REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 2018/Rezumat... · Teza va fi concepută pe patru capitole, pentru a facilita o perspectivă asupra modului în care ne-am propus să demonstrăm ipoteza

R O M Â N I A NECLASIFICAT MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr.__ Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Şcoala doctorală

Locotenent-colonel CRĂCIUN (GHIBA) Mădălina-Daniela

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: „DREPTUL INTERVENŢIILOR INTERNAŢIONALE

ÎN SCOPUL ASIGURĂRII SECURITĂŢII GLOBALE,

REGIONALE ŞI NAŢIONALE”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: Col.(r)

prof. univ. dr. ing. PLEŞANU TOMA

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

Bucureşti, 2018

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 2 din 32

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 SECURITATE GLOBALĂ, REGIONALĂ, NAŢIONALĂ – ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE

1.1. MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE

1.1.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ALE SECURITĂŢII

1.1.2. CARACTERISTICILE DEFINITORII ALE MEDIULUI DE SECURITATE CONTEMPORAN

1.1.3. STATUL – ACTOR PRINCIPAL ÎN ASIGURAREA SECURITĂŢII NAŢIONALE

1.2. IMPLICAŢIILE SECURITĂŢII COLECTIVE ASUPRA SECURITĂŢII NAŢIONALE

1.2.1. EFECTELE GLOBALIZĂRII ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ

1.2.2. REALIZAREA SECURITĂŢII NAŢIONALE PRIN SECURITATE COLECTIVĂ

1.2.3. PERSPECTIVA UNEI NOI TEORII ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII – TEORIA CELOR ŞASE GRADE DE SEPARAŢIE

CAPITOLUL 2 ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE DE SECURITATE

2.1. ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE (ONU) PRINCIPALUL ACTOR DE SECURITATE COLECTIVĂ

2.1.1. ADUNAREA GENERALĂ

2.1.2. CONSILIUL DE SECURITATE

2.1.3. CONSILIUL ECONOMIC ŞI SOCIAL (ECOSOC)

2.1.4. CONSILIUL DE TUTELĂ

2.1.5. CURTEA INTERNAŢIONALĂ DE JUSTIŢIE

2.1.6. SECRETARIATUL

2.2. STRUCTURI DE SECURITATE REGIONALĂ. UNIUNEA EUROPEANĂ (UE) ŞI SECURITATE REGIONALĂ

2.3. ORGANIZAŢIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (NATO)

2.3.1. ASPECTE ISTORICE CARE AU DETERMINAT ÎNFIINŢAREA NATO

2.3.2. NATO PROMOTOR AL SECURITĂŢII PRIN PARTENERIAT ŞI COOPERARE

NECLASIFICAT


2.3.3. CONCEPTELE STRATEGICE NATO

2.3.4. ORGANIZAŢIA PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE ÎN EUROPA (OSCE)

CAPITOLUL 3 MANAGEMENTUL CRIZELOR ŞI PREVENIREA CONFLICTELOR ARMATE ÎN VIZIUNEA PRINCIPALELOR ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE DE SECURITATE

3.1. CONCEPTELE DE CRIZĂ ŞI MANAGEMENT AL CRIZELOR

3.2. TIPURI DE CRIZE

3.2.1. CRIZELE POLITICO-MILITARE

3.2.2. CRIZELE DIPLOMATICE

3.2.3. CRIZELE SOCIALE

3.2.4. CRIZELE ECONOMICO-FINANCIARE

3.2.5. CRIZELE UMANITARE

3.3. MANAGEMENTUL CRIZELOR ÎN VIZIUNEA PRINCIPALELOR ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE DE SECURITATE

3.3.1. MANAGEMENTUL CRIZELOR ÎN VIZIUNEA ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

3.3.2. CONCEPTUL DE MENŢINERE „ROBUSTĂ” A PĂCII ÎN CADRUL OPERAŢIILOR DE MENŢINERE A PĂCII ÎN VIZIUNEA ONU

3.3.3. MANAGEMENT AL CRIZELOR ÎN VIZIUNEA UE

3.3.4. MANAGEMENTUL CRIZELOR ÎN VIZIUNEA NATO

3.3.4.1. PROCESUL NATO DE MANAGEMENT AL CRIZELOR

3.3.4.2. SISTEMUL NATO DE RĂSPUNS LA CRIZE/NCRS 3.3.5. MANAGEMENTUL CRIZELOR POLITICO-MILITARE

ÎN VIZIUNEA OSCE

CAPITOLUL 4 LEGITIMITATEA OPERAŢIILOR DE RĂSPUNS LA CRIZE

4.1. OPERAŢIILE DE MENŢINERE A PĂCII

4.2. CONCEPTUL DE LEGITIMITATE

4.3. ASPECTE JURIDICE PRIVIND CADRUL NORMATIV APLICABIL OPERAŢIILOR DE RĂSPUNS LA CRIZE

4.4. MIJLOACELE PAŞNICE DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR


NECLASIFICAT

4.5. LEGALITATEA ŞI LEGITIMITATEA UTILIZĂRII RACHETELOR ÎN SIRIA ÎN APRILIE 2018 PENTRU A STOPA UTILIZAREA ARMELOR CHIMICE 4.6. PROTEJAREA FEMEILOR ÎN ZONELE DE CONFLICT ŞI POSTCONFLICT PRIN REZOLUŢIILE ONU 4.6.1. REZOLUŢIA CONSILIULUI DE SECURITATE AL ONU NR. 1325/2000 4.6.2. REZOLUŢIA CONSILIULUI DE SECURITATE AL ONU 2272/2016 – INSTRUMENT JURIDIC PRIVIND CONDUITA PERSONALULUI DIN FORŢELE DE MENŢINERE A PĂCII ONU 4.6.2.1. PREMISELE DE FAPT ŞI DE DREPT CARE AU CONTRIBUIT LA ADOPTAREA REZOLUŢIEI CSONU 2272/2016 4.6.2.2. ROLUL ACTIV AL SECRETARULUI GENERAL AL ONU ÎN EXECUTAREA REZOLUŢIEI CONSILIULUI DE SECURITATE AL ONU NR. 2272/2016 4.6.2.3. EFECTELE ADOPTĂRII REZOLUŢIEI CSONU 2272/2016

CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN II. REGULAMENTE, DOCTRINE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI III. REGULAMENTE, DOCTRINE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

VI. SURSE WEB VII. REVISTE VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

ACRONIME ŞI TERMENI UTILIZAŢI LISTA ANEXELOR

Anexa nr. 1 Piramida lui Abraham Maslow – piramida necesităţilor şi trebuinţelor umane Anexa nr. 2 Rezoluţia Consiliul de Securitate ONU nr. 2272 (2016)

NECLASIFICAT


Cuvinte cheie: securitate individuală, securitate umană, securitatea naţională,

globalizare, managementul crizelor, soluţionare a conflictelor, operaţii de menţinere

a păcii, organizaţii internaţionale de securitate, UE, NATO, OSCE, evoluţie,

reponsabilitatea de a proteja, drept cutumiar, Clauza Martens, legalitate, legitimitate,

arme chimice, Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 2272/2016, drept

internaţional public, drept internaţional umanitar, crima de agresiune, Femeile, Pacea

şi Securitatea, state membre, operaţii umanitare.

