C.S. Lewis

Dr,sPRE MIIvLJI\rl$L_

CEIT, PATRL] IUBIRI

PncsffiRERII

tffiI{uMANrTASHffiS U C U R E $ T I

Cuprins

DESPREMINUNI

I. Sfera cirgii de f"ti . . .

II. Naturalistul gi supranaturdistul .

III. Dificultatea cardinali anaturalismului. . . . . . .

IV. Naturi gi Supranaturi... ...V. Alti dificultate a naturalismului. . . .

VI. Mspunsuri la indoieliMI. Capitol despre diversiuni. . .

VIII. Minunea gi legile Naturii.IX. Un capitol nu neapirat necesar

X. ,,Ceva rogu gi scirbos" . . . .

XI. Cregtinism gi,,religie"

XII. Proprietateaminunilor ....XIII. Despre probabilitate

XIV Marea minune.XV. Minunile Vechii Crea;ii.

XVL Minunile Noii Creagii

XVII. Epilog

ANEXA A. Despre cuvintele ,,spirit"gi ,,spiritual"ANEXA B. Despre ,,providengele speciale".

9t220

3546

52

5869

7883

98

tt4119

129158

17r19620t206

CELE PATRU IUBIzu

I. Introducere 219

II. Predilecgii gi iubiri pentru subuman. 228

III. Afecgiunea.... 248

IV Prietenia 272

V. Erosul 303

VI. Mila 326

DESPREMINUNI

PROBLEMADURERII

Prefagi. 355I. Capitol preliminar. 357II. Atotputernicia Divini 369III. Bunitatea Divini. 379IV. Ticilogia ornului 395V Ciderea omului. 4O7

W. Durerea umani 424WI. Durerea umani (contintnre) 442

IX Durerea anirnali 459X. Para&sul 472

Ansd . ...... 481

Sfera cd.ryii defayA

Pentru cei care vor si giseasci o dezlegare e de mare folos

si gtie si puni bine problema. Cici rezultatul fericit al

cercetirii depinde de dezlegarea problemelor puse anterior.

ARISTOTEL, Menfzica, lll, l'x

in toati viaga mea nu am intilnit decit o singuri persoanicare pretinde ci a vizut o stafie. $i partea interesantl a intlm-plirii este cd. acea persoani. nu credea in nemurirea sufetuluiinainte de a fi vlzut stafia 9i a continuat si nu creadi gi dupice a vizut-o. Ea susgine ci cele vizute trebuie si fi fost o iluziesau o festi a nervilor. $i, evident, e posibil si aibi dreptate. Avedea nu e totuna cu a crede.

Din acest motiv, la intrebarea daci existi minuni nu se poate

rispunde niciodati numai pe bazaexperientei. Orice eveniment

care ar putea pretinde ci este o minune e, in ultiml instanEi,

ceva oferit simgurilor noastre, ceva vlzut, auzit, pipiit, mirositsau gustat. $i simgurile noastre nu sunt infailibile. DacI ni se

pare cI s-a intAmplat ceva extraordinar, putem spune oricAnd

ci am fost victime ale unei iluzii. DacI suqinem o filozofie care

exclude supranaturalul, asta vom spune intotdeauna. Ceea ce

invigim din experien;i depinde de ce tip de filozofie punem inpractici. E inutil deci si apelim la experienEi inainte de a

Ii.muri, cAt mai bine cu putinfi, problema filozofici.Daci experien;a nemijlociti nu poate demonstra sau in-

firma miraculosul, cu atat mai pufin o poate face istoria. Mul$

t' Arisrotel, Maafizica, trad. de $tefan Bezdechi, EdituraAcademieiRP.R., Bucuregti, 1965, p.100. (Afu.)

IO DESPRE MINUNI

cred ci putem decide daci in trecut a avut loc o minune prinexaminarea mirturiei ,potrivit regulilor obignuite ale investi-ga;iei istorice".

