25
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ...... Nr._______din___________ Mariana CÂJU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TEMA: DEZVOLTAREA LOCALĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA PERCEPȚIEI CETĂȚENILOR PRIVIND SECURITATEA NAȚIONALĂ. STUDIU DE CAZ PENTRU JUDEȚUL BRAȘOV Conducător de doctorat Prof.univ. dr. Ion ROCEANU Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în Informații și Securitate Națională - BUCUREŞTI, 2018 -

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT · Ion ROCEANU Teză elaborată în vederea obţinerii ... În primul capitol, cu titlul „Securitatea cetățeanului și a comunităților” sunt prezentate

  • Upload
    others

  • View
    20

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ...... Nr._______din___________

Mariana CÂJU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: DEZVOLTAREA LOCALĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA PERCEPȚIEI CETĂȚENILOR PRIVIND SECURITATEA

NAȚIONALĂ. STUDIU DE CAZ PENTRU JUDEȚUL BRAȘOV

Conducător de doctorat

Prof.univ. dr.

Ion ROCEANU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Informații și Securitate Națională

- BUCUREŞTI, 2018 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 25

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 - SECURITATEA CETĂȚEANULUI ȘI A COMUNITĂȚILOR

1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND STUDIILE DE SECURITATE ȘI DIMENSIUNILE NONMILITARE ALE SECURITĂȚII

1. 2. RESPONSABILITĂȚI ALE ADMINISTRAȚIILOR LOCALE PRIVIND SECURITATEA CETĂȚEANULUI ȘI COMUNITĂȚILOR

1.3. DOMENII DE MANIFESTARE A RISCURILOR ȘI PERICOLELOR LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE POSIBILE ÎN COMUNITĂȚILE LOCALE

CAPITOLUL II - PERCEPȚIA SECURITĂȚII/INSECURITĂȚII. STUDIU DE CAZ LA NIVELUL JUDEȚULUI BRAȘOV

2.1. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE

2.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

CAPITOLUL III ANALIZA DOMENIILOR CU IMPACT MAJOR ASUPRA IMAGINII CETĂȚENILOR PRIVIND SECURITATEA

3.1. SĂNĂTATEA

3.2. TRANSPORTURI

3.2.3. ESTIMAREA IMPACTULUI ASUPRA SECURITĂȚII CETĂȚEANULUI

3.3. CORUPȚIA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

LISTĂ ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 25

CUVINTE CHEIE

Securitate națională, autorități publice locale, modele, crize, management al crizelor,

amenințări, mediu de securitate, eficiență, studiu de caz, securitatea cetățenilor, percepția

securității, reflecția securității naționale la nivel local

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Context

În România cetățenii sunt concentrați în comunități locale, iar viața lor este direct

influențată de activitatea și deciziile tuturor autorităților, în special a autorităților publice locale.

Autoritățile publice locale sunt cele ale căror decizii se răsfrâng cel mai mult asupra vieții

cetățenilor.

Siguranţa cetăţeanului este un concept care nu se raportează doar la categoria de pericole

care-l pândesc, în derularea diferitelor dimensiuni ale existenţei sale. El se referă în egală măsură

la predictibilitatea şi analiza unor posibile riscuri şi vulnerabilităţi la adresa infrastructurilor şi

serviciilor critice vitale care deservesc societatea, în general şi comunităţile urbane sau rurale, în

special.

Dacă securitatea cetățenilor le permite acestora existența într-o stare de echilibru în care

actorii sociali își pot îndeplini misiunea, securitatea lor are la bază un proces în care sunt

implicate toate structurile statului, centrale sau locale.

Administrația publică locală preia un rol important din contextul național, și-l transferă și

îl are în responsabilitate la nivel local. A asigura securitatea cetățenilor înseamnă a-i respecta la

ei acasă, a le proteja drepturile și libertățile în țară și în străinătate, a pune efectiv instituțiile

statului în serviciul cetățeanului.

În sprijinul celor afirmate, ne-am propus să realizăm o diagnoză a percepției asupra

securității cetățenilor și a modului în care aceasta se reflectă la nivelul comunităților.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 25

Motivația

Motivația alegerii acestei teme are legătură cu experiența acumulată în activitatea mea

profesională în cadrul autorităților publice locale din județul Brașov, activitate în care am

constatat îngrijorările cetățeanului față de situația propriei vieți, am evaluat și luat decizii în

legătură cu vulnerabilitățile existente în această zonă a țării.

Lucrarea de față cu titlul „Dezvoltarea locală și impactul asupra percepției cetățenilor

privind securitatea națională. Studiu de caz pentru județul Brașov”, are ca obiectiv general

elaborarea unui cadru de analiză care să clarifice legătura dintre dezvoltarea locală și securitatea

națională, astfel încât rezultatul final al aplicării acestuia să constea în creșterea calității vieții

comunităților locale și, implicit, a percepției cetățenilor privind securitatea națională. Îmi doresc

ca prin intermediul acestei lucrări științifice să surprind principalele trăsături ale amenințărilor la

adresa securității comunităților locale cu implicație imediată la nivel național, pentru a putea

propune măsuri care să conducă la creșterea eficienței și eficacității managementului în

activitatea de conducere la nivel local în vederea anticipării oportune a pericolelor și riscurilor cu

care se confruntă comunitățile pe care le reprezintă.

Administrația publică locală, atât prin prerogative legislative, cât și prin instrumentele de

lucru, poate interveni pozitiv în dezvoltarea acelor domenii care conferă cetățeanului și

comunităților un nivel de încredere și de siguranță, contribuind la creare unei percepții de

securitate ridicată.

Schimbările rapide, noile tipuri de amenințări, caracterul dinamic al mediului de

securitate, carențele existente în planul abordării unitare a soluționării problemelor de securitate,

precum și la nivelul cooperării între autoritățile publice locale și naționale m-au determinat să

angajez acest subiect complex. În scopul reflectării cu un grad ridicat de precizie a percepției

securității individului în cadrul comunității în care trăiește, am realizat în cadrul prezentei teze un

studiu care să poată fi folosit ulterior ca punct de plecare pentru alte investigații academice.

Ipotezele investigației științifice

Ipoteza principală a studiului este existența unei relații de reciprocitate între percepția

cetățenilor privind securitatea individuală, locală și națională, pe de o parte, și nivelul de

dezvoltare locală.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 25

Grupul țintă al cercetării este reprezentat de populaţia neinstituţionalizată a judeţului

Braşov unde unitatea de analiză şi de înregistrare o constituie individul, rezident al judeţului

Braşov, neinstituţionalizat şi cu vârsta de 15 ani şi peste, astfel încât structura eșantionului

utilizat să o aproximeze cât mai bine pe cea a populației cadru.

Obiectivele cercetării vizează:

identificarea celor mai frecvent enunţate riscuri de la nivelul comunităţii braşovene,

descrierea profilului persoanelor din comunitatea braşoveană vulnerabile la riscuri şi

analiza corelaţională a interdependenţei tipurilor de riscuri percepute.

Metodologia de cercetare

Metodele de cercetare alese au fost: analiza critică a literaturii de specialitate, ancheta

sociologică prin sondaj de opinie publică (chestionar standardizat) și studiul de caz.

După îndeplinirea etapelor premergătoare:

stabilirea obiectului analizei,

operaționalizarea conceptelor,

determinarea populației supuse investigației,

stabilirea metodelor de cercetare,

elaborarea instrumentelor de cercetare

s-a trecut la realizarea propriu-zisă a cercetării, prin aplicarea instrumentelor de cercetare

în teren.

