D

F.F. I (F.) Fehér megye - enclave ale comitatului Alba (lntre 1775-1876 co­mitatul Alba Superior) intre scaunele secuie~ti I az erdélyi Fehér megye székely székek közti maradványai (1775-1876: Felsö-Fehérmegyéhez)

teritmiului judetelor Bacáu, Covasna, Harghita ~i Mure~, cu nominalizarea vech ilor unitáti teritoriale-adrHinistrative din Secuime

legi Bákó, Hargita, Kovászna és Maros megye területének térképe, a székely székek és közbeékelödö vármegyei területek,

- ·1e uti lizate pentnr principalele ora~e ~i targuri istmice I A fellüntetell tönénelmi városok ésjelentösebb mezővárosok, vásárhelyek

· rövidítése: A-Adjud (Egyedhalom), BC-Bacáu (Bákó). CS-Miercurca-Ci uc/Csíkszereda, D-Tam~veni/Dicsöszentmárton,

~gheni/Gycri,'Yószenhnik l ós, KV-Tg. Secuiesc/Kézdivásárhely, MV-Tg. Mure~arosvásárhely , PN-Piatra Neam\ (Karácsonkö), ín/Szászrégen (Reen). SG-Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, SK-Cristunr Secuíesc/Székelykeresztúr, SV-Sighi~oara/Segesvár

- - burg), Tl'-Targu Troru~/Tatrosvásár, U-Odorhei/Székelyudvarhely.

RÉGÉSZET, TÖRTÉNELEM - ARHEOLOGIE, ISTORIE

SZÉKELY Zoltán

Cultura Cri~ in lumina sapaturilor de la Turia Uud. Covasna)

Primele vestigii ale culturii Cri~ lnjude(ul 11.Sna au fost descoperite la lnceputul secolului X-lea, pe teritoriul comunei Anghelu~ , cu ·a saparii unei pivni\e. Materialul ceramic gasit

• ui mis la Muzeul din Sf. Gheorghe n-a fost bl icat, fiindca pe atunci aceasta cultura nu a fost oscuta din Transilvania.

Cercetarile fücute la mijlocul ~i ln a doua m atate a secolului al XX-lea pe teritoriul de(ului Covasna au fumizat date importante pen­cunoa~terea ~i lncadrarea cronologica j usta a

"' estei culturi ln neoliticul sud-estului Transilva-iei. in urmatoarele randuri prezentam rezultatele

obt inute privind cultura Cri~-Starcevo. Sapaturile lntreprinse in anul 1949 sub

egida Academiei RPR de colectivul condus de C. Daicoviciu la Le\-Várhegy au adus la iveala res­tu rile culturilor Cri~, Boian ~i Ariu~d . Scopul cer-etarilor a fost verificarea existen\ei unui castru

roman presupus pe acest loc ~i nu s-a acordat aten\ie pentru stabilirea stratigrafica a straturilor neolitice. 1 Prelucrarea ~i publicarea materialului neolitic s-a fücut pe baza observa(iilor fücute in cursul sapaturii , cultura Cri~ a fost urmata de cul­turile Boian ~i Ariu~d2 . Tot materialul neolitic a fost prezentat cu un singur strat3. Sapaturile de la Le( ln anul 1955 au fost reluate de un colectiv sub conducerea lui !. Nestor ~i a fost stabilita strati­grafic succesiunea culturilor mai sus amintite4• in anii 1949 K. Horedt a facut sapaturi la Sfi'intu Gheorghe-Bedeháza pe malul drept al Oltului ~i a descoperit vestigiile unei a~ezari ~i un mormant de inhu~a(ie din cultura Cri~. Au mai fost depistate

resturile culturii Wietenberg, La Téne-ului dacic ~i o a~ezare din sec. XII. d. Chr. 5

La Cernat ("Dealul de aur") in anul 1960 cu ocazia saparii silozurilor muncitorii au desco­perit trei mormante de cultura Cri~, dintre care la capul unuia a fost a~ezat un vas cu patru picioare6.

