34

Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie
Page 2: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Revist5 lunar5 dc informare tehnicii $1 qtiintificii, schimb de experient2 gi opinii editat2 de Asociatia Crescfitorilor de Albine din Romfinia

Pregedink - Eugen MARZA

Anul LXXVll e Nr. 10 octombrie 1993

CUPRINS 1. Victor NEAGU : Acum e timpul s.5 trat5m Va-

rooza

3. Nicolae V. ILIESIU : Calendarul apicultorului pe luna noiembrie

5. llie CORNOIU : Trusa de lucru in stupin5

6. Mircea ~ ATANASIU : Familia puternic5 de albine

9 Vasile OFILEANU : Secrete mici - fapte mari

10. Vladirnir HUMENI : Iernarea a dou5 colonii intr-un stup

11 Traian VOLCINSCHI : Intrebari $i riispunsuri

12 Nicolae V. ILIESIU : Utilizarea produselor api- cole in sc'opul mentinerii stiirii de siiniitate a omului

16. Aurel PAPADOPOL : Comportamentul (Etiolo- gia) albhnelor, un capitol pasionant din viata $i activitatea complex2 a acestor pretiaase ia- secte (11)

20. Eugen MARZA : Mesaj ciitre apicultorii din Republics Slovac5

21. Costache PAIU : S-a practicat pastoralul in TSrile Ram5ne ?

23 Florin STEFUREAC : ,,Stupul" lui mo$ Toader 24 Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : PO-

lenul, painea noastr.5 (~i a albinelor) cea de toate zilele

28. Yvcs DONADIEU : Apiterapia in astcnii SO. V, M. FROLOV, N. A. PERESADIN: Si ingri-

jirn rnai bine hepatitele 32. Willy DUITAMEAU : Mierea, aliment a1 vechi-

lor civilizatii

C D p e r t a I : In toamnele lungi vegetatia de baltfi poate oferi albinelor un cules de intretinere (Diaco-

lor : Constantin DINA) - - -- - - - - - - - - -

-.

C ope r t a IV : Banca Agricolri S.A. - un prieten statornic a1 apicultorilor

Macheta : arh. Florin STEFUREAC - - -. - -- ' I----

COLEGIUL DE RCDACTIE

Ing. AUREL MALAIU (Pre$cdlnte de onoare), tng. ELISEI TMTA (Redactor vef - Pregedinte exe- cutlv), PETRE hIIHA1 BACANU. MIHAI RESLIU (Republlca Mol- dova). SORlN BODOLEA (Redac- tor de rubric&). NICOLAE V. ILIESIU, lng. ION MIMIU (Se- cretar general de redactie), VIC- TOR NEAGU, COSTACHE PAIU. MIHAELA SERBAN, ing. STE- FAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Redactor 6ef ad- jwct), lng. EUGEN ZORICI (Re- dactor 6ef adjunct).

REDACTIA $I ADMINISTRATIA EDITURII ,,ALgINA ROMANYEAS- CA"

Str. Tomaa Maaaryk nr. 17. Bucuregtl, sect. 2 Cod. 70231 0 Tel. 611.47.50 Fax 613.80.34 e Telex 11 205 aplrom-r Cant vlr 45960102 R.A.S.A. Sucumala Munl- cip~ulul Bucuretl.

DIN REZOLUTIILE CON- GRESULUI 33 a1 APIMON-

DIA, BETJING, 1993

1. Se va elabora un document referitor h lnevoia de swijin rl apiculturii, destinat 'buturor guverndor $i agentiilm inter- nationale ; 2. Infiintarea la 1.I.T.EA. a1 APIMONDIA la Bucurqti a unui sistem computerizat de informatie capabil s5 acopere toate aspectele pietii Wndia- le a mierii - productii, co- me3 $i pretwi - accesibile tuturor membri,lor fie ei aso- ciatii, intreprinderi sau per- some fiizice ; (Prin aceste dous actiuni se urmgre~te ameliorarea sbtua- tiei pietii $i iasQi redresarea profesiei ca atare).

3. Promovarea studiului mie- ril07 monof lorale cf. reglemen- it5rilor propus.e de grupul de lucru APIMONDIA - COPAI COGECA ;

4. Standardizarea metodelor de anali.zci fizico-chimicd a tutu- ror .produselor stupului ; 5. fncuraj'area studiului~noilor patologii care apar, m ve- derea pmerii La punct a mot metode de control biotehnic $i biologic ;

(continuare in nr. viitor)

Page 3: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

PE AGENDA PRIORITATILOR FIECAREI STUPINE

ACUM E TIMPUL SA TRATAM VAROOZA Ul,llllm,ll,llllmlllll~ll~l~~ Prof. Victor NEAGU III~IIIIII~~~~~III~~~~~IIII~~U~ I I rn FiecGrei ekpe socio-politico-economic& trebuie s6-i corespundii o awmitd : : strategie in practtcarea stuphritului. Aga se face cdi dn urn& cu Citm 15 ani : f practicam un stupirat pastoral elastic, rapid $i pe distane mi mult scurte. Cub :

tmile de rapif6 de siimci.ntd sau furajmci, mugtar, facelia, c&ndnr gi cele trei : f mari mlesuri te Sndemnau la stupciritul ~sW1.

I I

I I Pe de alt& pa~e carburantii, piesele de schincb, tramportul $i dtele con- : : tribuiau la rentubilitatea apiculturii.

