Rolul Managerului in Invatamantul Preuniversitar

,,Oricat de perfecta ar fi organizarea unei institutii si oricat de complet

ar fi programul ei de activitate, totul va depinde de oamenii care au

chemarea sa le dea viata, sa le infaptuiasca.

Iata de ce se cere a fi cautati si descoperiti conducatorii destoinici,

in persoana unor oameni priceputi si capabili, care sa infaptuiasca , sa

creeze o atmosfera de entuziasm, indispensabila oricarei actiuni de

invatamant sau culturale ”

Dimitrie Gusti

1

ARGUMENT

Toate societatile , inclusiv cele mai dezvoltate, se afla astazi intr-o mare tranzitie

istorica,ce se intinde pe mai multe decenii, prin care se infaptuieste trecerea de la civilizatia de tip

industrial la societatea postindustriala, informationala, intelectuala si cultural-intensiva.

Romania trebuie sa raspunda comcomitent provocarilor reformei interne si sfidarilor pe

care le implica acomodarea cu noile tendinte ale civilizatiei pe plan mondial.

Strategia formarii si reformarii resurselor umane constituie punctul de pornire a politicilor

de modernizare economico-sociala a Romaniei.

Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea

unei societati pe termen lung.De aceea institutiile de invatamant si de educatie, precum si cele de

cercetare stiintifica trebuie privite ca institutii strategice pentru destinul national.

Performantele noastre vor fi determinate in primul rand de competenta si pregatirea

oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor institutionale, de a valorifica eficient

acest potential.

Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectiva si ea priveşte modelarea

multidimensionala si anticipativa a factorului uman.

Schimbările din sistemul de educaţie trebuie sa aibă efecte in toate componentele societăţii,

fiind pârghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt chemaţi să înveţe

permanent, sa înveţe sa îşi amelioreze prin forte proprii condiţiile de viata, sa îşi proiecteze viitorul

cu luciditate si îndrăzneala.

Pentru a se putea înscrie in noul orizont al civilizaţiei moderne trebuie sa îşi reactiveze

potenţialul creator de care dispune, forţa intelectuala si resursele morale ale societăţii,dorinţa de

afirmare si spiritul de iniţiativa al tineretului, sistemul de educaţie si celelalte calităţi ale factorului

Fiecare persoana este un agent al schimbării. Aşa cum indivizii trebuie sa fie dedicaţi

schimbarii, fiecare persoana trebuie sa urmeze o paradigma care sa ii faciliteze o mai buna

intelegere a rolului pe care il are in procesul de schimbare.Supraincarcarea si fragmentarea sunt

stari de fapt normale in majoritatea sistemelor educationale.

2

CAPITOLUL I

MANAGERUL SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL

MANAGEMENTULUI SCOLAR

Ce este managementul?

De unde ar începe rãspunsul la aceastã întrebare?

Evident, de la o ,,radiografie" a mediului care ne înconjoarã.

Managementul ca proces

Urmãreşte atingerea unor obiective (scopuri) utilizând resurse: oameni, materiale, spaţii,

timp. Resursele sunt considerate inputuri (intrãri) în proces, iar obiectivele outputuri (ieşiri),

succesul unei bune conduceri (management) fiind dat de raportul dintre ieşiri şi intrãri, care indicã

productivitatea organizaţiei.

Dacã managementul poate fi sintetizat doar în aceste câteva cuvinte, ce-ar fi de spus despre

manageri?

Managerii sunt oameni care - folosindu-se de o serie de legi, principii, metode etc., în

funcţie de abilitãţile personale - conduc procesul cãtre atingerea scopurile urmãrile.

Pe diferitele niveluri ierarhice ale unei organizaţii personalul este implicat, mai mult sau

mai puţin, în managementul procesului.

Managerul este socotit ca fiind omul noilor cerinţe de dezvoltare a societãţii, el executând o

profesiune cu un grad ridicat de cunoştinţe şi practici, a cãror însuşire cere un lung şi complex

proces de formare şi perfecţionare.

Managerul nu poate fi unilateral, sã cunoascã numai problemele tehnice sau economice, sã

se rezume numai la aspectele teoretice sau numai la latura practicã. Trãsãtura sa de bazã trebuie sã

fie capacitatea de corelare şi de integrare a tuturor acestor cunoştinţe.

,,Filozofia managerului" nu constã în cãutarea adevãrului absolut şi etern; decizia

managerului, deşi fundamentatã şi elaboratã, este aplicabilã într-un anumit loc şi la un moment dat.

Managerul este presat de timp, iar elaborarea unui model excesiv de riguros şi modelarea excesiv

3

de exactã a modelului necesitã timp. În consecinţã, managerul opereazã cu modele simplificate şi

soluţii optimale.

Managementul ca disciplinã

Este un domeniu al ştiinţei cu principii, concepte şi teorii proprii, iar scopul sãu major este

ca acestea sã fie învãţate şi înţelese pentru a fi aplicate cu succes.

Bazele teoretice ale managementului îşi propun sã dezvãluie legile, principiile, metodele, tehnicile,

procedeele şi regulile acţiunii eficiente. Arta conducãtorului înseamnã priceperea de a transpune

aceastã teorie în practicã.

Managementul ca personal

Se pune de multe ori întrebarea, de ce o firmã are un succes atât de mare, sau de ce a dat

faliment? Rãspunsul este aproape acelaşi: a avut sau nu un management bun.

Termenul face referire la oamenii care, în diferite colective, sunt responsabili de

coordonarea şi conducerea organizaţiei. Managerii sunt persoane individuale care conduc un

anumit nivel ierarhic al organizaţiei.

Managementul ca mijloc de a face carierã

Managementul, bine înţeles şi aplicat, aduce un profit substanţial organizaţiei; ca atare,

persoanele implicate în acest proces au posibilitatea sã-şi arate calitãţile şi sã urce treptele

ierarhice, chiar pânã în vârful piramidei.

Concluzionând, managementul poate fi privit ca ,,personalul" care dorind sã-şi facã

o ,,carierã" în domeniu trebuie sã studieze ,,disciplina de învãţãmânt management" pentru a o

practica în ,,procesul de management". Este procesul ce presupune ca una sau mai multe persoane

sã coordoneze activitatea altor persoane, pentru a obţine rezultate, care nu pot fi atinse de nici o

persoanã care acţioneazã singurã.

La ,,graniţa" dintre artã şi ştiinţã

4

De fapt, ce este managementul? O artã sau o ştiinţã?

Fãrã a avea neapãrat valenţe hamletiene, aceastã îndoialã stã de multã vreme la rãscrucea

importantã a definiţiilor care s-au dat şi se dau managementului.

Mulţi ani managerii au considerat cã luarea unei decizii este purã artã, un talent ce se

dezvoltã pe bazã de experienţã. Aceastã interpretare a apãrut deoarece erau utilizate diferite stiluri

în abordarea proceselor manageriale, stiluri care invitau la creativitate, dezvoltarea intuiţiei,

valorificarea judecãţii şi experienţei, toate acestea neglijând abordarea analiticã şi sistematicã.

Absolut, fãrã nici o exagerare, managementul poate fi pus lângã orice ,,artã" -, privitã într-

un sens mai larg (diagnozã medicalã, chirurgie), aflându-se într-o permanentã strãdanie de a folosi

şi aplica cunoştinţele solide ştiinţifice în contextul decodificãrii realitãţii dupã o matrice de nevoi şi

dorinţe, pe care el o modeleazã continuu dupã chipul şi asemãnarea oamenilor.

Cele douã interpretãri ale managementului se aflã într-o perfectã complementaritate,

respingând exclusivismul de orice fel. În acest caz, paradoxal, arta poate sã devinã ,,productivã"

atunci când se bazeazã pe o înţelegere corectã şi completã a ştinţelor cu care se aflã în relaţie

directã.

Arta managerialã se manifestã printr-o ,,ştiinţã" deosebitã de a utiliza şi valorifica

compromisul creator, ce produce adevãrate miracole în creşterea eficienţei şi eficacitãţii. Un

proiectant de avioane, de exemplu, trebuie sã facã întotdeauna un compromis între greutate şi

putere pe de o parte şi cost pe de altã parte. Abilitatea acceptãrii acestui compromis de cãtre

manager - ca factor de decizie - poate deveni o adevãratã ,,artã", în mãsura în care, compromisul

ales reuşeşte sã reducã la maximum eventualele consecinţe negative ce ar izvorî din activitatea de

concepţie.

Managementul este ştiinţã în mãsura acumulãrilor teoretice (legi, principii, metode etc.) şi

artã, în mãsura aplicãrii eficiente în practicã a acestor baze teoretice. Modelele aparţin teoreticului

(ştiinţei), dar formularea ipotezelor simplificatoare, adecvarea şi utilizarea modelelor, ţin de

practicã (arta managerului). Managementul este deci, în acelaşi timp, atât ştiinţã cât şi artã.

Ştiinţa se obţine din cãrţi, câteodată într-o perioadã scurtã, dar arta se îmbogãţeşte exersând

permanent, uneori în ani.

Teoria managementului are un caracter general pentru a fi aplicatã în diferite domenii, dar

practica managementului este specificã unui anumit domeniu.

5

Este de remarcat cã, deşi disciplinã distinsã, cu domeniul bine delimitat, managementul

este totuşi o disciplinã de interferenţã, integratoare, globalã, care opereazã cu noţiuni din:

- discipline generale (matematicã, teoria sistemelor, ciberneticã);

- discipline sociale (filozofie, psihologie, sociologie, drept şi legislaţie);

- discipline economice (economie, finanţe, comerţ);

- discipline tehnice şi tehnologice de specialitate descriind cât mai corect procesul de producţie.

Folosirea managementului ca ştiinţã prezintã avantajele unei activitãţi raţionale sistematice,

bazatã pe cunoaşterea legilor şi principiilor care guverneazã dinamica fenomenelor.

Managementul reprezintã ansamblul acţiunilor întreprinse cu scopul direcţionãrii

eforturilor unei colectivitãţi umane spre asigurarea progresului social şi material, pentru

satisfacerea intereselor ce decurg din obiectivele majore stabilite pentru evoluţia sistemului.

Managementul se dezvoltã în prezent prin amplificarea şi extinderea cercetãrilor în diverse

domenii. Se contureazã, pe de o parte,tendinţa de diferenţiere a ramurilor de cercetare, iar pe de

altã parte, se amplificã tendinţa de integrare în vederea cuprinderii aspectelor complexe ale

conducerii (informatica, cibernetica, teoria sistemelor etc.). Se formeazã, astfel, un sistem al

conducerii care cuprinde numeroase discipline în plinã evoluţie, cunoştiinţele acestora integrându-

se într-un sistem logic structurat sub forma unor teorii, legi, principii ale managementului.

Se afirmã cã managementul este, poate, cele mai inexactã dintre ştiinţe. În particular,

aceasta se datoreazã faptului cã se ocupã de fenomene asupra cãrora ştim încã prea puţin. Nu

trebuie uitat, însã, cã şi în ştiinţa, poate cea mai exactã - fizica - sunt zone întregi unde cunoaşterea

se dezvoltã pe bazã de speculaţie şi ipotezã.

Nevoia fausticã de a face luminã în obsedanta chestiune a managementului ca artã sau

ştiinţã este cu greu satisfãcutã de cercetarea teoreticã, în domeniu existând permanent nuanţe şi

conotaţii, care, în fond, dau savoarea şi deliciul oricãrui demers intelectual de ţinutã.

6

1.2. Managerii

1.2.1. Funcţiile managerului

Funcţiile managerilor se identificã cu acelea ale procesului managerial şi anume:

planificarea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul.

a) Planificarea

Este funcţia cea mai importantã a managementului, deoarece reprezintã activitatea de luare

a deciziilor. Se stabilesc obiectivele şi cele mai adecvate cãi (strategii) pentru atingerea lor.

Celelalte funcţii derivã din aceasta şi conduc la îndeplinirea obiectivelor. Rezultatele planificãrii

sunt reflectate în planurile de activitate.

