78
Aceastª primª ediie (pilot) este finanatª de Uniunea Europeanª. MINISTERUL EDUCAIEI I CERCET ˆRII DORINA KUDOR LIMBA I LITERATURA ROMÂNˆ Modulul 1 ABC-ul comunicªrii Ghidul profesorului Proiect Phare „Acces la educaie pentru grupuri dezavantajate” Programul „A doua ansª

Romana -- Ghidul profesorului

  • Upload
    haphuc

  • View
    300

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Romana -- Ghidul profesorului

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

DORINA KUDOR

LIMBAȘI LITERATURAROMÂNĂModulul 1ABC-ul comunicării Ghidul profesorului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

Page 2: Romana -- Ghidul profesorului

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și dtp: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: februarie 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Page 3: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsCuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Unitatea I. Arta conversaþiei1. Situaþia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . 145. Replici ºi roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166. A vorbi ºi a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Evaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Unitatea II. Realitate ºi ficþiune1. Persoane ºi personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222. Personaje ºi animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243. Personaje ºi fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264. Curiozitate ºi tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285. Cuvânt ºi rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306. Cuvânt ºi rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327. Cuvânt ºi rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348. Cuvânt ºi rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Evaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Unitatea III. Feþele realitãþii 1. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . 402. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . 423. Acþiune ºi atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444. Feþele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465. Feþele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 486. Dorinþe ºi confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 507. Întâmplare ºi destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 528. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Evaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Unitatea IV. Cântecul sentimentelor1. Poezia ºi muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 583. Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 603. Cântecul ºi poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 624. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Evaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Unitatea V. Lumi fantastice1. Între realitate ºi fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 682. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 703. Între realitate ºi vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 724. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . 74

Evaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Ne bucurãm cã suntemîmpreunã în marea echipã aprogramului „A doua ºansã”.Ordinele M.Ed.C. nr.5333/25.10.2005 ºi nr.5375/29.12.2005 privindMetodologia aplicãriiprogramului ºi programeleºcolare pentru educaþia debazã sunt documentele carestau la baza programului„A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior.Ghidul de faþã face partedintr-o serie de materialeeducaþionale (ghidurileelevului, ghid de evaluare)elaborate, sau în curs deelaborare care vor fi utilizateîn cadrul programului„A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior.Prin realizarea ghidurilor,am dorit sã vã sprijinimºi sã vã oferim materialeperfectibile, dar utile Dvs.atât în cadrul programului,cât ºi în întreaga activitatedidacticã.Sugestiile pe care ni le veþioferi vor contribui larevizuirea materialelor înanul de pilotare, astfel încâtprogramul sã se poatãextinde la nivel naþional,începând cu anul ºcolarviitor.Datoritã Dvs., pentru tineriidin program, viitorul poatearãta altfel.Vã dorim succes ºi vãmulþumim cã aþi ales sã fiþialãturi de noi.

Lucia CopoeruCoordonator „A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior

Stimată colegă,Stimate coleg,

Page 4: Romana -- Ghidul profesorului

Stimaþi colegi,Ghidul profesorului vã este dedicat din dorinþade a vã face cât mai plãcutã ºi mai eficientãactivitatea didacticã în cadrul Programului „Adoua ªansã“. Vã felicit cã aþi ales sã lucraþi înacest program pentru al cãrui scop generosactivitatea dumneavostrã este de o maximãimportanþã; sunteþi mesagerul direct al întregiifilosofii educaþionale ºi didactice care a animatechipa implicatã în alcãtuirea acestui edificiueducaþional. Fãrã implicarea ºi efortuldumneavoastrã, demersul nostru rãmâne fãrãfinalitate. Aºadar sunteþi partenerul nostru, dar ºibeneficiarul tuturor materialelor educaþionaleîntr-un nou sistem ce oferã o viziune novatoareasupra procesului didactic.

Alãturi de Programa de limba ºi literatura românã ºide Ghidul elevului, Ghidul profesorului aremenirea de a face mai transparentã viziuneadidacticã pe baza cãreia s-a fundamentatelaborarea acestor documente educaþionale.

Intitulat ABC-ul comunicãrii, acest ghid cuprindesugestii didactice care au ca scop facilitareaînþelegerii filosofiei programei ºi a modului deorganizare a conþinuturilor în Ghidul elevului.

Având în vedere vârsta, experienþa de viaþã ºipreachiziþiile elevilor care îºi continuã educaþiaîn cadrul „Programului A doua ºansã“, acestmodul propune parcurgerea acceleratã a unorconþinuturi selectate din Programa de limba ºiliteratura românã pentru gimnaziu ºi pentruclasa a IX-a ºi a X-a, ªcoala de arte ºi meserii.

Primul dintre cele trei module în care estestructurat parcursul didactic al dobândiriicompetenþei lingvistice ºi de comunicare înlimba românã vizeazã formarea ºi demonstareaunui comportament adecvat în calitate dereceptor ºi emiþãtor în diverse situaþii decomunicare. Acest comportament (lingvistic ºi decomunicare) presupune dobândirea unordeprinderi ºi abilitãþi esenþiale în ceea cepriveºte ascultarea, vorbirea, citirea ºi scrierea.

Titlul ABC-ul comunicãrii sugereazã el însuºifinalitatea: formarea unui comportamentlingvistic adecvat unor situaþii de comunicarediverse, idee transpusã în competenþa generalã ºiîn competenþele specifice.

Competenþa generalã:Demonstrarea unui comportament adecvat încalitate de emiþãtor ºi de receptor al unor mesajeorale ºi scrise

Competenþe specifice:1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi

paraverbale în diverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor)

1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate învederea eficientizãrii comunicãrii orale ºiscrise

1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentareaconþinutului acestora

1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbiiliterare la nivel fonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical, morfosintactic

1.5. Identificarea diferenþelor dintre texteleliterare ºi nonliterare

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare atextelor literare ºi nonliterare

1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor latextele citite sau ascultate

1.8. Redactarea unor texte proprii folosindmodurile de expunere ºi procedeele deexpresivitate

Necesarã oricãrei fiinþe care trãieºte în societate,comunicarea se învaþã cu precãdere în ºcoalã ºi,mai ales, la disciplinele din aria curricularãLimbã ºi comunicare, între care comunicarea înlimba românã este piatra de temelie pentrucomunicarea în celelalte domenii. De aceea, acestmodul se dovedeºte a fi indispensabil oricãruicursant din Programul A doua ºansã care arevenit la ºcoalã tocmai pentru a-ºi asigura ocompletare a educaþiei de bazã în vedereaintegrãrii sociale ºi profesionale.

Modulul ABC-ul comunicãrii propunefamiliarizarea ºi exersarea comunicãrii verbale ºinonverbale în diferite situaþii de comunicare cuscopul de a deprinde strategii care sãeficientizeze actul comunicãrii în vorbire,ascultare, citire ºi scriere.

Tipurile de texte selectate propun lectura ºistudiul unei varietãþi de texte literare (ficþionale)ºi nonliterare. Pentru a asigura o mai bunãaplicare a asocierii elementelor verbale cu celenonverbale, elevii vor fi familiarizaþi cu texteaparþinând celor trei genuri literare: dramatic,

Cuvânt înainte I

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI4

Page 5: Romana -- Ghidul profesorului

epic ºi liric, ordinea abordãrii fiind dinspretextul dramatic spre cel epic ºi liric.Astfel,considerãm cã textul literar devine unpretext mai sugestiv pentru modul în carecomunicarea verbalã se asociazã cu ceanonverbalã, permiþând vizualizarea dispuneriisimultane a elementelor verbale ºi nonverbale nudoar în dialoguri simple, ci ºi în spectacole deteatru, film.

În privinþa elementelor de gramaticã serecomandã explicarea ºi aplicarea normelorgramaticale în contexte concrete, fãrã a se insistape terminologia de specialitate, ci pemecanismele logice ale regulilor ºi normelorgramaticale, la nivel fonetic, lexical, morfologicºi sintactic. Accentul trebuie sã cadã pe situaþiilede abatere de la normele limbii literare ºi pemonitorizarea acestora. De aceea vã propunemortogramele textului puse în chenar.

Modulul ABC-ul comunicãrii cuprinde 30 delecþii a câte douã ore, structurate în cinci unitãþide învãþare.

Fiecare lecþie, la rândul ei, are un titlu sugestivprin care se doreºte atât o sugestie aconþinutului, cât ºi a ideii cã limba în sine esteun mare poem ce se construieºte ori de câte orieste vorbitã.

Demersul didactic este structurat într-un cadruarticulat în trei etape: orientare, achiziþii, transferºi aplicare.

Etapa de orientare corespunde intrãrii în lecþie ºipresupune activarea cunoºtinþelor ºideprinderilor elevilor necesare pentru o maibunã însuºire a achiziþiilor vizate de lecþie,precum ºi crearea unei atmosfere propicemomentului de predare / introducere a noilorcunoºtinþe. Metodele utilizate pentru aceastãetapã în cadrul Ghidului elevului sunt:brainstormingul, ciorchinele de idei, câmpulsemantic, scrierea reflexivã, eseul de cinciminute, desfãºurate în activitãþi individuale, înperechi, grup, frontale (clasa ca grup). Accentulcade pe vorbire ºi pe ascultare.

Etapa achiziþiilor este cea care corespundeadãugãrii de noi informaþii, exersãrii sau formãriiunor deprinderi. Acest moment al lecþieicuprinde: lectura textului, discutarea textului,relaþionarea cu elemente de gramaticã saucomunicare. Un accent important trebuie pus peactul citirii textului ºi pe scriere. Lecþiile dinprima unitate vã oferã posibilitatea sã identificaþiproblemele elevilor în citire ºi în înþelegerea aceea ce citesc ºi sã stabiliþi un parcurs individual

pentru recuperarea deficienþelor. Activitãþile sedesfãºoarã atât individual, cât ºi în perechi ºi îngrupe. Folosiþi cu încredere aceste tipuri deactivitãþi, dar nu ca pe o formã de retragere adumneavoastrã din mijlocul elevilor, ci ca pe oformã de colaborare ºi cooperare în rezolvareaunei sarcini de lucru, dumneavoastrãasumându-vã rolul de consultant ºi demonitorizare a dificultãþilor pentru a interveniacolo unde este nevoie ºi atunci când este nevoie.Organizaþi grupele dupã criterii ingenioase(culori, numere, iniþiale de nume, luna /ziuanaºterii etc.) pentru a asigura într-adevãr exesareacompetenþei de comunicare cu parteneri diverºi ºipentru a forma deprinderea de a se adapta ºi de acoopera cu diverse persoane, atât de necesarã înviaþa socialã. Insistaþi asupra vorbirii în faþaclasei, valorificând momentele de raportare aactivitãþii în cadrul grupelor. Acordaþi aceastãºansã fiecãrui elev în parte, încurajaþi-i pe ceitimizi ºi rezervaþi, nu îi abandonaþi pentru cã nuvor reuºi sã-ºi depãºeascã aceastã inhibiþie maitârziu. Folosiþi evaluarea prin grila „cu chipuri“ori de câte ori este posibil.

Etapa de transfer ºi aplicaþii este cea în care serealizeazã legãtura cu viaþa realã ºi cu situaþiileconcrete, asigurând valorificarea ºi aplicareacunoºtinþelor în contexte noi. Accentul cade pescrierea individualã, pe documentare ºi cãutarede informaþii. Este important de reþinut cã aici seregãsesc ºi indicaþiile pentru piesele deportofoliu, asupra cãrora atrageþi atenþia defiecare datã ºi oferiþi indicaþii necesare pentrurealizarea lor.

Nu uitaþi de ortogramele puse în chenar în textulpropus pentru studiu. Explicaþi de fiecare datãmodul de scriere a acestor ortograme ºi cereþi sãfie folosite în contexte diferite pentru a vãasigura cã au fost înþelese. Solicitaþi elevilor uncapitol special în cadrul portofoliului dedicatortogramelor.

La sfârºitul fiecãrei lecþii din ghidul profesoruluivã rugãm sã scrieþi observaþiile ºi opiniiledumneavoastrã referitoare la aspecte la ghidulelevului ºi al profesorului, deoarece ele suntextrem de importante pentru revizuirea acestormateriale didactice. La rubrica jurnal didacticsunteþi invitaþi sã notaþi propriile observaþiilegate de activitatea dumneavostrã ºi a elevilor,deorece vã vor fi de un real folos în pregãtireaevaluãrii finale.

Evaluarea se va realiza la finalul fiecãrei unitãþide învãþare. Se pot folosi testele de evaluarelivrate în acest ghid, schimbând doar conþinutulitemilor acolo unde credeþicã e necesar.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

Page 6: Romana -- Ghidul profesorului

Evaluarea pieselor din portofoliu se poate face peparcursul unitãþii tematice sau la sfârºitulacesteia.

Vã sugerãm sã aplicaþi sistematic chestionarul deautoevaluare pentru a identifica problemeleindividuale ale elevilor ºi pentru a primiinformaþii despre modul în care ei percepatmosfera de la ore, utilitatea celor învãþate. Esteo formã importantã în procesul de autoreglare aactivitãþii didactice pentru a rãspunde nevoilordiferenþiate ale cursanþilor. Vã recomandãm sãmultiplicaþi chestionarele oferite în programã lacapitolul evaluare.

În orele dedicate consilierii, este recomandabil sãfolosiþi materiale suplimentare construite dedumneavoastrã sau indicaþi elevilor alte surse de

pregãtire. Consultarea altor surse de informaretrebuie fãcutã cu grijã, de preferinþã în cadrulorelor, nu transferaþi procesul de recuperare înresponsabilitatea individualã ºi extraºcolarãpentru cã efectul s-ar putea sã fie dezastruos,elevii resimþind studiul individual extraºcolar cape o sarcinã împovãrãtoare, cu neputinþã derealizat. Gândiþi-vã de fiecare datã cãdumneavoastrã sunteþi nu numai „a doua ºansã“pentru aceºti elevi, ci poate ºi ultima, de aceeatrebuie sã fiþi asertivi ºi sã valorificaþi pozitivpotenþialul fiecãrui elev în parte. Aceºtia vor fievaluaþi atât cu grila de evaluare a uneicomunicãri orale, cât ºi în scris, notând pieseledin portofoliul individual ºi testul de evaluare dela sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI6

Înainte de a trece mai departe, realizaþi un moment de reflecþie asupra a ceea ce aveþi de fãcut ºinotaþi:

Primele impresii Întrebãri/nelãmuriri

Page 7: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Înainte de prima lecþiePregãtiþi-vã pentru întâlnirea cu elevii! Este util sã consultaþi programa acestui modul, Ghidulelevului ºi, în special, paginile introductive. Gândiþi-vã la un mod original de prezentare în faþaelevilor. Pentru a avea câteva puncte de plecare pentru autoprezenatare, e bine sã reflectaþi laurmãtoarele întrebãri:1. De ce am ales sã devin profesor?2. De ce predau literatura?3. Care este trãsãtura esenþialã a stilului meu didactic?4. Care sunt punctele mele tari ca profesor/ca om?5. Care sunt punctele mele slabe ca profesor/ca om?

Construiþi un scurt monolog care sã constituie „cartea de vizitã“ pe care o veþi prezenta în momentulîn care veþi parcurge prima secvenþã ºi elevii vor fi solicitaþi sã rãspundã la întrebarea Cine sunt eu?

La prima lecþieLa întâlnirea cu elevii, afiºaþi o atitudine optimistã, manifestaþi încredere în reuºita lor ºi folosiþi titlulmodulului ca pretext pentru a intra în tema comunicãrii. Comentaþi proverbele, lãsaþi timp elevilor sãdiscute ºi sã completeze punctele 1, 2, 3. Vorbiþi-le despre importanþa completãrii educaþiei.Încurajaþi-i sã citeascã prezentarea ghidului, sã îl rãsfoiascã ºi sã adreseze întrebãri. Folosiþi cele cinciîntrebãri despre experienþa de elev a cursanþilor ca o modalitate de informare asupra achiziþiilor ºinevoilor acestora. Faceþi însemnãri pentru a le valorifica într-o strategie personalã de raportare la grupºi la fiecare elev în parte.

Introduceþi cu delicateþe ºi umor întrebarea „cine sunt eu?“, rãspundeþi ºi dumneavoastã la cele patruîntrebãri (într-un fel aveþi rãspunsurile pregãtite prin reflecþia realizatã înainte de lecþie)

Oferiþi fiecãrui elev ocazia sã-ºi prezinte „cartea de vizitã“, dar nu uitaþi sã o prezentaþi ºi pe adumneavoastrã. Veþi stabili astfel mult mai rapid o relaþie de încredere ºi de colaborare cu aceºtia.

Oraganizaþi activitatea în patru grupe pentru cele douã sarcini: trãsãturile comunicãrii ºi regulile uneibune comunicãri în calitate de persoanã care vorbeºte, ascultã, cititeºte ºi scrie. Este indicat sã leprezentaþi regulile activitãþii în grup. Fiþi pregãtit cu markere, coli de flip-chart, banda adezivã.Implicaþi-vã în activitate, treceþi pe la fiecare grupã, asiguraþi-vã cã au înþeles ce au de fãcut, oferiþisugestii ori de cîte ori vi se solicitã pãrerea sau observaþi cã elevii se aflã în dificultate.

Încheiaþi prin sublinierea importanþei comunicãrii cu ceilalþi, dar ºi a comunicãrii cu sine, aautocunoaºterii. Puteþi face apel la dictonul Cunoaºte-te pe tine însuþi ºi vei cunoaºte tot universul.

Dupã prima lecþieE momentul sã reflectaþi asupra necesitãþii de a deschide un jurnal didactic! În acest ghid veþi gãsispaþiu rezervat pentru notarea impresiilor, dupã fiecare lecþie. Observaþiile dumneavoastrã vor fi dereal folos pentru revizuirea ºi îmbunãtãþirea actualelor materiale didactice. Vã mulþumim.

Impresii asupra Ghidului profesorului Impresii asupra elevilor

Page 8: Romana -- Ghidul profesorului

ARTA CONVERSAŢIEI

Situaţia de comunicare

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI8

Competenþe specifice:1.1. Folosirea mijloacelor verbale,

nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi deascultãtor)

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate:– situaþia de comunicare:

receptor, emiþãtor, cod, canal,context, mesaj, limbaj verbal ºinonverbal/paraverbal;

– dialogul: modalitãþi de redareîn scris; conversaþia: formule deiniþiere ºi de prezentare a uneipersoane;

– transcrierea unuidialog/conversaþii: punctuaþiasubstantivului în vocativ;formele substantivului îngenitiv-dativ, propoziþiaafirmativã, negativã,interogativã, exclamativã;semnele de punctuaþie: virgulã,punct, semnul întrebãrii ºi alexclamãrii.

Materiale necesare: fiºe cuexemple de dialoguri, punctuaþiaºi formele substantivelor în vocativ ºi genitiv-dativ, propoziþii negative, interogative, exclamative,codul rutier sau pagini cu semnele de circulaþie ºi semnificaþia lor;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia, brainstorming, scrierea de cinci minute;– Achiziþii: lectura, relectura, jocul de rol, prelegerea, exerciþiul;– Transfer ºi aplicare: exerciþiu de rescriere prin completarea scrierii de cinci minute, joc de rol.

