ÎNVĂŢĂM DEMOCRAŢIA

Elaborat de Maia Porombrica

PRIN DEZBATERI

Pe materialele cursului eLearning

ÎNVĂŢĂM DEMOCRAŢIA PRIN DEZBATERI

Antrenorul: Valeriu Gorincioi

Portal współpracy międzynarodowej

ROLUL DEZBATERILOR ÎN DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

‘‘Dacă nu gîndeşti la viitor, nu poţi să-l ai ‘‘John Galsworthy

‘‘ Să nu aştepţi învăţătură numai de la alţii ‘‘

( proverb )

GÎNDIREA CRITICĂ IMPLICĂ PROCESE COMPLEXE CARE ÎNCEP CU COLECTARE DE INFORMAŢII, CONTINUĂ CU PROCESAREA LOR ŞI SE TERMINĂ CU LUAREA DE DECIZII

A. Ce este gîndirea critică? Omul , definit încă şi ca o ‘‘ fiinţă raţională‘‘ e pus în situaţia de

a gîndi cînd are în faţă o problemă. Problemele pot fi de diferit ordin: poate fi un test la matematică, un eseu la română, ce haină să îmbrace, la ce film sau spectacol să plece etc. Anume gîndirea este acel instrument care îi permite omului să ia o decizie , să anticipeze consecinţele acţiunilor sale.

Deşi are o mare doză de abstractizare, totuşi , gîndirea se bazează pe procesarea, compararea , analiza, sinteza, generalizarea informaţiei parvenite din exterior. Din moment ce 100 % din ceea ce ştim astăzi constituie doar 10% sau 15% din ceia ce se va şti peste 15 ani apare necesitatea gîndirii critice adică a capacităţii de a putea examina informaţia pentru o mai bună înţelegere a fenomenelor pentru a –şi construi propriile modalităţi de orientare în oceanul informaţional.

Gîndirea critică•analiză •sinteză•comparare;•generali-zare

Informaţia externă

Situaţia de problemă

Luarea deciziei:Ce este o decizie?;Care este alegerea ( variante )?;Ce este pro şi contra fiecărei variante ?; Care este cea mai bună variantă?;Care este planul mei de activitate?

Orienta spre anumit scop( obiectiv)( rezolvarea problemei date ) privitor la consumul de alcool )

Se bazează pe:Autoritate ( părinţi. profesori, savanţi , experţi ) Referinţe bibliografice; Dovezi; Experienţa personală.

Gîndirea critică•analiză •sinteză•comparare;generalizare

Informaţia externă Situaţia de problemă( De exemplu: Mi s-a propus să consum puţin alcool )

Luarea deciziei:Ce este o decizie?;Care este alegerea ( variante )?;Ce este pro şi contra fiecărei variante ?; Care este cea mai bună variantă?;Care este planul mei de activitate?Să iau o decizie importantă despre limitarea la maximul a consumului de alcool care este de asemenea un drog

Orienta spre anumit scop( obiectiv)( rezolvarea problemei date )( Trebuie să iau o decizie corectă privitor la consumul de alcool )

Se bazează pe:Autoritate ( părinţi. profesori, savanţi , experţi )Părinţii sunt categoric împotriva consumului de alcool, deşi îmi dau să gust şampanie la Anul NouReferinţe bibliografice;În manualul de biologie este arătată dauna abuzului de alcool.Dovezi;Vecinul e forte violent cînd e în stare de ebrietateExperienţa personală. După ce am consumat alcool m-a durut capul , am avut ameţeli.

SINELG

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gîndirii

În timpul lecturii unui text necunoscut puneţi ci creionul următoarele semne:‘‘ √‘‘- ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;‘‘ – ‘‘- diferă de ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;‘‘ + ‘‘- informaţie nouă;‘‘ ? ‘‘- informaţie confuză.

Analizaţi textul în ordinea:?; - ; +; √

Clarificaţi ? şi -, Concluzionaţi.

ANALIZA TRĂSĂTURILOR SEMANTICE

Fenomenul Crit.1 Crit.2 Crit.3

Statul Populaţia BIB/cap.loc.

% pop. urbane

R. Moldova

România

.

