetic la tineri,.

Din aceste motive, artele i exercitarea lor sunt folosite ca forme de psihoterapii i ca

momente de educaie, ce au o particularitate deosebit dect aceea a cunoaterii mundane, aceasta

constituind i argumentarea noastr n alegerea domeniului i temei acestei teze

Corpusul lucrrii este structurat n 4 pri, astfel:

Prima parte a lucrrii, Art, civilizaie i cultur, cuprinde o serie de delimitri

conceptuale.

n primul capitol al acestei pri: Definirea conceptelor (art, civilizaie, cultur) i

interdependena lor se regsete direciile din istoria artei referitoare la raportul dintre art,

civilizaie i cultur (dup U. chiopu); definiia artei (dup Gilbert, R., Lalande precum i n

dicionarul The Random House College Dictionar); rolurile artei (Berger R., Hoffmann,W.,

Elsen, A., Herbert Spencer, Diderot, Henri Delacroix, Henri Delacroix, Henri Bergson, regizorul

rus Wassily Kandinsky), definirea culturii (Ioan Biri, L. Brlogeanu, A., Mucchielli, Kroeber,

L. A. White, M. J. Herskovits, R. Benedict, M. Mead, R. Linton, A. Kardiner, Alex Mucchielli);

definirea civilizaiei, prin raportatea la mai multe criterii (Mircea Malia, Andr Lalande, R.

Posner, Morgan, Engels, F. Guizot, T. Vianu).

i pentru c arta nu este un fapt care a aprut din neant, am prezentat, n al doilea capitol:

Originea artei, un scurt istoric trecnd n revist momentele de nceput ale artei: arta preistoric,

rupestr (petera Marsoulas, 1882; petera Chabot, 1879; petera La Mouthe, 1890, tavanul

spectaculos pictat de la Altamira) i parietal precum i principalele domenii de manifestare ale

artei: muzica, pictura, meteugurile, magia. Am accentuat n mod deosebit arta amanic.

7

Pentru a putea s prezentm relaia dintre actorii artei: artistul (stilul, limbajul),

contemplatorul i rolul su, i colportorul, al treila capitol l-am intitulat: Triada creator/artist-

consumator - colportor. Principala viziune la care ne-am oprit n abordarea acestor concepte este

cea a Ursulei chiopu.

Capitolul patru: Psihologia artei i estetica este destinat Psihologiei artei si Esteticii cu

principalele direcii: empiric, filozofic, speculativ i experimental.

Este important de menionat n contextul acestei lucrri rolul pe care l deine dominana

cerebral n activitatea artistic, creatoare sau receptoare, n funcie de particularitile

funcionrii celor dou emisfere cerebrale prezentate de Chalvin (1992, 38-42) i Harpaz (1990,

161-170), precum i determinarea preferinelor cerebrale verificate de Ned Herrmann (apud M.

Roco, 2004, p. 51-66).

Diferenele dintre emisferele cerebrale sunt ilustrate de ctre autori astfel: pentru emisfer

stng, tipic este abordarea raional, logic, nclinaia spre cifre i limbaj scris, n timp ce

emisfera dreapt este sediul nelegerii nonverbale, al recunoaterii formelor i culorilor, al

percepiei spaiale, ritmului i tonalitilor, muzicii i imaginilor (pictura, de exemplu).

Persoanele cu dominant stnga sunt auditive, iar cele cu dominant dreapt sunt predominant

vizuale.

Mihaela Roco, in lucrarea Creativitate i inteligen emoional (2004), ne ofer o

descriere i explicare judicioas a lucrrilor n domeniul evalurii dominanei cerebrale elaborate

de D. Zaidel (1984), B. Edwards (1979), J. C. Eccles (1981), N. Herrman (1982), D. Chalvin

(1992), M.J. Beeman i C. Chiarello (1998), la care adug rezultatele cercetrilor personale

privind gradul de utilizare a celor patru sectoare cerebrale. Faptul c subiecii folosesc cu

preponderen 2 sau 3 sectoare cerebrale, existena unor profesii la care domin modalitatea

stnga de operare a creierului: jurist, istoric, inginer, modalitatea dreapt fiind proprie

psihologilor i parial matematicienilor, precum i tendina general de dominant a sistemului

limbic i a reactivitii emoionale n raport cu utilizarea sistemului cortical (raional) sunt

doar cteva dintre concluziile la care autoarea ajunge n urma studiilor efectuate pe populaia

romneasc.

La persoanele nalt creative, indiferent de profesie, sunt disponibile toate cele patru

sectoare cerebrale, acestea fiind activate n funcie de momentele specifice rezolvrii de

probleme. Rezultatele cercetrii noastre vin s confirme c oamenii creativi folosesc creierul n

totalitatea lui (M. Roco, 2004, p.66).

n ultimul capitol Contemplaia estetic sau n loc de concluzii prezentm importana

diferenierii emoiei de emoia artistic i n acelai timp accentum rolul colii n asimilarea

culturii (Vgotski i Bruner) i introducerii n universul artistic.

8

Pentru c civilizaia, cultura i arta au un rol important pentru factorul pe care-l l

analizm n aceast tez, adic Personalitatea, a doua parte a lucrrii se numete: Teorii i metode

de cercetare a personalitii.

Primul capitol: Aprecieri generale despre personalitate este structurat n dou

subcapitole: Personalitatea - concept general- n care prezentm, n concordan cu cu opinia lui

M. Zlate, cele patru puncte de vedere distincte cu privire la personalitate: structuralist, sistemic,

atomist i psihosocial i Concepte majore din teoriile personalitii n care regsii prezentate

cele patru elemente prin care poate fi definit o teorie a personalitii: Structur (ce); Proces (de

ce); Cretere i dezvoltare (cum); Psihopatologia i schimbarea comportamental. Tot n al

doilea capitol al primei pri se regsete i viziunea lui Larsen i Buss, asupra personalitii,

care sunt de prere c o teorie fundamental a personalitii ar trebui s unifice cele ase domenii,

(dispoziional, biologic, intrapsihic, cognitiv-experienial, socio-cultural si domeniul adaptrii).

Din aceast perspectiv, domeniul pe care ar trebui s punem accent este domeniului socio-

cultural care abordeaz relaia dintre personalitate i cultur, n cadrul cruia se regsete i

conceptul de psihologia personalitii culturale.

n al doilea capitol al acestei pri, Direcii majore de abordare a personalitii, am

prezentat cele patru direcii majore de abordare a personalitii: 1. Abordarea personalitii din

perspectiva trsturilor sale fundamentale n care se regsesc definite conceptele de: Tipuri de

personalitate (pornind de la perspectiva lui Hipocrat,400 . Hr. i a lui Teofast, 372-287 . Hr. i

ajungnd William Sheldon, 1940); Trsturile de personalitate i Teoria trsturilor de

personalitate (din perspectiva urmtorilor teoreticieni: Gordon Allport,.B. Cattell i Eysenck); 2.