La 1 lieni ("Oa~ul rotund") a fost veri ficata o ~ezare de cultura Cri~ situata pe malul unui pari'iu mic7. (Fig. 1.)

in afara de aceste cercetari in anii 1984-86 Muzeul din Sfi'intu Gheorghe a efectuat sapaturi de amploare pe teritoriul comunei Turia Uud . Covasna) in valea paraului cu acela~i nume. Pe ambele terase ale malului acestui parau au fost de­pistate resturile diferitelor culturi din neolitic, epo­ca bronzului, prima varsta a fierului . La Téne da­cic ~i feudalismul timpuriu . Ne vom ocupa numai cu resturile culturii Cri~ din neolitic, descoperite pe ambele maluri ale pi'iraului Turia.

Pe malul drept al paraului se afla gradina Conacului Apor (Fig. 2.) de unde cu nisipul exca­vat pentru construirea silozurilor au fost scoase multe fragmente de vase ~i oase din schelete omene~ti. S,a pastrat din teren intacta numai o fi'i~ie de o lungime de 65 m, ~i lata de 20 m. Pe acest loc in anii 1984-85 au fost executate ~apte ~an\uri (S. 1-Vll) late de 1 m cu diferite lungimi. in anul 1986 au fost fücute inca cinci ~an\uri (S . Ylll-Xll). Au fost adancite pana la sol virgin, nisip aluvial de culoare sura. Profilul ~an\urilor arata urmatoarea stratigrafie: peste nisip aluvial s-a depus un strat de cultura compact brun gros de 40-50 cm. urmat de un strat de cultura de culoare cenu~ie gros de 40 cm peste care a fost pamant de vegeta\ie gros de 10-20 cm. Grosimea stratului cenu~iu nu era aceea~i peste tol, pe alocuri varia (Fig. 4.). Stratul ?e cultura de culoare bruna apar\inea culturii Cri~. ln acest sirat au fost gasite trei locuin\e cu inventar ~i patru mormante.

Locuin\ele semibordeie au fost descope­rite ln S. 111 (Fig. 7.) ~i in S. VII. Forma a fost pastrata cu dimensiunile 3x3 m. vetrele au fost de forma rotunda sau ovala, fücute din pietre cu suprafata lu.tuita sau din lut. Buca\ile de chiripici cu amprente de nuiek pastrate in gramezi la col\urile bordeielor au aratat .:a pere\ii au fost fücuti din nuiele impletite ~i lutui \ gros. (Fig. 6 )

lnventarul bordeielor consta din unelte din piatra (lame de silex, de andezit, topoare plate, ra~nite de mana de forma ovala ~i pietre de frecat Fig. 10/9-10. , 10/5-7.), din os (sule, ~i spatule, Fig . 1011 Ll2 .) , din lut (greutati de plasll, Fig. 10/ 8.), din ceramicll.

Materialul ceramic in privinta formelor ~i decarului reprezinta ~i ornamentele caracteristice ale culturii Cri~. Dupll pastll ~i ardere vasele pot fi impar\ite in doull grupuri: 1. vase flícute din pastll amestecata cu pleava arsll mediocru ~i 2. vase confectionate din pasta tina amestecatll cu nisip fin ~i bine arsa. in primul grup apar\in vasele bor­can de dimensiuni mari ~i mijlocii cu pere\i gro~i ,

cu gatul cilindric, sau u~or lnclinat spre exterior, sau interior. Culoarea lor este cenu~ie-galbuie la exterior, in interior este cenu~ie. Decorul acestor vase este realizat din impresiuni simple executate cu unghia (Fig. 10112.), din proeminente aplati­zate, brauri alveolare ~i din motive de linii inci­zate (Fig. 11 /2.: 1/3-4.). in aceasta categorie mai apar{in vase de dimensiuni mijlocii tat cu o cu­loare galbuie de tip vas barcan cu carp bombat ~i cu gat cilindric, ~i cu fund plat, sau cu lnceput de inelare. Decorul este barbatina, sau decor cu ung­hia, aplicat pe lntreaga suprafa\a a vasului. Vas cu picior cilindric a fost reprezentat cu mai multe exemplare (Fig. 1211.), cu sectiune tritlata a fost gasit numai un singur vas (Fig. 12/2. ). Vasele aces­tea sunt canfectionate din pasta amestecatll cu nisip ~i bine arsa in culoare brun caramizie.

