Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT
STUDIU CALITATIV PRIVIND ETICA
PROCREAȚIEI - INFERTILITATEA ȘI
TEHNOLOGIILE MODERNE DE
COMBATERE A EI
Coordonator ştiinţific,
prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
Candidat,
Mihail Adeodatus UNGUREANU
2020
2
Notă:
În rezumatul tezei de doctorat sunt prezentate
rezultatele cercetărilor personale, concluziile generale și
o bibliografie selectivă. În redactarea rezumatului s-a
păstrat aceeași numerotare utilizată în textul tezei de
doctorat pentru capitole.
CUVINTE CHEIE: infertilitate, reproducere asistată
medical, etică, stări emoţionale
3
Cuprins…………………………………………..…………………..i
Lista de abrevieri…………………………………………………..iii
Capitolul 1. Procrearea umană - proces de perpetuare a speciei
(noţiuni generale)…………………………………………………...2
1.1. Noţiunea de familie în noul context revoluţionar al medicinei
reproductive…………………………………………………………3
Capitolul 2. Infertilitatea - o problemă gravă de sănătate publică
(definiţie şi scurt istoric)……………………………………………5
2.1. Cauze de infertilitate la femei…………………………………6
2.2. Consecinţele infertilităţii………………………………………8
2.3. Infertilitatea masculină………………………………………..10
Capitolul 3. Tehnologiile de reproducere umană asistată medical
(RUAM): semnificaţii, impact, provocări…………………………12
3.1. Ce înseamnă tehnologiile medicale RUAM?............................12
3.2. Scurt istoric al FIV……………………………………………13
3.3. Paşii sau etapele FIV………………………………………….14
3.4. Cine poate face FIV?.................................................................14
3.5. Eşecurile şi riscurile pe care le comportă FIV………………..15
3.6. Şansele de reuşită ale FIV…………………………………….15
3.7. Mediul de cultură al embrionilor rezultaţi prin FIV…………..15
3.8. Testarea genetică pre-implant………………………………...16
4.1. Provinienţa gameţilor…………………………………………19
4.2. Sarcini multiple rezultate prin FIV…………………………..20
4
4.3. Congelarea embrionilor supranumerari………….…………..20
4.4. Vârsta mamei……………………………..………………..…21
4.5. Există un statut al embrionilor rezultaţi prin FIV? Pot embrionii
să aibă drepturi……………………………………………………22
4.6. Industria de FIV………………………………..……………..25
4.7. Fertilizarea in vitro reprezintă o potenţială problemă în
societate?..........................................................................................25
Capitolul 5. Aspecte etice şi psihologice întâlnite la persoanele care
recur la tehnologiile medicale moderne de combatere a infertilităţii
reflectate în literatura de specialitate: cauze şi efecte……………..30
Capitolul 6. Motivul şi scopul cercetării…………………………..33
6.1. Argumente pentru cercetarea calitativă……………………….34
Capitolul 7. Aspecte metodologice ale cercetării/eşantion/metode de
cercetare…………………………………………………………...36
7.1. Funcţia interviului în cercetare……………………………….37
7.2. Tipul de subiecţi şi modalitatea de comunicare……………....37
7.3. Gradul de standardizare……………………………………….38
7.4. Gradul de libertate al cercetătorului (directivate sau
structurate)…………………………………………………………38
7.5. Calitatea informaţiilor obţinute (profunzime)……………...…38
7.6. Dificultăţi…...…………………………………...……………40
Capitolul 8. Rezultate şi discuţii…………………………………..41
5
8.1. Percepţia persoanelor intervievate (grupurile A, B şi C) despre
viaţă, fericire, nefericire,
suferinţă……………………………………………………………41
8.2. . Percepţia persoanelor intervievate (grupurile A, B şi C) asupra
infertilităţii…………………………………………………………47
Capitolul 9. Comentarii finale………………………………...…...85
Capitolul 10. Concluzii…………………………………...……….89
Capitolul 11. Perspective. Elemente de originalitate ale tezei…….91
Referinţe bibliografice……………………………………..........104
6
1. Introducere
Infertilitatea reprezintă o problemă majoră de
sănătate publică în România, dar și la nivel european.
