22
Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Litere Şcoala Doctorală TEZĂ DE DOCTORAT BARIERE LINGVISTICE ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ REZUMAT Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Petre Gheorghe BÂRLEA Doctorand: Aurelia BĂJAN (STANCU) Constanţa 2011

Rezumat Teza Bajan Stancu

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Rezumat Teza Bajan Stancu

Universitatea “Ovidius” Constanţa

Facultatea de Litere

Şcoala Doctorală

TEZĂ DE DOCTORAT

BARIERE LINGVISTICE ÎN COMUNICAREA

DIDACTICĂ

REZUMAT

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. Petre Gheorghe BÂRLEA

Doctorand:

Aurelia BĂJAN (STANCU)

Constanţa

2011

Page 2: Rezumat Teza Bajan Stancu

1

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................. 5

SIGLE ŞI ABREVIERI ........................................................................................... 9

PARTEA I

CONTEXTUL DIDACTIC AL BARIERELOR COMUNICAŢIONALE

1. INTRODUCERE

1.1. Argument ………………………………………………………..………………………... 10

1.2. Stadiul cercetărilor ………………………….………………..……………………...……. 10

1.3. Metode de lucru …………………………………….…………..………………………… 20

1.4. Materialul de lucru ………………………….……………………..……………………… 23

1.5. Precizări terminologice ……………………….………………………………………..… 26

2. DISCURSUL DIDACTIC

2.1. Limbaj didactic = limbaj pedagogic? ................................................................................... 27

2.2. Discurs/text – concordanţe şi deosebiri …………………………………………………… 28

2.3. Particularităţi lingvistice ale discursului didactic ………………………………...……….. 32

3. BARIERE COMUNICAŢIONALE

3.1. Tipologia barierelor comunicaţionale …………………………………………………….. 37

3.2. Tipologia barierelor în comunicarea didactică ..................................................................... 41

3.3. Bariere comunicaţionale de natură lingvistică ..................................................................... 43

Page 3: Rezumat Teza Bajan Stancu

2

PARTEA a II-a

PERSPECTIVA STRUCTURAL-FORMALĂ ÎN ANALIZA DISCURSULUI

DIDACTIC

1. ENUNŢURILE INTEROGATIVE, SURSE ALE BARIERELOR LINGVISTICE

1.1. Tipologia enunţurilor interogative, generatoare de bariere lingvistice ............................... 49

1.1.1. Interogativele totale ................................................................................................ 50

1.1.2. Interogativele parţiale ............................................................................................. 51

1.1.3. Interogativele alternative ........................................................................................ 52

1.1.4. Bariere lingvistice produse de folosirea întrebărilor cu sintaxă interogativă .......... 53

1.1.4.1. Întrebări de solicitare a unei explicaţii ............................................................ 54

1.1.4.2. Întrebări prin care se solicită informaţii suplimentare .................................... 56

1.1.4.3. Întrebări modalizate ........................................................................................ 58

1.1.5. Întrebările cu sintaxă neinterogativă, sursă a barierelor lingvistice ........................ 59

1.1.5.1. Structurile declarative .................................................................................... 59

1.1.5.2. Structurile imperative ..................................................................................... 62

1.1.6. Bariere lingvistice identificate în actele de vorbire de tip „nonîntrebare” ............. 65

1.1.6.1. Interogativele retorice .................................................................................... 65

1.1.6.2. Interogativele de respingere ........................................................................... 69

1.1.6.3. Interogativele reproş ...................................................................................... 70

1.1.7. Actele de vorbire directive, generatoare de bariere lingvistice ............................... 71

1.1.7.1. Interogativele de confirmare ........................................................................... 71

1.1.7.2. Interogativele cu funcţie fatică ....................................................................... 74

1.2. Bariere lingvistice identificate în structura enunţurilor interogative ................................... 80

1.2.1. Structuri fonetice care produc bariere lingvistice la nivelul enunţurilor interogative ..... 83

1.2.2. Structuri semantice care împiedică eficienţa interogativelor .................................. 87

1.2.3. Structuri sintactice generatoare de bariere lingvistice ............................................. 91

1.3. Pragmatica barierelor lingvistice identificate în structurile interogative ............................

1.4. Concluzii privind barierele lingvistice generate de enunţurile interogative

ale dialogului didactic ............................................................................................................... 110

2. EXPLICAŢIA DIDACTICĂ, GENERATOARE DE BARIERE

LINGVISTICE

2.1. Tipologia explicaţiei, sursă a barierelor lingvistice ......................................................... 113

2.2. Bariere lingvistice identificate în structura compoziţională a explicaţiei ........................ 130

2.3. Structura fonetică, lexicală, morfo-sintactică, retorico-stilistică a explicaţiei ................. 147

2.3.1. Structuri fonetice generatoare de greşeli în explicaţie .................................................... 147

2.3.2. Structuri lexico-semantice care grevează explicaţia didactică ....................................... 149

Page 4: Rezumat Teza Bajan Stancu

3

2.3.3. Nivelul morfo-sintactic al barierelor lingvistice în explicaţia didactică ........................ 151

2.3.4. Structura retorică incompatibilă cu explicaţia didactică eficientă .................................. 153

2.4. Concluzii privind barierele lingvistice în structura explicaţiei ......................................... 156

3. CONVERSAŢIA DIDACTICĂ

3.1. Tipologia conversaţiei didactice, generatoare de bariere lingvistice ................................ 157

3.2. Structura conversaţiei didactice, sursă a barierelor lingvistice ......................................... 163

3.2.1. Bariere lingvistice identificate la nivelul macrostructural al conversaţiei didactice ...... 163

3.2.2. Bariere lingvistice identificate la nivelul microstructural ................................................ 182

3.2.2.1. Principiul cooperativ .................................................................................... 188

3.2.2.1.1. Bariere lingvistice generate de încălcarea cerinţei cantităţii .............. 190

3.2.2.1.2. Bariere lingvistice generate de încălcarea cerinţei calităţii ................ 192

3.2.2.1.3. Bariere lingvistice generate de încălcarea cerinţei relevanţei ............ 194

3.2.2.1.4. Bariere lingvistice generate de încălcarea cerinţei manierei .............. 195

3.2.2.2. Principul politeţii ......................................................................................... 198