Esenţa : compararea trăsăturilor a ceea ce e nou cu ceea ce e cunoscut după anumite criterii. Se construieşte tabelul:

Exemplu:

BRAINSTORMING

“furtună în creier” sau “asalt de idei” sau în scris (brainwriting).

Se alege tema;Se alege moderatorul şi timpul;Se expun ideile şi se notează. ( vezi regulile); Se analizează ideile expuse se alege varianta optimă.

Paşi:

Fantezia antrenată la maximum;Vor fi formulate cît mai multe idei;Toate ideile sunt bune;Eşti liber în dorinţa de a vorbi sau tăceaUrmătoarea idee poate să se bazeze pe cea precedentă

REGULILE:

SINECTICA

un dialog imaginar cu Democritus despre ideal şi material

transformarea mintală a unui proces sau fenomen miraculos în unul obişnuit;

realizarea transformărilor inverse: să faci ca obişnuitul să devină neobişnuit

reale (se întîlnesc în viaţă);subiective (sînt bazate pe opinii proprii );simbolice (abstracte) – metafore, personificări, în cadrul cărora caracteristicile obiect dat se compară cu caracteristicile altuia;fantastice (nereale) – lucrurile sînt văzute din perspectiva unui viitor aşteptat

În sinectică se folosesc analogii de patru feluri :

Exemplu:

GRAFICUL –T

o modalitate pentru a înscrie binomuri de tipul ( da-nu; pro-contra; etc. )

Construirea şi analiza Graficului –T permite o bună pregătire de o rundă de dezbatere cînd nu se ştie în ce variantă vei juca ( afirmator sau negator )

Pentru Clonarea umană

Contra clonării umane

Posibilitatea ‘‘reînvierii ‘‘ fiinţelor umane decedate

Ar pune în pericol genotipul uman şi însăşi existenţa omenirii.

Exemplu:

STALIN

DIAGRAMA VENN

In spaţiul de intersecţie se înscriu trăsăturile comune, iar în rest se scriu deosebirile.

Este construită pe baza a două cercuri ce se intersectează.

HITLER

Comunist Fascist

Dictator

1

GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI

Desigur deja poţi citi. Dar pune-ţi o întrebare ritorică : sunt eu, oare un bun cititor. Ca jucător de dezbateri eşti pus în situaţia din multitudinea surselor scrise ( unele avînd şi noţiuni puţin înţelese de tine ) să selectezi anume evidenţa care reprezintă suportul argumentării tale ( articole, cărţi, reportaje etc. ). Deseori eşti pus în situaţia de a ‘‘ citi printre rînduri ‘‘. Lectura bazată pe gîndirea critică te poate face expert în subiectul abordat.

Ca jucător de dezbateri tu trebuie să-ţi dezvolţi cinci capacităţi de bază:

Lectura:

GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI

În cadrul dezbaterilor ,desigur nu se fac scrieri demne de Premiul Nobel. Dar e necesară abilitatea de a-ţi înregistra clar concis şi convingător gîndurile pe hîrtie. Posedarea unui vocabular lucrativ este esenţială într-o dezbatere bună.

2 Scrisul:

GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI

Cum eşti ca ascultător ? Care sunt motivele care te fac să fii atent.? La prima vedere se pare că în cadrul dezbaterilor mai mult se vorbeşte de cît se ascultă, şi în linii mari aşa şi este, dar pentru o dezbatere eficientă e foarte importantă o audiţie activă din partea participantului la dezbateri.

Audiţia:

3

GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI

Dezbaterea este o activitate orală ( deşi se poate face şi pe INTERNET). Pentru a dezbate bine, e nevoie să te exprimi clar şi laconic ( timpul se scurge vertiginos, dar mai ai atîtea de spus..!) E bine ca argumentele să apară în creierul tău sau să fie aşternute pe hîrtie, dar în mare măsură succesul tău în cadrul rundei de dezbatere va depinde de faptul cum le prezinţi, cît de elocvent şi comprehensiv e mesajul tău.

Gîndirea critică: Numai dacă poţi gîndi critic poţi dezbate. Acesta dă sens înregului joc. Eşti pus în situaţia ca pe baza gîndirii critice să alegi, să formulezi, să prezinţi, să respingi, să reconstrueşti argumentele să iei o decizie.