NECLASIFICAT


REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Dreptul intervenţiilor internaţionale în scopul asigurării securităţii globale,

regionale şi naţionale este o problematică care de peste 70 de ani s-a aflat într-o

continua actualitate, având în vedere că la nivel internaţional a existat în permanenţă

preocupări de a se găsi instrumentele juridice şi mecanismele adecvate pentru ca

omenirea să nu mai cunoască efectele unui nou război devastator.

Într-adevăr cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă un reper nefast pentru

istoria omenirii, dar care a determinat comunitatea internaţională să reconsidere cadrul

juridic prin care utilizarea forţei armate să aibă caracter de excepţie, mai mult să fie

scos în afara legii internaţionale. Astfel, prin înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite,

organizaţie care are ca scop asigurarea securităţii şi păcii mondiale s-a adoptat Carta

acestei organizaţii, care reprezintă „Constituţia” relaţiilor internaţionale între state a

căror principii au un caracter jus cogens.

Totodată, la nivel regional, mediul de securitate, după cel de-al Doilea Război

Mondial a fost afectat de o seamă de ameninţări, fapt ce a determinat apariţia

organizaţiilor internaţionale regionale care şi-au propus să asigure securitatea spaţiului

în care îşi exercită competenţa, precum şi asigurarea securităţii graniţelor care

delimitau spaţiul respectiv.

Motivaţia alegerii temei de cercetare, este multiplă: completarea experienţei

profesionale dobândite, având în vedere domeniul profesional în care îmi desfăşor

activitatea în calitate de şef al Centrului de Drept Internaţional Umanitar al

Ministerului Apărării Naţionale, dar şi de a realiza un eventual îndrumar pentru a

putea fi utilizat pentru documentare de consilierii juridici din cadrul Ministerului

Apărării Naţionale, având în vedere că abordarea temei este multidisciplinară

(domeniul dreptului internaţional, domeniul securităţii, domeniul managementului

crizelor).

Caracterul de noutate al temei de doctorat este reprezentat prin conexiunile

identificate între domeniile securităţii, managementului crizelor, dreptului

NECLASIFICAT


internaţional, dreptului naţional şi dreptului internaţional umanitar (o abordare

multidisciplinară) cu scopul de a găsi soluţii pentru ca intervenţiile militare să se

desfăşoare în concordanţă cu conceptele de legitimitate şi de legalitate.

Astfel, caracterul de noutate îl reprezintă analizarea sub aspectul legalităţii şi

legitimităţii a intervenţiei cu rachete în Siria din aprilie 2018, ca răspuns la utilizarea

armelor chimice pe populaţia siriană de către autorităţile autohtone, pe baza

prevederilor Cartei ONU, pe precedent, pe baza doctrinei privind responsabilitatea

de a proteja, pe baza teoriilor din dreptul internaţional. Totodată, identificarea

Clauzei Martens ca fiind soluţia legală ce trebuie aplicată, în cazul care normele de

drept internaţional umanitar nu sunt acoperitoare pentru toate situaţiile din timpul

conflictelor armate. Propunem ca această soluţie legală să se introducă în mod

obligatoriu în planurile de pregătire a instituţiilor naţionale care participă cu

contingente în misiunile de menţinere a păcii sub egida ONU.

De asemenea, cercetarea ştiinţifică ne-a condus la concluzia că este prioritar ca

dreptul internaţional umanitar să fie disciplină obligatorie în planurile de învăţământ

ale programelor universitare din instituţiile de învăţământ militare. Aceste instituţii

formează viitorii comandaţi militari, care, potrivit Convenţiilor de la Geneva pe care

România le-a ratificat, au responsabilitatea de a asigura cunoaşterea normelor de

drept internaţional umanitar în rândul cadrelor militare din subordine, precum şi

faptul că aceştia nu sunt exoneraţi să răspundă în cazul în care cadrele militare aflate

în subordinea lor încalcă normele de drept internaţional umanitar.

Obiectivele cercetării

Primul obiectiv de cercetare este reprezentat de consolidarea unor concepte

specifice mediului actual de securitate globală, regională şi naţională, punând accent

pe următoarele elemente: caracteristicile definitorii ale mediului de securitate

contemporan, implicaţiile securităţii colective asupra securităţii naţionale.

Pentru a determina ce este securitatea, aceasta a fost analizat prin intermediul

conceptului de securitate, prin analizarea caracteristicilor definitorii ale mediului de

NECLASIFICAT


securitate actual, precum şi prin analizarea statului ca principal actor în asigurarea

securităţii naţionale.

Al doilea obiectiv de cercetare al tezei s-a concetrat pe analiza principalelor

organizaţii de securitate colectivă şi regională sub aspectul organizării şi funcţionării

acestora pentru a determina modul cum acestea şi-au asumat rolul în asigurarea

securităţii globale şi regionale.

Al treilea obiectiv de cercetare l-a reprezentat fundamentarea conceptului de

criză, de gestionare şi management al crizelor şi prevenirea conflictelor în viziunea

principalelor organizaţii internaţionale de securitate, prin punerea în evidenţă a

următoarelor aspecte: definirea conceptului de criză din perspectiva literaturii de

specialitate (definiţii date de diferiţi specialişti în domeniul), completând cu

definiţiile formulate de principalele organizaţii internaţionale de securitate a acestor

concepte.

Al patrulea obiectiv de cercetare al tezei l-a reprezintat analiza aspectelor de

legitimitate a operaţiilor de răspuns la crize care se va realiza prin prisma analizării

conceptului de legitimitate. Pentru a da şi un caracter practic tezei vom analiza

situaţia intervenţiei din aprilie 2018 în Siria ca răspuns la utilizarea armelor chimice,

cercetarea situaţiei făcându-se sub aspectul legalităţii şi legitimităţii, apelând la

aplicarea unor teorii din dreptul internaţional pe situaţia de fapt.

Ipoteza de cercetare este reprezentată de stabilirea unei corelaţii între cadrul

normativ existent, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor de securitate

internaţionale şi regionale existente la momentul actual şi în ce măsură acestea oferă,

în mod eficient, asigurarea securităţii internaţionale, regionale şi naţionale. Totodată,

relevant pentru prezenta teză este de a demonstra ipoteza de cercetare bazându-ne pe

surse deschise şi pe încercarea de a oferi un cadru de analiză a modului cum

organizaţiile internaţionale de securitate colective şi regionale înţeleg să acţioneze în

asigurarea securităţii internaţionale şi regionale.

NECLASIFICAT


Metodologia cercetării:

- metoda logică, metodă care ne-a dat posibilitatea să surprindem dinamica

raporturilor la nivel conceptul şi organizaţional din dreptul internaţional. Prin

utilizarea deducţiei am încercat să stabilim şi să facem calificarea juridică a faptelor,

adică să dovedim cum aspectele teoretice se regăsesc în situaţii de fapt.