I I

I M-am numarat printre primii apicultmi are s-au Wt cu o semiremd : platformir tractat& de hcza 1300, cu cure pteam a6 transport p&& kr 20 de stupi :

: multietapti pe trei corpuri. Stupzz erau t~ansportufi cu urdtnt+urile tnchise $i : : fCr& site de ,aemisire. La nouil loc de vat&, atunci c&nd deschideam urdin%uril.e, : : albinele ze$eau puhoi, in valuri de 5ti era mai mare d~agul s& le privegti. Peretele : : frontal cat gi cei doi laterali ai stupului ae linnegreau de albine, iur &upii & : : excepfie mau inconjurati de jos phd sus & an furnicar de albine. Nu mreori : : apicultorul care m& 2nsotea Qi fiica cruce minundndu-se de puterea sturpib. Este f : adevdrat cd gi selectia era la loc de cinste, o parte din miitci provenind din stu- I : pinele cumscufilor apicultori ing. Ceza~ Culitd, Zaharia Voic21Lescu pi regretutzol f : apicultm ring. Nicolae Foti. Ap se prezeniOau $n acei an.i familiik de albine. I : Amintiri, ccici o datci cu aparitia varroozei vechile imagini au devenit amintiri. : Au trecut mai bine de zece ani tehnica de intretinere a frrmililot de albine s-a : perfectionat prin infmre gi experienw anilor, 5ns& puterea familiilor de albine : de astdzi nu o egaleazci pe cea de otunci. Varroa $id fiicut simfiti prezenta, a : : dtjmuit ~i dijmuiegte iwii putwea fnuliilor de albine. fn principal bdtcilia Im- : : potriva parazitului a fost lansatii de ciitre laboratorul de patobgie apkolci I.C.P.A. : : tar noi cvpiczLlWi am cciutut cek nuti bune formule de administrare a media- : : wntului varachet. Este gtiwt cci un medicament poate deveni ~alvudor atunci : : cdnd este luat conform. wospectului, ins& pate acfwna $i ca otravd cand Mi- : : cafiile de fdosire sunt desconsiderate. Dar ce w fmem cad war forme clinice : : de munif estme neb6nuite ? I I I

I -

Ln maWa!lul 'de Tat5 voi d&e lacesbe conduzile la care am ajum a fat aaouzarea aspecte. Totul a ponni~t de la htPm~phre : felduli in caxe adhum a f& trakti3 w al&tux-d de apidtmul ing. G. Meat51 am ingr5$hinte &imice $i lienbicide, desigur transpowat stupii lh 'un ban kle floarea-soa- in mod abuzirv. relui. Drqp5 tra-rt rum se lumina de ziaB iar timpul ne penmitea, la sugestia apioultarului Ghat& aim hothht s5 tra- t5Im cu vamchet stupinele. Zls $i fhcut, tratimentuJ efedtu4n~lu-se imediilat dupe trmqxsrt. In mcB*aa?rera zi c%nd hm venit la atwpinii, am fost sunprimqi de num~l mcllne de elibine rrnrolrte $i de existen@ pe p&lcBxdile de ares-soarelui $i cbiar pe frumze, de UITI nm8r mare de dbim fn imtiv&bate. Trebuie BA mentione2 c5 aces- te farme de mift\sbare erau mi evidente la stupinla apicul~tmului Ghat&, decit ba mine. Ulterior am af~Ia$ ccB el a folosit o dozh nmari mare do varachet per stup.

Am dnc!em& scB dh o explioatie acastei intArmpl5ri. Medicmentul a fmt scos din bilumieli, deaarece dh wi serie mai f5mm-n urn 2ir&twwit bhll a avee efeote secmdare.

Lanud de floarsa-9oarelui la cam erm se prezemh aa qrn model sub wspectul du- crhilor lagricale de lir~trretinere. Singu~a

A fost siwn emcat.ie, sus~iut& si de zvonurile are cinwuku inkre wicu1h-i b sensul UITIW bt%mpl&ni aisemhcBtoare.

In am1 urmhbr situaGa se repet&. Sin- gum difmt5 I teoslt ccB datoritll unei plai mhrunte, stulpii au fost transportati ziua la lanul de flaarea-soarelui. Cum vremea intre timp s-a ameliorat $i nu se inserase, am aplicat un katament impotriva d8un5- Wui. A doua zi acee+i privelivte, al- bine moarte $i albine inactive. Pe unele p515rii de floarea-soarelui st?lkau $I c&te 10-12 albine. Aceas% fod partiall de inaictivitate a fost vizibila $i dupA d0u.i zile. dupA care a disphmt.

De data aceasta am gEisit expllcatia, dav ca d o verific inc& 0 dath, c&nd am mutat stupii pe vatra de iernare, am pus mar deoparte doi stupi pe care i-am $i tratat la mire. Rezultatul a fost identic ou cele artitate mai sm.

Page 4: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Cancluziile la care am ajuns - inv5tk minte :

1. dupA efectuarea unui transport, sB nu se facB nici un tratament medicamentus in urn15toarele 5--6 zile ;

2. cu cel putin 7 zile inainte de a muta stupii de asemenl sri nu se aplice trata- men te medicameotoase.

.II. Timpul de contact medicament- albin5 .$i numsrul tratamentelor :

0 deosebita. atentie acord timpuiui de contmt a1 albinel cu substants activ5. Este $tiut ca timpul rnririt de expunere a albi- nei la medicament, afecteazri longevitatea albinei. De asemenea prea multe tratamente creed obivnuinth acarianului la medica- ment. Acest medicament va fi folosit in& multi ani de acum inainte. 0 observare atentii a efectelor in urma aplidrii trata- mentului ne ?tat5 c5 de la aprinderea fi- tilului cu mbstanta activ5, in prima jum5- tate de 01% numsrul parazitilor c5zuti e nesemnificativ. fn urmstoarele douii ore csderile de paraziti sunt masive, efect maxim astfel :

A =pin& la 100 paraziti - familii pu- tin infestate ;

B =p5n5 la 500 paraziti - familii me- diu infestate ;

C = pb5 la 900 paraziti - familii tare infestate ;

D = peste 900 paraziti - familii puter- nic infestate.