in categoria ceramicii fine apaqin strachini flícute din pasta tina amestecatll cu nisip, bine arsa, de culoare cenu~ie, sau galbena, preva­zute la mijlac cu butoni mici (Fig. 12/4.). Peretele strachinilar este arcuit sau lndoit la mijloc. Au fost gas ite numai daua fragmente de strachini acope­rite pe exteriar ~i interior cu vopseala ro~ie , primul decorat pe fond ro~u cu meandre ln alb ~i negru. (Fi g. 12/5.). Celalalt pe fond ro~u cu ornament de meandru in culoare negrll (Fig. 12/3.).

in stratul neolitic de cultura Cri~ au fost gasite daua tigurine din lut. Príma a fost desco­perita ln S. II. , intr-o groapa de cultura Cri~. Figu­rina cu corp rotund are cap plat, bratele ca ni~te urechiu~e sunt lipite de corpul decorat cu linii in­ci zate vertical, orizontal, cu u~ brau ln relief la

mijloc, iar la bazll se large~te formarÍd un soclu gaurit la mijloc (Fig. 12/7.). Figurina cealalta este tipul cunoscut din aceasta cultura (Fig. 12/6 . ).

in categoria obiectelor de cult apartine vasul dreptunghiular prevazut cu patru piciaare. Dintr-un astfel de vas a fost gllsit un picior ars negru pe care s-a executat un decor canelat (Fig. 12/9.). Un astfel de fragment de vas este cunoscut de la Trestiana'.

Au fost _descoperite patru mormante cu schelet ln pozitie chircitll. Primul a fost gllsit ln S. ll , la adancime de 1 m (Fig. 5. M. I.; 14/3). Mor­tul a fost lngropat ln pazi\ie chircita, orientat N-S, capul spre nord. Lungimea scheletului, masurat de la cre~tet pana la calciii, a fost de 94 cm. La cap, pe obraz au _fost bucati de carbuni. La dosul lnhu­matului au fost doua fragmente de vase grosolane. Pe cre~tetul capului s-a gasit urma trepanatiei vin­decate. Groapa a fost sapata neregulat. Morman­tul al doilea a fost gasit tot in S. 11, la marginea unei locuin\e din feudalismul timpuriu, la adanci­mea de 37 cm. inhumatului lngropat ln pozi\ie chircita, orientat N-S li lipsea partea de jas a carpu-1 u i, mormantul fiind deranjat de o locuinta dacica (Fig. 5. M. 2.). Mormantul al treilea a fost descoperit ln S. IX, la adancime de 137 cm. Tot ln S. IX , ln pazi\ie chircita a fost un schelet orientat tat N-S, langa o locuinta de cultura Cri~. La picioa­rele martului au fost fragmente de vase, iar pe sold un picior dintr-un vas negru prevazut cu patru picioare (Fig. 12/9).

A~ezarea a doua este situatll pe terasa lnal­tll a malului stang al paraului Turia. Terasa, pa­ralela cu paraul, are o panta lenta, pe platoul plat este un drÚm de camp. intre drum ~i marginea pla­toului au fost executate trei ~an\uri ln direc\ia NY-SE. in ~iintul nr. 111. au fost gllsite doua locuinte construite la suprafata culturii Cri~. Delimitarea lacuintelor s-a facut pe baza urmelor de pari pllstrate ln pllmant. Protilul ~antului este urmlltorul: sub humus gros de 30 cm a fost un strat de culturll de culoare brun inchisa, urmat de strat de pietri~ peste nisipul fin de culoare galbena.

Locuinta nr. 1. este de forma dreptunghiu­lara, de 5, 75x5 m. cu axa lunga N-S, intrarea a fost pe latura rllsariteana ln forma de pridvor. Vatra

a ovala construita din lut, cu diametrul de fost la mijlocul locuin\ei (Fig. 9.). Locuin\a nr. 2. a fost situatá de locuin\a

1. la o distan\á de 3 m. intinderea ei a fost de­de urmele de pari ~i a avut un pridvor spre

· Forma locuin\ei a fost dreptunghiulará, cu iunile: 5,5x5 m. Vatra rotunda facutá din

diametrul de 1 m a fost in partea sudica a 1ei (Fig. 8.). i n ambele locuin\e au fo st gasite liinga

- unelte de piatra, din os ~i fragmente de vase ie gros iera. ln locuin\a nr. 2. a fost gasit un

