ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    1/88

    1

    ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUIPOSTTRAUMATIC LA ADULTI

    CUPRINS

    CAPITOLUL1......................... pag.5

    1.1. Semnificatia, importanta teoretica si practica a temei ...... pag.5

    1.2. Scopul cercetarii ............................................................................. pag.6

    1.3. Privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate ...... pag.6

    1.3.1. Date anatomice si biomecanice ale cotului ....... pag.6

    1.3.1.1. Date anatomice ale cotului ........... pag.7

    A. Scheletul cotului ................ pag.7

    A.1. Scheletul bratului ............. pag.7

    A.2. Scheletul antebratului ........... pag.9

    B. Descrierea articulatiei cotului ........... pag.11

    B.1. Articulatia humero-radiala .......... pag.12

    B.2. Articulatia humero-ulnara ........... pag.12

    B.3. Articulatia radioulnara ........... pag.14

    C. Descrierea muschilor cotului ............ pag.15

    C.1. Muschii flexori ai cotului .......... pag.15

    C.2. Muschii extensori ai cotului ......... pag.17

    1.3.1.2. Biomecanica articulatiei cotului ......... pag.19

    1.3.2. Fracturile cotului .................... pag.21

    A. Fracturile extremitatii inferioare a humerusului .... pag.22

    B. Fracturile extremitatii superioare a oaselor antebratului .. pag.25

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    2/88

    2

    1.4. Ipoteza de lucru ..................... pag.31

    CAPITOLUL II ....................... pag.32

    2.1. Subiectii si organizarea cercetarii ............. pag.32

    2.2. Metode de cercetare ................... pag.33

    2.2.1. Observarea stiintifica ................. pag.33

    2.2.2. Metoda testelor ................... pag.34

    2.2.3. Reprezentarea grafica ................ pag.38

    2.3. Tratamentul general al cotului ............... pag.39

    2.3.a. Tratamentul ortopedic si chirurgical ........... pag.39

    2.3.b. Tratamentul prin actiunea factorilor folositi

    de medicina fizica ................... pag.41

    2.3.b.1. Kinetoterapia ...............pag.41

    2.3.b.2. Procedee fizicale ajutatoare .......... pag.47

    2.3.b.3. Hidrokinetoterapia .............. pag.48

    2.4. Program complex de recuperare .............. pag.50

    CAPITOLUL III ....................... pag.73

    3.1. Rezultate ........................ pag.73

    3.2. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute .......... pag.77

    CAPITOLUL IV ....................... pag.84

    4.1. Concluzii ........................ pag.84

    4.2. Propuneri ........................pag.84

    BIBLIOGRAFIE ....................... pag.85

    CAPITOLUL I

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    3/88

    3

    Introducere

    Dupa definitia data de Kapandji :"cotul este articulatia membrului superior care permiteantebratului, orientat n cele trei planuri de catre umar, de a purta mai mult sau mai putindeparte extremitatea sa activa - mna."

    1.1. Semnificatia, importanta teoretica si practica a temei

    n procesul muncii si al gestualitatii vietii obisnuite, cele doua maini lucreaza mpreuna,lund raporturi spatiale bine definite ntre ele. Aceste raporturi ntre mini sunt asigurate nprimul rnd de in tegri tatea coatelor.

    n activitatea cotidiana, profesionala si extraprofesionala, se cer minii forta si rezistenta,alteori viteza de executie si precizie sau alte combinari ale acestor calitati, dar toate acestea nupot fi nsa obtinute n cazul unui cot sechelar, deoarece un cot deficitar reduce considerabilfunctia ntregului membru superior.

    E foarte important sa avem n vedere recuperarea totala la acest nivel, deoarece recuperareapartiala sau deficitara duce la aparitia rezultatelor negative, o amplitudine de miscare incompleta, are repercursiuni asupra umarului si minii.

    Membrul superior,cu toate articulatiile sale are rolul de a pune mna n pozitia cea maifavorabila pentru o actiune determinata, cu posibilitatea sa execute deplasari n toate directiile sila nivele diferite fata de pozitia de repaus. Miscarile minii, fara miscarea de pronosupinatieABD-ADD, Fl-E si circumductii ar fi limitata la simpla miscare de apucare-prehensiune.

    Deoarece cotul este articulatia care permite antebratului sa poarte la diferite distante mna,

    recuperarea trebuie sa refaca la minimum unghiurile functionale si toate gradele de miscare. Estefoarte importanta recstigarea flexiei, deoarece n lipsa ei pacientul va fi privat de posibilitateaefectuarii miscarilor necesare realizarii activitatii cotidiene.

    1.2. Scopul cercetarii

    Cu aceasta lucrare doresc sa pun n evidenta valoarea terapeutica a programelor derecuperare al cotului posttraumatic.

    Frecventa mare a traumatismelor la nivelul articulatiei cotului, ntlnite att la adult ct si lacopil, m-a determinat sa aleg aceasta tema de cercetare, din dorinta de a sugera si a demonstra

    pacientilor mei efectul benefic al exercitiilor fizice n recuperare.Cu toate ca recstigarea mobilitatii unui cot sechelar ramne de cele mai multe ori o

    problema dificila, cotul fiind articulatia care se lasa cel mai greu recuperata, cu toate ca deseorinu se ajunge la recuperarea completa a functiei cotului, iar refacerea completa a unghiurilor sausectoarelor utile de miscare nu este ntotdeauna posibila, am decis sa abordez aceasta tema,deoarece, lucrnd ntr-un serviciu de asistenta la domiciliu, am participat la recuperarea cu

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    4/88

    4

    succes a unui cot post fractura, recuperare care s-a realizat prin kinetoterapie la domiciliu uneipersoane de 89 ani, obtinndu-se rezultate bune, n ceea ce priveste refacerea unghiurilor sausectoarelor utile de miscare.

    1.3. Privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate

    1.3.1. Date anatomice si biomecanice ale cotului

    Legatura dintre brat si antebrat este realizata de cot. Din punct de vedere anatomic sibiomecanic cotul este astfel structurat nct sa permita miscarea de flexie a antebratului pe brat.La formarea articulatiei cotului participa trei oase: extremitatea inferioara a humerusului,extremitatea superioara a cubitusului si extremitatea superioara a radiusului.

    Pentru acest motiv, la acest nivel se descriu trei articulatii: articulatia humeroulnara,

    humeroradiala, radioulnara-proximala.Articulatia humero-cubito-radiala este o trohleartroza si permite miscarea de flexie a

    antebratului. Ea este pusa n mitcare de grupele musculare denumite n anatomia descriptiva:muschii flexori si muschii extensori.

    1.3.1.1. Date anatomice ale cotului

    A. Scheletul cotului

    Scheletul cotului este format din extremitatea inferioara a scheletului bratului siextremitatea superioara a scheletului antebratului.

    A.1. Scheletul bratului

    Scheletul bratului este format din humerus.

    HUMERUSUL

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    5/88

    5

    Humerusul este un os lungsi pereche. Prezinta o diafiza si

    doua epifize.

    Orientare: se aseaza n sus extremitatea prevazuta cu un capsferic, medial suprafata ei articulara, anterior santul profund pecare aceasta extremitate l reprezinta.

    Corpul: este aproape cilindric n partea superioara si prismatic triunghiular n ceainferioara. Prezinta trei fete si trei margini bine diferentiate n portiunea inferioara.

    Fata anterolaterala:prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate n forma de V,numita tuberozitatea deltoidiana pe care se insera muschiul deltoid si muschiul brahial. Subtuberozitate se afla un sant putin pronuntat care pleaca de pe fata posterioara, este santul nervuluiradial si artera brahiala profunda.

    Fata anteromediala prezinta:

    - gaura nutritiva a osului

    - santul intertubercular care descinde de la epifiza superioara

    - o impresiune rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial

    Fata posterioara: este strabatuta oblic de santul nervului radial, deasupra santului seinsera capul lateral, iar dedesubtul santului se insera capul medial al muschiului triceps brahial.

    Marginea laterala si mediala: sunt adevarate creste n jumatatea lor inferioara, dar maiputin conturate n partea lor superioara.

    Extremitatea sau epifiza inferioara: este turtita si recurbata napoi, nainte, astfel cadiametrul transversal este cu mult mai mare ca cel anteroposterior.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    6/88

    6

    Epifiza distalaprezinta un condil si doi epicondili:

    A. Condilul humeral prezinta la rndul sau 2 categorii de formatiuni:

    1.suprafete articulare: sunt destinate radiusului si ulnei. Sunt reprezentate de catre

    trohleea humerusului, capitulul humerusului si un sant intermediar.Trohleea humerusului: raspunde scobiturii trohleare de pe ulna.Este formata din doua

    margini, doua povrnisuri si un sant.santul are un traiect spiroid de jos n sus si mediolateral,imprimnd directia miscarilor din articulatia cotului.

    Capitulul: este o proeminenta rotunjita, situata lateral de trohlee. El raspunde fosetei depe capul radiusului.

    santul intermediar: separa trohleea de capitul, raspunznd marginii fosetei de pe capulradiusului.

    2. Fose: sunt n numar de trei:

    Fosa coronoida: este situata deasupra tohleei, pe fata anterioara a epifizei, n ea patrundeprocesul coronoid al ulnei n miscarile de flexie ale antebratului.

    Fosa radiala: este situata deasupra capitulului, n ea patrunde capul radiusului nmiscarile de flexie.

    Fosa olecraniana: este situata deasupra trohleei pe fata posterioara a epifizei, n eapatrunde olecranul n miscarile de extensie ale antebratului.

    B. Epicondilii: sunt 2 proeminente care servesc pentru insertii musculare, una este mediala,iar alta laterala.

    Epicondilul medial: este o puternica proeminenta triunghiulara la care se terminamarginea mediala a diafizei; se poate explora prin inspectie si palpare.

    Fata posterioara prezinta santul nervului ulnar, pe unde trece muschiul omonim. Pe epicondilulmedial se insera muschii pronatori ai antebratului, respectiv flexori ai antebratului, minii sidegetelor(rotundul pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexorsuperficial al degetelor.)

    Epicondilul lateral: este mai mic ca si cel medial. La el se termina marginea laterala adiafizei.Se poate explora prin inspectie si palpare, fiind un reper important pe proiectiaformatiunilor de la nivelulul antebratului.Pe el se insera muschii supinatori ai antebratului,respectiv extensori ai antebratului, minii si degetelor(scurt extensor radial al carpului, extensoral degetelor, extensorul degetului mic, extensor ulnar al carpului, anconeu.)

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    7/88

    7

    A.2. Scheletul antebratului

    Scheletul antebratului este format din doua oase paralele: unul situat n prelungireadegetului mic, numit-ulna si celalalt situat n prelungirea policelui, numit-radius. Aceste douaoase se articuleaza prin epifiza lor, ramnnd nsa distanta la nivelul diafizei prin spatiul

    interosos.Radiusul depaseste ulna prin epifiza lui inferioara si este depasit de aceasta prin epifiza

    superioara. Ca urmare ulna precumpaneste n formarea articulatiei cotului, iar radiusul nformarea articulatiei radiocarpiene.