DupS aceste douk ore schimband foile de contrd am conStatat '5 in urm5toasea jumiitate de or5 numsrul de paraziti cB- zuti devine nesemnificativ. fnlocuind din nou foile de control $i 15sSndu-le circa 10 ore, numikul de paraziti c5zuti e f5r5 in- semngtate. Cred c5 ace$ti paraziti care mai apar nu reprezints efectul medicamen- tului in timp. Parazitii au fost om or fit^ de sulbstanta activ5 - amitraza - in tim- pul optim de actionare a substantei ad- tive, adid in primele trei ore de la apli- cam tratamentului. Cred c5 datoritii ven- tilatiei in stup, substanta necesarri pentru a ataca parazitul este eliminaG, iar cea r&masA in stup i$i pierde eficienta asupra parazitului dar nu $i asupra albinei. Ace$ti paraziti care apar pe ultima foaie de con- trol au fost omorbti in timp util, adice in primele trei ore, ins& sunt eliminati cu intikziere, deoarece au ramas undeva pe spetezele ramelor, prin celulele fagurilor.

1. Nu mai efactuez dw2t dm8 trata- tamm@ hpotriva d5un5brului vma $i numi toamna tarziru iin octombrie.

2. ~Zratarnenitul este fiicut dimineata cM gheanul de &he e desfhut qi mt sigur c5 a~inele vor zbura.

3. Dup5 circa 3 rxr~ de h tratamenl; ridic ~~ele pentru cgteva mi- nute in sloocpul elminkii subistarn- tei active ~din stup, caw oriam de- vine inefiw. Nu se semnaleaz5 semne de fu+g.

4. Nu efectuez amst trakment pi- tmAvara. Logic la o albM slabit5 in urn im5rii a5 mai vin $i cu un menea $oc ?

5. Nu efwtuez traltaunent .sear&. 6. doilea tratament fl arpilic dm 4 putirn 7 de sau mai mults fn raport de cy)(nidi$iile atmmferice.

7. Dxg mai exists puiet, elim.imaea 1uli tokll5. Dup5 ad doilea bratament numiml

de px-Qmuti c&zu$i ipe foile de control e &, mdte foi rh~M curate. Totuyi ef&a @ a1 doilea tmtaunent mai mult din puden@, Cu toate c5 apd firtiilul la amble cap&?, &h- ducfhdu-1 pe ul-din&, liber, p5.n b- pingere se mi h~plZi ca mle s5 se shgZi. Nu am de unde sii qlbiu. Pentru siigurant5 execut $i &I doilea tr atamat.

- tratament cu eficienF maxi'& in lip^ puietului ; - eoonomie ~de substant5 wtLv5 -

mdment - dmarme spaml e redus, cu%bul de ieme fihd preg5- i6t ; - 1daitonit5 xeducerii volumului

stulpului prin preggtirea cuibului de iernare, phderde de su~btiang a~c- tiv5 sunt minime cu avantaje ma- xime ; - munck putin5 cu cheltuidi mi-

l-Linle ; - (pnh tratam-ente putine evit5

adaptarea parazitului (objsnuinw) la suibstanta activ5.

Practioa 4mi anatZi cii nu @e$esc s5 afimn c5 ir! awtB lung e mamen- tul cel rnai bun de a kata famiiliile de albine impotriva d5un5todui var- roa si in felul ar5tat mi sue.

Page 5: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Calendarul apicultorului pe luna noiembrie Nicolae V. ILIESIU

Lma noiembrie este caracterizat5 prin rkc'irea timpului. 0 datA cu primele geruri, in special cele din timpul noptii, Pn fa- miliile de ,albine se inregistreazg. o nouii formA de convietuire : albinele i$i formeazg ghemul de iernare. Prin aceasta ni se semnaleazg o nou5 fa& in viata familiei de albine : asisk3m la perioada de supra- vietuire printr-o neintrerupt2 activitate in interiorul stupului; datoritg formgrii ghe- . mului de iernare, cind pentm. albine in- cepe a$a numitul ,,repaus de iarn5".

Ghemul de iernare este de form6 sfericg $i in interiorul lui se realizeazs schim- bul, de cSldur5 de la o albing la alta. Fanna sfericg a ghemu1,ui este pentru asi- gurarea vietii albinelor - cea rnai bung solutie termo-tehnic5, intmcit sfera pre- zint.5 raportul ideal intre volum $i su- pr,afa@ exterioar5, avind pentru volum &a rnai micg suprafa@ extenoar5 dintre toate corpurile $i formele gemnetrice. Al- binele activeazk $i se mi$cSi continau in interiorul ghemului, prelevind din faguri hrana pentm intretinmea proceselor vi- tale $i pentru asigurarea ,,combustibilului" (mierea) necesar inc5lzirii ghemului. In interioml ghemului. albinele intretin o tem- peraturg de circa 25°C. Datorit5 perma- nentei schimb5ri de loc, albinele ajung

' periodic, .pe rind, in zona dald5 a interio- rului ghemului, dar tree $i lpe la perife- ria sferei unde temperatura este mai rece, de circa 10°C.

Acest fenomen trebuie s5 fie bine cu- noscut $i apreciat de catre apicultur, in- trucAt el este legat de o 'anurnit5 obligatie a stuparului : aceea de a asiwa, pe in- treaga perioadii de iernare - care incepe cu luna noiembrie - o aprovizionare su- fictentll nu numai out hran5-rniere dar si cu aer. De aceea, in timp de iarn5, urdi- ni~urile trebuie sl fie com'plet deschise, pentru ca albinele s5 ,primeas5 suficient oxigen.