·a1 destul de bogat; lame de silex, de andezit, din os, greutá\i din lut ~i ceramicá. Din os utá o spatulá lungá de 12 cm, la un capat

lat cu margini ridicate (Fig. 10/14. ). 0 alta di n os lungá de 7,5 cm la un capát este

a ca un viirf de deget. (Fig. 10/13 . ). ln­lui ii mai apar\in o sulá din os ~i un frag­

de idol din Jut. Spatula ~i cealalta unealta din fost fo losite pentru executarea decorului a~a

-ciupituri" du pá cum aratá unele ornamente pe de specie grosiera (Fig. 11 / 1-2.). Decorul a

ut cu aceste unelte nu numai cu unghi a, de Kutzian9

. Materialul ceramic consta din _ ente de vase modelate din pasta grosolana,

te cu barbotiná, vase sferice mai mici cu ent de "ciupituri ", stráchini din pastá fina.

o t nici un fragment din vas vopsit. Au mai .: ite multe oase de animale ~i liinga peretele

al locuin\ei multe semin\e de plante. in s tratul neolitic de culturá C ri~ in

din gradina conacului Apor, in afará de ica culturii Cri~ au fost gasite fragmente de i de cultura ceramicii liniare in mai multe

·. in anul 1984 in S.I, la adiincimea de 50 cm gasit un fragment dintr-o strachina fücuta tá fi ná cenu~ie, decorat cu linii in val inci-

~i prevázut cu un butona~ neperforat (Fig. 10.). La aceea~i adiincime au mai fost gasite o

- di n partea de jos a unei cupe decorate cu in zigzag la viirf cu o gropi\á (Fig. 11 /7.) ~i

o ent de vas decorat cu benzi formate cu incizate ~i cu gropi\e (Fig. 11 /4.). in S. IV a ásit un fragment de vas de culoare carami­are a av ut un decor compus din pátrate la i cu gropi\e (Fig. 11 /8.). in S. V, la adiinci-

mea de 90 cm a fost gásit un fund de vas de cu­loare cenu~ie bruná decorat cu ~ir de gropi\e ~ezat in fonna de cruce, simbol solar (Fig. 13/6. ). in 1985 in S. VII, in·locuin\a nr. 2. s-au gásit la adiincimea de 60 cm douá fragmente de vase decorate cu benzi liniare intrerupte cu gropi\e (Fig. 11 /4.).

Sapáturile de la Turia executate in doua a~ezari au contribuit la cunoa~terea mai buna a aspectului culturii Cri~ in aceasta regiune. Au fost stabilite doua forme de locuin\e; una este semi­bordeiul sapat in pamiint ~i o alta construitá la suprafa\á cu privdor. Aceste douá fonne de locuinta reprezintá doua faze de dezvoltare ale acestei cul­turi . Locuin\a de suprafa\á are o area de ráspindire cunoscutá prin cercul de culturá Vorsesklo, Kara­novo la, Starcevo ~i Cri~, este cunoscuta din Un­garia din a~ezarea de la Tiszajenö 11

'. S-a constatat cá decorul a~a numit "ciupituri" a fost executat ~i cu unelte din os. in dezvoltarea confeqionárii ce­ramicii in privinta formelor ~i a decorului , in aceste doua a~ezári nu au fost observate schimbári. in ambele a~ezari au fost gasite forme ~i ornamente de vase, care sunt cunoscute ~i din celelalte ~ezári din aria de raspindire a culturii Cri~. Vasele vop­site lipsesc din inventarul locuin\elor cu pridvor, dar acestea in general sunt rare.

Printre figurinele antropomorfe figureazá ~i un tip de figuriná, care piiná acum a fost necu­noscut. Analogia pentru aceastá figuriná se gáse~te in aria de raspiindire a culturii Vinca11 .

Ritul de inmormiintare, mortul in pozi\ie chiricita, orientat in directia N-S , ingropat in a~ezare corespunde obiceiului de inmormiintare cunoscut din alte a~ezári ale acestei culturi. Vasul cu patru picioare, vas de cult, a~ezat la capul unui mart la Cernat12

, precum ~i un picior al unui astfel de vas a~ezat pe soldul inhumatului la Turia, per­mite presupunerea, cá acestea au fost a~ezate inten\ionat in mormiint ~i nu cu pamiintul stratului cultural 13

.