Planificarea se face la orice nivel al organizaţiei, de cãtre manageri. Prin planurile lor,

aceştia schiţeazã ceea ce scoala trebuie sã întreprindã pentru a avea succes. Chiar dacã planurile au

obiective diferite, toate sunt orientate cãtre îndeplinirea obiectivului principal, pe care sã-l atingã

într-un timp mai scurt sau mai lung.

Planificarea este aceea care decide - în avans - ce se va face, cum se va face, când se va

face şi cine o va face. Ea este puternic implicatã în introducerea ,,noului" în organizaţie. Prin

planurile elaborate, managerii oferã primele ,,unelte" care ajutã scoala sã fie pregãtitã pentru orice

schimbare ce i s-ar impune de cãtre mediul în care îşi desfãşoarã activitatea.

b)Organizarea

Odatã stabilite obiectivele şi cãile prin care acestea vor fi atinse, managerii trebuie sã

proiecteze sau sã reproiecteze structura care sã fie capabilã sã le îndeplineascã.

7

Astfel, scopul organizãrii este sã creeze o structurã, care sã îndeplineascã sarcinile propuse

şi sã cuprindã relaţiile ierarhice necesare.

În cadrul organizãrii, managerii preiau sarcinile identificate în timpul planificãrii şi le

repartizeazã indivizilor, grupurilor de persoane şi sectoarelor din scoala respectivã care le pot

îndeplini. De asemenea, ei stabilesc şi regulamentul funcţionãrii organizaţiei şi asigurã aplicarea

lui.

Sintetizând, se poate spunã cã, în cadrul acestei funcţii, managerii, pe diferite niveluri

ierarhice, realizeazã:

- determinarea activitãţilor ce reclamã îndeplinirea obiectivelor;

- gruparea acestor activitãţi şi repartizarea lor pe departamente;

- delegarea de autoritate, când este cazul, pentru a le realiza;

- pregãtirea coordonãrii activitãţilor, autoritãţii şi informarea orizontalã şi verticalã în structura

organizaţionalã.

Scopul structurii organizatorice este de a permite obţinerea de cãtre personalul scolii a cât

mai multor performanţe. Structura trebuie sã defineascã şi sã acopere sarcinile pentru a fi

îndeplinite, sã proiecteze regulile relaţiilor umane. Determinarea unei structuri organizatorice este

o problemã, deloc uşoarã, pentru management, deoarece ea trebuie sã defineascã tipurile de

activitãţi ce trebuie sã se desfãşoare precum şi personalul care sã le poatã face cât mai bine.

c)Comanda

Dupã ce s-au fixat obiectivele, s-a proiectat structura organizatoricã şi s-a definitivat

personalul, organizaţia trebuie sã înceapã sã lucreze. Aceastã misiune revine funcţiei de comandã

ce presupune transmiterea sarcinilor şi convingerea membrilor organizaţiei de a fi cât mai

performanţi în strategia aleasã pentru atingerea obiectivelor.

8

Astfel, toţi managerii trebuie sã fie conştienţi cã cele mai mari probleme le ridicã

personalul; dorinţele şi atitudinile sale, comportamentul individual sau de grup, trebuie sã fie luate

în considerare pentru ca oamenii sã poatã fi îndrumaţi şi ajutaţi sã execute cât mai bine sarcinile.

Comanda managerialã implicã motivare, un anumit stil de conlucrare cu oamenii şi de

comunicare în organizaţie.

d)Coordonarea

Funcţia de coordonare permite ,,armonizarea" intereselor individuale sau de grup cu

scopurile organizaţiei. Indiferent de tipul organizaţiei (de producţie, comercialã, financiarã etc.),

fiecare individ interpreteazã în felul sãu bunul mers al companiei. Astfel, aceastã funcţie intervine

în ,,aducerea la acelaşi numitor" a interpretãrilor respective, plasându-le pe direcţia atingerii

obiectivelor de bazã ale organizaţiei.

e)Controlul

În final, managerul trebuie sã verifice dacã performanţa actualã a scolii este conformã cu

cea planificatã. Acest fapt este realizat prin funcţia de control a managementului, ce reclamã trei

elemente:

- stabilirea standardului (limitei, pragului) performanţei;

- informaţia care indicã diferenţele dintre nivelul de performanţã atins şi cel planificat;

- acţiunea pentru a corecta abaterile care apar.

Scopul controlului este sã menţinã scoala pe drumul pe care va atinge obiectivul propus.

Trebuie fãcutã precizarea cã procesul de management nu înseamnã patru-cinci funcţii separate ca

activitãţi izolate. În realitate ele nu se desfãşoarã decât cel mult la înfiinţarea unei organizaţii. De

regulã, existã o multitudine de combinaţii în desfãşurarea lor.

9

1.2.2. Abilitãţile managerului

Nu se poate vorbi despre manageri - ce sunt, cu ce se ocupã etc., - fãrã a prezenta

principalele cãlitãţi pe care trebuie sã le îndeplineascã aceştia. Calitatea reprezintã abilitatea de a

îndeplini, în mod eficient şi eficace, o anumitã activitate. Calitãţile se moştenesc, se învaţã şi se pot

dezvolta.

Managerul îşi îndeplineşte rolul definit prin funcţiile de mai sus bazat pe calitãţile sale.

Cele mai importante dintre acestea se vor prezenta în continuare.

Calitatea tehnicã reprezintã abilitatea de a folosi cunştinţele, tehnicile şi resursele

disponibile în vederea realizãrii cu succes a muncii.

Se impune în mod special primului nivel managerial care trebuie sã le aplice zilnic în

rezolvarea problemelor.

Calitatea analiticã. presupune utilizarea abordãrilor ştiinţifice şi tehnice în rezolvarea unor

probleme. Managerul trebuie sã identifice factorii-cheie şi sã înţeleagã relaţiile de interdependenţã

dintre ei, sã aibã capacitatea de a diagnostica şi evalua. Pentru aceasta trebuie înţelese problemele

şi gãsite soluţiile pentru rezolvarea lor.

Calitatea de luare a deciziei. Toţi managerii trebuie sã ia decizii, sã aleagã din mai multe

variante pe aceea care sã ducã la o eficienţã maximã. Aceastã însuşire este influenţatã direct de

calitatea de analist: dacã analiza nu este fãcutã bine, decizia luatã pe baza ei va fi ineficientã. Cel

mai des, calitatea aceasta implicã hotãrâre şi capacitate de risc.

Calitatea ,,computerialã". Managerii care dispun de aceastã calitate au înţeles şi ştiu sã

foloseascã computerul şi software-ul necesar muncii pe care o desfãşoarã.

Folosirea calculatorului conduce la creşterea productivitãţii managerului. Confruntat cu o

mare varietate de soluţii, decidentului i-ar fi necesar un timp îndelungat pentru alegerea celei mai

bune; calculatorului îi sunt necesare, însã, numai câteva minute pentru alegerea cea mai corectã,

devenind, astfel, un instrument deosebit de util în luarea deciziilor. Lucrând atât de rapid,

calculatorul poate explora multe variante, ajutând decidentul sã-şi micşoreze riscul.

Calitatea de a lucra cu oamenii. Abilitatea de a lucra cu oamenii, de a comunica cu ei, de a-

i înţelege, este deosebit de importantã pentru un manager. Aceastã calitate este necesarã la orice

10

nivel al managementului, o relaţie onestã şi bazatã pe înţelegere reciprocã fiind absolut necesarã

între salariaţi şi conducãtori.

Calitatea de comunicare.Pentru obţinerea performanţei managerul trebuie sã gãseascã cele

mai bune cãi de comunicare cu alţii, astfel încât sã fie înţeles şi ascultat.

Calitatea conceptualã. Constã în abilitatea de a vedea organizaţia în toatã complexitatea ei,

în a sesiza care pãrţi din organizaţie sunt în strânsã legãturã şi contribuie la atingerea obiectivelor

generale ale scolii.

Multe consilii de administraţie combinã calitatea analiticã cu cea conceptualã în

planificarea pe termen lung pe care o fac.

11

CAPITOLUL II

ROLUL MANAGERULUI SCOLAR IN PROCESUL DE EDUCATIE – FORMARE

1.2.2. Rolurile managerului

Se ştie cã managerii lucreazã pe diferite niveluri care reclamã diferite calitãţi, Care este

rolul managerului? Ce face el pe nivelul sãu ierarhic? Un studiu efecuat de Henry Mintzberg [5]

precizeazã 10 roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate în strânsã legãturã unele

cu altele:

- roluri interpersonale;

- roluri informaţionale;

- roluri decizionale.

Rolurile interpersonale

Rezultã din autoritatea formalã a managerului şi vizeazã relaţiile interpersonale.

Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonaţii proprii , cu managerii situaţi pe acelaşi

nivel sau pe altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, când managerul, în numele scolii, executã o

acţiune (de exemplu, înmânarea unor premii anuale, a unor distincţii etc.).

Rolul de conducãtor presupune direcţionarea şi coordonarea activitãţii subordonaţilor

(angajare, promovare, concediere).

Rolul de legãturã presupune relaţii cu alţii în interiorul şi în afara organizaţiei. De multe

ori, îndeplinirea acestui rol consumã mult din timpul unui manager.

12

Rolurile informaţionale

Plaseazã managerul în punctul central de primire şi transmitere a informaţiilor. Primele trei roluri

au permis managerului sã construiascã o reţea de relaţii interumane, care îl ajutã în culegerea şi

receptarea informaţiilor ca un monitor şi transmiterea lor atât ca un diseminator cât şi ca

un ,,purtãtor de cuvânt".

Rolul de monitor implicã examinarea mediului în organizarea culegerii informaţiilor,

schimburilor, oportunitãţilor şi problemelor care pot sã afecteze scoala. Contactele formale şi

informale dezvoltate în rolul de legãturã sunt folosite deseori aici.

Rolul de diseminator presupune furnizarea informaţiilor importante subordonaţilor.

Rolul de ,,purtãtor de cuvânt" implicã legãturile cu alte persoane din afara compartimentului sãu:

- din interiorul scolii, când reprezintã interesele unui grup în faţa nivelului ierarhic superior;

- în exterior, când prezintã punctul de vedere al organizaţiei cu privire la o anumitã preblemã.

Roluri decizionale

Rolurile privind relaţiile interpersonale şi cele de culegere şi transmitere a informaţiilor servesc ca

intrãri în procesul de luarea deciziilor.

Rolul de întreprinzãtor este acela de a cãuta noul - idei, metode, tehnici şi a-l introduce în

organizaţie cu scopul schimbãrii ei în bine, a conducerii cãtre performanţã.

Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat sã ia decizii rapide în

momentul în care, datoritã unor factori perturbatori, organizaţia pe care o conduce iese din starea

stabilã. Într-o astfel de situaţie, acest rol devine prioritar faţã de celelalte, în joc intrând ,,viteza de

reacţie" şi gãsirea optimului în influenţarea factorilor de mediu pentru obţinerea cât mai rapidã a

stabilitãţii.

13

Rolul de distribuitor de resurse îl plaseazã pe manager în poziţia de a decide cine primeşte

şi cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forţã de muncã, timp şi echipamente. Aproape

întotdeauna nu existã suficiente resurse şi managerul trebuie sã împartã acest puţin în mai multe

direcţii.

Distribuirea resurselor reprezintã, de aceea, cel mai critic dintre rolurile decizionale ale

managerului.

14

CAPITOLUL III

ETICA MANAGERULUI SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL

MANAGEMENTULUI ACTUAL

1.3. Etica managerului astãzi

,,A fi corect", ,,a fi cinstit", ,,a fi drept" sunt termeni de eticã. Ei exprimã o judecatã pentru oamenii

care au convingerea cã au dreptate. Aceste concepte sunt de fapt standardele noastre morale. Ele

pot diferi de la un individ la altul, pentru cã valorile pe care se bazeazã sunt diferite.