Informațiile au fost prelucrate, analizate și însoțite de explicarea fenomenelor sociale

studiate, pentru ca, în final, să poată fi trase concluzii pertinente.

Sinteza capitolelor

Teza cuprinde trei capitole distincte.

În primul capitol, cu titlul „Securitatea cetățeanului și a comunităților” sunt prezentate

aspecte generale teoretice privind studiile de securitate și dimensiunile non-militare ale

securității, sunt evidențiate responsabilitățile administrației publice locale privind securitatea

cetățeanului și a comunităților și analizate domeniile de manifestare a riscurilor și pericolelor la

adresa securității naționale în comunitățile locale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 25

Devine evident că securitatea nu mai este apanajul doar al acelor structuri specializate, ci

devine o problemă a tuturor structurilor statului, centrale sau locale. Astfel, administrația publică

locală preia un rol important din contextul național, îl transferă și îl are în responsabilitate la

nivel local. Din această perspectivă, rolul acestui studiu este important, dar mai ales îndrăzneț,

deoarece abordează rolul administrației locale nu doar prin prisma unor teorii și legi, ci ca

urmare a unor realități evidențiate prin studiul sociologic realizat.

Securitatea şi ameninţarea la adresa securităţii au evoluat de la analiza dilemei securităţii

în contextul unei sistem internaţional anarhic către o viziune conform căreia ameninţările nu sunt

în mod necesar un rezultat automat al naturii anarhice a sistemului internaţional, ci sunt produse

prin dialog şi interacţiuni între actorii arenei internaţionale. În consecinţă, ameninţările nu există

independent de cunoaşterea noastră şi reprezentarea noastră asupra lor.

În acest context, securitatea este definită în funcţie de percepţia pe care indivizii o au

asupra acestei stări, presupunând că indivizii se află la adăpost nu doar faţă de ameninţări de

natură militară, ci şi faţă de cele de natură non-militară, precum boală, foamete sau sărăcie.

Securitatea umană se află în strânsă legătură cu nivelul de dezvoltare al statului din perspectivă

economică, dar şi socială şi politică. Dezvoltarea conceptului de securitate umană întregeşte

studiile de securitate tocmai pentru că aşează omul în centrul acestor preocupări, securitatea sa

reflectându-se în securitatea grupului din care face parte şi, mai departe, în securitatea naţiunii.

Putem admite, pe baza argumentelor dezvoltate în acest capitol, că securitatea națională,

în ansamblu, reprezintă suma nearitmetică a stării și condițiilor sale locale, admitem, implicit, și

faptul că riscurile și pericolele care se manifestă la adresa securității naționale au un anume grad

de incidență și asupra comunităților locale, asupra responsabilităților generale și specifice ale

autorităților administrațiilor publice locale, care le antrenează preventiv, reactiv sau proactiv.

Din perspectiva acestor presupoziții, analiza riscurilor și a pericolelor la adresa securității

naționale, manifestate în entitățile administrativ-teritoriale ale comunităților locale, este necesară

în vederea conturării unui tablou al incidentelor posibile ale acestora în plan local, după cum este

nemijlocit utilă în evidențierea faptului că, în forma lor materializată, consecințele locale

premerg și predefinesc consecințele cu caracter național. Pe fondul acestei aserțiuni, credem că

este obligatorie menționarea domeniilor lor de manifestare.

Este important să menționăm ca dimensiunile prin care am pus în evidență

responsabilitatea complementară a comunităților și administrațiilor locale în afirmarea

operațională a securității naționale, nu se manifestă în „stare pură”, fiecare dintre acestea fiind în

relații de determinare, cu cuantificare relativă, cu fiecare dintre celelalte.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 25

În al doilea capitol, intitulat „Percepția securității/insecurității. Studiu de caz la nivelul

județului Brașov” am prezentat metodologia cercetării sociologice, am analizat și interpretat

datele culese în chestionarul aplicat: am listat și ierarhizat riscurile/pericolele percepute, am

elaborat profilul persoanelor vulnerabile la riscuri/pericole, am efectuat analiza corelațională a

interdependentei riscurilor/pericolelor percepute, iar la final am tras concluziile studiului de caz.

Pentru a studia dimensiunile subiective şi obiective ale fenomenului securităţii, o

cercetare cantitativă prin metoda sondajului de opinie pe bază de chestionar standardizat s-a

aplicat în judeţul Braşov la nivelul populaţiei neinstituţionalizate, cu vârsta de peste 14 ani.

Chestionarul a fost aplicat la nivelul judeţului Braşov în două etape: mai întâi, în perioada 26

septembrie - 7 noiembrie 2014 și, apoi, în perioada 15 septembrie – 03 noiembrie 2017.

Cercetarea propriu-zisă o găsim detaliat în acest capitol al doilea al tezei. Scopul

cercetării este de a identifica structura percepției rezidenţilor judeţului Braşov asupra

riscurilor/pericolelor ce afectează securitatea respondenţilor şi de a evidenţia prin analiză

corelaţională factorii economici şi sociali care influenţează aceste percepţii.

Folosind chestionarul ca instrument de culegere a datelor, prin această cercetare ne-am

propus să analizăm problematica securităţii pe dimensiunile clasice inspirate din sectoarele

promovate de Şcoala de la Copenhaga: economic, politic, social, militar şi ecologic.

După aplicarea instrumentelor, am analizat datele și le-am interpretat statistic. După

analiza și interpretarea datelor am formulat concluziile cercetării. Am formulat concluzii

preliminare la nivelul chestionarului aplicat în anul 2014, apoi am formulat comparativ între cele

două etape de analiză 2014/2017 și, apoi, am elaborat concluziile cercetării și am formulat

propuneri.

Multitudinea de corelaţii între variabilele ce măsoară sub-dimensiuni ale vulnerabilităţii

la riscuri/pericole demonstrează că acestea sunt interdependente, securitatea şi insecuritatea fiind

concepte dinamice şi complexe.

O percepție ridicată a securității, demonstrăm că poate fi realizată având în vedere câteva

elemente, astfel:

un prim element de referință - bune practici în Europa și chiar România;

al doilea element - percepția cetățeanului din județul Brașov asupra nivelului de securitate

la momentul începerii cercetării;

al treilea element - evaluarea acțiunilor directe ale autorităților publice locale în

domeniile critice și

ultimul element - măsurarea efectelor acestor acțiuni și compararea lor cu cele inițiale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 25

Ne-am propus în această teză să depășim cadrul teoretic și să punem în aplicare proiectele

pe care le-am considerat necesare și rezultate din experiența personală și care au ridicat, în opinia

mea, percepția de securitate a cetățenilor din județul Brașov între cele două etape ale cercetării,

cea din 2014 și cea din 2017.

Am propus apoi proiectele pe care le consider obligatorii pentru creșterea percepției de

securitate a cetățeanului din județul Brașov.

În urma celor două etape de analiză și a studiului de caz rezultat prin aplicarea

chestionarului, am constatat o dezvoltare superioară a zonei de sud a județului și, anume,

municipiul Brașov împreună cu zona metropolitană a acestuia, comparativ cu restul județului.

Există o necesitate reală de dezvoltare echilibrată a întregului județ, prin dezvoltarea

zonei de nord și nord/est, prin investiții în domeniul sanitar și în infrastructura de transport.

Toate vor conduce la creșterea securității cetățeanului și a comunității la nivelul întregului județ

Brașov.