Parcursul didacticOrientare

– E preferabil sã începeþi prin discutarea paginii cu introducerea în unitatea tematicã în care sesubliniazã necesitatea comunicãrii ºi a cunoaºterii artei de a conversa. Comentaþi maxima „Limbaeste mai bogatã decât orice intuiþie”. Nu uitaþi sã prezentaþi conþinutul tematic al unitãþii sintetizatîn titlurile lecþiilor. Insistaþi ca elevii sã completeze rãspunsurile la întrebãrile de pe paginaintroductivã.

1

Page 9: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Transfer ºi aplicare– Elevii revin la textul scris iniþial ºi îl rescriu folosind informaþiile dobândite în timpul acestei

lecþii. Jocul de rol poate înlocui citirea textelor scrise. Pentru folosirea codului rutier (al semnelorde circulaþie) ca modalitate de relaþionare cu regulile comunicãrii, ar fi de preferat sã oferiþi ocopie a acestor semne ºi sã solicitaþi elevilor sã aleagã semne cât mai diferite pentru a obþine oimagine cât mai complexã asupra trãsãturilor unei comunicãri civilizate ºi eficiente.

– Nu uitaþi de ortogramele puse în chenar. Explicaþi-le cã, atunci când cuvântul pus în chenar poatefi scris ºi fãrã cratimã, trebuie sã construiascã enunþuri în care sã ilustreze modalitãþile diferite descriere. Oferiþi explicaþiile necesare, adaptate la nivelul grupului, pentru a se observa ºi înþelegemodul diferit de scriere a ortogramelor.

– Intrarea în prima lecþie o puteþirealiza prin brainstorming,notând pe tablã sub forma unuiciorchine de idei tipurile deconversaþii. Opriþi-vã asupraconversaþiei de introducere ºide prezentarea a unei persoane.Lãsaþi elevii sã scrie fiecare încinci minute o conversaþie deprezentare, apoi cereþi-le sã leciteascã.

Achiziþii– Textul Istoria unei conversaþii

(I) este gândit pentru afamiliariza elevii cu formule deiniþiere a unei conversaþii, cuformule de introducere a uneipersoane ºi cu formule deprezentare. Notarea elementelornonverbale între parantezevizeazã sensibilizarea elevilorasupra importanþei acestora înactul comunicãrii. Folosiþi joculde rol pentru a observa dacãelevii asociazã elementeleverbale cu cele nonverbale înmod adecvat. Comentaþiinterpretarea elevilor ºiintroduceþi prin prelegereelementele situaþiei decomunicare. Acordaþi atenþiedeosebitã exerciþiului 5 (II)tocmai pentru a evidenþia lipsade expresivitate în absenþamijloacelor nonverbale.

Observaþii asupra modului de structurare a lecþiei în Ghidul elevului Jurnalul didactic

Page 10: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.1. Folosirea mijloacelor verbale,

nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi deascultãtor)

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: elementenonverbale, paraverbale ºisemnificaþia lor; vorbirea directã ºiindirectã; interjecþia;

Materiale necesare:imagini/fotografii care cuprindchipuri umane, expresii diferite alefeþei, poziþii ale corpului, gesturi,sugestive pentru limbajul nonverbal;

Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia,

brainstorming, activitate înperechi, eseul de cinci minute,jocul de rol;

– Achiziþii: lectura, relectura,evaluarea, jocul de rol,activatate în perechi ºi în grupe,conversaþia, exerciþiul;

– Transfer ºi aplicare: observaþia,harta sãptãmânii în interjecþii, eseul pe o temã datã: Interjecþii în paradis.

Parcursul didacticOrientare

– Puteþi deschide lecþia prin valorificarea textelor scrise de cãtre elevi în lecþia anterioarã printrunjoc de rol (altele decât cele care au fost citite cu o orã înainte), antrenând-i într-o discuþie despreimportanþa elementelor nonverbale ºi paraverbale. Asiguraþi-vã cã sunt cunoscuþi termenii caredenumesc elementele situaþiei de comunicare.

– Expresiile chipurilor din imagine pot fi valorificate în rezolvarea exerciþiilor 1, 2, 3 de la partea deintrare în temã: Pentru început.

Achiziþii– Verificaþi partea întâi a textului Istoria unei conversaþii printr-o scurtã chestionare frontalã asupra

personajelor ºi a contextului conversaþiei, apoi insistaþi asupra citirii corecte ºi expresive atextului. Pentru jocul de rol, formaþi cele trei grupe printr-o metodã care sã asigure diversitateagrupelor.

ARTA CONVERSAŢIEI

Formele comunicării 2

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI10

Page 11: Romana -- Ghidul profesorului

– Valorificaþi activitatea înperechi pentru a subliniasemnificaþia gesturilor, mimiciiîn exprimarea sentimentelor ºia stãrilor. Comentaþi exempleconcrete din viaþa realã: gesturiale ºoferilor, ale tinerilor etc.

– Interjecþia poate fi introdusã cao parte de vorbire care exprimãstãri, sentimente prin apelul lasunete, astfel insistând asupraconsemnãrii elementelorparaverbale. Scoateþi înevidenþã faptul cã o interjecþiepoate exprima stãri diverse, deexemplu: o! – uimire,bucurie,nervozitate, durere.

– Apelaþi la imaginaþie ºispuneþi-le cursanþilor cãinterjecþia ar putea reprezentaprimele cuvinte rostite de Adamîn Paradis, observândfrumuseþile naturii, deºigramatica studiazã interjecþia lasfârºitul pãrþilor de vorbire!Punctuaþia interjecþiei esteimportantã, de aceea puteþipregãti ºi alte exemple, în plusfaþã de cele oferite la exerciþiulIII.4. Transformaþi rezolvareaexerciþiilor III.1, 2 ºi 3 înmomente de bunã dispoziþieprin care cursanþii sunt pregãtiþipentru exerciþiile detransformare a vorbirii directe învorbirire indirectã, care necesitãmai multã atenþie ºi concentrare.

– Pentru rescrierea replicilorconversaþiei prin folosirea linieide dialog, puteþi oferi urmãtorulexemplu la exerciþiul 1 (IV):

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

– Ei! Ce-am gãsit atât de interesant la tine? întreabã Elena surprinsã. Pãi…eºti un bãiat drãguþ,politicos ºi dansezi minunat! continuã ea.

– La exerciþiul 2 (IV), pentru transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã, puteþi oferiexemplul:Elena se întreabã cu surprindere ce a gãsit interesant la el, adaugând cã este un bãiat politicos ºicã danseazã minunat.

Transfer ºi aplicare– Puteþi sã le sugeraþi persoane publice cãrora sã le observe comportamentul verbal ºi nonverbal.– Aduceþi-le aminte elevilor despre portofoliu ºi importanþa lui în evaluare. „Hãrþile sãptãmânii” pot

fi afiºate înainte de a deveni piesã de portofoliu.

Observaþii asupra modului de structurare a lecþiei în Ghidul profesorului Jurnalul didactic

Page 12: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.1. Folosirea mijloacelor verbale,

nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi deascultãtor)

1.3. Citirea unor texte diverse ºiprezentarea conþinutuluiacestora

Conþinuturi vizate: elementelenonverbale ºi semnificaþia lor;expresivitatea semnelor depunctuaþie în redarea uneicoversaþii

Materiale necesare: markere, foitip flip-chart; volum cu schiþe deI. L. Caragiale, (opþional casetavideo cu dramatizarea schiþeiCãldurã mare);

Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia,

brainstorming, ciorchinele deidei, activitate frontalã ºi îngrupe;

– Achiziþii: brainstorming, lecturape roluri, relectura, jocul de rol,activitate în grup, conversaþia,exerciþiul;

– Transfer ºi aplicare: activitate îngrupe, posterul, decalogulvorbirii ºi al ascultãrii, turulgaleriei, grila de evaluare subiectivã.

Parcursul didacticOrientare

– Deschideþi lecþia printr-o discuþie vie despre situaþii în care oamenii nu se înþeleg. Organizaþielevii în grupe ºi urmãriþi aprofundarea elementelor situaþiei de comunicare prin completareaexerciþiului 2, de la Pentru început.

Achiziþii– Printr-o discuþie asupra titlului, puteþi realiza un ciorchine de idei asupra semnificaþiilor sintagmei

cãldurã mare, cu scopul de a circumscrie tema textului, apoi puteþi realiza lectura pe roluri.Atrageþi atenþia asupra importanþei semnelor de punctuaþie pentru expresivitatea comunicãrii.Observaþi elevii în actul lecturii pentru a-i identifica pe cei care au probleme la citire.

– Verificaþi dacã s-a înþeles situaþia comicã prin rezolvarea exerciþiilor de la Discutarea textului.– Reveniþi la importanþa elementelor paraverbale ºi la modalitatea de exprimare în scris prin

semnele de punctuaþie. Valorificaþi exerciþiile de la Comunicare ºi expresivitate, oferindu-le

ARTA CONVERSAŢIEI

Dialoguri imposibile 3

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI12

Page 13: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

– propoziþii negative, exclamative: ex. Nu fi preocupat de aspectul exterior al celui cu care vorbeºti!– Se poate solicita chiar formularea a cinci dintre reguli în propoziþii afirmative ºi a altor cinci, în

propoziþii negative. Afiºaþi posterele obþinute într-un loc vizibil în sala de clasã. Organizaþi un tural galeriei, solicitând elevilor sã selecteze din posterul celeilalte grupe regula cea mai ineditã.Acordaþi timp pentru discutarea acestor reguli, solicitând comentarii cu privire la aplicareaacestora. Pentru valorizarea muncii elevilor puteþi apela la o formã de evaluare a posterelor decãtre ceilalþi profesori. Scrieþi pe fiecare poster criteriile de evaluare ºi grila de evaluare subiectivã☺ K L ºi rugaþi-i pe colegii dumneavoastrã sã evalueze fiecare poster cu un x sub chipul careilustreazã aprecierea lor asupra calitãþii posterului. Aplicaþi un chestionar dupã încheierea sarciniide lucru pentru a observa cum resimt elevii modul în care se deruleazã activitãþile.

Interpretarea chestionarelor aplicate elevilor Jurnalul didactic

elevilor posibilitatea sã lucrezefie individual, fie în grup(pentru a putea rezolva mairapid sarcina de lucru, având învedere lungimea textului).

– Încurajaþi jocul de rol sau, dacãaveþi caseta video, o puteþiviziona ºi discuta despre joculactorilor al cãror talent îmbinãlimbajul verbal cu mijlocelecomunicãrii paraverbale ºinonverbale.

Transfer ºi aplicarePuteþi organiza clasa în douãgrupe, având ca sarcinã formulareacelor zece reguli ale vorbirii,pentru prima grupã, ºi formulareacelor zece reguli ale ascultãrii,pentru grupa a doua. Stabiliþicriteriile de evaluare a posterelor,ajutând elevii sã înþeleagã ceanume se aºteaptã de la ei. Puteþiavea in vedere urmãtoarele criteriide evaluare:

– relevanþa regulilor pentru ocomunicare eficientã ºicivilizatã: 3puncte;

– aspectul general, ilustraþiisugestive: 3 puncte;

– corectitudinea exprimãrii,punctuaþia adecvatã: 3 puncte;

– originalitatea formulãriiregulilor: 1 punct.

Explicaþi-le modalitãþile deformulare a regulilor prin folosireaurmãtoarelor tipuri de propoziþii:

– propoziþii afirmative,exclamative: ex. Ascultã cuatenþie!

Page 14: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de

structurare a textelor literare ºinonliterare

1.1. Folosirea mijloacelor verbale,nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi deascultãtor)

Conþinuturi vizate:textul literar ºi nonliterar; textuldramatic; afiºul de spectacol;

Materiale necesare:volum cu piese de teatru de I.L.Caragiale, programe/afiºe despectacole; markere, coli flip-chart;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: brainstorming,

ciorchinele de idei;– Achiziþii: lectura, prelegerea,

conversaþia, compararea celordouã tipuri de texte;

– Transfer ºi aplicare: activitateindividualã, activitate în grupe,turul galeriei.

Parcursul didacticOrientare

– Reamintiþi-le elevilor despre titlul capitolului – Arta conversaþiei – ºi întrebaþi-i cine sunt oameniicare cunosc cel mai bine aceastã artã. Notaþi rãspunsurile lor ºi adãugaþi dumneavoastrã categoriaactorilor, dacã nu a fost menþionatã de cãtre elevi. Programul de spectacol reprodus îl puteþi folosipentru a face legãtura cu viaþa realã, spunându-le unde se gãsesc asemenea programe, care esteutilitatea lor. Faceþi apel la elementele situaþiei de comunicare pentru a vã convinge cã nu le-auuitat ºi cã le pot aplica într-un context nou.

– În prezentarea conceptului de text nonliterar, folosiþi ºi termenul nonficþional, pentru a nu seinduce ideea cã un text nonliterar este acela în care se scrie într-o limbã neliterarã. Notaþi prinbrainstrotming ºi alte tipuri de texte nonliterare ºi utilitatea lor în viaþa cotidianã.

Achiziþii– Faceþi legãtura între programul de spectacol ºi textul operei literare, subliniind diferenþa dintre

spectacolul de teatru ºi textul literar care este transpus în spectacol. Citiþi fragmentul de text, lãsaþitimp elevilor sã citeascã ºi ei în gând. Nu uitaþi sã le prezentaþi un volum cu textul integral ºi altepiese ale autorului pentru a observa modul de organizare a textului dramatic.

– Pornind de la compararea celor douã tipuri de texte puteþi sã introduceþi conceptul de textliterar/operã literarã ºi sã insistaþi pe raportul realitate/ficþiune. Cereþi elevilor sã citeascãinformaþiile de la Aflã mai mult ºi oferiþi explicaþii suplimentare referitoare la cele trei genuri

ARTA CONVERSAŢIEI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI14

Textul dramatic. Spectacolul de teatru 4

Page 15: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

• folosirea corectã ºi expresivã a semnelor de punctuaþie pentru a completa mesajul verbal cuelemente paraverbale (întrebãri, exclamaþii, pauze).

– Încheiaþi prin prezentarea afiºelor ºi prin realizarea unui tur al galeriei. Fiecare grupã va acordacâte un calificativ colectiv pentru celelalte trei grupe, pe baza criteriilor de evaluare. Stabiliþi câteun calificativ pentru fiecare dintre cele trei chipuri din grila de evaluare subiectivã:☺ = excelent; K = bine; L = satisfãcãtor.

– Propuneþi vizionarea unui spectacol de teatru împreunã.

Opinii asupra selecþiei textelor în Ghidul elevului Jurnalul didactic

literare. Parcurgeþi exerciþiile1 – 7 de la punctul II într-oconversaþie despre textulcomediei ºi despre teatru.Încheiaþi prin a subliniastructura textului dramatic ºirealizaþi schema pe tablã.

– Nu uitaþi sã explicaþiortogramele din chenar.

Transfer ºi aplicare– Acordaþi timp pentru scrierea

dialogului. Puteþi nota câtevadintre ele pentru a observa dacãtoþi elevii folosesc corectsemnele de punctuaþie.Greºelile selectate din textelecorectate pot fi scrise pe tablã,oferindu-se explicaþii ºiexemple suplimentare.

– Destindeþi atmosfera prinactivitatea de realizare aafiºului în patru grupe. Puteþisã le aduceþi câteva afiºe maideosebite, pentru a le oferisugestii. Prezentaþi ºi discutaþicriteriile de evaluare:

• trezirea interesuluicolegilor lor pentruspectacol/concert;

• îmbinarea unui textatractiv cu imaginisugestive;

• valorificarea elementelornonverbale pentruexpresivitateacomunicãrii (mimica,gestica, privireapersoanelor care suntincluse în imaginile depe afiº)

Page 16: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.1. Folosirea mijloacelor verbale,

nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi deascultãtor)

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate:povestirea; scrisoarea;

Conþinuturi activate: textul literarºi nonliterar, textul dramatic,transformarea vorbirii directe învorbire indirectã;

Materiale necesare: casetã videocu piesa de teatru O scrisoarepierdutã, volum cu piese de teatrude I.L. Caragiale, volum decorespondenþã literarã (MihaiEminescu, Ion Creangã); coli A4 +plicuri (opþional);

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: recitirea

fragmentului/vizionarea uneiscene din piesa de teatru;

– Achiziþii: povestireaconþinutului unui text dialogat,convenþiile redactãrii uneiscrisori;

– Transfer ºi aplicare: conversaþia, documentarea individualã.

Parcursul didacticOrientare

– Fie cã folosiþi textul sau caseta video, scopul este interpretarea de cãtre elevi a replicilorpersonajelor, pentru a observa cã actorul este cel care îmbinã cu artã comunicarea verbalã cu ceanonverbalã ºi paraverbalã. De aceea vizionarea unui fragment din piesa de teatru ar fi mult maiutilã decât simpla relecturã a textului. Insistaþi asupra evaluãrii interpretãrii replicilor cu grila deevaluare subiectivã (acele chipuri din grila existentã în Ghidul elevului la Pentru început).

Achiziþii– Valorificaþi fragmentul din textul comediei reprodus la lecþia anterioarã ºi parcurgeþi urmãtorii paºi:a. rescrierea textului prin folosirea liniei de dialog pentru a introduce planul povestitorului care

reproduce indicaþiile scenice; folosiþi exemplul: – Ce sã fac? Ce sã fac? ªi nu mai vine Ghiþã, zice Tipãtescu care vine ameþit, împleticindu-se dinfund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni.

ARTA CONVERSAŢIEI

Replici și roluri 5

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI16

Page 17: Romana -- Ghidul profesorului

Oferiþi toate explicaþiilenecesare referitoare laintoducerea planuluinaratorului.

b. continuaþi cu transformareavorbirii directe în vorbireindirectã, folosind exemplul:Tipãtescu vine ameþit,împleticindu-se din fund ºi cadepe un scaun cu capul în mâniîntrebându-se ce sã facã, fiindîngrijorat cã nu mai vine Ghiþã

c. puteþi cere povestirea dintr-operspectivã neutrã,impersonalã, dar ºi subiectivã.Faceþi distincþia întreperspectiva obiectivã(neimplicatã) ºi cea subiectivã(implicatã) asupra unuieveniment sau a unorîntâmplãri.

– Prin exerciþiul 5, concentraþidiscuþia asupra scrisorii pentrua face trecerea înspreprezentarea tipurilor de scrisoriºi a convenþiilor specifice.Realizaþi o schemã pe tablã încare sã arãtaþi pãrþilecomponente ale unei scrisori.Acordaþi atenþie formulelor deintroducere ºi de încheiere.Dacã timpul vã permite, cereþi-lesã scrie o scrisoare pe care sã v-oadreseze dumneavoastrã ºievaluaþi-o cu o notã sau folosiþiscrisorile primite ca o formã defeedback pentru a contabilizatipurile de greºeli ºi a leremedia prin exerciþiisuplimentare.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

– Vorbiþi-le despre prietenia dintre M. Eminescu ºi I. Creangã ºi cereþi-le sã completeze localitatea ºidata expedierii scrisorii pe baza informaþiilor pe care le-aþi oferit în scurta prezentare a biografieicelor doi scriitori.