Problemele de eticã constituie adevãrate dileme manageriale pentru cã ele reprezintã conflicte

declanşate între performanţele economice ale scolii (venituri-costuri-profit) şi performanţele sale

sociale (formulate în termenii obligaţiilor personale, atât în interiorul cât şi în exteriorul

organizaţiei). Natura acestor obligaţii poate fi, desigur, deschisã spre mici interpretãri, dar cei mai

mulţi dintre noi suntem de acord cã ele includ elemente de protecţie a loialitãţii angajaţilor, de

menţinere a competitivitãţii, de realizare a unor rezultate utile şi sigure.

Este de presupus cã majoritatea factorilor de conducere din diverse unitati scolare doresc sã

aibã ca angajaţi persoane care au o concepţie clarã despre ceea ce este ,,corect", ,,cinstit"

şi ,,onest". În acest fel se poate aştepta de la orice angajat ca el sã nu acţioneze în detrimentul

scolii, sã nu ofenseze pe alţii şi sã nu poatã face o reclamã proastã în mass-media.

Felul în care, etica managerialã poate influenţa bunul mers al activitatilor într-o unitate,

poate fi ilustrata in situatii de vis sau poate fi transformata într-un coşmar .

Managerii, în procesul luãrii deciziilor, trebuie sã se gândeascã la consecinţele pe care

acestea le vor avea asupra lor, a organizaţiei şi a societãţii. Ei pot lua o decizie convenabilã pentru

ei şi scoala lor, dar total nepotrivitã pentru alte institutii, pentru societate, uneori cu efecte

dezastruoase.

Comportamentul etic are baze diferite în determinarea liniilor cãlãuzitoare în luarea

deciziilor.

15

Comportamentul egoist presupune obţinerea unui maxim de beneficii personale: salariu,

putere, prestigiu etc.

Comportamentul altruist presupune adoptarea unor decizii care sã aducã beneficii altor

persoane, organizaţii.

Între ele se gãseşte comportamentul care trebuie sã se bazeze pe respectarea obligatorie a

unor principii.

Egoismul aratã cã un act este bun dacã beneficiul este al unuia singur, cel ce acţioneazã.

Altruismul aratã cã un act este bun dacã beneficiul este social.

Criteriile pentru aceste linii etice erau consecinţele.

Spre diferenţã de ele, etica ce aderã la respectarea unor principii formale se bazeazã pe

ideea cã dreptatea sau nedreptatea unui act se sprijinã pe principii şi nu pe consecinţe.

Dar ideea cã acţiunile pot fi judecate numai dupã un principiu a fost de neacceptat pentru

mulţi, de aceea s-a preferat o abordare bazatã pe mai multe principii aranjate într-o ordine de

importanţã:

- interesul societãţii înaintea interesului organizaţiei;

- interesul organizaţiei înaintea intereselor salariaţilor.

De asemenea, pentru un comportament etic se impune respectarea principiului prezentãrii

adevãrului în orice implicare personalã sau a organizaţiei.

Dupã anii '80 rolul şi statutul eticii în afaceri a început sã creascã datoritã costurilor mari pe

care le provoacã acţiunile neetice.

Determinarea a ceea ce este etic este deseori dificilã, câteodatã sarcina este mai uşoarã.

Deoarece etica afacerilor este deseori complexã, managerii diferã în punctele lor de vedere

referitor la acţiuni etice sau nu.

16

CAPTOLUL IV

ROLUL MANAGERULUI IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA

CONTINUA

Formarea continua, ca proces care se desfăşoară în şcoală, implica rolul directorului ca

factor de favorizare, optimizare, dinamizare. Dezvoltarea profesionala trebuie sa se concentreze nu

pe profesor ca individ izolat, ci pe profesor in contextul scolii si sa se focalizeze pe şcoala ca

unitate de lucru.

Directorul este in măsură sa deţină o viziune integratoare asupra scolii, bazata pe o buna

cunoaştere a resurselor umane si materiale, a conexiunilor cu societatea. Aceasta ii permite sa

joace un rol important in stabilirea politicii scolii, inclusiv in privinţa formarii continue a

personalului didactic.

Directorul nu trebuie sa conducă efectiv activitatea de formare, in sensul in care un

profesor conduce activitatea de învăţare a elevilor, ci sa creeze condiţii de desfăşurare in forme

optime, sa o direcţioneze in raport cu nevoile scolii, sa o stimuleze, jucând in acest caz,mai

degrabă, un rol de catalizator.

Prin buna cunoaştere a resurselor umane pe care le are in colectivul sau poate stabili

persoanele cu cea mai înalta competenta pentru conducerea efectiva a formarii, poate contribui la

selecţia liderilor educaţionali.

Directorul trebuie sa lupte impotriva tendintelorde disociere a colectivului didactic, de

izolare a fiecarui profesor in sala de clasa, in spatele usilor inchise.Se impune marirea gradului de

coeziune al colectivului, colaborarea prin activitati desfasurate in comun de profesori de aceeasi

specialitate, cat si de specialitati diferite, prin interasistente si schimb de experienta. Este deci

necesara crearea unui climat favorabil colaborarii in scopul perfectionarii procesului instructiv-

educativ.

Perfectionarea constituie continuarea pregatirii profesionale dupa obtinerea calificarii, in

scopul ridicarii acesteia la nivelul cerintelor profesionale care sunt in permanenta crestere datorita

progreselor stiintei, tehnicii si tehnologiei.Perfectionarea este o necesitate cu caracter de

permanenta pentru toate cadrele, indiferent de domeniul profesional in care activeaza si de nivelul

pregatirii lor profesionale.

17

Se cunosc urmatoarele forme de organizare a perfectionarii personalului didactic din

invatamantul preuniversitar:

- studiul individual si documentarea stiintifica

- activitati metodicostiintifice si psihopedagogice realizate in comisii, catedre si cercuri

pedagogice;

- sesiuni metodico-stiintifice de comunicari, simpozioane si schimburi de experienta;

- stagii de informare stiintifica;

- cursuri F.F si consultatii organizate de institutii de invatamant superior;

- invatamantul la distanta;

- cursuri organizate de societati stiintifice si organizatii profesionale;

- grade didactice, doctorat, cursuri postuniversitare;

Activitatea de perfectionare in specialitate si metodica aa personalului didactic si didactic

auxiliar este coordonata de minister,care asigura functionarea si se realizeaza prin:institutii de

invatamant superior, CCD-uri, Palatul National al Copiilor (pentru personalul din cluburi si

tabere);

Conform legii, “personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si control este

obligat sa participe o data la 5 ani la un program de perfectionare”7

Perioada aceasta poate fi redusa daca:

- se produc schimbari la nivelul programelor scolare;

- se preia o functie de conducere, indrumare si control;Consiliul de administratie al scolii

sau Inspectoratului Scolar Judetean solicita inscrierea pe baza constatarii unor lacune in

pregatirea stiintifica, metodica si psihopedagogica, sau inscrierea se poate face la

propria solicitare pe baza recomandarii Consiliului profesoral.

Obtinerea definitivarii si a gradelor didactice II si I se considera perfectionare;

Pentru personalul didactic auxiliar se organizeaza actiuni de perfectionare prin C.C.D.

Personalul didactic cu functii de conducere, de in drumare si control efectueaza stagii de

Perfectionarea in scoala se face in scopul instructiv-educativ prin actiuni organizate si desfasurate

in :

- CONSILIUL PROFESORAL care are ca atributii:

- analiza si definitivarea programelor manageriale;

- dezbaterea principalelor probleme ale activitatii instructiv educative;

18

- stabilirea masurilor de perfectionare;

- generalizarea experientei pozitive;

- sprijinirea realizarii studiului individual si a pregatirii pentru obtinerea gradelor didactice;

- analiza periodica a indeplinirii obiectivelor si sarcinilor inscrise in programe etc.

- CONSILIUL DE ADMINISTRATIE – prin sedintele tematice in care comisiile metodice ale

educatoarelor, invatatorilor, dirigintilor, cadrele de specialitate prezinta informari cu privire la

actiunile, proiectele, modul in care au fost organizate si s-au desfasurat rezultatele obtinute si

masurile ce urmeaza a fi adoptate, in continuare pentru optimizare.

- CONSFATUiRILE ANUALE ale cadrelor didactice pentru care directorii asigura participarea;

- CERCURILE PEDAGOGICE;

- COMISII METODICE pe specialitati (catedre);

- COMISIA DIRIGINTILOR.

Forme si mijloace de realizare a perfectionarii :

1.INFORMAREA – prezinta noutatile aparute in domeniul specializarii si metodicii;

2.RECENZIA – prezinta principalele probleme, idei, comentarii si aprecieri critice;

3.REFERATUL – prezinta o tema precis delimitata, cu o serie de aspecte concrete ale

activitatii desfasurate evidentiind ceea ce este valoros si merita a fi retinut si generalizat;

4.COMUNICAREA – prezinta rezultatele muncii de cercetare pedagogica scolara ;

5.INTERASISTENTELE – si respectiv participarea la lectii deschise demonstrative;

6.DEZBATERI – in legatura cu unele probleme de invatamant nerezolvate corespunzator.

19

CAPITOLUL V

EFICIENTIZAREA ACTIVITATII MANAGERULUI DIN INVATAMANTUL

PREUNIVERSITAR

V. 1. UTILIZAREA TIMPULUI DE CATRE MANAGER

In fata complexitatii activitatii, a diversitatii obiectivelor, “timpul managerului este o cheie

de bolta pentru aprecierea rezultatelor obtinute, a eficacitatii ” 10

In modul li de organizare se reflecta mai ales competentele, atitudinea fata de schibare, de

perfectionare a deprinderilor anterioare, capacitatea de a stabili prioritati, receptivitate la criterii de

optimizare, spirit de observatie, efort, echilibru, cat si interesul pentru o abordare stiintifica,

rationala a activitatii, cu eliminarea stilului bazat pe “incercare si eroare” in organizare, pe

empirism.

Primul pas il va constitui orientarea clara spre scopuri, obiective, ca semn al constientizarii

responsabilitatii, deoarece concentrarea asupra contributiei ce poate fi adusa fata de unitate este

motorul eficientei in management.

Daca preocuparile managerului sunt prioritar orientate, nu fata de eforturi, ci fata de

rezultate (eficacitate, calitate) nu fata de autoritatea formala asupra personalului ci fata de

contributie ce o poate aduce la obtinerea de rezultate optime atunci si dimensiunea temporala este

astfel orientata.

Dupa atentia cuvenita acordata precizarii si operationalizarii obiectivelor conducerii, timpul

poate fi rationalizat prin adevarata grupare a lor pe categorii, pe durate diferite, pe atributii, pe

prioritati.Deci chiar din modul de planificare, programare, organizarea activitatii unitatii, se creaza

premisele rationalizarii timpului sau.

Organizarea, programarea, daca nu sunt optimizate, timpul devine “resursa cea mai

precara” 11

Pentru a evita acest lucru sunt necesare urmatoarele:

- identificarea, eliminarea lucrurilor care nu trebuie facute, neavand rezultate

importante;

- selectarea acelor activitati care pot fi delegate;

20

- analiza timpului celorlalti din organizatie si utilizarea lui intensiva de catre fiecare

membru al personalului;

- identificarea cauzelor curente, repetabile care risipesc timpul managerului si al

personalului ;

- eliminarea excesului de sedinte , ca si proasta lor organizare ;

- corectarea slabei functionari a sistemului informational in unitate;

- imitarea resurselor activitaii secretariatului;

Un “calendar ” al activitatii managerului pe o unitate de timp, desi inregistreaza pe verticala

obiectivele, totusi nu este o simpla insiruire sistematica a lor, ci un instrument de munca dupa

planul unitatii, programele specifice, programul de control unitar;

V . 2 UTILIZAREA MAXIMALA SI ADECVATA A COMPETENTELOR,

CAPACITATILOR PERSONALULUI UNITATII

Aceasta ar trebui sa porneasca de la rezolvarea unei incadrari corespunzatoare, dupa

cerintele scolii, postului. Se impune ca noii angajati sa cunoasca specificul unitatii si apoi sa

primeasca sarcini specifice, progresiv, pentru acomodare, verificare si afirmare.