Din punct de vedere al atenţiei faţă de posibile pericole expuse în mass-media, în anul

2014, respondenţii erau cel mai mult atenţi la dimensiunea socială a securităţii, fiind pregnant

interesaţi de „ştiri din domeniul sănătăţii”, iar, în anul 2017, la dimensiunea ecologică a

securității, fiind cel mai atenți la „știrile despre dezastre naturale”. Satisfacţia generală a vieţii

este ridicată în comunitatea braşoveană, majoritatea respondenţilor declarându-se, în ambele

etape ale cercetării, mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de propria viaţă (cu precizarea că, în anul 2017,

satisfacția a scăzut ușor).

Sub aspectul satisfacţiei vieţii defalcate pe domenii, în ambele etape ale cercetării, cele

mai frecvente îngrijorări sunt de natură socială şi vizează „siguranţa personală şi a familiei pe

stradă”, precum și îngrijorările economice legate de „situaţia economică a familiei”. Atât în

2014, cât și în 2017, braşovenii asociază contextul „șoselelor” cu cea mai ridicată nesiguranţă, la

care în 2014 adaugă „mijloacele de transport în comun”, iar în 2017, situația în care „se gândesc

la ziua de mâine”. Cele mai îngrijorătoare probleme de pe agenda cetăţeanului braşovean

vizează, la nivelul anului 2014, dimensiunea economică a securităţii („preţul alimentelor” şi

„şomajul”) urmată de cea socială („accesul la sistemul de sănătate”). La nivelul anului 2017,

situația este similară, cu diferența că dimensiunea socială o devansează pe cea economică, iar la

nivelul dimensiunii economice „șomajul” este devansat de „costul de trai”. Similar, în anul 2014,

problemele percepute de braşoveni ca având cel mai mare impact negativ asupra vieţii lor de

cetăţeni ai judeţului erau de natură economică („creşterea preţurilor la servicii”) şi socială

(„pierderea locului de muncă” şi „criza din sistemul sanitar”). Anul 2017 aduce în prim plan

îngrijorarea cu privire la „numărul mare de cetățeni români care emigrează” ca indicator al

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 25

dimensiunii sociala a securității, devansând astfel impactul negativ perceput al aspectelor de țin

de dimensiunea economică a securității. După acelaşi tipar, sub aspectul evaluării modului în

care sunt gestionate în plan politic problemele comunitare, în anul 2014, cele mai mari

nemulţumiri ale respondenţilor vizau indirect dimensiuni sociale şi economice ale securităţii

(„reducerea sărăciei” şi „crearea de locuri de muncă”). Trei ani mai târziu, cea mai mare

nemulțumire față de modul în care administrația locală gestionează problemele comunitare

vizează domeniul „sănătății”. Domeniul gestionat defectuos la nivel politic, perceput de

braşoveni ca având cel mai mare impact negativ asupra vieţii personale era, în prima etapă al

cercetării, cel al „dezvoltării urbane”, iar, în cel de-al doilea val, cel al „sănătății”.

Aceste argumente converg spre ideea că dimensiunea militară a securității nu ocupă un

loc important pe agenda cetăţeanului braşovean, primând dimensiunile sociale şi economice,

urmate de dimensiunea politică (însă doar sub aspectul gestionării politice a domeniului socio-

economic) și de cea ecologică.

Variabilele de identificare se asociază atât cu vulnerabilitatea la anumite riscuri/pericole,

cât şi cu vulnerabilitatea generală faţă de riscuri/pericole, facilitând elaborarea de profiluri

generale şi specifice.

Sub aspectul mediului de rezidență, în 2014, locuitorii din mediul urban, spre deosebire

de cei din mediul rural, erau mai interesaţi de ştirile din domeniul „educaţiei”, se îngrijorau mai

mult de problema „corupţiei” şi de cea a „degradării mediului înconjurător” şi se considerau mai

afectaţi negativ de problema ”conflictelor etnice” şi de cea a „poluării”. Tot în prima etapă a

cercetării, rezidenţii din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban, erau mai

nemulţumiţi de gestionarea „dezvoltării urbane”, se considerau mai afectaţi negativ de

gestionarea defectuoasă a „dezvoltării rurale” şi se îngrijorau mai mult de problema „accesului la

sistemul educaţional”. Trei ani mai târziu, rezidenții din mediul rural, spre deosebire de cei din

urban, se îngrijorează mai mult de probleme precum „coeziune socială” și „violență” și se simt

mai afectați negativ de „secetă” și „cutremure”. De asemenea, tot rezidenții din rural, spre

deosebire de cei din rural, se îngrijorează mai mult de gestionarea defectuoasă a „dezvoltării

rurale” și a domeniului „transporturilor”. În plus, datele din ambele etape ale cercetării au

evidențiat că mediul de rezidență discriminează în ceea ce privește evaluarea gradului în care

gestionarea defectuoasă a „dezvoltării rurale” afectează viața personală a cetățenilor.

În ceea ce privește genul, spre deosebire de femei, în anul 2014, bărbaţii erau mai

interesaţi de ştiri din domeniul „infracţiunilor” şi cel al „accidentelor”. În același an, spre

deosebire de bărbaţi, femeile erau mai interesate ştirile din domeniul „economic” şi cel al

„educaţiei”; în 2017, femeile, comparativ cu bărbații, sunt continuă să fie mai interesate de știrile

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 25

din domeniul „educației”, dar și de știrile din domeniul „sănătății”. În același an, femeile

comparativ cu bărbații sunt mai nemulțumite de „viață în general”, de „climă” și de „sănătatea

lor și a familiei”, dar și de modul în care sunt gestionate local domenii precum: „reducerea

sărăciei”, „crearea de locuri de muncă”, „asistență socială” și „coeziune socială”. În 2014,

femeile, spre deosebire de bărbați, se considerau mai afectate negativ de „neparticiparea

cetăţenilor la luarea deciziilor în plan local”, de „coeziunea redusă a cetăţenilor” şi de „criza din

sistemul sanitar”. Trei ani mai târziu, femeile comparativ cu bărbații continuă să considere mai

gravă problema „neparticipării civice”, dar și probleme precum: „infracționalitatea”, „prețul

alimentelor”, „șomajul”, „discriminarea”, „corupția”. În 2014, femeile comparativ cu bărbații, şi

se simțeau mai în nesiguranţă „pe străzi”, „în parcuri” şi „în satul în care locuiesc”. Anul 2017

evidențiază în plus o serie de diferențe de gen în ceea ce privește gradul în care femeile,

comparativ cu bărbații, apreciază că anumite probleme le afectează negativ viața de cetățean al

județului: „furturi din locuințe”, „agresiuni stradale”, „pierderea locului de muncă”, „criza din

sistemul sanitar”, „corupția” și „criza politică”. În același an, apar noi diferențe de percepție între

femei și bărbați, în sensul că femeile consideră în mai mare măsură decât bărbații că viața lor

personală e influențată de gestionarea defectuoasă în plan politic local a unor domenii ca:

„crearea de locuri de muncă”, „programe de reconversie profesională”, „asistență socială” și

„educație”. În plus, datele din ambele etape ale cercetării au evidențiat că genul discriminează în

ceea ce privește evaluarea gradului în care problema „coeziunii reduse a cetățenilor” și cea a

„crizei din sistemul sanitar” afectează negativ viața de cetățean al județului.

Spre deosebire de alte categorii de vârstă, în 2014, persoanele de 14-17 ani se îngrijorau

mai mult de problema „degradării mediului înconjurător”; persoanele de 30-49 ani, de problema

„accesului la servicii de asistenţă socială”; iar persoanele de peste 60 de ani, de problema

„creşterii preţului la alimente”.