4 Vorbirea:

MODALITĂŢI DE OPERARE A GÎNDIRII CRITICE:

Modalitatea Definirea modalităţii ExempluAnaliza Operaţia de gîndire prin care se realizează

descompuneri, separări ale unor fenomene ( obiecte în părţi componente ) ( care sunt părţile componente? )

Care sunt ramurile puterii într-un stat ?

Sinteza Operaţia de gîndire prin care se realizează reuniunea, fuziunea unor obiecte, fenomene într-un tot întreg, cu scopul generării de informaţii noi.

Cum interacţionează ramurile puterii într-un stat?

Comparaţia Operaţia de gîndire prin care se realizează stabilirea asemănărilor şi deosebirilor între două sau mai multe obiecte sau noţiuni.

Prin ce se aseamănă şi se deosebeşte un stat democratic de unul totalitar?

Abstractizarea Operaţia de gîndire prin care se realizează trecerea de la aparenţă la esenţă, de la variabil la invariabil, de la concret la abstract.

Care este destinaţia florii?Se face abstracţie de formă, culoare etc.Floarea este organul de reproducere a plantei.

Generalizarea Operaţia de gîndire prin care se realizează unirea însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor într-o noţiune ( clasă, categorie ) unică.

Ce sînt iarna, tomna, primăvara şi vara?Sînt anotimpurile anului.

SRATEGII ALE GÎNDIRII CRITICE:

ALGORITMICAUtilizarea unor serii determinate de paşi ( după un anumit plan numit algoritm )Exemplu: Paşii necesari activării unei programe a computatorului.

EURISTICAProcedee ce se bazează pe descoperiri şi invenţii, căutarea şi găsirea de noi modalităţi, soluţii pentru problemele date.Exemplu: Jocul de şah

OAMENII ILUŞTRI DESPRE GÎNDIRE:

•‘‘ Al doilea gînd este de obicei mai înţelept ‘‘EURIPIDES

• ‘‘ Gînditorul este un om care vede acolo unde ceilalţi nu văd ‘‘

DIMUET

• ‘‘ Gîndesc, deci exist‘‘DECARTES

 EU POT SĂ NU AM DREPTATE, TU POŢI AVEA DREPTATE, DAR CU UN

EFORT COMUN NOI NE PUTEM SITUA MAI APROAPE DE ADEVĂR.

KARL POPPER

Moţiunea

Moţiune –Hotărîre a unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta îşi exprimă atitudinea, doleanţele sau revendicările în anumite probleme majore. DEX

Pentru a avea o dezbatere, este necesar să avem ceva de dezbătut. În dezbaterea de tip Karl Popper , acest ceva este scris sub forma unei moţiuni ( în engl. the resolution ), care este o propoziţie, temă , care poate servi

ca bază pentru dezbateri.

Moţiunea , ca regulă, nu trebuie să conţină o negaţie !

•Adică sa conţină arii de conţinut şi de dispută în conformitate cu interesele, aspiraţiile participanţilor. De exemplu: Adolescenţa este o vîrstă dificilă.

CALITĂŢILE MOŢIUNILOR:interesante ( semnificative):

•Adică să parvină din cele mai recente evenimente sociale, naturale, ştiinţifice. Desigur, există şi unele subiecte actuale permanent ( ce ţin de aşa valori ca prietenia, dragostea, patriotism etc.);De exemplu: Globalizarea ameninţă identitatea naţională.

actuale :

•disputabile : Adică să fie astfel formulata ca sa nu favorizeze o parte sau alta. De exemplu: Guvernul trebuie să supună atestării obligatorii toţi profesorii incompetenţi şi autoritari, e în favoarea afirmatorilor. În termeni mai neutri ar suna: Guvernul trebuie să implementeze un program de atestare pentru toţi profesorii.

CALITĂŢILE MOŢIUNILOR•să fie axată pe o singură idee. •De exemplu moţiunea : În R. Moldova e nevoie de mărit prerogativele preşedintelui şi de micşorat număril deputaţilor în Parlament conţine de fapt două idei.