Enumeram si alte cai utile in acest scop:

- accentul sa cada pe elemntele pozitive ale fiecaruia si pe autiperfectionare;

- pentru promovarea diversitatii, accentul sa cada pe sarcini, nu pe insusirile personale;

- realizarile sa fie masurate prin criterii obiective de contributie, performanta obtinuta;

- eliminarea relatiilor subiective in aprecierea personalului pentru a evita favoritismul,

conformismul;

- stimularea mai ales a contributiei creative decat indeplinirea comuna a sarcinilor;

- crearea de sanse pentru fiecare pentru a se afirma si a-si autocunoaste competentele in

raport cu fisa postului;

- evaluarile partiale si finale sa devina cat mai obiectiva, stimulative, cu accent pe

performantele obtinute;

- reactia sa fie si inversa:personalul unitatii sa isi cunoasca directorul, sa il sprijine in

realizarea competentelor si obiectivelor propuse;

21

V . 3 PERFECTIONAREA RELATIILOR CU PERSONALUL UNITATII

Se bazeaza pe luarea in considerare a organizarii formale si cele informale, pe obligatia de

a dirija personalul conform fisleor de post, pe faptul ca fiecare salariat raspunde de munca depusa,

iar deciziile adoptate se executa cu responsabilitate obligatoriu.

Pentru armonizarea personalului, cu personalitati diferita, pentru atingerea obiectivelor,

directorul :

- va respecta personalitatea fiecarui membru al unitatii;

- va oferi exemplu perdonl in realizarea atributiilor;

- va informa continuu asupra mersului activitatii;

- va atrage personalul la inovare, schimbare;

- va asigura climatul de incredere, respct;

- va dovedi principialitate in recompensare, sanctionare

- va stimula motivatia performantei la intregul personal ;

- va realiza un control exigent, permanent pe obiective;

V . 4 UTILIZAREA SPECIALISTILOR DIN UNITATE

Acest lucru se impune in elaborarea unor probleme, actiuni, interpretari de date, pregatirea

unor documentatii pentru decizie, introducerea si experimantarea unor elemente de noutate,

precizarea unor obiective noi, realizarea impreuna a unei analize pe o tema, organizarea unor

actiuni deosebite.

Toate acestea si multe altele, in acord cu specificul unitatii, cu creativitatea directorului si

personalului pot deveni proiecte rezolvabile prin contributia echipelor tematice.

22

V . 5 FUNCTIONAREA PERFECTIONATA A SECRETARIATULUI SCOLII

Este importanta in scopul descongestionarii activitatii directorului cu lucrari, situatii,

stabilirea si transmiterea de informatii in retea, lucrari de registratura si de secretariat propriu-zis,

intermedierea solicitantilor la director, prezentarea de informatii curente sosite pentru director,

protejarea timpului de lucru al directorului, evidenta programului zilnic si semnalarea unor

termene limita.

Pentru formarea si mai ales, perfectionarea secretarelor de scoli, stagiile organizate prin

inspectoratele scolare si C.C.D s-au dovedit deosebit de eficient.Dar totusi, rezultatele efective

depind de personalitatea, de stilul imprimat de manager in problema.

V .6 PROMOVAREA CERCETARII MANAGERIALE IN UNITATE

Aceasta rezulta din necesitatea perfectionarii managementului, a gasirii solutiei optime, in

definirea stilului de lucru adecvat, in prevenirea contradictiilor, in conturarea strategiilor.

Prin aceasta, se poate generaliza experienta pozitiva a unitatii , se analizeaza si se

proiecteaza verificarea unor ipoteze pentru o mai buna cunoastere a realitatii.

Orice problema a unitatii poate deveni punct de plecare pentru cercetare manageriala,

pentru optimizare, incat important este, pentru director, sa invete sa isi puna intrebari, sa formuleze

ipoteze, sa faca proiecte de cercetare.

Managerul poate recurge la o cercetare constatativa fie ameliorativa sau fie combinata.

Pentru a fi o cercetare reala, adica ameliorativa trebuie respectat si procesul specific:definirea

problemei, documentarea , formularea ipotezei si a obiectivelor cercetarii, precizarea metodologiei

de cercetare, experimantarea , veificarea, interpretarea si comunicarea rezultatelor cat si

generalizarea in practica.

23

V . 7 AUTOPERFECTIONAREA SI PERFECTIONAREA CONTINUA A

MANAGERILOR

Acestea fac acum mai mult obiectul preocuparilor forurilor de decizie, de control si

indrumare, pentru ca devine tot mai evident ca, nu se pot introduce schmbari in invatamant, daca

managerii nu le inteleg, nu le promoveaza.

Pe acest fond, problemele puse in lucrare constituie continutul, programul concret

experimentat in perfectionarea seriilor de directori de scoli.Dar, pentru perfectionarea continua,

pentru schimbul de experienta, activitatile metodice curente trebuie revazute.Dar si autoevaluarea

raportata la un ghid dat este utila.

V . 8 PERFECTIONAREA EVALUARII EFICIENTEI, EFICACITATII

MANAGEMENTULUI

Aceasta trebuie sa constituie o problema pentru directori, pentru ca si aici evaluarea are

aceeasi valoare corectiva, stimulativa ca si evaluarea activitatii in unitate.

Desigur, ca evaluarea poate fi cuantificabila, prin interpretarea statistica a informatiilor

centralizate, dar nu este suficient.Mai aleas evaluarea cuantificabila este evaluatoare avand in

vedere trasaturile managementului scolar.

Din obiectivele si trasaturile conducerii scolare (utilizarea resurselor umane) deriva

urmatoarele criterii:

- ordinea, disciplina in realizarea sarcinilor (incadrarea in timpul de activitate,

aplicarea metodelor stiintifice, reducerea efortului, libertatea de actiune

constatata ) , responsabilitatea manifesta;

- abordarea previzionala , pentru deducerea programelor concrete;

- dinamismul conceperii si realizarii actiunilor;

- creativitatea individuala si de grup;

- flexibilitatea manageriala (conducerea isi manifesta operativ caracteristicile ,

stilul );

- atasamentul, motivatia personalului fata de institutie;

24

V.9.CARACTERISTICILE DE EFICIENTA SI INEFICIENTA ALE UNUI MANAGER

EFICIENT INEFICIENT

Organizatorul - se înţelege şi ştie să

lucreze cu colaboratorii

săi;

- preferă o autoritate

relativ depersonalizată

(acte, norme,

reglementări);

pune accent pe

organizare;

- acordă o oarecare

iniţiativă subalternilor.

Birocratul - dă instrucţiuni extrem

de detaliate

personalului din

subordine şi scrise;

- controlul se exercită

la toate nivelele

ierarhice şi se caută

abaterea de la actele

normative.

Participativul - procesul de conducere

este o muncă de echipă;

- deţine arta de a se

adapta la oameni şi la

situaţii;

- este conştient că poate

fi influenţat şi că poate

influenţa la rândul lui;

- asigură o colaborare

eficientă.

Paternistul şi

demagogul

- manifestările

impulsive,

necontrolate, îl

deprimă.

Întreprinzătorul - dirijează colaboratorii

săi, pentru ca acestia sa

obţină rezultatele cele

mai bune;

- relaţiile ierarhice sunt

Tehnocratul şi

autocratul

- ambiţiile personale

generează, uneori, stări

conflictuale şi

rivalităţi;

- consideră că, pentru a

25

clare şi fundamentate pe

competenţă;

- urmăreşte să-şi

promoveze ideile şi

concepţiile;

- îi place competiţia şi

confruntările deschise.

ramâne în funcţie,

trebuie să facă parte

din anumite grupuri;

comportarea sa este, în

general, autoritară;

- doreşte să exercite

puternice influenţe

asupra unor oameni sau

evenimente;

- este foarte activ până

la agresiv;

Îi indepărtează pe cei

care nu sunt de acord

cu ei;

- manifestă agresivitate

în muncă;

- apreciază, ca o

calitate esenţială pentru

decizie, fundamentarea

tehnică a acesteia.

Realistul - stabileşte relaţii

ierarhice pe bază de

încredere şi respect

reciproc;

- nu adoptă decizii foarte

importante, fără a-şi

consulta subalternii;

- pentru rezolvarea unei

probleme discută “de la

om la om”;

- în general obţine

Oportunistul - sesizează întotdeauna

ocazia şi momentul

potrivit, organizează

sau desface alianţe;

- îşi fundamentează

exercitatea autorităţii

pe compromisuri;

- este neliniştit, agitat,

uşor influenţabil în

situaţii de criză.

26

rezultate bune şi se

fereşte să nu obţină

rezultate slabe.

Maximalistul - trasează dispoziţii

judicioase (utile şi

necesare), adaptate

individului şi condiţiilor

existente;

- îngăduie exercitarea

unor influenţe în afara

ierarhiei.

Utopistul

modern

- stabileşte relaţii

ierarhice prea

ambiţioase.

CONCLUZII Managerul prezentat este un neo – manager uman de tip promotor

tinzând spre realizator.

Se consideră sponsor, lider de echipă şi consilier.

Abordează orice stil este util.

Activează în cadrul unei structuri organizaţionale stabilite.

Difuzează preferenţial informaţiile.

Urmăreşte să se specializeze într-un anumit domeniu.

“A pretinde oamenilor mereu eforturi sporite,fără însă a te ghida după o serie de principii ale

conducerii,aceasta este o cale care nu duce la nimic bun”

W. E. Deming

CAPITOLUL VI

27

STUDIU DE CAZ – EFECTELE POZITIVE ALE PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE

SCOLARA IN IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR MANAGERIALE LA

COLEGIUL NATIONAL “AL.D.GHICA” ALEXANDRIA

Programul de granturi pentru dezvoltare şcolară vizează creşterea calităţii, eficienţei şi

echităţii în educaţie prin întărirea gradului de autonomie şi a capacităţii de elaborare şi gestionare a

proiectelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Programul de granturi pentru

dezvoltare şcolară acţionează asupra problemelor majore existente în sistemul de învăţământ din

România, direcţiile sale de acţiune fiind direct reflectate în cele patru categorii de proiecte ce vor fi

finanţate şi anume:

Categoria A: Proiecte care sprijină îmbunătăţirea calităţii educaţiei prin formarea

profesională şi oferirea de oportunităţi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice. Proiectele din

această categorie au drept scop creşterea calităţii în educaţie prin formarea continuă a cadrelor

didactice şi a directorilor de şcoli. Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi,

comunităţile locale în general.

Categoria B: Proiecte care sprijină reducerea decalajului existent la nivelul accesului la

informaţie şi a metodelor şi mijloacelor moderne de predare - învăţare. Proiectele din această

categorie au drept scop stimularea motivaţiei pentru învăţare şi creşterea calităţii educaţiei prin

dotarea cu materiale didactice, mijloace TIC, carte şcolară, echipamente pentru ateliere şcolare etc.

Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi, părinţi şi comunităţile locale în general.

Categoria C: Proiecte care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare prin

activităţi extracurriculare. Proiectele din această categorie au drept scop dobândirea de către elevi

de competenţe şi abilităţi necesare inserţiei sociale a viitorilor absolvenţi, prin activităţi

extracurriculare Beneficiari: elevi, cadre didactice, manageri şcolari, părinţi, şi comunităţile locale

în general.

Categoria D: Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/tinerilor cu

cerinţe educaţionale speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială. Proiectele din această

categorie au drept scop dezvoltarea de servicii educaţionale (consiliere şcolară, consiliere pentru

orientare profesională, consiliere pentru părinţi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice,

centre de documentare - informare etc) şi crearea de ateliere protejate pentru tineri cu deficienţe

sau tineri care părăsesc sistemul de protecţie socială. Beneficiari: cadre didactice, elevi/tineri cu

28

cerinţe educaţionale speciale cuprinşi în sistemul de învăţământ preuniversitar special şi în

sistemul de protecţie socială, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.

SCOP:PGDS vizează creşterea calităţii, eficienţei şi echităţii sistemului public de educaţie prin

creşterea gradului de autonomie şi a capacităţii de elaborare şi gestionare a proiectelor la nivelul

unităţilor de învăţământ preuniversitar.