Transfer ºi aplicare– Puteþi sublinia importanþa oamenilor de culturã aducând câteva bancnote ºi discutând despre

personalitãþile ale cãror nume ºi chip sunt reproduse pe ele. Detaliaþi sursele de informare desprebiografia oamenilor celebri. Reamintiþi-le despre piesa de portofoliu.

Opinii asupra tematicii portofoliului elevului Jurnalul didactic

Page 18: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.1. Folosirea mijloacelor verbale,

nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºiascultãtor)

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate:povestirea unei experienþepersonale; formularea deargumente, monologul/discursul;

Conþinuturi activate: textul literarºi nonliterar, textul dramatic,transformarea vorbirii directe învorbire indirectã;

Materiale necesare:opþional: casetã video cu discursulunei personalitãþi publice(preºedintele þãrii), coli flip-chart,markere;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: discuþia în perechi,

activitatea în trei grupe;– Achiziþii: lectura/audiþia

discursului preºedintelui,argumentarea, activitate îndouã grupe;

– Transfer ºi aplicare: comunicareoralã, evaluarea unui monolog oral.

Parcursul didacticOrientare

– Acordaþi timp pentru discuþiile în perechi ºi observaþi comportamentul elevilor în calitate deemiþãtor ºi de receptor. Faceþi comentarii binevoitoare ºi pentru cei care se comportã inadecvat,nu-i apostrofaþi, ci insistaþi asupra aspectelor pozitive, fãrã a le neglija pe cele necorespunzãtoare.

– Formaþi trei – patru grupe dupã criterii care sã asigure eterogenitatea ºi cereþi-le sã rezolve sarcinade la ex. 3 din etapa de orientare, numitã Pentru început. Realizaþi un tabel pe tablã cu ideileraportate de fiecare grupã, valorificaþi ideile elevilor, sintetizaþi-le ºi subliniaþi importanþa calitãþiide bun vorbitor pentru viaþa socialã ºi pentru anumite meserii. Puteþi iniþia o discuþie despremeseriile care se bazeazã pe abilitãþile de comunicare ºi de adaptare la situaþia de comunicare, deexemplu: vânzãtor, agent comercial, ospãtar, ghid turistic, ºofer de taxi, preot, învãþãtor, profesoretc.

ARTA CONVERSAŢIEI

A vorbi și a asculta 6

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI18

Page 19: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

• formule interogativ-reflexive de tipul: Ce este democraþia? Vã întrebaþi dacã este vreolegãturã între democraþie ºi libertate? Ce legãturi ºi deosebiri ar putea fi între politicã ºiputere? etc.

• Pentru alcãtuirea piesei de portofoliu, discutaþi conceptul de lider oferind exemple: lider degrup, lider de opinie, lider politic ºi cereþi-le sã exemplifice.

Observaþii asupra coerenþei unitãþii tematice ºi a celor ºase lecþii Jurnalul didactic

Achiziþii– Citiþi discursul preºedintelui ºi

solicitaþi rezolvarea exerciþiilorde la Discutarea textului, fie înperechi, fie prin chestionarefrontalã. Nu uitaþi sã explicaþiparonimele investi ºi învesti.

– Pregãtiþi scrierea monologuluiprin ex. 6 ºi 7, anunþaþi-i cã vortrebui sã susþinã un monolog înfaþa clasei prin ordonareaideilor notate în grup. Oferiþiexemple de formulare aargumentului: ex. democraþiaînseamnã libertate pentru cã……. Solicitaþi ilustrareaargumentelor prin exemple dinviaþa lor ºi prin comparaþie curegimurile totalitare. Amintiþi-lecã scrierea monologului e osarcinã individualã!

Transfer ºi aplicare– Înainte de scrierea ºi susþinerea

monologului, cereþi-le elevilor sãciteascã atent informaþiile de laAflã mai mult.

– Formaþi o echipã de evaluatori,din care sã faceþi parte ºidumneavoastrã. Prezentaþi ºidiscutaþi, înainte de a fiaplicatã, grila de evaluare aunei comunicãri orale prezenteîn Ghidul elevului.

– În ceea ce priveºte modalitãþilede captare a atenþieiascultãtorilor, faceþi referire la:

• poziþia adecvatã acorpului: fãrã umeriaplecaþi sau privire înpãmânt etc.

Page 20: Romana -- Ghidul profesorului

A. Proba scrisăI. [1p] Scrie în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre litera care corespunde elementelor situaþiei de

comunicare:1. persoana care transmite un mesaj …… A. context2. sistemul de semne prin care se transmite mesajul …… B. receptor3. mediul de transmitere a mesajului …… C. mesaj4. persoana cãreia îi este destinat mesajul …… D. emiþãtor5. informaþiile transmise …… E. canal6. locul, timpul, relaþiile dintre interlocutori …… F. dialog

G. codII. [1p] Completeazã, în spaþiul rezervat, forma corectã a cuvintelor indicate între paranteze:

1. Deºi trebuia sã redacteze un rezumat, elevul (na/n-a) … terminat de citit … (textul/testul).2. (Cea/ce-a)……………… mai bunã prietenã (mia/mi-a) ………………oferit ajutor la nevoie.

III. [2p] Scrie un text de 8–10 replici în care sã prezinþi un prieten unei persoane necunoscute pentruel. Indicã minimum patru elementele nonverbale între paranteze.

IV. [2p] Redacteazã, în 15 rânduri, o scrisoare adresatã unui prieten în care sã-i comunici impresiiletale despre ºcoalã în Programul „A doua ºansã“.

V. [1p] Scrie un text de 8-10 rânduri în care sã îþi faci autoprezentarea. Poþi folosi informaþii din„cartea de vizitã“ ºi din eseul Extemporal despre mine însãmi/însumi.

Timpul de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

B. Proba oralăVI. [2p] Prezintã-þi „cartea de vizitã” în faþa colegilor într-un monolog oral de 2-3 minute.

Barem de corectare și notareI. 6 × 0,15 puncte = 1 punct; (eventual 0,25 p. pentru unul dintre elementele situaþiei de comunicare)

II. 4 × 0,25 puncte = 1 punct;III. Conþinut:

– formula de introducere: 0,25 puncte;– formula de încheiere: 0,25 puncte;– logica ºi coerenþa replicilor: 0,50 puncte;

Redactare:– punctuaþie adecvatã: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã);– ortografie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã)

IV. Conþinutul adecvat: 1 punct;Respectarea normelor ortografice ºi de punctuaþie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecaregreºealã);Respectarea cerinþelor legate de aºezarea în paginã (localitate, datã, formulã de adresare, formulãde încheiere: 0,50 puncte);

V. Adecvarea la cerinþã: 0,50 puncte;Ortografie ºi punctuaþie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã);

VI. Susþinerea oralã a monologului [se desfãºoarã înainte sau dupã testul scris, alocându-se timpulnecesar; nota obþinutã se adaugã la cea de la testul scris]

– corectitudinea exprimãrii: 0,50 puncte;– îmbinarea adecvatã a elementelor verbale cu cele nonverbale ºi paraverbale: 1 punct;– captarea atenþiei: 0,50 puncte.

ARTA CONVERSAŢIEI

Test de evaluare I

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI20

Page 21: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 21

Page 22: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.5. Identificarea diferenþelordintre textele literare ºinonliterare

Conþinuturi vizate: identitate,persoanã, personaj, portretul fizicºi moral, substantivul propriu ºicomun;

Materiale necesare: fotografiipersonale ale elevilor cerute cu oorã înainte, imagini cu personajeliterare cunoscute elevilor, copiecarte de identitate, fiºe cusubstantive defective desingular/plural, ortografiasubstantivului; coli (cu imagineaunui corp uman), markere;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia,

activitate individualã de scriere,posterul;

– Achiziþii: prelegerea, activitateîn perechi/în trei grupe,„galeria personajelor”,exerciþiul;

– Transfer ºi aplicare: acrostihul,eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Deoarece începeþi o nouã unitate, Realitate ºi ficþiune, este necesar sã alocaþi timp discuþiilor pemarginea paginii de prezentare a unitãþii. Discuþiile introductive pot valorifica sugestiile de pe paginade prezentare a unitãþii, dar dumneavoastrã aþi putea aduce ºi alte idei/pãreri care sã configurezeproblematica acestei unitãþi: legãtura ºi diferenþa dintre realitate ºi ficþiune, precum ºi stabilireadiferenþei dintre ficþiune ºi imaginaþie.

– Se poate introduce prima lecþie prin rezolvarea sarcinilor de la Pentru început. Completarea fiºeide identitate are menirea de a face mai vizibilã dimensiunea realitãþii prin raportare la statutulunei persoane ºi la ideea de portret. Ar fi bine sã nu renunþaþi la exerciþiul de distribuire atrãsãturilor pe corpul uman pentru a sesiza diferenþa dintre portretul fizic ºi cel moral.

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Persoane și personaje 1

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI22

Page 23: Romana -- Ghidul profesorului

Achiziþii– Prin prelegere, discuþia ar trebui sã

se centreze asupra conceptelor depersonaj literar, imaginaþie ºificþiune. Apelaþi la comparaþiiconcrete pentru a sublinia diferenþadintre persoanã ºi personaj: ex.persoana/individul simte cuadevãrat durerile de dinþi, însãpersonajul nu simte aceste durerietc. Faceþi comparaþie cu personajuldramatic care „mimeazã, joacã”, setranspune doar în situaþiapersonajului interpretat.

– Acest moment al lecþiei poate fi unbun prilej pentru chestionareaelevilor asupra personajelor dintextele studiate sau din cele citite deei. Puteþi sã le sugeraþi sã alcãtuiascão galerie a personajelor : organizaþiclasa în grupe ºi daþi urmãtoarelesarcini de lucru, comune pentrufiecare grupã:

– notarea a cel puþin cinci nume depersonaje literare;

– precizarea titlului operei ºi anumelui autorului;

– identificarea a cel puþin douãtrãsãturi morale;

– ilustrarea simbolicã a personajului,valorificând trãsãturile fizice.

– Formarea celor trei grupe poate fifãcutã ºi în funcþie de opþiuneaelevilor pentru personajepozitive, negative saucomplexe. Adãugaþi faptul cãpersonajele pozitive ºi negativesunt specifice doar basmelor.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

– Asocierea exerciþiilor referitoare la substantiv au rolul de a sublinia scrierea cu majuscule asubstantivelor proprii, în special a numelor de persoane/personaje prin comparaþie cusubstantivele comune.

– Exerciþiile de scriere a substantivelor proprii ºi comune ar trebui sã porneascã de la observaþiileconcrete asupra modului în care elevii scriu aceste substantive. Articularea substantivelor poate fiexplicatã prin declinarea unui substantiv, cu articol hotãrât ºi nehotãrât, fãrã a insista asupraterminologiei, ci asupra asupra aspectelor concrete, apelând la intuiþia ºi la practica limbii.

Transfer ºi aplicare– Acrostihul este o tehnicã prin care se poate evidenþia scrierea cu majuscule/minuscule, dar ºi

capacitatea de autocunoaºtere. Insistaþi asupra dimensiunii autocunoaºterii ºi a scrierii reflexivedespre sine. Nu uitaþi sã explicaþi perechea de paronime pronume/prenume.

– Compunerea Autoportret în oglindã se înscrie în seria textelor cu tema autocunoaºterii, o constantãa temelor de portofoliu din întreg ghidul.

Opinii asupra structurii unitãþii tematice Jurnalul didactic

Page 24: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate: fabula, textulepic în versuri, personificarea,naraþiunea;

Conþinuturi activate: logicafaptelor ºi a întâmplãrilor în textulepic, tehnici de autocunoaºtere;

Materiale necesare: GrigoreAlexandrescu, Fabule; fiºe cutrãsãturile nativilor din zodiile cunume de animale, coli, markere;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia,

observarea, activitate în patrugrupe, posterul;

– Achiziþii: lectura, exerciþiul,prelegerea, activitate înperechi/în trei grupe;

– Transfer ºi aplicare: activitate înpatru grupe, dezbaterea, lecturasuplimentarã ºi fiºa de lecturã.

Parcursul didacticOrientare

– Aþi putea folosi imaginile animalelor sau sã aduceþi dumneavoastrã altele, scopul este sã seobserve asemãnãrile dintre comportamentul unor animale ºi trãsãturi specifice oamenilor: ex.albinã = hãrnicie; bou = prostie etc. Acest exerciþiu poate fi rezolvat frontal, formând grupele doarpentru o a doua activitate. Ca o soluþie alternativã, puteþi transfera aici exerciþiul 2, Animalele ºizodiile, de la Poþi rezolva în grup. În funcþie de componenþa grupului de elevi, puteþi formagrupele dupã zodia (cu nume de animal) în care s-au nãscut: berbec, taur, rac, leu, scorpion,capricorn, peºte. Elevii aparþinând altor zodii care nu poartã nume de animal pot contribui prinnotarea trãsãturilor unor nativi din aceste zodii pe care îi cunosc. Dacã aveþi acces la computer ºiinternet, puteþi transforma exerciþiul, solicitându-le elevilor sã caute pe internet aceste trãsãturi, laadresa www.zodii.ro, realizând fiºe în care sã noteze trãsãturile: ex. berbec: activ, combativ,impulsiv, autoritar, curajos, cu spirit de sacrificiu pentru cei apropiaþi etc.

– Trecerea înspre lectura fabulei trebuie precedatã de sublinierea legãturii dintre activitatea deorientare ºi specia literarã care are la bazã tocmai asemãnãrile posibile dintre oameni ºi animale.

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Personaje și animale 2

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI24

Page 25: Romana -- Ghidul profesorului

Achiziþii– Este bine sã insistaþi asupra

lecturii textului ºi, în funcþie denivelul grupului, puteþi acordaautonomie de lucru înrezolvarea exerciþiilor 3 – 9.Acordaþi importanþã moraleifabulei pentru a subliniatransferul de semnificaþie dinlumea animalã în cea umanã.Oferiþi explicaþii referitoare lafaptul cã fabula este un textepic în versuri, având caelemente specifice: naraþiune,personaje, acþiune, narator.

– Aþi putea vorbi desprepersonificare prin extindere ºi laelemente ale naturii: ex. soarelezâmbeºte, ploaia plânge etc.

Transfer ºi aplicare– Pregãtiþi activitatea finalã de la

Poþi rezolva în grup prinaccentul pus asuprapersonajelor. Duelul avocaþilorurmãreºte aplicareacunoºtinþelor referitoare laconþinutul textului, latrãsãturile personajelor, dar ºirelaþionarea cu exemple dinalte fabule sau din viaþa realã.Dacã aþi decis sã transferaþiexerciþiul 2 la momentul deintroducere în lecþie, atunciputeþi regândi Duelulavocaþilor, oferind ca sarcinãpentru celelalte douã grupeacuzarea boului ºi a viþelului.Activitatea celor patru grupepoate fi paralelã. Important estesã le explicaþi elevilor cã un

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25

argument trebuie ilustrat pentru a deveni mai convingãtor. Nu uitaþi sã le amintiþi cã unul dintremembrii fiecãrei grupe va trebui sã prezinte argumentele identificate de întreaga grupã. Puteþi notamonologul oral al prezentatorului ºi atribui calificative orale cu privire la modul de implicare înderularea activitãþii. Puteþi forma o echipã de evaluatori care sã ofere note vorbitorilor pe bazaunor criterii negociate cu elevii, spre exemplu:

• calitatea argumentelor: 4 puncte• corectitudine a exprimãrii: 2 puncte• capacitatea de convingere: 2 puncte• îmbinarea limbajului verbal cu mijloace nonverbale ºi paraverbale pentru expresivitatea

comunicãrii: 2 puncte.

Opinii asupra structurii lecþiei Jurnalul didactic

Page 26: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate:balada popularã, caracterizareasumarã a personajului;

Conþinuturi activate:personificarea, personajul literar,logica faptelor ºi a întâmplãrilor întextul epic, textul epic în versuri,naraþiunea;

Materiale necesare:balada popularã Mioriþa;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia, eseul de

cinci minute;– Achiziþii: lectura, exerciþiul,

prelegerea, activitate înperechi/frontalã;

– Transfer ºi aplicare: activitateindividualã, monologul oral,eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Aþi putea stabili o legãturã cu lecþia anterioarã, fãcând referire la titlu ºi la faptul cã într-o operãliterarã pot apãrea atât personaje animale, cât ºi personaje umane. Canalizaþi discuþia însprelegãtura dintre om ºi animal ºi solicitaþi elevilor sã scrie în cinci minute o scurtã povestire în carepersonajele animale sã fie personificate.

Achiziþii– Ar fi indicat ca prima lecturã sã se facã în gând ºi sã chestionaþi elevii asupra primei impresii de

lecturã, apoi sã treceþi la lectura pe fragmente urmatã de întrebãri legate de comprehensiuneatextului. Folosiþi activitatea frontalã, ghidându-vã dupã întrebãrile de la exerciþiul 4, de laDiscutarea textului. Cele patru întrebãri de comprehensiune a textului epic pot fi aplicate pemomentele subiectului. Astfel puteþi transforma exerciþiul 4 (II) în activitate în patru grupe(deoarece lipseºte deznodãmântul), întrebãrile rãmânând aceleaºi pentru fiecare grupã. Laîntrebarea „ce se întâmplã?“ solicitaþi notarea întâmplãrilor în formã de propoziþii. Nu încheiaþiacest moment pânã când vã convingeþi cã elevii sunt capabili sã povestescã oral acþiunea baladei.Ar fi posibilã chiar evaluarea rãspunsurilor orale.

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Personaje și fapte 3

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI26

Page 27: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 27

Opinii asupra sugestiilor din Ghidul profesorului Jurnalul didactic

– Puteþi detalia filosofia asupra vieþii ºi morþii aºa cum se contureazã în baladã, iar piesa deportofoliu trebuie redactatã acasã, dar nu uitaþi sã stabiliþi un termen.

– În discuþiile referitoare lapersonajul literar, valorificaþifiºa de identitate a personajului.Un moment important esteacela în elevii sunt solicitaþi sã-ºi monitorizeze înþelegereatextului, selectând citate ºiinformaþii din textul citit.Aºadar insistaþi asupraidentificãrii pasajului caresusþine rãspunsul la cerinþeledin fiºa personajului.

– În final, canalizaþi discuþiaînspre tema textului:confruntarea omului cumoartea/destinul pentru apregãti tema de portfoliu.Insistaþi asupra caracteruluifilosofic al baladei ºi alatitudinii ciobãnasului în faþamorþii. Puteþi cere chiar ºi oscurtã caracterizare aciobanului moldovean.

Transfer ºi aplicare– Folosiþi întrebãrile de la Poþi

rezolva singur ºi Pentruportofoliul tãu, dar nu uitaþi sãexplicaþi faptul cã în baladã ºiîn fabulã personajele nu suntindividualizate prin substantiveproprii, fapt ce le conferãgeneralitate.

– O sugestie pentru activitatea descriere individualã ar fi sã lesolicitaþi elevilor sã povesteascão întâmplare dramaticã/tragicãprovocatã de invidie, vãzutã înjurnalele de ºtiri, în realitate, înfilme etc.