Este necesar ca albinele moaste, dpada sau gheata s5 nu as- urdiniguaile $i prin aceast2i neglijent5 s5 se Empiedice normala circ'atie a aedui in interiorul stupului. Impiedicama norrnalei circdatii a aerului duce chiar la pierderea famili- ilor de albine, prin sufocmea lor.

Activitatea stuparului in lunile de iarnii const5 in a controla cu regularitate sta- rea shpinei astfel ca repausul de iarnill

' sl r5min5 netulburat: orice deranjanaent, datorate unor p5s5ri (pitigoi, in special), phtrunderea $oara'ilor, 1witw-i in stupi etc. - au drept urmare - ca prim5 con-

secint5 - un surplus de cons- de hra- nSi $i ca atare o mai mare incsrcare a ve- ziculei cu fecale $i prin aceasta o afec- tare a albinelw, care vor cidea din ghem $i vor inghek rnai inainte de a avea timp sl se intoarc5 in ghemiul c5lduros.

Supravegherea urdini~urilor $i in gene- ral a mentinerii situatiei norrnale in stu- pins, se va Completa $i cu executarea unor controale periodice, din exterior, prin ur-, diniv, a familiilor de albine, cu ajutorul unui furtun sau stetoscop. Dad prin acest sistem de control, se aude on biziit uni- form, insearnni c5 to,tul este in regull.. Zgomote iritante $i neuniforme indicri, dimpotriv5, o stare anornaalii, de necesitate. Aceastri familie de albine trebuie ime- diat s5 se ,afle in centrul atentiei $i pre- ocupgrii stuparului.

Cu aj.utorul unui hrsnitor cu hran5 pen- tru pL3ri (pmial acoperit $i plasat in- tr-o pate a stupinei) se pot inl5tura efec- tele dgungtoare ale c'iochitorilor $i in special a pit igoilor care se hrbesc cu al- bine. Acest hrgnitor se qentine $i se aprovizioneaz5 cu hrang pe 'coat5 durata ierngrii, inclusiv chd albinele fac ,,zborul de cw5tire".

Deosebit de aceste indatoriri ale stu- parului, pentru asigurarea tuturar condi- tiilor de iernare, rnai trebuie avut in ve- dere c5 fiecare apicultm trebuie sii cu- noasc5 cit mi real informapile legate de intretinerea diferentiatii a familiilor de albine dup5 tipul de stup (orimtal, vertical etc.) dar $i in funcpune de zonele geografice $i climatice de amplasare a stupinelor, cu referire special5 la perioadi de iernare.

fnbretinerea diferentiatii a familiilor de. albine pe me caracteristic'e se refers, pen- tru tara noastr5, ,mai cu seam5 la urml- toarele regiuni : Cimpia DlunBrii $i a. Do- brogei, Podiqul Moldovei,. Cirnpia din Vest $i Podi$~U Transilvaniei.

fn toate regiunile din Romhia, indi- ferent de diferenferea zonal5 $i a tipului de stup in aceast.5 perioadg, familiile de albine s-au ,.a$ezatl' fagurii din drep- '

Oul urdinigurilor (in care puietul a eclo- zionat). In acest mad ,,onganizataricU au format $i convietuiesc in ghmul de iarn5 pin5 la inceputul prid~verii viihre. Nu esk exclus ca in zilele c5ldmute qi insorite albinele rnai pot efectua zboruri de curs- tire.

Lucr5rile in stupin5 se rder5 in prind- pal la mentinerea stsrii de liniqte in stu-

Page 6: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

pin5 $i la operatiile de supraveghere din exterior a vietii de cuib.

In atelienu1 stupinei apicultorul se ocu- pa de : reconditionarea stupilor $i a ce- lorlalte' utilaje dispanibile ; extractia ce- rii din fagurii refmati ; aprovizionarea stupinei cu materiale $i utilaje necesare pentru viitorul sezon apicol.

Anma detaliatii a rezultatelor obti- nute in acest an este obligatorie in ve- derea sldtuirii planului de productie $i rentabilizare a stupinei pntru anul vi- itor (1994) $i necesit5 o atentiune $i o preo- cupare deosebitii pen& fiec'aw apicultor.

UtilizZrrea timpului dispnibil dill xilele de iarn5, pentru a aldtui cu grija bilantul anului apicol activ din 1993, care expir5 In aceast5 1m&, va fi deosebit de utilci pentru aldtuirea unei analize dcxumen- tate pe elemente verificate care s& consti- tuie suportul planului de evalw $i valo- rificare a viitoarei prcduc$ii apicole pe Care fiecare apicultor intentian& a o realiza.

AcestZi analizg se va baza pe o documen- tatie biologic&, tehnica $i economic&, avdnd In vedere urdtoarele considerente :

I. Documentatia biologic& ne dernon- streazil c5 o colonie de aLblne poate fi di- rijati pe toat5 dumta and~i, atdta timp c&t cerintele ei principale ii sunt asigu- rate $i respecti unifatea ei biologic&, for- mat5 din matc5, albinci lucritoare $i trdn- tori ; necesarul de brad complex& : hi- drcxarburi, proteine, druri minerale, a# ; habitatul protector ; stupi, rame, faguri, ventilatie, linivte, cSldur5 ; starea de s5- dtate: far5 infectii, f&r& vimuri, f&r& paraziti $i asigurarea condipilor de auto- ap5rare fat6 de eventuale polu*i etc.