DURATĂ:2006-2007

GRUPUL ŢINTĂ:

Toate unităţile şcolare cu personalitate juridică sunt eligibile să participe la competiţia de granturi.

29

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

FORMULAR DE APLICAŢIE

PROGRAMUL DE GRANTURI PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLARĂ

30

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele unităţii de

învăţământ care

aplică

COLEGIUL NATIONAL ,,AL.D. GHICA”

Adresa completă Strada Viitorului nr. 78, Alexandria jud. Teleorman

Nr. de telefon/fax 0247/312925 fax: 0247/317571

Adresă poştă

electronică/Pagină de

Internet

[email protected]

http://adghica.8k.ro

PERSOANĂ DE CONTACT

Nume, PrenumeDl/

Dna

Mitran Daniela

Adresa completă Str. Dunarii,nr. 222, bl. 808, sc. D, et. 2, ap 68

Nr. de telefon/fax 0723/ 562803

Adresă poştă

electronică

[email protected]

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului TRECUTUL SI PREZENTUL LICEULUI MEU

31

http://adghica.8k.ro/

mailto:[email protected]

B.2. Categoria în care

se încadrează

proiectul:

(bifaţi categoria în

care se încadrează

proiectul

dumneavoastră)

A. Proiecte care sprijină îmbunătăţirea calităţii educaţiei

prin formarea profesională şi oferirea de oportunităţi de

dezvoltare în carieră a cadrelor didactice

B. Proiecte care sprijină ameliorarea decalajului existent

la nivelul accesului informaţiei şi la metodele moderne

de predare-învaţare

C. Proiecte care sprijină îmbunătăţirea procesului de

predare - învăţare prin activităţi extracurriculare

D. Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi

profesională a copiilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale

speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială

B.3. Durata

proiectului: (durata se

va exprima în număr

de luni)

Nr luni 6

C. REZUMATUL PROIECTULUI

32

Obiectivul general al proiectului

Dezvoltarea sentimentului identităţii şi al apartenenţei locale a elevilor

liceului nostru.

Activităţile propuse

1 Înfiinţarea Cercului de etnografie al liceului. (primele două săptămâni din

prima lună);

2.Asigurarea spaţiului şi mijloacelor necesare desfăşurării activităţii cercului.

( prima lună);

3.Culegerea informaţiilor prin utilizarea resurselor din şcoală şi din localitatea

Alexandria (biblioteca şcolară, judeţeană, arhivele judeţene, internet). (primele

două săptămâni din luna a doua);

4.Culegerea informaţiilor prin întâlniri cu membrii reprezentativi ai

comunităţii, cu personalităţi locale, cu absolvenţi ai liceului deveniţi oameni de

marcă ai comunităţii şi cu oameni obişnuiţi. (ultimele două săptămâni din luna a

doua);

5. Moment artistic: ,,Izvoraşul”. (primele două săptămâni din luna a treia);

6. Vizită la Muzeul Judeţean Teleorman (săptămâna a treia, luna a treia);

7. Vizită la Arhivele Naţionale, Biblioteca Centrală din Bucureşti (ultima

săptămână, luna a treia);

8. Excursie la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (luna a patra);

33

9. Redactarea planului monografiei şi întocmirea publicaţiei –(luna a patra)

10. Lansarea Monografiei „Colegiul Naţional GHICA- trecut şi prezent “, în

prezenţa reprezentanţilor ISJ, CCD, autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul

Judeţean, Biblioteca Judeţeană, mass-media locală – (luna a cincea);

11. Organizarea unei expoziţii care să cuprindă imagini ale liceului nostru din

trecut şi prezent, din unităţile şcolare vizitate, dar şi alte produse ale proiectului

(luna a sasea);

12. Organizarea unui simpozion la care să participe cei care au depus proiecte în

cadrul Programului de Granturi pentru dezvoltare Şcolară (luna a sasea);

13. Actualizarea site-ului liceului cu informaţii despre activităţile proiectului;

(permanent)

Rezultate aşteptate

-crearea Cercului de etnografie al liceului;

-realizarea unei colecţii etnografice care va fi valorificată într-o expoziţie permanentă;

-realizarea unei expoziţii care să conţină diverse materiale realizate în perioada

implementării proiectului (reviste, casete video, casete audio, CD-uri, fotografii,

broşuri de promovare a proiectului, articole din ziar, pliante etc.)

-realizarea a 300 de monografii printr-un parteneriat real între şcoală şi comunitate;

-întocmirea unor materiale informative despre proiect şi activităţile sale(100 pliante,

50 broşuri, 100 semne de carte, ecusoane, fluturaşi, 50 CD-uri);

-realizarea planurilor pentru fiecare activitate desfăşurată în vederea redactării

monografiei;

-amenajarea spaţiului destinat realizării monografiei, prin dotarea cu echipamentul

necesar;

34

- Modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectului

-realizarea unor planuri concrete cu responsabilităţi şi termene de realizare precise;

-realizarea unei agende a acţiunilor şi discutarea periodică cu cei implicaţi pentru

analizarea stadiului proiectului (mese rotunde, dezbateri);

-realizarea chestionarelor pentru diferitele etape ale proiectului pentru a măsura

progresul;

Monitorizarea se va realiza prin :

-utilizarea unor instrumente speciale de monitorizare,

-asigurarea feedback-ului celor care au participat la activităţi,

-redactarea unor rapoarte de monitorizare,

-folosirea unei grile de monitorizare, care va include indicatorii

legaţi de:

-desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiect;

-modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile;

-modul în care acţionează participanţii la activităţi;

-comunicarea între participanţii la proiect;

-modul în care sunt prevăzute resursele în proiect;

-consecinţele acivităţilor prevăzute în proiect;

-probleme care apar în implementarea proiectului;

-soluţii care se aplică pentru rezolvarea

problemelor apărute;

Evaluarea internă a proiectului fie că este:

-curentă (pentru fiecare activitate),

-intermediară (după fiecare etapă a proiectului),

sau

35

-finală (la sfârşitul proiectului)

se va materializa în:

- întâlniri de lucru, în care se discută rezultatele obţinute până la

data întâlnirii şi sunt trecute în revistă punctele cheie (planul, programul) pentru

perioada imediat următoare, se încheie procese-verbale;

-chestionare de evaluare;

-rapoarte de etapă, în care se vor folosi toate materialele de

evaluare, redactate în timpul implementării proiectului.

D. PREZENTAREA PROIECTULUI

D.1. Scrieţi obiectivul general ale proiectului. Precizaţi ţinta strategică a

Planului de Dezvoltare a Şcolii din care derivă obiectivul general al proiectului

OBIECTIV GENERAL

Dezvoltarea sentimentului identităţii şi al apartenenţei locale a elevilor

liceului nostru.

D.2. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului

36

1.Îmbunătăţirea colaborării Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria, cu

reprezentanţi ai comunităţii locale;

2.Dezvoltarea spiritului creativ, a potenţialului intelectual a capacităţii de selecţie

şi prelucrare a datelor;

3.Întărirea relaţiilor dintre cadrele didactice şi comunitate;

D.3. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

-50 de elevi ai Colegiului Naţional „Al.D.Ghica”, care nu deţin prea multe informaţii

despre istoricul liceului şi care sunt dispuşi să lucreze ca voluntari în această

activitate de cercetare. Ei vor avea şansa să cunoască lucruri noi, dar în acelaşi timp

să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi de documentare prin participarea efectivă la

editarea monografiei liceului;

-20 cadre didactice care s-au oferit să coordoneze activităţile proiectului şi care vor

avea ocazia adoptării unor noi metode de cooptare a copiilor în activităţi extraşcolare;

-20 elevi, care fac parte din ansamblul de dansuri populare ,,Brâuleţul”

- membrii comunitatii locale(reprezentanţi ai partenerilor: primăria, biblioteca

judeţeană, muzeul judeţean, (circa 20);

- reprezentanţi ai liceelor partenere din Bucureşti şi Braşov (circa 40).

D.4. Descrieţi activităţile utilizând pentru fiecare activitate fişa de mai jos

37

Activitatea nr.1

Titlul activităţii:

Înfiinţarea Cercului de etnografie al liceului

Tipul activităţii:

Întâlnire pregătitoare

Data/perioada de desfăşurare:

(primele două săptămâni din prima lună)

Locul desfăşurării:

Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria

Număr de participanţi:

50 elevi ai Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria , membri ai Cercului de

etnografie care fac parte din grupul ţintă al proiectului 3 cadre didactice

Responsabil:

prof. Mitran Daniela

Beneficiari:

- 982 elevi ai liceului, 75 cadre didactice ale Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria,

( grupul ţintă, elevii şi profesorii şcolii care vor beneficia de rezultatele proiectului);

Mijloace:

Materiale informative despre obiectivele proiectului, hârtie, pixuri

Modalităţi de evaluare:

Evaluare curenta.

Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate, în care se discută

rezultatele obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după

întâlnire; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare.

Se folosesc chestionare prin care selectam membrii grupului tinta.

38

Se incheie proces-verbal.

Descrierea activităţii:

Ideea realizarii monografiei Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria, a pornit de la

faptul că pînă în prezent nu a fost redactat un astfel de volum. Pornind de la istoria şi tradiţiile

comunităţii şi considerând că şcoala este componenta de bază a acesteia, ne propunem ca prin

realizarea acestei monografii atât elevii, cadrele didactice, cât şi membrii comunităţii să-şi

îmbogăţească viaţa sufletească cunoscând performanţele, tradiţiile şi împlinirile liceului. În

această activitate care este una organizatorică vom crea Cercul de etnografie, ai cărui membri

vor lucra la redactarea monografiei şi vor fi îndrumaţi de următoarele cadre didactice: Mitran

Daniela, Tătaru Daniela, Mircea Mirela.

Activitatea nr.2


Asigurarea spaţiului şi a mijloacelor necesare desfăşurării activităţii cercului.

Tipul activităţii

-organizatorică


( prima lună)




6 persoane care se ocupă de achiziţionarea echipamentului ( 3 reprezentanţi ai

Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria, 2 reprezentanţi ai părinţilor,

membrii ai Consiliului Reprezentativ, directorul şcolii).

Responsabil:


Beneficiari:

39

- 982 elevi ai liceului, 75 cadre didactice ale Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria,

( grupul ţintă, elevii şi profesorii şcolii ce vor beneficia de rezultatele proiectului);

Mijloace:

Echipament ( 1 laptop, 1 multifuncţional, 1aparat foto, 1copiator color, 1 aparat spiralat, 1

aparat plastifiat), bunuri (rafturi, 5 scaune, 2 birouri, geam termopan, usa, parchet),

materiale necesare înfiinţării spaţiului de etnografie.

Modalităţi de evaluare

Evaluare curenta

Participanţii la această activitate, efectueaza o intalnire de lucru în care discută rezultatele

obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după întâlnire; în

urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare.

Se incheie proces-verbal.


Prin această activitate urmărim, amenajarea unui cabinet care va fi spaţiul destinat editării

monografiei, spaţiu ce va adăposti şi colecţiile etnografice, care vor fi prezentate tuturor celor

interesaţi. În acest spaţiu vor fi depozitate materialele culese în vederea realizării monografiei,

fotografiile, interviurile efectuate, etape în urma cărora elevii sub îndrumarea profesorilor

coordonatori vor lucra efectiv la culegerea datelor şi la elaborarea lucrării. Profesorii implicaţi

în achiziţionarea materialului sunt: Luca Fănica, Tătaru Daniela, Mircea Mirela, doi

reprezentanti ai parintilor care sunt cadre didactice ale acestui liceu şi directorul Neagu

Manole.

Activitatea nr. 3


Culegerea informaţiilor prin utilizarea resurselor din şcoală şi localitatea Alexandria

(biblioteca şcolară, judeţeană, arhivele judeţene, internet).

40


Informare


(primele două săptămâni din luna a doua)




50 elevi şi 10 cadre didactice, un reprezentant al primariei si 3 parinti.