    Diafizele lor sunt prismatice, triunghiulare, fiecare prezinta 3 fete si 3 margini.

    ULNA

    Este un os lung si pereche, situat n partea mediala aantebratului n prelungirea degetului mic. Pe scheletul articular este putin oblic desus n jos si mediolateral, formnd cu humerusul un unghi cu deschidere laterala.Prezinta un corp si doua epifize.

    Orientari: se pune n sus extremitatea mai voluminoasa, anterior scobitura

    acestei extremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a osului.

    Fig.nr.2

    Corpul: este putin concav nainte, prezinta 3 fete si trei margini.

    Fata anterioara:prezinta gaura nutritiva.n partea superioara a fetei se inseramuschiul flexor profund al degetelor, iar n partea inferioara muschiul patrat pronator.

    Fata posterioara: este strabatuta n treimea superioara de o linie oblica n jos si medial.Deasupra liniei oblice se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiuluianconeu; portiunea inferioara este mpartita la rndul ei printr-o linie verticala ntr-o fsiemediala si alta laterala. Pe fsia mediala a fetei posterioare se insera muschiul extensor ulnar alcarpului, pe cea laterala se insera muschiul supinator, iar mai jos muschiul lung abductor alpolicelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si extensorul indicelui.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    8/88

    8

    Fata mediala: este larga n portiunea superioara si se ngusteaza n partea inferioara,unde este palpabila sub piele.

    Marginea anterioara: este bine pronuntata, ncepe la procesul coronoidian si se terminala cel stiloidian.

    Marginea posterioara:proemina sub piele; pleaca de pe olecran, descinde sub formaunei creste sinuoase si dispare apoi n treimea inferioara a diafizei.

    Marginea laterala sau interosoasa: da insertie membranei interosoase ce unestecorpurile celor doua oase ale antebratului: n sus se bifurca si se delimiteaza o suprafatatriunghiulara n care este situata incizura radiala a epifizei proximale. Ramura de bifurcatieposterioara poarta numele de creasta muschiului supinator pentru insertia muschiului omonim.

    Extremitatea sau epifiza superioara: este formata din doua proeminente osoase: unaverticala, numita olecran si alta orizontala, numita procesul coronoidian. Cele 2 proeminente

    formeaza ntre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara, ce priveste anterior, numitascobitura trohleara ce se articuleaza cu trohleea humerusului. Scobitura trohleara prezinta ocreasta anteroposterioara ce raspunde santului de pe trohleea humerusului. Pe partea laterala aprocesului coronoidian se gaseste o fetisoara articulara semilunara, numita scobitura sau incizuraradiala, care se articuleaza cu capul radiusului.Dedesubtul procesului coronoidian se regasestetuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul brahial. Olecranul se palpeaza cu usurinta pe fataposterioara a articulatiei cotului. Pe olecran se insera muschiul triceps brahial.

    RADIUSUL

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    9/88

    9

    Este un os lung si pereche, situat n partea laterala aantebratului, n dreptul policelui. Prezinta un corp si doua epifize.

    Orientare: se aseaza n jos extremitatea cea mai voluminoasa .

    Fig.nr.3

    Corpul: este prismatic triunghiular si ca atare are 3 fete si 3 margini.Este palpabil n jumatatea lui inferioara.

    Fata anterioara: estengusta n portiunea superioara; pe ea se gaseste gaura nutritiva.nportiunea superioara a fetei anterioare se insera muschiul flexor lung al policelui, iar n ceainferioara muschiul patrat pronator.

    Fata posterioara: Este rotunjita n portiunea superioara, unde raspunde muschiuluisupinator. Este plana si usor escadata n restul ntinderii, unde se insera lungul abductor si scurtulextensor al policelui.

    Fata laterala:prezinta la partea mijlocie o rugozitate pentru muschiul patrat pronator.

    Deasupra rugozitatii, fata este n raport intim cu ramura profunda a muschiului radial. Acestraport are o mare importanta practica, caci fracturile osului la acest nivel pot interesa nervii.

    Marginea anterioara: este pronuntata, dispare n treimea inferioara.

    Marginea posterioara: exista numai n portiunea mijlocie.

    Marginea mediala sau interosoasa: este ascutita si se termina n partea inferioara acorpului, bifurcndu-se si delimitnd o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se gasestescobitura sau incizura ulnara a radiusului. Pe marginea mediala se prinde membrana interosoasa.

    Extremitatea sau epifiza superioaara: este compusa din trei elemente: capul, colul, situberozitatea radiusului.

    1. Capul: este un segment de cilindru plin, mai nalt n portiunea mediala. Fata lui superioara prezinta o depresiune

    numita foseta capului radial, care raspunde capitulului humerusului. Circumferinta capului raspunde scobiturii

    radiale de pe ulna. Cnd se executa miscari de rotatie ale antebratului, capul se poate palpa sub epicondilul lateral

    al humerusului.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    10/88

    10

    2. Colul: este portiunea ngusta care leaga capul de corp, este oblic ndreptat n sus, n jos si lateromedial, formnd

    cu capul un unghi deschis lateral.3. Tuberozitatea: este o proeminenta ovoidala situat sub cot, pe ea se insera muschiul biceps brahial.

    B. Descrierea articulatiei cotului:

    Articulatiahumero-cubito-radiala este din punct de vedere osos otrohleartroza, cu o alcatuire complex si permite miscarea deflexie a antebratului

    pe brat. Ea este pusa n miscare de grupele musculare denumite muschi flexori si muschiextensori.

    Articulatia radioulnara proximala este o trohoida n raport cu miscarile de rotatie:pronatie-supinatie; pe cnd celelalte doua: humeroulnara si humeroradiala o elipsoida, care suntn raport cu miscarile de flexie- extensie ale antebratului pe brat. Cele trei articulatii ale cotului

    sunt strns legate din punct de vedere mecanic: afectiunea uneia se repercuteaza asupra celorlaltedoua, constituind astfel un singur ansamblu functional.

    Din punct de vedere fiziologic, se descriu 2 ariculatii diferite, una n raport cu miscarilede pronatie- supinatie, alta n raport cu miscarile de flexie- extensie.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    11/88

    11

    Daca luam nsa n considerare faptul ca pentru toate acestea exista o singura capsula si osingura sinoviala, atunci se descrie o singura articulatie.

    B.1. Articulatia humero-radiala

    Este o condilartroza elipsoidala, participnd la miscarea de flexie, extensie a antebratuluipe brat. Se realizeaza ntre condilul humeral si capul radiusului, acoperite cu cartilaj articular.Capsula articulara e mare si acopera ambele articulatii. Sinoviala acestei articulatii formeaza maimulte funduri de sac. Articulatia humeroradiala este astfel conformata, nct urmeaza miscarilearticulatiei humeroulnare.

    B.2. Articulatia humero-ulnara:

    Aceasta articulatie este cea mai importanta si cea mai complexa din toate articulatiilecotului, este o trohleartroza, avnd rol de forta si revenire din extensia antebratului pe brat. Serealizeaza ntre suprafetele artcultiei: din partea humerusului- trohleea, iar din partea

    antebratului- fateta articulara a epifizei proximale a cubitusului- inciziura semilunara a ulnei.Suprafetele articulare: sunt reprezentate prin fata articulara a epifizei distale, iar de partea

    oaselor antebratului prin fetele articulare ale epifizelor proximale ale ulnei si radiusului.

    Suprafata humerala este compusa din trohlee, capitul humeral si santul intermediar. Epifizaproximala a ulnei prezinta incizura trohleara, iar epifiza proximala a radiusului- foseta capuluiradial. Toate aceste suprafete articulare sunt acoperite de cartilaj hialin, avnd o grosime de 1,5mm. Corespunderea se face astfel: incizura trohleara raspunde trohleei humerusului, fosetacapului radial corespunde capitulului humeral, iar santul intermediar corespunde marginii foseteicaoului radial.

    Mijloace de unire: sunt reprezentate printr-o capsula ntarita de ligamente. Capsulaarticulara este constituita din 2 straturi: unul extern fibros si altul intern- sinovial. Membranafibroasa prezinta o insertie humerala si alta antebrahiala.

    Insertia humerala se face de-a lungul unei linii ce trece naintea si deasupra fosei coroide si acelei radiale, napoi la periferia fosei olecraniene, lateral si medial ea coboara pe partea inferioaraa epicondilului lateral si a celui medial. Cei 2 epicondili ramn astfel liberi pentru insertiimusculare.

    Insertia antebrahiala se face dupa cum urmeaza: pe radius, mprejurul cotului, la 5-6 mm

    sub capul radial, iar pe ulna, pe ambele margini ale incizurii trohleare, pe incizura radiala, peolecran si pe procesul coronoidian. Vrfurile olecranului si procesul coronoidian se gasesc ninteriorul capsulei. Insertia capsulei ne ajuta sa ntelegem de ce fracturile sau smulgerileepifizelor respective vor interesa si capsula, pe cnd fracturile izolate ale epicondililor o vorevita.

    1.ligamentul colateral ulnar

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    12/88

    12

    Se desprinde de pe epicondilul medial ;i radiaza spre fata mediala a epifizei proximale a ulnei(marginea incizurii trohleare). Este un ligament puternic, de forma triunghiulara, caruia i se potdescrie 2 fascicule: humero-coronoidian si humero-olecranian.

    2.ligamentul colateral radial

    Porneste de pe fata anterioara a epicondilului lateral si se mparte n 2 fascicule divergente.Acestea trec unul naintea celuilalt napoia capului radial si se fixeaza fiecare la extremitatearespectiva a incizurii radiale a ulnei. Ele sunt strns legate cu fibrele ligamentului inelar alradiusului.

    Ligamentele colateral ulnar si radial sunt foarte rezistente. Astfel se explica de ce prinintermediul lor se pot produce smulgeri ale epicondililor.

    Sinoviala

    Stratul sinovial al capsulei tapeteaza fata profunda a capsulei. Stratul fibros se termina lao oarecare distanta de cartilajul articular. Stratul sinovial se reflecta la nivelul insertiei stratuluifibros, acoperind ntreaga suprafata osoasa dintre insertia acestuia si cartilaj.

    Datorita acestei dispozitii, stratul sinovial tapeteaza fata anterioara a fosei coronoidiene sia celei radiale, formnd un fund de sac bilobat anterior.

    Pe fata posterioara, ea tapeteaza fosa olecraniana, formnd fundul de sac posterior(subtricipital).Pe acest fund de sac posterior se insera cteva fibre musculare din triceps. Aceste fibre l trag nsus n timpul extensiunii bratului. De aceea ele sunt considerate ca fascicule tensoare ale stratuluisinovial, similare cu cele ce se ntlnesc la articulatia genunchiului.

    Prelungirile fundului de sac se gasesc ntre triceps si cei 2 epicondili. Cnd el este plin culichid, ca n unele leziuni inflamatorii, prelungirile sale pot fi observate pe laturile olecranului.Datorita situatiei sale superficiale, el poate fi deschis pentru drenarea colectiilor dintre cavitateaarticulara. Stratul sinovial al capsulei formeaza de asemenea, un fund de sac mprejurul coluluiradial, numit fund de sac periradial.