Locuin\a la suprafata construitá cu prid­vor este o formá mai evoluatá, prin urmare aratá o fazá tiirzie . .Alte dat.e nu confirmá acest fapt, iar stratul de culturá Cri~ in a~ezarea din gradina co­nacului Apor a fost gros de 40-50 cm, ceea ce aratá o duratá lungá, dar a fost ~a de compact, inciit

107

nici stratigrafic, nici tipologic nu s-au putut con­stata faze diferite de dezvoltare. Stratul de cultura cenu~iu a~ezat peste stratul de cultura Cri~ a fost de asemenea omogen, fiind intrerupt in unele lo­curi prin saparea unor locuinte din epoca bronzu­lui , din prima varsta a fierului (Hallstatt), din epo­ca dacica ~i din feudalismul timpuriu (sec. XIII.).

Prezenta fragmentelor de vase ale culturii cu ceramica liniara in bordeiul nr. 2. ~i in stratul de cultura Cri~ arata ca purtatorii culturii Cri~ in faza finala a acestei culturi au avut contact cu aceasta cultura patrunsa dinspre rasarit. Directia .patrunderii acestei culturi prin valea Paraului Ne­gru pana in Tara Barsei este demonstrata de de­scoperiri le de la Turia, Cernat 14

, Harman 15 ~i

Codlea16. Ceramica culturii cu ceramica liniara

gasita in a~ezarea din gradina conacului Apor ri­dica problema incadrarii juste in faza finala a dez­voltarii culturii Cri~ in a~ezarea de pe malul stang al paraului Turia. La stabilirea acestei probleme ar putea aduce un aport important studierea mai apro­fundata a materialului ceramic gasit in aceste doua a~ezari ~i celui de la Le\, unde au fost gasite mai multe faze de dezvoltare ale culturii Cri~ 17 .

in concluzie se poate constata ca sapatu­rile de la Turia au ridicat unele probleme ale neo­liticului din sud-estul Transilvaniei, care inca nu sunt rezolváte definitív, ca. faza finala a culturii Cri~ ~i legatura cu.cea cu ceramica liniara.

No te

1. C. Daicoviciu. Granita de est a Oaciei ~i triburile libere de Ja hotarele de rasarit ale Daciei, SCIV, 1, anul l. 1950. 117.

2. Z. Székely, Sapaturile la Let-Varheghiu (Trei Scaune) Materiale ~i Cer­cet!ri de lstorie Veche a Rominiei, ed. Academiei RPR 1951 . 19.

3. lbidem . Pl. 111-IV.

4_ l. Nestor, Raport despre sondajele de la Let-Yilrhegy. Materiale, 111 , 1957. 59-63 .

5. K. Horedt, in SCIV . 1.1. 1950. 128-130: in Materiale II. 1956. 16- 18

6. Z. Székely, in Materiale, IX. 1973 . 307 .

. 7. lbidem . J 10.

8. E. Popu$0i, Materiale ~i Cercetári Arheologice. a X IV-a sesiune anuala de rapoarte, Tulcea. 1980. 13 . fig. 4/6. '

9. Kutzian 1. . A Körös Kultúra . Diss. Pann . Ser. II. No. 23 . 1944. 72-73

10. Az Alföldi Régészeti Tudom8.nyos Ülésszak elöadásainak beküldött tt!­zisei (tezele trimise la al V-lea Simpozion Stiintific Arheologic din Unga­ria). St. S4527, 1968. 1.

l I„_ Kutzian 1. , o. e. Pl. LXll 6a-6b.

108

12. Z. Székely, in Materiale, IX, 1973 . 307.

13. Kutzian 1., o. e. 141.

14. La mijlocul comunei Cernat in p8r8ul Cernat se varsa un p8r8ia~ . pe malul acestuia intr-o grad ina au fost gasite morm8nte cu schelet in pozitie chirci ta cu ceramica culturii cu ceramica liniara.

15. A. D. Alexandrescu. Ceramica liniara de Ja Harman, Cumidava, V. 1971 11-24: Materiale, X. 1973 . 234-243

16. lstoria Rominiei 1. 1960. 40.