Datele culese în anul 2017 relevă că, în comparație cu alte categorii de vârstă: persoanele

cu vârsta între 18 și 29 de ani consideră că gestionarea defectuoasă a domeniului „locuințelor” le

afectează în mai mare măsură viața personală; persoanele vârsta între 30 și 39 de ani consideră

că problema „pierderii locului de muncă” le afectează negativ în mai mare măsură viața de

locuitor al județului; persoanele cu vârsta între 40 și 49 de ani consideră că gestionarea

defectuoasă a „creării de noi locuri de muncă” le afectează în mai mare măsură viața personală.

Anul 2017 evidențiază un profil mai detaliat al persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste,

întrucât acestea diferă de alte categorii de vârstă prin mai multe percepții asupra riscurilor la

adresa securității: consideră mult mai gravă problema „condițiilor de locuire”, cea a

„infracțiunilor”, cea a „violenței” și cea a „coeziunii sociale”; apreciază că problema

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 25

„inundațiilor” le afectează negativ în mai mare măsură viața de locuitor al județului; estimează

că gestionarea defectuoasă a domeniului „sănătății” le afectează în mai mare măsură viața

personală.

La nivelul ambelor etape ale cercetării, pe măsură ce scade nivelul de educaţie şi statusul

ocupaţional creşte nivelul de îngrijorări faţă de situaţia generală a propriei vieţi. Mai mult, pe

măsură ce crește nivelul de educație, crește interesul pentru știrile din domeniul „sănătății”. Din

datele culese în 2014 reiese că: absolvenţii de studii post-grad tindeau să fie mai puţin interesaţi

de ştiri din domeniul „infracţionalităţii” sau al „sănătăţii”; absolvenţii de facultate erau mai

îngrijoraţi de problema „corupţiei” şi se considerau mai afectaţi negativ de gestionarea

defectuoasă a „coeziunii sociale” şi a „mediului înconjurător”. Datele culese în 2017 pun în

evidență că personale care au absolvit o facultate, spre deosebire de respondenții care au alte

niveluri de educație: sunt mai interesate de știrile din domeniul „societății”, al „sănătății” și

„educației”, consideră că problema „lipsei locurilor de muncă” și cea a „neparticipării civice” le

afectează negativ în mai mare măsură viața de locuitor al județului; apreciază că problema

„accidentelor nucleare”, cea a „lipsei locurilor de muncă”, a „neparticipării civice”, a „coeziunii

reduse” și a „poluării” le afectează negativ în mai mare măsură viața de locuitor al județului; sunt

de părere că gestionarea defectuoasă a domeniului „creării de locuri de muncă” și a „educației”

le afectează în mai mare măsură viața personală. Similar, în anul 2014, spre deosebire de alte

categorii ocupaţionale: lucrătorii pe cont propriu se consideră mai afectaţi negativ de „criza

politică”; pensionarii se simt mai în nesiguranţă „în satul în care locuiesc” şi sunt mai interesaţi

de ştiri din domeniul „dezastrelor naturale”; şomerii se consideră mai afectaţi negativ de

„creşterea preţului la servicii” şi de gestionarea defectuoasă a „coeziunii sociale” şi sunt mai

nemulţumiţi de gestionarea „dezvoltării urbane”; lucrătorii cu carte de muncă/contract/autorizaţie

se consideră mai afectaţi negativ de „conflictele etnice”, de „discriminare”, de „coeziunea redusă

a cetăţenilor” şi de gestionarea defectuoasă a „mediului înconjurător”; iar elevii/studenţii se simt

mai în nesiguranţă „în oraş”. De asemenea, datele culese în 2017 pun în evidență că pensionarii,

spre deosebire de respondenții care au alt status ocupațional: se declară mult mai nemulțumiți de

viață în general, dar și de „siguranța lor fizică la locul de muncă”; consideră mult mai gravă

problema „infracțiunilor”, cea a „violenței”, a „șomajului”, a „accesului la sistemul de sănătate”

și a „coeziunii sociale”; se simt mai afectați negativ de problema „inundațiilor”, de cea a

„secetei”, a „furturilor din locuințe”; estimează că viața lor personală este mai afectată de

gestiunea defectuoasă în plan local a „reducerii sărăciei”, „creării de locuri de muncă” și a

„sănătății”.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 25

Construcţia şi analiza indicelui securităţii/insecurităţii a evidenţiat la nivelul celor două

etape ale cercetării un nivel ridicat al vulnerabilității la riscuri al pensionarilor și al celor care

au absolvit o facultate.

Sintetizând, la nivelul anului 2014, cele mai intense corelații care apar la nivelul ambelor

etape ale cercetării sunt cele între: „satisfacția față de climă” și „satisfacția față de gestionarea

infracționalității”; „interesul de a urmări ştirile din domeniul politicii” și „evaluarea măsurii în

care gestionarea defectuoasă a domeniului dezvoltării urbane afectează negativ viața personală”;

„satisfacția față de siguranța personală și a familiei” și „evaluarea gravității problemei accesului

la sistemul de asistență socială”.

Similar, la nivelul anului 2017, cele mai intense corelații care apar la nivelul ambelor

etape ale cercetării sunt cele între: „satisfacția față de siguranța personală și a familiei” și

„evaluarea măsurii în care problema poluării afectează negativ viața respondentului de cetățean

al județului”; „interesul de a urmări ştirile din domeniul sănătăţii” și „evaluarea gravității

problemei crizei politice”; „interesul de a urmări ştirile din domeniul educației” și „evaluarea

măsurii în care problema coeziunii reduse a cetățenilor afectează negativ viața respondentului de

cetățean al județului”.

De regulă, corelațiile care au fost evidențiate în ambele etape ale cercetării își păstrează

direcția legăturii, cu două excepții:

- corelația inversă dintre între „satisfacția generală a vieții” și „evaluarea gravității

problemei discriminării” evidențiată la nivelul anului 2014, devine corelație directă la nivelul

anului 2017;

- corelația directă între „interesul de a urmări ştirile din domeniul economiei” și

„evaluarea gravității problemei condițiilor de locuire” evidențiată la nivelul anului 2014, devine

corelație inversă la nivelul anului 2017.

Cele mai multe dintre corelațiile evidențiate în ambele etape ale cercetării tind în perioada

analizată să cunoască creșteri ale intensității legăturii dintre variabile. Cele mai mari diferențe de

intensitate (în sensul creșterii în 2017 a intensității relației dintre variabile) între cele două etape

ale cercetării vizează corelațiile:

- între „interesul de a urmări ştirile din domeniul sănătăţii” și „evaluarea gravității

problemei crizei politice”;

- între „satisfacția față de siguranța personală și a familiei” și „evaluarea măsurii în care

problema poluării afectează negativ viața respondentului de cetățean al județului”.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 25

Multitudinea de corelaţii între variabilele ce măsoară sub-dimensiuni ale vulnerabilităţii

la riscuri/pericole demonstrează că acestea sunt inter-dependente, securitatea şi insecuritatea

fiind concepte dinamice şi complexe.

În urma cercetărilor și studiilor realizate cu instrumentele sociologiei aplicate în domeniul

securității naționale, putem trage unele concluzii în ceea ce priveşte raportul securitatea

naţională – securitatea cetăţeanului.

Este nevoie de un management permanent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor

precum şi proiecte de dezvoltare şi protecţie a infrastructurii critice necesare funcţionării în

siguranţă şi la un nivel bine definit de cerinţele societăţilor actuale, pentru a putea asigura

securitatea cetățeanului la nivelul României.

Centrarea atenţiei pe dimensiunea militară a securităţii nu este suficientă pentru a câştiga

războiul împotriva terorismului sau a celorlalte tipuri de ameninţări asimetrice.