3.2.2.2.1. Nerespectarea regulii formalităţii ....................................................... 198

3.2.2.2.2. Încălcarea regulii ezitării .................................................................... 200

3.2.2.2.3. Încălcarea regulii egalităţii ................................................................. 201

3.3. Concluzii cu privire la barierele lingvistice generate de conversaţia didactică ………... 203

PARTEA a III-a

PERSPECTIVA LOGICĂ ÎN ANALIZA DISCURSULUI DIDACTIC

1. AMBIGUITATEA ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ .............................. 206

1.2. Ambiguitatea lexicală ....................................................................................................... 208

1.3. Ambiguitatea morfologică ................................................................................................ 215

1.4. Ambiguitatea sintactică ..................................................................................................... 216

1.5. Ambiguitatea discursivă .................................................................................................... 219

1.6. Concluzii cu privire la barierele generate de ambiguitate ................................................. 223

2. EXPRIMAREA ELIPTICĂ ........................................................................... 225

Page 5: Rezumat Teza Bajan Stancu

4

PARTEA a IV-a

SURSE PSIHO-COMPORTAMENTALE ALE BARIERELOR LINGVISTICE

1. Sancţionarea de către profesor a unor răspunsuri greşite ale elevilor, fără să li se acorde

informaţii suplimentare sau varianta corectă ............................................................................. 235

2. Personalizarea excesivă a enunţurilor ................................................................................. 238

3. Reacţiile exagerate, depreciative ale profesorului, în cazul răspunsurilor greşite .............. 239

4. Formule verbale care creează asupra elevilor o anumită presiune psihică ......................... 239

5. Utilizarea necontrolată a unor expresii, interjecţii, cuvinte parazitare, ticuri verbale ........ 239

6. Absenţa mărcilor lingvistice ale evaluării ........................................................................... 240

CONCLUZII ........................................................................................................ 241

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 245

ANEXE

CORPUS DE TEXTE .......................................................................................... 259

Page 6: Rezumat Teza Bajan Stancu

5

REZUMAT

1. Motivare şi principii

Lucrarea noastră porneşte de la premisa că în ciuda frecvenţei mari a studiilor de

specialitate care au ca scop analiza conceptului de “comunicare” şi, mai ales, eficientizarea

comunicării, greşelile de utilizare a limbii române apar din ce în ce mai des în toate domeniile de

activitate. Principalii factori de formare şi mijloace de informare a tinerilor sunt mass media şi

şcoala. Prin urmare, putem considera că o atenţie deosebită ar trebui să se acorde comunicării

didactice, analizei discursului didactic utilizat în cadrul activităţilor instructiv-educative, care

reprezintă, în primul rând, un model de exprimare şi, în al doilea rând, sursa esenţială de formare

a deprinderilor de a învăţa şi de a comunica.

2. Materialul de lucru

În acest sens, ne-am propus să alcătuim un corpus de texte didactice, pe care să-l

analizăm din perspectiva barierelor lingvistice care apar în structura respectivelor texte, pentru a

aduce astfel un element relativ nou în zona proiectelor de cercetare atât prin abordarea în sens

invers a eficienţei procesului de comunicare (de la negativ la pozitiv), cât mai ales prin zona de

activitate analizată.

Corpusul de texte obţinut prin înregistrarea cu ajutorul unui reportofon a unor lecţii de

limba şi literatura romană la nivel gimnazial şi liceal a fost completat cu exemple din discursul

didactic scris (manuale şcolare, culegeri de texte şi de exerciţii) şi cu secvenţe din diferite lecţii

la care am participat fără să le înregistrăm.

3. Metode de lucru

În ceea ce priveşte metodele de cercetare folosite, am preluat principii, metode şi

instrumente de lucru cu aplicabilitate mai largă, din care am încercat să ne alcătuim o grilă

personală de analiză a faptelor de limbă selectate din sfera discursului didactic, deoarece metode

specifice cu aplicabilitate strict la domeniul comunicării didactice nu există.

Astfel, am ales, în primul rând, instrumentele de lucru oferite de etnometodologie, care

şi-au dovedit eficienţa în contextul didactic al actelor de vorbire analizate aici.

Page 7: Rezumat Teza Bajan Stancu

6

S-a impus apelul şi la abordarea de tip interacţional, care vizează deplasarea

perspectivei, de la emiţător la receptor spre cea bidirecţional. Dacă am fi avut în vedere exclusiv

vina profesorului în blocarea comunicării – cum şi procedăm, de fapt, în majoritatea cazurilor –

am fi putut să ne mulţumim cu resursele analizei pragmatice „clasice”, ca să-i spunem aşa, ca

cea profesată de Austin şi Searle. Dar actul didactic impune (sau ar trebui să impună) un

permanent dialog profesor-elev. Chiar dacă acesta din urmă nu reacţionează conform

aşteptărilor, încălcând maximele conversaţionale teoretizate de P. Grice din motive independente

de personalitatea profesorului, între cei doi se înfiripă un dialog elementar, presărat cu tăceri,

marcat de răspunsuri inadecvate întrebării etc. Aceasta înseamnă, totuşi, că are loc o interacţiune

faţă-în-faţă, ca în scenariul lui Erwing Goffman.1 În termenii Catherinei Kerbrat-Orecchioni,

fiecare partener la schimbul verbal respectiv „acţionează asupra sa însuşi, reacţionând la

interlocutor.”2

Organizarea discursului ca interacţiune verbală în esenţă ordonată, cu o structură

complexă, ordonată secvenţial, este obiectul de studiu al analizei conversaţiei, care se dezvoltă

ca prelungire a pragmaticii şi a etnometodologiei. Am preluat din acesta concepte ca

„organizarea perechilor adiacente sau a secvenţelor de acţiuni”, „organizarea sistemului de

intervenţii verbale”, „organizarea globală a conversaţiei”, „organizarea tematică”. Folosirea

acestor puncte de reper în studiul nostru a favorizat identificarea diferitor tipuri de bariere

lingvistice generate de nivelul situaţional al actanţilor.