Page 28: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.5. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitate

Conþinuturi vizate:etapele acþiunii, mitul, tema,caracterizarea sumarã apersonajului;

Conþinuturi activate: fabula,balada, logica faptelor ºiîntâmplãrilor în textul epic, textulepic în versuri, naraþiunea;

Materiale necesare: dicþionarmitologic, George Cãlinescu,Istoria literaturii române,compendiu, fragmentul despremituri; I.H. Rãdulescu, Zburãtorul,Gheorghe Asachi, Traian ºiDochia; Mãnãstirea Argeºului;George Coºbuc, Moartea lui Fulger;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia,

activitate în douã grupe;– Achiziþii: lectura, conversaþia,

exerciþiul, prelegerea, activitate în douã/trei grupe;– Transfer ºi aplicare: activitate individualã, eseul;

Parcursul didacticOrientare

– Aþi putea iniþia o conversaþie legatã de modul în care vizionarea unui film menþine curiozitatea ºisuspansul. Folosiþi imaginea datã pentru a construi diferite scenãrii epice în care aceasta sãconstituie expoziþiunea, intriga sau punctul culminant. Activitatea în cele douã grupe trebuieprecedatã de explicarea informaþiilor legate de cele cinci momente de ordonare a subiectului opereiliterare. Se poate folosi atât terminologia prezentã în Ghidul elevului, cât ºi cea vehiculatã înteoriile literare mai noi: situaþia iniþialã, cauza acþiunii, desfãºurarea acþiunii, depãºirea situaþieidificile, situaþia finalã. Importantã este ideea de ordonare, de gradare ºi de menþinere a suspansului.

Achiziþii– Pentru identificarea celor cinci etape/momente ale acþiunii vã propunem utilizarea, ca suport de

text, a baladei ºi a fabulei studiate, în scopul aprofundãrii, deoarece cuprind douã modalitãþi

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Curiozitate și tensiune 4

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI28

Page 29: Romana -- Ghidul profesorului

diferite de ordonare aevenimentelor. Astfel se poaterealiza compararea celor douãmoduri de structurare ascenariilor epice. Continuaþidiscuþia despre balada Mioriþa,insistând asupra lipseideznodãmântului prinvalorificarea ex. 2 ºi 3 (I).

– Ar fi indicat ca prezentareacelor patru mituri fundamentalesã fie însoþitã de lecturailustrativã a unor fragmente dincele trei texte, pentru a trezicuriozitatea elevilor. Reveniþicu explicaþii care sãaccesibilizeze fragmentul citatdin opera criticului GeorgeCãlinescu. În funcþie de nivelulgrupului, puteþi cere lecturaintegralã a celor trei texte sausolicita doar câtorva elevi sã leciteascã ºi sã le prezinte apoi înfaþa colegilor. Aceasta poate fi oformã de evaluare a lecturiisuplimentare, restul elevilorobþinând informaþii sumaredespre textele la care se facereferire.

– Discutarea paralelã a celor treitexte pe tema morþii esteindicat sã fie realizatã cu grijã,pentru a nu crea eventualedepresii legate de moarte, deaceea trebuie subliniatã mereulegãtura dintre viaþã ºi moarte,în spiritul proverbelor.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 29

Transfer ºi aplicare– Încheiaþi lecþia într-o tonalitate optimistã, sugerându-le utilitatea unui jurnal prin care „sã se

sustragã” trecerii timpului, menþionând ºi faptul cã prin literaturã (creaþie) omul se salveazã cafiinþã efemerã. Povestirea sugeratã se înscrie în tematica generalã a portofoliului: autocunoaºtereaºi comunicarea despre sine.

Opinii asupra tematicii portofoliului elevului Jurnalul didactic

Page 30: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitate

Conþinuturi vizate:cuvântul, pãrþile gramaticii,fonetica (diftong, triftong, hiat),despãrþirea cuvintelor în silabe;

Conþinuturi activate: mitul, pãrþilede vorbire;

Materiale necesare: Biblia; TudorArghezi, poezia Alfabetul;dicþionar explicativ, fiºe cuexerciþii de foneticã;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia, lectura,

activitate individualã;– Achiziþii:conversaþia, exerciþiul,

prelegerea, activitate în patrugrupe;

– Transfer ºi aplicare: lectura,activitate individualã/frontalã,eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Partea introductivã a lecþiei realizeazã o legãturã cu lecþia anterioarã, preluând conceptulachiziþionat – mitul – ºi se aplicã pentru introducerea conceptului de cuvânt din perspectivãmitologicã. Lectura ºi discutarea fragmentului biblic nu trebuie sã primeascã o conotaþie religios-dogmaticã, ci sã se insiste asupra perspectivei mitice ºi asupra importanþei cuvântului în crearealumii, în exprimarea gândirii ºi a universului ficþional. Prezentaþi ºi comentaþi ideile de la Aflãmai mult.

Achiziþii– Pentru definirea cuvântului ca unitate dintre formã ºi sens, puteþi sã apelaþi la imagini ale unor

obiecte (ex. copac, om etc.) ºi sã oferiþi forma cuvântului repectiv în mai multe limbi; se observãastfel cã sensul este acelaºi, dar forma e diferitã, de unde ºi diversitatea limbilor. Pentru a face maievidentã legãtura dintre formã ºi conþinut/sens, daþi exemplu o structurã de tipul procl, formãcãreia nu i se asociazã nici un sens în limba românã.

– Prezentaþi cuvintele ºi limbajul ca pe „o magazie“ a culturii umanitãþii, valorificând dictonul luiPlaton: Cunoaºterea cuvintelor duce la cunoaºterea lucrurilor. Astfel puteþi introduce cele patru

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Cuvânt și rostire (I) 5

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI30

Page 31: Romana -- Ghidul profesorului

noþiuni abstracte: foneticã,lexic, morfologie, sintaxã. Sepresupune cã elevii nu cunoscîn totalitate sensul acestorcuvinte, deci este un bun prilejpentru a demonstra importanþadicþionarului. Oferiþi elevilorcopii ale explicaþiei celor patrucuvinte din dicþionar, sauaduceþi patru dicþionare ºicereþi fiecãrei grupe sã cautesensul cuvintelor. Dacã aveþiconvingerea cã elevii cunoscsensul cuvintelor puteþi sã leînlocuiþi cu altele ºi sã insistaþiasupra necesitãþii utilizãriidicþionarului. Astfel transferaþicuvintele care denumesc celepatru niveluri ale limbii pentruexerciþiul 3, referitor la copacullimbii. Folosiþi în prelegereadumneavoastrã referiri laTurnul Babel, la diversitatealimbilor ºi a dicþionarelor. Nuuitaþi sã le vorbiþi despre nouaapariþie: DOOM ºi importanþaacestui dicþionar pentru limbaromânã ºi pentru vorbitorii ei.

– Execiþiile de foneticã ar trebui sãporneascã de la verificareaalfabetului, a recunoaºteriiconsoanelor ºi a vocalelor, ºiabia apoi sã introduceþi noþiuneade semivocalã ºi situaþiile încare aceasta apare: diftongul ºitriftongul. Puteþi sã le vorbiþi ºide i semivocalic de la sfârºitulsubstantivelor, la plural,nearticulat: ex. bãieþi. Importanteste sã insistaþi asupra ortoepieidiftongului ºi a triftongului.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 31

Exerciþiile de despãrþire în silabe le puteþi face prin aplicarea celor 7 reguli, dintre care R 1-4 sereferã la despãrþirea consoanelor, iar R 5 –7, la despãrþirea grupurilor de vocale ºi semivocale.Accentuarea diferitã a cuvintelor poate fi completatã ºi cu alte exemple.

Transfer ºi aplicare– Încheiaþi într-o atmosferã destinsã prin lectura integralã sau parþialã a poeziei Alfabetul de Tudor

Arghezi.Din acest text, indicaþi ortogramele pentru explicarea ºi construirea de enunþuri.

– Tema de cercetare pentru portofoliu poate fi realizatã la bibliotecã sau în laboratorul deinformaticã, pentru a putea gãsi informaþii legate de apariþia alfabetului ºi a scrisului.

– Dacã aveþi posibilitatea, puteþi organiza ºi o vizitã la bibliotecã pentru a prezenta elevilorexemplare de carte veche.

Opinii asupra tematicii din portofoliul elevului Jurnalul didactic

Page 32: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.2. Utilizarea categoriilor

semantice învãþate în vedereaeficientizãrii comunicãrii oraleºi scrise

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.1. Folosirea mijloacelor verbale,nonverbale ºi paraverbale îndiverse situaþii de comunicare(în calitate de vorbitor ºi deascultãtor)

Conþinuturi vizate:vocabularul fundamental, masavocabularului, arhaisme,regionalisme, neologisme,sinonime, antonime, omonime;dialogul formal ºi informal;

Conþinuturi activate: cuvântul(forma ºi conþinutul);

Materiale necesare: I.L.Caragiale,Un pedagog de ºcoalã nouã,dicþionare explicative, de sinonime,de antonime, de omonime;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia,

activitate în trei grupe;– Achiziþii:conversaþia, exerciþiul, prelegerea, lectura, activitate în perechi;– Transfer ºi aplicare: activitate individualã, eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Organizarea clasei în trei grupe este un bun prilej de a chestiona elevii asupra vocabularului loractiv ºi de a observa care sunt cuvintele folosite fãrã a fi înþelese. Insistaþi asupra celei de-a douasarcini de lucru ºi cereþi elevilor sã caute explicaþia sensului cuvintelor în dicþionar. De aceea, vatrebui sã aveþi la îndemânã cel puþin trei dicþionare explicative.

Achiziþii– Lectura fragmentului din textul Cinci pâini poate fi folosit pentru a discuta diferenþa dintre

vocabularul fundamental ºi masa vocabularului. Completaþi prin prelegere informaþiile de la Aflãmai mult cu referiri la componenþa vocabularului fundamental:

• nume de obiecte, de fiinþe, de rudenie: sat, drum, masã, om, fiu, nepot etc;• nume de stãri ºi acþiuni: a trãi, a merge, a munci, a fi, a face, a vorbi etc;

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Cuvânt și rostire (II) 6

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI32

Page 33: Romana -- Ghidul profesorului

• nume de arbori, flori, pã-sãri, animale, fructe: ste-jar, trandafir, cal, lup etc;

• nume de alimente ºibãuturi: pâine, lapte;

• nume de pãrþi alecorpului omenesc: frunte,mânã, picior, umãr etc;

• nume de zile, luni, ano-timpuri: marþi, februarie;

• nume ale fenomenelormeteorologice ºi alecorpurilor cereºti: frig;

• cuvinte de legãturã,numerale pânã la zece,pronume.

– Etapa lecþiei referitoare laarhaisme, regionalisme ºineologisme, intitulatã Oameniºi cuvinte, poate fi introdusã ºiprin notarea unor regionalismedin zonele de provenienþã abunicilor, pãrinþilor. Scriereacelor trei dialoguri poate fi fãcutãºi în perechi, dar pentrueconomia de timp puteþi sã cereþiscrierea fiecãrui tip de dialog decãtre o grupã ºi sã acordaþi maimult timp discuþiilor. Asiguraþi-vã cã noþiunile nou introdusesunt înþelese prin rezolvarea ex.3 de la Oameni ºi cuvinte.

– Accentul cade asupradialogului formal ºi informal.Folosiþi prilejul pentru asublinia faptul cãregionalismele ºi arhaismeletrebuie evitate într-un dialogformal. Insistaþi asupraaspectelor limbii populare, care

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 33

presupune folosirea limbii în contexte familiare, spre deosebire de contextele formale care impunfolosirea limbii literare.

– Citiþi fragmentul din textul Un pedagog de ºcoalã nouã, insistând asupra aspectelor de ortoepiespecifice vorbirii pedagogului ºi a nepotrivirii acestora în contextul formal: conferinþa.

– Sinonimele, antonimele ºi omonimele pot fi definite pornind de la exemple concrete preluate dintextul citit. Puteþi continua apoi cu explicarea definiþiilor date în tabel prin raportare la forma ºisensul acestora. Puteþi completa cu alte exemple ºi alte tipuri de exerciþii în funcþie de timpul avutla dispoziþie ºi de nivelul grupului.

Transfer ºi aplicare– Este recomandabil ca elevii sã rezolve individual exerciþiile de la Poþi rezolva singur, iar pentru

tema de portofoliu puteþi cere dumeavoastrã anumite cuvinte al cãror sens aþi observat cã nu estecunoscut. Ar fi bine sã facilitaþi consultarea dicþionarelor dacã elevii nu dispun de surse deinformare.

Observaþii asupra feed-back-ului elevilor Jurnalul didactic

Page 34: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.2. Utilizarea categoriilor semantice

învãþate în vederea eficientizãriicomunicãrii orale ºi scrise

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.3. Citirea unor texte diverse ºiprezentarea conþinutuluiacestora

Conþinuturi vizate:vocabularul,familia de cuvinte,câmpul lexical, pãrþile de vorbireºi de propoziþie;articolul de lege;

Conþinuturi activate: cuvântul(forma ºi conþinutul), textulnonliterar;

Materiale necesare: ConstituþiaRomâniei;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia, lectura,

activitate individualã;– Achiziþii:conversaþia, exerciþiul,

prelegerea, lectura, activitate înpatru grupe, activitate înperechi, posterul;

– Transfer ºi aplicare: activitate înpatru grupe, brainstormingul, eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Elementul de legãturã dintre intrarea în lecþie ºi achiziþiile propriu-zise este ideea decorespondenþã dintre familia umanã ºi cea a cuvintelor. Pentru a face mai transparentã aceastãabordare, începeþi prin discutarea legãturilor de familie, referindu-vã la realitatea concretã a vieþiielevilor. Folosiþi lectura articolului de lege pentru a introduce ºi ideea de text nonliterar ºimodalitãþile specifice de structurare, specifice stilului oficial (juridic – administrativ).

Achiziþii– Stabiliþi legãtura cu familia de cuvinte, subliniind cã elementul comun al unei familii de cuvinte

este cuvântul de bazã, care asigurã înrudirea de sens. Scrieþi pe tablã cuvintele derivate de lacuvântul familie ºi subliniaþi prefixele ºi sufixele, delimitând astfel cuvântul de bazã.

– Formaþi cele patru grupe ºi continuaþi rezolvarea exerciþiilor aplicative, dar ºi introducereanoþiunii de câmp lexical al gradelor de rudenie tot prin raportare la cuvântul familie, pretextul

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Cuvânt și rostire (III) 7

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI34

Page 35: Romana -- Ghidul profesorului

fiind o nuntã care reuneºtemembrii unei familii.

– Pentru a face evidentã diferenþadintre pãrþile de vorbireflexibile ºi neflexibile,valorificaþi lista de cuvintedatã. Exerciþiul poate fi rezolvatoral, fiind important sã seobserve diferenþa dintre celedouã tipuri de pãrþi de vorbire.E bine sã îi mobilizaþi pe elevipentru a oferi ei înºiºi exemplepentru fiecare parte de vorbire,dupã ce dumneavoastrãprezentaþi definiþia fiecãreiaîntr-o formã accesibilã. Deexemplu, pentru prepoziþie,puteþi cere gãsirea unorelemente de legãturã întreurmãtoarele cuvinte: ceas…mânã (de); a avea … mânã(la); a lua ceva …mânã (pe sub).Realizaþi un poster în care sãdesenaþi „copacul morfologic ºisintactic“ pentru a fi înconsonanþã cu perspectivamitologicã asupra cuvântului,fãcând analogie cu pomuledenic al cunoaºterii.

– Folosiþi cunoºtinþele elevilordespre pãrþile de propoziþie ºide vorbire pentru a observafaptul cã nu toate cuvintele aurol sintactic în propoziþie.O modalitate eficientã estecompararea prin numãrare apãrþilor de vorbire ºi depropoziþie dintr-o propoziþie încare existã articole, prepoziþii ºiconjuncþii, care nu îndeplinescfuncþie sintacticã. De asemenea

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 35

puteþi valorifica un exerciþiu în care sã realizaþi o schemã a unei propoziþii sub formã de fracþie:deasupra liniei sã se scrie partea de propoziþie iar sub linie pãrþile de vorbire prin care aceasta esteexprimatã.

Transfer ºi aplicare– Exerciþiile 1 ºi 2 pot fi rezovate în cadrul grupelor constituite pentru a oferi ocazia celor care mai

întâmpinã dificultãþi sã îºi clarifice aspectele neînþelese.– Realizarea piesei de portofoliu despre rolul familiei în viaþa oamenilor ºi a cuvintelor se poate baza

perealizarea unui brainstorming pentru a oferi idei pe care sã le valorifice în eseu.

Opinii asupra densitãþii de informaþie ºi alegãturii dintre momentele lecþiei Jurnalul didactic

Page 36: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.2. Utilizarea categoriilorsemantice învãþate în vedereaeficientizãrii comunicãrii oraleºi scrise

1.3. Citirea unor texte diverse ºiprezentarea conþinutuluiacestora

Conþinuturi vizate:propoziþia, fraza, textul;articolul de ziar din presaelectronicã;

Conþinuturi activate: pãrþile devorbire ºi de propoziþie;

Materiale necesare: articol de ziar,foarfecã, recipient, fiºe cu exemplede propoziþii simple ºi dezvoltate;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: conversaþia,

activitate în patru grupe,explicaþia;

– Achiziþii: conversaþia,exerciþiul, prelegerea, lectura,activitate individualã, activitateîn perechi;

– Transfer ºi aplicare: activitate în douã grupe, eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Decuparea cuvintelor dintr-un ziar ºi „asamblarea” lor întâmplãtoare au ca scop observarea faptuluicã mesajul exprimat printr-o propoziþie presupune o logicã a legãturii între cuvinte. Exersaþipropoziþia principalã ºi cea secundarã, insistând asupra acordului dintre subiect ºi predicat ºiasupra termenilor regenþi ai atributului ºi ai complementului. Oferiþi exemple suplimentare depropoziþii simple, inclusiv propoziþii formate doar din predicat cu subiect inexistent (Plouã. Tunã.)

Achiziþii– Lectura articolului se doreºte a fi o punte de legãturã între ideea de familie, de comunitate ºi de

limbaj. Limbajul este tot…o comunitate de cuvinte care nu pot trãi separat. De asemenea, insistaþiasupra rolului social al limbajului, folosind exemplele din articol. Discutaþi despre importanþacunoaºterii limbilor strãine ºi a traducerilor în societatea contemporanã, în care predominã ideeade globalizare.

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Cuvânt și rostire (IV) 8

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI36

Page 37: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 37

Observaþii asupra autoevaluãrii elevilor Jurnalul didactic

– Pentru a face trecerea de lapropoziþie la frazã, readuceþi îndiscuþie prepoziþia ºiconjuncþia, dar ºi predicatul,care este nucleul uneipropoziþii. Exersaþitransformarea propoziþiei înfrazã.

– Reveniþi la textul citit ºi cereþi-lesã identifice paragrafele ºi sãprecizeze tema pentru aevidenþia tãsãturile unui text.Este un bun prilej pentru atrece în revistã ºi tipurile detexte abordate pânã în acestmoment, având în vedere cã vãaflaþi ºi la final de unitatetematicã.