    Raporturi: fata anterioara a articulatiei constituie planul profund al regiunii pliciicotului. Fata posterioara face parte din regiunea olecraniana. Cartilajul de conjugare alextremitatilor inferioare ale humerusului si cele superioare ale radiusului si ulnei se gasesc nraporturi imediate cu sinoviala.

    B.3. Articulatia radioulnara

    Oasele antebratului- radiusul si ulna, sunt unite ntre ele la nivelul epifizelor prin 2articulatii, iar la nivelul diafizelor printr-o sindesmoza. Articulatiile sunt numite radioulnareproximala si distala. Ele alcatuiesc o unitate functionala legata de miscarea de P-S.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    13/88

    13

    Articulatia radioulnara proximala: face parte din grupul trohoidelor.

    Suprafete articulare: Ulna prezinta pentru articulatie incizura radiala care este unsegment de cilindru gol, iar radiusul prezinta jumatatea mediala a circumferintei capului, carereprezinta un segment de cilindru plin. Ambele suprafete sunt acoperita de cartilaj hialin. ntre

    aceste suprafete articulare exista o mare disproportie: suprafata ulnara reprezinta un sfert dincircumferinta radiala. De aceea ea este completata de ligamentul inelar.

    Mijloace de unire: Deocamdata aceasta articulatie este integrata anatomic n articulatiacotului, capsula articulara va fi formata n partea laterala de capsula articulatiei cotului, ntaritade ligamentul colateral radial.

    Ligamentul inelar constituie principalul mijloc de unire al oaselor. El pleaca de laextremitatea anterioara a incizurii radiale, nconjoara capul radial si se fixeaza la extremitateaposterioara a acestuia. Ligamentul inelar este foarte putin vizibil prin suprafata lui exterioara. Eleste acoperit n mare parte de aparat fibros de pe partea laterala a articulatiei, denumit ligamentul

    colateral radial al cotului. Adevaratul ligament inelar este constituit numai din fibre circulareprofunde ale ligamentului colateral radial care nconjoara capul radial. n afara ligamentuluiinelar, radiusul este unit cu ulna si prin ligamentul patrat care este o lama fibroasa de formapatrulatera, ntinsa orizontal de la marginea inferioara a incizurii radiale, la fata mediala a cotuluiradial. Acest ligament este relaxat atunci, cnd antebratul se afla n pozitie intermediara,dimpotriva ntins, cnd antebratul este dus n pronatii si supinatii.

    C. Descrierea muschilor cotului

    Muschii implicati n miscarile cotului sunt denumiti n anatomia descriptiva muschi flexori simuschi extensori. Muschii flexori sunt: bicepsul brahial, brahial anterior- flexori

    principali,Muschii epicondilieni -ca accesori muschii epicondilieni sunt n numar de 4:

    brahioradialul. Lungul supinator, muschiul lung extensor radial al carpului.

    Muschii extensori sunt: tricepsul brahial- extensor principal, anconeul-extensor accesor,muschii extensori ai degetelor- extensori accesori.

    C.1 Muschii flexori ai cotului

    1. Muschiul biceps brahial: muschi al regiunii anterioare a bratului. Este un muschi lung,fusiform cu originea pe scapula prin doua capete distincte: lung si scurt care se unesc ntr-uncorp muscular ce coboara pirn loja anterioara a bratului si se termina pe extremitatea superioara aradiusului.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    14/88

    14

    Insertii: n origine prin doua portiuni: capul scurt pe vrful procesului coracoid, printr-untendon comun cu al coracobrahialului, capul lung asezat lateral de precedentul, se insera printr-un tendon pe tuberculul supraglenoidal al scapulei si pe cadrul glenoidal. Tendonul trece prininteriorul cavitatii articulare scapulohumerale, nvelit ntr-o teaca sinoviala. Iese din articulatie sicoboara prin santul intertubercular, unde este acoperit de tendonul marelui pectoral. Cele doua

    capete la nceput independente, fuzioneaza ntr-un singur corp muscular apoi si fuziform cedescinde pna n cot, unde se insera printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului.

    Actiune: are actiune att asupra bratului ct si a antebratului. Cu toate ca sare peste douaarticulatii, actiunea lui se efectueaza pna n articulatia radioulnara distala si anume: flecteazaantebratul pe brat dar flexia este completa numai daca antebratul este n supinatie. Este unputernic supinator al antebratului cnd antebratul este n pronatie, tuberozitatea radiusului esteasezata dorsal, tendonul bicepsului fiind nvrtit n jurul radiusului, contractia muschiuluideplaseaza nainte tuberozitatea si duce antebratul n supinatie.

    Asupra bratului are, prin capul scurt o actiune de ADD; prin capul lung care ia capul

    humeral drept hipomohlion este ABD. Cnd ia punctul fix pe antebrat flecteaza bratul peantebrat. Cnd ia punct fix pe omoplat bicepsul are mai multe actiuni: proiecteaza nainte siroteaza nauntru bratul, flecteaza antebratul supinat pe brat; roteaza antebratul n afara -supinatia.

    Inervatie: este data de nervul musculocutanat C5

    2. Muschiul brahial anterior: este un muschi latit, situat la parte anetrioara si inferioara abratului, napoia tricepsului, da largimea bratului n partea inferioara.

    Insertii: insertia superioara se face pe buza inferioara a tuberozitatii deltoidiene, pe fata

    laterala si mediala al humerusului, dedesuptul insertiei deltoidiene si pe cele 2 septeintermusculare ale bratului n special pe cel medial. Fibrele musculare descind, tricepsul nainteacapsulei articulatiei cotului, pe care o parte din ele o insera si se termina printr-un tendon pe bazaprocasului coronoid al ulnei.

    Actiune: este cel mai puternic flexor al antebratului pe brat si tensor al capsuleiarticulatiei cotului. Cnd ia punct fix pe humerus - flecteaza antebratul pe brat, iar cnd ia punctfix pe cubitus - flecteaza bratul pe antebrat.

    Inervatia: provine din nervul muculocutanat, C5, mai rar nervul radial.

    3. Muschiul brahioradial: este un muschi al regiunii laterale al antebratului. Este cel maisuperficial si cel mai puternic muschi al grupului lateral.

    Insertii: insertia proximala se face pe marginea laterala a humerusului si pe septulintermuscular lateral al bratului. Corpul muscular se continua cu un tendon ce se insera pe bazaprocesului stiloid al radiusului.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    15/88

    15

    Actiune: muschiul este un puternic flexor al antebratului pe brat. El devine supinatornumai cnd antebratul este n pronatie fortata si pronator cnd antebratul este n supinatiecompleta.

    Inervatie: provine din nervul radial.

    4. Muschiul lung extensor radial al carpului:

    Insertii:pornit de pe marginea laterala a humerusului si de pe septul intermuscularlateral al bratului, corpul muscular se continua de la jumatatea antebratului cu un tendon cecoboara prin santul cel mai lateral de pe fata posterioara a extremitatii distale a radiusului si seinsera pe baza celui de-al doilea metacarpian.

    Actiune: este extensor si ABD al minii, flecteaza antebratul pe brat si contribuie lasuspinatie.

    Inervatie: o da nervul radial.5. Muschiul lung supinator: este un muschi al regiunii laterale a antebratului. Este un muschiscurt, gros, situat profund fata de muschii precedenti.

    Insertii: majoritatea fibrelor si au originea pe suprafata rugoasa de sub incizura radiala aulnei si pe creasta muschiului supinator, se mai prinde nsa si de ligamentul colateral radial, peligamentul inelar si pe epicondilul humeral lateral. Fibrele musculare coboara nconjurndposttreimea proximala a radiusului, pentru a se insera pe fata laterala a acestuia.

    Actiune: este cel mai puternic si constant supinator al antebratului si al minii.

    Inervatie: provine din ramura profunda a nervului radial C5-C7.

    C.2 Muschii extensori ai cotului

    1. Tricepsul brahial: este un muschi al regiunii posterioare a bratului ocupnd singur fataposterioara a bratului. Este un muschi voluminos format din 3 portiuni: o portiune lunga si 2scurte.

    Insertii: Capul lung- se insera printr-un tendon pe tuberculul infraglenoid al scapulei,ce adera la capsula articulatiei umarului si coboara ntre cei 2 muschi rotunzi pentru a se uni cu

    celelate 2 capete si a forma corpul muscular.Capul medial - se insera pe septul intermuscular brahial medial si pe fata posterioara ahumerusului, situata sub santul radial.

    Capul lateral - se insera pe septul intermuscular brahial lateral si pe fata posterioara ahumerusului, deasupra santului muschiului radial.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    16/88

    16

    Cele 3 portiuni merg n jos si se insera printr-un tendon comun puternic pe fata posterioara si pecele 2 margini ale olecranului. Pe viu simpla extensie a cotului evidentieaza muschiul.

    Actiune: este un muschi extensor al antebratului, tensor al capsulei articulare, extensor siADD al bratului prin capul lung. Cnd ia punctul fix proximal, tricepsul este E al antebratului pe

    brat, cnd ia punct fix pe olecran, tricepsul este fie cobortor, fie ridicator al omoplatului, dupacum MS este orientat n jos sau n sus.

    Inervatiile: este inervat de ramuri din nervul radial.

    2. Anconeul: este un muschi al regiunii posterioare a antebratului. Este un muschi mictriunghiular, situat n regiunea cotului, care din punct de vedere anatomic si fiziologic poate ficonsiderat ca o portiune a tricepsului brahial.

    Insertii:pe partea posteriomeridiala a epicondilului lateral, de unde fibrele musculare sendreapta oblic, distal si medial, terminndu-se pe o suprafata triunghiulara de pe treimea

    proximala a fetei posterioare a ulnei.Actiune: este extensor al antebratului pe brat, cnd ia punct fix pe humerus , iar cnd ia

    punct fix pe cubitus, este extensor al bratului pe antebrat. Joaca un rol important n miscarile delateralitate ale cubitusului, n timpul P-S degetului mic si cubitalul posterior participa ce unaccensor n efectuarea extensiei antebratului.

    Inervatie: provine din nervul radial.

    3. Muschiul extensor al degetelor: muschi al regiunii posteriore a antebratului. Este cel mailateral din stratul superficial.

    Insertii:proximal pe epicondilul lateral, pe ligamentul colateral radial, pe fasciaantebrahiala si pe despartitoarele fibroase care i separa de muschii vecini. Corpul muscular sendreapta distal si se mparte n 4 fascicule ce se continua prin cte un tendon spre degetele 2-5.La nivelul articulatiilor MCF, fiecare tendon trimite cte o expansiune fibroasa care adera decapsula articulara si se insera pe falanga proximala apoi primesc expansiunile largi alemuschiului interososi si lombricali cu care formeaza aponevroza dorsala a degetelor.

    Actiune: este un extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximala, afalangei proximale pe metacarp si a minii pe antebrat. Extensia falangei proximale esteputernica, n timp ce a celorlalte este insuficienta, ea fiind completata de interososi. Este ADD al

    minii si ABD al degetelor.Inervatie: este inervat de ramura profunda a nervului radial.