In apieultura sistematicg aceste cerinte biologice sunt asigurate ~i satisfiicute, in general de naturg $i om, respectiv de stu- par. In situatiile in care natura nu este darnid din diverse motive (clim,atice, ve- getale, pduare etc.), stuparul wate SU-

plini deficientele naturii. in ceea ce pri- ve$k sursele alimentare (poleno-melifere) prin hr&,nii-i de completare $i stimulative, a$a precum poate interveni fM grq .ji in mtabilirea unit5tii biologice a colo- niei de albine sau in asigurarea h,abita- tul,ui protector, precum $i pentru mentine- rea st5rii de s8n8ta'te prin instituil-ea de tratamente medicamen tease We poten- teaz5 factorii proprii de ap5rare existenti fn organismul albinei, prin deplassri pastode antipohante, etc.

11. Documentafia tehnicti priveste in ex- clusivitate pe stupar $i ea oblig5 la cunaq- terea t,uturor mdodelar $i tehnologiilor

care se aplicg Pn a,picultura $tiinmc&, sa- tis-And atdt cercetarea teoretic5 cdt gi c'ea experimental8, avdnd ca obiect : res- pectarea conditiilar instincbuale $i de com- portarnent ale albinelor ; organizarea stu- pinelor ; organizarea interventiilor in stu- pin3 $i in stupi ; metodele de organizare a stup&ritului oastanal : a~licarea metode- lor de intretiiere $i hrlinire stimulatorie si de completare : inmdtirea coloniilor de dbine ; adicarea 'tratam&telor de uz ve- terinar ; perfectionarea $i reconditionarea utilajului $i uneltelor apicole ; inclusiv a materialelor de protectie; tehnologia de realizare a produselor stupului ; tehnolo- gia de consemare $i prelucrare a produ- selor apicole ; tehnologia $i metodele de iernare a coloniilor de albine ; tehnologia de amelimare $i selmtie apico15 etc.

111. Documentatia economic5 stabilgte gradul pe care trebuie s5-1 atin'& diver-

acestor produse $i de Capacitatea de satis- facere a solicit5rilar de materii prime - biostimulatori, medicamen* $i materiale de fabricare 'a stupilor $i .utilajelar api- cole - necesare realizgrii prograrmului de dezvoltare a apiculturii, a rentabiliSirii ei prin diversificarea produselor apicole $i de participare la actiunea de polenizare a culturilar entomofile.

Este deci nevoie ca incepdnd din aceast5 lung d ne gdndim , temeinir' - utilizdnd rezultate $i cunqtinte reale - la intoc- mirea acestor trei documentatii care ne vor servi util la alc5tuirea viitorului plan de prductie $i trialorificare a stu'pinei nwtre, in anul viitor.

Page 7: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Trusa de lucrra in stupin5 Ing. Ilie CORNOIU - Universitatea de vtiinte Agricole Oluj-Napoca

Faeultatea de Zootehnie

Munca in stupin5 este de regul5 meti- culoasi, impus5 de inqi dul des5vir- $it in care albinele melifere i$i desf5~oar5 viab $i adivitAtile. Cum de obicei lucr5rile de indreptare

a unor situatii se executS diferentiat de la o familie la alta, pe timpul lumriui in stupin5 se pot ivi ~i datule situatii ne- prevhute. Astfel, pu6em avea nevoie de o cl~vie pentru protecpa mitcii. de un sc5rar pentru ridicarea unei rame propo- lizate mai puternic, de un pinten cu aju- tmul Wa 1 refixh cord un fagure aflficial dezlipit de pe o portiltne de sir- m5, de o furculit5 de desd@icit, un cui, un cioan, un cle$te etc.

Pmind de la aceste swcinte motivatii $i de la vorba ,,ce poti face azi, nu 15sa pe dine", pentru a nu pierde din timpul de 1- Gut- cele necesare, v5 supun atentiei o modest5 th compartirnenkt?t pentru minimlul cEe inventar curent in mca fn stmpid.

Sub fma unei valize (fig. 1) confectio- nate din lemn de esent5 moale, cu di- mensimd 60X40X30 cm, tmsa @nt5 dous capace mobile (I - superior, I1 - inferior, cu ingltimea de 5, mpectiv 10 cm). fixate intre ele prin intermedid a dou5 bahnale mici. Pe capacul I1 se mon-

teaza LUI miner pentru transport $i dm5 '

cuie care, fmpreuna cu dou5 carlige mon- tate ,pe c~~pacull I, asiw inchiderea trusei.

Pe fetele inberimre ale capmklar se mon- tea25 in cuie budu din curele de elas- tic, piele sau material plastic, dimensio- nate corespunz5tor fidrei piese de inven- tar care wup3 loc in truss. 1ntix-e de dou5 capace ale trusei se mai pate introduce masca apicolg, halatul, un prosop, carna- tnil stupind, ram Netz, etc. Gmutatea tru- sei irnp~euni cu inventarul minim de lu- cru in stupins, nu depS$e$te obi~nuit 7- 8 kg.

Pentnu protectia trusei, cele dm15 ca- pace se vor vopsi at& la exterior clt $i la interior cu vopsea de ulei.

Canfeeionarea unei asemenea he st3 la inddna fiednui ~apiaulk, iar folo- sirea ti in stupin5 duce treptat la forma- rea mei cbnduite de lum organizate (in- diferent de fma s~ri~ui : stationar sau pastoral) care elifin5 pierderea de timp, cgutdnd diferite unelte.

Dup5 terminarea ludui, inventarul fo- losit se cur5t.5, sau. dup5 caz, se dezin- fectead $i se agW in truss fn ordinea stabilits.

I - mpae superhot II - pap bnfeltlol. 1 - m&nar ; 2 - cllie psnru jhmrei~ cdrli- gurlui de (inchidere ; 3 - c&rlige kk &hi- dere ;, 4 - balam.de ; - 5 - rdaltdi ; 6 - pinten apkol ; 17 - rrciE7ar ; 8 - cEegte ; 9 - &can; 10 - . perk aphid ; 11 - firculit6 pemh desciirpiicit ; 12 - afmd- tor apicd ; $3 1- colisii pmtru @rotec$ia miikilor [(tip ,Miller) ; 14 - wit mre pentru de&&p⁢ 115 7 cutCt mic pentm desc6pcicit ; 16 - mtie metallic6 pentru cuie, hl+urwburi, etc.).