Realizarea securităţii depinde de abordarea concomitentă a tuturor celor şase dimensiuni

ale sale: militară, politică, economică, socială, culturală şi ecologică. Mai mult, la nivel global,

interdependenţele s-au dovedit a fi mai mult decât economice şi militare, comportând şi aspecte

politice, sociale, culturale şi chiar de mediu.

Ca un corolar asupra cercetării ştiinţifice întreprinse, apreciem că sistemele de securitate

socială sunt responsabilitatea statului şi au la bază legislaţia care îndreptăţeşte anumite categorii

de persoane, în anumite condiţii, să primească prestaţii, iar insecuritatea socială apare atunci

când statul, având la bază cauze diverse, nu mai este în măsură să asigure respectarea şi

implementarea politicilor de securitate socială, politici care sunt indisolubil legate de afirmarea,

promovarea şi protecţia drepturilor omului.

În opinia noastră, problemele legate de politicile statului, în ceea ce priveşte asigurarea

educaţiei şi a sănătăţii populaţiei, reprezintă factori care potenţează securitatea sau insecuritatea

socială la nivelul întregii tari.

În al treilea capitol, cu titlul „Analiza domeniilor cu impact major asupra imaginii

cetățenilor privind securitatea” sunt analizate domeniile rezultate din chestionarul sociologic

aplicat cetățenilor din județul Brașov, ce a urmărit liniile directoare: sănătate, transporturi și

corupție.

Asigurarea securității la nivel național se realizează și printr-un management al crizelor

eficient la nivelul comunităților locale și al autorităților publice locale. Autoritățile locale au un

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 25

rol definitoriu în prevenirea situațiilor de criză, în pregătire populației precum și în gestionarea

intervenției pentru rezolvarea unor astfel de situații.

Acest studiu de caz a fost realizat prin intermediul aplicării unei grile de analiză ai cărei

itemi sunt extrași din concluziile analizei rezultatelor sondajului de opinie. Conform acestora,

pentru a putea valida ipoteza existenței unei relații de reciprocitate între percepția cetățenilor

privind securitatea individuală, locală și națională, pe de o parte, și nivelul de dezvoltare locală,

este necesară analiza domeniilor de impact pe trei dimensiuni: situația actuală; acțiuni, proiecte,

inițiative ale autorităților locale în domeniu; estimarea impactului asupra securității cetățeanului.

Cea mai vehiculată și atent percepută situație, ca un efect al corupției, în sistemul de

sănătate brașovean este prezența în spitale a unor condiții neadecvate în care se efectuează actul

medical. Acest fapt este datorat, în percepția cetățenilor, nu numai lipsei resursei financiare

suficiente pentru funcționarea în bune condiții a spitalelor dar în primul rând a corupției

medicilor. Cu toții știm că în spitalele publice este aplicată încă și destul de frecvent „politica

plicului“ pe care dacă pacientul nu îl oferă medicului nu beneficiază de servicii adecvate și nici

de un tratament bun. Aceasta practica extrem de răspândită creează nesiguranță cetățeanului,

frică și neîncredere și de asemenea o lipsă a speranței că în țara noastră sistemul de sănătate este

sigur și nu pune în pericol viețile oamenilor.

Un fenomen mai nou care afectează grav percepția oamenilor ca în spitalele publice

„mergi sănătos și pleci bolnav” este cel al existenței bacteriilor și al infecțiilor nozocomiale.

Cazul „Colectiv” a conștientizat în mentalul populației existența în spitale a acestor infecții

datorate unei infrastructuri vechi, spitale publice noi nefiind construite după anul 1989,

neadecvate și a unor echipamente medicale depășite care nu pot rezolva problemele de sănătate

ale populației.

Din ce în ce mai multe domenii sunt afectate grav de acest flagel al incompetenței în

posturi cheie ale instituțiilor publice. Acest fenomen trebuie stopat printr-o temeinica modificare

legislativa care să stabilească criterii clare în ceea ce privește accesul în instituțiile publice, dar

mai ales în domenii prioritare pentru securitatea cetățenilor ca cele analizate de noi în acesta

teza.

O alta percepție clar resimțită de către cetățeni este aceea ca banii publici sunt cheltuiți în

mod ineficient, importante resurse financiare fiind „sifonate” de către politicienii de serviciu în

detrimentul cetățenilor.

Corupția, ca și cauză, este percepută de către cetățeni în modul cel mai pregnant la nivelul

clasei politice și al administrației locale dar și centrale. Interferenta politicului în toate domeniile

de activitate, numirea în funcțiile publice din ce în ce mai des a persoanelor incompetente pentru

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 25

funcțiile respective, singurul criteriu de evaluare fiind apartenența la un partid politic creează în

rândul populației o stare de nemulțumire și neîncredere.

Concluziile capitolului

Braşovul a fost în istoria modernă a României vârful de lance al industriei româneşti şi

motorul economiei regiunii de Dezvoltare Centru. Restructurarea economică impusă de tranziţia

de la economia planificată la economia de piaţă a avut efecte de amploare asupra industriei

braşovene şi implicit asupra vieţii economico-sociale a braşovenilor.

S-au demarat de către decidenții din administrația publică locală proiecte curajoase care

să asigure creșterea nivelului de trai, al securității cetățenilor din aceasta zona a tarii. Tentativa

de realizare a proiectului aeroportului internațional Ghimbav–Brașov este una extrem de

curajoasa. Nicăieri în România după anul 1990 nu s-a construit un aeroport. De asemenea,

realizarea infrastructurii județene drumuri, deși cu costuri uriașe și care au amanetat pe mulți ani

de acum înainte viitorul brașovenilor era una necesara.

În sănătate deși am identificat și problemele grave cu care se confruntă întregul sistem de

sănătate românesc s-au făcut pași uriași. La Brașov, oraș turistic, s-a reușit tratarea în condiții

decente și fără a pune în pericol viața pacienților atât a turiștilor cât și a brașovenilor, deși de

multe ori infrastructura medicală nu era cea adecvată. A contat de fiecare dată resursa umană din

spitale.

Este nevoie încă, ca pe lângă proiectele prezentate, multe dintre ele în curs de

implementare de un plan strategic pe termen lung astfel încât acest județ să ocupe locul pe care

întotdeauna la ocupat pe harta României.

Sănătatea a fost identificată ca principala problemă în ierarhizarea problemelor publice ce

afectează viața personală a cetățeanului. De aceea voi continua analiza acestei componente

importante în percepția securității cetățeanului pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca

cetățeanul din județul Brașov sa aibă acces ridicat la sistemul de sănătate în cât mai multe

patologii, sa beneficieze de un act medical de cea mai buna calitate, de un personal medical

specializat, precum și de o infrastructura moderna și o dotare la un nivel actual european.

Nevoile cetățenilor din județul Brașov ar putea fi reduse dacă autoritățile ar face eforturi

mai mari pentru ca problema a infrastructurii de transport sa fie rezolvata.

Realizarea, chiar și parțială a principalelor obiective ale infrastructurii de transport va

duce în mod automat la creșterea securității cetățeanului din întregul județ Brașov.

Nu în ultimul rând, întrucât despre cazurile de corupție nu se poate discuta în mod formal

decât după finalizarea ciclului procesual și doar în baza unor documente oficiale am evitat și evit

sa comentez și sa analizez cazuri concrete. Totuși corupția este un fenomen care afectează în cea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 25

mai mare măsură încrederea cetățenilor și comunităților în autorități, iar acest impact se produce

fie doar și mediatic.