- metoda comparativă a fost esenţială în cercetarea noastră, deoarece ne-a

condus la informaţii preţioase referitoare la anumite instituţii de drept (spre exemplu

vom putea stabili ce au în comun organizaţiile internaţionale de securitate şi ceea ce

le diferenţiază etc.).

- metoda istorică ne-a sprijinit să sesizăm evoluţia, configuraţia şi funcţiile

conceptelor, a politicii organizaţiilor internaţionale de securitate, a cadrului normativ

internaţional, menite să ne dezvăluie raţiunile pentru care întreaga societate

internaţională a realizat o serie de transformări la nivel conceptual, strategic, operativ

şi tactic pentru a-şi atinge obiectivul fundamental, cel de a asigura pacea şi

securitatea internaţională.

Structura tezei

Teza va fi concepută pe patru capitole, pentru a facilita o perspectivă asupra

modului în care ne-am propus să demonstrăm ipoteza şi obiectivele de cercetare

proiectate.

În primul capitol, intitulat Securitate globală, regională, naţională – actualităţi

şi perspective, ne-am propus să definim conceptul de securitate, să analizăm

caracteristicile definitorii ale mediului de securitate contemporan şi să argumentăm de

ce statul în viziunea noastră reprezintă cel mai important actor în asigurarea securităţii

naţionale. O cunoaştere aprofundată a mediului de securitate actual permite să se

prevadă în viitor, într-o măsură oarecare, caracteristicile mediului de securitate.

De asemenea, în acest capitol am făcut referire la efectele pe care globalizarea

le are asupra securităţii naţionale şi modul cum securitatea naţională poate fi asigurată

prin intermediul securităţii colective.

NECLASIFICAT


În cadrul cercetării am analizat conceptul de securitate umană, deoarece

considerăm că acesta reprezintă o nouă abordare a dezvoltării umane şi a securităţii.

Identificarea abordării teoriei celor şase puncte de separaţie, care a fost

dovedită ca rezultat al dezvoltării şi perfecţionării reţelelor de socializare, din

perspectiva securităţii este doar începutul ridicării problemelor cu care mediul de

securitate s-ar putea confrunta. În acest capitol nu ne-am propus să găsim soluţii, ci

să facem o radiografie a mediului actual de securitate printr-o abordare cât mai fidelă

a realităţilor actuale, pentru a putea să identificăm eventualele probleme ce ar putea

să afecteze securitatea în viitor. Or, identificarea problemei presupune şi posibilitatea

de a găsi soluţii.

În al doilea capitol, intitulat Organizaţii internaţionale de securitate, ne-am

propus să analizăm organizaţiile internaţionale relevante în asigurarea securităţii

globale şi regionale. Cercetarea organizaţiilor a debutat cu reanalizarea celei mai

importante organizaţii de securitate colectivă, respectiv Organizaţia Naţiunilor Unite,

punând accent pe modul cum aceasta a fost proiectată prin structurile sale pentru

atingerea obiectivelor pe care şi le-a propus. Totodată, în acest capitol am reanalizat

structurile de securitate regională, pornind de la momentul iniţial de formare şi până la

momentul actual, pentru a evidenţia evoluţia şi transformările pe care acestea le-au

suferit la nivel conceptual, strategic, operaţional şi tactic pentru a-şi îndeplini scopurile

pentru care organizaţiile regionale au fost înfiinţate. Prin realizarea organizaţiilor de

securitate regională, în speţă, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea

Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa vom reliefa modul

cum acestea şi-au transformat structurile în raport cu noile ameninţări pentru

asigurarea unei securităţi la nivel regional. Analizarea acestor organizaţii, respectiv

organizaţia internaţională de apărare colectivă (ONU) sau cele regionale (UE, NATO,

OSCE) au o influenţă în relaţiile internaţionale, politica internaţională, fiind din ce în

ce mai mult condusă de aceste organizaţii.

NECLASIFICAT


În cel de-al treilea capitol, denumit Managementul crizelor şi prevenirea

conflictelor armate în viziunea principalelor organizaţii internaţionale de

securitate, am avut ca obiectiv analizarea crizelor ce se manifestă în diferite domenii

cu efecte majore asupra securităţii internaţionale, precum şi analizarea modul de

gestionare a crizelor de către organizaţiile de securitate internaţionale şi regionale.

În acest capitol ne-am propus să acordăm o atenţie sporită părţii teoretice,

deoarece o cunoaştere amplă a crizelor şi a factorilor care le generează, poate duce la

concluzii corecte şi soluţii adecvate privind modul de manageriere a crizelor.

Am tratat criza şi managementul crizei plecând de la definirea celor două

concepte, prin apelarea la abordările teoretice ale acestora, la enumerarea şi

explicarea acestor concepte. Au fost abordate tipurile de crize şi factorii care

generează aceste crize pentru a oglindi cât mai fidel cadrul actual de securitate

internaţional. De asemenea, au fost analizate etapele pe care le traversează o criză de

la debutul acesteia până la punctul terminus.

Analizarea managementului crizelor în viziunea principalelor organizaţii de

securitate internaţionale şi regionale s-a realizat prin evidenţierea în prim-plan a

mecanismelor de gestionare a crizelor şi prevenirea conflictelor de către acestea,

precum şi a modurilor de cooperare între acestea, deoarece considerăm că la acest

moment doar structurile de securitate sunt cele care pot gestiona crizele în mod

eficient şi eficace, având în vedere că, acestea de-a lungul timpului au dezvoltat şi

perfecţionat mecanisme de răspuns la crize şi de prevenire a conflictelor.

În cel de-al patrulea capitol, denumit Legitimitatea operaţiilor de răspuns la

crize, am acordat o atenţie deosebită definirii conceptului de legitimitate, deoarece

acesta este foarte mult uzitat în spaţiul public şi creează confuzii, fiind necesară o

clarificare a acestuia, având în vedere că în doctrina de specialitate a fost abordat

conceptul de legitimitate, dar apreciem că nu s-a făcut o demarcare clară între

legalitate şi legitimitate.

NECLASIFICAT


Totodată, au fost examinate mijloacele alternative de soluţionare paşnică a

diferendelor între state, admise de normele internaţionale, punctându-se plusurile şi

minusurile utilizării acestora, dorindu-se a se evidenţia că indiferent de mijlocul de

soluţionare paşnică pe care îl aleg părţile, rezultatul este mult mai eficient şi de

durată pentru părţi, decât dacă soluţionarea conflictului s-ar face prin utilizarea

forţei.

Utilizarea mijloacelor de soluţionare paşnică a conflictelor între state, nu poate

duce decât la respectarea normelor de drept internaţional, aceasta trebuind să devină

o practică între state, precum şi un model ca precedent pentru situaţii similare, iar

utilizarea acestor mijloace au ca scop privirea izbucnirii unui nou război armat.

Cercetarea mijloacelor de soluţionare paşnică a diferendelor în relaţiile

internaţionale a fost absolut necesară pentru ca problematica privind prevenirea

conflictelor să fie abordată în întregime, deoarece mecanismele de prevenţie şi de

soluţionare a conflictelor uzitate de organizaţiile de securitate internaţionale şi

regionale, uneori, au fost depăşite de complexitatea şi amploarea evenimentelor care

au avut loc pe scena internaţională, fiind necesar a se arăta alternativele de

soluţionare paşnică în cazul existenţei unui conflict între state, pentru asigurarea

securităţii şi păcii internaţionale.

Prin analizarea legalităţii şi legitimităţii utilizării rachetelor în Siria în aprilie

2018 pentru a stopa utilizarea armelor chimice, am aplicat aspectele teoretice pe o

situaţie reală.

Având în vedere faptul că, prin modul de desfăşurare a conflictelor se încălcă

în permanenţă normele de drept internaţional umanitar am considerat ca fiind

necesară analiza a două rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, care sunt

obligatorii pentru organizaţiile de securitate, şi totodată au implicaţii deosebite şi

pentru România.

NECLASIFICAT


Astfel, cunoaşterea acestor rezoluţii conduce la aplicarea acestora de către toţi

actorii implicaţi în zonele de conflict şi postconflict, având efecte şi asupra securităţii

în general în zonele respective.

La elaborarea tezei am utilizat o bibliografie complexă. Având în vedere tema

abordată, s-a apelat la instrumentele juridice relevante în domeniul dreptului

internaţional şi naţional, care includ legi, strategii, regulamente militare româneşti şi

străine, lucrări de specialitate de autori români şi străini, articole din revistele de

specialitate şi publicaţii relevante pentru tema abordată, preluate din surse tipărite

sau surse web. Totodată, menţionăm că sursele utilizate sunt neclasificate şi

disponibile pentru publicul larg pe paginile de internet oficiale instituţiilor relevante

în domeniile ce au legătură cu tema din teza de doctorat.

Totodată, precizăm că pe întreg cuprinsul tezei s-au utilizat abrevierile şi

terminologia specifică documentelor internaţionale în vigoare, la finalul cercetării

ştiinţifice, acestea au fost consemnate în lista cu abrevieri şi acronime.

Propuneri:

Pe baza constatărilor noastre pe timpul procesului de cercetare, am făcut

propuneri atât pentru factorii de decizie din ONU, cât şi pentru factorii decizionali

din România, astfel:

- elaborarea de lege ferenda, care să aibă ca obiect de reglementare doctrinele

Capstone şi responsabilitatea de a proteja este necesară, pentru a nu mai exista

echivoc, în ceea ce priveşte utilizarea forţei în alte cazuri decât cele prevăzute de

Carta ONU. Astfel, aceste două doctrine nu vor mai fi contestate, ci doar aplicate.

Reglementarea expresă a obiectului celor două doctrine ar conduce la consolidarea

credibilităţii şi legitimităţii operaţiilor de menţinere a păcii desfăşurate sub egida

ONU, la prevenirea încălcării prevederilor Cartei, dar şi la posibilitatea de a trage la

răspundere statele care nu respectă noile reglementări în domeniu;

- oportunitatea ca în Cartă să se prevadă în mod expres, procedura de luare a

deciziei privind utilizarea forţei, iar această procedură de luare a deciziei să se

NECLASIFICAT


realizeze pe principiile universale ale democraţiei. Astfel, intervenţia militară se

poate bucura de legitimitate la nivelul comunităţii internaţionale, iar unele state nu

vor mai putea să-şi realizeze interesele, graţie poziţiei privilegiate în Consiliul de

Securitate al ONU;

- implementarea Rezoluţiei a Consiliului de Securitate ONU nr. 2272/2016 la

nivel naţional, acest aspect impunând o traducere autorizată, precum şi

implementarea acesteia în planurile de pregătire a personalului din structurile care

participă cu forţe la misiunile de menţinere a păcii desfăşurate de ONU;

- necesitatea ca la nivel academic, să se disemineze sub diferite forme normele

de drept internaţional umanitar (conferinţe, seminarii, cursuri de specializare etc.), în

care să fie incluse Clauza Martens, Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr.

1325/2010 (şi cele conexe acesteia), precum şi Rezoluţia nr. 2272/2016.

- necesitatea ca instituţiile de învăţământ superior militare să introducă

disciplina Dreptul internaţional umanitar, obligatorie în toate programele de

învăţământ, având în vedere rolul de formatori ai viitorilor comandanţi militari,

aceştia, la rândul lor, având obligaţiile de a pregăti personalul din subordine în acest

domeniu, de a-l aplica în timpul conflictelor armate şi de a răspunde penal atât pentru

faptele sale sau ale unui subordonat, prin care s-au încălcat normele de drept

internaţional umanitar.

NECLASIFICAT


BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767, Bucureşti,

2003.

2. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 450, Bucureşti, 2015.

3. Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind

medierea şi organizarea profesiei de mediator, Monitorul Oficial al României,

Partea I., nr. 831, 2009.

4. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1161, Bucureşti, 2004.

5. Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în

afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 427, 2011.

II. REGULAMENTE, DOCTRINE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE

ROMÂNEŞTI

6. Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2012.

7. DIU-3, Manual pentru instruirea personalului Armatei în drept umanitar

internaţional, Ploieşti, 2008.

8. Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001.

NECLASIFICAT


III. REGULAMENTE, DOCTRINE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE

STRĂINE

9. Tallin Manual on the International Law Applicable to Cyber Warfare.

10. Integrated Training Service – Policy Evaluation and Training Division, United

Nations Departments of Peacekeeping and Field Support, e-Guide to the United

Nations Departments of Peacekeeping Operations and Field Support – A

Resource for New Staff at Headquarters, January, 2015.

11. FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994.

12. Ghidul NATO, Public Diplomacy Division NATO, Brussels, 2011.

13. AJP-01(D) Allied Joint Doctrine, NATO Standardization Agency, December

2010.

14. AJP-01, Edition E Version 1, Published by the NATO Standardization Office

(NSO), Ferbuary 2017.

15. The OSCE Concept of Comprehensive and Co-operative Security, An Overview

of Major Milestones, OSCE Secretariat, Conflict Prevention Centre Operations

Service Vienna, June 2009.

16. Unite Nations Peacekeeping Operations – Principles and Guidelines, 2008,

review data: January 2010, One UN Plaza, New York, NY 10017.

17. Report of the International Commission on Intervention and State Sovereignty,

The Responsibility to Protect, Decembrie 2001,

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

18. Armaş, Iosif; Purcărea, Cornel; Duţă, Paul Dănuţ, Legitimitatea operaţiilor

militare altele decât Războiul, Editura Militară, Bucureşti, 2001.

19. Balaban, C. Gh., Securitatea şi dreptul internaţional. Provocări la început de

secol XXI, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.

NECLASIFICAT


20. Bari, Ioan, Problemele globale contemporane, Editura Economică, Bucureşti,

2003.

21. Buşe, Dorel, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Editura Fundaţia

România de Mâine, Bucureşti 2006.

22. Buşe, Dorel, Politici şi instituţii de securitate, curs, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014.

23. Cazan, Radu, articol disponibil pe http://m.capital.ro/onu-a-doua-sesiune-

plenara-a-procesului-de negocieri.html

24. Cloşcă, Ionel; Suceavă, Ion, Tratat de drept internaţional umanitar, Editura

ARDU, Bucureşti, 2000.

25. Cornel, Mihai, Succesul Summitului de la Praga, Buletinul Forţelor Navale, nr.

6/2007, Editura Bucureşti.

26. Crăciun, Ioan, Prevenirea conflictelor şi managementul crizelor, Bucureşti:

Editura Universităţii Naţionale de Apărare„Carol I”, 2006.

27. Cristea, Irina, Yemen: Guterres cere 3 miliarde de dolari ca asistenţă umanitară

pentru combaterea celei mai grave crize umanitare, articol disponibil la adresa

hhtps://www.agerpres.ro/politica-externa/2018/04/03/yemen-guterres-cere-3-

miliarde-de-dolari-ca-asistenta-umanitara-pentru-combaterea-celei-mai-grave-

crize

28. Dan, Violeta, Criza diplomatică din Golful Persic s-ar putea termina dacă

Statul Qatar va accepta cererile a patru state Arabe, articol disponibil pe

www.caleaeuropeana.ro/criza-diplomatica-din-golful-persic-s-ar-putea-termina-

daca-statul-qatar-va-accepta-cererile-a-patru-state-arabe/

29. Diaconu, Ion, Curs de drept internaţional public, Editura Şansa SRL, Bucureşti,

1993.

30. Dragoman, Ion, Drept internaţional aplicabil în operaţiunile de menţinere a

păcii, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996.

http://www.caleaeuropeana.ro/criza-diplomatica-din-golful-persic-s-ar-putea-termina-daca-statul-qatar-va-accepta-cererile-a-patru-state-arabe/


NECLASIFICAT


31. Dragoman, Ion, Elemente de legislaţie militară, drepturi şi libertăţi

fundamentale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,

2005.

32. Dragoman, Ion; Ungureanu, David Tratat de drept internaţional umanitar,

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2018.

33. Dumitrescu, O., Fenomenul Militar, Editura Semne, 2004.

34. Duţu, Petre; Bogzeanu, Cristina, Reforma instituţională a UE din perspectiva

Politicii de Securitate şi Apărare Comune, Editura UNAp „Carol I”, Bucureşti,

2011.

35. Ecobescu, Nicolae, Hagipol, Mirella, NATO, parteneriat şi cooperare, Editura

Nemira, Bucureşti, 1997.

36. Frunzeti, Teodor, Globalizarea securităţii, Editura Militară, Bucureşti, 2006.

37. Frunzeti, Teodor, Securitatea naţională şi războiul modern, Editura Militară,

Bucureşti, 1999.

38. Frunzeti, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale. Mijloace militare şi

nemilitare, Editura Institutul European, Iaşi, 2006.

39. Frunzeti, Teodor; Panait I., Duţă P., Operaţii NATO. Studiu de caz: Afganistan,

Editura Techno Media, Sibiu, 2007.

40. Frunzeti, Teodor; Zodian, Vladimir, Lumea 2007, Editura Centrului Tehnic-

Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007.

41. Frunzeti,Teodor, Geostrategia, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,

Bucureşti, 2009.

42. Gâlea, Ion, Aplicarea normelor dreptului internaţional umanitar în cazul

opraţiunilor antiteroriste, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2013.

43. Gâlea, Ion, Folosirea forţei în dreptul internaţional, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2009.

44. Ghiba, Daniel (coordonator); Gabroveanu, Dan, Planificarea operaţiilor de

răspuns la crize în concepţie NATO, Editura UNAP, Bucureşti, 2012.

NECLASIFICAT


45. Ghiba, Daniel Managementul crizelor, Note de curs, Bucureşti, Editura

Universitatea Naţională de Apărare.

46. Ghiba, Daniel, Chivu, Gheorghe, Promovarea securităţii prin parteneriat şi

cooperare – Cheia succesului NATO, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2014.

47. Ghiba, Daniel, Managementul crizelor, Curs universitar, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, 2017.

48. Ghiba, Mădălina-Daniela, Legitimitatea operaţiilor de răspuns la crize, Raport

de cercetare nr. 3, Bucureşti, 2017.

49. Ghiba, Mădălina-Daniela, Managementul crizelor şi prevenirea conflictelor

armate în viziunea principalelor organizaţii internaţionale de securitate, Raport

de cercetare nr. 2, Bucureşti, 2017.

50. Ghiba, Mădălina-Daniela, Securitate globală, regională, naţională – actualităţi

şi perspective, Raport de cercetare nr. 1, Bucureşti, 2015.

51. Iordache, Constantin, Rezolvarea legală a diferendelor internaţionale, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.

52. Lupşor, Andreea, O organizaţie sortită eşecului: Societatea Naţiunilor, articol

disponibil pe https://www. historia .ro/secţiune/general/articol/o-oranizatie-

sortita-escului-societatea-natiunilor

53. Mândru, M., Lumea între Războiul Rece şi pacea fierbinte, Editura Expert,

Bucureşti, 2000.

54. Mitroi, Mugur, Mediere şi conflict, Editura Rotech Pro, Bucureşti, 2010.

55. Mureşan, Mircea; Văduva, Gheorghe; Boambă, Eugen (coord), Criza, conflictul

şi războiul, vol. III, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2007.

56. Neagu, Nicolae, Teoria şi practica întrebuinţării poliţiei civile în operaţiunile

de pace ale Naţiunilor Unite, Editura Triumf, 2003.

NECLASIFICAT


57. Nicolaescu, Gheorghe, Gestionarea crizelor politico-militare, Top Form,

Bucureşti, 2003.

58. Oprea, Gabriel; Suceavă, Ion; Cloşcă, Ionel, Dreptul internaţional Umanitar –

Instrumente juridice internaţionale, Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2003.

59. Pinţă, Florian, Managementul crizelor de securitate, Editura Centrului Tehnic-

Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008.

60. Popa Nicolae, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, Bucureşti, 1994.

61. Popa, Nicolae, Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Ediţia 3, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2008.

62. Pusmin, E. în D. Popescu, T. Chebeleu (coord.), Soluţionarea paşnică a

diferendelor internaţionale, Editura Academiei RSD, Bucureşti, 1983.

63. Sarcinschi, Alexandra, Dimensiunile nonmilitare ale securităţii, Editura UNAp

„Carol I”, Bucureşti, 2005.

64. Scăunaş, Stelian, Drept internaţional public, Editura All Beck, Bucureşti, 2005.

65. Scăunaş, Stelian, Uniunea Europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2005.

66. Selejan-Guţan, Bianca, Drept internaţional public, Editura Universităţii „Lucian

Blaga”, Sibiu, 2003.

67. Ursachi, Ioan, Management, Editura Academiei de Studii Economice,

Bucureşti, 2001.

68. Vasile Bogdan, Crizele politico-militare contemporane, în Perspective ale

securităţii şi apărării în Europa, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu

participare internaţională, 19-20 noiembrie 2009, Bucureşti, Vol. 4, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2009.

69. Văduva, Gheorghe, Simetria, disimetria şi asimetria în conflictele militare

actuale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008.

NECLASIFICAT


70. Văduva, Gheorghe; Dinu, Mihai-Ştefan, Crizele politico-militare ale

începutului de mileniu, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2005.

71. Zamfir, Cătălin, „Criză”, în: Dicţionar de sociologie, coord.: Cătălin Zamfir şi

Lazăr Vlăsceanu, Editura Babel, Bucureşti, 1998.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

72. Amorim, Luis, Handbook on CSDP the Common Security and Defence Policy

of the European Union, Third edition, 2017 disponibil pe

https//eeas.europa.eu/sites/eeas/files/handbookoncsdp-

3rdedition_jochen_rehrl_federica_mogherini pdf

73. Ashton, Catherine, Towards a Global Network of Crisis Rooms, High Level

Conference on Managing Complex International Crises, 3-4 December 2013,

Albert Hall, Brussels.

74. Born, Anghell, Parliamentary Oversight of Civilian and Military ESDP

Missions the European and National Levels, Geneva Centre for the Democratic

Control of the Armand Forces (DCAF), Geneva, disponibil pe:

http://www.dcaf.ch/Publications/Publication-Detail/?id=55091&lng=en

75. Buciuman, M., The National Integrated Crisis Management System – Structure

and Conceptual Milestones, Romanian Military Thinking 5/2007m.

76. Buzan, Barry, Popoarele statele şi teama, Editura Cartier, Chişinău, 2000.

77. Buzan, Barry; Waever, Ole; Jaap de Wilde, Security: A New Framework for

Analysis, London, Lynne Riener Publisher, 1998.

78. Cassese, A., "The Martens Clause: Half a Loaf or Simply Pie in the Sky?",

European Journal of International Law, Vol. 11, No. 1 (2000).

79. Coutau-Bégarie, Hervé, Tratat de strategie, Vol. I: Strategie generală, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.

NECLASIFICAT


80. De Mulinen, Frederic, Manual de drept al războiului pentru forţele armate,

Ediţia a III-a, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006.

81. Debré, Michel ,“Défense de l’Europe et sécurité en Europe”, Revue de défense

nationale, décembre 1972.

82. Deutsch, Karl, Political Community and the Nord Atlantic Area: International

Organizations in the Light of Historical Experience, New Jersey, Princeton

University Press, 1957.

83. Deutsch, W. Karl, Crisis Decision-Making The Information Approach, 1982.

84. Dufour, J.L., Crizele internaţionale. De la Beijing (1900) la Kosovo (1999),

Editura Corint, Bucureşti, 2002.

85. Engel, Raphaela, How to Implement Strategy – Implementation Plan on Security

and Defence, Handbook on CSDP the Common Security and Defence Policy of

the European Union, Third edition, 2017, disponibil pe



86. Evans, Gareth; Sahnoun, Mohamed, Responsibility to Protect, articol disponibil

pe https://www.foreignaffairs.com/articles/2002-11-01/responsibility-protect

87. Evans, Graham; Newnham, Jeffrey, Dicţionar de relaţii internaţionale, Editura

Universal Dalsi, 2001.

88. Fukuyama, Francis, Construcţia statelor, Guvernarea şi ordinea mondială în

secolul XXI, Editura Antet XX Press, Prahova, 2004.

89. Gariup, Monica, European Security Culture: Language, Theory, Policy,

Farnham, Ashgate Publishing Limited, 2009.

90. Gersch, Adam, Introduction, în Irvine S. Gersch, Adam Gersch (edit.),

Resolving Disagreement in Special Educational Needs. A practical guide to

conciliation and mediation, Routledge Falmer, Londra, New York, 2003.

91. Giacomo, Luciani, The Economic Content of Security, Jurnal of Public Policy,

vol. 8, nr. 2, 1989.

https://www.foreignaffairs.com/authors/gareth-evans

https://www.foreignaffairs.com/authors/mohamed-sahnoun

NECLASIFICAT


92. Gnesotto, Nicole (ed.), War and Peace: European Conflict Prevention, Institute

for Security Studies of Western European Union, 1993.

93. Gray, Christine, After the Ceasefire, Iraq, Security Council and the Use of

Force, BYIL, Oxford, nr. 65 (1994).

94. Harland-Thunberg, P., Securitate economică naţională: interdependenţă şi

vulnerabilitate, în National Economic Security, Tilburg-John F. Kennedy

Institute, 1982.

95. Henkin, Louis, Just and Unjust Wars: A Moral Argument with Historic

Illustrations, New York, 2000.

96. Hertz, John H., International Politics in the Atomic Age, Columbia University

Press, 1959.

97. Kaldor, Mary, Securitatea Umană, Editura Publishing, 2010.

98. Kammel, Arnold, Handbook on CSDP the Common Security and Defence

Policy of the European Union, Third edition, 2017 disponibil pe



99. Kiss, A., Repertoire de la practique francaise en matiere de droit international

public, vol. V, Paris, 1962.

100. Lebow, Richard, Between Peace and War. The Nature of International Crisis,

Baltimore, 1981.

101. Lindborg, Chris, Abordarea europeană a managementului crizelor prin

mijloace civile, BASIC Special Report, 2002.

102. Mani,V.S. (ed.), Handbook of International Humanitarian Law in South Asia,

New York/New Delhi, Oxford University Press, 2007.

103. Martin F., Susan; Weerasinghe, Sanjula; Taylor, Abbie, Humanitarian Crises

and Migration: Causes, Consequences and Responses, Routledge, 2014.

104. Martin, Laurent, Poate exista securitate naţională într-o epocă nesigură?,

Encounter, 60:3, 1983.

NECLASIFICAT


105. Morgenthau, Hans J., Politica între naţiuni, Lupta pentru putere şi lupta pentru

pace, Editura Polirom, Bucureşti, 2007.

106. Renson, Pierre-Paul, La Médiation civile et commerciale. Comme éviter les

aléas, le coût et la durée d’un procès, Anthemis, Belgique, 2010.

107. Richardson, L., „Terrorists as Transnational Actors”, Terrorism and Political

Violence 11 (4) (iarna 1999).

108. Rigaux, Francois, Introduction a la science du droit, Editions vie ouvriere,

Bruxelless, 1974.

109. Ruzié, David, Droit international public, onzième édition, Dalloz, Paris, 1994.

110. Schmitt, Michael, Tallinn Manual 2.0 on the International Law of Cyber

Operations: What It Is and Isn’t.

111. Serrano, Pedro, EEAS Crisis Response Mechanism, Handbook on CSDP the

Common Security and Defence Policy of the European Union, Third edition,

2017, disponibil pe ttps//eeas.europa.eu/sites/eeas/files/handbook on csdp-3rd

edition_jochen_rehrl_federica_mogherini pdf

112. Thürer Daniel, International Humanitarian Law: Theory, Practice, Context,

AIL-POCKET, Haga, 2011.

113. Udalov, V. Vladimir, National Interests and Conflict Reduction, in Cooperative

Security: Reducing Third World Wars, Syracuse University Press, Syracuse,

New York, 1995.

114. Weiss, G. Thomas; Hubert, Don, Legitimacy and Authority, în volumul ICISS,

Resposibility to Protect, Research, Bibliography, Background.

115. Wennink, Karel, Terrorim: Foreign/International Legal Responses in Selected

Foreign Countries, Law Library of Congress, July 1995.

116. Wolfers, Arnold, Discord and Collaboration: Essays on International Politics,

Baltimore (Md.) Jons Hopkins University Press, 1965.

117. Wolfers, Lippman W. A., Wolfers, Discord and Collaboration, Baltimore,

Johns Hopkins University Press, 1962.

NECLASIFICAT


118. Xavier, Ana Isabel; Rehrl, Jochen, How to Launch a CSDP Mission or

Operation, Handbook on CSDP the Common Security and Defence Policy of

the European Union, Third edition, 2017, disponibil pe



IV. SURSE WEB

119. http://www.un.org/en/sections/priorities/human-rights/index.html,

120. https://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/HTML/?URI=CELEX:12012P/TXT&from=RO

121. http://www.mae.ro/node/29977

122. https://www.justsecurity.org/37559/tallinn-manual-2-0-international-law-cyber-

operations/

123. http://csef.ru/media/articles/3990/3990.pdf

124. http://www.jus.uio.no/english/services/library/treaties/01/1-02/rights-duties-

tates.xml

125. http:/europolitics.ro

126. http://www.mediafax.ro/externe/criza-imigrantilor-ministrii-de-interne-din-

statele-ue-au-ajuns-la-un-acord-privind-distribuirea-a-40-000-de-refugiati-

14712288

127. http://www.un.org/en/globalissues/democracy/index.shtml

128. http://www.scienceworld.ro/features/reinventarea-prieteniei-12330.html

129. https://www.historia.ro/secţiune/general/articol/o-oranizatie-sortita-escului-

societatea-natiunilor

130. http://www.anr.gov.ro./docs/legislaţie/internaţională/Carta.Organizaţia_Naţiunil

or_Unite. ONU.pdf

131. http://www.un.org/en/sc/

NECLASIFICAT


132. http://www.un.org/en/sc/about/structure.shtml

133. https://www.un.org/ecosoc/en/about-us.

134. http://www.un.org/en/sections/about-un/trusteeship-council

135. http://www.icj-cij.org/en/presidency

136. https://www.un.org/sg/en/content/role-secretary-general

137. http://www.touteleurope.eu/fr/organisation/institutions/conseil-

uropeen/presentation/le-conseil-europeen.html

138. http://www.european-council.europa.eu/the-president

139. http://eeas.europa.eu/ashton

140. http://register.consilium.europa.eu/pdf/fr/09/st14/st14930.fr09.pdf.

141. http://www.touteleurope.eu/fr/organisation/institutions/conseil-de-l-union-

europeenne.html

142. https//eeas.europa.eu/sites/eeas/files/handbookoncsdp-


143. http://europa.eu/about-eu/institutionsbodies/european-commission_fr.htm

144. https://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_li

sabona.pdf

145. http://www.dcaf.ch/Publications/Publication-Detail/?id=55091&lng=en

146. http://eeas.europa.eu/background/organisation

147. http://eeas.europa.eu, portalul Security and Defence – CSDP

148. http: //www.eda.europa.eu

149. http:// www.eusc.europa.eu

150. http://europa.eu/globalstrategy/en

151. www. consilium.europa.eu/ro/policies/eu-uk-after-referendum

152. https://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_67656.htm

153. https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_publications/20120412_

Towards_the_new_strategic_concept-eng.pdf

154. http://nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm?selectedLocale=en

NECLASIFICAT


155. www. nato.int/docu/pr/1999/p99-062e.htm

156. www. nato.int/docu/review/2010/Lisbon-Summit/RO/index.htm

157. https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2018_03/20180315_SG

_AnnualReport_en.pdf

158. http://mpviena.mae.ro/node/1252

159. www.caleaeuropeana.ro/romania-a-preluat-presedintia-forumului-de-cooperare-

in-domeniul-securitatii-din-cadrul-osce

160. https://dexonline.ro/surse, DEX 98

161. http://andreivocila.wordpress.com/2010/11/09/managementul-crizelor-politico-

militare

162. http://www.auswaertiges-

mt.de/EN/Aussenpolitik/Friedenspolitik/Krisenpraevention/Grundlagen_node.ht

ml

163. http://www.unhcr.org/53a155bc6.html

164. http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/syria

165. www.caleaeuropeana.ro/criza-diplomatica-din-golful-persic-s-ar-putea-termina-

daca-statul-qatar-va-accepta-cererile-a-patru-state-arabe/

166. www.agerpres.ro/politica-externa/2018/04/03/yemen-guterres-cere-3-miliarde-

de-dolari-ca-asistenta-umanitara-pentru-combaterea-celei-mai-grave-crize

167. http://humanitariancoalition.ca/info-portal/factsheets/the-humanitarian-system

168. ttps://www.cvce.eu/en/obj/franco_british_st_malo_declaration_4_december_19

98-en-f3cd16fb-fc37-4d52-936f-c8e9bc80f24f.html

169. http://www.nato.int/cps/en/natolive/what_is_nato.htm

170. https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_49608.htm

171. http://www.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm

172. http://www.summitbucharest.ro/ro/doc_201.html

173. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_51633.htm?selectedLocale=en

174. http://www.presidency.ro/static/Declaratie%20Chicago%20RO%20final.pdf

http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/syria



NECLASIFICAT


175. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_natiunilor_unite

176. http://www.icty.org/x/cases/tadic/tjug/en/tad-sj970714e.pdf

177. http://m.mediafax.ro/externe/ce-prevede-acordul-de-pace-privind-ucraina-cele-

13-puncte- ale-acordului-de-la-minsk-13817472

178. http://m.capital.ro/onu-a-doua-sesiune-plenara-a-procesului-de negocieri.html