Fig. 1 - Trusu de rlwu Qn sticpited

5

Page 8: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

DIN EXPERIEVA UNOR APICULTORI

FAMILIA PUTERNIC~ DE ALBINE Ing. Mircea ATANASIU

Iatd o simtagmd, adkd o orupare de cuvinte cu 5nples miw, deseori dobsitd En limbajul apicol & tmte zilele.

Interemt qi totodatd ciudait, se pare faptul, cd mod101 de reprezentane, a ceea ce se inplege prin aceastd sintagmci, ,,fa- milie puternicd", diferd &stul de mult de la un stupalr luL wbtul. Este o constatare fhutd intn-o peticradd mai lungd & timp gi indrdzwsc sd ?firm cd, acest mod dz- ferentiat de Cntelegere, este intrwcitva ex- plicabil. Cei mi multi, privesc aceastd problemd, dint?.-un punct & vedere per- sonal gi oamm subiectiv, cu gdndul la propriile lor familii de albine $i En mod special la cele rmai bune dintze acestea. Cred cd nu aceash este calea cea mi bumi de a defini o familie puternicd de allbine. La timpl ei, fiecare familie po& fi camcterizatci ca putanicd, degi ocupii un numdr mi mic de rame. Sustin afir- mafia fdcutii, prin c&teva argumente, intae care gi ~cadrul gem1 de activitate a2 al- binelor.

1. fn primul r&nd, nu trabuie sd uitkm cd albinele sunt cele care mleg necturul gi il prelucreazd h miere. Deci unde este multd labbinti, se va adunu gi multd mie- re. Predzez imd, a.p cum vom vedea in cele ce u~meazd, cii numai prin multd al- bind nu se pocllte defini o famQie puter- nicd.

2. Prin nutura ei, abbina este obi,snwitd de sute de mii de ani, sd activeze in spa- tii restrhse, sau abbfel spus, 3n vre in- ghesubld. Este suficknt sd amintim cd dis- tun@ intre tloud fete de fagure este de aproximutiv 10 mm, iar dtametrul corpului albinei de apnox. 5 mm. Aceastd distant6 este mentinut6 riguros de &re culbiw $i este mereu aceeagi. Dacd dintr-o negLijentd, buparul va crea o distam$d mai mare imtre doud me, albinele o vor completu imediut cu fdgura$i sau construe- tii intermedbre. DistcLnta de care rvorbeam, mentindndu-se ccmstantd.

Observ&nd aoest Eum, stuparii au con- ~truit ramle sub form~ pe care o cunoag- tem, avdnd umeri de 5 mm.,.pe ambele .pitrti. In acest mod, la alipireu a doud ra- me, distanfa Qntre cele doud fep?, ale fa- gurelui m $i @e 10 bm.

Cu timpul, umerii mmelor se incarcd cu propolis qi impuritiiti mecunice, drind distanw dintre faguri. In aceste conditti at-

binele Jungesc celulele. Addncirea 107, poa- te fmpiedica matm sd depzundi m6, c'eea ce esk un mare dezavantuj. Obsmdnd aces comportument, stuparii i-au gdsit gi o aplicatiq practicd. Prin mdrhea distantei Ontre ramele de cat, 6-uu creat doud im- pcrrtamte avantaje. Unut, cd mutca nu qmu- te ow Dn celulele preu adanci ale catuki. A1 doileu avantuj, constd On faptul cd prin acest artirficiu se realizeazd o sporire a capacitdtii de depozitare a mierii in cat.

Pmtru a nu se crea perturbatii in acti- vitatea din cuib (defmmarea fagurilor), con- form celar amintite mi sus, este bine ca din chnd in cbnd, sd fie cwrdtate depune- rile de pe umerii ramelor.

3. Climzatul din stup ate foarte preten- tios. Prin climat se intellege allsamblul creat de temperatura, umiditiztea gi cali- tatea atmosferei din int&l ocupat de cdtre albine. Fdrd a intm in mdnunte, amintim cii itemperaturn din cuCb, En zona puietului, este de aprox. 3S°C, umiditatea optima de 75-80°/0, k ~~m~O7dantd cu tm2- peratura. La fel, aerisirea joacd un TOZ foarte important, in rcvport cu conditiile din afara stupului.

Abaterile de la valorile cibte, au ur- mdri foarte grave. La 34-35OC puietul eclozioneazd normal, adicd exact la 21 de zile. La 30°C, albinele apar La 25 de zile, iar la 20°C, se nmc fdrd adpi. Dacd tem- peratura este depdgitd, la fel. La 37'C al- binele apar la 19-20 de zile, cu aripile insuficient_dezvoltate.

Aceste, abateri de la mm.E, au $i alte urmciri. fn primul rbnd reduc vigoarea albinelor eclozwmte. Apoi obligd albine- le ingrijitoare sci facd munci suplimntare foarte grele. Ele abandoneazd culesul pen- tru a cdra apd, pin a chei evaporare reduc temperatuna, sau , consumd miere pentru a fncd.lzi puietul.

Spatiile mici dintre rame, a+a cum le-am ardtat mi sus, sunt foclrk conuemzbUe pentru activitatea nonnald a coWi. Mi$- carea in ,,inghesuiald" produce cdldura atbt de neoesard cuibwhi. Acolo unde albi- nele sunt rare in spatifile dintre rame, ele sunt obligate sd consume miere $i sd in- cdZzeascd zom de creFtere a puietului. Rd- cirea se face prin di.spersa~ea albinelor, din zonele prea oalde.

Din tablowl schitat mai sus, reiese alar de ce este necesar ca albin.de sd activeze in inghesuialri. A ldrgi cuibul peste ~SU-

Page 9: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

rd, En nwmente nepotrivite, este o mare eroare. 0 bun6 prte din albiw, ua riitd- ci pe mmele supranumetice $i nu vor cantribui la extinderea cuibului, mai ales la inceput de sezon, cand acest lucru este' esential.

4. 0 familie de aLbine actwneazli ca un organism viu, cu evolutie ciclicii. Albina ca fiintd unitad, ca individ, nu este sem- nificativd. Numui viapa intregii colonii este reprezentativd. S-ar putea face o compa- ratie, fccand o analogie mi for@tci, cu viata plantelm perene. Adicii acele plante care, gktrdnd in ptimant o rciddcinii, timp de mi muLti ani, renasc in fiecare pri- miivarii, relucind ciclul existentei speciei. La fel $i albinele. Incep En primdvarii un czclu activ $i trec toamna tarziu la un ci- clu pasiv. Pentru tema acestui articol ne interesazii numai ciolul activ, adicd a$a cum se spune in limbaj apicol, sezonul activ.

5. Evolutia ciclicd, a$a cum bine se cu- ~zoq$te, are o dimmicd precisii. Familia fiind in continu6 tramformme, va ardta altfel de la o lunii la alta. Ca urmare, o definire precisti, bazatd pe cifre, sau alte elememte exacte, este practic nerealizabi- Id. Mii refer la exprimarea prin numdr de ram, kg de albind, suptafatii de puiet, etc. Aceastd sitwrtie complicd intrucatva posibilitdtile de a defini in putine cuvinte, notiunea de familie putemicii. ' 6. Omul ca fiintii rationalii, gdsevte in- totdeauna solutii de apreci&e pentru ori- care floblemii, micat ar fi aceasta de complexd. In acest scop se remrge la un criteriu de definire, sii-i zicem, mi ab- stract. Altfel sjms la un criteriu bazat pe fhsirea umr particularitiiti speciflce problemei. Aceeavi tehnicii se poate aplica $i in cam1 temei noastre. In locul numd- rullui de rame, a cantitiitii de albinii, etc, sd recurgem la stabilirea acelor caracte- ristice capabile sii ne clarifice notiunea de familie putemticd.

Pdrivit celor spuse mai sus, reiese cd o familie putenrticd, poate exista pe 6-8-10 rame sau mi mult, in functie de timpul calendaristic la care se face aprecierea. $i intradevdr, ma $i este. Apeland ins5 la acele pa~ticularitii$i caraderktice, specifice familiilor puternice, notiunea capdtdt un fntcles $i o valoare mutt mai apropiatii de adeviir.

7. Dupii pdrerea mea, o familie de albi- ne, puternicd, s-ar pwtea macteriza astfel : o albinii bine agezatd pe rame, ocupdnd compact spatiul care fi st6 la dispozitie $i cu a-ctivibate caracterizatd ca bund. Prin activitata bunii, se intelege o capacitate de dezvoltare viguroasd, o bun6 reprezen- tare win wuiet. zbor ectiv si ales swm-

deioc de neglijat in aprecierea unei fa- milii de albiw.

Aspectul' pwietului este deosebit de im- portant. Ramele trebuie sii apard :la ve- dere uniform Ens&m&ntate, pa@ la spetea- za inferioard, bidnteles excepthnd zow coroanei de miere..

Pe suprafa@- ocupat.6 de puiet, nu. tre- buie sd existe, ici $i cob, pea multe ce- lule goale. Frecventa lor mare reprezintii o stare negatiuii gi este foarte sugestiv denumitci de stupari ,,puiet pestrit". Cand pe fagure exist& multe calule din care lip- se~te puietwl, nu se poate varbi despre o jamilie puternicii, chiar dacii -2n momentul aprecierii exist6 .in stwp .un numdr mare de Tame acopedte cu albinri. Astfel de fa- mimlii sunt in regTes $i de obicei suspecte de boald. . .

8. La- reailizarea unui. astfel ,de ,cuib, exemplar organizat, un mare me'rit revi- .ne s~tuparului, Acesta, prh , priceperea sa $i cu ochiul siiu ,atent va interveni cores- punziitor, soutind albina ,de muMi inutile, precum aerishea fortatti, c&atul apei tn acela$i scop, evitarea perioadebr de: stag- nare, capcana .roitulzci $i alte,le.

Insumicnd caracteristicile enwnwte . &xi SUS, este Lesne de schitat ihginea stupu- lui put.ernic. Acceptarea $i con$tientizarea mentald a acestei imugini,. chiar. $i la stu- , parii cu mai putin6 experientd, poate con- duce la modificurea nwdwlui de gandire. $i actionare in favoa~ea . unui, stup6rit.mo- dern.

Dacii aprec.ieri1e sunt mi ane6&&e .la tnceput de sezon, ele devin foarte simple ciitre finalwl sezomlui,. can& pot fi expri- mate foarte u,$or 'prin' numiirul de ram acoperite cu al'binii. .'L& $i qa, cem ce este dificil de exprimut fn cifre exacte, .este desLul de u$or de. fn~ks prhtr-o sin- gur6 privire atuncatd asupra unui cuiB de albine deschk.

fn cmluzie. este bine sii d spunem, cii definirea mentali a 'ceea ce repl.ezintG.*o fa,miQli, de albine puternicii, poate veni fn ajutorul folosirii unei tehnicb' de cea mi bun&. calitate En Engrijirea stupilor. Cere in.76'0 bun6 stiipanire a cun&z'ittelor apt- cole, demrece stupit puternici pun gi pro- bleme seriwse acolo unde aceste a.m$tin- te, sunt mai .sciizute. Este suficient sii ne gandim .rtumai la fenomemlogin -stdrii de roire, constand En .principal in stagnare $i divizaae; fenomne &twit& cdrora nu toate familiik- dintr-o stupinii sunt la fel de,pu- :ernice. . . . ,. -. .