Abordarea psihanalitic a personalitii (Sigmund Freud i Murray); 3. Abordarea personalitii

din perspectiva nvrii sociale (Walter Mischel i sintetizate conceptele eseniale din R.

Atkinson, R., Atkinson, 2002) i 4. Abordarea fenomenologic- Psihologia umanist (concepia

lui: Carl Rogers, George Kely i Abraham Maslow).

Capitolul final al prii a doua, Evaluarea personalitii, dup cum i spune i titlul

prezint metodele empirice la care cele patru abordri ale personalitii fac apel pentru a msura

sau evalua diferitele aspecte ale personalitii: abordarea personalitii din perspectiva trsturilor

sale fundamentale: Tehnica de sortare Q i Inventarul multifazic de personalitate Minnesota

MMPI; abordarea psihanalitic a personalitii: Testul Rorschach, Testul de prcepie tematic;

9

abordarea personalitii din perspectiva nvrii sociale: Sistem electronic complex al lui Lovaas,

Freitag, Gold i Kassorla, 1965, i Tehnica lui Patterson i abordarea fenomenologic: Interviul,

Tehnica de sortare Q i Testul repertoriului constructelor de rol sau Rep Test al lui George

Kelly.

n finalul acestui capitol, am gsit oportun s menionm abordarea personalitii pe care

ne-am ghidat n partea aplicativ a tezei precum i instrumentele utilizate pentru evaluarea

personalitii: modelul teoretic de personalitate Big Five, respectiv IPIP (Goldberg, 1999).

Pentru c percepia este modul cum putem da sens stimulilor care au un impact asupra

organelor senzoriale receptoare, ultima parte teoretic a lucrrii se numete Percepia i

psihologia percepiei, tocmai pentru a da sens prii noastre aplicative.

Primul capitol, Percepia, este structurat n patru subcapitole fiecare cu cte trei

subpuncte: 1. Percepia obiectului : Percepie versus senzaie; Constanele perceptuale: stimuli

diferii; Contrast i iluzie perceptiv; 2. Organizarea perceptual: Figur-Fond; Principii de

organizare perceptual i Indicii perceptuale de adncime; 3. Recunoaterea pattern-ului:

Recunoaterea modelului, Construcie i reconstrucie i Stimulul ambiguu i 4. Receptorul activ:

Percepia selectiv, Percepia subliminal i Biasul de confirmare.

Al doilea capitol trateaz problema Proprietilor colative ale stimulului iar cel de-al

treilea capitol este destinat Psihologiei percepiei.

Concluzia finala a acestui capitol se axeaza in jurul necesitatii studierii creierului uman

prin noile tehnologii imagistice, aceasta abordare prefigurandu-se ca integrativa si obiectiva in

studierea comportamentului estetic.

Partea a IV-a este alcatuita din doua studii, studiul I - O cercetare evaluativ-constatativa a

psihologiei consumatorului tanar de arta plastica moderna si contemporana si studiul II -

Abordarea calitativa a psihologiei consumatorului tanar de arta vizuala plastica profiluri

ilustrative si cuprinde prezentarea cercetrii de teren efectuate, rezultatele obinute i

interpretarea lor.

Scopul acestei cercetri este de a surprinde i de a nelege mecanismul psihologic al

comportamentului estetic n termenii relaiei dintre structura de personalitate i preferinele

estetice de tip plastic la tineri n domeniul picturii moderne i contemporane, totul ncadrat ntr-

un demers evaluativ-constatator al psihologiei consumatorului de art.

10

Obiectivele specifice vor avea un caracter explorator, global, n sensul analizei relaiei

existente ntre trsturile de personalitate i preferinele estetice de tip plastic la tineri n

principal, i a relaiei dintre experiena anterioar n art, receptivitatea artistic i proprietile

stimulului i preferinele estetice, n subsidiar.

Obiectiv specific numarul 1 : identificarea relaiei dintre particularitile de gen i

preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din arta modern i contemporan (impresionism,

pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic,

suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).

Obiectiv specific numarul 2 : identificarea relaiei dintre vrsta tinerilor i preferinele

estetice de tip plastic ale curentelor din arta modern i contemporan (impresionism, pointilism,

fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism,

abstracionism, gestualism, pop-art).

Obiectiv specific 3: identificarea relaiei dintre nivelul de educaie (student-masterand) i

preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din arta modern i contemporan (impresionism,

pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic,

suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).

Obiectiv specific 4: identificarea relaiei dintre domeniul de studiu (FPSE, UNARTE,

UNATC i Politehnic-Chimie) i preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din arta

modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism,

cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).

Obiectiv specific 5: identificarea relaiei dintre trsturile de personalitate descrise de cei

cinci factori (Modelul teoretic Big Five) i preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din

arta modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism,

cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).

Obiectiv specific 6: identificarea relaiei dintre receptivitatea artistic i preferinele

estetice de tip plastic din arta modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-

nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism,

gestualism, pop-art).

Obiectiv specific 7: identificarea relaiei dintre experiena anterioar cu arta (activiti n

art i interese n art) i preferinele estetice de tip plastic din arta modern i contemporan

11

(impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism

metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).

Obiectiv specific 8: identificarea relaiei dintre proprietile stimulului (complexitate,

originalitate, ambiguitate, expresivitate i caracterul interesant) i preferinele estetice de tip

plastic din arta modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau,

expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism,

pop-art).

Derularea studiului a presupus aplicarea setului de instrumente unui numar de 433 de subiecti

in perioada martie 2012-mai 2012.

In ceea ce priveste caracteristicile demografice ale esantionului testat, instrumentele au

fost completate de 340 de femei (78,53%) si 93 de barbati (21,47%) (figura IV.A), cu o varsta

medie de 23,42 in intervalul de varsta cuprins intre 19 si 40 ani (figura IV.B), cu un nivel de

educatie de studii superioare de licenta (N=322) si de masterat (N=111)(figura IV.C), iar ca

domenii de studiu, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti

(N=252), Universitatea Nationala de Arta din Bucuresti (UNARTE, N=99), Universitatea

Nationala de Arta Teatrala si Cinematografie (UNATC, N=43) si Universitatea Politehnica din

Bucuresti - sectia Chimie (N=39) (figura IV.D).

Pentru compararea rezultatelor la unul dintre instrumente (Scala de apreciere a

reproducerilor din arta moderna), s-a mai constitut un grup de experti pentru obtinerea unor

date-etalon , echipa compusa din 30 de artisti plastici profesionisti : 20 de cadre didactice la

Universitatea Nationala de Arta din Bucuresti, 5 artisti plastici profesionisti independenti si 5

curatori ai Muzeului National de Arta al Romaniei.