Sporul negativ al populației este determinat și de
infertilitate. De aceea asistăm la o dezvoltare a
tehnologiei reproducerii umane asistate și se impune
nevoia de a înțelege impactul psihologic complex al
acesteia asupra cuplului, copiilor născuți prin procedurile
respective și asupra societății. S-a constatat că
diagnosticul de infertilitate determină modificări
psihologice (sentimente de neputință, anxietate, frică,
depresie) atât pe plan individual, cât și la cuplu.
Apelarea la tratarea prin tehnologia reproducerii umane
asistate chiar dacă rezolvă problema infertilității nu
rezolvă întru totul problemele psihologice și creează,
uneori, sentimente de culpabilitate legate de utilizarea
acestor tehnici.
Din cauza prejudecăţilor sociale, infertilitatea
este considerată doar o problemă a femeilor, nu şi a
bărbaţilor. În plus, în momentul în care se ia decizia să
apeleze la un centru de tratament tendința este ca acel
cuplu să fie invitat să apeleze la FIV, omiţându-se paşii
premergători, adică stabilirea cauzei infertilității și
epuizarea altor metode de tratament, şi doar în ultimă
instanţă să se opteze pentru FIV. Persoanele, care
participă la conceperea şi naşterea unui copil prin FIV,
formează o grupare numită "complexul familial", un
sistem relaţional în care fiecare copil îşi va pune - la un
moment dat - trei întrebări: Sunt diferit? Cui aparţin?
Cine sunt? Aceste persoane trec prin stări emoţionale
7
puternice, stări de depresie şi anxietate, dificultăţile
personale influenţând, la rândul lor, familiile extinse.
Dezvoltarea tehnicii medicale ridică și probleme
de etică referitoare la ceea ce este just, ce este bine şi ce
este corect în comportamentul medicilor şi al pacienţilor,
al indivizilor şi al societăţii. Drepturile fundamentale ale
unei persoane decurg din recunoaşterea statutului său
uman, a deminității, a inviolabilităţii vieţii sale şi a
faptului că s-a născut şi va fi întotdeauna liber.
Implicarea sau participarea individului la luarea
deciziilor referitoare la corpul sau sănătatea proprie
trebuie recunoscute ca drepturi universale.
2. Partea generală
În partea teoretică au fost analizate ultimele
informaţii luate din literatura de specialitate referitoare la
titlul lucrării de faţă. S-a abordat problema infertilităţii în
lumina ultimelor descoperiri ştiinţifice legate de cauzele
care duc la această afecţiune, dar şi efectele psihice pe
care le implică. Pe de altă parte, s-a parcurs şi literatura
importantă referitoare la tehnologiile medicale de vârf în
ceea ce priveşte reproducerea asistată medical. Aici s-au
observat foarte multe cazuri reuşite ale acestei
tehnologii, însă, din nefericire, au existat şi există, de
asemenea, foarte multe exemple de nereuşită, dar cu
consecinţe grave pe termen mediu şi lung. Tot în partea
teoretică s-au menţionat şi implicaţiile statului în
ajutorarea persoanelor infertile, aşa cum a fost până
acum şi ce perspective vor fi pentru viitor.
8
3. Partea specială - contribuţia personală
3.1. Scopul cercertării şi obiectivele cercetării
Având în vedere natura studiului cercetătii
calitative, care implică o abordare delicată în ceea ce
priveşte realizarea interviurilor, s-a căutat a explora cu
multă atenţie stările psihice şi sufleteşti ale persoanelor
intervievate, cu scopul de a formula o imagine cât mai
clară a experinţelor prin care au trecut aceste persoane,
dar şi pentru a creiona o ipoteză care să furnizeze soluţii
pentru viitor. Scopul cercetării noastre a fost acela de a
culege de la fiecare participant la studiu, informaţii
despre trăirile lor speciale legate de diagnosticul de
infertilitate. Studiul caută elementele semnificative şi
analizează asemănările şi deosebirile dintre ele şi
determină modurile în care aceste elemente se pot
încadra în categorii de cercetare. Motivele unui interviu
calitativ privind infertilitatea sunt determinate de
existența, în România, a unei oarecare reticienţe în
rândul persoanelor infertile de a apela la tehnicile de
reproducere; multe persoane infertile nu aplează la aceste
tehnici, invocând motive religioase; insuficienţa
informaţiilor în privinţa procedurilor de inseminare
artificială, fertilizare in vitro, efectele folosirii tehnicii şi
a riscului genetic legat de aceasta; domină neîncrederea
în clinicile din România, ceea ce a dus la apariţia
fenomenului de "turim medical", implicând mari sume
de bani.