În consecință, sarcina majoră a instituțiilor publice locale ar fi în primul rând delimitarea

imediată de persoanele acuzate de corupție pentru a demonstra că instituția ca atare este

funcțională și doar indivizii pot fi corupți.

In opinia noastră, este nevoie de o schimbare de paradigmă: este obligatorie eficiența și

eficacitatea administrației publice locale care să stabilească obiective și să realizeze rezultate în

termen foarte scurt datorită nevoii cetățeanului de siguranță. Creșterea calității vieții și a

încrederii cetățeanului va schimba imediat percepția de securitate.

Concluzii și propuneri

În urma analizei efectuate, reiese foarte clar faptul că orice sistem administrativ din orice

țară democratică, trebuie să reprezinte interesele și nevoile cetățenilor săi printr-o organizare și

funcționare eficientă pe toate nivelurile administrative ale autorităților.

Un sistem administrativ trebuie să asigure prosperitatea unei națiuni în toate domeniile,

iar obiectivele unui sistem administrativ trebuie să fie particularizate pentru fiecare autoritate

administrativă sau instituție publică.

Ele trebuie să fie specifice, cuantificabile și posibil de realizat, să se bazeze pe o realitate

obiectivă stabilită în urma realizării unor studii, cercetări, analize și prognoze, iar orizontul de

timp pentru care acestea au fost stabilite să fie clar precizat.

Concluzia analizei este că rolul unui sistem administrativ într-un stat este legat direct de

siguranța cetățeanului și prosperitatea acestuia.

Adaptarea aparatului administrativ trebuie să se facă în strânsă legătură cu percepția

cetățeanului asupra securității, iar domeniile în care autoritatea trebuie să intervină să fie acelea a

insecurităților percepute de cetățean.

Siguranţa cetăţeanului nu este un concept abstract. Domeniile sale sunt precise, iar gradul

în care siguranţa cetăţeanului este garantată are, cel mai adesea, posibilităţi de a fi cuantificat.

Asumarea siguranţei cetăţeanului presupune un cadru normativ clar și predictibil, dar mai ales

asumarea acțiunilor care conduc la diminuarea acelor sentimente de insecuritate pe care

cetățeanul, comunitățile le dezvoltă datorită factorilor de confort și siguranță individuală.

Siguranţa cetăţeanului este un concept care nu se raportează doar la categoria de pericole

care-l pândesc, în derularea diferitelor dimensiuni ale existenţei sale. El se referă în egală măsură

la predictibilitatea şi analiza unor posibile riscuri şi vulnerabilităţi la adresa infrastructurilor şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 25

serviciilor critice vitale care deservesc societatea, în general şi comunităţile urbane sau rurale, în

special.

Este foarte important ca administraţia locală şi centrală, structurile guvernului şi

parteneriatul public privat în domeniul securităţii şi managementului infrastructurilor critice, să

aibă în vedere scăderea factorilor de risc.

Pe plan european se observă foarte clar tendința statelor de a transfera anumite

responsabilități către autoritățile locale, îndeosebi acele responsabilități care privesc cetățeanul și

comunitățile în raport cu siguranța individuală și de grup. Astfel, prin regionalizare sunt

transferate aproape toate deciziile privind educația, sănătatea, siguranța nemijlocită a

cetățeanului, dezvoltarea economică locală etc, către organismele locale și regionale. Astfel,

statele se asigură că dezvoltarea locală conduce către sentimentul de siguranță dar și de

participare efectivă și creșterea siguranței deoarece cetățenii sunt aceia care decid și acționează.

În România centralizarea este încă foarte prezentă, atât prin decizie cât și ca resurse. În

aceste condiții, individul nu se identifică imediat cu nevoia locală și nu se comportă ca și

participant activ la dezvoltarea locală. În aceste condiții, insecuritatea este efectul tuturor

deciziilor care venite de undeva de la o instituției afectează starea de confort imediat. Educația,

sănătatea, ecologia, etc, nu sunt complet transferate la autorități locale și astfel este un mix între

decizie, nevoie, resurse și efecte.

Totuși, trebuie avute în vedere și aspectele specifice țării noastre și faptul că un

mecanism performant de administrare se construiește în timp, iar începutul este deja făcut.

Județul Brașov, ca unul dintre cele mai importante și dezvoltate județe din țară a demarat

acțiuni pentru dezvoltarea locală în raport cu nevoile identificate și cu așteptările populației.

Este nevoie totuși ca pe lângă unele decizii strategice și planul de dezvoltare pe termen

lung și mediu, să fie atașate și deciziile privind resursele, ceea ce este mai dificil, deoarece

acestea sunt în mare parte încă centralizate.

Creșterea percepției securității cetățeanului trebuie făcută prin eficacitate economică și

eficacitate administrativă.

Criteriul general al eficacității administrative este valoarea. Cei mai mulți specialiști au

tratat sistemul privat și mai puțin sistemul public, deși în orice stat democratic sistemul

administrativ este cadrul instituțional național în care se stabilesc obiectivele de dezvoltare

pentru toate domeniile vieții economice și sociale.

În cadrul sistemelor administrative se iau decizii administrative, politice, de management

public, de politici publice, se derulează întregul proces de reglementare dintr-o țară, se fac

evaluări și monitorizări, controale periodice cu privire la procese și activități.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 25

Dacă instituțiile publice stabilesc obiectivele pentru ramuri, sectoare ale acestora,

autoritățile administrative trebuie să fie preocupate în mod constant de: modul în care se

realizează obiectivele; mijloacele utilizate; resursele proprii folosite pentru obținerea unui nivel

de eficiență economică și administrativ-socială; impactul economic și social pe termen mediu și

lung; eficiența economică și socială.

Toate acestea vor duce la creșterea securității și siguranței cetățeanului.

Așa cum am arătat pe parcursul întregului studiu, trebuie stabilită o nouă concepție

pentru ca cetățeanul să aibă un nivel de trai cât mai ridicat, să se simtă sigur și în siguranță,

protejat de stat, de sistemul administrativ din care face parte.

Eficiența economică. Performanțele ridicate duc la eficiență, la efecte economice maxime

cu un consum dat de resurse, cu utilizarea unui consum rațional de resurse pentru creșterea

gradului de satisfacere a cetățeanului.

Eficiența administrativă. „Obținerea de efecte administrative, economice, sociale,

culturale pentru stat și cetățenii săi în condițiile cheltuirii raționale a resurselor: umane,

materiale, financiare și informaționale proprii și atrase”.

Creșterea securității cetățeanului prin eficiență administrativă se face prin stabilirea de

obiective, urmărirea și măsurarea rezultatelor, efectul și impactul asupra vieții și siguranței

cetățenilor. Este necesară o preevaluare a eficienței, o analiză a evaluării cheltuirii banilor publici

de tip cost-beneficiu, cost-eficacitate și multicriterială.

Eficiența administrativă - o nouă paradigmă în sistemul administrativ al unui stat din care

să rezulte pe termen mediu și lung atât o creștere economică, cât și a nivelului de trai al

populației, generând o creștere a securității cetățeanului și a comunității din care face parte.

Valoarea unui sistem administrativ este strâns legată de valoarea resurselor umane.

Creșterea securității cetățeanului într-o comunitate se face printr-un cadru de planificare

și evaluare a sistemului administrativ, analize înainte și după obținerea rezultatelor, prin

asumarea persoanelor implicate. Pilonii unui astfel de cadru de planificare sunt: stabilirea

obiectivelor, instrumente de măsurare, responsabilitate și efecte sau impact. Obiectivele se

stabilesc prin analize. Instrumentele de măsurare sunt: auditul financiar, auditul de performanță

și auditul de conformitate. Responsabilitatea administrativă sau responsabilitatea decidenților se

face prin stabilirea răspunderii individuale. Responsabilitatea este: administrativă, managerială,

profesională și socială. Efectele sau impactul sunt creșterea/scăderea percepției calității vieții și a

securității cetățeanului.