    1.3.1.2. Biomecanica articulatiei cotului.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    17/88

    17

    Articulatia humeroantebrahiala este o trohleartoza cu un singur grad de libertate si permite douamiscari: de flexiune( apropierea antebratului de brat) si de extensiune (n sens invers).

    Cotul permite la nivelul membrului apropierea si departarea minii de fata si de corp.Axul articular este transversal si el trece prin mijlocul trohleei si al capitulului humeral.

    Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat din afara-nauntru, dinainte-napoi si de sus n jos, n ambele miscari, bratul si antebratul nu se vor comprta unul fata de altulca ramurile unui compas.Astfel n miscarea de flexiune, antebratul ajunge putin medial fata debrat, iar cnd acesta este dus n extensiune, cele doua segmente formeaza un unghi deschis nafara. La aceasta contribuie si traiectul spiroid al santului trohleei. ntre flexiunea maxima siextensiunea maxima miscarea atinge o valoare de 140.

    Limitarea flexiunii este facuta de ntinderea partii posterioare a capsulei si de muschiul triceps.La aceasta mai contribuie interpunerea partilor moi ntre brat si antebrat, precum si patrundereaprocesului coronoid n fosa coronoida.

    Miscarea de flexie:

    Cnd membrul superior actioneaza n lant cinematic deschis, prin intrarea n contractie abrahialului anterior si bicepsului, antebratul actioneaza ca o prghie de gradul III, cu forta lamijloc, punctul de sprijin fiind reprezentat de articulatia cotului, iar rezistenta de greutateaantebratului.

    Cnd membrul superior actioneaza n lant cinematic nchis, ca n pozitia "stnd pe mini"antebratul actioneaza ca o prghie de gradul I, cu sprijinul la mijloc. Daca n aceasta pozitiecoatele sunt flectate, miscarea este dirijata de muschii extensori, care se contracta izometric.

    Miscarea de extensie:

    n extensiune, olecranul ajunge n fundul fosei olecraniene, iar portiunea anterioara a capsulei simuschii anteriori vor fi ntinsi la maximum. Ulna este osul care participa obligatoriu la miscarilede flexiune-extensiune ale antebratului, iar radiusul urmeaza ulna.

    Prin contractia muschilor extensori, antebratul actioneaza ca o prghie de gradul I cu sprijinulsituat la mijloc. Este important sa se cunoasca raporturile n care se pot afla n pozitia de flexie -extensie, epicondilul medial, lateral si olecranul. Cnd antebratul este flexat, olecranul parasestefosa obcraniana, pe cnd cei 2 epicondili ramn pe loc. n acest fel, linia dreapta pe care se afla

    cele 3 formatiuni osoase n extensie se va transforma ntr-un triunghi cu vrful n jos. Aceste datesunt necesare, spre a deosebi o fractura a extremitatii distale a humerusului de o luxatieposteriora. n luxatia cotului, olecranul va fi deplasat n sus si n acest caz vom avea un triunghicu vrful n jos.

    n pozitia stnd, miscarea de flexie a antebratului pe brat se realizeaza prin contractiaizotonica a muschilori flexori care iau punct fix pe insertiile proximale. Miscarea de extensie nu

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    18/88

    18

    se realizeaza prin intrarea n functiune a muschilor extensori ca antagonisti, ci datorita fortelorgravitationale miscarea de extensie este realizata tot de muschii flexori care contractndu-se totizometric, gradeaza extensia antebratului care se extinde sub forta gravitationala.

    n pozitia stnd muschii extensori realizeaza extensia numai daca bratul este abdus la 90

    si rotat nauntru, iar antebratul atrna n jos. Extensia antebratului pe brat din aceasta pozitie seface prin nvingerea fortei gravitationale.

    Cnd se face ndoirea si ntinderea bratelor n pozitia stnd n mini, muschii extensoripreiau rolul de antagonisti att n miscarea de extensie ct si n cea de flexie. ndoirea bratelor -flectarea coatelor - n aceasta pozitie o realizeaza forta gravitationala pe care o gradeaza muschiiextensori prin contractarea lor izometrica, iar ntinderea bratelor - extensia coatelor - o realizeazamuschii extensori prin contractia lor izotona. n situatii speciale, muschii epicondilieni cu cei 2radiali pot contribui la flexia antebratului cnd pumnul este fixat n flexie dorsala. Fenomenuleste cunoscut ca "efectul STEINDLER".

    Pronatia si supinatia nu sunt miscari specifice cotului, ele sunt miscari ale antebratuluipermise de articulatia radiocubitala proximala si distala.

    Pronatia este miscarea de orientare n jos a palmei. Are o amplitudine de 90.

    Supinatia este miscarea de orientare inversa pronatiei. Are tot o amplitudine de 90.

    n articulatia cotului se mai produc si foarte reduse miscari de nclinatie marginala.

    1.3.2.Fracturile cotului

    Fracturile- generalitati:

    Fracturile sunt traumatisme ale aparatului locomotor cu producerea de leziuni osoase siperiostale. Pot fi provocate de traumatisme dar si din cauze patologice - osteoporoza si maladiaLobstein, care dau fragilitate osului.

    Clasificarea fracturilor la nivelul cotului:

    A. Fracturi ale extremitatii inferioare, distale a humerusului

    B. Fracturi ale extremitatii superioare, proximale ale oaselor antebratului.

    A. n functie de nivelul la care se produc se disting:

    1) fracturi supracondiliene

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    19/88

    19

    2) fracturi ale condilului extern

    3) fracturi supra si intercondiliene

    4) fracturi ale epicondilului

    5) fracturi ale condilului intern

    6) fracturi dicondiliene

    7) decolarea epifizara.

    B. a. Fractura externa proximala a radiusului:

    - fracturi ale capului radial

    - fracturi ale colului radial

    - fracturi ale tuberozitatii bicipitale

    - fracturi ale extremitatii proximale ale radiusului cu leziuni asociate.

    b. Fractura extremitatii proximale a cubitusului

    - fractura olecranului

    - fracturi ale apofizei coronoide.

    Fracturile oaselor articulatiei cotului sunt frecvente att la copii, ct si la adulti. Existadiverse clasificari si sistematizari n prezentarea acestor fracturi.

    Pentru medicul recuperator, are importanta numai daca fractura a interesat sau nuarticulatia, caci atitudinea lui este in primul rnd n functie de aceasta. Sechelele acestor fracturifiind foarte asemanatoare, vor pune probleme de recuperare asemanatoare.

    Descrierea fracturilor ntlnite la nivelul cotului

    A. Fracturile extremitatii inferioare a humerusului

    1) Fracturi supracondiliene

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    20/88

    20

    Reprezinta forma anatomo- clinica cea mai frecventa din cadrul epifizei distale humeralesi ocupa al 3- lea loc ca frecventa n traumatologie dupa fracturile oaselor antebratului si cele alefemurului.

    Aceste fracturi se produc rar prin traumatisme directe, de cele mai multe ori traumatismul

    este indirect ( caderi pe palma, cotul fiind n hiperextensie sau hiperflexie). Dupa mecanismul deproducere, fracturile supracondiliene se clasifica n:

    - fracturi prin extensie;

    - fracturi prin flexie.

    a) Fractura prin extensie: cea mai fracventa, numita Kocher, survine prin cadere pe palmacu cotul extins; apofiza coronoida loveste trohleea humerala, iar palma cedeaza, deplasndu-seposterior.

    b) Fractura prin flexie: se produce prin caderea pe mna cu cotul semiflectat, olecranulloveste trohleea, iar paleta humerala se fractureaza, deplasndu-se anterior.

    Epifiza humerala distala prezinta o forma aplatizata antero- posterior, iar datoritafosetelor de la acel nivel, foseta olecraniana- posterioara si foseta coronoida si radiala anterioara,reprezinta o zona cu o rezistenta deosebit de redusa. Aceasta portiune a humerusului e plasata nclestele ulnar, reprezentata de olecran si apofiza coronoida si indiferent de directia n careactioneaza traumatismul, acest "cleste" va avea tendinta de a rupe trohleea humerusului de restuldiafizei.

    J. Barcot distinge 5 tipuri de deplasari n cazul fracturilor supracondiliene:

    - bascularea fragmentului distal napoia diafizei n fracturile prin extensie(95% dincazuri).

    - decalajul- rotirea paletei humerale n axul diafizei;

    - deplasarea n varus sau valgus;

    - ascensiunea anterioara sau posterioara a fragmentului inferior.

    Deplasarile fragmentelor fracturate depind de aspectul traiectului de fractura.

    n functie de gradul de deplasare a fragmentelor Marion si Lagrance disting 4 stadii:

    - stadiuI- fracturi fara deplasare- traiectul de fractura intereseaza numai corticalaanterioara;

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    21/88

    21

    - stadiulII- fracturi fara deplasare sau cu deplasare minima n care traiectul de fracturaintereseaza ambele corticale;

    - stadiulIII- fractura cu deplasare importanta a fragmentelor(deplasari izolate de mareamplitudine sau deplasari complexe);

    - stadiulIV- fractura cu deplasare foarte mare sau fracturi cu pierderea contactului dintrefragmente.

    2) Fracturile condilului exten

    Acest tip de fractura se produce prin cadere pe cot cu antebratul flectat la 90 si antebratuln adductie , socul fiind transmis de olecran condilului care este rupt si basculat n jos printractiunea muschilor epicondilieni laterali, fie prin cadere pe mna cu antebratul flectat, n unghidrept si atunci condilul primeste un soc direct din partea capului radial.

    Fractura prezinta un traiect oblic, care ncepe deasupra epicondilului si ajunge n articulatie,traversnd trohleea spre marginea ei externa. Fragmentul detasat cuprinde: epicondilul, condilulsi chiar o parte din trohlee si se deplaseaza prin basculare n 2 planuri: n plan transversal, maicobort si n plan frontal este situat usor posterior.

    Uneori fractura condilului poate trece neobservata, datorita faptului ca structura estecartilaginoasa si deci fragmentul este radiotransparent.

    3) Fracturile supra si intercondiliene

    Sunt fracturi de gravitate crescuta ale extremitatii distale humerale n care traiectul de

    fractura este mixt:a) extraarticular;

    b) intraarticular.

    Din combinarea a doua traiecte, unul supracondilian si unul intercondilian, realiznd unaspect n "T" si "Y" sau "V".

    Aceste tipuri de fracturi se nsotesc de obicei cu deplasari importante. Fragmentuldiafizar este deplasat anterior, iar fragmentele condiliene se deplaseaza lateral si posterior,

    suferind concomitent o miscare de basculare sub actiunea muschilor epicondilieni si epitrohleeni.4) Fracturile epicondilului

    a) la copii, traumatismele la nivelul epicondilului produc decolari pure sau decolari-fracturi;

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    22/88

    22

    b) la adulti, este ntotdeauna vorba de fracturi cu traiect vertical sau chiar cominutiv.