Transfer ºi aplicare– Discutaþi despre modul în care

se scrie un text. Folosiþi-vã deexperienþa de scriere a elevilorºi realizaþi un ciorchine de ideipe baza ideilor notate în cadrulgrupelor, abia apoi cereþi-le sãformuleze regulile de scriere aunui text.

– Pentru tema de portfoliu, e binesã realizaþi prin brainstormingun ciorchine de idei cu temeleilustrate în textele studiate.

– Aplicaþi autoevaluarea într-oorã separatã ºi valorificaþirezultatele pentru întocmireatestului de evaluare.

Page 38: Romana -- Ghidul profesorului

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Test de evaluare II

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI38

De la târg la Vadul-MareTaie drumul prin poieni,Legãnându-se cãlare,Popa Florea din Rudeni.ªi-n priveliºtea bogatãSus pe culme, jos pe drum,Iarna palidã-ºi aratãPlãzmuirile de fum.Somnul revãrsat în fire,Gerul sfânt al BoboteziiA-nchegat argint subþirePeste faldurii zãpeziiªi, legând în gheaþã stropii,Bura care-n aer joacãA þesut pe barba popiiFire lungi de promoroacã.Bolta surã ca cenuºa,Codrii vineþi – dorm adânc.Sunã numai cãldãruºaAtârnatã de oblânc.Bate Surul din potcoavãDrum de iarnã, fãrã spor,

Calcã rar ºi cu zãbavãLunecuºuri de pripor.ªi-n tãcerea care creºte,Adâncit ca-ntr-o visare,Popa când ºi când ºopteºteLegãnându-se cãlare...Scuturã din treacãt salbe,Reci podoabe care mint,Surpã bolþi de ramuri albeCu portaluri de argint.Lângã drum bãtut de sãniiUnde malul stã sã cadã,Vede urme de dihãniiÎnstelate pe zãpadã.Iar pe culmea unei creste,Ameþit de zare multã,Strânge frâul fãrã vesteªi-mpietrit pe cal ascultã.Nici o ºoaptã... nici un ropot...Numai din adâncuri sureVine vuiet lung de clopotPeste-ntinderi de pãdure...

Lung îi sunã în ureche,Pe când el cu grijã scoatePântecoasã ploscã vecheDin desaga de la spate.ªi cu plosca ridicatã,Zugrãvit pe cerul gol,Popa capãtã deodatãMãreþie de simbol.

Colo-n vale, unde drumulTaie luminiºuri rare,Printre plopi se vede fumulHanului din Vadul-Mare.Calul, vesel, simte loculªi s-abate scurt din cale, –C-a-nvãþat ºi dobitoculPatima sfinþiei-sale...Iar hangiþa iese-n uºã,Bucuroasã de câºtig.Ochii-i râd spre cãldãruºã:– Frig, pãrinte?– Straºnic frig!

Rãspunde la urmãtoarele cerinþe:1. [1p] Transcrie numele personajului principal: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. [1p] Transcrie câte douã cuvinte care indicã:

a. spaþiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. timpul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. [1p] Selecteazã din text patru cuvinte care se încadreazã în câmpul semantic al iernii: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. [1p] Selecteazã din text patru cuvinte derivate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. [1p] Subliniazã antonimele din versul Sus pe culme, jos pe drum.6. [1p] Indicã prin subliniere diferitã pãrþile principale ºi secundare din propoziþia Iarna palidã-ºi

aratã/Plãzmuirile de fum.7. [1p] Explicã ce anume constituie „patima“ preotului.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8. [2p] Rezumã, în 10 rânduri, conþinutul textului Balada popii din Rudeni:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Timpul efectiv de lucru este de 30 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

Balada popii din Rudenide George Topârceanu

Citeºte textul:

Page 39: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 39

Page 40: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

1.5. Identificarea diferenþelordintre textele literare ºinonliterare

Conþinuturi vizate: textul epic înprozã, autorul, ideea principalã ºisecundarã;

Conþinuturi activate: naraþiunea,etapele acþiunii;

Materiale necesare: EmilGârleanu, Cãprioara;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: termeni cheie, eseul

de cinci minute, conversaþia,activitate în perechi;

– Achiziþii: lectura, conversaþia,exerciþiul, prelegerea, activitateindividualã, activitate în cincigrupe;

– Transfer ºi aplicare: dezbaterea,povestirea unei întâmplãri, fiºade lecturã cu idei principale.

Parcursul didacticOrientare

– Începeþi prin discutarea paginii introductive a unitãþii Feþele realitãþii din Ghidul elevului, care arerostul sã sensibilizeze elevii asupra temelor reflectate în literaturã. Solicitaþi-le sã exemplificetemele identificate cu titluri de opere literare/filme/piese de teatru. Realizaþi un ciorchine de ideicu principalele teme reflectate în literaturã, pe baza exemplelor date de elevi.

– Termenii-cheie ºi eseul de cinci minute au rolul de a realiza introducerea în temã iar prin discuþiaîn perechi elevii ar trebui sã sesizeze modul personal în care imaginaþia transfigureazã datelerealitãþii. Reþineþi scenariile epice imaginate de elevi ºi cereþi-le ca pe parcursul lecturii textului sãobserve dacã autorul a imaginat un scenariu asemãnãtor sau unul total diferit.

Achiziþii– Lectura textului poate fi realizatã ºi sub forma predicþiilor, folosind fragmentarea evidenþiatã pe

text. În acest caz, elevii doar vor asculta textul ºi vor þine ghidul închis. Dupã fiecare fragment citit,cereþi elevilor sã facã predicþii asupra derulãrii evenimentelor, rãspunzãnd la întrebãrile: Ce crezi cã

FEŢELE REALITĂŢII

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI40

Întâmplare din lumea necuvântătoarelor (I) 1

Page 41: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 41

dragostei pe care le puteþi obþine în urma unei scurte dezbateri asupra afirmaþiei: este sacrificiulun semn al dragostei?

– Lectura suplimentarã poate fi valorificatã sub forma unor fiºe de lecturã cu idei principale dintextele citite. Dacã timpul vã permite puteþi realiza un minicerc de lecturã (aproximativ 30 deminute), timp în care elevii pot citi cel puþin o schiþã sau povestire, fie de pe internet la adresaautorilor menþionaþi: www.agonia.ro, fie la biblioteca ºcolii sau în clasã, dacã aduceþi volumesuficiente sau copii ale textelor pentru fiecare elev.

Observaþii asupra sugestiilor din Ghidul profesorului Jurnalul didactic

se va întâmpla? Ce dovezi ai?Ce s-a întâmplat?

– Pentru a nu distruge „vraja”lecturii, transferaþi extragereaideilor principale dupã lecturatextului.

– Acordaþi timp elevilor sã aleagãun sentiment din „bazinul”desenat, sã î-l comunice colegu-lui de bancã ºi sã îl motiveze.

– Prin rezolvarea întrebãrilor dela Discutarea textului, aveþiocazia sã introduceþi noþiuneade autor, prin diferenþiere decea de narator. Faceþi apel laexperienþa lor de „autori” detexte, de la începutul lecþiei.De asemenea, subliniaþi faptulcã naratorul povesteºte fie lapersoana a III-a, fiind exteriorevenimentelor ºi neimplicat, fiela persoana I, fiind implicat,participant la evenimente.

– Dacã aþi optat pentru extragereaideilor principale în acestmoment al lecþiei, atuncirealizaþi simultan atâtformularea ideii principale, câtºi a celor secundare din fiecarefragment. Dacã aþi formulatideile principale dupã lecturapredictivã, cereþi recitireafragmentelor pentrucompletarea ideilor secundare.

Transfer ºi aplicare– Piesa de portofoliu ar fi bine sã

cuprindã nu numai povestireaunor întâmplãri, ci ºi inserareaunor reflecþii asuprasacrificiului ca semn al

Page 42: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate: rezumatul,verbul (actualizare);

Conþinuturi activate: naraþiunea,etapele acþiunii; ideea principalã ºisecundarã;

Materiale necesare: EmilGârleanu, Cãprioara;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare:lectura, grila de

evaluare a lecturii, activitate înperechi;

– Achiziþii: conversaþia,exerciþiul, activitate individualãsau în perechi, ºtiu/ce ar trebuisã ºtiu;

– Transfer ºi aplicare: rezumareaunui eveniment din realitateaînconjurãtoare.

Parcursul didacticOrientare

– Este un moment oportun sã evaluaþi calitatea lecturii elevilor. Folosiþi prilejul pentru a utiliza grilasubiectivã de evaluare stimulând participarea elevilor.

– Paralel, dumneavoastrã puteþi transforma în note evaluãrile elevilor, acordând „chipurilor“punctaj: de exemplu: ☺ = 2 p; K = 1, 50 p; L = 1 p. Acordaþi douã puncte din oficiu, încât cei careobþin 4 calificative ☺ pot obþine nota zece, cei care obþin patru calificative K pot obþine nota 8 iarcei care obþin patru calificative L pot obþine maximum nota 6. Evident, vor exista situaþiicombinate: de exemplu: 2 calificative ☺,1 calificativ K ºi 1 calificativ L, ceea ce presupune: 4 +1,50 + 1 + 2 = 8,50.

FEŢELE REALITĂŢII

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI42

Întâmplare din lumea necuvântătoarelor (II) 2

Corectitudine Fluenþã Intonaþie Adaptareavolumului vocii

Notaobþinutã

☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p

Elev 1Elev 2

Page 43: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 43

textului. Puteþi solicita rezumarea oricãrui text epic abordat pânã în acest moment, pentru cãapelând la textul rezumat „ca model cu greºeli” nu puteþi observa dacã elevii aplicã în modconºtient ceea ce au învãþat.

– Trecerea la studiul verbului nu ar trebui sã constituie o rupturã în coerenþa lecþiei, ci ar fi bine sãinsistaþi asupra rolului pe care îl are verbul în comunicare: de nucleu al comunicãrii (în jurulcãruia se construieºte sensul unei comunicãri), dar ºi de parte de vorbire care exprimã acþiuni,acþiunea fiind semnul caracteristic al textului narativ/epic.

– Reactualizaþi cunoºtinþele despre verb prin ce ºtiu/ce am învãþat, fie ca activitate individualã, fieîn perechi.

Transfer ºi aplicare– Aplicaþi folosirea rezumãrii la timpul prezent la orice eveniment legat de mediul elevilor.

Observaþii asupra exerciþiilor oferite de Ghidul elevului Jurnalul didactic

– Pentru stabilirea etapelor acþiu-nii, puteþi organiza o activitate înperechi în care elevii pot comple-ta tabelul dat în Ghidul elevului.Este un moment bun pentru areveni asupra subiectului opereiepice ºi a modului de gradare ºide înlãnþuire a etapelor acþiunii.

Achiziþii– Una dintre cele mai importante

achiziþii pe care trebuie sã oaibã elevii este capacitatea de arezuma diferite texte. Deºi paresimplu, în general, rezumarease realizeazã cu dificultate,existând abateri precum:

• folosirea perfectuluisimplu;

• amestecul prezentului ºitrecutului ca timpuri alerezumãrii.

– O metodã eficientã de învãþarea rezumãrii este activitatea descriere a rezumatului, urmatãînsã de citirea rezumatelorobþinute ºi de discutarea lor. Înacest sens, puteþi alege douã cãide urmat:

a. cereþi rezumarea textuluiînainte de a discuta oriceregulã; extrageþi greºelileidentificate în câtevarezumate realizate de eleviºi prezentaþi regulilerezumãrii;

b. folosiþi modelul derezumare cu greºeli oferitîn ghid; discutaþi„regulile” rezumãrii ºiabia apoi cereþi rezumarea

Page 44: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: verbul,modurile personale ºi nepersonale;

Conþinuturi activate: pãrþile devorbire flexibile, timpurileverbului;

Materiale necesare: fiºe/culegeride exerciþii;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare:activitate în patru

grupe;– Achiziþii: conversaþia,

exerciþiul, activitate individualãºi în perechi;

– Transfer ºi aplicare: activitate încinci grupe, activitateindividualã sau în perechi.

Parcursul didacticOrientare

– E recomandabil sã realizaþi legãtura cu lecþia anterioarã subliniind faptul cã verbul este necesar înrezumare, dar ºi în descrierea unei acþiuni, insistând asupra faptului cã verbul este nucleulcomunicãrii în jurul cãruia se organizeazã mesajul într-o propoziþie. Organizaþi elevii în patrugrupe. Introducerea modurilor personale se poate realiza intuitiv prin completarea tabelului cuverbe care exprimã acþiuni:

FEŢELE REALITĂŢII

Acţiune și atitudine 3

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI44

sigure/reale[indicativ]

posibile/realizabile[conjunctiv]

dorite/a cãror realizaredepinde de o condiþie[condiþional-optativ]

posibile, asociate cuvoinþa vorbitorului de a

le vedea realizate(ordine, îndemnuri)

[imperativ]

Page 45: Romana -- Ghidul profesorului

Achiziþii– Pentru etapa de achiziþii cereþi

elevilor sã lucreze în perechipentru a spori gradul deimplicare ºi deresponzabilizare. Scriereatextului în care trebuie sãfoloseascã cele patru moduriare rolul de a exersa utilizareacombinatã a celor patru moduriîn actul comunicãrii.

– Pentru a sesiza formeleverbului, precum ºi problemelede scriere, solicitaþi conjugareaîn scris a verbelor de laexerciþiul 3/moduri personale.Oferiþi explicaþii desprestructura fiecãrui mod, fãrã ainsista asupra noþiunii de verbauxiliar (pentru modulcondiþional-optativ), ci doarasupra „semnelor“ specificefiecãrui mod. Este însãimportant ca elevii sã observecã modul imperativ are doarpersoana a II-a. Explicaþi cãaceasta este o trãsãturã „logicã“deoarece imperativul estemodul adresãrii directe, deciinterlocutorul nu poate fi decâtpersoana a II-a.

– Modurile nepersonale pot fiprezentate prin valorificareaexerciþiului 1/modurinepersonale ºi exersat prinexerciþiul 2. Pentrurecunoaºterea celor 8 moduriverbale insistaþi asupraexerciþiului 3.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 45

Transfer ºi aplicare– Activitatea în cinci grupe are rolul de a sesiza rolul imperativului în comunicare, dar ºi de a

reactualiza importanþa elementelor paraverbale, în special intonaþia, în comunicarea oralã ºisemnul exclamãrii pentru redarea ei în scris. Insistaþi asupra scrierii ºi rostirii propoziþiilorimperative. Exerciþiile de la Poþi rezolva singur pot fi efectuate ºi în perechi pentru acei elevi carenu au un nivel de independenþã satisfãcãtor în muncã. Pentru cei care rezolvã individual, puteþievalua activitatea lor prin note. Discutaþi exerciþiul 3, pentru cã are rolul de a spori gradul deconºtientizare a dorinþelor ºi a responsabilitãþilor, dar ºi de sesizare a eventualelor probleme ºideficienþe.

– Nu uitaþi sã aplicaþi ºi un chestionar de autoevaluare/feed-back.

Observaþii asupra feed-back-urilor Jurnalul didactic

Page 46: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

Conþinuturi vizate: timpurilemodului indicativ: formeletimpului trecut, scenariu epic,scrierea imaginativã;

Conþinuturi activate: pãrþile devorbire flexibile, timpurileverbului, modurile personale,etapele acþiunii;

Materiale necesare: fiºe/culegeride exerciþii;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare:activitate individualã;– Achiziþii: conversaþia,

exerciþiul, activitate individualãºi în perechi;

– Transfer ºi aplicare: activitate încinci grupe, activitateindividualã sau în perechi.

Parcursul didacticOrientare

– Aºa cum puteþi observa, am optat pentru prezentarea timpurilor verbului la cele patru moduri înlecþii separate tocmai pentru a face mai evident faptul cã nu toate modurile verbale au aceleaºitimpuri. În aceastã lecþie, veþi avea în vedere timpurile modului indicativ. Evident, formeletimpului trecut vor necesita o atenþie sporitã. Pentru cã elevii ºtiu deja de timpul prezent, trecut ºiviitor, vã recomandãm sã începeþi cu valorificarea acestor cunoºtinþe.

Achiziþii– Modul de predare a formelor trecutului urmãreºte nu numai sesizarea formelor specifice, ci ºi

utilizarea acestora în comunicare:- imperfect: expoziþiune, în descrierea cadrului acþiunii;- perfect simplu: în introducerea intrigii;- perfect compus: în rezumarea unor evenimente.

În acest sens, am oferit exerciþii introductive care constituie etape ale unui scenariu epic. Pentru aface diferenþa între perfectul simplu ºi mai mult ca perfectul folosiþi ºi reprezentarea temporalã,dar ºi faptul cã la mai mult ca perfectul apare dublarea lui „se“. Nu uitaþi sã exersaþi accentuarea

FEŢELE REALITĂŢII

Feţele timpului (I) 4

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI46

Page 47: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 47

Opinii asupra tematicii din portofoliul elevului Jurnalul didactic

completarea tabelului, întrebaþi elevii dacã doresc ca scrierea povestirii sã se facã în grup, în perechisau individual. Puteþi lãsa la alegerea lor modul de a scrie povestirea.

verbelor la perfectul simplu,persoana a III-a pentru a sediferenþia de forma de prezent:ex. Bãiatul intrã acum pe uºã./Bãiatul tocmai intrã pe uºã.

– Este un moment potrivit sãreveniþi asupra regulilorrezumãrii ºi sã insistaþi asuprafaptului cã perfectul simplu estetimpul ficþiunii/naraþiunii, iarperfectul compus este timpulrezumãrii. Într-o operã literarã,ele se îmbinã, pe când într-unrezumat, perfectul simplu ºi maimult ca perfectul pot apãrea înpropoziþii subordonate pentrurealizarea succesiunii temporalea evenimentelor.

– Nu neglijaþi greºelile deutilizare a formelor, în specialla perfectul simplu, încomunicare. Oferiþi exemple degreºeli cotidiene precum „tuvãzusei”, în care se combinã înmod nepermis formele verbuluide la perfect simplu ºi mai multca perfect: „vãzuºi” +„vãzuseºi” => „vãzusei”.

Transfer ºi aplicare– Completarea tabelui cu elemente

ale scenariului epic are rolul atâtde a aplica formele verbului latimpul trecut, cât ºi de aimagina ºi de a scrie texteficþionale. Insistaþi ca elevii sãcompleteze tabelul pentruscenariul epic cu elemente câtmai inedite, tocmai pentru capovestirile sã iasã din banalitateºi locuri comune. Dupã

Page 48: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: timpurilemodului indicativ: timpul prezentºi viitor, proiectul;

Conþinuturi activate: pãrþile devorbire flexibile, timpurileverbului, modurile personale;

Materiale necesare: calendar,zodiac/horoscop, un model deproiect al unei activitãþi, poeziaGlossã de Mihai Eminescu,fiºe/culegeri de exerciþii;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: lectura, activitate în

douã grupe;– Achiziþii: conversaþia,

exerciþiul, activitate individualãºi în perechi;

– Transfer ºi aplicare: activitate îndouã grupe, posterul.