Se înţelege din tot ce am spus până acum că o perspectivă importantă din care am

analizat corpusul de texte este cea pragmatică. Am urmărit modul de realizare a interacţiunilor

verbale şi felul în care actele performative sunt utilizate în situaţii concrete de comunicare

didactică în măsura în care am vrut să vedem eficienţa actului instructiv-educativ. Este vorba

despre o pragmatică integrată, în sensul că am folosit principii, metode şi grile de lucru ale

lingviştilor, sociologilor şi didacticienilor deopotrivă.

Specificul materialului pe care l-am cules şi maniera în care ne-am alcătuit corpusul de

texte ne-a obligat să recurgem la tehnicile de analiză interpretativă. Tot la nivelul tehnicilor, am

recurs uneori la deconstrucţii prin parafrazare a unor enunţuri. Pentru identificarea mărcilor care

1 E. Goffman, 1973, p. 23.

2 C. Kerbrat-Orecchioni, 1995, p. 93.

Page 8: Rezumat Teza Bajan Stancu

7

conduc la înţelesuri incongruente cu adevărul ştiinţific, am reformulat enunţurile didactice în

forme asertive, construite după regulile prezumţiilor ideale.3

4. Structura şi conţinutul lucrării

Tot în prima parte a lucrării, am realizat o paradigmă a barierelor comunicaţionale, în

general, şi a celor de natură strict lingvistică, în special, pe care am subsumat-o teoriei generale a

discursului didactic.

Partea cea mai consistentă a lucrării tratează tema barierelor lingvistice din perspectiva

structural-formală a organizării discursului didactic. Mai exact, am urmărit identificarea surselor

de întrerupere sau de închidere a dialogului în trei mari structuri discursive din sfera comunicării

didactice: enunţurile interogative, enunţurile explicative şi structurile dialogului, integrate în

conversaţia didactică.

Am constatat existenţa a două surse importante ale barierelor lingvistice: selecţia greşită a

structurilor discursive şi greşeli în structura de profunzime a enunţurilor.

Prima sursă generatoare de bariere lingvistice se manifestă la nivelul enunţurilor

interogative, în primul rând, prin preponderenţa situaţiilor nonstandard de adresare a întrebărilor

în raport cu cele standard, ceea ce dovedeşte că profesorii formulează în cele mai multe situaţii

întrebări închise, care nu permit elevilor să intervină cu întrebări suplimentare. În aceeaşi

categorie se încadrează frecvenţa prea mare a întrebărilor reproş şi a celor de confirmare faţă de

cele care solicită explicaţii sau informaţii suplimentare. În acelaşi fel, tipologia explicaţiei

didactice este şi ea o sursă a barierelor lingvistice. Procentul ridicat al situaţiilor în care este

folosită explicaţia consecutivă demonstrează, încă o dată, faptul că profesorii solicită elevilor, de

cele mai multe ori, să enumere evenimente şi condiţii care conduc la o stare finală, fără să-i

antreneze în activităţi de analiză şi sinteză a informaţiilor. Selecţia greşită a structurilor

discursive se manifestă şi la nivelul conversaţiei didactice, care îndeplineşte funcţia de verificare

a cunoştinţelor elevilor, în cele mai multe situaţii.

În ceea ce priveşte structura de profunzime a enunţurilor, am analizat din punct de vedere

fonetic, lexico-semantic, morfo-sintactic şi retorico-stilistic cele trei tipuri de structuri discursive:

interogaţiile, explicaţia şi conversaţia. Din păcate, enunţurile interogative generează şi de data

aceasta o diversitate de bariere lingvistice de la accentuarea greşită a cuvântului în enunţ până la

3 Catherine Fuchs, 1982, p. 10 şi urmăroarele.

Page 9: Rezumat Teza Bajan Stancu

8

ambiguitatea determinată de folosirea în context a unor verbe neoperaţionale şi a unor cuvinte

polisemantice. Inadecvarea tipului de explicaţie la scopul lecţiei, structura deficitară a

conversaţiei dominată de monolog şi de încălcarea principiilor şi regulilor pragmatice teoretizate

de H. P. Grice caracterizează o comunicare didactică ineficientă.

Partea a III-a a lucrării tratează “barierele lingvistice” din perspectiva logică, referindu-

ne la ambiguitate şi la elipsă în enunţurile şi secvenţele sintactice ale discursului didactic.

Manifestată la nivel lexical, morfologic, sintactic şi discursiv, ambiguitatea logică facilitează

construirea unor bariere lingvistice. În mod similar, exprimarea eliptică reflectă carenţe

informaţionale şi de comunicare, ce determină întreruperea dialogului didactic. Mai mult decât

atât, am constatat că există situaţii în care profesorul doreşte să-şi impună opinia în legătură cu o

anumită afirmaţie sau să aducă o informaţie suplimentară, de multe ori nerelevantă pentru tema

şi pentru obiectivele discuţiei, şi întrerupe enunţul formulat de elev. Această subcategorie a

enunţurilor eliptice demonstrează, încă o dată, că discursul didactic este unidirecţionat,

profesorul fiind “autoritatea supremă” în faţa colectivului de elevi.

Toate aceste surse logice şi formale ale “barierelor lingvistice” se află în strânsă legătură

cu cele psiho-comportamentale ale actanţilor la comunicarea didactică. Am enumerat, în partea a

IV-a a lucrării, câteva dintre aceste surse identificate în corpusul nostrum de texte: sancţionarea

de către profesor a unor răspunsuri greşite ale elevilor, fără să li se acorde informaţii

suplimentare sau varianta corectă; personalizarea excesivă a enunţurilor; reacţiile exagerate,

depreciative ale profesorului, în cazul răspunsurilor greşitel formule verbale care creează asupra

elevilor o anumită presiune psihică; utilizarea necontrolată a unor expresii, interjecţii, cuvinte

parazitare, ticuri verbale; absenţa mărcilor lingvistice ale evaluării.