9
3.2. Metodologia cercetării
Dacă metodele cantitative reprezintă o analiză în
plan orizontal (intenţia de a afla aceleași lucruri de la un
număr cât mai mare de cazuri, ceea ce implică foarte
multe persoane), metodele calitative reprezintă o analiză
în plan vertical, folosind un număr restrâns de persoane,
în intenţia de a afla cât mai multe lucruri de la fiecare
subiect, surprizând informații semnificative prin
detectarea sentimentelor și atitudinilor, pe care, în mod
normal, individul le ascunde. Această cercetare nu
înseamnă că se invadează intimitatea cuiva atunci când i
se permite accesul și când are o autentică nevoie de
informația pe care dorește să o obțină.
Întrebările complexe pe care le abordează
cercetarea calitativă vizează cunoașterea din perspectiva
persoanelor infertile a modalităților de a experimenta și
de a acționa în raport cu aceste noi tehnologii medicale
de vârf. Comparativ cu științele sociale, unde cercetarea
calitativă este folosită mai des, în medicină, această
metodă de cercetare tinde să fie subevaluată, ceea ce face
ca anumite informații importante să nu fie făcute
cunoscute. Necunoașterea pe deplin din partea
persoanelor infertile a urmărilor folosirii acestor tehnici,
poate crea multe drame psihice greu vindecabile.
Abordarea acestui subiect este motivat și de faptul că
fenomenul studiat există, tema este de interes în cadrul
comunității științifice pentru a atrage atenția cât mai
multor specialiști în domeniu; de asemenea, tema are
profunde implicații și pentru societate.
10
În această cercetare calitativă s-a fost folosit tipul
de interviu standardizat - directiv, numărul și ordinea
întrebărilor sunt constante pentru subiecții cuprinși în
cercetare. La acest tip de interviu ghidul de interviu
seamănă cu un chestionar cu întrebări deschise, diferența
față de acest instrument fiind aceea că răspunsurile se
dau oral și sunt înregistrate sau consemnate ca atare. În
desfăşurarea studiului nostru s-a folosit metoda
"clepsidrei cercetării" care constă în: întrebarea generală
- ipoteză - observaţii - analiza datelor - rezultate -
concluzii.
Pentru cercetarea de faţă s-a ales raţionamentul
inductiv care a fost aplicat pentru a găsi soluţii la
problemele identificate în cazul persoanelor infertile,
deoarece în analiza inductivă faptele sunt observate şi
înregistrate, apoi analizate, comparate şi clasificate.
Procesul inductiv prin care sunt identificate categoriile
analitice pe baza datelor este cunoscut sub denumirea de
grounded theory. Termenul pleacă de la ideea că
ipotezele sunt formulate pornind de la datele culese din
teren (ground=teren). Se pleacă de la ideea că teoriile să
aibă la bază cercetări empirice şi nu să fie produse de
abstract. Metoda este o abordare orientată pe interesul
unui caz individual. Cazurile care au răspunsuri similare
(comportament similar) sunt examinate pentru a vedea
ce condiţii au în comun pentru obţinerea unei teorii
corecte la sfârşitul analizei.
A fost folosit tipul de interviu standardizat,
numărul și ordinea întrebărilor sunt constante pentru toți
subiecții cuprinși în cercetare. Au fost ușor schimbate
unele dintre întrebări în cazul eșantionului format din
11
femei ce au născut fără RUAM. Avantajul major în acest
tip de interviu este comparabilitatea răspunsurilor și
analize de conținut de maximă fidelitate și validitate. De
asemenea, în cazul persoanelor infertile de sex masculin,
au fost întrebări care au încercat să facă o abordare reală
a gândirii lor cu privire la aceste tehnologii moderne de
reproducere umană asistată medical.