Parcursul didacticOrientare

– Rolul lecturii versurilor din poezia Glossã este de a sensibiliza elevii asupra trecerii timpului ºi afaptului cã omul este o fiinþã care „îºi mãsoarã destrãmarea“ prin timp. Vorbiþi-le despre prezentuletern în sens filosofic, despre modul în care cunoaºterea asigurã fiinþei umane o existenþã plenarã,despre cum se poate înþelege sensul trecutului, al prezentului ºi al viitorului prin cunoaºtere ºiexperienþã. Valorificaþi imaginea calendarului pentru a introduce în mod concret ideea de trecut,prezent, viitor. Deoarece formele verbului la timpul prezent ºi viitor, în general, nu ridicãprobleme, apelaþi la experienþa ºi cunoºtinþele elevilor pentru a sesiza valorile acestora, printr-oactivitate în douã grupe.

Achiziþii– Realizaþi legãtura dintre prezent ºi viitor prin imaginea horoscopului, a dorinþei oamenilor de a

cunoaºte viitorul. Continuaþi cu rezolvarea exerciþiilor 1–7, alternând activitatea în perechi cu ceaindividualã.

– Considerãm cã introducerea la aceastã lecþie a proiectului ilustreazã, subliminal, ideea cã nuputem trãi haotic ºi cã e necesar sã ne organizãm viaþa ºi activitãþile. De aceea, este indicat sã

FEŢELE REALITĂŢII

Feţele timpului (II) 5

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI48

Page 49: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 49

– Lucrarea pentru portofoliul individual vizeazã o autoanalizã a vieþii prin raportare la trecut, laprezent, la viitor în scopul scrierii reflexive cu scop de autocunoaºtere ºi exprimare a sinelui.Puteþi extinde cerinþa prin scrierea unei eseu despre sine în care elevii sã prezinte evoluþia uneipasiuni sau a unei preocupãri din trecut, în prezent ºi în viitor.

Opinii asupra modului în care sunt integrate conþinuturile în Ghidul elevului Jurnalul didactic

iniþiaþi o discuþie pe aceastãtemã. Puteþi oferi ca exemplumodul în care un profesor îºiproiecteazã activitãþile pe întreganul, pe semestru, pe unitatetematicã, pe lecþie. Vorbiþi-ledespre proiect ca formã deactivitate ºi evaluare în ºcoalãcare are ca scop tocmaiexersarea deprinderilor de aplanifica, organiza, monitorizaºi evalua activitatea proprie saua unui grup. Puteþi aduce unmodel de proiect al uneiactivitãþi, pe baza cãruia sãdiscutaþi elementelecomponente sau sã parcurgeþimodelul din Ghidul elevului.Oferiþi exemple despre modulde formulare a argumentului, ascopului ºi a obiectivelor.Puteþi alege orice altã temãpentru proiectul ºcolar. Dacãoptaþi pentru cea datã în Ghidulelevului, puteþi sã alegeþi încãuna pentru a doua grupã. Nuuitaþi sã pregãtiþi o grilã deevaluare a proiectului de grupsau sã construiþi una împreunãcu elevii (dacã timpul vãpermite).

Transfer ºi aplicare– Este extrem de important ca

elevii sã stabileascã, prindiscuþii în grup, regulileactivitãþii în echipã. Puteþi sãaduceþi ºi dumneavoastrã câtevaexemple. Afiºaþi posterulrealizat la un loc vizibil în clasã.

Page 50: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.4. Scrierea corectã utilizând

normele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitate

Conþinuturi vizate: timpurilemodului conjunctiv ºi condiþional-optativ, timpul prezent ºi perfect,jurnalul, luarea unei decizii;

Conþinuturi activate: modulconjunctiv ºi condiþional-optativ;

Materiale necesare: jurnalul unuiscriitor/unei personalitãþi;fiºe/culegeri de exerciþii;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: exerciþiul, activitate

în douã grupe;– Achiziþii: lectura, conversaþia,

exerciþiul, activitate individualãºi în perechi, activitate în patrugrupe;

– Transfer ºi aplicare: activitate îndouã grupe, dezbaterea, jurnalulconfesiv, lectura selectivã din jurnalele unorscriitori/personalitãþi.

Parcursul didacticOrientare

– Activitatea în douã grupe poate valorifica exerciþiile de la Pentru început cu scopul de a reactualizacunoºtinþele despre modul conjunctiv ºi condiþional-optativ. E recomandabil sã insistaþi din nouasupra structurii formelor verbului la cele douã moduri prin completarea tabelului.

Achiziþii– Aduceþi-le aminte elevilor despre cei trei prieteni – Elena, Paul ºi Maria – prezenþi în textul Istoria

unei conversaþii (I, II), puneþi câteva întrebãri asupra celor douã texte ºi treceþi la lecturafragmentului de jurnal.

– Formele verbale subliniate au rolul de a introduce formele verbului la timpul perfect, la cele douãmoduri verbale. Continuaþi cu exerciþiile de la Discutarea textului ºi introduceþi noþiunea de jurnalpersonal, insistând asupra nevoii umane de a se confesa ºi de a se autoanaliza. Puteþi sã le vorbiþiºi despre funcþia catharticã/terapeuticã a scrisului, citindu-le un fragment din jurnalul unui

FEŢELE REALITĂŢII

Dorinţe și confesiuni 6

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI50

Page 51: Romana -- Ghidul profesorului

scriitor/personalitãþi din lumeacontemporanã. Nu pierdeþiocazia sã reveniþi la tipologiatextelor: ficþional/nonficþional.

– Reveniþi la formele verbalesubliniate ºi aprofundaþi-le prinexerciþiile 6 ºi 7. Esterecomandabil sã aveþi pregãtiteºi alte exemple ºi sã le folosiþi,dacã situaþia concretã din clasão impune.

– Legãtura dintre timpurilemodului conjunctiv ºicondiþional-optativ ºi luareaunei decizii poate fi realizatãprin referire la textul dinjurnalul personajului ºi lafaptul cã oamenii sunt mereupuºi în situaþia de a lua decizii.Sensibilizarea elevilor asupramodului în care se ia o decizieeste importantã pentru a evitaregretele ºi alegerile greºite.

– Pentru a introduce activitateadespre luarea deciziei reveniþila contextul jurnalului citat ºirealizaþi legãtura cu viaþapersonalã. Pentru a sesizaprocesul luãrii unei decizii,solicitaþi-le elevilor sã gãseascãsoluþii pe care sã le analizeze întermeni de consecinþe pozitiveºi negative. Luarea decizieitrebuie transferatã înresponsabilitatea personalã, deaceea ar fi indicat sã cereþi caelevii sã opteze pentru deciziidiferite ºi sã-ºi argumentezeopþiunea.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 51

Transfer ºi aplicare– Discutarea maximelor are rolul de a-i determina pe elevi sã reflecteze asupra firescului, necesitãþii,

importanþei ºi responsabilitãþii de a lua o decizie. E indicat sã folosiþi un ton optimist ºi nu unulgrav care sã insufle teamã.

– Încurajaþi elevii sã îºi deschidã un jurnal ºi, dacã timpul vã permite, solicitaþi-le sã scrie primaconsemnare pentru jurnal chiar în clasã.

– Puteþi aduce jurnale ale unor scriitori, din care sã citiþi, în 10-15 minute, fragmente reprezentative,selectate în prealabil. Aþi putea selecta fragmente din jurnalele scriitorilor Mircea Eliade, TituMaiorescu etc.

Opinii asupra modului în care sunt îmbinateactivitãþile individuale cu cele în perechi ºi în grup Jurnalul didactic

Page 52: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate: textul epic înprozã, schiþa, indici spaþio-temporali, personaje, acþiune, narator;

Conþinuturi activate: etapeleacþiunii, ideile principale;

Materiale necesare: I.L. Caragiale,Cum devine cineva revoluþionar ºiom politic;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: eseul de cinci

minute, discuþia în perechi;– Achiziþii: lectura, lectura

predictivã, jurnalul dublu delecturã, conversaþia, exerciþiul,activitate în patru grupe;

– Transfer ºi aplicare: activitateindividualã (opþional, concurs de reclame),documentare/informare, eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Chiar titlul lecþiei poate constitui un bun prilej pentru eseul de cinci minute prin care elevii suntsolicitaþi sã povesteascã o întâmplare care le-a marcat viaþa. Este recomandabil sã le amintiþielevilor cã trebuie sã scrie neîntrerupt, fãrã a acorda atenþie exprimãrii. Discuþia în perechi este oformã prin care se contribuie la cunoaºterea interpersonalã.

– Discutarea proverbului Nu aduce anul ce aduce ceasul se poate face prin brainstorming frontal,realizând un câmp lexical al hazardului: (ex.: noroc, ºansã, ghinion, oportunitate, coincidenþã,transformare/schimbare, destin). Puteþi încheia prin a le cere elevilor sã construiascã un enunþ cudouã - trei dintre aceste cuvinte: (ex.: Concursul a fost o oportunitate care mi-a oferit ºansatransformãrii destinului).

FEŢELE REALITĂŢII

Întâmplare și destin 7

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI52

Page 53: Romana -- Ghidul profesorului

Achiziþii– Pentru lectura textului este

absolut necesar cadumneavoastrã sã aveþi textulintegral al schiþei. Datoritãlungimii ei, nu a putut fireprodusã decât fragmentar. Ameliminat un episod cvasi-independent, relatarea lui Niþãdespre modul în care a ajuns învâltoarea revoluþiei. Astfel,puteþi sã folosiþi lecturapredictivã, lãsând elevii sã-ºiimagineze posibile scenariiepice ºi sã oferiþi relatarea luiNiþã ca pe o verificare apredicþiilor. Jurnalul dublu delecturã este o modalitate derelaþionare a textului cuexperienþa de viaþã a elevilor.Comprehensiunea textului oputeþi realiza prin organizareaclasei de elevi în patru saucinci grupe, care sã rezolvesarcinile din tabel de la III.1. Încazul în care optaþi pentrupatru grupe, grupaþi coloana 1ºi 2 la o singurã grupã, celelaltetrei grupe având doar o singurãcerinþã.

– Nu ar trebui sã neglijaþisuccesiunea etapelor acþiunii,deoarece deznodãmântul esteplasat la început, chiar sugeratde titlu, ºi, în ciuda acestuifapt, curiozitatea cititorului nueste diminuatã.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 53

Transfer ºi aplicare– Temele alese, meseria proprie ºi Revoluþia din 1989, constituie forme de relaþionare cu interesele

proprii ale elevilor, dar ºi cu dimensiunea socialã. Puteþi transforma ex.1 ºi 2 de la Poþi rezolvasingur într-un concurs de reclame pentru meseriile alese.

Opinii asupra utilitãþii informaþiilor din Ghidul profesorului Jurnalul didactic

Page 54: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate: oferte deserviciu, biografia, autobiografia,numeralul (feluri);

Conþinuturi activate: reclama,pãrþile de vorbire flexibile;

Materiale necesare: oferte deserviciu, biografia uneipersonalitãþi culturale, L. Blaga, Biografie;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: lectura, rãspunsul la

oferta de serviciu, reclama uneimeserii, activitate în patrugrupe;

– Achiziþii: lectura, exerciþiul,activitate în patru grupe;

– Transfer ºi aplicare: activitateindividualã, autobiografia,textul în versuri.

Parcursul didacticOrientare

– Scopul lecturii ofertei de colaborare este de a sensibiliza elevii asupra nevoii de a-ºi cunoaºte binedatele personale necesare pentru un rãspuns la o ofertã de locuri de muncã. De asemenea, esterecomandabil ca meseriile pentru care au optat elevii sã fie bine cunoscute, cu avantajele ºidezavantajele lor. Realizarea reclamei unei meserii trebuie fãcutã cu scopul de a dovedi opþiuneapersonalã ºi puterea de convingere.

Achiziþii– Lectura biografiei fondatorului radiofoniei este un bun prilej pentru a afla informaþii despre

personalitãþi al cãror nume este legat de aspecte importante din realitatea cotidianã. Puteþi alege ºialtã personalitate a cãrei biografie o consideraþi semnificativã pentru profilul grupului de elevi.Dacã aveþi la dispoziþie computere cu acces la internet, puteþi solicita elevilor sã citeascã ºi sãnoteze date semnificative din biografiile scriitorilor la adresa www.agonia.ro

– Insistaþi asupra diferenþei dintre termenii biografie ºi bibliografie.

FEŢELE REALITĂŢII

Povestea unui destin 8

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI54

Page 55: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 55

Opinii asupra integrãrii conþinuturilor din Ghidul elevului Jurnalul didactic

– Exerciþiile dedicate numeraluluiîºi gãsesc justificarea în mãsuraîn care aceastã parte de vorbireeste folositã în exprimareadatelor referitoare la(auto)biografie. În acest sens,importante sunt numeralulcardinal ºi ordinal. Tabelul de lapunctul IV poate fi completat ºicu numeralul fracþionar.Asiguraþi-vã cã elevii scriu corectnumeralele cardinale compuse,dar ºi numerale ordinale cu cifreromane. Dupã rezolvareaexerciþiilor 1,2,3, puteþi oferi, înfuncþie de timpul disponibil, ºialte tipuri de exerciþii.

Transfer ºi aplicare– Textul poetic Biografie trebuie

exploatat pentru sensibilizareaasupra sensului existenþei ºi adestinului personal, dar ºiasupra diferenþei dintre textulnonliterar ºi cel nonliterar.

– Puteþi folosi întrebarea dinlecþia introductivã din Ghidulelevului: cine sunt eu?,autobiografia fiind un posibilrãspuns. Pentru a exersa sensulfigurat al cuvintelor, puteþi cerecrearea unei poezii tip cvintetdespre destin. Structuracvintetului pote fi:

– Versul întâi: un substantiv– Versul al doilea; douã

adjective– Versul al treilea: trei verbe– Versul al patrulea: o

comparaþie– Versul al cincilea: o

expresie sinteticã

Page 56: Romana -- Ghidul profesorului

Citeºte urmãtorul text:[…] Nu poþi fi fericit ani întregi sau zile-ntregi.Nici mãcar câteva ore-n ºir. […]Într-un fel, viaþa ta a avut sens dacã, în ºirulnesfârºit de momente banale, cenuºii, triste,ruºinoase, ticãloase, mizerabile, plicticoase dincare orice viaþã este compusã, s-a aprins, totuºi,de câteva ori sau doar o singurã datã, scânteiacutremurãtoare a fericirii. [...] Fericirea pe careoamenii o cautã îndeobºte n-are nimic de-a facecu experienþele extatice. Dimpotrivã, e vorba defaimoasa „aurea mediocritas” a antichitãþii, decultivarea grãdinii proprii, de tihna ºi pacea uneivieþi înþelepte, potrivite omului, lipsite dezbucium ºi de excese. În acest sens filozofiiinvidiau viaþa simplã ºi mulþumitã a pãstorilor,împlinirea celor ce n-au ambiþii mari, ci semulþumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacãfericirea orgasmicã despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numitã transcendentã, avemîn schimb de-a face aici cu o fericire terestrã,imanentã. În lumea consumistã ºi globalizatãactualã, pare cã nu mai cunoaºtem alt sens alfericirii decât acesta din urmã: mediocru, utilitar,lipsit de orice speranþã care depãºeºtestandardele materialiste: o casã confortabilã, unloc de muncã bãnos, o vacanþã în Caraibe (saumãcar la Sinaia...), o familie asiguratã financiar.O dragoste cãlduþã (nu te mai osteneºti sã-þi daiseama mãcar dacã-þi iubeºti partenerul), o muncã

nu prea creativã, obiecte (recomandate latelevizor) cu care-þi umpli orice spaþiu liber...Oamenii au uitat cu totul cã li s-a fãcut un darcopleºitor: cel de a exista în minunea lumii, de afi vii, de a fi conºtienþi de sine. Ei nu-ºi mai punîntrebãri ca: de fapt, cine sunt eu? Ce rost am pelumea asta? Oare mi s-a dat minunea cã potvedea ºi auzi doar ca sã fiu ºofer de autobuz sausã fac reclame? Oare n-am sã mor fãrã sã fi fãcutnimic pe lumea asta?Condamnarea acestui gen de fericire este totuºiîn bunã parte nedreaptã, dupã pãrerea mea, caîntreaga condamnare a modului de viaþãoccidental, cãci înseamnã, de fapt, o reacþie„elitistã” în faþa unei fericiri „populare”. Eu credcã avem nevoie de ambele feluri de fericire, cãfiecare-n parte este sãracã ºi extremã în lipsaceleilalte. Cred, de altfel, cã sunt foarte rari atâtpoeþii puri ºi extatici cât ºi consumiºtii completimbecilizaþi de bere ºi televiziune. Suntem cutoþii, de fapt, o combinaþie între cele douã cazuri,ºi idealul uman ar putea sã fie, în consecinþã, oviaþã împlinitã ºi decentã material strãbãtutã dincând în când de fulguraþiile nebuneºti ale mariiºi adevãratei fericiri.

(Mircea Cãrtãrescu, Douã feluri de fericire,din volumul De ce iubim femeile).

FEŢELE REALITĂŢII

Test de evaluare III

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI56

Scrie rãspunsuri la urmãtoarele cerinþe:1. [1p] Transcrie douã grupuri de cuvinte/sintagme prin care sunt numite cele „douã feluri de

fericire“.2. [1p] Cum este descris sensul fericirii într-o lume consumistã ºi globalizatã?3. [1p] Enumerã întrebãrile pe care omul uitã sã ºi le punã, dominat fiind de „fericirea popularã“?4. [2p] Alege una dintre întrebãrile enumerate de autor ºi scrie un rãspuns, în 15-20 rânduri.5. [2p] Rezumã un film/povestea vieþii unui personaj/a unei persoane cunoscute, ilustrând modul în

care este trãitã fericirea.6. [1p] Precizeazã modul ºi timpul verbelor din fragmentul: Ce rost am pe lumea asta? Oare mi s-a

dat minunea cã pot vedea ºi auzi doar ca sã fiu ºofer de autobuz sau sã fac reclame? Oare n-amsã mor fãrã sã fi fãcut nimic pe lumea asta?

7. [1p] Scrie un text, de 5-6 enunþuri în care sã prezinþi idealul tãu de fericire folosind verbe lamodul condiþional-optativ ºi conjunctiv.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

Page 57: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 57

Page 58: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.7. Exprimarea unui punct devedere referitor la textele cititesau ascultate

Conþinuturi vizate: textul liric,strofã, vers, ritm, rimã, mãsurã;

Conþinuturi activate: elemente defoneticã: silaba, despãrþirea însilabe;

Materiale necesare: poezia Laculde Mihai Eminescu, caseta audiocu formaþia Holograf, melodiaInima mea nu e întreagã dacã nueºti tu, volume de poezii/fiºe cucitate care sã ilustreze tipuri destrofe, rimã; câteva volume dinpoeziile lui Mihai Eminescu,casetofon/CD player;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: eseul de cinci

minute, scrierea imaginativã înversuri, brainstormingul,activitate individualã ºi în douãgrupe;

– Achiziþii: lectura, audiþia, exerciþiul, activitate individualã/în perechi;– Transfer ºi aplicare: activitate individualã, lectura suplimentarã, textul în versuri, casetã sau CD cu

muzicã instrumentalã.