    Epicondilul fracturat se deplaseaza sub actiunea contractiei musculaturii externe, dorsalesi inferioare, suferind uneori adevarate basculari.

    5) Fracturile condilului intern

    Sunt fracturi ce detaseaza zona infero-interna a paletei humerale, constituita dinepitrohlee si versantul intern al trohleei.

    Traiectul de fractura porneste de la nivelul marginii interne a paletei humerale deasupraepitrohleei, coboara la nivelul versantului intern al trohleei pna la nivelul santului trohlean.Uneori traiectul de fractura afecteaza si o portiune din versantul extern al trohleei.

    Deplasarile fragmentului fracturat se asociaza cu o miscare de translatie si basculare subactiunea muschilor epitrohleeni.

    6) Fracturile dicondiliene

    Descrise de Kocher, acestea au un traiect transversal intraarticular, paralel cu traiectul defractura din fractura supracondiliana clasica, dar situat mult mai distal. Traiectul fracturii unestemarginile inferioare ale epicondilului si epitrohleei. El e de obicei oblic, dinapoi-nainte. Chiarminime, deplasarile fragmentelor fracturii duc la decalaje ce jeneaza dinamica suprafetelorarticulare humerale, n cadrul articulatiei cotului.

    7) Decolarile epifizare

    Apanajul vrstei copilariei decolarea epifizara duce la deplasarea postero-superioara ablocului epifizar (sub actiunea tricepsului), n timp ce segmentul diafizar se deplaseaza antero-inferior. Deplasarile se suprapun celor din cazul fracturilor supracondiliene ale adultului.

    B. Fracturile extremitatii superioare a oaselor antebratului

    Aceasta categorie de fracturi cuprinde:

    - fracturile extremitatii proximale a radiusului;

    - fracturile extremitatii proximale a cubitusului.

    a) Fracturile extremitatii proximale a radiusului se clasifica din punct de vedere anatomo-clinicn:

    1. fracturi ale capului radial;

    2. fracturi ale colului radial;

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    23/88

    23

    3. fracturi ale tuberozitatii bicipitale;

    4. fracturi ale extremitatii proximale a radiusului cu leziuni asociate.

    1. Fracturi ale capului radial

    Sunt fracturile ce au ca sediu fragmentul de os cuprins ntre extremitatea proximala aradiusului si tuberozitatea bicipitala.

    Fractura capului radial este o leziune specifica vrstei adulte.

    Frecventa ei n raport cu celelalte fracturi ale cotului este mult mai redusa.

    Judet a stabilit urmatoarea clasificare a fracturilor de cap radial, n functie de traiectul defractura si de deplasarea fragmentului proximal:

    - tipulI-fara deplasare sau deplasare minima

    - tipulII-deplasarea laterala mai putin de jumatate din suprafata fracturata, iar basculareaexterna a fragmentului superior nu depaseste 35;

    - tipulIII-bascularea externa a fragmentului de 35-60, cele doua fragmente pastrndtotusi contactul;

    - tipulIV-detasare completa a fragmentului cefalic de diafiza radiala.

    2. Fracturile colului radial

    Sunt specifice vrstei tinere.

    Traiectul de fractura este localizat ntre capul radial si tuberozitatea bicipitala.

    Sunt frecvente ntre vrsta de 7 ani (aparitia capului radial) si 14 ani (vrsta la care areloc sudura punctului epifizar radial cu diafiza, M.Fevre).

    n functie de gradul bascularii capului radial, fracturile au fost clasificate de J.Gosset ntrei grade, iar de Judet n patru tipuri:

    - tipulI-fractura fara deplasare sau cu deplasare mica;

    - tipulII-fractura cu deplasare laterala ce nu depaseste jumatate din suprafata de fractura.Bascularea externa a fragmentului cefalic nu depaseste 35;

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    24/88

    24

    - tipulIII-fractura n care deplasarea fragmentului depaseste jumatate din suprafata defractura si fragmentele sunt mentinute n contact limitat. Bascularea fragmentului cefalic face ununghi de 35-60 cu axul diafizar.

    - tipulIV-"detasare completa" a fragmentului cefalic, cu glisarea sa de-alungul diafizei

    radiale sau cu ruptura ligamentului inelar. Bascularea n afara a capului radial formeaza cudiafiza un unghi de 60-90.

    3. Fracturi ale tuberozitatii bicipitale

    Ele se produc prin contractura puternica a bicepsului brahial, cnd tendonul sau inferiorse rupe, producnd si o fractura parcelara a tuberozitatii bicipitale(Raisson).

    4. Fracturi ale extremitatii proximale radiale cu leziuni asociate

    Aceste fracturi cu leziuni asociate la nivelul articulatiei radio-carpiene inferioare sunt

    destul de frecvente. Hertel semnalizeaza faptul ca luxatiile de cot se asociaza n proportie de 10%cu fracturi ale capului radial.

    Leziunile capsulo-ligamentare de la nivelul articulatiei cotului sunt cu att mai frecventecu ct deplasarile fragmentelor fracturate sunt mai mari. Ele predomina asupra ligamentuluilateral intern, iar gravitatea leziunilor este mult mai accentuata n cazul asocierii cu luxatiaposterioara a cotului,

    Fracturile capului radial se pot asocia cu fracturile condilului humeral, cu fracturi aleolecranului si cu luxatia anterioara a oaselor antebratului. n fractura luxatie Monteggia-Stanciulescu, n varianta cu luxatie posterioara (fractura de flexie Wattson-Jones), traiectul de

    fractura cubital este situat foarte proximal si uneori cuprinde si un al treilea fragment iar capulradial luxat posterior prezinta o fractura parcelara situata la nivelul marginii anterioare(Troianescu).

    Luxatia radio-carpiana inferioara asociata fracturilor de cap radial (descrise ca entitate n1950 ca fractura-luxatie Essex-Lopresti) nu se ntlneste n fracturile de tip I Masson, n timp cefrecventa lor creste n fracturile de tip II si III Masson (E.A.Cabanillas).

    b) Fracturile extremitatii proximale a cubitusului

    n functie de sediul la care se produc, se disting urmatoarele forme anatomo-clinice:

    -Fracturile apofizei coronoide

    -Fracturile olecranului.

    1. Fractura apofizei coronoide

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    25/88

    25

    Este o fractura rara, ntlnita mai des la barbati, aparnd m diferite mprejurari, cauzaprincipala fiind socul produs prin lovirea de catre trohleea humerala. Este rareori izolata, de celemai multe ori nsotindu-se de luxatia posterioara de cot, de fractura de cap radial, de cubitus saude paleta humerala.

    2. Fracturile olecranuluiFractura olecranului este fractura adultului, la tineri existnd sub forma de fisura sau

    fractura fara deplasare. Este n general, cu traiect oblic din afara-nnauntru, de sus n jos, sau areun traiect transversal.

    La copii ntre 2- 5 ani, poate exista o fractura- tasare "n ciuperca" a vrfului olecranului.

    Fractura olecranului prezinta multe asemanari cu fractura de rotula, att n ceea ce privestemecanismul de producere, formele anatomo- clinice, ca si modalitatea de tratament.

    Cele mai multe se produc prin traumatisme directe, fragmentele fiind frecvent deplasate,avnd uneori caracter de cominutivitate. Cele produse indirect sunt mult mai rare si de obiceiincomplete sau fara deplasare.

    Deplasarea fragmentelor se datoreaza sfsierii complexului fibrotendinos si periostic, pefetele posterolaterale ale olecranului si ale cubitusului (Malgaigne).

    Ascensiunea fragmentului superior este favorizata de contractiile tricepsului. Deplasarease accentueaza sub influenta unui abundent revarsat sanguin intraarticular si mai ales prinmiscarea inoportuna de flexie a antebratului.

    Aceste caracteristici au anumite indicatii terapeutice de care depinde succesul sau esecultratamentului fracturilor de olecran.

    Fracturile complete ale olecranului sunt:

    a) fracturi ale portiunii mijlocii

    b) fracturi ale bazei- fractura oblica Malaigne

    c) fracturi ale vrfului, care sunt caracteristice tinerilor, decolari epifizare.

    a) Fractura partii mijlocii a olecranuluiFracturile partii mijlocii a olecranului au un traiect transversal de obicei sau un traiect

    putin oblic n jos si napoi, fie n afara, fie nauntru. Uneori traiectele sunt multiple si determina ofractura cominutiva.

    b) Fracturile bazei

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    26/88

    26

    Dupa Reinau, fracturile bazo- olecraniene se mpart n trei grade:

    - gradul I- fracturi bazo- olecraniene simple;

    - gradul II- fracturi bazo- olecraniene cu subluxatie anterioara

    - gradul III- fracturi bazo- olecraniene cu luxatii anterioare.

    c) Fracturile vrfului

    Fracturile vrfului sunt fracturi extraarticulare, ale caror traiect oblic n jos si napoidetaseaza un fragment care corespunde fatete de insertie a muschiului triceps brahial.

    Aceste fracturi sunt rare la adult si se observa adesea la tineri sub forma de decolari

    epifizare, fie pure, fie antrennd o mica lamela osoasa din diafiza.

    De mentionat este faptul de a nu se interpreta grasit, ca o decolare epifizara, nucleul ososal olecranului.

    n unele cazuri se mtlneste o fractura a olecranului cu dublu traiect transversal, sau mairar o fractura cominutiva uneori deschisa.

    Un rol important l are aparatul fibrotendinos si aponevrotic care formeaza pe partilelaterale ale olecranului, veritabile aripi olecraniene. Daca sunt rupte, se produce deplasareafragmentului superior n sus, sub actiunea tendonului tricepsului. La miscarea de ascensiune se

    produce si o miscare de basculari dinainte- napoi, astfel nct ntreaga suprafata priveste napoi.ntre fragmentele fracturii se interpune tesut fibros, care constituie un obstacol n

    consolidare.

    Uneori fractura de olecran se poate asocia cu fractura apofizei coronoide, a capului sicolului radiusului, condilului exterior al humerusului, luxatia oaselor antebratului.

    A. Fracturile intraarticulare

    Este vorba de fracturile articulare supra si intercondiliene, dezlipirea diafizo epifizara a

    humerusului, fractura olecranului, a coronoidei, capului radiusului, dezlipirea cartilajului decrestere a radiusului, precum si de fracturile condiliene din afara articulatiei, dar ale carorfragmente pot patrunde intraarticular, deseori aceste fracturi se pot nsoti de luxatia cotului,respectiv de rupturi capsuloligamentare.

    B. Fracturile extraarticulare

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    27/88

    27

    Sunt paraarticulare sau diafizare, neafectnd direct sau prin fragmente deplasate articular.Pot da aproape aceleasi leziuni complexe cu sechelele respective, care au fost expuse mai sus.Datorita lipsei reactiei inflamatorii articulare, se poate totusi trece repede la kinetoterapia activa,care mareste mult sansele de recuperare.

    Fracturile de cot pot fi nsotite de leziuni complexe:- decolari periostale, care vor sta la baza calusurilor exuberante sau a modificarilor

    subperiostale, ce pot contribui la limitarea definitiva a mobilitatii cotului.

    - Leziuni ligamentare, rupturi mai ales a ligamentelor colaterale, care vor induce cotul valgsau var si binenteles luxatia respectiva.

    - Deplasari ale fragmentelor osoase, care fie ca deschid articulatia, fie ca, incompletreduse, vor fixa deviatii axiale ale cotului. Reducerea inperfecta a deplasarii fragmentilorantreneaza deasemenea, formarea calusurilor vicioase, care vor determina limitarea miscarilor

    mai ales a flexiei si P-S sau vor crea tardiv cotul valg sau var - cubitus varus sau valgus- carepoate fi responsabil de pareza tardiva.

    - Rupturi musculare, cu formare de hematoame, sau cu ntrerupere musculara ntrecapetele de fractura si aparitia pseudoartrozei. O contractie foarte puternica pe flexie, curezistenta mare duce la fractura olecranului prin tractiunea tricepsului. O miscare inversa,extensie puternica pe un antebrat fixat n flexie, rupe masa musculara a bicepsului.

    - Lezarea vaselor si muschilor, cu dezvoltarea de ischemii partiale sau complete, brutale,mergnd spre necroza tisulara, pareze sau paralizii ale membrului superior. Uneori nu fractura, cihematomul este vinovat.

    - Lezarea pielii- cu instalarea fracturii deschise- deoarece nu trebuie uitat ca oasele cotuluisunt putin acoperite de masa musculara.

    - Scleroza (fibroza) tesutului periarticular- inclusiv a capsulei articulare- este consecintaorganizarii edemului posttraumatic si este cauza cea mai frecventa a limitarii miscarilor de flexie,extensie. Organizarea calcificarilor periarticulare- dispersate sau mai localizate si care contribuientr-o mare masura la sechele fibroscleroase a tesuturilor moi periarticulare, este admis ca sedatoreaza mai putin traumatismului n sine, ci miscarilor pasive, tractiunilor si masajului.

    1.4. Ipoteza de lucru:

    Prin lucrarea de fata mi-am propus, ca utiliznd corect metodele si mijloacele kinetice,respectiv- exercitiile active, active cu rezistenta, metodele FNP, mijloace fizicale ajutatoare,precum si hidrokinetoterapia, sa readuc ntr-un timp ct mai scurt membrul superior alpacientilor cu care am efectuat studiul de cercetare, la starea functionala dinaintea fracturii, n

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    28/88

    28

    vederea reintegrarii lor ntr-un timp ct mai scurt n viata profesionala si sociala dinainteatraumatismului.

    CAPITOLUL II

    Material si metode

    2.1. Subiectii si organizarea cercetarii

    Lucrarea de fata este un studiu privind evaluarea eficientei tratamentului prinkinetoterapie si hidrokinetoterapie n reeducarea membrului superior dupa fractura de cot si arecuperarii functionale ct mai eficiente si mai rapide.

    Scopul studiul uieste de a obtine o recuperare complexa, functionala si ct mai rapida apacientilor cu fractura de cot, rezolvata sau nu chirurgical.

    Studiul a fost efectuat la Spitalul de Recuperare Baile Felix si Ambulatorul de Specialitate Balneofizioterapie siRecuperare medicala al Spitalului Judetean Oradea pe perioada 1septembrie 2004-1 aprilie2005.

    Acest studiu s-a efectuat pe un esantion avnd un efectiv de 20 persoane, diagnosticati cufractura de condil humeral extern, fractura de olecran, fracturi ale capului radial, redori sausechele postfractura, dintre care un procent mai mare ca numar au fost cazurile n care persoaneleimplicate erau de sex feminin, iar ceilalti de sex masculin, respectiv 13 persoane de sex femininsi 7 persoane de sex masculin.

    Aceste persoane provin din diferite localitati, att rural ct si urban, apartinnd diferitelorclase sociale, ntre ei aflndu-se att pacienti din partea intelectualilor, ct si din alte nivelesociale.

    Pacientii au fost repartizati pe 2 loturi:

    Lotul A: cuprinde pacientii care vor beneficia de HKT si terapie fizicala kinetica-KT lasala. Tratamentul a fost efectuat n Spitalul Clinic de Recuperare Medicala -Baile Felix.

    Lotul B: cuprinde pacientii care vor beneficia doar de terapie fizicala kinetica.Tratamentul a fost efectuat la Ambulatorul de Specialitate Balneofizioterapie si Recuperaremedicala al Spitalului Judetean Oradea fara HKT.

    Urmatoarele aspecte privind starea generala a pacientilor din ambele loturi sunt caracteristice dupa imobilizare:

    Prezenta durerii

    Impotenta functionala

    Modificari secundare privind consolidarea osoasa si cicatriciala.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    29/88

    29

    n tabelele de mai jos am luat n evidenta pacientii conform locului unde au efectuatrecuperarea.

    2.2. Metode de cercetare

    2.2.1. Observarea stiintifica

    Aceasta metoda de cercetare consta ntr-o observatie planificata, atenta sisistematica pe baza unui program de sarcini precise. Rezultatele ei se nregistreaza ntimpul observarii fara ca cel n cauza sa stie si fara sa se intervina n desfasurareaevenimentelor.

    Ea este fundamentata teoretico-stiintific, executata sistematic, analitic dupa reguliprecise. n decursul cercetarii se poate repeta si verifica observatiile.

    Tabel de observatie:

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    30/88

    30

    Nr.

    crt.

    Nume-pr

    enume

    Vrsta

    Sex

    Diagnostic Tratament

    Semneclinice

    1

    .

    M.S

    .

    48 F Redoare cot stg. minora dupa fractura de

    olecran

    Chir

    urgical

    Dure

    re

    2.

    V.A.

    17 M Sechele algofunctionale cot dr. postfractura condil humeral extern Chirurgical

    Durere,tumefactie

    3.

    C.S. 72 F Fractura olecran stg Chirurgical

    Durere,tumefactie,

    tulburarivasomotorii

    4.

    M.I. 41 M Fractura condil humeral extern prin traumatism-cadere de la naltime Conservator

    Durere,tumefactie

    5.

    L.O.

    36 F Redoare cot dr. post fractura de cap radial Chirurgical

    Durere,tume

    factie,tulburari

    vasomotorii

    6.

    T.D.

    52 M Fractura condil humeral extern cot dr. prin traumatism accident de munca Chirurgical

    Durere,tumefactie,

    tulburarivasomotorii

    7.

    E.I. 19 F Fractura de cap radial prin traumatism-cadere Chirurgical

    Durere,tulbu

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    31/88

    31

    Tabel nr.1.-Lot A -

    Tabel nr.2.-Lot B

    2.2.2. Metoda testelor

    Testul este un instrument de masurare, o proba stiintifica de apreciere obiectiva a unor fenomene, atitudiniindividuale, deprinderi motrice.

    rarivasomotorii

    8.

    B.M.

    33 F Fractura condil humeral extern Chirurgic

    al

    Durere

    9.

    A.C.

    46 F Redoare marcata cot stg postfractura condil humeral extern Conservator

    Durere

    10.

    S.M.

    72 F Sechele algofunctiuonale cot dr. dupa fractura de olecran. Chirurgical

    Durere,tumefactie

    Nr.

    crt.

    Nume-prenume

    Vrsta Sex Diagnostic Tratament Semne clinice

    1. R.A. 48 F Fractura olecran stg. Fracturacominutiva cap radial stg.

    Chirurgical Durere, tumefactie

    2. P.I. 74 M Fractura olecran stg. cudeplasare

    Chirurgical Durere, tumefactie,tulburari vasomotorii

    3. V.A. 53 F Fractura olecran dr. cu deplasare Chirurgical Durere4. S.A. 37 F Fractura cap radial stg. cu

    deplasareChirurgical Durere, tulburari

    vasomotorii5. L.L. 37 M Fractura cap radial dr. fara

    deplasareConservator Durere

    6. I.D. 34 M Fractura olecran stg. Chirurgical Durere, tumefactie7. B.S. 42 M Fractura fara deplasare cap radial

    stg.Chirurgical Durere, tulburari

    vasomotorii8. B.A. 18 M Fractura olecran dr. Conservator Durere9. S.E. 72 F Fracura condil humeral intern Chirurgical Durere, tumefactie,

    tulburari vasomotorii

    10 K.E. 68 F Fractura condil humeral extern Chirurgical Durere, tumefactie,tulburari vasomotorii

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    32/88

    32

    Masurarea determina cantitatea, dar concomitent si calitatea actului investigat prinatribuirea valorilor cantitative acestora.

    Testele folosite pentru evaluarea functionala a segmentelor afectate au fost celestandardizate:

    a) Testarea amplitudinii articulare: goniometria

    Reprezinta metoda clinica manuala de masurare a amplitudinii de miscare activa si pasivaa articulatiilor.

    Cotul are mobilitate ntr-un singur plan n jurul unui singur ax de miscare Miscarile suntn plan sagital si n jurul axului frontal - reprezentate de flexie si extensie; axul miscarii treceprin mijlocul trohleei si capitulului humeral.

    Articulatia cotului: flexie activa: 0-150

    extensie activa: 0-5.

    Pozitia subiectului: stnd sau asezat, cu membrul superior pe lnga trunchi.

    Pozitia (0) - cotul n extensie maxima

    -antebratul si mna n supinatie

    n anumite situatii se recurge la o pozitie preferentiala care permite kinetoterapeutului evaluareamai putin dureroasa.

    Goniometrul se plaseaza astfel:

    - axul - pe proiectia cutanata a axului biomecanic al cotului

    -bratul fix - paralel cu linia mediana a humerusului ( bratului cu vrful orientat sprearticulatia umarului).

    -bratul mobil - paralel cu radiusul si urmeaza stiloida radiala n flexia si extensiaantebratului pe brat.

    Flexia - consta n apropierea fetei anterioare a antebratului de fata anterioara a bratului, miscareaactiva progreseaza de la 0 la 150 si creste la 160, cnd flexia este pasiva.

    Extensia - este miscarea inversa flexiei si consta n ndepartarea fetei anterioare a antebratului defata anterioara a bratului; este practic revenirea din flexie la pozitia "0". Se observa ca la nivelulcotului practic nu exista extensie doar n cazuri de hiperlaxitate articulara, n care putem depistavalori de 5 - 10, mai ales la femei, copii si gimnasti.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    33/88

    33

    b)Testarea musculara manuala

    Cotare Clinic Posibilitatea muschiului de adeplasa segmentul

    0 Paralizie totala, nu se executa nici o miscare Nula1(f G) Pot fi palpate grupe de fibre musculare care se

    contracta; nu se executa miscareaFoarte slaba

    2(f G) Se palpeaza o masa mai importanta de fibre musculare;se executa o miscare cu o forta insuficienta pentru

    functie antigravitationala dar pe amplitudinea completade miscare

    Slaba

    (doar n plan transversal fara aputea nvinge gravitatia)

    3(cu G) Corpul muscular se contracta n masa; miscarea sepoate executa mpotriva gravitatiei pe amplitudinecompleta

    Satisfacatoare

    (deplaseaza segmentulantigravitational)

    4(cuG+R) Corpul muscular se contracta n masa, miscarearezultata are o amplitudine completa si o fortaantigravitationala si o rezistenta moderata dar caredupa un timp relativ scurt de activitate scade, adicamuschiul oboseste

    Buna

    5(cuG+R) Musculatura este capabila la contractie pe amplitudinecompleta mpotriva unei rezistente mari fara sa

    oboseasca

    Normala, functie

    Tabel nr.3

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    34/88

    34

    c.Testul global de independenta functionala ( G.I.F. ) modificat cu scopul de a testa

    functiile n care participa MS afectat :

    Nr.