•să fie laconice . •Adică să conţină minimum de cuvinte şi maximul de sensDe exemplu: Eutanasia este justificată

•să aibă evidenţă suficientă. •Adică să permită documentarea atît a afirmatorilor cît şi a negatorilor .De exemplu : Dumnezeu există nu are bază factologică suficientă.

MOŢIUNEA ŞI PREZUMŢIA

Popoarele şi guvernele au o tendinţă ( conservativă ) de a nu dori schimbarea fără o analiză solidă a ceea ce o să urmeze după ea. Aceasta poate fi formulat aşa : ‘‘ Ceea ce lucrează nu trebuie oprit ‘‘

În cadrul dezbaterilor la formularea moţiunilor trebuie de ţinut cont şi de acest concept

( conceptul de Prezumţie ).Aceasta înseamnă ca sistemul prezent ( situaţia prezentă sau status

qvo ) , va rămîne intact atîta timp pînă cînd vor vi suficiente cauze care ar duce la schimbarea lui.

Afirmatorii conving arbitrii că situaţia existentă trebuie neapărat schimbată deoarece e periculoasă , dăunătoare pentru societate, democraţie , sănătate, morală etc.

Negatorii , ca regulă , apără status qvo-ul.

STRUCTURA UNEI MOŢIUNI

SUBIECT PREDICAT

Pedeapsa capitală este imorală

SUBIECTULMOŢIUNII

PREDICATULMOŢIUNII

Varianta A moţiune simplă

Exemplu:

STRUCTURA UNEI MOŢIUNI

SUBIECTULMOŢIUNII

PREDICATULMOŢIUNII

Varianta B moţiune desfăşurată

CONDIŢIILEMOŢIUNII

Subiect Predicat CondiţieTeleviziunea este ahtiată după senzaţional la prezentarea ştirilor

Exemplu:

TIPURILE DE MOŢIUNI:

Tipul Definirea tipului ExempluMoţiunile de strategie

Analizează un fel anume de a proceda. ( strategie )

Introducerea uniformei şcolare pentru elevii de gimnaziu si liceu este justificata.

Dezbaterile ar trebui să fie discilină şcolară

Moţiunile factuale

Încearcă sa clarifice si sa definească o serie de fapte , fenomene sociale sau ştiinţefice

Şcoala de azi încurajează mediocritatea;

Clonarea ameninţă genotipul uman.

Moţiunile de valoare

Aici scopul este ataşarea de judecaţi despre valori , pot fi de natura etica, politica sau estetica.

Prietenul la nevoie se cunoaşte; Toleranţa este benefică

Moţiunile de comparare

Conţin compararea unor fapte, strategii, valori, oferind supremaţia unea din ele.

Frumuseţea este mai utilă decît bunătatea

Este mai bine să fii profesor de cît elev

ARGUMENTUL ŞI STRUCTURA LUI

Cunoscînd pe unul , îi cunoşti pe toţi. Terentius 

Noi deducem cele nevăzute din cele prezente.

Euripides

ARGUMENTELE ÎN CADRUL DEZBATERILOR

Deşi pare simplu la prima vedere, alcătuirea, prezentarea, atacarea şi reconstruirea argumentelor în timpul dezbaterilor e un lucru pe cît de dificil pe atît de interesant, deoarece anume argumentele sunt principalele instrumente de apărare a propriului caz şi de atac a cazului oponent.

Argumentul este o concluzie bazata pe cîteva premize (dovezi si rationamente ).

Se poate spune cu certitudine că numai cel care posedă arta argumentării are sorţ de izbîndă în cadrul dezbaterii.

În baza criteriului de generare există două tipuri de argumente:

Argument deductiv Argument inductiv

ARGUMENT DEDUCTIV ( DE LA GENERAL LA PARTICULAR );

( A deduce – a deriva, a desprinde o judecată particulară din una generală sau un fapt din altul; a trage o concluzie, pe calea deducţiei, din două sau mai multe premise. DEX)Exemplu: Premiză majoră Premiză minoră Concluzie     

  

1. Pentru a participa la

examenele de admitere la liceu, elevii trebuie să

prezinte la secretariatul

liceului actele de studii gimnaziale.