Parcursul didacticOrientare

– Deoarece este prima lecþie din aceastã unitate, secvenþa introductivã trebuie sã valorifice ºi paginaintroductivã din Ghidul elevului. Întrebãrile notate pe aceastã paginã vizeazã, aºa cum aþi observat,latura personalã ºi de autocunoaºtere, care se constituie într-un fir roºu al întregului ghid.Accentul cade pe sentimente ºi pe exprimarea acestora, subliniind deosebirea dintre textul epic ºicel liric care presupun moduri diferite de exprimare a sinelui, a gândurilor ºi a sentimentelor.Întrebãrile de reflecþie vizeazã tocmai stabilirea intuitivã a unei legãturi între sentiment/staresufleteascã ºi muzicã pentru a pregãti receptarea poeziei ca o muzicã „a sentimentelor“.

– Dupã parcurgerea paginii de introducere în unitatea tematicã, folosiþi, pentru intrarea propriu-zisã înlecþie, imaginea cu o mascã râde, o mascã plânge, pentru a crea un moment de evocare asentimentului de fericire sau de tristeþe. Nu uitaþi cã testul de evaluare de la unitatea III are ca temã

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia și muzica 1

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI58

Page 59: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 59

– Vã sugerãm sã parcurgeþi comprehensiunea textului liric utilizând metoda paºilor în lecturã ºi înactivitate pe text. Astfel, în aceastã orã, concentraþi-vã asupra elementelor de prozodie care conferãtextului muzicalitate, apropiind-o de muzicã (valorificaþi sensul etimologic al cuvântului liric.

– Este recomndabil sã oferiþi elevilor ºi alte exemple de strofe/poezii în care sã exemplificaþi ritmul,rima, mãsura, tipul de strofã.

Transfer ºi aplicare– Lectura altor poezii de Mihai Eminescu poate fi fãcutã în clasã, oferind elevilor câteva volume de

poezii, lãsându-le libertatea de a alege textul pe care doresc sã îl citeascã. Este important ca lecturapoeziei sã fie o „lecturã de plãcere“, fãrã a insista asupra altor elemente de comprehensiune atextului decât emoþia lecturii inocente, libere. Atmosfera este însã un factor care poate contribui laapropierea de poezie, de aceea puteþi pune ºi un fond muzical adecvat.

– Încurajaþi elevii sã-ºi exprime sentimentele în versuri ºi sã valorifice textele muzicale cunoscute.

Opinii asupra utilitãþii paginii introductive din Ghidul elevului Jurnalul didactic

tocmai problema fericirii, deaceea le puteþi cere elevilor sãscrie un scurt text în care sãdescrie fericirea/tristeþea. Lãsaþielevilor libertatea sã reprezinteprin desen aceste stãri. Esterecomandabil ca aceºtia sãcitescã ºi sã discutaþi produselelor. Organizarea celor patrugrupe o puteþi face chiar de laînceputul orei sau imediat dupãmomentul de scriere individualãºi puteþi da ca sarcinã de lucruexerciþiile 2,3,4. Afiºaþi textelecreate de cele douã grupe.Asocierea versurilor create de eicu versuri preluate din diferitemelodii ºi comentarea maximeilui V. Hugo ar trebui sãsensibilizeze elevii asupraperspectivelor diferite asupraiubirii: fericire, suferinþã,nostalgie, ideal, pasiune, tristeþe.

Achiziþii– Am optat pentru prezentarea în

paralel a unui text poetic si aunor versuri ale unui cântec cuscopul de a evidenþia legãturadintre muzicã ºi poezie. Puteþiopta pentru audiþia melodiei ºisã treceþi la lectura poeziei abiadupã aceea. Dupã audiþia saudoar citirea versurilorcântecului Inima mea nu eîntreaga daca nu eºti tu ºicitirea poeziei Lacul deMihai Eminescu, completaþitabelul prin notarea elementelorcomune muzicii ºi poeziei:ritmul, rima, versul.

Page 60: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.2. Utilizarea categoriilorsemantice învãþate în vedereaeficientizãrii comunicãrii oraleºi scrise

Conþinuturi vizate: textul liric,figuri de stil, imagini artistice,sensul figurat, eul poetic, planurilede structurare a discursului liric,adjectivul, adverbul;

Conþinuturi activate:personificarea, pãrþile de vorbireflexibile ºi neflexibile;

Materiale necesare: poezia Laculde Mihai Eminescu, fiºe cuexemple de figuri de stil ºi imaginiartistice;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate în perechi,

exerciþiul, conversaþia;– Achiziþii: lectura, exerciþiul,

activitate în patru grupe;– Transfer ºi aplicare: activitate

individualã/în perechi,declaraþia de dragoste, scrierea despre textul liric.

Parcursul didacticOrientare

– Deschiderea lecþiei o puteþi face prin rezolvarea ex. 1, 2, 3 de la secvenþa Orientare, urmãrindevidenþierea sensului figurat al cuvintelor ºi a modului în care se construiesc epitetul, comparaþiaºi personificarea. Nu uitaþi cã elevii cunosc personificarea de la lecþia despre fabulã, dar acumaccentul cade pe atribuirea de însuºiri umane aspectelelor naturii.

– Completarea tabelului de la exerciþiul 4 este importantã deoarece cuprinde atât definirea, cât ºiaplicarea figurilor de stil. E recomandabil sã aveþi pregãtite ºi alte exemple de figuri de stil pe caresã le folosiþi pentru recunoaºtere sau sã le cereþi elevilor sã creeze figuri de stil, dupã modelul:

Soarele --------------------(personificare)……..pãmântul ca ------------------(comparaþie)…………… (epitet);Soarele îmbrãþiºeazã pãmântul ca un clopot de foc.

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Farmecul poeziei 2

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI60

Page 61: Romana -- Ghidul profesorului

Achiziþii– Intitulatã Laborator de creaþie

poeticã, aceastã secvenþã alecþiei continuã paºii necesariîn comprehensiunea ºi îninterpretarea textului liric.Organizarea elevilor în patrugrupe asigurã o economie detimp importantã pentru cã separcurg în paralel toþi paºii pecare îi regãsiþi sub formã deîntrebãri. Activitatea elevilordin fiecare grupã este orientatãla rubrica ce caut în text?,urmatã de aplicare ºi ilustrarepe textul poeziei Lacul. Roluldumneavoastrã constã înmonitorizarea activitãþiielevilor (aprox. 10 minute),urmatã de raportarea fiecãreigrupe ºi de sintetizarea ideilorpentru fiecare dintre cei patrupaºi. Asiguraþi-vã cã elevii auînþeles semnificaþiileelementelor extrase din textulpoeziei prin întrebãrile de laex.3. Puteþi sã le cereþi sã scrieun scurt text în care sãvalorifice ideile notate ºidiscutate referitoare la unanumit aspect: sentimentele ºiipostazele eului liric/imaginivizuale, auditive/planuri deorganizare a discursului liric.

– Abordarea adjectivului ºiadverbului are rolul de aevidenþia rolul acestor pãrþi devorbire în realizarea epitetului,dar ºi comportamentulmorfologic. Pentru diferenþierealor, este foarte important sã

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 61

insistaþi asupra termenului regent (substantiv, respectiv verb). În general, recunoaºterea lor nuridicã probleme, de aceea insistaþi mai mult asupra greºelilor frecvente în utilizarea acestor pãrþide vorbire. Puteþi oferi ºi alte exemple, mai cu seamã legate de scrierea adjectivelor la plural, înfuncþie de locul faþã de substantiv: ex. aceºti ochi negri/negrii ochi; pantofi argintii/argintiiipantofi.

Transfer ºi aplicare– Dacã observaþi cã elevii folosesc mai greu sensul figurat al cuvintelor puteþi transfera exerciþiul 2

de la Poþi rezolva singur în activitate în perechi sau grupe. Pentru exerciþiul 3, oferiþi un plan (ceicinci paºi) pe care sã-l urmeze în scrierea textului despre poezie. Solicitaþi citirea în faþa clasei înora urmãtoare a una-douã compuneri ºi realizaþi o evaluare transparentã a acestora. Aplicaþi unchestionar de autoevaluare.

Sinteza feed-back-ului elevilor Jurnalul didactic

Page 62: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.2. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: doinapopularã, pronumele personal;

Conþinuturi activate: textul liric,figuri de stil, imagini artistice,sensul figurat, eul poetic, planurilede structurare a discursului liric,adjectivul, adverbul;

Materiale necesare: CD-uri saucasete cu doine/cântece popu-lare/muzicã etno, poezia Doina(varianta culeasã de V. Alecsandri),Lucian Blaga, Spaþiul mioritic(Trilogia culturii), fiºe cu exerciþiipentru pronumele personal;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate în perechi,

exerciþiul, conversaþia;– Achiziþii: lectura, exerciþiul,

prelegerea, activitate în perechi;– Transfer ºi aplicare: activitate individualã/în perechi, brainstormingul, eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Aþi putea începe prin audiþia unor cântece/doine populare; reluarea legãturii dintre muzicã ºipoezie ar face mai evidente trãsãturile doinei ca specie a literaturii populare. Puteþi, de asemenea,sã notaþi prin brainstorming trãsãturile literaturii populare, mai ales cã elevii au studiat dejabalada popularã. Puteþi extinde acest moment introductiv printr-o discuþie asupra emisiunilor defolclor, a muzicii populare ºi etno (o valorificare contemporanã a cântecului popular).

Achiziþii– Dupã lectura textului, ar fi indicat ca exerciþiile 1–5 de la Discutarea textului sã fie rezolvate prin

discuþie cu întreaga clasã ºi sã orientaþi procesul de relecturã.– Puteþi opta pentru activitatea în perechi pentru exerciþiile de comprehensiune ºi interpretare a

textului, dar nu înainte de a prezenta într-o scurtã prelegere definiþia doinei ºi citatul extras din

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Cântecul și poezia 3

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI62

Page 63: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 63

viaþa oamenilor puteþi sã realizaþi un brainstorming de grup pe aceastã temã ºi sã oferiþi câtevarepere, precum:

• ipostaze ale existenþei umane asociate cântecului: somnul (cântecul de leagãn), jocul (cântece careînsoþesc unele jocuri: ex. Podul de piatrã), dansul, cãsãtoria, munca (seceriº), tradiþii ºi obiceiuri(de Anul Nou, Crãciun), sãrbãtori naþionale (Unirea, ziua naþionalã), artã, divertisment (varietateade genuri muzicale), moarte (bocete) etc.

• importanþa cântecului în viaþa socialã contemporanã (ilustrarea cu exemple de manifestãri socialecare sunt însoþite de cântec: zile festive ale unor companii comerciale, campanii electorale,petrecerea timpului liber în cluburi, discoteci, campanii publicitare la radio ºi TV.

• instituþii care promoveazã educaþia muzicalã: ºcoala publicã, ºcoli de muzicã, academii, etc.• forme ale manifestãrii vocaþiei/talentului muzical: concerte, festivaluri, spectacole, casete audio,

CD, emisiuni de radio ºi de televiziune etc.

Opinii asupra tipurilor de exerciþii prezente în Ghidul elevului Jurnalul didactic

opera filosoficã a lui LucianBlaga despre doinã ºi dor.Exerciþiul 3 poate fi rezolvat înclasã sau transferat ca lucrarede portofoliu.

– Aºa cum aþi observat, pãrþile devorbire au fost introduse înlecþiile în care rolul lor eraevident pentru modul deorganizarea a discursului. Amoptat pentru pronume laaceastã lecþie, cu scopul de asublinia prezenþa ºi subiectivi-tatea eului liric. De aceea,începeþi prin identificareaformelor pronumelui personalîn textul poetic ºi abia apoitreceþi la formele accentuate încele cinci cazuri. Nu am datdenumirile cazurilor, ci aminsistat pe întrebãrile prin carese obþin formele specifice. Înfuncþie de nivelul grupului,puteþi opta pentru precizareadenumirii cazurilor. Observaþiînsã tabelul de la punctul IV,exerciþiul 2, unde nu aparevocativul. Introduceþi-l prinsubstituirea substantivelor învocativ (cunoscut de elevi încãde la prima lecþie).

Transfer ºi aplicare– Exerciþiul de la Poþi rezolva

singur are rolul tocmai de aaprofunda scrierea corectã aformelor neaccentuate alepronumelui personal, înacuzativ ºi dativ.

– Pentru redactarea eseuluidespre importanþa cântecului în

Page 64: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitate

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: pastelul,articolul de ziar, descriereaobiectivã ºi subiectivã;

Conþinuturi activate: textul liric,textul nonliterar, figuri de stil,imagini artistice, sensul figurat, eulpoetic, planurile de structurare adiscursului liric;

Materiale necesare: VasileAlecsandri, Pasteluri (MalulSiretului), imagini cu peisaje,articole pe teme ecologice,descrierea geograficã a unui râu;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate

individualã, eseul de cinci minute, conversaþia;– Achiziþii: lectura, exerciþiul, prelegerea, activitate individualã/în perechi;– Transfer ºi aplicare: lectura, masa rotundã, activitate în douã grupe, reclama, descrierea subiectivã

ºi obiectivã.

Parcursul didacticOrientare

– Dacã optaþi pentru varianta prezentatã în Ghidul elevului, provocaþi activarea imaginii loculuipreferat printr-un exerciþiu în care elevii sunt „transportaþi“ în locul respectiv prin intermediulimaginaþiei: cereþi-le sã închidã ochii ºi sã cãlãtoreascã imaginar spre locul preferat ºi sã-ºiimagineze ceea ce dumneavoastrã le sugeraþi prin întrebãri: unde vã aflaþi?, în ce moment al zilei?,ce vedeþi în faþã, în dreapta, stânga, în depãrtare?, ce este în spate?, ce auziþi?, ce mirosuri simþiþi?,ce culori vedeþi?, ce se miºcã?, ce este static?, ce senzaþii aveþi?, cum vã simþiþi? etc. Dupãîncheierea acestui exerciþiu, elevii vor descrie, în 5 minute, peisajul „vãzut” în imaginaþie. Citiþicâteve descrieri ºi notaþi pe tablã elementele descrise, tipuri de imagini, figuri de stil,sentimente/stãri, pregãtind astfel lectura pastelului Malul Siretului.

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia naturii 4

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI64

Page 65: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 65

• unghiul din care sunt descrise elementele componente: imagine panoramicã, focalizatã;• scopul descrierii: informativ, comunicarea unei impresii;• folosirea limbajului adecvat tipului de descriere: monosemantic, figurat.

– Pentru a sesiza diferenþa dintre stilul literar specific descrierii subiective ºi cel ºtiinþific, specificdescrierii obiective, puteþi oferi un exemplu de descriere a unui element component al imaginiirâului, de exemplu malul:

descriere obiectivã descriere subiectivãMalurile sunt înalte, consolidate prin ziduriconstruite din piatra tãiatã din stîncile abrupte.

Malurile sunt ca niºte uriaºi ce stãvilesc cu greufuria apelor furioase ce clocotesc printrestâncile semeþe ºi îndârjite.

Opinii asupra utilitãþii informaþiilor din ghidul profesorului Jurnalul didactic

Achiziþii– Exerciþiul 1 de la Discutarea

textului poate fi transformat înjurnal dublu de lecturã. Dupãce prezentaþi trãsãturilepastelului, în funcþie de nivelulgrupului, puteþi organiza eleviipentru rezolvarea cerinþelor dela III. 1-9, fie individual, fie înperechi, în funcþie deindependenþa acestora în lucrulcu textul. În cazul în careobservaþi cã elevii nu ausuficientã autonomie încomprehensiunea textului,puteþi aplica strategia în cincipaºi, explicatã la lecþiile 1 ºi 2.

Transfer ºi aplicare– Pentru relaþionarea temei

naturii cu probleme dinrealitatea concretã am ales unarticol despre poluare cu scopulde a sensibiliza elevii asupraresponsabilitãþii oamenilorpentru protecþia naturii.Organizaþi masa rotundã asupraunor aspecte concrete dinmediul/zona localã. Reclama ºiscrisoarea pot fi realizate paralelprin organizarea elevilor îndouã grupe.

– Pentru realizarea descrieriiobiective ºi subiective desprerâu, scrieþi pe tablã reperele pecare trebuie sã le aibã învedere:

• elementele descrise: mal,adâncime, lungime, zonageograficã strãbãtutã,faunã, vegetaþie;

Page 66: Romana -- Ghidul profesorului

Test de evaluare unitatea IV

Citeºte urmãtorul text:Tresãrind scânteie laculªi se leagãnã sub soare;Eu, privindu-l din pãdure,Las aleanul sã mã fureªi ascult de la rãcoare

Pitpalacul.Din izvoare ºi din gârleApa sune somnoroasã;Unde soarele pãtrundePrintre ramuri a ei unde,Ea în valuri sperioase

Se azvârle.Cucul cântã, mierle, presuri –Cine ºtie sã le-asculte?Ale pãsãrilor neamuriCiripesc pitite-n ramuriªi vorbesc cu-atât de multe

Înþelesuri…(Mihai Eminescu, Freamãt de codru)

Redacteazã rãspunsuri la fiecare dintre urmãtoarele cerinþe:1. [1p] Selecteazã o structurã care conþine un epitet: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. [1p] Transcrie versurile care evidenþiazã prezenþa eului liric:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. [1p] Selecteazã cuvântul care exprimã în mod explicit sentimentul sugerat de aceste versuri: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. [1p] Transcrie un vers care conþine referire la locul unde se aflã eul liric: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. [1p] Numeºte douã caracteristici care pot argumenta încadrarea textului în specia pastel.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. [1p] Construieºte un enunþ în care cuvântul unde sã aibã altã valoare decât cea prezentã în text: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. [1p] Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. [1p] Realizeazã, în 2 rânduri, o descriere obiectivã a unui copac: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. [1p] Scrie un text de 5 rânduri în care sã îþi exprimi pãrerea asupra modului în care s-ar puteaîmbunãtãþi protecþia pãdurilor: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Test de evaluare IV

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI66

Page 67: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 67

Page 68: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitat

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: legenda;

Conþinuturi activate: textul epic înversuri, câmpul lexical, structuratextului epic, rezumatul,descrierea obiectivã;

Materiale necesare: GheorgheTomozei, Legenda daliei, imaginicu personalitãþi contemporaneconsiderate legende vii (Madonna,Hagi, P .Coelho);

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate în patru

grupe, descrierea obiectivã,cvintetul, conversaþia;

– Achiziþii: lectura, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate individualã/în perechi;– Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, documentarea, activitate individualã/perechi.

Parcursul didacticOrientare

– Valorificaþi pagina introductivã a unitãþii Lumi fantastice cu scopul de a configura semnificaþianoþiunilor de real ºi fantastic. Asiguraþi-vã cã sunt identificate principalele trãsãturi alefantasticului: mister, inexplicabil, depãºirea limitelor spaþio-temporale, încãlcarea ordiniicunoscute.

– Pentru a face legãtura cu aceastã lecþie puteþi începe printr-o discuþie în care sã valorificaþicunoºtinþele elevilor referitoare la explicaþiile imaginare/fantastice date unor aspecte din lumearealã: munþi, astre, locuri, plante etc.

– Aduceþi o imagine cu o dalie (floarea) ºi exersaþi crearea cvintetului. Folosit atât în etapa deorientare, cât ºi în cea de transfer ºi aplicare, cvintetul este o poezie didacticã, realizatã dupãurmãtoarea structurã:

LUMI FANTASTICE

Între realitate și fantezie 1

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI68

Page 69: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 69

Opinii asupra structurãrii tematice din aceastã unitate Jurnalul didactic

legende, sau oferiþi dumneavoastã alte exemple. Este indicat sã valorificaþi legendele locului, dacãele existã.