Designul cercetrii presupune 2 studii, unul vizand o cercetare evaluativ-constatativa, iar cel

de-al doilea, o abordare calitativa a psihologiei consumatorului tanar de arta vizuala plastica.

In primul caz, avem un design non-experimental propriu-zis, in care variabilele independente nu

sunt manipulate, fiind de natura descriptiva, iar relatia dintre variabilele independente si variabila

dependenta este doar potential cauzala (avand ca reper David, 2006a).

Variabile independente: (1) gen: femei si barbati; (2) varsta: post-adolescenti (19-24 ani)

si adulti tineri (25-40 ani); (3) nivel de educatie: studii de licenta si studii de master; (4) domeniu

de studiu: FPSE, UNARTE, UNATC, Universitatea Politehnica sectia Chimie; (5) trasaturile

12

de personalitate fundamentate pe modelul teoretic Big Five: nevrotism, extraversie, deschidere,

agreabilitate si constiinciozitate; (6) receptivitatea artistica; (7) experienta anterioara cu arta:

activitati legate de arta si interese in arta; (8) proprietatile stimulului: complexitate, originalitate,

ambiguitate, expresivitate si caracterul interesant.

Variabila dependenta: preferintele estetice de tip plastic ale curentelor din arta moderna

(Impresionism, Pointilism, Fauvism, Art-Nouveau (Stilul 1900), Expresionism, Cubism,

Futurism, Suprarealimul metafizic, Suprarealism, Abstractionism, Gestualism, Pop-Art).

Metodele utilizate au fost urmatoarele:

Inventarul de personalitate IPIP (International Personality Item Pool), un instrument de

auto-raportare cu 300 itemi utilizat pentru msurarea concentrat a celor cinci domenii majore de

personalitate, precum i a celor mai importante fatete ale fiecarui domeniu .

Inventarul de personalitate IPIP are ca fundament teoretic modelul de personalitate Cei cinci

mari (Big Five), care este o organizare ierarhic a trsturilor de personalitate n termenii a cinci

dimensiuni de baza: Nevrotismul, Extraversia, Deschiderea spre experien, Agreabilitatea i

Contiinciozitatea, precum i date privind faetele acestor dimensiuni, respectiv structura lor

intern.

Trsturile de personalitate sau dimensiunile, sunt privite n calitate de dispoziii,

constructe psihice fundamentale ale persoanei, pe cnd faetele constituie adaptri caracteristice,

identitate contextualizat, permind analize mai atente i rafinate ale persoanelor sau grupurilor.

Barron-Welsh Art Scale (BWAS) este un instrument non-verbal de msurare a creativitii

care i are originea n Welsh Figure Preference Test (WFPT; Welsh, 1959, 1980), un inventar

care cuprinde 400 de imagini alb-negru de 7.62 x 12.7 cm. Testul utilizat in cercetare are 86 de

figuri, iar sarcina subiectului este una simpla: sa decida pentru fiecare imagine daca ii place sau

nu figura respectiva.

Chestionarul Art Experience (Experienta in arta) este un instrument construit pentru a

investiga experienta anterioara in arta si este altcatuit din 3 sectiuni.

Prima parte are in vedere surprinderea interesului in arta, a doua se axeaza pe activitatile

derulate in zona artei, iar ultima masoara cunostintele in domeniul artei. Autorii sunt Adrian

Furnham si Tomas Chamorro-Premuzic si a fost utilizat prima data in 2001.

13

Reproduceri color din arta moderna si contemporana peisaje V.M.Popa este cel de-al 4-

lea instrument utilizat si vizeaza evaluarea adecvata a modului in care este receptata pictura

moderna. Autorul este Valeriu Mircea Popa, iar testul a fost conceput in anul 2003. Cuprinde un

set de reproduceri color ale unor picturi cu autori reprezentativi pentru fiecare dintre cele 12

curente in arta, de la impresionism pina la pop-art, iar aprecierea subiectilor se face pe o scala de

tip Lickert in 3 trepte (simplu-mediu-complex) in ceea ce priveste proprietatile stimulului pe

polaritatile simplu-complex, banal-original, clar-ambiguu, inexpresiv-expresiv, neinteresant-

interesant. Tot in cadrul acestui instrument, subiectii au avut sarcina de a sorta imaginile

respective in ordinea descrescatoare a preferintei estetice personale.

Rezultatele obtinute in urma analizelor statistice descriptive si inferentiale efectuate au

condus la o serie de concluzii, dintre care menionm:

In cazul primului obiectiv al studiului I, rezultatele confirma existenta unei corelatii pozitive

intre particularitatile de gen si preferinta estetica pentru urmatoarele curente din arta moderna

si contemporana: Impresionism, Expresionism, Suparealism si Abstractionism.

Obiectivul 2 al studiului este sustinut de rezultate doar partial, constatatandu-se ca subiectii

tineri adulti tind sa prefere Impresionismul si Fauvismul mai mult decat subiectii post-

adolescenti.

Rezultatele obtinute raportate la cel de-al 3-lea obiectiv sustin existenta unei corelatii pozitive

intre nivelul universitar si preferinta estetica pentru urmatoarele curente din arta moderna si

contemporana: Pointilism, Expresionism, Suprarealism metafizic, Abstractionism si Gestualism,

pentru celelalte neexistand diferente semnificativ statistice.

Cel de-al 4-lea obiectiv are o ipoteza care postuleaza ca exista o diferenta intre grupurile de

studenti inscrisi la domeniile de studiu FPSE, UNARTE, UNATC si Politehnica-Chimie si

preferintele estetice de tip plastic din arta moderna si contemporana (impresionism, pointilism,

fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism,

abstractionism, gestualism, pop-art), iar analiza statistica a relevat diferente statistic

semnificative in cazul a 10 din cele 12 curente.

Astfel, curentele Impresionism,Pointilism, Fauvism, Art-Nouveau, Expresionism, Cubism,

Futurism, Suprarealism, Gestualism si Pop-Art au corelat pozitiv cu domeniul de studiu al

subiectilor.

Pentru ipoteza - princeps a tezei, prin care s-a postulat existenta unor corelatii pozitive intre

trasaturile de personalitate descrise de cei cinci factori (Modelul teoretic Big Five) si

14

preferintele estetice de tip plastic ale curentelor din arta moderna si contemporana (impresionism,

pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic,

suprarealism, abstractionism, gestualism, pop-art), analiza statistica a relevat o serie de diferente

semnificativ statistice.

Asadar, a fost infirmata existenta unei corelatii intre nevrotism, ca trasatura de personalitate,

si preferinta estetica pentru aproape cele 12 curente, cu exceptia existentei unei corelatii pozitive

intre Nevrotism si preferinta fata de Fauvism si Futurism (ipoteza 5.1).

Aceeasi situatie se regaseste si in cazul ipotezei numarul 5.2, unde analiza statistica releva

diferente semnificativ statistice doar in cazul corelatiei pozitive dintre Extraversie si preferinta

estetica pentru Pointilism.

Ipoteza 5.3 a condus in analiza la urmatoarea situatie: Deschiderea, ca trasatura de

personalitate, coreleaza pozitiv cu preferintele estetice pentru Impresionism, Pointilism,

Fauvism, Art-Nouveau, Suprarealism, Gestualism si Pop-Art, pentru restul curentelor neexistand

diferente semnificativ statistice.

Rezultatele obtinute au sustinut existenta unei corelatii pozitive intre Agreabilitate, ca

trasatura de personalitate, si preferinta estetica pentru Impresionism, Pointilism si Suprarealism,

in ceea ce priveste analiza statistica a ipotezei 5.4.

In cazul ultimei ipoteze a obiectivului 5, analiza statistica a relevat existenta unor relatii de

asociere semnificativ statistice intre Constiinciozitate, ca trasatura de personalitate, si preferinta

estetica pentru Impresionism, Futurism, Suprarealismul metafizic si Suprarealism.

Dupa cum se poate remarca, in ceea ce priveste obiectivul central al lucrarii, rezultatele

obtinute arata sustinerea partiala a ipotezelor postulate pentru acest obiectiv, pentru celelalte

neexistand rezultate care sa sustina prezenta unor corelatii pozitive asteptate.

Analiza statistica confirma partial ipoteza obiectivului 6, care sustine existenta unei corelatii

pozitice intre Receptivitatea artistica si preferinta estetica pentru Impresionism, Pointilism, Art-

Nouveau, Expresionism, Suprarealism metafizic, Suprarealism si Pop-Art.

Pentru celelalte curente rezultatele nu releva diferente semnificativ statistice, deci ipoteza este

in cazul acestora infirmata.

In cazul obiectivului 7, acesta avea ca scop identificarea unei relatii pozitive intre experienta

anterioara in arta (operationalizata prin activitati in arta si interese in arta) si preferintele estetice

de tip plastic din arta moderna si contemporana (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau,

expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstractionism, gestualism,

pop-art) la niveluri diferite ale activitatii si interesului in arta (redus, mediu si inalt).

15

Rezultatele, chiar daca nu confirma total ipotezele acestui obiectiv, sustin totusi prezenta unei

corelatii pozitive intre Experienta anterioara in arta si preferintele estetice de tip plastic pentru

Fauvism, Expresionism, Futurism si Gestualism.

In acest ultim caz, al obiectivului 8, rezultatele obtinute sustin existenta unor corelatii pozitive

intre proprietatile stimulului complexitate, originalitate, expresivitate si caracterul interesant

si preferintele estetice pentru cele 12 curente din arta plastica moderna Impresionism,

Pointilism, Fauvism, Art-Nouveau, Expresionism, Cubism, Futurism, Suprarealism metafizic,

Suprarealism, Abstractionism, Gestualism si Pop-Art, precum si intre proprietatea stimulului,

ambiguitatea, in cazul preferintei estetice pentru Suprarealism metafizic, Abstractionism si Pop-

Art.

Prin studiul I al tezei au fost identificate relatiile dintre particularitatile de gen, varsta, nivel de

educatie, domeniu de studiu, structura de personalitate, receptivitate artistica, experienta in arta si

proprietatile stimulului si preferintele estetice de tip plastic la tineri.

In studiul II am vizat o analiza calitativa a psihologiei consumatorului de arta vizuala plastica

si am recrutat cativa subiecti dintre cei care au facut parte din studiul I, elaborand astfel patru

profiluri ilustrative, singurul criteriu de selectie ale acestora fiind domeniul de studiu distinct.

Ideile care au reieit din discuiile avute cu acetia pe marginea instrumentelor utilizate vizeaz

importana artei n viaa cotidian, pornind de la aspecte aparent superficiale cum ar fi

vestimentaia, diverse obiecte casnice, decoraiunile interioare i exterioare, i continund cu

elemente consacrate de art (art monumental, arhitectur, teatrul, pictura, sculptura, muzica,

literatur, cinematografia, fotografia, etc.).

Subiecii care au participat la studiu, i nu doar cei ale cror profiluri ilustrative au fost

prezentate n studiul II, i-au exprimat alegerile locaiilor de vacan sau de petrecere a timpului

liber ca fiind axate n zone cu impact cultural, n apropierea unor centre artistice sau n interiorul

unor locaii (muzeu, galerii de art, expoziii ale caselor de licitaie de art), ce pot oferi o gam

extins de experiene estetice.

Acest comportament de cutare consecventa a mediului artistic i aplicarea regulilor educaiei

estetice n cutarea unor gratificaii senzoriale i intelectuale ne conduc la propunerea termenului

de art-seeking, care s defineasc acel comportament de gsire a elementelor artistic-intelective

prin cutarea i selectarea din mediu a respectivelor stimulente ntr-un mod determinat pentru a

obine o not/stare de echilibru emoional, psihologic i intelectual.

Analiza de integrarea a rezultatelor ar putea fi maximal sintetizata in masura in care variabilele

se constituie in nuclee structural-functionale apte de a explica mai mult, mai subtil, mai rafinat

ceea ce un set specific de date, respective variabile, ar putea explica fiecare in parte si/sau in

ansamblu pe criterii inferentiale.

16

Corelatiile descoperite prin aceasta cercetare se constituie, astfel, in micro-dimensiuni

conceptuale, teoretico-metodologice cu sens determinativ. Coactiunea variabilelor generale sau

de grup sau a variabilelor specifice, individuali sau periferici, se prezinta intr-o structura noua,

coeziva si cu un grad mai mare de complexitate.

Asadar, din analiza integrativa a rezultatelor care sustin ipotezele cercetarii de fata, se

desprind 12 tipologii preferintiale estetice, ca o consecinta logica a celor 12 stimuli prezentati

spre contemplare si evaluare subiectilor acestui studiu.

Fiecare tipologie va avea ca punct de referinta central curentul din arta reprezentativ,

coordonatele urmarite in profilul respectiv fiind acelea care s-au dovedit semnificative din punct

de vedere statistic.

Impresionismul a constituit o alegere estetica plastica preferat cu preponderenta de subiectii

feminini, tineri adulti, cu varsta cuprinsa intre 25 si 40 ani, din domeniile de studiu FPSE si

Politehnica, cu o receptivitate artistica si activitati legate de arta de niveluri scazute.

Structura de personalitate implicata in preferinta pentru Impresionism are urmatoarea

matrice : subiectii au niveluri scazute si mijlocii pe scala Deschidere si niveluri inalte si medii pe

scala Agreabilitate si Constiinciozitate.

Contemplatorii care au ales Impresionismul au cotat imaginea ca avand un grad mai scazut sau

mediu de complexitate, originalitate si expresivitate. La fel, caracterul interesant al stimulului a

fost evaluat ca fiind mediu sau scazut, iar ambiguitatea a fost un criteriu care, in cazul

Impresionismului, a reiesit ca nesemnificativ statistic. Aceasta ar putea fi o constanta

motivationala care sustine energetic relatia de comunicare cu opera de arta, in acest caz dozata la

un nivel cel mult mediu de dificultate .

Aceasta constelatie a profilului receptorului de Impresionism s-ar putea explica prin abundenta

de culori vii, a tuselor stralucitoare care imprima emotie imaginii respective si o face atragatoare

pentru femeile tinere cu scoruri mari si medii la Agreabilitate si Constiinciozitate, in pofida

faptului ca acestea nu au un nivel al receptivitatii artistice si al activitatilor artistice foarte inalt.

Profilul receptorului de arta care a preferat Pointilismul (Neoimpresionismul) are urmatoarele

carcateristici : student masterand in domeniul FPSE, cu o receptivitate artistica scazuta si medie,

cu scoruri scazute pe scala de Extraversie si Deschidere si valori medii si inalte pe scala de

Agreabilitate.

Cei care au ales imaginea reprezentativa pentru Pointilism au cotat-o ca avand un nivel scazut

sau mediu al complexitatii si originalitatii, de asemenea, caracterul expresiv si interesant a obtinut

aceleasi valori. Ambiguitatea nu a constituit un parametru sesizabil, probabil si datorita naturii

figurative a tabloului reprodus, care nu a lasat loc de interpretari si neclaritati.

17

Trasaturile acesti profil astfel creionat ne conduc spre urmatorul enunt : arta imitativa,

figurativa si tehnica folosita in pointilism, cu multitudinea de puncte si culori vii, contrastante

sunt puncte forte in receptarea si agrearea acestui stil, in consecinta un nivel scazut sau mediu al

gradului de receptivitate, extraversie si deschidere sunt suficiente aprecierii si alegerii acestor

imagini.

De aceea, un nivel minin sau mediu al complexitatii, originalitatii, expresivitatii si caracterului

interesant este suficient in relatia apreciativa a contemplatorului cu opera de arta pointilista.

Receptorul care a ales Fauvismul se recruteaza dintre subiectii de varsta tinara adulta (25-40

ani), din cadrul FPSE, cu un nivel scazut si mediu al gradului de receptivitate artistica si cu o

varietate a activitatilor legate de arta preponderent minimala.

Profilul de personalitate al acestuia contine un grad inalt al scorurilor pe scala de nevrotism si

constiinciozitate si un scor scazut si mediu pe scala deschiderii.

Acestia au acordat imaginii respective note scazute si medii la toate proprietatile stimulului

(complexitate, originalitate, expresivitate si caracterul interesant), fapt care nu a impiedicat

alegerea preferentiala a reproducerii respective, pe care o putem explica prin spontaneitatea de

expresie si coloritul stralucitor si intens ce conduc la senzatia de vibratie, de prezenta activa a

decorului salbatic.

Imaginea in cazul reproducerii tabloului fauvist depaseste prin tehnica si compozitie mesajul

intalnit in impresionsim si pointilism, conducandu-ne la ideea ca varsta celor care au apreciat-o

este una mai matura, orientata spre reflexie. De aici, probabil, si domeniul stiintelor socio-umane

care au ales aceasta imagine intr-un numar relativ extins.

Art-Nouveau reuneste sub umbrela sa o tipologie aparte alcatuita din studenti din domeniile

vocationale, UNARTE si UNATC, cu un profil psihologic in care scala Deschidere are scorurile

cele mai inalte.

Subiectii care au ales imaginea Art-Nouveau au cotat cu scoruri mici si medii proprietatile

stimulului, de tipul complexitatii, originalitatii, expresivitatii si caracterului interesant, fapt care

ne conduce la asumptia ca mesajul operei a fost receptat complet si nu a ridicat probleme in

decodificarea, intelegerea si aprecierea sa pozitiva de catre studentii de la UNARTE si UNATC.

Este important de mentionat ca ansamblul imaginii caracteristice in Art-Nouveau este puternic

stilizat si detaliat, constituind la vremea aparitiei sale un moment revolutionar in istoria artei. Nu

este surprinzator interesul si preferinta fata de acesta venite din partea studentilor de la Arte

Plastice si de la Arta Teatrala si Film.

18

Expresionismul a fost puternic receptat si a constituit alegerea unei categorii aparte de

consumatori de arta : studenti barbati inscrisi la domeniile de studiu UNARTE si UNATC, cu un

nivel mediu si inalt al intereselor si activitatilor in arta si cu o receptivitate artistica superioara.

Subiectii respectivi au cotat imaginea-stimul reprezentativa pentru Expresionism preferata ca

avand un nivel scazut si mediu al complexitatii, originalitatii, expresivitatii si caracterului

interesant, fara sa consemneze ambiguitatea intr-o maniera semnificativa.

Aceasta alegere si apreciere, totodata, din partea studentilor de la UNARTE si UNATC s-ar

putea explica prin aceea ca tablourile expresioniste detin o putere dramatica a expresiei, transmit

o depresie constientizata si o anxietate proprie conditiei umane a artistului din acea vreme care

experimenteaza, astfel, o forma individuala de alienare cu atat mai captivanta cu cat este hiper-

lucida. Preferinta pentru acest curent este o consecinta fireasca a contextului socio-cultural pe

care-l frecventeaza acesti subiecti, cat si al particularitatilor individuale ce presupun o inalta

receptivitate artistica, ce are o componenta centrala predilectia pentru abstract, finalitatea

constituind interesul pentru expresia simbolica.

In ce priveste Cubismul si profilul atasat al subiectilor care l-au ales, remarcam un aspect

inedit. Subiectii sunt cu deosebire studenti la FPSE si au cotat aproape toate proprietatile

stimulului ca fiind de nivel scazut si mediu, cu exceptia ambiguitatii, ce nu s-a regasit intr-o

proportie semnificativa.

Constatam ca dificultatea stimulilor e apreciata ca fiind mica spre medie, apreciere care ii

orienteaza pe acestia in optiunea pentru Cubism ca prima preferinta. De asemenea, observam la

imaginea-stimul o gama lina, calma, armonioasa intre culori, intre tonurile brune ale pamantului

si copacilor si albeata cerului, un dialog al nuantelor care, in mod posibil, i-au indreptatit pe

subiecti sa coteze acesti stimuli in maniera sus-numita. Si, de asemenea, putem infera despre

conversatia formelor bine asezate ca a transmis un mesaj clar percipientilor Cubismului.

Tipologia subiectilor care au ales Futurismul se poate creiona astfel : studenti de la FPSE si

Politehnica, cu scoruri mici si medii pe scala de Nevrotism, iar pe scala de Constiinciozitate,

foarte inalte. Acestia au cotat ca avand un nivel mic si mediu proprietatile stimulului

(complexitatea, originalitatea, expresivitatea si caracterul interesant al imaginii-stimul), iar

ambiguitatea, ca proprietate-criteriu, apare ca fiind nesemnificativa.

Atractia acestot categorii de subiecti fata de imaginea reprezentativa pentru Futurism s-ar putea

explica prin insesi caracteristicile acesteia : figuri mobile, intrepatrunse in spatiu, simultaneitatea

starilor sufletesti redata prin inlantuirea de culori si tonuri, incercarea de a solidifica pina si raza

de lumina, intr-un cuvant, dinamismul plastic.

Observam, astfel, ca rezultatele obtinute sustin statistic ipoteza influentei exercitate de catre

structura de personalitate (echilibru emotional si competenta inalta specifica constiinciozitatii) si

19

domeniu in alegerea acestui curent artistic, caracterizat prin mobilitatea formelor si constructia

sintetica, Elementul de structura logica, desi inedita, ne duce cu gandul la progresul stiintei si

tehnicii, si de aici probabil preferinta studentilor politehnisti pentru Futurism.

Categoria de subiecti care prefera Suprarealismul metafizic este compusa din studenti

masteranzi cu o receptivitate artistica preponderent scazuta si medie, cu scoruri aflate in treimea

mijlocie pe scala de Constiinciozitate.

In cazul criteriilor complexitate, originalitate, expresivitate si caracterul interesant al

stimulului, la toti acesti subiecti apar cotari scazute sau medii de apreciere, aceasta fiind probabil

conditia necesara a inclinatiei pentru acest curent.

Un caz particular apare in situatia criteriului ambiguitate, care devine semnificativ in ce

priveste Suprarealismul metafizic, desigur si ca o consecinta fireasca a simbolurilor suprapuse

evocate in imaginea respectiva. Putem aprecia ca simbolistica imaginii care invita la reflectii

spirituale i-a intrigat si atras pe acesti receptori incat sa acorde scoruri semnificative pe criteriul

ambiguitate. Putem adauga in aceasta alegere si factorul de varsta al subiectilor, aflat in intervalul

25-40 ani, propabil o perioada in care exista o predispozitie mai accentuata spre reflectie, spre

caracterul misterios al semnelor si simbolurilor aflate la granita dintre lumea fizica si cea psihica,

atat de exploatata de pictura suprarealista, in general.

Tipul subiectului ce a ales Suprarealismul este, in genere, masculin, din domeniul UNARTE si

UNATC, cu o inalta receptivitate artistica si cu o structura de personalitate in care se consteleaza

scorurile inalte la Deschidere cu scorurile joase la Agreabilitate si Constiinciozitate. Aceste

trasaturi de personalitate astfel conturate denota o inalta curiozitate pentru zona artistica

inovatoare si non-conformista, o rigoare si disciplina aflate la limita inferioara si o neincredere si

izolare, sentimente si atitudini care rezida si din stilul artistic al Suprarealismului.

Subiectii au cotat proprietatile stimulului (complexittae, originalitate, expresivitate, caracter

interesant) cu scoruri in zona inferioara si medie, iar criteriul ambiguitatii ramanand

nesemnificativ in cazul acestui curent.

Este posibil ca subiectii sa-si plaseze aprecierea fata de proprietatile stimulului in zona scazuta

si medie ca o reactie specifica a apreciatorului care nu si-a asumat fidel criteriile de judecata,

posibil si datorita instructiei artistice in curs de formare.

Noutatea si neprevazutul ce caracterizeaza pictura suprarealista, formele bizare, spatiile

suprapuse, cerurile cu doua bolti si bucatile de oglinzi reprezinta o imagine fascinanta si absolut

novatoare care jusntifica alegerea electiva a subiectilor cu scoruri atat de mari pe scala

Deschiderii si a Receptivitatii artistice.

20

O tipologie diferita se creioneaza in ceea ce priveste preferinta pentru Abstractionism. Femei,

studente, care acorda scoruri mici si medii aproape tuturor proprietatilor stimulului, cu exceptia

criteriului ambiguitate, care va primi cele mai inalte cotari.

Culorile folosite in reproducere au nuante bine dozate, rosul, verdele, albul sunt conturate dupa

o logica impecabila, care exercita o anumita seductie asupra femeilor tinere. Aceasta perceptie

bogata genereaza un evantai de senzatii. Gradul inalt de ambiguitate, de asemenea, se alatura

motivatiei alegerii curentului abstractionist.

Gestualimul a grupat in alegerea sa o tiplologie alcatuita din studenti de la UNARTE si

UNATC, cu interese inalte in arta si activitati legate de arta medii si supra-medii. Ca trasatura de

personalitate particulara acestei tipologii, se remarca prezenta unor scoruri medii si inalte pe scala

de Deschidere, un indicator fidel al propensiunii fata de noutate, non-conformism, rebeliune in

spatiul artistic si social.

Subiectii au cotat proprietatile stimulului ca fiind scazute si medii, cu exceptia ambiguitatii,

aceasta fiind, se pare, conditia potrivit careia contemplatorul prefera opera de arta : un grad mai

scazut sau mediu de complexitate, originalitate, expresivitate si caracter interesant. Este posibil ca

acest tip de evaluare sa fie mai degraba consecinta gradului de instuctie al subiectilor, aflat in

curs de perfectionare.

Tipul receptorului de Pop-Art cuprinde subiectii aflati la FPSE si Politehnica cu scoruri scazute

pe scala Deschiderii, ca structura de personalitate, care au acordat proprietatilor stimulului valori

mici sau medii, inclusiv criteriului Ambiguitate, care devine in acest caz, semnificativ si notabil.

Imaginea-stimul infatiseaza o materie improscata, o strucura dinamica, o agitatie bizara si

rapida. Este ca o forma de protest, considerata mai mult activitate psihologica decat activitate

artistica. Poate de aici si preferinta subiectilor de la FPSE pentru Pop-Art, dar si a celor

politehnisti.

Astfel, teza este finalizata prin concluzia, validata de existenta unor esantioane adecvate din

punct de vedere al volumului si tehnicilor de analiza a datelor, ca structura de personalitate

coreleaza in sens pozitiv cu preferintele estetice, la fel proprietatile stimulului, particularitatile de

gen, varsta, nivelul educatiei, domeniul de studiu, experienta anterioara in arta si, desigur,

receptivitatea artistica.

21

Bibliografie:

Alain, (1969). Un sistem al artelor frumoase. trad. rom., Bucureti: Editura Meridiane.

Atkinson, R., Atkinson, R., Smith, E., Bem, D., (2002). Introducere n psihologie. Bucureti:

Editura Tehnic.

Brlogeanu, L., (2004). Antropologie sub semnul valorii. Bucureti: Editura Trei.

Berger, R., (1976). Art i Comunicare. Bucureti: Meridiane.

Biri, I., (2000). Sociologia civilizaiilor: o abordare metodologic, Cluj-Napoca: Editura Dacia.

Bleahu, M., (1978). Omul i Petera, Bucureti: Ed. Sport-Turism.

Bowra, C.M., (1985). Primitive Song. New York: Mentor Book, 3-rd edit.

Bruner, J. S., & Goodman, c.c. (1947). Value and need as organizing factors in perception.

Jurnal of Genetic Psychology, 42, 33-44.

Bruner, J., & Minturn, A., L., (1955). Perceptual identification and perceptual organization.

Jurnal of Genetic Psychology, 53, 21-28.

Buss, D., Larsen, R., (2009). Personality psychology: Domains of knowledge about human nature (4th

Edition). New York: McGraw-Hill.

Buss, D., M., Hawley, P., H., (2010). The Evolution of Personality and Individual Differences. 1st,

Edition, Oxford University Press, USA.

Carraher, R. G., & Thurstone, J. B.(1968). Optical illusions and the visual arts. Princeton: N. J.:

Van Nostrand- Reinhold.

Crciumaru M., Mrgrit M.,(2002). Arta Mobiliar i Parietal Paleolitic. Trgovite: Ed.

Cetatea de Scaun.

Chatterjee, A., (2011). Neuroaesthetics: a coming of age story. J. Cogn. Neurosci. 23, 53-62.

Chaveau, C., (1996). Neanderthal, le dewcieme Homme?. Science et Vie.

Costa, P.,T., Jr., McCrae, R., R.,(2009). NEO PI-R Manual tehnic si interpretativ. Cluj-Napoca:

Ed. Sinapsis, adaptat in Romania de Dragos Iliescu, Mihaela Minulescu, Catalin Nedelcea, Dan

Ispas

Courthion, P., (1973). Curente si tendinte in arta secolului XX, Bucureti: Editura Meridiane.

22

Cupchik, G. C., Vartanian, O., Crawley, A., and Mikulis, D. J. (2009). Viewing artworks:

contributions of cognitive control and perceptual facilitation to aesthetic experience. Brain.

Cogn. 70, 84-91.

David, D. (2004). Prelucrari inconstiente de informatie. Contaminarea psihologica in mass-

media, practica clinica si judiciara. Bucuresti/Cluj: Editura Tritonic.

David, D. (2006a). Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale. Iasi: Editura Polirom

David, D. (2006b). Metodologia cercetarii clinice. Iasi: Editura Polirom.

Dawkins R., (2004). The Ancestors Tale: A Pilmgrimage to the Dawn of Evolution. New York:

Haughton Mifflin.

Dawkins, R. (1995). Un rau pornit din Eden. Codul genetic, computerul i evoluia speciilor.

Bucureti: Editura Humanitas.

Dawkins, R., (2006). The Selfish Gene. 30th Anniversary Edition, Oxford University Press: USA.

Day, R. H., (1972). Visual spatial illusions: A general explanation. Science. 175, 1335-1340.

De Koninck, T. (2001). Noua ignoran i problema culturii. Timioara: Editura Amarcord.

Delacroix H., (1983). Psihologia Artei. Bucureti: Editura Meridiane.

Dicionar de estetic general.(1972). Bucureti: Editura Politic.

Dufrenne, M., (1976). Fenomenologia experienei estetice, trad.rom., Bucureti: Editura

Meridiane.

Elsen, A., (1983). Temele Artei, vol 2. Bucureti: Editura Meridiane.

Frances, R., (1979). Psychologye de lart et de lestethique. Paris: PUF.

Furnham, A., & Avison, M. (1997). Personality and preferences for surreal paintings. Personality

and Individual Differences, 23, 923-935.

Furnham, A., & Bunyan, M., (1998). Personality and art preferences. European Journal of

Personality, 2, 67-74.

Furnham, A., & Chamorro-Premuzic, T. (2004). Personality traits, intelligence and art.

Personality and Individual Differences, 36, 705-715.

Furnham, A., & Walker, J. (2001a). Personality and judgement of Abstract, Pop Art, and

Representational Paintings. European Journal of Personality, 15, 57-72.

23

Furnham, A., & Walker, J. (2001b). The influence of personality traits, previous experience of

art, and demographic variables on artistic preference. Personality and Individual Differences, 31,

997-1017.

Gilbert, R., (1995). Living with art . 4th Edition, McGraw Hill.

Gomblich, E., H., (1973). Art i iluzie, Bucureti: Editura Meridiane.

Gusnard, D. A., and Raichle, M. E. (2001). Searching for a baseline: functional imaging and the

resting human brain. Nat. Rev. Neurosci. 2, 685-693.

Hoffmann, W., (1983). Fundamentele artei moderne. Bucureti: Meridiane.

Howitt, D., Cramer, D. (2010). Introducere n SPSS pentru psihologie. Versiunea 16 i versiunile

anterioare. Editia a II-a, Iai: Polirom.

Huyghe R., (1975). Puterea Imaginii. Bucureti: Editura Meridiane.

Ianoi, I. (1971). Dialectic i estetic. Bucureti: Editura tiinific.

Ishizu, T., and Zeki, S. (2011). Toward a brain-based theory of beauty. PLoS One 6:e21852. doi:

10.1371/jour- nal.pone.0021852.

Jacobsen, T., Schubotz, R. I., Hofel, L., and Cramon, D. Y. V., (2006). Brain correlates of

aesthetic judgment of beauty. Neuroimage 29, 276-285

Kandinsky, W., (1994). Spiritualul n art, Bucureti: Editura Meridiane

Kawabata, H., and Zeki, S. (2004). Neural correlates of beauty. J. Neurophysiol. 91, 1699-1705.

18

King, E., J. (2004). Software a Kappa-Type statistic for use with Multiple Raters paper

presented at the annual meeting of the Southwest Educational Research Association, Dallas,

Texas, Feb. 5-7

Kirk, U., Skov, M., Christensen, M. S., and Nygaard, N. (2009). Brain correlates of aesthetic

expertise: a parametric fMRI study. Brain Cogn. 69, 306-315.