17. E. Zaharia, Dacia. N. S. 1962. 5-5 1.

A Körös-kultúra Torján (Kovászna-megye) (Kivonat)

A Sepsiszentgyörgyi Múzeum 1984 és 1988 évek között végzett ásatásai alkalmával a Torja patak mindkét ·partján felszínre kerültek a Körös-kultúra hordozóinak települései. A bal par­ton földbevájt kunyhók, a jobb parton földfel­színen, pitvarral épült házak kerültek elő. A két település a lakóházak típusa alapján a Körös­kultúra két fejlődési szakaszát képviseli. A bal parti településen a Vonaldíszes Kerámia Kultúrájának az emlékei is a felszínre kerültek.

The Relics of the Körös Cul­ture in Turia (Covasna County) (Abstract)

On the banks of the Torja (Turia) brook relics partaining to the Körös culture were disco­vered. On the left bank cottages deepened in the ground were found, while on the right bank sur­face houses with porches were revealed. The two settlings belong to the two stages of the Körös culture. On the left bank relics ofthe Linear Pot­tery culture_were also brought to light.

;

: 1 )-

' ,-' \~ ~· . ~- .

} -!~11/

1. Cultura Cri$ pe tcritoriul ju<lctului Covasna

/,

lu~ :! l'crn<11 3 llicm ... Oa::;ul rutund„ .t Le{- Várhegy S SfGhcorghc-Hcdeh;iza ó Turi a

h gura 2. Situl de pe rnalul drept al páráului Turia (gradina Cunacului Apor)

. • „'

Figura 3. Schelet in pozitie chircitA (S. 11, M. I .)

M.1 .

M.2.

Figura 5. Pozitia scheletelor din S. 11, M. I . (sus), la -0,92 m ~i M.2. Gos), la -0,37 m

11 Q Figura 4. Schita protilului S. 11, cu orientare NV-SE, cu morm4ntul M. I . (succesiunea stratigraficli: humus; strat dc culturli cenu~iu; strat brun, cultura Cri~; nisip aluvial; mormAnt)

Figura 9. Locuinta 1. (S. III, malul st4ng al pilrAului Turia)

Figura 6. Locuinta Cri~ (S . 111, Conacul Apor), plan 1 Vatrl l Ciob l Chirpici 4 Vu

'~L ? 0

; e

Figura 8. Locuin\a 2. (S. III, malul st4ng al pllrAului Turia) 1. Guti de slllp, 2. Plmlnt am, J. Strat de culturl de cuk>arc galben inchis, 4. Straa de pietrit. S. Nilip fin plben. 6 .-Vatrl .

S. Humus

Figura 7. Locuin!A Cri~

(S. III. Conacul Apor), profil

2.

112

ül

S. 6. 7. 8.

13. 9. 10. 11. 12. 14.

Figura 10 U Unelte de piatrt (S 7 . nelte ~i vasc

• '9- 10), din OI (11·12)

vuc borcan de dim!::::'" de. plul din lut (1): • 1 ~antimijloc:ii ·

Uneltedinood' 1 . d1ninventarul <.1-4), in oauntele de 11 suonfi bofdetelor. •11 (13-14)

1. 2.

Figura 11. CeramicA

Ceramicl de adni:~ (3) din bordeie; piciorul unui vu vu 111 mcd1ocru, canel11 (9) dreptunaltiulor, decom '

din mormintul M.4. (S. IJ() . .. Lineare· ' Cerunicl de ailtura Cennu~1 pi (7l de vu decorat ai fnisment de ~tndlinl (J02~..:.'.:."ai gropi)< 1

1 vlrf(I), fund benzi ti grop1J< (4-S), ai ..--

de vu cu simbol solar (6)

5. 7.

8.

1.

3.

" ,~' ~ ,, ~ í ~ 1, \ x ~ ~ ' 6. \\\n,,,-· 14·,ft~·

/' ;::'l ; , , ' •t '

7.

H41

~·' ) ,,. ·'~·

.~:

\: ,„

2.

4.

;~~~·1'.LL .• ~,: :J ..

~~lf:\'.?~t"""~'~:,

D " "' •A/eUlJ s.

Figura 12. Matcrialul ccramic din bordeie, cultura Cri~ Vu cu picior cilindric ( 1), vu cu sectiune triflatl (2),

strichini pe fond rofU cu omament de meandru (3), · strichini cu butoni mici la mijloc (4),

strlchini cu vopseall l'Ofie (S), figurine (6-7)