Centralizarea datelor
Criteriu de clasificare Forme
1. Conținutul comunicării Interviul de opinie
2.Domeniul aplicării Coroborare dintre
interviul clinic și cel de
cercetare
3. Repetabilitatea
interviului (numărul
interviurilor)
Interviul unic
4. Numărul persoanelor
participante
Interviul individual
5. Funcția interviului în
cercetare
Interviul principal
6. Tipuri de subiecți Interviu cu persoane
infertile ce au folosit
tehnica reproducerii
asistate medical în
vederea nașterii de copii și
cu persoane ce au născut
fără a apela la aceste
tehnologii moderne
medicale
7. Modalitate de Interviu face-to-face și
12
comunicare interviu prin e-mail
8. Gradul de standardizare Interviu standardizat
9. Gradul de libertate al
cercetătorului (directivitate
sau structurate)
Interviul directiv
10. Calitatea informațiilor
obținute (profunzime)
Interviul intensiv
În desfăşurarea studiului nostru s-a folosit
metoda clepsidrei cercetării, care constă în: întrebarea
generală - ipoteză - observaţii - analiza datelor -
concluzii - generalizare.
3.3. Populația de studiu
Selectarea persoanelor din grupurile țintă s-a
făcut astfel:
- grupul țintă 1 a fost selectat din rândul pacienților aflați
în Spitalul "Cuza-Vodă" din Iaşi;
- grupul țintă 2 a fost selectat din rândul familiilor
pacienților aflați în evidenţa Spitalului "Cuza-Vodă" din
Iaşi;
- grupul țintă 3 a fost alcătuit din persoane alese aleatoriu
din societate, care şi-au dat consimţământul de a
participa la această cercetare;
13
3.4. Considerații etice
Studiul s-a desfășurat: cu aprobarea Comisiei de
Etică a Cercetării din cadrul Spitalului "Cuza-Vodă" din
Iaşi; - după obținerea consimțământului informat al
participanților la studiu; - după informarea participanților
privind cercetarea, scopul, procedurile utilizate, folosirea
datelor obținute. Participarea a fost voluntară, pacienții
au fost asigurați de posibilitatea retragerii în orice
moment al cercetării fără ca îngrijirea medicală să fie
afectată și de protejarea identității prin garantarea
anonimatului.
3.5. Mărimea eșantionului
În acest studiu au fost trei tipuri de subiecți: un
eșantion format din 8 femei infertile care, în scopul de a
naște copii, au folosit tehnici asistate medical, un
eșantion de 3 bărbaţi ce au făcut tratamente de
infertilitate și un eșantion de 5 femei ce au conceput și
născut copii fără a apela la folosirea acestor tehnologii
medicale moderne (eşantionul martor). Pentru o parte
dintre femeile infertile s-au făcut interviurile în spitalul
Cuza Vodă (face to face), iar pentru celelalte cazuri s-au
făcut interviurile prin e-mail. Cu bărbaţii s-au făcut
interviurile prin corespondenţă scrisă, ei completând
chestionarele pe care ulterior le-au remis. De asemenea,
pentru eşantionul martor de 5 femei care au născut
normal, două interviuri au fost făcute prin completarea
chestionarului, iar celelalte 3 prin e-mail.
14
3.6. Rezultate
În urma analizei acestor interviuri de
profunzime s-a constatat că există o diferență majoră
între experiența persoanelor din cele două eșantioane
infertile, pe de o parte, și persoanele care au născut fără a
apela la tehnicile moderne asistate medical, pe de altă
parte, și că, de asemenea, există o lipsă de înțelegere din
partea persoanelor infertile care au folosit aceste
tehnologii. Pe perioada interviurilor, la o parte dintre
persoanele intervievate, s-au observat diferite stări
emoționale (tristețe, descurajare, nervi, frustare, plăns)
atunci când încercau să dea răspunsurile.
După cum se observă și din aceste răspunsuri,
un prim motiv pentru infertilitate îi constituie factorul
social care este și determinant, deoarece amânând cât
mai mult vârsta procreării, organismul nu așteaptă. S-au
putut obseva în acest sens frustrările și părerile de rău că
n-au făcut copii la timpul potrivit. Apoi se observă la alte
persoane că au tratat problema conceperii și nașterii de
copii cu destulă ușurință, nefiind neapărat cadrul social
vinovat, ci pur și simplu nu au avut în vedere că vârsta
nu iartă și s-au trezit prea târziu pentru a mai putea
concepe copii în mod normal. Altă obsevație analizată
este aceea că majoritatea dintre persoanele infertile nu au
cunoștințe depline despre folosirea tehnicilor medicale
de vârf și consecințele lor imediate și pe lungă durată.
De asemenea, se observă și diferența dintre cele
două eșantioane de persoane cu probleme de infertilitate
și eșantionul cu persoane ce au născut fără a mai apela la
tehnicile medicale de vârf. Acea diferență constă în
primul rând în degajarea cu care vorbesc și se adresează
15
intervievatorului. Se simpte lipsa stresului, lipsa,
frustrării și lipsa tristeții la acele persoane, arătând în
schimb o bucurie ascunsă că acestea nu au trebuit să
treacă prin astfel de situații traumatizante, atunci când
apelezi la reproducerea asistată medical. Sunt de luat în
considerație și răspunsurile tuturor eșantioanelor cu
privire la embrionii excedentari, la donațiile de embrioni
și gameți și la apelarea mamei surogat în vederea nașterii
de copii. Toate aceste ne duc la o ipoteză care, poate
puțin mai încolo, vor duce și la apariția unei teorii care
să fie pusă în practică.
Concluzii
În urma cercetării calitative efectuate, au fost
creionate câteva concluzii:
1. Necesitatea elaborării unei proxime legislații
în țara noastră. Tehnologiile moderne RUAM ridică nu
numai probleme tehnice, ci mai ales probleme etice,
psihologice, religioase, sociologice şi legale. Dacă din
punct de vedere al RUAM lucrurile sunt puse la punct,
celelalte aspecte ridică încă controverse.
2. Infertilitatea duce la: lipsa speranţei, lipsa
şansei, nefericire, lipsa stimei, lipsa încrederii,
sentimentul de disperare, pesimism, descurajare,
acuzarea eului - sentimentul de culpabilitate, sentimentul
de ruşine, ostilitatea dirijată spre sine, ideile de suicid,
automutilare, decepţie, regret, angoasă şi abandon -
pierderea dragostei, respingere, îngrijorări psihosomatice
- ipohondrie, perturbarea somnului, tulburări sexuale,
16
dureri de cap, pierderea energiei, ostilitate dirijată -
dorinţa de a răni, a deprecia sau blama pe altul.
3. Scopul acestui studiu calitativ a fost de a
explica consecințele psihologice ale infertilității la
femeile infertile care doresc tratament, prin acesta
dorindu-se elaborarea unui ghid ca să faciliteze accesul
persoanelor în cauză la informații ce prezintă garanții și
nu preluate de pe internet. Acest studiu arată că femeile
infertile care solicită tratament se confruntă cu mai multe
probleme psiho-emoționale cu efecte devastatoare asupra
sănătății mintale și a bunăstării indivizilor și cuplurilor
infertile, în timp ce infertilitatea este adesea tratată ca o
problemă biomedicală nemaiținându-se cont de aspectele
mentale-emoționale, sociale și culturale.
4. Persoanele infertile care folosesc tehnologiile
medicale moderne trebuiesc informate și consiliate
suplimentar înainte, în timpul și după aplicarea acestor
tehnologii reproductive, deoarece provoacă multă
suferință și au urmări de natură psihică și uneori
medicale, atât asupra lor, cât și asupra copiilor rezultați
prin aceste tehnologii.
5. Statul trebuie să susțină cu adevărat
persoanele care apelează la RUAM pentru a concepe
copii, deoarece și natalitatea este pusă momentan într-o
mare dificultate și trebuie făcut absolut orice în această
direcție ca sporul negativ al natalității să fie eradicat,
altfel, precum fac țările occidentale, vom fi nevoiți și noi
să importăm alți cetățeni care să ridice nivelul scăzut al
natalității, dar cu ce consecințe?