179. http://www.icj-cij.org/en/how-the-court-works

180. http://haga.mae.ro/node/865

181. http://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-internaţional-

public/folosirea-legala-a-fortei-potrivit-dreptului-international/

182. https://www.timpul.md/articol/cnn-conflictul-din-siria-se-transaforma-intr-u-

razboi-intrestatele-unite-si-rusia-80880.html

183. https://m.mediafax.ro/externe/sua-si-aliaţii-au-atacat-siria-ordinul-de-

bombardament-dat-de-trump-si-puterile-occidentale-misiunile-indeplinită-

rachetele-aliatilor-au-lovit-trei-tinte-militare-foto-vidio-17130088

184. http://www.dw.com/ro/r%C4%83zboiul-declara%C5%A3iilor-dup%C4%83-

atacul-din-siria/a-43385921

185. http://www.dw.com/ro/r%C4%83zboiul-declara%C5%A3iilor-dup%C4%83-

atacul-din-siria/a-43385921

186. https://www.justsecurity.org/55005/legality-international-law-force-deter-

chemical-warfare/

187. http://www.e-ir.info/2016/04/21/unsc-resolution-2272-progress-against-sexual-

abuse-in-un-peacekeeping/

188. http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/RES/2272%282016%

29

189. http://www.icj-cij.org/en/case/116

190. http//www.descopera.ro/stiinta/16161728-interviu-cu-albert-laszlo-barabasi-

fizicianul-nascut-in-romania-expert-in-teoria-haosului-care-schimba-modul-

NECLASIFICAT


incare-privim-lumea-daca-as-sti-olista-cu-prietenii-tai-imi-pot-da-seama-care–

este-istoria-ta

191. http://responsibilitytoprotect.org/ICISS%20Report.pdf

192. http://www.un.org/en/preventgenocide/rwanda/about/bgresponsibility.shtml

193. https://www.foreignaffairs.com/articles/2002-11-01/responsibility-protect

VII. REVISTE

194. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii 2010-

2014.

195. Buletinul Forţelor Navale, nr. 6/2007, Editura Bucureşti.

196. Revista Forţelor Terestre, Operaţii de stabilitate şi sprijin sub egida NATO,

nr.1, 2011.

197. Buletin de teorie militară, Editura SMFT.

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

198. DEX Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura

Univers Enciclopedic, 1998.

199. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, disponibil pe http://www.anr.gov.ro./

docs/legislaţie/internaţională/Carta.Organizaţia_Naţiunilor_Unite. ONU.pdf

200. Le service européen pour l'action extérieure, http://register.consilium.

europa.eu/pdf/fr/09/st14/st14930.fr09.pdf

201. Handbook on CSDP the Common Security and Defence Policy of the European

Union, Third edition, 2017.

202. Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană

şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, disponibil la

http://responsibilitytoprotect.org/ICISS Report.pdf

http://www.un.org/en/preventgenocide/rwanda/about/bgresponsibility.shtml

https://www.foreignaffairs.com/articles/2002-11-01/responsibility-protect

NECLASIFICAT


https://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_li

sabona.pdf

203. Ghidul dumneavoastră privind Tratatul de la Lisabona, Comisia Europeană,

Direcţia Generală Comunicare –Publicaţii, B-1049 Bruxelles, 2009.

204. Handbook Ratification and Implementation of the Kampala Amendaments to the

Rome Statute of the ICC, Crime of Aggression War Crimes, Published by the

Liechtenstein Institute on Self-Determination, November 2012.

205. Shared Vision, Common Action: A Stronger Europe A Global Strategy for the

European Union’s Foreign And Security Policy, pdf., disponibilă pe

http://europa.eu/globalstrategy/en

206. Carta Albă privind viitorul Europei, Reflecţii şi scenarii pentru UE-27 până în

2025, Comisia Europeană COM(2017)2025, Rue de la Loi/Wetstraat, 200 1040

Bruxelles/Brussels, 1 martie 2017.

207. Tratatul Atlanticului de Nord (The North Atlantic Treaty 1949), Towards the

New Stategic Concept, A selection of background documents, disponibil pe

https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_publications/20120412_

Towards_the_new_strategic_concept-eng.pdf

208. Declaraţia Summitului de la Varşovia din anul 2016, disponibil pe

http://nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm?selectedLocale=en

209. Montevideo Convention on the Rights and Duties of States, signed at

Montevideo, 26 December 1933.

210. Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, Către un model european de

securitate, Rue de la Loi/Wetstraat 175, 1048 Bruxelles/Brussel,

BELGIQUE/BELGIË, 2010.

211. Dicţionar Diplomatic, Bucureşti, Editura Politică, 1979.

212. Dicţionar de economie, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

213. World Refugee Day: Global forced displacement tops 50 million for first time in

post-World War II era, disponibil pe http://www.unhcr.org/ 53a155bc6.html

NECLASIFICAT


214. European Commission, Syria Crisis, ECHO Factsheet, disponibil pe

http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/syria

215. The Humanitarian System, disponibil pe http://humanitariancoalition.ca/info-

portal/factsheets/the-humanitarian-system

216. Declaraţia de la Malo, disponibil pe https://www.cvce.eu/en/obj/

franco_british_st_malo_declaration_4_december_1998-en-f3cd16fb-fc37-4d52-

936f-c8e9bc80f24f.html

217. Riga Summit declarations, disponibil pe http://www.nato.int/ docu/pr/2006/p06-

150e.htm

218. Declaraţia Summitului de la Bucureşti, 3 aprilie 2008, disponibil pe

http://www.summitbucharest.ro/ro/doc_201.html

219. Declaraţia de la Ghicago din anul 2012, http://www.presidency.ro/

static/Declaratie%20Chicago%20RO%20final.pdf

220. Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, Camera de Apel,

Procurorul împ. Tadic, Decizia privind Moţiunea de Apărare pentru Apel

Interlocutoriu privind Jurisdicţia, 2 octombrie 2005, para. 70., disponibil pe

http://www.icty.org/x/cases/tadic/tjug/en/tad-sj970714e.pdf

221. C.P.J.I., Affaire du Lotus, 1927: C.I.J., affaire du Sud-Ouest africain, 1962.

222. Mediation and Dialogue Facilitation in the OSCE, Reference Guide, Publisher:

Organization for Security and Cooperation in Europer/OSCE Conflict

Prevention Centre, 2014.

223. Convenţia I pentru reglementarea paşnică a conflictelor internaţionale, anexă a

Actului Final al celei de-a doua Conferinţe de pace de la Haga din

18 octombrie 1907.

224. Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 2272/2016, disponibil pe

http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/RES/2272%282016%

29

NECLASIFICAT


225. Declaraţia Secretarului General al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg,

disponibil pe http://www.dw.com/ro/r%C4%83zboiul-declara%C5%A3iilor-

dup%C4%83-atacul-din-siria/a-43385921

226. Interviu cu Albert Laszlo Barabasi, fizicianul născut în România, expert în

teoria haosului, care schimbă modul în care privim lumea: „Dacă aş şti o listă cu

prietenii tăi, îmi pot da seama care este istoria ta”, disponibil pe

http//www.descopera.ro/stiinta/16161728-interviu-cu-albert-laszlo-barabasi-

fizicianul-nascut-in-romania-expert-in-teoria-haosului-care-schimba-modul-

incare-privim-lumea-daca-as-sti-olista-cu-prietenii-tai-imi-pot-da-seama-care –

este-istoria-ta.

Documents

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 2018/Rezumat... · Teza va fi concepută pe patru capitole, pentru a facilita o perspectivă asupra modului în care ne-am propus să demonstrăm ipoteza