2. Petru a prezentat la secretariatul liceului actele de studii gimnaziale.

Ligea argumentului deductiv: Dacă premizele unui argument deductiv sunt juste, întotdeauna e justă şi concluzia care rezultă.

rezult

ă

+

Petru va avea

dreptul să

participe la

examenele de

admitere la liceu.

ARGUMENT INDUCTIV ( DE LA PARTICULAR LA GENERAL )

Premiza 1

Uniforma scolară îi disciplinează pe elevi

Premiza 2

Uniforma şcolară este eftină şi practică.

Inducţie – formă fundamentală de raţionament, care realizează trecerea de la particular la general . DEX

De exemplu:

Premiza 3

Uniforma şcolară îi face pe elevi egali unul în faţa altuia.

Premiza 4

Uniforma şcolară este estetică şi plăcută pentru elevi , părinţi, profesori.

Ligea argumentului inductiv: Dacă premizele unui argument inductiv sunt juste, concluzia care rezultă poate fi justă dar poate fi şi falsă

Concluzie:

Elevii trebuie să

poarte uniformă la

şcoală.

În cadrul dezbaterilor pentru formularea şi susţinerea argumentelor se pot sugera următoarea structură ale argumentelor

STRUCTURA ARGUMENTELOR ÎN CADRUL DEZBATERILOR

TEZA ( ce se afirmă )

Guvernele nu au dreptul să limiteze libertatea cuvîntului ( exprimării ) ( L.C. )

EXPLICAŢIA ( Premise ) libertatea cuvîntului este importantă pentru minorităţi, care în caz de limitarea L.C. nu ar fi auzite;

libertatea cuvîntului este importantă pentru opoziţie, care în caz de limitarea L.C. de către guvern nu ar putea critica guvernul;

societatea se autoreglează şi nu are nevoie de cenzurarea informaţiei din partea statului. etc.

EVIDENŢA ( Dovezile, documentarea )

Documente ( de pildă Rezoluţia Asambleii Generale ONU Nr.217 ( III ) de la 10.12.1948 art.1 ( Oricine are libertatea exprimării etc. ) , Fapte ( Exemple din istoria statelor cu regim totalitar sau democratic .)

CONCLUZIA ( Răspuns la întrebarea: De ce se afirmă aşa ? ( TEZA )

De aici concluzia : Guvernele nu au dreptul să limiteze libertatea cuvîntului , deoarece aceasta ar avea un impact negativ asupra societăţii.

ARGUMENTE MAJORE ( CONTENŢII )

ŞI MINORE ( SUBARGUMENTE )

După cum se ştie, în dezbateri afirmatorii cît şi negatorii vin cu pledoarii care se numesc respectiv caz afirmator sau negator. Cazul afirmator va concluziona cu moţiunea şi va reprezenta concluzia argumentării. El va conţine 2-3 contenţii sau argumente majore, fiecare din care poate fi sprijinit de argumente minore ( subargumente ). În cazul negator situaţia este identică, desigur concluzia va nega moţiunea..

Moţiunea: Examenele ar trebui înlocuite cu alte forme de evaluare

Exemplu:

Argument major: Examenele testează memoria elevilor.

Argument minor 1: Examenele nu pot testa creativitatea elevilor.

Argument minor 2: Dacă ai o memorie bună, vei lua o notă mare la examen, dar nu eşti garantat că vei putea aplica în practică cele învăţate etc

EVIDENŢA

Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu vorba.

Menander

Convingerea spiritului nu aduce întotdeauna şi pe acea a inimii.

Vauvenargues

‘‘ A preda înseamnă a învăţa de două ori ‘‘Joseph Joubert

CE ESTE EVIDENŢA?

Evidenţa este suportul argumentării sub formă de citate ale autorităţilor, opinii ale experţilor, grafice, scheme, fragmente din cărţi, spicuiri din ziare , articole enciclopedice, sau WWW etc.

Regula de aur a evidenţei: Toată evidenţa utilizată în cadrul dezbaterilor trebuie să parvină din materiale printate ( tipărite ) la care are acces un public larg sau de la intervievarea nepărtinitoare a unui expert. Propriile notiţe pot fi utilizate dar nu pot servi ca suport pentru argumentare !