17
6. Doctorii trebuie să dezvolte abilitatea de a
arăta partea morală într-o reproducere asistată şi să nu
arate doar beneficiul lui ci şiperspectivele pacientului,
chiar dacă sunt mai puţin bune. Pacientul trebuie să
înţeleagă perfect la ce se expune şi să înţeleagă
întotdeauna rezultatele RUAM, chiar şi copiii care pot
avea defecte genetice.
7. Justificarea informaţiilor aferente propunerii
pentru testele și tratamentele de diagnosticare sunt sunt
importante pentru consimțământul general. Pacientul are
dreptul să se decidă despre opțiunile de tratament
disponibile în privința autonomiei. Medicii au datoria de
a informa pacienții despre boala lor și opțiunile de
tratament disponibile și trebuie să ajute pacienții să
decidă care dintre opțiuni este cea mai bună pentru ei în
funcție de scopul și valorile pacientului. În aceste
moduri, medicii arată respect pentru pacient și, mai mult,
arată că văd și le pasă de persoană nu numai ca un
pacient, dar mai important, ca persoană unică.
8. Fără informații exacte, pacienții sunt mai
puțin capabili să facă decizii cu privire la îngrijire.
Medicina științifică a oferit pacienților noi oportunități
de tratament și cere ca medicii să fie informați despre
acestea și împărtășirea acelor cunoștințe cu pacienții,
astfel, prejudiciile de nedivulgare au crescut ca opțiunile
de îngrijire s-au extins în timp. Pacienții informați pot
lua decizii care afectează viața lor ca un întreg pe care nu
ar fi putut să o facă dacă nu ar fi fost conștienți de
adevărata lor condiție naturală.
18
9. Pentru a fi evitat PGD-ul, trebuie să se insiste
la a fi folosită tehnica CRISPR Cas9. Acestă tehnică nu
elimină embrionii, ci chiar îi tămăduiește, părinții având
legătură directă cu embrionii ale căror gene afectateau
fost îndreptate sau eliminate, după caz.
10. Principalele motive pentru care oamenii sunt
în căutarea unor servicii medicale în străinătate este că o
astfel de îngrijire nu este disponibilă la noi, de exemplu,
din cauza lipsei de expertiză, tratamentul nu este acoperit
de asigurarea lor de sănătate și, prin urmare, prea scump,
serviciul este disponibil la un cost mult mai scăzut în altă
parte și listele de așteptare sunt prea lung.
11. Biserica n-are cum să fie împotriva
conceperii și creșterii de copii. Însă credem că toți
embrionii concepuți in vitro trebuie duși la naștere,
cuplul semnând înainte consimțământul informat că vor
face acest lucru, indiferent dacă se vor despărți. Trebuie
să predomine principiul: În cazul meu nu au rămas
embrioni.
12. Efortul trebuie depus de toți actorii din piesa
prin care ia ființă o persoană umană, ca toți pacienții să
aibă șansa la fericirea de a avea copii, dorință în fața
căreia n-ar trebui nimeni să se împotrivească, dar cu
precizarea de a urma strict condițiile etice care s-au
regăsit în această lucrare.
19
13. Este necesară o legislaţie specifică pentru
RUAM care să fie urmarea unei largi dezbateri publice la
care să participe toate segmentele societăţii.
14. O legislaţie în domeniul RUAM trebuie să
respecte principiul echităţii, egalităţii, justiţiei sociale şi
să respecte demnitatea fiinţei umane. Ea trebuie să aducă
o rezolvare a drepturilor embrionilor, soarta embrionilor
supranumerari, condiţiile în care RUAM este acceptabilă
din punct de vedere moral, filiaţia şi combaterea
comercializării gameţilor şi fiinţei umane.