Responsabil:

Prof. Luca Fanica

Beneficiari:

Grupul ţintă (50 elevi), profesorii care vor participa la proiect (circa 20)

Mijloace:

Materiale informative din dotarea bibliotecii judeţene şi a bibliotecii liceului, arhivele judeţene,

internet, pixuri, hârtie, aparat de fotografiat, album foto, reportofon etc.


Evaluare curenta

Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate(cei 50 elevi, cele 5 cadre

didactice, părintii şi reprezentantul primăriei), în care se discută rezultatele obţinute şi se

planifică următoarea activitate; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare. Se

incheie proces-verbal.


În această activitate se va reuni grupul ţintă pentru a stabili planul activităţii, elevii vor

fi instruiţi în legătură cu modul de a culege informaţiile.

Această activitate este una de documentare, de culegere a informaţiilor despre liceu,

activitate care va servi drept suport informaţional pentru redactarea monografiei. Vor fi

utilizate în acest scop atât sursele din şcoală (bibliotecă, internet), cât şi cele din oraşul

Alexandria (Biblioteca Judeţeană, Arhivele Judeţene, Biblioteca CCD, Centrul de Statistică).

41

Activitatea nr. 4


Culegerea informaţiilor prin întâlniri cu membrii reprezentativi ai comunităţii, cu

personalităţi locale, cu absolvenţi ai liceului deveniţi oameni de marcă ai comunităţii şi

cu oameni obişnuiţi.


Informare


(ultimele două săptămâni din luna a doua)


şcoală, comunitate


20 de elevi din cercul Micul etnograf şi 6 cadre didactice (prof.Milea Nicoleta, Manta

Anca, Tăujan Ion, Andreica Mihaela, Dobre Ana, Luca Fănica) un părinte.

Responsabil:

Prof. Dobre Ana

Beneficiari:

Grupul ţintă (50 elevi), profesorii care vor participa la proiect (circa 20)

Mijloace:

aparat foto, album foto, reportofon, coli de scris, pixuri


Evaluare curenta

Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru

analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite

resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor.

Completarea fiselor de feedback, realizarea raportului de evaluare.

42


Colegiul Naţional „Al.D.Ghica” a intrat în viaţa cotidiană a oraşului nostru şi şi-a câştigat

renumele prin oamenii care muncesc aici - profesori de excepţie - sau prin cei care s-au pregătit

pentru viaţă, pentru adaptarea la noile cerinţe ale societăţii în care trăim şi au devenit

personalităţi ale culturii, ştiinţei sau politicii. Se va continua activitatea de documentare, de

culegere a informaţiilor despre liceu şi despre cei care îi dau viaţă, de la membrii reprezentativi

ai comunităţii, de la personalităţi locale, de la foştii profesori, de la absolvenţi ai şcolii deveniţi

oameni de marcă ai comunităţii, de la părinţi.

Activitatea nr. 5


Moment artistic: ,,Izvoraşul”

Tipul activităţii: Acţiune extracurriculară

Data/perioada de desfăşurare

(primele două săptămâni din luna a treia)

Locul desfăşurării: Sala de sport a liceului.

Număr de participanţi: 100 elevi ai liceului şi 20 cadre didactice, părinţii elevilor, 5

reprezentanţi ai autorităţilor locale

Responsabil:

Prof. Enache Traian

Beneficiari:

- grupul ţintă

-982 elevi ai Colegiului Naţional „Al. D. Ghica”, Alexandria

-75 de profesori ai şcolii

Mijloace:

costume naţionale specifice zonei, aparat foto, album foto, reportofon, aparat de filmat.


43

Evaluare curenta




Ralizarea unui reportaj, a raportului de evaluare.


Se va organiza un moment cultural - artistic prin care vor fi prezentate dansuri, jocuri,

obiceiuri tradiţionale, pe care formaţia de dans a şcolii Brâuleţul le-a valorificat de-a lungul

timpului, realizându-se reportaje, interviuri, chestionare înregistrate pe reportofon, material

care va fi utilizat în realizarea monografiei.

Activitatea nr. 6


Vizită la Muzeul Judeţean Teleorman


acţiune extracurriculară de documentare


(săptămâna a treia, luna a treia)


Alexandria, Muzeul Judetean


50 elevi reprezentanţi ai cercului de etnografie, 3 cadre didactice şi 3 părinţi

Responsabil:

Prof. Tăujan Ion

Beneficiari:

grupul ţintă, profesorii liceului

Mijloace:

Materialele informative puse la dispoziţie de reprezentanţii muzeului,


44

Evaluare curenta




Incheierea procesului-verbal.


Prima etapă a acestei activităţi este aceea de solicitare a pregătirii informaţiilor de care

avem nevoie de la muzeu legate de obiectivele vizitei, printr-o adresă scrisă trimisă de echipa

de proiect prin care se pretinde, în acelaşi timp, şi programarea vizitei. Înainte de a avea loc

deplasarea la Muzeul Judetean Teleorman , membrii echipei de proiect se vor întâlni cu elevii

pentru a-i informa în legătură cu obiectivele propuse.

Activitatea nr. 7


Vizită la Arhivele Naţionale, Biblioteca Centrală din Bucureşti


acţiune extracurriculară de documentare


(ultima săptămână, luna a treia)


Bucureşti


50 elevi (grupul ţintă), 10 cadre didactice

2 părinţi.

Responsabil

Prof. Neagu Manole

45

Beneficiari:

- 50 elevi (grupul ţintă)

- 982 de elevi şi 75 de profesori ai şcolii care vor beneficia de rezultatele proiectului

- 2 părinţi care însoţesc elevii în excursie

Mijloace:

Materialele informative puse la dispoziţie de reprezentanţii Bibliotecii Centrale Bucureşti ,

mijloace de transport.


Evaluare curenta




La finalul excursiei se incheie proces- verbal.


Prima etapă a acestei activităţi este aceea de solicitare a pregătirii informaţiilor de care

avem nevoie pentru atingerea obiectivelor vizitei care va dura o zi, printr-o adresă scrisă

trimisă de echipa de proiect prin care se pretinde, în acelaşi timp, şi programarea vizitei. Înainte

de a avea loc deplasarea la Bucureşti, elevii vor fi informaţi în legătură cu obiectivele propuse.

Elevii isi vor completa informatiile referitoare la C.N. ,,Ghica” Alexandria prin documentarea

si cercetarea realizata la Arhivele Nationale Bucuresti. Prin vizita la Biblioteca Centrală din

Bucureşti elevii vor conştientiza care este importanţa cărţii şi, bineînţeles, a monografiei

redactate de ei, monografie ce va fi donată Bibliotecii Judeţene Teleorman, Bibliotecii C. C. D.

, Muzeului judeţean Teleorman şi Bibliotecii Naţionale a României. Profesorii care insotesc si

coordoneaza elevii in aceasta actiune sunt: prof. Neagu Manole, Luca Fănica, Tătaru Daniela,

Mircea Mirela, Milea Nicoleta, Tăujan Ion, Manta Anca, bibl. Gheorghe Adriana, Alexandru

Marcela, Patrascu Floricica.

Activitatea nr. 8


46

Excursie la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”


-documentare


luna a patra


Braşov


50 elevi (grupul ţintă), 20 elevi din ansamblul Brâuleţul, 10 cadre didactice (prof. Neagu

Manole, Luca Fănica, Tătaru Daniela, Mircea Mirela, Milea Nicoleta, Tăujan Ion, Dobre

Ana, Scoicaru Cristina, Enache Traian, bibl. Gheorghe Adriana ), 5 părinţi.

Responsabil:


Beneficiari:

-grupul ţintă(50 elevi);

-elevii (982) şi profesorii şcolii(75) care vor beneficia de rezultatele proiectului;

-5 părinţi care însoţesc elevii în excursie.

Mijloace:

Materialele informative şi mijloace de transport.


Evaluare curenta




Realizarea raportului de evaluare a activitatii.


Echipa de proiect va solicita o programare a vizitei la obiectivul propus, va stabili şi locul de

cazare, excursia fiind planificată pentru două zile şi îi va informa pe elevi despre scopul vizitei.

47

Am ales ca obiectiv vizitarea C. N. „A. Şaguna”, deoarece va fi un prilej pentru elevii noştri de

a cunoaşte tradiţia, performanţele şi activităţile cultural-artistice ale celui mai vechi liceu cu

predare în limba română din Ardeal. Scopul vizitei noastre la C. N. „A. Şaguna” este de a le

oferi elevilor noştri posibilitatea de a se întâlni cu alte persoane care deja au lucrat la realizarea

unui astfel de document, de a realiza un schimb de experienţă, cu privire la modul de elaborare

a monografiei, la dificultăţile întâmpinate, la rezultatele obţinute, întrucât acest liceu are deja

elaborate două astfel de lucrari. Dincolo de această latură a cãrei importanţã nu poate fi

neglijatã, elementul esenţial al vizitei la acest liceu, este cel al dezvoltării relaţiilor inter-

umane. Din necunoscuti vom deveni parteneri, iar partenerii se vor transforma treptat în

prieteni , cãci experienţele acumulate în comun, nu pot sã conducã decât la legãturi care dacã

nu vor dura o viatã, vor fi cel putin o viatã în memoria noastrã

Activitatea nr. 9


Redactarea planului monografiei şi întocmirea publicaţiei


Întâlnire de lucru, elaborare, editare de materiale.


luna a patra


Colegiul Naţional ,,AL. D. GHICA” Alexandria


25 elevi şi 9 cadre didactice

5 părinţi.

Responsabil:

Prof. Mitran Daniela

48

Beneficiari:

982 de elevi şi75 de profesori ai şcolii care vor beneficia de rezultatele proiectului.

Mijloace:

hârtie, multifuncţional, pixuri, fotografii, materialele informative acumulate din activităţile

anterioare.


Evaluare intermediara deoarece s-a incheiat o etapa a proiectului, aceea de documentare.



întâlnire; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare intermediară.

Li se distribuie elevilor chestionare, prin care se vor afla intentiile lor referitor la planul

monografiei.


Ne propunem ca prin această activitate, având ca suport informaţional datele culese, să

redactăm planul publicaţiei care va sta la baza întocmirii acesteia şi anume, realizarea

monografiei liceului nostru, pe care, astfel, dorim să o facem cunoscută. Redactarea

monografiei se va desfăşura în spaţiul amenajat în prima activitate, iar tipărirea urmează să se

facă la o tipografie din Alexandria. Tinerii elevi, pornind de la acestă experientă ca amatori,

au şansa de a continua pe acelaşi drum şi pe viitor, studiând la facultăţi de profil din ţară

devenind apoi profesionişti. Insă, indiferent de profesia pe care o vor alege, acestă experienţă

este folositoare în primul rând pentru ei, ca indivizi, pentru viaţa ce-şi deschide porţile în faţa

lor şi pentru provocările ei. Elevii vor fi îndrumaţi de următoarele cadre didactice: Luca Fănica,

Tătaru Daniela, Mircea Mirela, Milea Nicoleta, Dobre Ana, Andreica Mihaela, Panait

Andreea, Paun Silvia, Gheorghe Adriana .

Activitatea nr. 10


49

Lansarea Monografiei „Colegiul Naţional GHICA- trecut şi prezent“ în prezenţa

reprezentanţilor ISJ, CCD, autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul Judeţean, Biblioteca

Municipală, mass-media locală.


Lansare de carte


- luna a cincea


Biblioteca Judeţeana ,,Marin Preda” Alexandria


-50 elevi (grupul ţintă), echipa de proiect (5 membri), 35 cadre didactice, diriginţi de la

fiecare clasă, 2 reprezentanţi ai primăriei, 20 invitaţi (reprezentanţi ai: ISJ, CCD,

autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul Judeţean, Biblioteca Municipală, părinţi, mass-

media).

Responsabil:

Prof. Mitran Daniela, prof. Mircea Mirela

Beneficiari:

982 elevi(toţi elevii şcolii), 60 cadre didactice din şcoală, comunitatea, cititorii, mass-

media.