Căutarea evidenţei sau dovezilor este o muncă extrem de captivantă, ea se aseamănă cu cea a detectivului, anchetatorului sau avocatului, deoarece pentru sprijinirea solidă a argumentelor avem nevoie de dovezi: simple; clare; credibile; convingătoare

UNDE PUTEM GĂSI ŞI CUM LUCRĂM CU SURSELE DE EVIDENŢĂBiblioteca

(Colecţii de ziare, dicţionare, enciclopedii, literatură artistică, manuale. )

Cere sfatul bibliotecarei cînd colectezi informaţie la tema dată, consultă catalogul alfabetic sau tematic al bibliotecii. Dacă te interesează de pildă ‘‘ violenţa în familie ‘‘, poţi găsi ceva important la ‘‘ drept penal ‘‘, ‘‘crime ‘‘, ‘‘pedeapsa ‘‘, ‘‘ divorţul ‘‘.

Sondaj de opinie Poate fi utilizat dacă lipseşte statistica într-o problemă de interes public sau local ( comunitar)Consultaţi antrenorul pentru a folosi tehnici de investigaţie verificate pe eşantioane reprezentative.

Intervievarea unui expert

Cerinţa de bază este ca expertul să fie imparţial, interviul să fie notat minuţios. De exemplu în problema ‘‘Angajarea la muncă a tinerilor ‘‘ se poate intervieva funcţionarul Oficiului Forţei de Muncă.

Utilizarea Internetului Aceasta este o resursă informaţională valoroasă dar care trebuie utilizată cu cea mai mare atenţia, deoarece pe Internet nu toată informaţia este demnă de încredere. Se poate utiliza adresa :http://www.debatbase.org

S U R S A

Recomandări

Utile

TIPURILE DE EVIDENŢĂ

Tipul de evidenţă

De autoritate Fapte Statistici Raţionamente

Definiţia tipului de evidenţă

Spusele, mărturiile, opiniile unor persoane celebre ( scriitori, savanţi, oameni politici , experţi cunoscuţi în domeniu) expuse în mass-media sau în cărţi.

Informaţii despre fenomenele naturale sau sociale

Informaţii în cifre, ca regulă în %, sau în formă grafică.

În baza uneia sau a două evidenţe, logic apare o altă evidenţă, care conţine informaţii noi

PRINCIPII ALE ETICII ÎN CĂUTAREA ŞI PREZENTAREA EVIDENŢEI

•Folosiţi evidenţele în contextul l avut în vedere de autor.

•Aveţi obligaţia morală de a căuta voi înşivă evidenţe,

•Dovezile sunt căutate de întreaga echipă, nu doar de un vorbitor,

•Dovada trebuie prezentată aşa cum arată în original;

•Dovezile trebuie să fie recente, credibile, susţinute de experţi

cunoscuţi, uşor verificabile;

•Concluziile autorului nu le ‘‘îmbunătăţiţi ‘‘, ‘‘prelucraţi ‘‘ , ‘‘ trunchiaţi ‘‘;

•Folosiţi evidenţe clare pentru vorbitori şi arbitru;

ANALIZA CRITICĂ A INFORMAŢIEI

‘‘…povestind observi, afirmînd examinezi, arătînd priveşti, scriind gîndeşti. ‘‘

H.F.Amiel

TESTAREA EVIDENŢEI

1. Identifică sursele de evidenţă ale cazului tău;2. Înscrie denumirea surselor pe o foaie aparte;3. Pentru fiecare sursă detremină gradul de

credibilitate, ţinînd cont de competenţă, obiectivitate, siguranţă.

4. Credibilitatea sursei o poţi verifica discutănd şi cu colegii de echipă, antrenorul, un expert etc.

În cadrul dezbaterilor, sursa de evidenţă uneori este tot atît de importantă ca şi concluziilie care rezultă din această evidenţă. De aceia este foarte important ca sursa de evidenţă să fie credibilă.

EVIDENŢA TREBUIE ABORDATĂ DIN PERSPECTIVA GÎNDIRII CRITICE, PENTRU ACEASTA:

Gîndeşte activ; Explorează situaţiile create cu ajutorul

întrebărilor; Gîndeşte independent; Vezi situaţia din diferite perspective; Bazează perspectivele ( concluziile ) pe

evidenţă şi idei; Discută ideile într-o manieră organizată.