    Crt.Functiile

    1 Alimentatia cu doua mini

    2 ngrijirea corporala(pieptanat, spalat dinti)

    3 Spalatul (dus, mbaiat)

    4 mbracatul trenului superior

    5 mbracatul trenului inferior

    6 Folosirea toaletei

    Tabel nr.4

    Interpretarea evaluarii (notarea performantelor)

    Independenta - nu este necesar nici un ajutor din partea unei persoane

    7 - independenta completa - activitatea este efectuata n siguranta si n timp rezonabil farainstrumente si persoane ajutatoare.

    6 - independenta modificata - activitatea necesita dispozitive ajutatoare si sau mai mult decttimpul rezonabil si/sau nu este efectuata n deplina siguranta.

    Dependenta - necesita uneori supraveghere sau ajutor fizic.

    5 - necesita supraveghere sau pregatire - nu este necesar ajutor fizic doar ndrumare verbala,ncurajarea sau aranjarea obiectelor.

    4 - asistenta minima - subiectul necesita mai mult dect atingere pentru ajutor si consuma maimult de 75% din efortul necesar n activitate

    3 - asistenta medie - subiectul necesita mai mult dect atingere si consuma ntre 50-75% dinefortul necesar n activitatea respectiva.

    Dependenta completa

    2 - asistenta maxima - subiectul consuma 25-50% din efortul necesar n activitate

    1 - ajutor total - subiectul consuma 25% din efortul necesar n activitate.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    35/88

    35

    Se ia n considerare punctele obtinute maxime posibile.in efortul necesar n activitate.

    Scor total maxim: 42

    d. Testul Deni se Rouquespentru gesturi fundamentale pentru mna la nivelul membrului

    superior afectat

    Am folosit acest test considernd ca membrul superior afectat la nivelul articulatieiintermediare (cot) modifica functionalitatea ntr-o masura oarecare si la nivelul extremitatiidistale.

    Nr.Denumirea si

    caracteristicile gestului

    Continutul gestului

    si limitele

    Aplicatii si indicatii

    de utilizare

    Gestul1

    Prinderea tip cleste: ntre

    unghia degetului mare si

    cea a aratatorului.

    Prinderea obiectelortrebuie sa se realizeze nstilul

    caracteristicgestului. Gestul

    este accesibil pentru ceamai

    mare parte din deficientii

    mintali.

    Prinderea cuielor lungi si subtiri,

    a acelor cu cusut de

    diferite grosimi si lungimi,

    ncepnd cu cele mai groase si

    lungi.

    Gestul2

    Prinderea bidigitala: ntre

    pulpa degetului mare si

    cea a aratatorului.

    Gestul presupune prinderea

    obiectelor de dimensiuni

    mijlocii sau mici. Suntexcluse obiectele cudimensiuni foarte mici.

    Prindereaagrafelor,cuielor,jetoanelor,

    cartilor de joc sau introducereabutoanelor colorate n grileperforate.

    Aceste activitati sunt urmate de

    ordonarea de la stg. la dr. iar cele

    de introducerea butoanelor, de

    formarea unpr siruri.

    Gestul3

    Prinderea thenadro- digitala, genfoarfeca

    gradinarului, adica

    prinderea ntre vrful

    Gestul este dificil deoarece

    exista tendinta de a repliadegetul mare. Prezinta,deasemenea, dificultate ca

    Sectionarea ramurilor din ce n ce

    mai groase cu ajutorul foarfecelui.

    Prinderea copcilor, capselor.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    36/88

    36

    Nr.Denumirea si

    caracteristicile gestului

    Continutul gestului

    si limitele

    Aplicatii si indicatii

    de utilizarethenar si celelalte degete. urmare a faptului ca gestul

    solicita forta.

    Scoaterea cuielor cu clestele.

    Spargerea nucilor cu ajutorul

    Clestelui de spart nuci.

    Gestul4

    Prinderea gen menghina, adicaprinderea unui obiect ntre degetulmare si alte doua degete reunite.

    Gestul nu prezinta

    dificultati speciale.

    Transportarea a 2-3 farfurii cu o

    singura mna fara a le sprijini pe

    piept. Introducerea cilindrilor n

    plansete perforate.

    Gestul5

    Prinderea mingii: a conduce unobiect alungit, tinut n palma ntredegetul mare si celelalte degete, iararatatorul ntins pe obiect.

    Similar gestului tinerii cucutitul sau a nsurubarii saudesurubarii.

    nsurubarea si desurubarea

    suruburilor cu respectarea a doua

    conditii: surubelnita sa fie mentinuta

    mereu n santul surubului si sa se

    mentina aceasi directie. Taierea cu

    cutitul de carte.

    Gestul

    6

    Prinderea cu pumnul, adica a prinde

    o bara cu toata palma.

    Prinderea bastoanelor, transportarea

    sticlelor pline sau goale, servirea

    unei bauturi dintr- o sticla, folosirea

    ciocanului etc.

    Gestul7 Apasatul cu un deget

    Gest dificil: trebuie sadozeze efortul de apasare,sa aprecieze

    forta de lovire, sa nu pliezedegetul ntre doua apasari.

    Scrierea la calculator.

    Prinderea pionezelor n lemn moale.

    Lovirea unei suprafete cu pulpele

    degetelor, n genul gestului lovirii

    clapelor de la pian.

    Gestul8

    Extensia, adica a departa si apropiadegetele aidoma miscarilorfoarfecelui.

    Taierea cu foarfecele a diferitelor

    sorturi de hrtie, cu si fara semne,

    mai nti pe linii de diferite lungimi,

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    37/88

    37

    Nr.Denumirea si

    caracteristicile gestului

    Continutul gestului

    si limitele

    Aplicatii si indicatii

    de utilizareapoi figuri geometrice, frize formate

    din linii frnte, curbe si n sfrsit,

    imagini cu forma neregulate.

    Tabel nr.5

    2.2.3. Reprezentarea grafica

    Pentru a ilustra mai sugestiv rezultatele evaluarilor si interpretarea datelor am folositreprezentarile grafice.

    2.3.Tratamentul general al cotului

    2.3.a Tratamentul ortopedic si chirurgical

    Acest tratament este realizat de colectivul de medici specialisti. n tratamentul fracturilorce afecteaza componentele articulatiei cotului, trebuie sa se tina cont de cteva principii de bazasi anume:

    Refacerea anatomica a suprafetelor articulare;

    Imobilizarea pe perioada ct mai scurta n aparat gipsat, n pozitii ct mai apropiate defunctional;

    Realizarea unei osteosinteze ferme n cazul interventiilor chirurgicale;

    nceperea precoce a unui program de recuperare functionala a cotului si ale articulatiilorsub- si supraiacente)

    Tratamentul fracturilor supracondiliene este dificil.

    Fracturile fara deplasare beneficiaza de imobilizare n aparat gipsat timp de 3-4 saptamni.

    Reducerea ortopedica a fracturilor cu deplasare trebuie facuta initial, dar manevrele externereusesc rareori sa reduca perfect focarul de fractura. Pe de alta parte, mentinerea unei contentiifixe este dificila si se poate complica cu compresiuni vasculare.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    38/88

    38

    Judet propune fixarea focarului de fractura prin brose, trecute percutan. Metoda da o bunastabilitate n sens antero- posterior, dar nu permite mentinerea reducerii decalajului ntrefragmente.

    Bascularea si translatia, ca si decalajul din focarul de fractura pot fi rezolvate prin

    extensie continua (Leveut si Godard). Tractiunea principala se aplica n axul antebratului. Laaceasta se poate asocia o tractiune accesorie n axul antebratului. Deci acestea provoaca cutimpul greutati n recuperare.

    Nereducerea focarului de fractura prin metode ortopedice necesita reducerea pe calesngernda si realizarea unei osteosinteze ferme, ce permite nceperea precoce a recuperariifunctionale. Deplasarea antero-inferioara a fragmentului diafizar, n fracturile supracondilienepoate duce la lezarea arterei humerale. n prima faza se ncearca reducerea ortopedica. n caz catulburarile vasculare persista sau se accentueaza, se practica abordul chirurgical al pachetuluivasculo-nervos brahial.

    n cazul fracturilor olecraniene fara deplasare, se face o simpla imobilizare n esarfa, iarn cazul celor cu deplasare se va interveni chirurgical. La adulti, n cazul fracturilor faradeplasare se executa o imobilizare pe atela gipsata, situata posterior, ce cuprinde fata posterioaraa bratului si antebratului pna la articulatia metacarpofalangiana. Durata imobilizarii este deaproximativ 3-4 saptamni.

    Miscarile degetelor vor fi reluate imediat. n cazul cnd deplasarea nu poate fi redusaortopedic, singura solutie ramne interventia chirurgicala - osteosinteza.

    Osteosinteza se poate efectua cu:

    Srme;

    suruburi;

    Brose.

    Unii autori recomanda interventie chirurgicala totdeauna cnd deplasarea fragmentelor fracturatedepaseste distanta de 3 mm.

    Tratamentul urmareste sa restabileasca integral forta de extensie a tricepsului siamplitudinea miscarii cotului. Tratamentul chirurgical se face la 7-14 zile de la accident, atunci,

    cnd edemul si hemartroza cedeaza, iar tegumentele nu prezinta nici o leziune.

    Important dupa reducere este controlul traiectului de fractura care nu trebuie sa permita nici odenivelare, deoarece o neregularitate ct de mica va avea repercursiuni asupra functieiarticulatiei cotului, n sensul ca va limita miscarea de flexie-extensie. Osteosinteza va trebuiefectuata prin urmatoarele procedee:

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    39/88

    39

    Sutura cu fir metalic;

    Hemicerclajul cu srma;

    Osteosinteza cu suruburi.

    Olecranectomia

    Se preactica n fracturile cominutive, cnd practic nu se poate efectua osteosinteza, avndavantajul de a reda imediat functia cotului.

    Fracturile de cap radial incomplete sau complete, fara deplasare sau cu deplasare mica,beneficiaza de tratament ortopedic. Se practica imobilizarea gipsata timp de 7-10 zile, urmata dereluarea progresiva a miscarilor si tratament de recuperare functionala.

    Celelalte fracturi de cap radial beneficiaza de tratament chirurgical: extirparea

    fragmentelor osoase sau rezectia modelanta a capului radial. Ca si material de osteosinteza suntfolosite suruburile si brosele.