Mijloace: videoproiector, cartea prezentată, aparat foto, album foto, reportofon etc.


Evaluare curenta.

Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate în care se discută

rezultatele obţinute; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare. Utilizarea de

chestionare, fise de feedback.


Tehnoredactarea monografiei va fi urmată de tipărirea acesteia într-un număr suficient de

exemplare care să acopere necesităţile (pentru cei 50 de elevi din grupul ţintă, pentru

reprezentanţii comunităţii locale, pentru toţi partenerii implicaţi).

50

Se va realiza o întâlnire într-un cadru festiv la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ISJ, CCD,

autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul Judeţean, Biblioteca Municipală, mass-media. Această

întâlnire va avea ca scop lansarea monografiei, produsul finit al proiectului, carte ce va face

cunoscute tuturor cititorilor date importante legate de acest liceu, din punct de vedere istoric,

social, cultural, economic şi tradiţii ce se speră a fi preluate şi continuate de tânăra generaţie.

Activitatea nr. 11


Organizarea unei expoziţii care să cuprindă imagini ale liceului nostru din trecut şi

prezent, din unităţile şcolare vizitate, dar şi alte produse ale proiectului


diseminare


(luna a cincea


C.N. ,,Al. D. Ghica” Alexandria


- 50 elevi (grupul ţintă), 6 cadre didactice

Responsabil:

Prof. Mircea Mirela

Beneficiari:

Toţi elevii Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica”(982), cadrele didactice ale liceului(75) şi ale

altor şcoli participante la expoziţie, elevii altor şcoli care au obţinut granturi, participanţi la

expoziţie, mass-media, părinţii elevilor, reprezentanţi ai comunităţii locale(primăria

oraşului Alexandria, I.S.J., C.C.D, reprezentanţi ai Muzeului judeţean)

Mijloace:

Hârtie de scris, pixuri, reportofon, aparat foto, album foto, monografia, broşuri, pliante.


Evaluare curenta.

51




Realizarea raportului final de evaluare al acestei activitati


Prin organizarea expoziţiei, care să cuprindă materiale folclorice, etnografice şi istorice

necesare întocmirii monografiei, imagini din incinta liceului nostru, urmărim familiarizarea

întregului colectiv de cadre didactice şi elevi al liceului cu aspecte din activităţile cultural -

artistice desfăşurate, imagini dintre care o parte se vor regăsi şi în monografia realizată. Cei

prezenţi vor discuta despre ceea ce au văzut în unitatea de învăţământ vizitată, despre ce ar mai

trebui făcut pentru a îmbunătăţi procesul instructiv - educativ din şcoală, despre impactul pe

care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă, comunităţii şcolare şi locale, partenerilor implicaţi.

Activitatea va fi coordonată de membrii echipei de proiect: Neagu Manole, Luca Fănica,

Mircea Mirela, Tătaru Daniela, Stefan Valeria, Raboj Florenta.

.

Activitatea nr.12


Organizarea unui simpozion la care să participe reprezentanţi ai şcolilor care au

participat cu proiecte în cadrul Programului de Granturi pentru dezvoltare Şcolară.


diseminare


luna a sasea


Biblioteca Judeţeană „Marin Preda”, Alexandria


52

- 50 elevi (grupul ţintă), 20 cadre didactice care s-au implicat in implementarea proiectului ,

5 membri ai Comitetului reprezentativ al părinţilor, 2 reprezentanţi ai primăriei,

reprezentanţi ai elevilor altor şcoli din localitate care au participat cu granturi şi ai

echipelor manageriale (circa 25), reprezentanţi ai ISJ, CCD, mass-media (minim5

persoane).

Responsabil:

Luca Fănica

Beneficiari:

Toţi elevii Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica”(982), cadrele didactice ale liceului(75) şi ale

altor şcoli participante la expoziţie, elevii altor şcoli care au participat cu proiecte pentru

obţinerea de granturi, mass-media, părinţii elevilor, comunitatea locală ( primăria oraşului

Alexandria, I.S.J., C.C.D, reprezentanţi ai Muzeului judeţean).

Mijloace:

Hârtie de scris, pixuri, reportofon, aparat foto, album foto, monografia.


Evaluare finala



resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor

realizarea raportului final de evaluare al acestei activitati precum si a celorlalte

activitati.


Prin organizarea seminarului , atât elevii cât şi cadrele didactice vor realiza un schimb

de impresii, care vor fi desprinse din eforturile depuse de fiecare elev în realizarea acestui

proiect, din modul cum a fost redactată monografia, dificultăţile întâmpinate pe parcursul

derulării activităţilor şi, de asemenea, impactul pe care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă,

comunităţii şcolare şi locale, partenerilor

53

Activitatea nr.13


Actualizarea site-ului liceului cu informaţii despre activităţile proiectului.


diseminare


(permanent)


Spaţiul destinat cercului de etnografie


-15 elevi ai grupului ţintă, 7 cadre didactice

Responsabil:

Tătaru Daniela

Beneficiari:

-982 elevi ai Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica”, cadrele didactice ale liceului(75), ale

liceelor vizitate (circa1500 de elevi şi profesori), mass-media, părinţii elevilor(minim 500),

comunitatea locală( primăria oraşului Alexandria, I.S.J., C.C.D, reprezentanţi ai Muzeului

judeţean, min.50), utilizatorii internetului (minim 5000).

Mijloace:

laptop, aparat foto, album foto, monografia, internetul.


Evaluare curenta



resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor

completarea chestionarelor, fiselor de feedback, realizarea raportului de activitate


Prin realizarea site-ului, atât elevii cât şi cadrele didactice vor putea împărtăşi din

54

experienţa şi eforturile lor tuturor celor interesaţi de realizarea acestui proiect, de modul în care

a fost redactată monografia, de dificultăţile întâmpinate pe parcursul derulării activităţilor şi, de

asemenea, de impactul pe care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă, comunităţii şcolare şi

locale, partenerilor. Prin realizarea monografiei a crescut interesul pentru studiu, dorinţa de a

realiza ceva NOU şi de autodepăşire. Experienţa dobândită în aceste activităţi va fi valorificată

în acţiunile următoare cu prilejul realizării celui de al doilea volum al monografiei.

D.10. Arătaţi cum veţi asigura continuitatea după încheierea proiectului

După încheierea implementării proiectului continuitatea se va realiza prin editarea

celui de-al doilea volum al monografiei liceului . Astfel, vom fi preocupaţi de:

-identificarea de noi proiecte de finanţare ce vor fi elaborate după finalizarea

proiectului;

- Menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului, cu

Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, Primăria oraşului Alexandria, Colegiul

Naţional din Braşov;

- Includerea bunelor practici identificate în proiect în strategiile şcolii.

- prin autofinanţarea posibilă prin acest proiect în urma valorificării produsului finit,

prin identificarea altor surse de finanţare;

- încurajarea elevilor şi profesorilor care au participat la proiect să proiecteze şi să

implementeze noi activităţi în domeniu;

55

D.11. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care

intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea

acestuia

-prin organizarea simpozionului la care participă şcolile care au obţinut granturi din

cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară, prin întâlniri cu membrii

comunităţii locale, presa judeţeană, prin televiziunea locală, radio, pliante, prin

oferirea produsului unor reprezentanţi ai instituţiilor şcolare la nivel judeţean şi

naţional, prin articole realizate despre proiect în revista şcolii.

-

D.12. Specificaţi care sunt partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă

parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie

locală sau organizaţie, dacă este cazul (cel mult o pagină)

Partenerii participă la toate etapele unui proiect: identificare, pregătire,

implementare, autoevaluare.

Monografia necesită un material informaţional vast şi, de aceea, echipele de

lucru vor intra în contact cu un număr mare de colaboratori, pornind de la nivelul

şcolii şi ajungându-se la instituţii de notorietate în ceea ce priveşte cultura, în general.

Partenerii implicaţi în proiect sunt Primăria, Muzeul judeţean, Biblioteca

judeţeană ,,Marin Preda” Alexandria, Comitetul reprezentativ al părinţilor. Toţi aceşti

factori din comunitatea locală vor contribui la derularea proiectului nostru prin

sursele financiare sau de altă natură, astfel:

Toţi partenerii vor contribui la monitorizarea şi evaluarea proiectului.

Participarea la monitorizare se face prin asigurarea feedback-ului celor care au

participat la activităţi.

Vor fi invitaţi reprezentanţi ai partenerilor la evaluarea internă finală a

proiectului, care se va materializa în:

-întâlnire de lucru, în care se discută rezultatele obţinute;

-chestionare de evaluare;

56

DEVIZ ESTIMAT DE CHELTUIELI

nr crt cheltuieli

eligibile

Fonduri

proprii(contributi

a comunitatii 10%

din suma solicitata

in numerar)

Finanţare

solicitată

Descrierea

cheltuielilor

Total sumă

RON RON

1 1.bunuri 18573 18573

1.1.echipamente

603 1aparat spiralat 13103

400 1 aparat laminat

3000 1 laptop

2000 1 camera foto

1000 1

multifunctional

3000 1 copiator color

300 3 memory stick

2500 1 videoproiector

300 1 flip chart

TOTAL

ECHIPAMENTE

13103

1.2 alte bunuri 250 4 topuri coperti

imitatie piele

5470

57

150 4 cutii inele albe

290 4 topuri folie

laminat

60 5 bucati

clipboard

360 20 cutii marker

150 1 capsator

reglabil

60 10 cutii capse

pt. reglabil

200 2 cartusuri

negru pentru

multifunc

300 2 cartusuri

color multifunc

120 1 toner negru

pt. copiator

150 1 toner color pt.

copiator

30 50 dosare plastic

A4

150 15 topuri hartie

50 5 buc album

foto

900 5 scaune

1000 2 birouri

calculator

1000 2 panouri pentru

expozitie

250 20 metri

58

autocolant

TOTAL ALTE

BUNURI

5470

2 2. LUCRARI

MICI

3500 2000 5500

1000 1usa termopan

2500 1geam termopan

2000 parchet 30 mp

3 3. servicii 11500 11500

4500 servicii pentru

editarea si

multiplicarea

monografiei

1000 plata excursie

Bucuresti

6000 plata excursie

Brasov

TOTAL

SERVICII

11500

4. cheltuieli

manageriale

250 250

250 servicii postale,

plicuri,timbre

59

etc.

TOTAL RON 3500 30073 33573

E.1. Descrieţi, dacă este cazul, pe cel mult o pagină sursa/sursele contribuţiei

comunităţii locale (10% din suma solicitată, în numerar sau în natură)

În urma adresei nr. 695/07.03.2007 primarul localitatii Alexandria, Slabescu

Constantin şi-a luat angajamentul că va contribui cu 10%, în numerar, din

grantul acordat pentru realizarea proiectului.

F. INFORMAŢII DESPRE UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

F.1. Descrierea unităţii de învăţământ

Tipul unităţii de învăţământ

Colegiul National ,,AL. D. GHICA” Alexandria

Invatamant liceal

Numărul cadrelor didactice Total : 75 Femei: 45 Bărbaţi:30

Numărul elevilor înmatriculaţi Total : 982 Fete: 514 Băieţi:468

F.2. Cadre didactice şi elevi care participă la proiect

60

Numărul cadrelor didactice

participante la proiect

Total : 20 Femei: 16 Bărbaţi: 4

Numărul elevilor participanţi la

proiect

Total : 70 Fete: 58 Băieţi: 12

Numărul claselor participante la

proiect şi tipul acestora

8 clase (7 clase cu profil matematica-informatica

si o clasa matematica informatica intensiv

engleza)

F.3. Participări anterioare la alte programe/proiecte

DA ( în acest caz, completaţi tabelul de mai jos)

NU

An Finanţat de către Titlul proiectului

2003-

2006,

Agentia Nationala

Socrates cu

Pproiectul de dezvoltare scolarã titlul

" Pregãtirea tinerilor pentru viitorul lor profesional si

legãtura între scoalã si piata muncii", care a reunit

parteneri din 5 tãri : Spania, Portugalia, Germania,

Franta si România.

61

G. INFORMAŢII DESPRE POTENŢIALI PARTENERI

G.1. Instituţia

parteneră, dacă o altă

unitate de învăţământ

este implicată în

proiect

Adresa completă

Nr. de telefon/fax

Adresă poştă

electronică /Pagină

Internet

Numele şi funcţia

persoanei de contact:

Adresa completă

Nr. de telefon/fax

Adresă poştă

electronică

G.2. Numele

firmei/companiei,

organizaţiei sau

instituţie (se

completează numai

dacă o firmă/companie

locală, organizaţie sau

instituţie este parteneră

în proiect)

Muzeul Judetean Teleorman

Domeniul de activitate Activitati culturale

62

Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman,

Nr. de telefon/fax Tel/fax0247314761

Adresă poştă


Internet

e-mail: [email protected]

Numele şi funcţia

persoanei de contact

Director, TINTAREANU ECATERINA

Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman, str. Libertatii, bl. A5, c. A, et.

II, ap. 3

Nr. de telefon/fax 0726035027

Adresă poştă

electronică

--

G.2. Numele

firmei/companiei,

organizaţiei sau

instituţie (se

completează numai




în proiect)

Bibliotca judeteana ,,Marin Preda” Alexandria, jud.

Teleorman

Domeniul de activitate Activitati culturale

Adresa completă Alexandria,jud. Teleorman, str. Bucuresti


Adresă poştă


Internet

--

63

mailto:[email protected]

http://www.hoinari.ro/obiective-turistice.php?l=Alexandria&j=Teleorman

Numele şi funcţia


Director NEDELEA MARIA

Adresa completă Str Carpati, bl. 409, ap. 30,et. 2, sc.B, Alexandria, jud.

Teleorman


Adresă poştă

electronică

--

G.2. Numele

firmei/companiei,

organizaţiei sau

instituţie (se

completează numai




în proiect)

Primăria Municipiului Alexandria, jud. Teleorman

Domeniul de activitate Autoritatea administratiei publice

Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman, str. Dunarii nr. 139

Nr. de telefon/fax 040/0247/317730, 317733;/ 040/0247/317728

Adresă poştă


Internet

[email protected]

Numele şi funcţia


Primar CONSTANTIN SLABESCU

Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman, str Carpati nr. 1

Nr. de telefon/fax 0247/3111220

Adresă poştă

electronică

--

64

ATENŢIE!

Dacă aveţi o unitate de învăţământ parteneră (aceasta va completa şi secţiunea F-„Informaţii

despre unitatea de învăţământ”) în întregime, pe pagină separată.

Anexaţi Planul de Dezvoltare a Şcolii la Formularul de Aplicaţie

Anexaţi Chestionarul de Mediu

Anexaţi Declaraţia/Declaraţiile de Parteneriat (dacă este cazul)

DECLARAŢIE

Subsemnatul, declar pe propria răspundere că toate informaţiile din acest formular

sunt corecte.

Loc: Data :

Director

Nume, prenume:

NEAGU MANOLE

Semnătura: Ştampila instituţiei:

65

Aviz primar Data :

Nume, prenume: Ştampila instituţiei:

SLABESCU CONSTANTIN

DOVADĂ DE PRIMIRE

Se depun trei exemplare originale ale Formularului de Aplicatie la ISJ.

După înregistrarea formularului de aplicaţie la ISJ, această pagină va fi returnată aplicantului ca

dovadă a depunerii proiectului. Vă rugăm să completaţi informaţiile de mai jos cu atenţie.

Titlul proiectului:

TRECUTUL SI PREZENTUL LICEULUI MEU

Numele şi adresa completă a unităţii de învăţământ:

COLEGIUL NATIONAL ,,AL.D. GHICA”

Strada Viitorului nr. 78, Alexandria, jud. Teleorman

Numele persoanei de contact:

Prof. MITRAN DANIELA

Data înaintării Formularului de Aplicaţie pentru proiect:

REZERVAT PENTRU INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN (ISJ)

Vă confirmăm primirea formularului de aplicaţie pentru proiect

66

Nr. de înregistrare şi data:

Locul:

Numele:

Semnătură:

Anexa 1: Chestionar de mediu

Acest chestionar face parte din Formularul de Aplicaţie din cadrul Programului de Granturi pentru

Dezvoltare Şcolară.

Fiecare propunere de proiect trebuie depusă la ISJ împreună cu un set de documente anexe, Planul

de Dezvoltare Şcolară şi Chestionarul de Mediu. ISJ verifică Formularele de Aplicaţie depuse şi,

dacă Chestionarul de Mediu nu este completat în totalitate, va cere informaţii suplimentare de la

instituţia aplicantă. Dacă Chestionarul nu este completat şi trimis în termen de zece zile de la data

notificării din partea ISJ, formularul de aplicaţie este respins.

Vă rugăm să răspundeţi la următorul chestionar. Marcaţi căsuţa corespunzătoare răspunsului (“A”

sau “B”).

1. Proiectul intenţionează să folosească materiale periculoase care vor fi utilizate ca materie

primă, în schema operaţională, sau vor fi prelucrate ca produse? (Dacă DA, descrieţi modul

în care vor fi depozitate, împachetate şi/sau transportate).

A DA B NU

67

2. Descrieţi tipul deşeurilor rezultate în urma derulării activităţilor proiectului, dacă este

cazul.

3. Proiectul cuprinde acţiuni întreprinse împreună de şcoală şi comunitate pentru a reabilita

mediul local.

4. Instituţia aplicantă este situată în zone sau locuri cu o valoare ecologică unică (parcuri

naţionale, rezervaţii naturale protejate, mlaştini, plante sau animale rare sau pe cale de

dispariţie) sau protejate în mod oficial prin lege? (dacă da, descrieţi).

5. Sunt implicate anumite riscuri sau condiţii periculoase pentru comunitatea locală, măsuri

luate pentru a proteja sănătatea şi siguranţa în cadrul proiectului şcolar? Dacă da, descrieţi

măsurile luate în vederea protejării sănătăţii şi siguranţei.

CONCLUZII:

A DA B NU

A DA B NU

A DA B NU

A DA B NU

68

Politica manageriala a unei unitati scolare din invatamantul preuniversitar

trebuie sa vizeze transformarea institutiei scolare dintr-o organizatie de tip

macanicist si birocratic intr-una de tip postmodern (organica, flexibila,

debirocratizata), in care poate inflori inovatia, tranzitia de la o organizatie inerta si

capabila sa-si gestioneze propria dezvoltare, spre una inovatoare, capabila sa

absoarba si genereze noul.Doar o organizatie scolara definita prin prevalenta unor

structuri administrative sau curriculare extrem de flexibile, adaptabile si dinamice

si, un planul mentalitatilor, prin cultura schimbarii, va putea face fata pe termen

lung acestei provocari.

Directorul este in masura sa detina o viziune integratoare asupra scolii, bazata pe o

buna cunoastere a resurselor umane si materiale, a conexiunilor cu

societatea.Acesta ii permite sa joace un rol important in stabilirea politicii scolii.

Primul pas il va constitui orientarea clara spre scopuri, obiective, ca semn al

constientizarii, responsabilitatii, deoarece concentrarea asupra contributiei ce poate

fi adusa fata de unitate este motorul eficientei in management.

Daca preocuparile managerului sunt prioritar orientate, nu fata de eforturi, ci fata de

rezultate (eficacitate, calitate), nu fata de autoritatea formala asupra personalului, ci

fata de contributia ce o poate duce la obtinerea de rezultate optime, atunci si

dimensiunea temporala este orientata optim.

Managerul scolii trebuia sa sprijine eforturile de schimbare, sa puna accentul pe

formarea echipei manageriale si pe dezvoltarea unei viziuni comune asupra unor

probleme cu care se confrunta scoala.

Succesul unei unitati de invatamant depinde de calitatea resurselor umane, de

modul in care managerul scolar sprijina eforturile de schimbare.Daca unitatea de

invatamant vrea sa se dezvolte (sa devina mai eficace) oamenii ei trebuie sa fie

cultivati pentru a putea crea (invata).Astfel, instruirea personalului didactic trebuie

organizat continuu. – nu in mod special si separat, ci in mod constant, in corelarea

cu toate activitatile profesionale.

69

Managerul scolar trebuie sa puna permanent accentul pe motivatia interioara, pe

programele foarte puternice de formare continua a personalului, pe dorinta de

autodezvoltare a persoanei umane si pe standardizarea riguroasa a performantelor

asteptate si stabilirea coerentei bazate pe constiinta scopurilor comune ale diferitilor

parteneri, in locul celei bazate pe comanda si control.

70

CUPRINS:

ARGUMENT

CAP . I - MANAGERUL SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL

MANAGEMENTULUI SCOLAR 3-11

CAP . II - ROLUL MANAGERULUI SCOLAR IN PROCESUL DE EDUCATIE – FORMARE

12-14

CAP . III - ETICA MANAGERULUI SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL

MANAGEMENTULUI ACTUAL 15-16

CAP . IV - ROLUL MANAGERULUI IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA

CONTINUA 17-19

CAP . V - EFICIENTIZAREA ACTIVITATII MANAGERULUI DIN INVATAMANTUL

PREUNIVERSITAR

V.1. UTILIZAREA TIMPULUI DE CATRE MANAGER 20-21

V.2.UTILIZAREA MAXIMALA SI ADECVATA A COMPETENTELOR,CAPACITATILOR

PERSONALULUI UNITATII 21

V.3. PERFECTIONAREA RELATIILOR CU PERSONALUL UNITATII 22

V.4. UTILIZAREA SPECIALISTILOR DIN UNITATE 22

V.5. FUNCTIONAREA PERFECTIONATA A SECRETARIATULUI SCOLII 23

V.6. PROMOVAREA CERCETARII MANAGERIALE IN UNITATE 23

V.7. AUTOPERFECTIONAREA SI PERFECTIONAREA CONTINUA A MANAGERULUI 24

V.8. PERFECTIONAREA VALORII EFICIENTEI EFICACITATII MANAGEMENTULUI 24

V.9. CARACTERISTICILE DE EFICIENTA SI INEFICIENTA ALE UNUI MANAGER 25-27

CAP . VI - STUDIU DE CAZ –EFECTELE POZITIVE ALE PROGRAMELOR DE

DEZVOLTARE SCOLARA IN IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR MANAGERIALE

LA COLEGIUL NATIONAL “AL.D.GHICA” ALEXANDRIA 28-70

71

BIBLIOGRAFIE:

Adrian, Miroiu;Vladimir, Pasti (1998),Invatamantul Romanesc Azi (Studiu De Diagnoza)

Editura “Polirom” Iasi,

Anexa nr. 2 la OMEdC 4889/09.08.2006 privind Manualul, Cadrul de autoevaluare pentru

furnizorii de educatie si formare profesionala

Anexa HG nr. 21/10.01.2007 privind Standardele de autorizare de functionare provizorie a

unitatii de invatamant preuniversitar

Dumitru, Valeriu(2007), Managementul clasei de elevi-suport de curs, Universitatea din

Pitesti (p.10)

Dumitru, Valeriu(2007), New Responsibilities –Educational Objectives and

QualityAssurance, The 31 th Annual Congress of the American Romanian Academy of

Arts and Sciences-Brasov

Dumitru, Valeriu (2005), Evaluarea in procesul instructiv-educativ, Bucuresti

Ghidul CEAC in unitatile de invatamant preuniversitar-partea I si partea II

Elena, Joita – Management Scolar – Elemente De Tehnologie Manageriala,Editura

“Gheorghe Cartu Alexandru” Craiova , 1995

I.S.E. (2001), Management Educational Pentru Institutiile De Invatamant,Editura

“Tipogrup Press” Bucuresti,

LEGEA NR.128/1997 PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

Legea 87/2006 privind evaluarea si asigurarea educatiei

Legea învăţământului (Legea 84/1995, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare1)

Statutul personalului didactic (Legea 128/1997, modificată şi completată ulterior)

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4925/08.09.20053

72

Documents

Rolul Managerului in Invatamantul Preuniversitar