Kris, E., (1978). Psychanalyse de lart. Paris: PUF.

Lacey, S., Hagtvedt, H., Patrick, V. M., Anderson, A., Stilla, R., Deshpande, G., Hu, X., Sato, J.

R., Reddy, S., and Sathian, K. (2011). Art for reward's sake: visual art recruits the ventral

striatum. Neuroimage 55, 420-433.

Lang, P. J., Bradley, M. M., and Cuthbert, B. N., (1990). Emotion, attention, and startle reflex.

Psychol. Rev. 97, 377-398.

24

Larsen, R. J., Buss, D. M. (2010). Personality psychology: Domains of knowledge about human

nature (4th Edition), New York: McGraw-Hill.

Leakey, R., (1995). Originea omului. Bucureti: Editura Humanitas.

Maia, T. V., (2009). Reinforcement learning, conditioning, and the brain: successes and

challenges. Cogn. Affect. Behav. Neurosci. 9, 243-264.

Malia, M., (1998). Zece mii de culturi. O singur civilizaie. Bucureti: Editura Nemira.

Marcus, S., (1982). Semiotica matematic a artelor vizuale. Bucureti: Editura tiinific i

Enciclopedic.

Marcus, S., (1997). Empatie si personalitate. Bucureti: Editura Atos.

Marcus, S., Catina, A., (1980). Stiluri apreciative. Bucureti : Editura Academiei.

Marshack, A., (1975). Exploring the Mind of a Ice Age Man. National Geographic.

Mischel, W., (1981). Introduction to personality. CBS College Publishing, NY.

Mischel, W., Mischel, H., N., (1977). Essentials of psychology. Random House, NY.

Matthews, G., Deary, I., J., Whiteman, M., C., (2005). Psihologia personalitatii. Trasaturi,

cauze, consecinte. Iasi: Editura Polirom.

Mecu, C., M., Neacsu, Gh., (2000). Opera de art ca surs de transpunere n lumea

imaginarului, n Revista de Psihologie, t. 46, nr. 3-4.

Miller, G., E., (2001). The Mating Mind: How Sexual Choice Shaped the Evolution of Human

Nature, 1st Edition, Anchor, USA.

Mitrofan, I., (2004). Terapia Unificrii. Abordare holistic a dezvoltrii i a transformrii

umane. Bucureti: Editura SPER.

Mitrofan, I., (2008). Psihoterapie: (repere teoretice, metodologice i aplicative). Bucureti:

Editura SPER.

Moles, A., (1974). Sociodinamica culturii, Bucureti: Editura tiinific.

Mucchielli, A., (1985). Les mentalits, P.U.F., Paris, n: Biri, I., (2000). Sociologia civilizaiilor.

Cluj-Napoca: Editura Dacia.

Nanu, A., (2002). Vezi? Comunicarea prin imagine. Bucureti: Editura Grupul Noi.

Neacsu, Gh., (Coord.), Mecu, C., M. (1999). Psihologia personalitii artistice, Raport de

cercetare, Institutul de Psihologie Mihai Ralea al Academiei Romane.

25

Norretranders, T., (2008). Omul generos. A-i ajuta pe alii este cel mai sexy lucru pe care l poi

face. Bucureti: Editura Public.

Olinescu, R. M., (2008). Biologia si psihologia artei. Bucureti: Editura Cermaprint.

Pascadi, I., (1971). Estetica ntre tiin i art. Bucureti: Editura Albatros.

Paton, J. J., Belova, M. A., Morrison, S. E., and Salzman, C. D., (2006). The primate amygdala

represents the positive and negative value of visual stimuli during learning. Nature 439, 865-870.

Pinker, S., (2007). The Language Instinct: How the Mind Creates Language. Harper Perennial.

USA.

Popa, M., (2008). Statistica n psihologie. Teorie i aplicaii SPSS. Iai: Editura Polirom.

Popovici, D., V. (coord.), Matei, R., (2005). Terapie ocupationala pentru persoane cu deficiente.

Constanta: Editura Muntenia.

Raichle, M. E., MacLeod, A. M., Snyder, A. Z., Powers, W. J., Gusnard, D. A., and Shulman, G.

L., (2001). A default mode of brain function. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 98, 676-682.

Read, H., (1969). Semnificaia artei. Bucureti: Editura Meridiane.

Roco, M., (2004). Creativitate i inteligen emoional. Iasi: Editura Polirom.

Scarry, E., (1999). On Beauty and Being Just. Princeton. NJ: Princeton University Press.

Schultz, W., (2000). Multiple reward signals in the brain. Nat. Rev. Neurosci. 1, 199-207.

Spiegel, J., (2011). Art Healing: Visual Art for Emotional Insight and Well-Being. Seishin Books

Sterberg, R., (1985). In Search of the Human Mind. ITarcourt Coll. Publ. London.

chiopu, U. (coord.), (1997). Dicionar de psihologie. Bucureti: Editura Babel

chiopu, U., (1999). Psihologia artelor. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic.

Tomasello, M., (2001). The Cultural Origins of Human Cognition. Harvard: University Press,

USA.

Topor, R., Diaconu, F., Marghescu, G., (2000). Cultura. Termeni i personaliti. Bucureti:

Editura Vivaldi.

Vartanian, O., and Goel, V., (2004). Neuroanatomical correlates of aesthetic preference for

paintings. Neuroreport 15, 893-897.

Vergez, A., Huisman, D., (1995). Curs de filozofie, trad. rom., Bucureti: Editura Humanitas.

Vessel, E. A., and Rubin, N., (2010). Beauty and the beholder: highly individual taste for

abstract, but not real-world images. J. Vis. 10, 14.

26

Welsh, G., S., Gough, H., B., Hall, W., B., Bradeley, P., (2009). Barron-Welsh Art Scale. Cluj-

Napoca: Editura Sinapsis (traducere, adaptare si normare n Romania de Raluca Livinti i Drago

Iliescu, 2009).

White, L., A., (1973). The Concept of Culture, Burgess Publishing Company, Minneapolis.

Yue, X., Vessel, E. A., and Biederman, I., (2007). Neural basis of scene preferences.

Neuroreport. 18, 525-529.

Zentner, M., Grandjean, D., and Scherer, K. R., (2008). Emotions evoked by the sound of music:

characterization, classification, and measurement. Emotion 8, 494-521.

Zlate, M., (2002). Eul i personalitatea. Bucureti: Editura Trei.

Zumbo, D., B., Gadermann, M., A., Zeisser, C., (2007). Ordinal Version of Coefficients Alpha

and Theta for Lickert Rating Scales. Journal of Modern Applied Statistical Methods, May, Vol.

6., No.1, 21-29.