    Firica, n 1980, propune o tehnica de osteosinteza a fracturilor de cap radial, folosind camaterial de osteosinteza brose Kirschner, trecute transcutan. Sommelet, n 1974, propunenlocuirea capului radial lezat cu o proteza de vitaliu. n fracturile de col radial de gradul I si II,Judet, tratamentul de electie este cel ortopedic. n celelalte doua tipuri de fracturi, tratamentulchirurgical este cel indicat, rezectia capului radial, dnd rezltate functionale mai bune, dectpsteosinteza metalica.

    2.3. b. Tratamentul prin actiunea factorilor folositi de medicina fizica

    2.3.b.1.Kinetoterapia

    Kinetoterapia este cel mai important "mijloc terapeutic al tratamentului complex derecuperare, care foloseste un sistem de exercitii fizice cu actiune asupra ntreguluiorganism". Eficienta kinetoterapeutica depinde de:

    Cooperarea bolnavului;

    O buna relaxare a musculaturii;

    Conditii optime pentru actiunea functionala a segmentelor afectate sau a ntregului corp;

    Evitarea instalarii durerii;

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    40/88

    40

    Urmarirea efectelor maxime asupra: sistemului cardiovascular, sistemului respirator,sistemului digestiv, sistemului nervos, proceselor metabolice, aparatului locomotor.

    Kinetoterapia si gaseste largi aplicatii n toate cele 4 compartimente majore alereabilitatii, fiind indispensabila recuperarii medicale si readaptarii psihice, nelipsind din spectrul

    readaptarii profesionale si readaptarii sociale. n raport cu momentul aplicarii celorlalte mijloaceale tratamentului complex, kinetoterapia cuprinde:

    Kinetoterapia sechelelor postraumatice nechirurgicale;

    Kinetoterapia preoperatorie;

    Kinetoterapia postoperatorie.

    n toate situatiile, obiectivele kinetoterapiei sunt aceleasi: ameliorarea capacitatii demiscare globala, ameliorarea functionala segmentara, stimularea starii psihice.

    Dintre tehnicile si metodele utilizate n kinetoterapie, am implementat n cazul pacientilorcare au participat la acest studiu n vederea recuperarii articulatiei cotului :

    Tehnici anakinetice- posturari;

    Tehnici active libere ;

    Tehnici de facilitare neuroproprioceptive,

    Tehnici de hidrokinetoterapie ;

    Procedee fizicale ajutatoare.

    Tehnici de facilitare musculara neuroproprioceptiva

    TEHNICILE FNP FUNDAMENTALE (DE BAZ)

    Acestea se executa cu sau fara cooperarea pacientului.

    . Prizele minilor. Reprezinta presiunea contactului manual al kinetoterapeutului cupielea. Masele musculare, tendoanele, articulatiile care intra n schema de miscare se consideramecanisme facilitatoare. Alt mecanism de facilitare poate fi si temperatura minii: rece, potrivita,calda.

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    41/88

    41

    Spre exemplu ntr-un deficit de flexie al cotului, o presiune a minii kinetoterapeutului pebiceps creste imediat capacitatea subiectului de a flecta bratul.

    Priza minilor kinetoterapeutului trebuie sa fie "ferma", dar sa nu produca durere. Ea seface asupra elementelor musculotendoarticulare care executa miscarea, dar nu trebuie sa jeneze

    amplitudinea completa de miscare La priza pentru un exercitiu nu se trece peste doua articulatiisi se fixeaza umarul.

    . Comenzile si comunicarea. Acestea reprezinta relatia senzoriala dintre kinetoterapeutsi pacient. Vocea, tonul, cuvintele pronuntate de catre kinetoterapeut au un mare rol n calitatearaspunsului. Teoretic dar si practic: - comenzile ferme, puternice sunt stimulente pentru o actiuneintensa. - comenzile blnde sunt favorabile situatiilor n care miscarea produce durere. Importanteste nsa ntelegerea ct mai completa a psihologiei pacientului, pentru a utiliza si alternacomenzile cele mai adecvate momentului.

    Textul comenzilor trebuie sa fie scurt si clar: "tine!", "mpinge!", "relaxeaza!", etc.

    . Rezistenta maximala. Miscarea executata contra unei rezistente maximale de moment,care permite totusi executarea ei, determina o crestere importanta a fortei musculare. Miscarea seva desfasura lent, fara sacade. Notiunea de "maximala" se raporteaza la forta actuala apacientului (deci dozarea va fi individualizata), rezistenta maximala determina o iradiere ainfluxului de la grupele musculare puternice din cadrul schemei de miscare spre grupele maislabe.

    . Miscarile de compensare. Acestea au de fapt rolul de a reduce sau a evita obosealadeterminata de repetitiile unei miscari contra rezistentei. Aceasta se realizeaza prin trecerea de lao tehnica FNP la o alta, apoi la o a treia sau prin rentoarcerea la prima. Aceste schimbari n

    combinatiile diferitelor miscari vor permite pacientului sa execute antrenamentul pe o perioadamai lunga de timp, crescnd mai repede forta musculara. Trecerile de la o tehnica la alta,reprezinta "miscarile de compensare", de cunoastere, de antrenare, de executie.

    TEHNICI FNP CU CARACTER GENERAL.

    . Inversare lenta (IL) si inversare lenta cu opunere (ILO). Inversarea lenta reprezintacontractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr-o schema de miscare,fara pauze ntre inversari. Treptat se introduce si se creste rezistenta aplicata miscarilor, dar

    avnd grija ca miscarea sa se poata executa pe toata amplitudinea si n acelasi timp sa fiesuficient de intensa ca sa recruteze un numar maxim de motoneuroni. Daca n jurul uneiarticulatii exista un dezechilibru muscular, rezistenta se va aplica la nceput pentru muschii maiputernici, caci n acest fel se determina un efect facilitator pe antagonistii slabi. Inversarea lentacu opunere este o varianta a tehnicii IL n care se introduce gradat contractia izometrica lasfrsitul amplitudinii miscarii. Ratiunea tehnicii IL se bazeaza pe legea "inductiei succesive" alui Sherrington: "o miscare este facilitata de contractia imediat precedenta antagonistului ei".

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    42/88

    42

    Explicatia acestei afirmatii este neclara. Posibil ca odata cu contractia concentrica (deci scurtareamuschiului), "strech-reflexul" sa domine treptat si, deci, aferenta spre centrii de la fusul muscularsa scada. Rezistenta la miscare, ce se aplica determina o influenta inhibitorie a reflexului Golgiasupra motoneuronului agonistului (muschiul care se contracta), dar faciliteaza prin actiunereciproca antagonistul. La aceasta se adauga si actiunea inhibitorie a celulelor Renshow pentru

    motoneuronul alfa agonist. Pe de alta parte, acesta fiind ntins n timpul contractiei agonistului,se va facilita antagonic (prin reflexul miotatic). n acest fel, inversarea miscarii gaseste muschii(antagonistii de mai sus) pregatiti, facilitati pentru a promova o contractie puternica, etc.

    ILO datorata izometriei de la sfrsitul miscarii, declanseaza recrutarea de motoneuroni gama nmai mare masura dect n contractia izotonica si deci, fusul muscular va fi mai putin inactiv ca ncazul IL. Aferenta fusului va continua sa trimita influxuri nervoase cu caracter facilitatorpredominant, desi apare reflexul Golgi, ca si activizarea celulelor Renshow, ncercnd sablocheze efectul facilitator. n concluzie se poate constata ca IL (cu contractie izotonica) inhibacontractia agonistului spre sfrsitul miscarii, dar pregateste antagonistul, n timp ce ILO ( cucontractie izometrica) mareste forta de contactie agonista. Repetarea IL si ILO va duce n final la

    facilitarea musculaturii n ambele directii de miscare.. Inversarea agonistica (IA). Aceasta este o tehnica care utilizeaza att contractia

    concentrica, ct si pe cea excentrica pe o anumita schema de miscare, de flexie sau extensie, spreexemplu. Se executa una din aceste miscari (izotonice) pe tota amplitudinea, contra uneirezistente tolerate. La amplitudinea maxima se face o miscare de revenire pe o distanta mica, totcu o rezistenta, apoi din nou miscarea initiala, pna la capat si se repeta. Deci vom avea osecventa ritmica de contractie excentrica, apoi concentrica, apoi excentrica, etc. a aceluias grupmuscular. Pentru o mai mare eficienta, inversarea agonistica va mari treptat amplitudinea pe carese executa contractiile excentrice-concentrice. Bazele neurofiziologice ale tehnicii IA se refera laefectul contractiei excentrice, care promoveaza ntindere exrafusala si pe cea intrafusala, ceea cemareste influxul aferentelor fusale. Aceasta este valabil pentru muschii cu predominenta fazica.La muschii extensori posturali (tonici), contractia excentrica este dificil de realizat n alta zonadect cea alungita, ceea ce va declansa impulsuri n aferentele secundare ale fusului si deci,influente inhibitorii musculare. Toate cele cinci tehnici descrise (IL, ILO, CR, SI, IA) pot fiutilizate n orice stadiu al controlului motor.

    TEHNICILE FNP SPECIFICE

    Acestea necesita cooperarea bolnavului si eforturile sale voluntare.

    a) Tehnici pentru promovarea mobilitatii

    S-a vazut ca imposibilitatea promovarii mobilitatii (de cauza musculara) este determinata ori dehipertonie, ori de hipotonia muschiului. n momentul cnd miscarea activa devine posibila, sencepe aplicarea unei usoare rezistente, pentru ca progresiv sa se treaca spre tehnica de inversarelenta (IL). Pozitionarea pacientului este de mare importanta.

    . Miscarea activa de relaxare-opunere (MARO).

  • 7/27/2019 ROLUL MIJLOACELOR KINETICE IN RECUPERAREA COTULUI POSTTRAUMATIC LA ADULTI.docx

    43/88

    43

    Aceasta se aplica n cazurile cu hipotonii musculare care nu permit miscarea pe o directie. Pedirectia musculaturii slabe, n zona medie spre scurtata, se executa o contractie izometrica (mnakinetoterapeutului face contrarezistenta). Cnd se simte ca aceasta contractie a ajuns maxima, sesolicita pacientului o relaxare brusca, iar kinetoterapeutul executa rapid o miscare spre zonaalungita a musculaturii slabe, aplicnd cteva ntinderi rapide pe aceasta musculatura. La

    comanda verbala, pacientul revine activ la pozitia cea mai scurtata, terapeutul ajutnd, urmarindsau chiar aplicnd o usoara rezistenta acestei miscari, n functie de capacitatea functionala amusculaturii respective. Explicatia neurofiziologica se bazeaza pe fenomenul de coactivare(facilitare simultana a motoneuronilor alfa si gama), cnd contractia izometrica se executa nzona scurtata. Motoneuronul static gama este activat n mod deosebit de contractia izometrica,ceea ce reduce slabirea fibrelor fusale care s-ar produce daca scurtarea este pasiva.

    n etapa de alungire rapida, aferenta primara a fusurilor determina a facilitare autogenica.

    . Relaxare- opunere (RO).

    Aceasta este o tehnica pur izometrica, utilizata cnd amplitudinea unei miscari este limitata decontractura musculara. Este deosebit de indicata