Page 10: Rezumat Teza Bajan Stancu

9

CONCLUZII

În finalul demersului nostru, constatăm că există nenumărate perspective în analiza

barierelor lingvistice care apar în discursul didactic, fiecare dintre acestea constituind sursa unor

dereglări în cadrul mai larg al comunicării didactice, cu efecte pe termen lung asupra

personalităţii tinerilor şi aceasta, nu numai în privinţa competenţelor de comunicare interumană,

ci chiar ca nivel general de instruire şi educaţie.

În urma consultării puţinelor studii care abordează eficienţa comunicării didactice,

pornind de la polul negativ, am definit conceptul de „barieră comunicaţională” ca factor care

deteriorează sau împiedică realizarea unei comunicări eficiente. Aceşti factori pot fi de orice

natură – psihologică, sociologică, ambientală, deseori acţionând solidar.

Prin analogie, bariera lingvistică reprezintă orice factor de natură lingvistică ce

deteriorează sau blochează discursul didactic, în orice fel. Ţinând seama de cultura limbii vii,

naturale, putem spune că barierele lingvistice sunt generate de nivelul fonetic, morfo-sintactic,

lexico-semantic şi stilistic din sistemul limbii. Aceasta este schema sub care ele ni se înfăţişează

la finalul analizei noastre, deşi din punct de vedere compoziţional, noi le-am identificat şi

analizat în funcţie de tipurile mari de enunţuri şi secvenţe comunicaţionale în demersul didactic –

interogaţia, explicaţia, conversaţia etc.

Deşi nu ne-am preocupat în mod special de transcrierea fonetică a textelor înregistrate, nu

am putut ignora câteva bariere lingvistice care apar la nivelul fonetic şi fonologic.

Cele mai frecvente bariere lingvistice de acest fel le-am identificat în urma analizei

corpusului de texte din perspectivă structural-formală, în special la nivelul explicaţiei. Am

constatat că ineficienţa discursului didactic este determinată, în multe lecţii, de faptul că

profesorul are aceeaşi viteză a vorbirii (prea mare sau prea mică) pe tot parcursul lecţiei, ceea ce

împiedică elevii să se concentreze, să diferenţieze momentele activităţii în funcţie de importanţa

lor. În aceeaşi categorie a barierelor lingvistice am inclus şi situaţiile în care profesorul

accelerează ritmul vorbirii în momentele esenţiale ale lecţiei, pentru a recupera timpul pierdut în

alte etape. Din această cauză, elevii nu pot reţine informaţii esenţiale din demersul explicativ sau

profesorul chiar „sare” peste acest moment. Consecinţele acestei bariere sunt agravate de absenţa

„pauzelor de fixare” a cunoştinţelor şi de tonul şi volumul neadaptat al vocii profesorului pe tot

Page 11: Rezumat Teza Bajan Stancu

10

parcursul lecţiei. La toate acestea se adaugă greşelile de pronunţie, redarea incorectă fonetic a

unor termeni etc.

Componenta interogativă a comunicării didactice generează şi ea crearea unor bariere

lingvistice la nivel fonetic. Acestea constă în emfaza neadaptată la logica enunţului şi în

variaţiile intonaţionale disonante faţă de importanţa unui enunţ.

Nivelul semantic al discursului didactic este şi el afectat de bariere lingvistice. Este vorba

mai ales despre semantica sintactică şi semantica logică, deoarece corpusul nostru de exemple

relevă faptul că cele mai frecvente se manifestă în structura interogativă a acestuia şi sunt

reprezentate de incorectitudinea semantică, generată de formularea unor întrebări la care nu se

poate primi niciun răspuns şi de nedeterminarea semantică a unor termeni. Modalizarea

reprezintă o barieră lingvistică în măsura în care transmite atitudinea profesorului faţă de un

adevăr şi influenţează elevii în luarea unor decizii şi în formarea unei opinii. Tot la nivel

semantic, structura explicaţiei este afectată de asocierea eronată a termenilor, care redă greşeli

ştiinţifice, ce vor fi însuşiteca atare de către elevi, în cele mai multe cazuri.

Din perspectivă logică, utilizarea cuvintelor polisemantice care nu-şi regăsesc explicaţia

în context generează ambiguitatea lexicală, o formă de manifestare a ambiguităţii ca barieră

lingvistică generală.

În urma analizei enunţurilor interogative din punct de vedere sintactic, am obţinut o

varietate de blocaje ale dialogului care iau forma conexiunilor greşite, a excesului de subordonări

şi de parataxe, a anacolutului şi a tautologiei. Acestea împiedică decodarea corectă a mesajului

de către elevi şi, în acelaşi timp, favorizează însuşirea unui modelul discursiv eronat , cum este

cel al profesorului. Aceeaşi consecinţă o are şi utilizarea topicii neglijente, cu structuri preluate

din limbajul uzual, vernacular, nu de puţine ori.

Eficienţa procesului explicativ din cadrul dialogului didactic este deteriorată, din punct de

vedere sintactic, de utilizarea structurilor sintactice ambigue, din perspectivă logică, şi de

absenţa conectorilor specifici, la nivelul frazei.

Inventarul acestor tipuri de bariere lingvistice este completat, cum s-a văzut, de cel

generat de tipologia componentelor discursului didactic. Astfel, am constat că atât la nivelul

interogaţiilor, cât şi la nivelul explicaţei, componente structural-formale ale conversaţiei

Page 12: Rezumat Teza Bajan Stancu

11

didactice, că există o disproporţie între situaţiile standard şi cele nonstandard de adresare a

întrebărilor şi de ofertă a explicaţiilor, cauzată de utilizarea exclusivă de către profesor a

întrebărilor închise, care limitează participarea elevilor la dialog.

În aceeaşi categorie de bariere lingvistice se încadrează, la nivelul conversaţiei,

îndeplinirea excesivă a funcţiei de verificare a cunoştinţelor.

Folosind instrumentele pragmaticii logico-lingvistice de analiză a conversaţiei, am

constatat că, din perspectivă structurală, enunţurile interogative creează bariere lingvistice la

acest nivel prin supraîncărcarea entropică. Prin aceleaşi tehnici de analiză, am observat că la

nivelul microstructurii conversaţionale profesorul intervine excesiv în dialog, determinând

întreruperea fluxului comunicaţional de tip „ofertă-satisfacere-respingere-contracarare-

reofertare”. Acest tip de barieră generează, la rândul ei, ambiguitatea discursivă.

La nivel macrostructural, conversaţia nu îşi poate îndeplini obiectivele, deoarece există

lecţii în care secvenţa de deschidere şi cea de închidere a dialogului lipsesc, din diverse motive.

Trecerea bruscă de la o temă a conversaţiei la alta accentuează structurarea deficitară a

discursului didactic, în general.

Perspectiva logică abordată în analiza corpusului de texte a condus la constatarea

existenţei a două tipuri de cauze logice ale unor bariere lingvistice generale în comunicarea

didactică: ambiguitatea şi elipsa. În acest context, am identificat consecinţele pe care respectivele

mari categorii logice le au asupra comunicării didactice.

Astfel, am constatat că ambiguitatea lexicală determină întreruperea dialogului didactic,

perceperea eronată de către elevi a unor concepte şi, nu în ultimul rând, însuşirea de către elevi

a modelului discursiv al profesorului. Celelate tipuri de ambiguitate sunt mai puţin reprezentate,

în comparaţie cu acestea, dar au drept consecinţe întreruperea fluxului mişcărilor interacţionale

şi anularea etapelor respingerii şi contracarării, ceea ce anulează elevilor accesul la dialog.

O altă formă de manifestare a barierelor lingvistice este exprimarea eliptică propriu-zisă,

care are ca subcategorie suspendarea enunţurilor elevilor de către profesor.

Page 13: Rezumat Teza Bajan Stancu

12

Alte posibile puncte de reper în demersul de identificare şi de analiză a barierelor

lingvistice care blochează dialogul didactic au fost descrise în ultimul capitol: sancţionarea de

către profesor a unor răspunsuri greşite ale elevilor, fără să li se acorde informaţii suplimentare

sau varianta corectă, personalizarea excesivă a enunţurilor, reacţiile exagerate, depreciative, ale

profesorului, în cazul răspunsurilor greşite, formule verbale care creează asupra elevilor o

anumită presiune psihică, expresii, interjecţii, cuvinte parazitare care devin automatisme, absenţa

mărcilor lingvistice ale evaluării ş. a. m. d.

În concluzie, considerăm că demersul nostru poate constitui un prim pas în identificarea

barierelor lingvistice din discursul didactic şi, în consecinţă, credem că ar putea reprezenta un

punct de pornire în eficientizarea unui domeniu de activitate esenţial, acela al instruirii şi

educaţiei formale instituţionalizate, la nivelul macrostructurii sociale.

Page 14: Rezumat Teza Bajan Stancu

13

BIBLIOGRAFIE

1. Surse

*** BĂJAN, Aurelia, Texte înregistrate de pe casete audio – colecţie personală, 2008-2009.

COSTACHE, Adrian; IONIŢĂ, Florin; LASCĂR, M. N.; SĂVOIU, Adrian, 2010, Limba şi literatura

română. Manual pentru clasa a X-a, Bucureşti: Editura Art.

DASCĂLU-JINGA, Laurenţia, 2002, Corpus de română vorbită (CORV). Eşantioane,

Bucureşti: Editura Oscar Print.

IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana (coord.), 2002, Interacţiunea verbală în limba română

actuală. Corpus (selectiv).

RUSU, Mina – Maria; COTOI, Geanina; HĂILĂ, Carmen; TIMINGERIU, Mihaela, 2009, Exerciţii

practice de limba română: competenţă şi performanţă în comunicare: clasa a V-a, Piteşti: Editura

Paralela 45.

ŢICLEANU, Maria, 2002, Limba şi literatura română: capacitate, Slatina: Editura Alutus.

2. Referinţe

ABRIC, Jean, 2002, Psihologia comunicării, Iaşi: Editura Polirom.

ADAM, Jean-Michel, 1999, Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes,

Paris:Nathan Université.

AMOSSY, Ruth, 2000, L’argumentation dans le discours. Discours politique, literature d’idées,

fiction, Paris: Nathan Université.

AMOSSY, Ruth; Rosen, Elisheva, 1982, Les Discours du cliché, Paris: SEDES.

ANSCOMBRE, Jean-Claude; DUCROT, Oswald, 1983, L’argumentation dans la langue,

Bruxelles: Pierre Mardaga.

ARBORIO, Anne-Marie; FOURNIER, Pierre, 20052, L'enquête et ses méthodes. L'observation

directe. Paris: Armand Colin.

ARMENGAUD, Françoise, 2007, La Pragmatique, Paris: PUF.

AUSTIN, J. L., 2005, Cum să faci lucruri cu vorbe. Traducere din limba engleză de Sorana

CORNENU. Prefaţă de Vlad ALEXANDRESCU, Piteşti: Editura Paralela 45. (Ed. I orig.: How

to Do Things with Words, 1975, Oxford University Press, după ediţiile din 1962 şi 1975 de la

President and Fellows of Hardvard College.)

Page 15: Rezumat Teza Bajan Stancu

14

BARILLI, Renato, 1969, Poetica e retorica, Milano: Bonpiani; cf. şi 1975, Poetică şi retorică.

Traducere de Niculina Benguş. Prefaţă şi note de Vasile Florescu, Bucureşti: Editura Univers.

BARTHES, Roland, 1985, L’aventure sémiotique, Paris: Editions du Seuil.

BAUTIER, Roger, 1994, De la rhétorique à la communication, Grenoble: PUG.

BAYLON, Christian; MIGNOT, Xavier, 2000, Comunicarea, Iaşi: Editura Universităţii “Al. I.

Cuza”.

BÂRLEA, Petre Gheorghe, 1999, Contraria Latina. Contraria Romanica, Bucureşti: Editura All.

BÂRLEA, Petre Gheorghe, 2004, Peithous Demiourgos. Ştiinţa şi arta convingerii în

antichitatea greco-romană. Bucureşti: Editura Bibliotheca.

BÂRLEA, Petre Gheorghe; CERKEZ, Matei, 2006, Limba română. Fonetică şi vocabular,

Bucureşti: Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

BÂRLEA, Petre Gheorghe, 2009, Limba română contemporană. Fonetică şi fonologie –

Ortografie, orteoepie şi punctuaţie – Vocabular, Bucureşti: „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”.

BȂRLIBA, Maria Cornelia, “Bariere informaţionale şi creativitate”, în: 1986, Probleme de

informare şi documentare, vol. al XX-lea, nr. 3, INID.

BÂRLIBA, Maria Cornelia, 1987, Paradigmele comunicării, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică.

BIDU-VRĂNCEANU, Angela; CĂLĂRAŞU, Cristina; IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana;

MANCAŞ, Mihaela; PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DŞL),

20052, Bucureşti: Editura Nemira.

BOUGNOUX, Daniel, 2000, Introducere în ştiinţele comunicării. Traducere de Violeta

Viniţilescu, Iaşi: Editura Polirom.

CARTON, François, 1985, “Discours oral interactif: reperes pour des objectifs a des fin

didactiques”, în: Langue Française, nr. 68, pp. 85 – 89.

CĂTĂNESCU, CVASNÂI, Maria, 2000, Elemente de retorică românească, Bucureşti: Editura

All.

CHARAUDEAU, Patrick; MAINGUENEAU, Daniel (coord.), 2002, Dictionnaire d'analise du

discourse, Paris: Seuil.

CHARLES, R; Williame, C., 1994, La communication orale, Paris: Nathan.

CHAUVEAU Geneviève, 1978, „Problèmes théoriques et méthodologiques en analyse du

discours”, în: Langages, nr. 52, p. 7-61.

Page 16: Rezumat Teza Bajan Stancu

15

COMLOSAN, Doina; BORCHIN, Mirela, 2002, Dicţionar de comunicare, Timişoara: Editura

Excelsior Art.

COMENIUS, J. A., 1975, Arta didactică. Traducere din limba latină, introducere şi note de

David POPESCU, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

COPI, Irving M.; COHEN, Carl, 2003, Introduction to Logic, London: Pearson Education.

COŞERIU, Eugeniu, 1995, Introducere în lingvistică, Cluj – Napoca: Editura Echinox.

COŞERIU, Eugeniu, 2000, Lecţii de lingvistică generală, Chişinău: Editura ARC.

COTEANU, Ion; WALD, Lucia (coord.), 1981, Semantică şi semiotică, Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică.

COURTINE, Jean-Jaques, 1981, „Qulques problèmes théoriques et méthodologiques en analyse

du discours”, în: Langages, nr. 62, pp. 9-127.

CRISTEA, Sorin, 2000, Dicţionar de pedagogie, Chişinău – Bucureşti: Grupul Editorial Litera

Internaţional.

DASCĂLU – JINGA, Laurenţia; POP, Liana (coord.), 2003, Dialogul în româna vorbită.

Omagiu profesorului Sorin Stati, Bucureşti: Oscar Print.

DECLERCQ, Gilles, 1992, L'art d'argumentation, Editions Universitaires de Bruxelles.

DENNET, D., 1990, La stratégie de l'interprète, Paris: Gallimard.

DE PERETTI, Andre; LEGRAND, Jean Andre; BONIFACE, Jean, 2001, Tehnici de

comunicare, Iaşi: Editura Polirom.

DeVITO, J., 1988, Human Communication, The Basic Course, New York, Harper&Row Inc.

DIDIER, Julia, 2009, Dicţionar de filosofie2 (DF), Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.

DIMA, Teodor, 1980, Explicaţie şi înţelegere, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

DINU, Mihai, 1997, Comunicarea – Repere fundamentale, Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

DOSPINESCU, Vasile, 1998, Semiotică şi discurs didactic, Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică.

DUCROT, Oswald; SCHAEFFER, Jean-Marie (coord.), 1996, Noul dicţionar enciclopedic al

ştiinţelor limbajului (NDŞL). Traducere de Anca MĂGUREANU, Viorel VIŞAN, Mariana

PĂUNESCU, Bucureşti: Editura Babel.

DUCROT, Oswald, 1980, Les échelles argumentatives, Paris: Minuit.

DUCROT, Oswald et alii, 1980, Les mots du discours, Paris: Minuit.

DUCROT, Oswald, 1984, Le dire et le dit, Paris: Minuit.

Page 17: Rezumat Teza Bajan Stancu

16

DUDA, Gabriela, 2000, Analiza textului literar, Bucureşti: Humanitas Educaţional.

DUMITRIU, Gheorghe, 1998, Comunicare şi învăţare, Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică, R.A.

DUMITRU, I. Al., 2000, Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Timişoara: Editura

de Vest.

ECO, Umberto, 1982, Tratat de semiotică generală, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică.

ECO, Umberto, 1991, Lector in fabula. Cooperarea interpretativă în textele narative. În

româneşte de Marina Spalas. Prefaţă de Cornel Mihai Ionescu, Bucureşti: Editura Univers.

ECO, Umberto, 1996, Limitele interpretării. Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Bucşă,

Constanţa: Editura Pontica.

ECO, Umberto, 1996, Interpretation et surinterpretation, Paris: PUF.

EMPSON, William, 1981, Şapte tipuri de ambiguitate. Traducere , prefaţă şi note de Ileana

Verzea, Bucureşti: Editura Univers.ESCARPIT, Robert, 1981, De la sociologia literaturii la

teoria comunicării, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

EZECHIL, Liliana, 2002, Comunicarea educaţională în context şcolar, Bucureşti: Editura

Didactică şi Pedagogică.

FERRÉOL, Guy; FLAGEUL, W., 1998, Metode de comunicare scrisă şi orală, Iaşi: Editura

Polirom.

FONTANIER, Pierre, 1977, Les Figures de discours. Introducere de Gérard Genette, Paris:

Flammarion.

FOUCAULT, Michel, 1998, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs. Traducere de

Ciprian Tudor, Editura Eurosong & Book. (Ediţia originală: Ordre du discours, Paris:

Gallimard, 1971).

FUCHS, Catherine, 1982, La paraphrase, Paris: PUF. Cf. Ediţia nouă, revăzută şi adăugită, sub

titlul Paraphrase et énonciation, Paris: Ophrys, 1994.

GENETTE, Gérard, 1983, Nouveaux Discours du récit, Paris: Seuil.

GHEORGHE, Mihai, 1987, Psihologia argumentării dialogale, Bucureşti: Editura Academiei.

GRANT, Barbara M.; GRANT, Hennings, Dorothy, 1971, Mişcările, gestica şi mimica

profesorului. O analiză a activităţii neverbale, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

GRECU, Constantin, 1982, Logica interogativă şi aplicaţiile ei. Selecţia textelor, traducerea,

Page 18: Rezumat Teza Bajan Stancu

17

studii introductive, note şi bibliografie de Constantin Grecu, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică.

GREIMAS, Algirdas-Julien, 1970; 1983, Du Sens, I - II, Paris: Seuil.

GREIMAS, Algirdas-Julien, 1979, Introduction à l’analyse du discours en sciences sociales,

Paris: Hachette.

GREIMAS, Algirdas-Julien; Courtès, J., 1979, Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie

du langage, Paris: Hachette.

GRICE, H. P., 1991, „Logic and Conversation”, în: S. Davies (ed.).

GRIZE, Jean-Blaise, 1978, „Schématisations, représentations et images”, în: Stratégies

discoursives, Lyon: Presses Universitaires, pp. 45-52.

GRIZE, Jean-Blaise, 1990, Logique et langage, Paris: Ophrys.

GRIZE, Jean-Blaise, 1996, Logique naturelle et communication, Paris: P.U.F.

GOFFMAN, E., 1967, Interaction Ritual. Essays on Face-to-Face Behavior, Garden City, New

York: Doubleday&Co, Inc.

GUŢU–ROMALO, Valeria, 20022, Corectitudine şi greşeală, Bucureşti: Editura Humanitas

Educaţional.

HENRY, Paul, 1977, Le mauvais outil. Langue, sujet, discours, Paris: Klinkcsieck.

HYBELS, S.; WEAVER, R., 1986, Communicating Effectively, New York, Random House.

IONESCU, Emil, 2006, Manual de lingvistică generală, Bucureşti: Editura All.

IONESCU – RUXĂNDOIU, Liliana, 1995, Conversaţia. Structuri şi strategii, Bucureşti: Editura

All.

IONESCU – RUXĂNDOIU, Liliana, 2003, Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică

lingvistică, Bucureşti: Editura All.

JACQUES, Francis, 1982, „L’interrogation – face illocutoire et interaction verbale”, în:

Langages, nr. 52, pp. 70-80.

KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, 1980, L’Enonciation. De la subjectivité dans le langage,

Paris: A. Colin.

KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, 1986, L’Implicite, Paris: A. Colin.

KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, 1990, Les interactions verbales, I; II; III, Paris, A. Colin.

KNELLER, George F., 1973, Logica şi limbajul educaţiei, Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică.

Page 19: Rezumat Teza Bajan Stancu

18

LEECH, G. N., 1983, Principles of Pragmatics, Londra, New York: Longman.

LEROI – GOURHAN, André, 1983, Gestul şi cuvântul, vol. I – II, Bucureşti: Editura Meridiane.

LEROY, Gilbert, 1974, Dialogul în educaţie, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

LEVINSON, S. C., 1983, Pragmatics, Cambridge: Cambridge University Press.

LIBAERT, Th., 2000, Le plan de communication, Bruxelles: Dunod.

LOHISSE, J., 2002, Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Iaşi: Editura

Polirom.

LYONS, John, 1977, Semantics, Cambridge: University Press.

MAINGUENEAU, Dominique, 1976, Initiation aux méthodes de l’analyse du discours, Paris:

Hachette.

MAINGUENEAU, Dominique, 1984, Genèses du discours, Liège: Mardaga.

MAINGUENEAU, Dominique, 1991, L’Analyse du discours, Paris: Hachette.

MAINGUENEAU, Dominique, 1996, Les termes clés de l’analyse du discours, Paris: Seuil.

MARCUS, Solomon, 1979, Semne despre semne, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

McQUAIL, D., [1999], Comunicarea, Iaşi: Editura Institutul European.

MEYER, Michel, 2004, La rhétorique, Paris: Presses Universitaires de France.

MICLĂU, Paul, 1977, Semiotica lingvistică, Timişoara: Facla.

MIEGE, B., 1998, Gândirea comunicaţională, Bucureşti: Editura Cartea Românească.

MIHAI, Gheorghe, 1998, Retorica tradiţională şi retorici moderne, Bucureşti: Editura Bic All.

MOLINIÉ, Georges, 1992, Dictionnaire de rhétorique, Paris: Librairie Générale Française.

MOESCHLER, Jacques, 1985, Argumentation et conversation. Élémentes pour une analyse

pragmatique du discours, Paris: Hatier/Didier.

MUCCHIELLI, Alex, 2005, Arta de a comunica. Metode, forme şi psihologia situaţiilor de

comunicare. Traducere de Giuliano Sfichi, Gina Puică şi Marius Roman, Iaşi: Editura Polirom.

MUCCHIELLI, Alex, 2006, Teoria proceselor de comunicare, Iaşi: Editura Institutul European.