Bibliografie selectivă
1. Ioan BG, Gavrilovici C, Astărăstoae V. Bioetica - cazuri celebre, Iaşi, Junimea 2005;
2. Astărăstoae V, Stoica O, Genetică versus Bioetică, Iaşi, Polirom, 2002;
3. Scripcaru Ghe, Astărăstoae V, Scripcaru C, Principii de Bioetică, Deontologie şi Drept
Medical, Iaşi, Omnia,1994; 22
4. Protopopescu D, Fertilizare in Vitro şi Reproducere Asistată, Bucureşti, Meteora Press,
2001;
5. Chatzinikolaou N, The ethics of assisted reproduction, în Journal of Reproductive
Immunology, Volume 85, Issue 1, May 2010; 3-
8, https://doi.org/10.1016/j.jri.2010.02.001
6. Gavrilovici C, Introducere în Bioetică, Iaşi, Junimea, 2007;
http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/article/pii/S0165037810000331?via%3Dihub#!http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/01650378http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/01650378http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/01650378/85/1https://doi.org/10.1016/j.jri.2010.02.001
20
7. Mann M, Reproducerea asistată - aspecte inconştiente, Bucureşti, Trei, 2016;
8. Wdowiak A, Bień A, Iwanowicz-Palus G, Makara-Studzińska M, Bojar I., Impact of
emotional disorders on semen quality in men
treated for infertility., Neuro Endocrinol
Lett. 2017 Feb;38(1):50-58.
9. Ghiţescu T, Etica Medicală - Morala în slujba bolnavilor, Bucureşti, Casa de editură
EDIMPEX-SPERANȚA, 1992;
10. Eskew AM, Jungheim ES., A History of Developments to Improve in vitro Fertilization.,
Mo Med. 2017 May-Jun;114(3):156-159
11. Scripcaru Ghe., Ciucă A; Astărăstoae V; Scripcaru C, Bioetica – ştiinţele vieţii şi
drepturile omului, Iaşi, Polirom, 1998;
12. Astărăstoae V, Ungureanu MC, Stoica O, Probleme etice şi legale ale noilor tehnologii
reproductive, în Revista Română de Bioetică,
vol. I, nr. 2, 2003;
13. Vlahos I, Bioetică şi Bioteologie, Bucureşti, Chritiana/Sfânta Mănăstire Nera, 2013; 103-105
14. Firuleasa IL, et all, Dileme etice ale fertilizării in vitro, în Bioetică, legislaţie medicală, XIV,
2010;
15. Astărăstoae V, Despre embrioni şi donarea de ovocite, interviu în ziarul Ziua, nr. 3242/9
februarie; 2005
16. Ciucă A, Protecţia Internaţională a Drepturilor Omului, Iaşi, Ed. Fundaţiei Academice AXIS,
Iaşi, 2009;
https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Wdowiak%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Bie%C5%84%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Iwanowicz-Palus%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Iwanowicz-Palus%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Makara-Studzi%C5%84ska%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Bojar%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Eskew%20AM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=30228571https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Jungheim%20ES%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=30228571https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/30228571
21
17. Groza IL, Andronic AM, Groza IC, Bioetică şi Drept, în Revista de ştiinţe juridice, apud
http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2005/RSJ12/030
6GrozaI.pdf
18. Astărăstoae V, Trif AM, Essentialia în Bioetică, Iaşi, Cantes,1998;
19. Chirilă P, Gavrilă L, Gavrilovici C, Băndoiu A, Principii de Bioetică - o abordare ortodoxă,
Bucureşti, Christiana, 2008;
20. Cutaş D, Genetica reproducerii, Bucureşti, Ideea Europeană, 2007;
21. Niţă M, Biologia văzută prin ochii credinţei în Dumnezeu, Ed.Mitropoliei Olteniei, 2005;
22. Gavriilă L, Genomul uman, Timişoara, BIC ALL, 2004;
23. Agabrian M, Cercetarea calitativă a socialului - design şi performare, Iaşi, Ed. Institutului
European, 2004;
24. Ciuhan GC, Cercetarea calitativă în psihologie, Bucureşti, SYLVI, 2005;
25. Dafinoiu I, Personalitatea - metode calitative de abordare. Observația și interviul, Iași, Polirom,
2002;
26. Curelaru M, Metode de cercetare a câmpului social, note de curs la facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației din cadrul UAIC, Iași, 2007
27. Scârneci F, Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane, Braşov, Ed. Universităţii
TRANSILVANIA, 2007;
28. Silverman D, Interpretarea datelor calitative -
metode de analiză a comunicării, textului şi
interacţiunii, Bucureşti, Polirom, 2004;
http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2005/RSJ12/0306GrozaI.pdfhttp://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2005/RSJ12/0306GrozaI.pdf