Am constatat - în urma celor două etape de analiză și a studiului de caz rezultat prin

aplicarea chestionarului - că zona de sud a județului și anume Municipiul Brașov și zona

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 25

metropolitană a acestuia este mai dezvoltată și că există o necesitate reală de dezvoltare a

întregului județ, prin dezvoltarea zonei de nord și nord/est, a Municipiului Făgăraș, al doilea oraș

ca mărime din județul Brașov, în jurul acestei zone în care nu există nimic pe o rază de

aproximativ 80 km, a domeniului sanitar și a infrastructurii de transport vor duce la creșterea

securității cetățeanului și a comunității.

Am propus îmbunătățirea percepției asupra securității cetățeanului plecând de la analiza

anterioară, concept, paradigmă, eficiență și eficacitate, obiective, rezultate și propuneri pe cele

două domenii analizate în teză și în a doua zona ca importanță a județului Brașov care ar trebui

dezvoltate și omogenizate în domeniul sănătății și a infrastructurii de transport, zona de nord/est

în jurul municipiului Făgăraș.

Realizarea proiectelor propuse în domeniul sănătății ar avea un efect pozitiv asupra

percepției cetățenilor, ar demonstra că starea sistemului sanitar s-a îmbunătățit, că pot accesa

servicii medicale sigure chiar la ei acasă, fără a fi nevoie să se deplaseze pe distanțe foarte mari.

Efectele concrete ale acestor proiecte sunt: prestarea unui act medical de calitate, într-un

mediu sigur și confortabil, astfel încât pacienții să beneficieze de cele mai bune îngrijiri; oferirea

de servicii de sănătate specifice, care să rezolve problemele de sănătate ale populației din zona

Făgăraș și asigurarea serviciilor medicale de excelență pentru îmbunătățirea continuă a

satisfacerii necesităților și așteptărilor pacientului.

Prin realizarea acestor proiecte se dorește asigurarea unei locații optime din punct de

vedere al amplasării, amenajării și echipării, unde să poată fi acordată asistență medicală de tip

intervențional pentru toți locuitorii din Municipiul Făgăraș și împrejurimi. Tehnica medicală

inovativă şi nou apărută în actul medical din arealul avut în vedere va avea puterea de a reduce

mortalitatea cauzată de deficienţele dotărilor şi va influenţa benefic durata de viaţă şi încadrarea

în câmpul muncii a unor oameni declaraţi sănătoşi, capabili să se reintegreze la locul de muncă,

în societate şi în familie.

Un impact negativ l-ar avea nerealizarea obiectivului de investiţii. Efectul ar fi:

transformarea spitalului municipal Făgăraș într-un spital de îngrijiri paliative/centru de sănătate,

fără secții chirurgicale și departament de primiri urgențe, fapt ce va reprezenta un adevărat

dezastru pentru întreaga zonă a Făgărașului.

Implementarea proiectelor propuse pe infrastructura de transport ar schimba radical

situația infrastructurii municipiului Făgăraș. Ar putea schimba și raportul de forțe existent în

acest moment în sensul că ar devansa zona de sud a județului Brașov, în municipiul Brașov și

zona metropolitană a acestuia. Ar asigura astfel ceea ce ne-am propus și anume omogenizarea

dezvoltării întregului județ și implicit creșterea încrederii cetățenilor în autorități.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 25

În urma întregului studiu și a experienței personale a reieșit o teorie, pe care o voi numi

teoria EARTS ( eficiență administrativă și rezultate în termen scurt ) – eficiență și eficacitate în

administrația publică locală, prin stabilirea de obiective și cu rezultate concrete pe termen

scurt și foarte scurt, datorită nevoii acute a cetățeanului de siguranță, a percepției ridicate a

insecurității datorită corupției. Dacă în termen scurt autoritatea responsabilă realizează rezultate

bazate pe nevoia imediată crește încrederea cetățeanului și se îmbunătățește imediat percepția

acestuia față de securitate Nevoia imediata pe care am identificat-o din cercetarea efectuata este

de aproximativ trei ani, iar masurile bazate pe nevoia imediata pe care autoritățile locale trebuie

sa le întreprindă este de circa șase luni .

Și educația este un domeniu cu impact major în domeniul securității cetățenilor, a

creșterii pozitive a percepției de securitate, doar că dezvoltarea educațională la nivel de județ este

în strânsă legătură cu strategiile la nivel național, având prea puține instrumente de intervenție în

dezvoltarea sistemului județean educațional altele decât cele privind construirea de școli sau

condițiile de desfășurare ale actului educațional.

Sănătatea și transporturile sunt strâns legate de mobilitatea cetățeanului. Accesul rapid la

centrele de asistență medicală și actul medical responsabil oferă cetățenilor un nivel ridicat de

siguranță. Pe de altă parte transportul reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economică a

diferitelor zone din județ.

Un asemenea studiu realizat în doua valuri pe o perioada de trei ani nu s-a realizat în nici

un județ din Romania pana în acest moment. Astfel de studii ar trebui realizate în mai multe

comunități locale și ar fi de interes pentru administrația locala.

Contribuția personală la îmbunătățirea sistemului de sănătate brașovean prin:

• Depolitizarea sistemului prin înlocuirea din consiliile de administrație ale spitalelor, a

acelor reprezentanți ai Consiliului Județean și ai președintelui Consiliului Județean desemnați

anterior pe criterii politice, cu salariați ai Consiliului Județean.

• Organizarea concursurilor pentru funcția de manager și pentru comitetele directoare la

cele șase spitale aflate în subordinea Consiliului Județean

• Aprobarea planurilor de management și de dezvoltare pe trei ani (începând cu anul

2015) realizate de managerii spitalelor, la solicitarea Consiliului Județean, pentru a ști ce

investiții mai sunt necesare și ce sume trebuie alocate din bugetul Consiliului Județean

• Rezolvarea în anul 2015 a problemei arieratelor spitalelor. Pentru prima dată, toate

unitățile medicale aflate în subordinea Consiliului Județean au avut excedent bugetar.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 25

• Alocarea în anii 2015/2016 a celor mai mari sume din bugetul județean pentru

finanțarea lucrărilor de reparații curente și pentru dotarea cu aparatură a spitalelor pe care le

aveam în subordine.

• Finanțarea Centrului de Transplant Renal din cadrul Spitalului Clinic Județean de

Urgență, care acum este finalizat.

• Finanțarea echipamentelor și inițierea demersurilor pentru finalizarea cabinetului

stomatologic din cadrul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean.

• Transferarea în Secția de Terapie Intensiva a Spitalului Clinic Județean de Urgență a

tuturor echipamentelor obținute de către Spitalul de Boli Infecțioase de la Ministerul Sănătății

într-un proiect cu Banca Mondiala pentru combaterea gripei aviare din 2007, ce rămăseseră

neutilizate.

• Realizarea proiectului de reabilitare și modernizare a corpului vechi al Spitalului Clinic

de Obstretică-Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea” Brașov cu fonduri de la Ministerul Sănătății,

printr-un credit de la Banca Mondială. Anterior, această clădire fusese cumpărată de Consiliul

Județean. Valoarea lucrărilor este de 30 de milioane de lei. Investiția va fi finalizată în acest an.