NĂSTĂŞEL, Eugen; URSU, Ioana, 1980, Argumentul sau cuvântul bine gândit, Bucureşti:

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

PÂNIŞOARĂ, Ioan – Ovidiu, 20042, Comunicarea eficientă, Iaşi: Editura Polirom.

PEIRCE, Ch. S., 1990, Semnificaţie şi acţiune, Bucureşti: Editura Humanitas.

PERELMAN, Chaïm; OLBRECHT-TYTECA, Lucie, 1988, Traité de l’argumentation. La

nouvelle rhétorique, Paris: PUF (Ed. I: Bruxelles, 1958).

Page 20: Rezumat Teza Bajan Stancu

19

PERETTI, Andre; LEGRAND, Jean – Andre; BONIFACE, Jean, 2001, Tehnici de comunicare.

Traducere de Gabriela Sandu, Iaşi: Editura Polirom.

PIAGET, J.; CHOMSKY, N., 1988, Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Bucureşti: Editura

Politică.

PLETT, H. F., 1983, Ştiinţa textului şi analiza de text, Bucureşti: Editura Univers.

POPPER, Karl, 1981, Logica cercetării. Traducere de Mircea Flonta, Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică.

POUGEOISE, Michel, 2001, Dictionnaire de rhétorique, Paris: Armand Colin.

QUINTILIANUS, M. Fabius, Institutio oratoriae. Cf. M. F. Quintilian, Arta oratoriei.

Traducere, studiu introductiv, tabel cronologic, note, indici de Maria Heteo, Bucureşti: Minerva,

1974.

REBOUL, Olivier, 1984, Language de l'éducation, Paris: PUF.

RICOEUR, Paul, 1974, Metafora vie, Bucureşti: Editura Univers.

ROVENŢA – FRUMUŞANI, Daniela, 1991, Introducere în semiotică, Bucureşti: Editura

Universităţii.

ROVENŢA-FRUMUŞANI, Daniela, 1994, Introducere în teoria argumentării, Bucureşti:

Editura Universităţii.

ROVENŢA-FRUMUŞANI, Daniela, 1995, Semiotica discursului ştiinţific, Bucureşti: Editura

Ştiinţifică.

ROVENŢA – FRUMUŞANI, Daniela, 2000, Argumentarea. Modele şi strategii, Bucureşti:

Editura All.

ROVENŢA – FRUMUŞANI, Daniela, 2005, Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Bucureşti:

Editura Institutul European.

SĂLĂVĂSTRU, Constantin, 1995, Logica şi limbajul educaţional, Bucureşti: Editura Didactică

şi Pedagogică.

SĂLĂVĂSTRU, Constantin, 1996, Modele argumentative în discursul educaţional, Bucureşti:

Editura Academiei.

SĂLĂVĂSTRU, Constantin, 1996, Raţionalitate şi discurs, Bucureşti: E.D.P.

SĂLĂVĂSTRU, Constantin, 2003, Teoria şi practica argumentării, Iaşi: Editura Polirom.

SĂUCAN, dr Doina – Ştefana, s. a., Comunicarea didactică. Expresivitate şi stil, Bucureşti:

Editura Athos.

Page 21: Rezumat Teza Bajan Stancu

20

SCHAUB, Horst, 2001, Dicţionar de pedagogie, Iaşi: Editura Polirom.

SCHEFFER, Israel, 1960, The language of education, Charles C. Thomas Publisher, Springfield,

Illinois.

SCHOPENHAUER, A., 2010, Arta de a avea întotdeauna dreptate. Traducere, note şi postfaţă

de Petre Gheorghe Bârlea, Bucureşti: MLR.

SEARLE, John, 1972, Les actes de langage, Paris: Hermann (Cf. Speech Acts, 1969).

SEARLE, John, 1979, Expression and Meaning, Cambridge: University Press.

SINGLY, François de, 2006 (3), L'enquête et ses méthodes. Le questionnaire, Paris: Armand

Colin.

SIMONET, R., 2000, Comment réussir un exposé oral, Bucuresti: Editura ARC.

STATI, Sorin, 1990, La Transphrastique, Paris: PUF.

ŞERBĂNESCU, Andra, 2004, Întrebarea – teorie şi practică, Iaşi: Editura Polirom.

ŞOITU, Laurenţiu, 1997, Comunicare şi acţiune, Iaşi: Editura Institutul European.

ŞOITU, Laurenţiu, 2001, Pedagogia comunicării, Iaşi: Editura Institutul European.

TOMESCU, Domniţa, 2003, Analiza gramaticală. Metodă şi dificultăţi, Bucureşti: All

Educational.

TOULMIN, S.A., 1993, Les usages de l'argumentation, Paris: P.U.F.

TUŢESCU, Mariana, 1980, L'Argumentation, Editura Universităţii din Bucureşti.

TUŢESCU, Mariana, 1980, L'Argumentation. Introduction á l`étude du discours, Editura

Universităţii din Bucureşti.

VASILIU, Emanuel, 1990, Introducere în teoria textului, Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

VIGNAUX, Georges, 1976, L’argumentation. Essai d’une logique discoursive, Genève: Droz.

ZAFIU, Rodica, 2001, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti: Editura Universităţii

din Bucureşti.

***1980, Retorică românească. Antologie. Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Mircea

Frânculescu, Bucureşti: Editura Minerva.

***1996, Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Coordonatori: Ion Coteanu, Luiza

Seche, Mircea Seche, Ediţia a II-a, Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.

*** mars 2000, Langages, nr. 137, (nr. tematic): Sémiotique du discours et tension rhétoriques,

par J.-F. Bordron et J. Fontanille.

***2002, Manual de dezbateri academice. Comunicare, retorică, oratorie, Iaşi: Editura Polirom.

Page 22: Rezumat Teza Bajan Stancu

21

***2005, Gramatica limbii române (GALR), vol. I-II. Coordonator: Valeria Guţu-Romalo,

Bucureşti: Editura Academiei Române.

***2010, Gramatica de bază a limbii române (GBLR). Coordonator: Gabriela Pană Dindelegan,

Bucureşti: Editura Enciclopedic Gold.