JOCUL DEZBATERILOR

CE SUNT DEZBATERILE?

Dezbatere (din engleză – debate) este o discuţie, o polemică în contradictoriu a unei chestiuni, urmându-se formarea unei gândiri critice şi logice pentru însuşirea şi exersarea dialogului democratic. Această metodă este un cadru destinat unei discuţii structurate a unor tematici variate.dezbaterile

DE CE AVEM NEVOIE DE DEZBATERI?

Ce reprezintă o dezbatere organizată în stil democratic? În ce măsură capacitatea noastră de exprimare poate fi considerată un lucru de la sine înţeles? De ce devenim stresanţi atunci când susţinem un discurs în public sau când discutăm un subiect contraversat? 

În ce mod dezbaterile contribuie la dezvoltarea încrederii în sine? Cum ne organizăm atunci când trebuie să-l convingem pe cineva? În ce măsură luăm în consideraţie aspectele forte şi slabe ale punctelor de vedere opuse? Cât de des ne transpunem în situaţia altora?

întrebări retorice

- este de a convinge o terta persoana

neutra, numită arbitru, ca argumentele

dumneavoastră sînt mai juste decît cele

ale oponentului dumneavoastră.

SCOPUL DEZBATERILOR

Deși scopul este simplu, strategiile si tehnicile

de realizare necesare pentru a-l atinge pot fi

complexe.

 

  Echipa negatoare. Ceea ce vorbitorii acestei echipe trebuie să se străduie să demonstreze arbitrului în primul rînd este că moțiunile nu sînt adevărate sau că interpretările date moțiunilor vorbitorii echipei afirmătoare sînt dintr-un motiv sau altul - incorecte din punct de vedere logic. 

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII

Moțiunea. Pentru a avea o dezbatere, este necesar să avem ceva de dezbătut. În dezbaterea academică, acest ceva este scris sub forma unei moțiuni (numită, de asemeni “propoziție”).

Echipa afirmatoare. În dezbaterea academică, vorbitorul sau vorbitorii acestei echipe incearca să-l convingă pe arbitru că moțiunile sînt probabil adevărate în marea majoritate a cazurilor ori intotdeauna.

În dezbateri, moțiunile sînt ușor de recunoscut. Ele încep întotdeauna cu cuvintele "Să se dezbată că...".

A N

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII

Argumentele. Maniera de a convinge arbitrul că poziția dumneavoastră față de moțiune este cea mai justă este prin argumentare. Cu alte cuvinte, trebuie să-i dați arbitrului motive să creadă că poziția dumneavoastră este cea corectă.

Argumentele pot fi de două feluri: slabe sau puternice.

Este interesul dumneavoastră să formulați cele mai puternice și convingătoare argumente de care sînteți capabili pentru a-i determina pe arbitru să creadă că aveți cele mai viabile argumente.

Arbitrii - care sînt în marea lor majoritate foști participanți la dezbateri - nu sînt de loc un grup de oameni ușor de convins. Ei vor dori să vadă că ați examinat cît mai complet argumentele ce pot fi aduse de ambele poziții într-o moțiune dată și că argumentele dumneavoastră pot rezista la atacurile oponenților.

 Probele. Împreună cu argumentele, participanții la dezbateri sînt nevoiți să prezinte arbitrului dovezi care să le sprijine raționamentele.

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII

Chestionarea reciprocă. Întrebările pot fi puse pentru a limpezi o poziție ori pentru a sugera fișuri potențiale în cazul prezentat de oponent. Informațiile astfel obținute pot fi mai apoi utilizate în pledoaria constructivă prezentată de dumneavoastră sau de oponent.  

Decizia. După ce va consulta fișa de desfășurare a dezbaterii - completata pe baza ascultării în prealabil a argumentelor avansate de ambele părți pentru moțiunea respectivă - arbitrul va indica pe o fișă de arbitraj care dintre echipe deține poziția preferabilă, adevărată sau corectă privitoare la moțiune.

 .

SURSELE UTILIZATE:

1. civicportal.org

2. http://www.wikipedia.org/

3. http://www.debate.md/