• Derularea tuturor procedurilor pentru începerea lucrărilor de reabilitare și modernizare a

corpului B al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Lucrările vor fi finalizate în 2018.

• Elaborarea strategiei pe sănătate a celor șase spitale aflate în subordinea Consiliului

Județean, urmând ca pe baza ei să se realizeze o strategie pe sănătate la nivelul întregului județ.

• Derularea procedurilor legale și transformarea Spitalului de Pneumoftiziologie, a

Spitalului de Boli Infecțioase și a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie în spitale clinice.

Prin prisma rezultatelor obținute, acest demers de cercetare științifică întreprins va

reprezenta un aport substanțial, cu un important caracter de noutate, în ceea ce privește eforturile

depuse de către comunitatea științifică privind înțelegerea mecanismelor de eficientizare a

administrației publice locale, conștientizarea rolului pe care aceasta îl joacă în domeniul

securității cetățeanului, dar și propunerea în vederea implementării a unor strategii de

eficientizare a acestuia.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 25

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ACTE NORMATIVE

1. *** Anuarul Statistic al județului Brașov, Direcția Județeană de Statistică Brașov

2. *** Anuarul statistic al României, Institutul Național de Statistică, 2014

3. *** CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*)

4. *** Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 ( **republicata**)(*actualizata*)

administraţiei publice locale

5. *** Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei

publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.

215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleşilor locali

6. *** Legea –Cadru nr. 195/2006 a descentralizării administrative și financiare a

descentralizării

7. *** LEGE nr. 393 din 28 septembrie 2004 (*actualizată*)privind Statutul

aleşilor locali(actualizată data de 23 mai 2015*)

8. ***LEGE nr. 315 din 28 iunie 2004 (*actualizata*)privind dezvoltarea regionala

în România(actualizata până la data de 27 noiembrie 2004*)

9. *** Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului

10. *** Hotărârea de Guvern nr. 521/2005 privind procedura de consultare a

structurilor asociative ale autorităților publice locale la elaborarea proiectelor de

acte normative cu modificările ulterioare art. 3 și art. 4 din Hotărârea de Guvern

nr. 925/2013

11. *** Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 - 2020,

cancelaria Primului Ministru - Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice

12. *** Strategia națională pentru dezvoltarea durabila a României, Orizonturi

2013-2020-2030, Guvernul României – Ministerul Mediului și Dezvoltării

Durabile - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Național

pentru Dezvoltare Durabila

13. *** Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - Orizonturi 2013-2020-2030

14. * * * Impact Strategic, Nr.4 (45) 2012.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 25

LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. BETEA Lavinia, Psihologie politică. Individ, lider, mulţime în regimul

comunist, Editura Polirom, Iaşi, 2001

2. BOGDAN-TUCICOV Ana; Septimiu CHELCEA; Mihai GOLU; Pantelimon

GOLU; Cătălin MAMALI; Petru PÂNZARU, Dicţionar de psihologie socială,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.

3. MOŞTOFLEI Constantin, Petre DUŢU, Alexandra SARCINSCHI, Studii de

securitate şi apărare, vol.2, Editura UNAp, Bucureşti, 2005.

4. NECULAU Adrian (coord.), Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale,

Editura Polirom, Iaşi, 1997.

5. NECULAU Adrian (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura

Polirom, Iaşi, 1996.

6. SARCINSCHI. Alexandra. Elemente noi în studiul securităţii naţionale şi

internaţionale, Editura UNAp, 2005, Bucureşti.

7. SARCINSCHI Alexandra, Dimensiunile nonmilitare ale securităţii, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.

8. ZAMFIR Cătălin şi Lazăr VLĂSCEANU (coord.), Dicţionar de sociologie,

Editura Babel, Bucureşti, 1993.

9. Alexandru I., Administraţia publică. Teorii. Realităţi. Perspective, ediţia a III-a,

Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002

10. Dincă, D - Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză , şi adaptare

autohtonă, Bucureşti, Editura Economică, 2012

11. Dincă D., Servicii publice şi dezvoltare locală, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

2008

12. Ionescu C., Instituţii politice şi drept constituţional, Editura Economică,

Bucureşti, 2002

13. Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura Nemira, Bucureşti,

1996

14. Matei L., Chabrot C., Dincă D., Colectivităţile teritoriale. Experienţa franceză,

Editura Economică, Bucureşti 2000

LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 25

1. BARBARA von Tigerstrom, Human Security and International Law: Prospects

and Problems (Oxford: Hart Publishing, 2007).

2. BERGMAN Manfred Max, Social Representations as the Mother of All

Behavioral Predispositions? The Relations between Social Representations,

Attitudes, and Values, în „Papers on Social Representations”, vol. 7 (1-2),

1998.

3. BUZAN Barry, Lene HANSEN, The Evolution of International Security

Studies, Cambridge University Press, 2009.

4. BUZAN, Barry, OLE Waever şi JAAP de Wilde, Security: A New Framework

for Analysis, Lynne Rienner Publishers Inc., USA, Colorado, 1998

5. GORAN Hyden şi JULIUS Court, Governance and Development, în „World

Governance Discussion Paper 1”, United Nations University, 2002.

6. J.J. Dupeyroux: „Droit de la securite sociale”, în Jacques Fierens, op. cit.; Prof.

Eichenhofer: “International Dimensions of Social Security Law”, ERASMUS

Teaching Material, Jena, 198

7. JERVIS Robert, Perception and Misperception în International Politics,

Princeton University Press, 1976.

8. JOHN Henry Richardson, Economic and Financial Aspects of Social Security:

An International Survey, London, George Allen&Unwin, 1960. The New

Encyclopaedia Britanica, vol. 27, 1993

9. MOSCOVICI, Serge, Fenomenul reprezentărilor sociale, în „Psihologia

câmpului social. Reprezentările sociale”, coord.: Adrian Neculau, Ed. Polirom,

Iaşi, 1997.

10. NICHIPORUK, Brian, The Security Dynamics of Demographic Factors,

RAND Corporation, 2000.

11. OTIS, Pauletta, Religion and War în the Twenty-first Century, în „Religion and

Security: The New Nexus în International Relations”, Joint Military

Intelligence College, 2004.

12. SALEH F. Malik, The Three Dimensions of Security, în International Journal

of Security, Vol. 5, Issue 2, 2011.

13. SCHMID Markus, The Concept of Comprehensive Security: A Distinctive

Feature of a Shared Security Culture în Europe?, DTIC, 2007.

14. WILLIAMS D. Paul, Security Studies. An Introduction, Routledge, 2008.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 25

SURSE WEB

1. http://pdba.georgetown.edu

2. http://site.judbrasov.ro

3. http://siteresources.worldbank.org

4. http://studiidesecuritate.wordpress.com

5. http://www.ajofm-bv.ro

6. http://www.carnegieendowment.org

7. http://www.ipcc.ch.

8. http://www.ires.com.

9. http://www.mmuncii.ro

10. http://www.undp.org

11. http://www.undp.org

12. http://www-wds.worldbank.org

13. http://www.recensamantromania.ro

14. http://ramp.ase.ro/_data/files/articole/3_15.pdf

15. http://www.ugir1903.org/img/even/pozitie-ugir-modificare-structuri-fonduri-

europene.pdf

16. http://www.contributors.ro/administratie/regionalizarea-spre-un-dezastru-al-

reformei-sistemului-administrativ/

17. http://www.provincia.bologna.it/programmazione/sicurezza.html

18. http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/pagina-

audiere/alte_documente/2013-03/anexa_5_organizarea_administrativ-

teritoriala_in_ue.pdf