Dar regulile obignuite nu pot fi aplicate inainte de a decide

dacl minunile sunt posibile gi, in caz afirmativ, cit de proba-

bile sunt. Pentru ci, daci sunt imposibile, dovezile istorice,

oricit de multe, nu ne vor convinge. Daci ele sunt posibile,dar extrem de improbabile, atunci numai evidenga matematic

demonstrativi ne va convinge: Ei de vreme ce istoria nu fur-nizeazi niciodatl un asemenea grad de evidenli, ea nu ne

poate convinge niciodati ci o minune a avut cu adevlrat loc.

Daci, pe de alti parte, minunile nu sunt intrinsec improba-bile, mirturiile existente vor fi de ajuns pentru a ne convingeci a avut loc un numir insemnat de minuni. Rezultatul anche-

telor noastre istorice depinde astfel de opiniile filozofice pe

care le-am cultivat inainte de a fi inceput si examinlm mir-turiile. Problema filozofici are deci intiietate.

IatX un exemplu despre ceea ce se intAmpli daci omitemobligagia filozofici preliminari gi ne gribim si ajungem directla cea istorici. intr-un comentariu popular al Bibliei vom gisi odiscu;ie despre data la care a fost scrisi cea de-a patra Evanghelie.

Autorul spune ci ea trebuie si fi fost redactati dupi execuEia

Sfrntului Petru deoarece, in cea de-a patra Evanghelie, Cristos

este reprezentat ca prezicAnd execu;ia Sfrntului Petru. ,,O carte",

crede autorul, ,,nu poate fi scrisi inaintea evenimentelor la care

se referi." Firegte ci nu poate, decit daci au loc prediqii ade-

virate. DacI da, atunci acest argument al datirii se pribugegte'

Or, autorul nu a discutat deloc daci predicgiile reale suntposibile. El consideri (poate incongtient) ca de la sine inEeles cinu sunt. S-ar putea si aibi dreptate: dar daci are, el nu a

descoperit acest principiu prin investigagie istorici. Neincrederea

in prediqii gi-a transplantat-o in opera istoricl luind-o, aga

ziclnd, de-a gata. Daci nu ar fi procedat astfel, nu ar fi pututajunge la concluzia sa despre datarea celei de-a patra Evanghelii.

Lucrarea sa este, a$adar, absolut inutili Pentru cineva care Yrea

SFEM CARTII DE FA#r 11

si gtie dacd predicgiile existl intr-adevir. Autorul incepe silucreze doar dupi ce a rlspuns deja negativ la lntrebare gi pe

temeiuri pe care nu ni le implrtipegte niciodati.Cartea de fagi e conceputi ca un demers preliminar la

cercetarea istorici. Nu sunt istoric profesionist pi ca atare nuvoi examina mirturiile istorice in favoarea minunilor cre$tine.

Efortul meu urmlregte si-i puni pe cititori in situagia de a o

face. Nu e de nici un folos si recurgem la texte inainte de a ne

face o idee despre posibilitatea sau probabilitatea miraculo-sului. Cei care admit ci nu pot avea loc minuni igi pierd purgi simplu timpul recurgind la texte: gtim dinainte ce rezultate

vor gisi, de vreme ce au inceput prin a socoti rezolvati tocmaichestiunea litigioasi.

II

Naturalistul Si supranataralistul

,,Doamne, Dumnezeule!" exclami doamna Snip, ,,existioare vreun loc unde oamenii se incumeti si triiasci pe

pimant?" ,,Eu unul n-am auzit niciodati de oameni care

triiesc sub pimint", rispunse Tim, ,,inainte si ajung in

Jhra Uriagilor." ,,Si ajungi in Jhra Uria.;ilor!" strigi doamna

Snip, ,,cum adici, nu e peste totThra Uria;ilor?"

ROLAND QlJlZZ, Giant-Land, cap. )OOOI

Folosesc cuvintul minune seu miracol pentru a denumi o

interferengi a puterii supranaturale cu Natura.l Daci pe langiNaturi nu existi gi altceva care ar putea fi numit Supranatu-ralul, nu ar putea exista miracole. Sunt oameni care cred ci nu

^fexisti nimic in atara Naturii: ii voi numi naturdl\ti. Niiconsiderl ci, dincolo de Naturi, existi gi altceva: ii voi numisa?rdndturdl\ti. Prima noastri intrebare este daci au dreptatenaturaligtii sau supranaturaligtii. $i aici se ivegte gi prima noastridificultate.

inainte ca naturalistul gi supranaturalistul si-gi poati incepe

discugia despre deosebirea lor de opinie, ei trebuie si posede,

desigur, o definiEie acceptati atit a Naturii, cAt gi a Supranaturii.Din nefericire e ins5. aproape imposibil sI obEinem o asemenea

definigie. Tocmai pentru ci naturaligtii cred ci nu existi nimicin afara Naturii, cuvintul Naturd inseamni pentru ei pur gi

1. Aceasti definigie nu coincide cu aceea pe care ar da-o mulgi teo-

logi. Eu o adopt pentru ci o socotesc ca pe un progres fagi de definiEii-

le lor nu din alt motiv decit ci, prin caracterul ei frust gi ,,popular", ea

imi ingiduie si tratgz mai lesne intrebirile pe care ,,cititorul obignuit" le

are pesemne in minte atunci cind ia in mini o carte despre minuni.

NAIURALISTUL $I SUPRANATUMLISTUL 13

simplu ,,totul" ori ,,spectacolul total" sau ,,orice existi". $i daciasta este ceea ce ingelegem prin Naturi, atunci, firegte, nu existinimic altceva. Adevirata disputi dintre el gi supranaturalist ne-asclpat. Unii filozofi au definit Natura drept ,,ceea ce percepemcu ajutorul celor cinci simguri ale noastre". Dar gi definigiaaceasta e nesadsfrcitoare, deoarece emo$ile nu le percepem infelul acesta, gi totugi ele sunt pe cAt se pare evenimente ,,natu-rale". in scopul de a evita impasul gi de a descoperi care anumeeste realmente dezacordul dintre naturaligti gi supranaturaligti,trebuie si abordim problema intr-o manieri mai ocoliti.

incep prin a lua in considerare urmitoarele propozigii.(1) Aceia sunt oare dingii lui naturali sau o protezi? (2) CAinelein stare naturali este acoperit cu purici. (3) imi place sI fugde pimAnturile lucrate gi de gosele gi si fiu singur cu Natura.(4) Fii natural. De ce egti atit de afectat? (5) Am gregit poatec5. am sirutat-o, dar a fost foarte natural.

Firul unei semnifica;ii comune poate fi lesne identificat intoate aceste aplicagii. Dingii naturali sunt cei care cresc in guri,pe ei nu trebuie si-i proiectim, si-i confectionlm sau si-i fixim.Starea naturali a ciinelui e cea in care s-ar afla daci nimeni nui-ar preveni-o cu ajutorul apei gi al slpunului. linutul undeNatura domnegte in chip suveran este acela in care solul, vre-mea gi vegetagia igi produc rezultatele neajutorate gi nestAnjenitede citre om. Comportamentul natural este acela pe care oameniil-ar manifesta daci nu gi-ar da toatl silin;a siJ deformeze.Slrutul natural este sirutul c;Lre at fi dat daci nu ar inrerveniconsideratiile morale sau cele dictate de prudengi. in tortexemplele, Naturi inseamnl ceea ce se intAmpli ,,de la sine" sau

"frre nici o intervengie": ceea ce nu igi cere nici o rudi sau ceea

ce obgii daci nu iei nici o misurl pentru a-i pune capit. Cu-vand grecesc pentru Naturi (pbt*) este legat de verbul grecesc

care inseamni ,,a cregte". Latinescul Natura, de verbul ,,a se

nagte". Natura reprezintl ceea ce apare, izvorigte, survine sau

aintinui.fird nici o interaenyie din afarA: ceea ce este dat, ceea

ce existi deja, ceea ce e spontan, neintentionat, nesolicitat.