– Faceþi trecerea înspre legendele contemporane ºi rolul mass-media în configurarea acestor legende.Le puteþi lãsa libertate elevilor sã aleagã ºi alte „legende vii”. Încurajaþi documentarea din sursediverse pentru a demonstra modul în care se nasc aceste legende.

– Puteþi indica titlurile unor legende populare sau culte care sã fie citite ca lecturã suplimentarã.Pentru fiºa de lecturã, puteþi solicita formularea ideilor principale sau redactarea rezumatului.

• Versul 1: un substantiv• Versul al doilea:

douã adjective• Versul al treilea: trei

verbe• Versul al patrulea:

o comparaþie• Versul al cincilea:

o expresie sinteticã

Achiziþii– Lectura textului trebuie sã fie

urmatã de o discuþie pe bazaîntrebãrilor 1- 4 de laDiscutarea textului pentru aintroduce informaþiilereferitoare la legendã. Esteimportant sã insistaþi asuprafaptului cã prin aceastã legendãse oferã o explicaþie fantasticãaspectului florii (cu multepetale, umflatã, ca o rochie demireasã), dar ºi faptului cã e ofloare târzie, de toamnã, ca ofatã nemãritatã, tristã cã nu îºigãseºte mirele.

– Deoarece elevii au exersat pebaza mai multor texte procesulde comprehensiune, ar fiindicat ca exerciþiile de lapunctele III, IV ºi V sã fierezolvate individual. Asiguraþiînsã (auto)evaluarea elevilorprin discutarea rãspunsurilor lafiecare punct.

Transfer ºi aplicare– Valorificaþi cunoºtinþele elevilor

pentru a da ºi alte exemple de

Page 70: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitat

1.6. Recunoaºterea modalitãþilor destructurare a textelor literare ºinonliterare

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: basmul popular;

Conþinuturi activate: textul epic înprozã, structura textului epic,rezumatul;

Materiale necesare: Prâslea celvoinic ºi merele de aur;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate în patru

grupe, exerciþiul, conversaþia;– Achiziþii: lectura, exerciþiul,

conversaþia, prelegerea,activitate în perechi;

– Transfer ºi aplicare: lecturasuplimentarã, activitateindividualã, dezbaterea.

Parcursul didacticOrientare

– Cele trei întrebãri de la Pentru început pot constitui sarcini de lucru pentru cele patru grupe avândrolul de a reactualiza cunoºtinþele elevilor despre fantastic (discutate ºi la introducerea paginii deprezentare a unitãþii tematice) ºi despre basm. Valorificaþi sarcinile diferite pentru fiecare grupã dela exerciþiul 3 pentru a obþine trãsãturile basmului în ceea ce priveºte formulele iniþiale ºi finale,personaje pozitive ºi negative, motivul probelor, deznodãmântul caracterizat prin triumful bineluiasupra rãului.

– Vorbiþi-le elevilor despre geneza ºi evoluþia basmului, explicând modul în care basmele populareau ajuns sã fie transmise pe cale scrisã (rolul culegãtorilor de folclor), constituind sursã deinspiraþie pentru autorii de basme culte.

– Datoritã dimensiunii mai ample a textului, am ales varianta prezentãrii secvenþiale a acestuia ºiformularea de întrebãri care sã valorifice textul citat. Este recomandabil sã solicitaþi elevilor citireaintegralã a textului. Fragmentele reproduse pot fi exploatate pentru ilustrarea trãsãturilor specifice

LUMI FANTASTICE

De la realitate la fantastic 2

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI70

Page 71: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 71

– Asemãnarea dintre schematismul basmelor ºi al telenovelelor poate fi valorificatã într-o dezbaterepe aceastã temã, utilizând informaþiile elevilor despre basm ºi telenovelele vizionate la televizor.Formulaþi premisa telenovelele „sunt niºte basme moderne“ ºi împãrþiþi clasa în douã grupe. Ogrupã va gãsi argumente „pro” iar cealaltã argumente „contra”. Argumentele pot fi valorificatepentru tema de portofoliu.

Opinii asupra utilitãþii informaþiilor din Ghidul profesorului Jurnalul didactic

basmului ºi pentru scrieriimaginative: descrierea celuilattãrâm.

– Pentru rezolvarea exerciþiului 3de la Foloseºte-þi cunoºtinþele,activitate derulatã în perechi,trebuie sã le oferiþi elevilorexemplare multiplicate dintextul basmului pentru a ficitite de unul dintre cei carelucreazã în perechi, în timp ceal doilea elev din cadrulperechii scrie, pe bazã depredicþie, planul simplu de ideireferitor la aventurile erouluipe tãrâmul celãlat. Rolul celuicare citeºte este sã îi prezintecolegului planul simplu de ideipe baza textului citit. Cei doielevi vor confrunta planurile deidei obþinute. Sintetizaþirezultatele activitãþii în perechicu scopul de a ilustra faptul cãbasmul este construit pe bazaunui schematism epic, prinexistenþa numãrului de probe ºia motivelor tipice.

– Pentru exerciþiul 5, oferiþiexplicaþia cã basmul continuãcu încercãrile/probele la careeste supus eroul tocmai pentrua demonstra cã rãul este specificºi lumii terestre ºi cã echilibruldreptãþii trebuie refãcut.

Transfer ºi aplicare– Lectura integralã a basmului

poate fi transferatã ca sarcinãde portofoliu concretizatã înrezumatul întregului basm.

Page 72: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitate

1.2. Utilizarea categoriilorsemantice învãþate în vedereaeficientizãrii comunicãrii oraleºi scrise

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: povestirea,visul;

Conþinuturi activate: textul epic înprozã, structura textului epic,rezumatul;

Materiale necesare: VasileVoiculescu, Lupta cu îngerul, coli,markere, carte despre semnificaþiaviselor;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate în

perechi/individualã, lectura,articolul de dicþionar,exerciþiul, conversaþia;

– Achiziþii: lectura SINELG, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate în perechi;– Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, activitate individualã, dezbaterea, linia valoricã.

Parcursul didacticOrientare

– Este recomandabil ca secvenþa introductivã sã sensibilizeze elevii asupra visului ca o stare ceplaseazã somnul într-o dimensiunie care scapã logicii realului. Valorificaþi, în acest sens, chiartitlul lecþiei. Oferiþi cât mai multe informaþii despre vis ºi despre credinþele referitoare ladescifrarea semnificaþiei visului pentru ca elevii sã aibã suficiente informaþii la care sã se raportezeîn lectura textului pentru aplicarea lecturii SINELG. Puteþi folosi ca sursã de informare Dicþionarulde simboluri. Nu uitaþi sã diferenþiaþi sensurile la plural ale substantivului „vis“, conform DOOM(2005). Deºi în DEX nu existã aceastã diferenþã, am inclus forma de plural (vise) conform normeloractuale ºi am adãgat o precizare dupã explicarea sensului pentru forma „visuri“.

LUMI FANTASTICE

Între realitate și vis 3

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI72

Page 73: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 73

Transfer ºi aplicare– Organizaþi elevii în douã grupe pentru a identifica argumente pro ºi contra afirmaþiei „visele nu au

nici o legãturã cu realitatea“.– Dispuneþi cele douã grupe faþã în faþã ºi cereþi raportorului fiecãrei grupe sã prezinte argumentele;

elevii se vor miºca înspre partea opusã în funcþie de modul în care ºi-au modificat poziþia faþã deargumentele ascultate. Este interesant de observat câþi dintre elevi ºi-au schimbat punctul devedere iniþial.

Opinii asupra metodelor ºi tipurilor de activitãþisugerate în Ghidul profesorului Jurnalul didactic

Achiziþii– Lectura SINELG a textului

presupune o implicare activã acititorului prin raportare lapropriile informaþii referitoarela tema respectivã. De aceea arfi recomandabil ca dupã citireatitlului sã realizaþi unbrainstorming de grup ºi sãnotaþi ideile, opiniile elevilordespre îngeri. Lãsaþi apoi timpsuficient pentru citirea textului,solicitând notarea ideilor legatede cele patru semne careorienteazã lectura:

ü Confirmã ceea ce ºtiaideja

– Contrazice sau diferã deceea ce ºtiai

+ Informaþia este nouã? Informaþia este confuzã

sau ai vrea sã ºtii maimulte despre un anumitaspect

– Pentru aprofundare, solicitaþicompletarea jurnalului dublu delecturã ºi rãspunsul oral laîntrebãrile 2–7 de la Discutareatextului. Pentru exerciþiul 8,organizaþi elevii în grupe.Delegaþi câte un elev din fiecaregrupã pentru „a culege idei“ dela celelate grupe legate de ideilenotate cu cele 4 semne. Întors înpropria grupã, acesta vaîmpãrtãºi ideile colectate cuscopul de a înþelege cât mai binemesajul textului. Fiecare grupãva realiza un poster în care sãsintetizeze/sã simbolizeze prinimagini mesajul textului citit.

Page 74: Romana -- Ghidul profesorului

Competenþe specifice:1.3. Citirea unor texte diverse ºi

prezentarea conþinutuluiacestora

1.8. Redactarea unor texte propriifolosind modurile de expunereºi procedeele de expresivitate

1.5. Utilizarea categoriilorsemantice învãþate în vedereaeficientizãrii comunicãrii oraleºi scrise

1.4. Scrierea corectã utilizândnormele limbii literare la nivelfonetic, ortografic ºi depunctuaþie, lexical,morfosintactic

Conþinuturi vizate: sacrul ºiprofanul, pãrþile de propoziþie;

Conþinuturi activate: textul epic înprozã, pãrþile de propoziþie,„copacul sintactic“;

Materiale necesare: Mircea Eliade,Sacrul ºi profanul, coli, markere;

Metode ºi tipuri de activitãþi:– Orientare: activitate

individualã, exerciþiul,conversaþia;

– Achiziþii: lectura, diagramaVenn, conversaþia, prelegerea,activitate în douã grupe;

– Transfer ºi aplicare: activitate în patru grupe, dezbaterea, linia valoricã, eseul.

Parcursul didacticOrientare

– Actualizarea ºi aprofundarea pãrþilor de propoziþie urmãreºte revenirea asupra elementului careconferã fundament abc-ului comunicãrii, adicã a comunica despre sine; astfel elevul esteconsiderat „subiectul“ propriei comunicãri ºi pãrþile de propoziþie conduc spre o privireretrospectivã asupra sinelui prin întrebãrile specifice. Solicitaþi completarea tabelelor de laexerciþiile 2, 3, 4, 5, adãugând informaþii referitoare la pãrþile de propoziþie.

Achiziþii– Scrierea reflexivã despre sine presupune nu numai utilizarea în text a pãrþilor de propoziþie, ci ºi o

revenire, aproape obsesivã, la întrebarea iniþialã din ghidul elevului: cine sunt eu?– Lectura textului Sacrul ºi profanul poate pãrea la prima vedere dificilã, dar problema pe care o

dezbate este de actualitate ºi extrem de importantã pentru fiinþa umanã care încearcã sã-ºidefineascã statutul ontologic. Insistaþi asupra unor cuvinte precum transcendenþã, laicizare, sacru

LUMI FANTASTICE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI74

Cine sunt eu? Cine suntem noi? 4

Page 75: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 75

de important sã nu se dogmatizeze discuþia ºi sã nu permiteþi atitudini sectare. Puteþi încheia prinraportarea grupelor ºi dispunerea elevilor pentru realizarea unei linii valorice. Eseul Cine sunt eu?se doreºte a fi o revenire la prima piesã de portofoliu ºi pebtru completarea ei cu alte idei notatepe parcursul anului pe aceastã temã.

– Aplicaþi un chestionar pentru a obþine un feed-back cu privire la activitatea din acest an la orele delimba ºi literatura românã.

Opinii asupra utilitãþii Ghidului profesoruluiîn ÿactivitatea didacticã Jurnalul didactic

ºi profan. Elevii trebuie sã fieobiºnuiþi sã citescã ºi texte caredezbat anumite idei, precumcel al lui Mircea Cãrtãrescudespre fericire, scopul fiindacela de a cunoaºte ºi punctede vedere originale, maiprofunde, asupra unor teme delarg interes. Dacã nivelulgrupului o impune, reluaþilectura fragmentului ºiaccesibilizaþi ideile cuprinse înfiecare paragraf. Treceþi apoi larezolvarea exerciþiilor 1–6 de laDiscutarea textului pentru arealiza conexiunea cudimensiunea personalã.

– Activitatea în douã grupevizeazã sintetizarea ideilor ºiinformaþiilor despre fantastic ºireal. Sintetizaþi ideile într-odiagramã Venn: adicã douãcercuri care se întrepãtrund; înpartea comunã a celor douãcercuri poate fi notat: visul,religia care sunt forme prin carenecunoscutul pãtrunde realul.

Transfer ºi aplicare– Elevii pot fi grupaþi fie în douã,

fie în patru grupe. Dacã optaþipentru patru grupe, atunci eposibil ca argumentele sã fiemai diverse, dar depinde destructura grupului de elevi.Cele douã afirmaþii omulsecolului XXI este religios/omulsecolului XXI este areligios potfi ilustrate cu exemple dinrealitatea concretã, mediulsocial al elevilor. Este extrem

Page 76: Romana -- Ghidul profesorului

LUMI FANTASTICE

Test de evaluare V

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI76

În rai nici o minune plãcutã nu lipsea.Vãzduhul lin, rãcoare, a crini amirosea,Cãci albele potire în veci tot înfloriteScoteau din a lor sânuri arome nesfârºite.Lumina era moale ºi-ndemnãtoare ºopþii.Nici noaptea urma zilei, nici ziua urma nopþii.Prin arbori cântau pãsãri, prin aer zburau îngeri,ªi nu gãseau rãsunet în el a lumii plângeri;Cãci scris era pe ceruri, pe frunze ºi pe unde:„Nici umbra de durere aice nu pãtrunde”.Pe maluri verzi, frumoase, de râuri limpezite,Stau sufletele blânde, iubinde, fericite,Gustând în liniºtire cereascã veselieCe-n fiecare clipã cuprinde-o vecinicie.Dulce-adãpost de pace, grãdinã-ncântãtoare...Avea orice minune, dar îi lipsea o floare.ªi iatã cã soseºte un oaspe de pe lume,Un suflet alb ºi tânãr pe-un nor de dulci parfume;

Iar sufletele toate îi ies lui înainte,Primindu-l cu zâmbire, cu gingaºe cuvinte,ªi-i zic: „În raiul nostru bine-ai sosit, copile!Curând plecaºi din viaþã! Nu plângi a tale zile?”„Nu, cãci am dat o clipã de viaþã trecãtoarePe alta mai ferice ºi-n veci nepieritoare.”„ªi nu þi-e dor acuma de lumea pãmânteascã?”„Nu, cãci mai mult îmi place întinderea cereascã.”„Cum? Nu laºi nici o jale pe urma ta duioasã?”„Ah! las o mamã scumpã, o mamã drãgãstoasãªi vecinic dupã dânsa voi plânge cu durere!”Zicând, copilul plânge, lipsit de mângâiere,ªi lacrimile-i calde se schimbã-n lãcrimioare.De-atunci nu mai e lipsã în rai de nici o floare!

Legenda lãcrimioareide Vasile Alecsandri

Rãspunde la urmãtoarele cerinþe:1. [1p] Transcrie câte un cuvânt care indicã spaþiul din lumea realã ºi lumea fantasticã:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. [1p] Transcrie douã sintagme care descriu frumuseþea din „grãdina-ncântãtoare“:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. [1p] Enumerã douã trãsãturi prin care raiul se deosebeºte de lumea pãmânteascã:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. [1p] Selecteazã douã adjective care numesc douã trãsãturi ale copilului care vine în rai:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. [1p] Subliniazã versul în care se dã explicaþia fantasticã a apariþiei lãcrimioarei:6. [1p] În enunþul prin aer zburau îngeri, pãrþile de propoziþie sunt, în ordine:

a. Complement circumstanþial de loc, predicat verbal, subiect;b. complement circumstanþial de loc, predicat nominal, subiect;c. complement circumstanþial de loc, predicat verbal, complement direct.

7. [1p] Rezumã textul în 5 rânduri: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. [2p] Scrie un text de 10 rânduri în care sã-þi exprimi pãrerea despre asemãnarea dintre lacrimi ºifloarea numitã lãcrimioarã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

Citeºte cu atenþie textul:

Page 77: Romana -- Ghidul profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 77

Page 78: Romana -- Ghidul profesorului

Pregãtirea evaluãrii finaleLecþiile de recapitulare se constituie într-un prilej de sistematizarea cunoºtinþelor ºi a deprinderilor dobândite pe parcursul acestuian ºcolar în scopul aplicãrii lor în contexte noi. În acest sens esterecomandabil sã revedeþi însemnãrile dumneavoastrã din jurnaluldidactic în care aþi consemnat de-a lungul anului aspecte pozitiveºi negative ale desfãºurãrii activitãþii la clasã ºi sã stabiliþi un plande acþiune. Vã recomandãm ca în stabilirea acestui plan sã aveþi învedere urmãtoarele:

– consultarea indexului de termeni din Ghidul elevului pentru avã asigura cã toate conþinuturile au fost predate ºi chestionareaelevilor asupra acelor noþiuni care au fost insuficientaprofundate;

– verificarea portofoliilor elevilor, cu scopul de a monitorizaprincipalele deficienþe ºi recomandarea unui plan derecuperare în orele de consiliere ºi prin studiul individual;

– alcãtuirea unor miniteste cu ortogramele puse în chenar înGhidul elevului;

– desfãºurarea unor lecþii de recapitulare, dacã este posibil,în laboratorul de informaticã, pentru a avea acces la internet.În acest sens puteþi accesa biblioteca virtualã de la urmãtoareleadrese: http://ro.wikipedia.org; http://agonia.ro;http://scriitori.liternet.ro pentru a selecta texte pe baza cãrora sãformulaþi cerinþe utilizând tipuri de itemi care se regãsesc întestele de autoevaluare ºi de evaluare; astfel puteþi economisitimp ºi resurse materiale pentru multiplicarea materialelor;

– pentru evaluarea competenþei specifice 1.1. vã recomandãm sãorganizaþi o microsesiune de susþinere oralã a unor monologuripe baza temelor din portofoliu sau a altor teme propuse decãtre elevi sau alese de dumneavoastrã; puteþi acorda note pebaza grilei de evaluare a unei comunicãri orale;

– încurajaþi elevii sã participe la testul final, sporindu-leîncrederea în propria reuºitã ºi dorinþa de a-ºi continua traseulºcolar în cadrul Programului „A doua ºansã”.

Ne exprimãm speranþa cã atât dumneavoastã, cât ºi eleviiconsideraþi Programul „A doua ºansã” util ºi necesar. Sperãm, deasemenea, ca materialele educaþionale oferite ca suport înderularea optimã a activitãþilor instructiv-educative sã îºidovedeascã eficienþa în obþinerea performanþelor dorite.

Dorina Kudor

Cuvânt de încheiere aa

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI78