Upload
others
View
10
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar nr. __
Nr. _____ din ____________
Locotenent drd. DANIEL PÎSLARIU
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: TERORISMUL CONTEMPORAN ÎN CONTEXTUL
GLOBALIZĂRII REPREZENTĂRILOR SOCIALE
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel prof.univ.dr. DANIEL DUMITRU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în INFORMAŢII
și SECURITATE NAŢIONALĂ
BUCUREȘTI, 2018
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 25
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................... 7
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE ALE FENOMENULUI TERORIST ....................... 19
1.1. Repere conceptuale ale terorismului .................................................... 20
1.1.1. Considerații științifice .................................................................... 21
1.1.2. Abordări din prisma cadrului legislativ ......................................... 27
1.1.3. Delimitări conceptuale ale terorismului ........................................ 30
1.2. Evoluția istorică a fenomenului terorist .............................................. 33
1.2.1. Terorismul pe perioada antichității ............................................... 35
1.2.2. Terorismul în epoca modernă ........................................................ 37
1.2.3. Terorismul în secolul al XIX-lea ................................................... 39
1.2.4. Terorismul la începutul secolului al XX-lea.................................. 41
1.2.5. Terorismul pe perioada Războiului Rece ...................................... 43
1.2.6. Terorismul contemporan ................................................................ 45
1.3. Perspective în evoluția fenomenului terorist ....................................... 49
CAPITOLUL 2
TERORISMUL CONTEMPORAN – AMENINȚARE ACUTĂ LA
ADRESA SECURITĂȚII ..................................................................................... 67
2.1. Clasificarea tipurilor de terorism în funcție de modurile de
manifestare ale acestuia .......................................................................... 67
2.1.1. Terorismul de sorginte fundamentalist etnic ................................. 72
2.1.2. Terorismul CBRN .......................................................................... 74
2.1.3. Ciber-terorismul ............................................................................. 77
2.1.4. Terorismul politic .......................................................................... 78
2.1.5. Terorismul de sorginte fundamentalist religios ............................. 81
2.2. Caracteristicile organizaționale ale terorismului contemporan ........ 85
2.2.1. Abordări preliminare ..................................................................... 86
2.2.2. Tipuri de structuri organizaționale ................................................ 88
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 25
2.2.3. Celula teroristă - element organizațional fundamental al
terorismului ............................................................................................................. 91
CAPITOLUL 3
ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE TERORISMULUI
CONTEMPORANT ȘI REPREZENTARĂRILE SOCIALE CA
PRODUS AL MASS-MEDIA ............................................................................... 95
3.1. Delimitări conceptuale, rolul și efectele reprezentărilor sociale ........ 96
3.2. Cauzele și scopurile organizațiilor teroriste contemporane ............ 108
3.2.1. Cauzele terorismului contemporan .............................................. 109
3.2.1.1. Cauze de natură psiho-socială .......................................... 109
3.2.1.2. Cauze de natură ideologică-religioasă ............................. 113
3.2.1.3. Cauze de natură politică ................................................... 116
3.2.2. Scopurile organizațiilor teroriste contemporane .......................... 118
3.3. Aspecte psiho-sociologice ale terorismului ................................... .... 121
3.3.1. Abordări psihologice ale terorismului ......................................... 121
3.3.2. Motivațiile fundamentale privind accederea către o grupare
teroristă .................................................................................................................. 124
3.3.3. Rolul ideologiilor în comportamentul teroriștilor ....................... 131
3.3.4. Experiențele de viață - Modalitate de înțelegere a
personalității teroristului ........................................................................................ 136
3.4. Motivațiile acțiunilor terorismului contemporan ............................. 138
3.4.1. Motivații politice .......................................................................... 139
3.4.2. Motivații naționalist-separatiste ................................................... 141
3.4.3. Motivații religioase ...................................................................... 142
3.4.4. Motivații sociale........................................................................... 143
CAPITOLUL 4
MASS-MEDIA - CENTRU DE PUTERE AL GLOBALIZĂRII ................... 147
4.1. Repere istorice ale comunicării în masă ............................................ 147
4.1.1. Aspecte preliminare ..................................................................... 148
4.1.2. Media tipărite ............................................................................... 150
4.1.3. Radiodifuziunea ........................................................................... 152
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 25
4.1.4. Televiziunea ................................................................................. 155
4.1.5. Internetul ...................................................................................... 159
4.2. Delimitări conceptuale ale mass-media .............................................. 161
4.3. Funcțiile mass-media ........................................................................... 166
4.3.1. Funcția de informare .................................................................... 169
4.3.2. Funcția de interpretare ................................................................. 173
4.3.3. Funcția de ,,legătură'' ................................................................... 174
4.3.4. Funcția de culturalizare ................................................................ 175
4.3.5. Funcția de divertisment ................................................................ 176
CAPITOLUL 5
CONSTRUCȚIA SOCIO-MEDIATICĂ A TERORISMULUI
CONTEMPORAN ............................................................................................... 183
5.1. Mecanisme mediatice de construcție a reprezentărilor sociale ....... 184
5.2. Procedee mediatice de formare a reprezentărilor sociale ................ 200
5.3. Reprezentări sociale ale terorismului contemporan ......................... 211
5.3.1. Abordări preliminare ................................................................... 212
5.3.2. Determinarea existenței relației mass-media - terorism .............. 215
5.4. Implicațiile mediatizării fenomenului terorist contemporan .......... 224
5.5. Studiu de caz – Percepția socio-mediatică a terorismului
contemporan ......................................................................................... 238
CONCLUZII ȘI PROPUNERI .......................................................................... 273
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 283
LISTA ANEXELOR ........................................................................................... 303
ANEXE ................................................................................................................. 307
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 25
Cuvinte cheie: terorismul contemporan, reprezentările sociale, mass-media,
cauzele și motivațiile fenomenului terorist contemporan, mediul de securitate,
construcția și formarea reprezentărilor sociale, implicațiile mass-media, percepția
fenomenului terorist contemporan, simbioza media-terorism, implicații asupra
mentalului uman.
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
Problema fundamentală
Evenimentul înregistrat la începutul mileniului trei a fost consemnat în
jurnalul istoriei omenirii ca un moment tragic. Transmiterea în direct a momentului
în care avioanele deturnate de membrii organizației teroriste Al-Qaeda au intrat în
coliziune cu Turnurile Gemene ale World Trade Center a captat atenția publicului
imprimându-i acestuia o stare de panică și de șoc. În urma acestui atentat de
amploare și a declarării unui război împotriva terorismului, fapt declarat la 21
septembrie 2001 de către președintele S.U.A., modelarea și complexitatea
deciziilor luate în mediul politic și în cel militar au trebuit regândite dintr-o
perspectivă nouă.
Astfel, în contextul unei societăți puternic tehnologizate în care liantul social
între individ și mediul fizic este reprezentat de către mass-media și a unei societăți
a cărui mediu de securitate este zdruncinat de valul de teroare imprimat prin
acțiunile organizațiilor teroriste, viața socială a indivizilor este expusă unui set de
emoții construite mediatic care penetrează mentalul colectiv și care afectează
starea de siguranță a acestora. O asemenea provocare majoră a impus actorilor
statali reorganizarea mediului actual de securitate, apelând la previzibilitate
precum și la adoptarea unei poziții în care astfel de potențiale provocări trebuie
întâmpinate cu pragmatism politico-militar. Mai mult decât atât, în încercarea de a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 25
identifica și diminua acțiunile organizațiilor teroriste, actorii statali sunt forțați să
cuantifice corespunzător mediul informațional deschis prin intermediul mijloacelor
de comunicare în masă.
Prin intermediul acestei lucrări științifice urmărim să evidențiem faptul că
deschiderea informațională a societății în fața valului de teroare poate avea
consecințe nu doar asupra victimelor directe ale terorismului, dar și asupra
indivizilor care sunt expuși mediatic la înfăptuirea atentatelor. Prin intermediul
mijloacelor de comunicare în masă individul devine conectat la pulsul
informațional global, aspect care îi conferă vulnerabilitate în fața reprezentărilor
sociale mediatizate ale terorismului contemporan.
Totodată, am considerat faptul că este necesar și util ca teza să fie finalizată
prin intermediul unui studiu de caz. La finalul acestui de caz apreciem faptul că
vom putea prezenta terorismul contemporan perceput ca rezultat al acțiunilor
mediatizate ale organizațiilor teroriste. Totodată, apreciem faptul că acest studiu de
caz are rolul de a adăuga greutate cercetării științifice, demonstrând faptul că odată
expus spațiului mediatic, indivizii devin afectați de reprezentările mediatizate
referitoare la fenomenul terorist. Astfel, indiferent de cunoștințele pe care aceștia le
posedă și de aprofundările teoretice față de acest fenomen global nociv,
considerăm faptul că terorismul poate fi cu ușurință catalogat nu din perspectiva
celor prezentate în media, ci din perspectiva stărilor și a sentimentelor imprimate la
nivel cognitiv pe baza imaginile difuzate.
Ipotezele cercetării
Ipoteza generală a cercetării este aceea că odată cu identificarea rolului pe
care media îl are în procesul constructiv al reprezentărilor socio-mediatice ale
fenomenului terorist contemporan putem evidenția modalitatea în care este
perceput acest fenomen global pe baza informațiilor prezentate în spațiul virtual
administrat mediatic.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 25
Pe lângă aceasta ipoteză generală, urmărim să validăm și următoarele
ipoteze secundare, astfel:
- cu cât procesul de globalizare, de tehnologizare și cel informațional
evoluează, cu atât au loc mai multe transformări semnificative în plan social și,
evident, în cadrul organizațiilor teroriste care ,,profită” de aceste transformări ce
obligă indirect la dezvoltare și care conduc la numeroase avantaje;
- cu cât analizăm într-o manieră aprofundată cauzele și scopurile
terorismului cu atât putem genera unele perspectivele mai clare în privința
evoluției acestui fenomen global;
- cu cât publicul va consuma din ce în ce mai mult produsele media, cu
atât percepția acestuia asupra realității va fi uniformizată;
- dacă publicul se raportează la reprezentarea socială a unui obiect
social atunci organizațiile teroriste vor încerca să își promoveze propriul set de
reprezentări sociale prin intermediul media;
- reprezentările sociale reprezintă construcții mediatice a căror
cristalizare și sedimentare are loc la nivelul mental al indivizilor, producând efecte
la nivelul inteligenței emoționale ale acestora;
Obiectivele cercetării
Pe lângă obiectivul general al cercetării, anume cel de a crea o paralelă
teoretică între percepția terorismului din perspectiva lucrărilor de specialitate și
percepția terorismului din perspectiva reprezentărilor sociale mediatizate, urmărind
să determinăm principalele diferențe între cele două construcții mentale ale
fenomenului terorist contemporan,vizăm un alt set de obiective secundare, astfel:
- delimitarea termenului terorism atât din punct de vedere teoretic, cât și
din punct de vedere legislativ;
- evidențierea principalelor etape ale evoluției fenomenului terorist;
- clasificarea principalelor tipuri de terorism contemporan;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 25
- abordarea din punct de vedere psihologic a unor elemente ce vizează
fenomenul terorist;
- reliefarea principalelor cauze, scopuri și motivații care alimentează
terorismul contemporan;
- identificarea principalelor repere istorice din cadrul comunicării în
masă;
- delimitarea conceptuală a conceptului mass-media și evidențierea
principalelor funcții pe care media le are în cadrul societății;
- abordarea conceptului reprezentări sociale din perspectiva unor
produse mediatice;
- identificarea și evidențierea principalelor mecanisme și procedee
mediatice prin intermediul cărora reprezentările sociale sunt construite;
- identificarea unei relații de simbioză între mass-media și terorism;
- demonstrarea modului de percepție a terorismului contemporan
pornind de la reprezentările sociale mediatizate;
Metode de cercetare
În cadrul acestei cercetări științifice vom aborda următoarele metode de
cercetare:
- analiza de conținut;
- analiza structurală
- studiul comparativ;
- analogia;
- sinteza;
- raționamentul logico-deductiv;
- metoda inductivă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 25
Sinteza capitolelor
În cadrul primului capitol al tezei urmărim să atingem și să evidențiem
anumite aspecte teoretice ale terorismului. Din acest punct de vedere considerăm
oportun să abordăm terorismul din punct de vedere conceptual. Astfel, în primul
subcapitol vom urmări să delimităm conceptual acest termen. Ulterior, considerăm
necesar și util să evidențiem principalele etape în privința evoluției istorice a
terorismului. Am considerat potrivit ca finalul acestui prim capitol să îl încheiem
printr-o abordare teoretică a perspectivelor privind evoluția fenomenului terorist.
Utilitatea acestui prim capitol constă în introducerea și apropierea față de
informațiile referitoare la fenomenul terorist, din punct de vedere teoretic, pentru
ca ulterior pe baza acestor informații să putem aprofunda cercetarea științifică pe
direcția aceluiași vector de cercetare.
Cel de-al doilea capitol este strâns legat din punct de vedere al informațiilor
prezentate față de primul capitol. Aici tratăm terorismul dincolo de perspectiva
unui fenomen global, focusându-ne atenția asupra acestuia din perspectiva unei
amenințări acute la adresa securității. Din acest motiv am considerat necesar să
împărțim capitolul nr. 2 în două direcții de cercetare. Astfel în primul subcapitol
urmărim să reliefăm principalele tipologii de terorism, precum și modurile de
manifestare ale acestuia. În cel de-al doilea subcapitol vom avea în vedere să
aprofundăm caracteristicile organizaționale ale terorismului contemporan.
Capitolul numărul trei este caracterizat printr-o abordare pluridisciplinară
întru-cât în cadrul acestui capitol urmărim să aprofundăm pe de-o parte elementele
fundamentale ale terorismului contemporan, iar pe de altă parte urmărim să
abordăm într-o manieră exhaustivă reprezentările sociale sub forma unor produse
mediatice. Pentru această abordare, am considerat util ca în prima parte a
capitolului să avem în vedere trei vectori principali de cercetare. Primul dintre
aceștia face trimitere către delimitarea conceptuală a reprezentărilor sociale. Cel
de-al doilea vector de cercetare vizează rolul pe care reprezentările sociale le au în
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 25
cadrul societății, urmând ca prin ultimul vector de cercetare să identificăm și să
tratăm din punct de vedere teoretic efectele produse în urma procesului de
solidificare a reprezentărilor sociale la nivelul metalului individual și cel colectiv.
Acest demers științific cuprins în prima parte a capitolului numărul trei marchează
fundamentul pentru viitoarea abordare științifică a terorismului contemporan din
perspectiva mediatizării globale a reprezentărilor sociale ale acestui fenomen.
Următoarele trei subcapitole cuprinse în cadrul acestui capitol vin pentru a
cristaliza informațiile necesare îndeplinirii principalului obiectiv al acestei
cercetări. Astfel, am considerat necesar să abordăm în cadrul celui de-al doilea
subcapitol principalele cauze și scopuri care stau la baza organizațiilor teroriste
contemporane. În cel de-al treilea subcapitol urmărim să aprofundăm cercetarea
științifică a fenomenului terorist contemporan încercând să analizăm unele aspecte
ce țin de latura psihologică a acestui fenomen. Prin această direcție de cercetare am
urmărit să penetrăm din punct de vedere științific dincolo de imaginea generală a
terorismului contemporan, așa cum este ea conturată pe baza informațiilor
identificate din cadrul surselor bibliografice. Ultimul subcapitol are drept scop
evidențierea principalelor tipuri de motivații caracteristice acțiunilor terorismului
contemporan.
Capitolul numărul patru abordează o stare de actualitate a societății. În
cadrul acestui capitol am urmărit și am încercat să formulăm o abordare a mass-
media sub forma unui centru de putere global, responsabil pentru transformarea
societății. Prin urmare, am considerat oportun să abordăm primordial în cadru
acestui capitol principalele reperele istorice ale comunicării în masă cu scopul de a
arăta transformările pe care media le dictează societății. Următoarea etapă
rezervată cercetării constă în delimitarea conceptuală a mass-media, aspect pe care
îl vom continua prin evidențierea principalelor funcții pe care mass-media le are în
societate. Suntem de părere că prin evidențierea principalelor funcții pe care media
le are în cadrul vieții sociale vom fi în măsură să prezentăm sub ce formă afectează
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 25
mijloacele de comunicare în masă nu doar indivizii din cadrul societății, ci
totalitatea aspectelor ce țin de viața socială.
Ultimul capitol al tezei are în constituția sa, din punctul nostru de vedere, o
etapă teoretică și una practică. În prima etapă vom urmări să reliefăm principalele
mecanisme și procedee mediatice prin intermediul cărora reprezentările sociale
sunt construite, respectiv formate. De asemenea, în strânsă legătură cu primele
două subcapitole vom formula și cel de-al treilea subcapitol în cadrul căruia vom
evidenția una dintre cele mai controversate observații care fac referire la terorismul
contemporan, și anume vom reliefa relația dintre media și terorism cu scopul de a
demonstra modalitatea în care reprezentările sociale ale terorismului contemporan
sunt mediatizate. Nu în ultimul rând, am considerat impetuos necesar să abordăm
din punct de vedere teoretic principalele implicații ale mediatizării fenomenului
terorist contemporan asupra societății, asupra factorului politic și nu în ultimul
rând asupra organizațiilor teroriste. Utilitatea acestor demersuri teoretice constă în
faptul că prin intermediul acestora avem posibilitatea să formulăm un model de
reprezentare socială a terorismului contemporan așa cum este el identificat în
cadrul lucrărilor de specialitate analizate. Etapa practică cuprinsă în cadrul acestui
capitol constă într-un studiu de caz, realizat prin intermediul aplicării unui
chestionar unui număr de 110 subiecți din cadrul Academiei Tehnice Militare
,,Ferdinand I”. Prin intermediul acestui chestionar urmărim să expunem modul în
care este perceput terorismul contemporan din perspectiva asimilării
reprezentărilor sociale mediatizate. Odată cu evidențierea rezultatului acestui
studiu de caz, vom avea posibilitatea de a compara modul în care terorismul
contemporan este perceput din perspectiva cercetărilor științifice, așa cum este
termenul descris, dezbătut și analizat și modul în care acest concept este perceput
din perspectiva mediatizării reprezentărilor sociale.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 25
Concluzii și propuneri
În cadrul acestei teze am formulat încă de la început un set de obiective pe
care am urmărit să le atingem. Printre acestea, considerăm oportun să afirmăm
faptul că am reușit să ne atingem obiectivul fundamental, cel de a formula o
paralelă teoretică între percepția terorismului așa cum este acest fenomen descris și
abordat în lucrările de specialitate și modul în care acest flagel internațional este
asimilat din perspectiva reprezentărilor sociale mediatizate. În această manieră am
considerat primordial necesar să aprofundăm teoretic, într-o manieră exhaustivă,
fenomenul terorist.
Astfel, în acest demers am considerat benefic pentru cercetarea noastră să
debutăm prin delimitarea conceptuală a acestui termen, urmând ca mai apoi să
abordăm din punct de vedere teoretic principalele etape istorice ale evoluției
acestui fenomen. În acest punct, putem să afirmăm faptul că, din punctul nostru de
vedere, terorismul nu poate avea o definiție comun acceptată la nivelul statelor și al
alianțelor, deoarece fiecare stat în parte se confruntă cu o anumită tipologie de
terorism, care are ca fundament un anumit set de cauze și de motivații și care
finalmente urmărește anumite scopuri.
În încercarea de a înțelege și de a aprofunda unele elemente specifice
terorismului contemporan, am urmărit să abordăm din punct de vedere psihologic
unele aspecte ce țin de acest fenomen global. Prin urmare, în cadrul acestei analize
am reușit să penetrăm dincolo de elementele vizibile ale terorismului și am
concluzionat faptul că pentru un individ a fi radicalizat sunt necesare validarea
anumitor cerințe ce țin de personalitatea acestuia, precum și de construcția psiho-
socială a individului. Nu în ultimul rând am considerat util să abordăm alte
caracteristici ale terorismului care de cele mai multe ori nu sunt abordate decât în
literatura de specialitate. În acest sens am dat curs motivației noastre și am
aprofundat studiul asupra principalelor cauze, motivații și scopuri pe care
organizațiile teroriste contemporane le au în general. Din acest punct de vedere
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 25
concluzionăm asupra faptului că cele trei elemente sunt strâns legate între ele, prin
intermediul acestora reușind inclusiv să clasificăm principalele tipologii ale
terorismului contemporan.
În cadrul cercetării am ajuns să analizăm din punct de vedere teoretic unele
caracteristici ale reprezentărilor sociale, acestea fiind percepute sub forma unor
produse media. Astfel, am concluzionat faptul că, pornind de la funcțiile pe care
media le îndeplinește în cadrul societății, indivizii sunt invitați să adopte un statut
de spectator social global al evenimentelor. Prin intermediul acestui proces,
indivizii devin caracterizați de o pasivitate profundă în cadrul societății. Astfel, am
generat concluzia conform căreia reprezentările sociale ale indivizilor sunt
construite prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, iar ulterior acestea
sunt dezvoltate și purtate de către indivizi sub forma unor expectanțe, convingeri și
opinii pe care aceștia le au față de un anumit obiect social. Mai mult decât atât, în
urma analizării rolurilor și al efectelor produse de către reprezentările sociale am
ajuns la concluzia că acestea imprimă la nivelul mental al individului un set de
reguli, de conduite și de convingeri în momentul în care acesta se intersectează cu
obiectul social în mediul fizic. Totodată, concluzionăm faptul că reprezentările
sociale au rolul unei grile de decodificare a mediului social sub care individul își
reconstituie simțul comun.
Înainte de a îmbina principalele elemente ale studiului nostru, am considerat
că trebuie să abordăm modalitățile mediatice prin care reprezentările sociale prind
viață în contextul societății informaționale. Am demarat această cercetare de la
premisa că media reprezintă principalul instrument nu doar de control asupra
realității ci mai ales de transformare a acesteia. Astfel, în privința principalelor
procedee și mecanisme mediatice prin intermediul cărora are loc construcția,
respectiv formarea reprezentărilor sociale am concluzionat asupra faptului că
aceste elemente constructive nu reprezintă o formă teoretică fixă. Prin urmare, am
reușită să le identificăm din perspectiva efectelor pe care mijloacele de comunicare
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 25
în masă le au asupra indivizilor, asupra ritmicității în care aceștia își desfășoară
activitățile și desigur asupra întregii societăți.
Sub forma unei note generale concluzive, reprezentările sociale apar nu doar
ca produse ale mijloacelor de comunicare în masă, ci mai ales ca efecte a
mijloacelor media. Modalitatea generală de construcție a reprezentărilor sociale
putând fi consemnată sub forma unei ecuații în care cuprindem mediatizarea
informațiilor, timpul alocat de indivizi în a consuma aceste informații și nu în
ultimul rând, disponibilitatea indivizilor de a crede acele informații ca fiind valide.
Finalul tezei, mai exact în cadrul ultimului capitol prin intermediul
subcapitolelor trei și patru, l-am rezervat încercării de a îndeplinii obiectivul
general al acestei lucrări științifice. Prin urmare, această parte de cercetare
științifică am disecat-o într-una teoretică și una practică.
Din punct de vedere al părții teoretice, am concluzionat faptul că terorismul
contemporan este reprezentat în spațiul fizic, administrat virtual de către media,
dintr-o perspectivă exterioară, finală sau sub o altă formulare empirică, din
perspectiva efectelor rezultate în urma executării unui atentat. În acest punct, sub
forma unei concluzii, atragem atenția asupra faptului că media prezintă aspectele
referitoare la terorism dintr-o perspectivă cantitativă și nu calitativă. Astfel,
concluzionăm faptul că reprezentările sociale mediatizate ale terorismului
contemporan au rolul pe de o parte de a imprima indivizilor anumite stări, emoții și
trăiri, iar pe de altă parte aceste reprezentări sociale acționează asupra mentalului
uman cu rolul de a obiectifica fenomenul terorist.
Continuând cu latura teoretică a reprezentărilor sociale ajungem să afirmăm
sub formă concluzivă faptul că media etichetează social terorismul. Prin acțiunea
constantă de a informa păturile sociale, terorismul contemporan devine reconstruit
sub forma unui tablou social, a unei viziuni globale comune care atribuie
terorismului în general și terorismului contemporan în special o conotație profund
negativă. Această conotație negativă vine ca efect al imaginilor mediatizate în
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 25
urma executării unui atentat, efect care este fundamentat pe relația de simbioză
între mass-media și terorist. Sub forma unei paranteze succinte, relația între aceste
două elemente, media și terorism, este una cât se poate de reală, însă aceasta nu
este realizată intenționat. În acest fel concluzionăm faptul că fiecare dintre cele
două elemente își imprimă reciproc forță și greutate socială. Pe de o parte media
împuternicește acțiunile organizațiilor teroriste, iar pe de cealaltă parte
organizațiile teroriste oferă mass-media subiecte fierbinți prin intermediul cărora
atenția indivizilor este foarte ușor de obținut.
Latura practică sau aplicativă a acestei lucrări face trimitere către o analiză a
reprezentărilor sociale pornind de la rezultatele obținute în urma aplicării unui
chestionar. Obiectivul principal al acestui chestionar este de a formula un profil
social al unui terorist, pornind de la modul în care fenomenul este prezentat în
spațiul public.
La finalul analizării rezultatelor chestionarului am observat unele asemănări
în privința modului în care un terorist este perceput și caracteristicile socio-
psihologice identificate de noi în cadrul primelor capitole ale lucrării. Astfel,
concluzionăm asupra faptului că diferențe majore între cele două percepții ale
terorismului contemporan sunt aproape inexistente. Singurul element care separă
cele două aprofundări ale subiectului constă în profunzimea cunoașterii acestuia și
în informațiile dobândite. De asemenea, tot aici considerăm necesar să reliefăm
faptul că în timp ce terorismul contemporan este abordat într-o manieră exhaustivă
și pluridisciplinară din perspectiva surselor bibliografice de specialitate, în cazul
reprezentărilor sociale mediatizate, terorismul este prezentat pornind de la efectele
pe care acțiunilor organizațiilor teroriste contemporane. Totodată, în cazul
produselor media, informațiile referitoare la terorism prezintă un caracter limitat,
ele având rolul, pe de o parte de a concentra și de a menține atenția publicului, iar
pe de altă parte de a stimula și impregna anumite stări și anumite emoții publicului.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 25
Concluzionăm astfel că reprezentările sociale mediatizate ale terorismului
contemporan au rolul de a portretiza acest fenomen, cristalizându-l la nivelul
cognitiv uman sub forma unui tablou social. Pe baza acestuia, individul are
capacitatea de a formula legături senzoriale între unii termeni, de cele mai multe
ori aceștia fiind asimilați ca efecte secundare ale unui atentat. Mai mult decât atât,
reprezentările sociale ce fac referire către terorismul contemporan urmăresc să
genereze o scară a valorilor sociale pe care este amplasat acest fenomen global,
poziționându-l pe acesta din urmă sub o lumină profund negativă.
Din punct de vedere propunerilor, considerăm faptul că viitoarele cercetări
îndreptate către acest vector de cercetare științifică trebuie să fie focusate
primordial asupra generării unei definiții exhaustive a terorismului. Din punctul
nostru de vedere problematica majoră pe care acest fenomen global o prezintă
constă în inexistența unei definiții comune adoptate la nivel global. O potențială
soluționare a acestei problematici constă în abordarea terorismului dintr-o
perspectivă diferită. Astfel, am aprecia dacă viitoarele definiții ale acestui flagel
global ar cuprinde și emoțiile pe care terorismul le imprimă asupra dimensiunii
cognitiv-emoționale a publicului. Pornind de la reprezentările sociale mediatizate
ale acestui fenomen, considerăm faptul că o abordare diferită a terorismului poate
reprezenta o potențială soluție în privința unei delimitări conceptuale pragmatice a
termenului. Din acest punct de vedere, propunem utilizarea rezultatelor obținute în
urma aplicării studiului de caz, la finalul căruia am reușit să identificăm unele
elemente specifice terorismului care s-au dovedit a fi comune cu elemente
identificate în cadrul lucrărilor de specialitate. Prin urmare, am reușit să reliefăm
faptul că o potențială definiție a terorismului poate fi formulată apelând la stările,
la sentimentele și la trăirile imprimate prin intermediul reprezentărilor sociale
mediatizate ale terorismului.
O altă propunere pe care o formulăm la finalul acestui demers de cercetare
științifică constă în aprofundarea studierii perspectivelor de evoluție a fenomenului
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 25
terorist contemporan. Identificarea unor potențiale traiectorii evolutive a
terorismului contemporan poate creiona un set de măsuri de protecție împotriva
acestei amenințări majore globală, concomitent cu identificarea unor decizii
implacabile în privința diminuării acestui flagel global.
Sub forma unei propuneri generale, apreciem faptul că viitoarele cercetări
îndreptate spre acest vector trebuie să abordeze fenomenul terorist contemporan
dintr-o manieră diferită, fiind focusate îndeosebi spre modul în care este perceput
acest fenomen. Percepția acestui fenomen ca fiind rezultatul unor acțiuni ale unor
indivizi care prezintă unele probleme existențiale majore pe plan social, a căror
profil psiho-social este caracterizat de unele disfuncționalități și a căror
nemulțumiri sunt concretizare prin acte de violență acută va conduce, din punctul
nostru de vedere, către o abordare totalmente diferită a fenomenului. Imaginile
efectelor atentatelor mediatizate vin ca fundament pe baza cărora acești indivizi
radicalizați își expun necesitatea de a depăși unele probleme sociale, alegând
violența ca modalitate de răspuns la acestea. Considerăm faptul că terorismul nu
trebuie cristalizat din punct de vedere social ca o amenințare tridimensională, chiar
dacă acesta acționează atât în planul fizic, în cel mediatic, cât și în planul mental al
individului. Modificarea percepției a acestui fenomen global va conduce către noi
modalități de abordare a acestuia, prin intermediul cărora se pot găsi potențiale
soluții care conduc la diminuarea efectelor fenomenului terorist contemporan.
Bibliografie selectivă
I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, nr. 535, Monitorul
Oficial, București, 2004 http://www.sie.ro/Legi/535.html.;
2. Legea Terorismului din Marea Britanie, 2001;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 25
3. Strategia de securitate națională a României: România Europeană,
România Euro-Atlantică: pentru o viață mai bună într-o țară democratică,
mai sigură și mai prosperă, București, 2006, disponibil la
www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf.;
4. Strategia Națională de Apărare a Țării, pentru perioada 2015 ‐ 2019,
București, 2015.
II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Andrei Lucian, Lucrare de disertație: Terorismul modern – Mod de
manifestare, UNAP, București 2012;
2. Arădăvoaicei Gheorghe, Niță Dan, Sfârșitul Terorismului?, Editura Antet,
București, 2002;
3. Balaban Delia, Comunicare mediatică, Editura Tritonic, București, 2009;
4. Barna Cristian, Al-Qaida vs. Restul lumii – după 10 ani – , Editura Top
Form, București, 2011;
5. Chelcea Septimiu, Psihologia Publicității, Editura Polirom, București, 2012;
6. Curelaru Mihai, Reprezentări Sociale, Editura Polirom, București 2006.
7. Dănilă Olga, Neagoe Visarion, Terorismul-O abordare psihosociologică,
Editura Militară, București, 2011;
8. Dediu Felicia, Terorismul-factor de risc și amenințare la adresa securității
naționale și militare, Sesiunea de Comunicări Științifice cu Practicare
Internațională, editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol Iˮ,
București 2005;
9. Delcea Cristian și Bădulescu Aurelian, Terorismul - Studii și cercetări
asupra fenomenului terorist, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 25
10. Ion Ioana, Terorismul internațional. Apariția unor structuri teroriste și
atentate în România, Volumul Arta Militară în actualitate, Editura UNAp,
București, 2004;
11. Mărgărin Mihai, Tipologia și psihologia terorismului, București 2004;
12. Mihăilescu Ion, Sociologie Generală – Concepte fundamentale și studii de
caz, Editura Collegium POLIROM, București 2003;
13. Mureşan Mircea şi Toma Gheorghe – Provocările începutului de mileniu,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2003;
14. Neculau Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale,
Editura Polirom, Iași, 1997;
15. Paul Vasile, Coșcodaru Ion, Centrele de putere ale lumii, Editura Științelor
Sociale și Politice, București, 2003;
16. Pârvulescu Augustin, Fenomenul Terorist–Realitate cu implicații profunde
în lumea modernă, Sesiune de Comunicări Științifice cu practicare
Internațională, editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol Iˮ,
București 2010;
17. Popa Dorin, Mass-media, astăzi, Editura Institutul European, București,
2002;
18. Teodoran Dimitrie, Pishologia reclamei, Editura Tritonic, București, 2005;
19. Topor Sorin, O scurtă istorie a terorismului, Editura UNAP, București
2013;
20. Topor Sorin, Terorism Informațional, Editura U.N.Ap. Carol I, București,
2006;
21. Zamfirescu Cristian, Tipologia terorismului în epoca contemporană,
Sesiune de Comunicări Științifice cu practicare Internațională, editura
Universității Naționale de Apărare ,,Carol Iˮ, București 2010.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 25
III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Akhtar S., The Psychodynamic Dimension of Terrorism, 1999;
2. Atkinson L. Rita, Atkinson C. Richard, Smith E. Edward, Bem J. Daryl,
Introducere în psihologie, Editura Tehnic, București, 2002;
3. Avihai Hillel, Definition of terrorism act and the Israeli social structure:
Obscurity over the relevancy of Typology, Editura SkyJacks – Aviation
Terrorism Research;
4. Beck Aaron T., Prisoners of Hate. Behavior Research and Therapy, 2002;
5. Bernard Lewis, Culturi în conflict, Editura Integral, București, 2002;
6. Bohler Sebastien, 150 de exemple pentru a înţelege manipularea mediatică
– Psihologia consumatorului de mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2009;
7. Borum Randy, Psychology of terrorism, University of South Florida, 2004;
8. Boulding Kenneth Ewart, The Image – Knowledge in lifeandsociety, Editura
Ann Arbor, Michigan, 1961;
9. Buzan Barry, Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studiile de
securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier,
Chișinău, 2000;
10. Cargin Kim, Daly Sara, The Dynamic Terrorist Threat, RAND Corporation,
2004;
11. Chase Stuart, The tyrany of words, Editura METHUEN & LTD., Londra,
1938;
12. Chaliad Gerard, The History of Terrorism:From Antiquity to al-Qaeda,
University pf California Press, Berkeley, 2007;
13. Cooper H.H.A., What is a terrorist: a psychological perspective – Legal
Medical Quarterly, Vol. 1, 1977;
14. Crenshaw Martha, An organizational approach to the analysis of political
terrorism, 1985;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 25
15. Crenshaw Martha, The psychology of political terrorism – Political
psychology: contemporary problems and issues, Editura M.G. Hermann,
Londra, 1986;
16. De Mause Loyd, The childhood origins of terrorism – Journal of
Psychohistory , 2002;
17. Drake C. J. M., The role of ideology in terrorists' target selection –
Terrorism and Political Violence, 1998;
18. Efremov Valeriu, Terorismul Internațional în pragul noului mileniu-
Aspecte juridico-metodologice, Editura Perspectiva, Chișinău 2011;
19. German Michael, Thinking Like a Terrorist: The Insights of a FBI
Undercover Agent, Potomac Books, Virginia, 2007;
20. Hewitt Christopher, Understanding Terrorism in America: from the Klan to
al Qaeda, Editura Routledge, 2003;
21. Hoffman Bruce, Inside Terrorism, Columbia University Press, New York,
1988;
22. Horgan John, The search for the terrorist personality – Terrorist, victims,
and society: Psychological perspectives on terrorism and its consequence,
London, 2003;
23. Hudson Rex A., The sociology and psychology of terrorism: who becomes
a terrorist and why? septembrie1999;
24. Le Bon Gustave, Psihologia mulţimilor, Editura Anima, Bucureşti, 1990;
25. Le Goff Jacques, Imaginarul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane, 1991;
26. Lippmann Walter, Opinia Publică, Editura Comunicare.ro, București, 2009;
27. Lukuman Azeez A., The role of the media in reporting terrorism: A
personal viewpoint, Journal of Communication And Media Research,
Volumul 1, nr. 1, 2009;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 25
28. Mack J.E., Looking beyond terrorism: Transcending the mind of enmity,
Praeger Publishers, Vol. 1, 2002;
29. McLuhan Marshall, Galaxia Gutenberg – Omulşi era tiparului,
EdituraPolitica, Bucuresti 1975 ;
30. McLuhan Marshall, Să înțelegem media – extensiile omului, Editura Curtea
Veche, București, 2011;
31. McQuail Denis, Mass Communication Theory, Editura Sage Publication,
Londra, 1994;
32. Mucchielli Roger, Psychologie de la publicité et de la propagande,
LibrairiesTechniques, Paris, 1970;
33. Noelle-Neumann Elisabeth, Spirala tăcerii, Opinia publică – învelișul
nostru social, Editura Comunicare.to, București, 2004;
34. Schmid Alex P., Albert J., Political Terrorism, Editura North Holland
Publishing Company, Amsterdam, 1988;
35. Schmid Alex P., Albert J., The response problem as a definition problem,
Terrorism and Plitical Violence, Volumul 4, 1992;
IV. REVISTE ȘI ARTICOLE
1. A Hundred Years of Terror, Southern Poverty Law Center;
2. Balmer John M.T., Corporateidentity, corporate branding and corporate
marketing. Seeing through the fog, „European Journal of Marketing”, Vol.
35, Nr. 3-4, MCB University Press, 2001;
3. Centrul de Studii Strategice de Securitate, Terorismul. Dimensiune
geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva
terorismului, editura AÎSM, București 2002;
4. Concepts of terrorism – Analysis of the rise, decline, trends and risk, Proiect
finanțat de Comisia U.E.,Decembrie 2008, www.transnationalterrorism.eu. ;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 25
5. Defining Terrorism – Citizens and governance in a knowledge-based
society, Proiect finanțat de Comisia U.E.,Octombrie 2008,
www.transnationalterrorism.eu;
6. Martin Harrow, Inside a Wave of Terrorism: The Dynamic Relation Between
Terrorism and teh Factors Leading to Terrorism, Journal of Global Change
and Governance, Volume 1, nr. 3/2008;
7. Stângaciu Stan, Terorism şi diversiune sau zâmbetul morţii., Revista
Trupelor de Uscat, nr. 2, 1996;
8. Terorismul - Dimensiune Geopolitică și Geostrategică. Războiul Terorist.
Războiul Împotriva Terorismului, Centrul de Studii Strategice de Securitate,
România MapN, București 2002;
9. Terorismul - Istoric, formă, combatere. Culegere de Studii, Editura Omega,
București 2001;
10. The International Summit on Democracy, Terrorism and Security, Adressing
the Causes of Terrorism – The Club de Madrid Series on Democracy and
Terrorism, Volume 1, Club De Madrid, Madrid, 8-11 March 2005;
11. U.S. Army DCSINT Handbook no. 1, A Military Guide to Terrorism in the
Twenty-First Century, Version 3.0, 2005;
12. Weimann Gabriel, The Pssychology od Mass-Mediated Terrorism, America
Behavioral Scientist, vol. 52, nr. 1;
V. SURSE WEB
***http://anonhq.com/mind-control-real-united-states-patent-6506148-b2-
confirms-human-nervous-system-can-manipulated-electromagnetic-fields-
monitors;
***https://archives.fbi.gov/archives/news/stories/2008/february/tradebom_022608;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 25
*** http://fs.huntingdon.edu/jlewis/Outlines/TerrorWhiteCh01.html;
***https://hyperliteratura.ro/civilizatia-spectacolului-mario-vargas-llosa;
***http://icitech.org/wp-content/uploads/2017/07/ICIT-Brief-Metadata-The-Most-
Powerful-Weapon-in-This-Cyberwar1.pdf;
***https://lens.monash.edu/@a-different-lens/2017/11/20/1262122/the-future-of-
terrorism;
*** https://mobilieromniservice.wordpress.com;
***https://patents.google.com/patent/US6506148;
***http://reteauaterorii.tripod.com/ira.html;
***https://warontherocks.com/2017/12/terrorism-war-terror-look-numbers;
*** https://zephoria.com/top-15-valuable-facebook-statistics;
***http://www.bbc.uk/history/recent/sept_11/changing_faces_02.shtlm;
*** http://www.bbc.co.uk/history/events/omagh_bomb;
***http://www.iisg.nl/collections/anarchist-assaults/paris.php;
***http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/șomaj/somaj_Ir_14.pdf;
***http://www.romaniatv.net/criza-imigrantilor-fotografia-unui-sirian-de-3-ani-
mort-inecat-face-un-ocol-trist-al-lumii_242436.html;
***https://www.smartinsights.com/social-media-marketing/social-media-
strategy/new-global-social-media-research;
***https://www.start.umd.edu/gtd;
***https://www.theguardian.com/technology/2014/jun/29/facebook-users-
emotions-news-feeds;
***https://www.theguardian.com/world/2001/sep/21/september11.usa13;
***
http://www.umk.ro/images/documente/crp/suporturi_curs/an_I/mass_media/cur
s1.pdf;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 25
***https://www.un.org/sg/en/content/sg/statement/2003-09-22/secretary-generals-
remarks-conference-fighting-terrorism-humanit;
***https://www.washingtonpost.com/world/putin-makes-first-visit-to-syria-lauds-
victory-over-isis-and-announces-withdrawals/2017/12/11/f75389de-de61-11e7-
8679-a9728984779c_story.html?noredirect=on&utm_term=.9ce93601cc36;
VI. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
1. Born Christine, Meindl T., Poeppel E., Schoenberg S., Brand perception –
Evaluation of cortical activation using fMRI, Annual meeting of the
Radiological Society of North America in Chicago, 2006;
2. Conform analizei documentare din cadrul Acordului de Parteneriat (coordonat
de MFE) ;
3. Global Terrorism Index 2017, Measuring and understanding the impact of
terrorism, Institute for Economics and Peace;
4. Institutul de Înalte Studii de Apărare Națională, Sesiunea nr. 2, Les Fragilites
De L’europe Face Au Terrorisme, Mai, 1999;
5. Marshall McLuhan – Interviu acordat unui cotidian italian, Il Tempo, 19
Februarie, 1978;
6. Patterns of Global Terrorism, 1997, Department of State , USA, august 1998;
7. Pursue – Prevent – Protect – Prepare, The United Kingdom’s Strategy for
Countering International Terrorism¸ Raport anual, martie 2010;
8. Sursa datelor privind ocuparea temporară și cu timp parțial de lucru: Eurostat;
9. Zalam Amzy, The cause of Terrorism change over time.