Ca multe rcifirmatti fdcute ' dn"acest"ar- tic01 sci capite $i' 1Ln SUPOI%, sii recurgem la un exemplu' practic. Vorba sagilor. d!n zona noastrii : ,,Teoria f&rd - prasii, e (M.

roata fiird axii !". <.

nic. ~ar $i o bud propolisaie $i la fei de Trebuie sdi. spun, eii exemplul pe care bun6 curiifiare a fundwlui de siup, factmi I-am ,ales, reprezintii o 'tristii experientii

Page 10: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

personal&. LC- din Wrd in lunile de iamb, la reintoamere, in luna martie, am giisit stupii prddati, ou cupacele qezate crwig. Prdpiid ! Re8trcri de albine, murdd- rie de goareci Qi gobhni, saltelute rouse $i altak. Cuibiul a rdm deschis tout6 iur- nu, dar cumea amperit.

Voi inh fh ni@e && mi detali- ate, corusidar&ndu+k fmrte sugestive. Stupii mei au podi.$oare fonnate din 5-6 scan- du~eLe, din cure unu este cu sit6 metollicd. Aceastu. ocupd in tinnpul amlui diferite pozitii, deampra ouibuLui, dupd necesitu- te. Situ aceasta prezintd doud mri avan- taje. Primd, fiimkd fac+liteazd stimulccreu de primdvard, fllrd a dewhide cuibwl. A1 ddlea, fiindcd permite Entretinerea unei venttiatii, putemice c&mi memea este cdl- duroasd $i foarte slabd, atat cat sd eW formurea codensulwi $i a mucegaiului, peste iad.

Foafie consttent cd sdstrarea cmldurii tn

pmnit de la numi trei me. Umbirind de avoape evohtiu alblnelot gi interoe- nind dupci caz, am reaL5mt familii puter- nice pdnci b culewl de wZc&m, de$i nu- mai pe 6 me.

Din acemtii pmwn.tare inecUtd, s-iw des- priude o anume coneluzi~, la care, de bun& seam6 cd fiecare cititor s-an &we au g&n- dul: Bhe, bim, este cWd imaginea unei famblii puternice, dur S-W impurn gi schi- @rea cdilor de atingere a acestui obiec- tiv. Este foarte adevCrat, dm nu este mi putin adevdmt cd acest lu~cru nu este rea- limbil in mdrul unui singur articol. AT fi neoesard o suit6 de articde, abord&nd principalek opevatii ale muncii apicde. Astfel ar fi stimuldrile de primdvard qi toamnd, mwinerea unui olimt optim in stup, atdt in sezond activ cat gi in ce~l reoe, orhnduirea cuibului, struteaia tn ve-

stup este deosebit demimporCantd, etawz derea ozllesurilor gi ailbek. La aceasta se scdndwelele de podipr, at& fnt~e ek, c&t dug6 $i #tiinfa evitdrii roitdui, cu ur- pi cu manginile stupului. Utilizez pentru acmta ba&d gumtd de ,ylofan (a ade- mllrile SUk de stmre gi diuizme. Ziv pbnent !), kt& & 4 n fowit in Trebuk? f-6 sd l'Wnoagte??3 cd gi sim- mod anent la anvbalajele din wh. Este p2a realizare a inwginii mentcele, a ceea ce 0 omtie we scute~te albimle de ProPo- numim ;,fmilie ptemkdu, este in mdsu- lWre in vederea amtimipului rece. Acdd rd sd ajuk foarte muu la folosbea unei procedlvrd a ccmtribuit Cn mre mdsurd la ~~~t~h~~~ albimlor. mre au ~utut guoya- tehnici de cea mi bum? dikte in aceastd vietui pe& hnd in stup1 deschts. ~rd- ddtorii am desfilcurt ban& de etawre atat cat a fost nevoie sd ex&ragd ramak cu

, meiewe. Spre norcrcul mu, mdtde mu tn via-

td, dar albinde decimate de $oared. In murtie a fost destzll de reoe, fm&t n-am putut &sface cuibul pentru control. Am dat ~erbet pe sitd, dQlf n-a fost consumat. Am dat apoi sir- de mh&r cdldut, cu hrdnitoml liptt de ultimu rmd. A fost imediut dus fn cuib. Acest fapt a trezit speranwe de mlvare gi am procedut mt- fel :

La cek tzei mm rdmuse tn stup, este drept, bine acoperite, am mat adcugat unu gi o 4iafragmd mobild. Aceasi'u a fost etangatd ou band& gumtd, atat de podi.$or cat si de peretii stupului,, p&nd aproape de fund. Scopul moestei loperutif a fast acela de a mrva c&Wura in cuib Stiind cd am1 mld, mi myor decdt cel rece, st6 sus. De aceea este important cu la partea ruperloarci sd nu existe nid un orificiu care sd permitd pierderea aerului cald gi r&eirea cuCbuluC. Am continuat hrdnirea cu sirop citldut, cu hrhitmul agezat dupd dtafragmd, dewrace timpul s-a mi tncdl- zit.

-1Lttatel.e au apdrut imediat. Cuibul s-a dezvaZtat cowt, silit de faptul cd a fost redus la putereu ga de acoperire, desi a

frumoasd $i captivantd incleletnicire, cane este stupdritul.

Ca sd reiau o idee amintitd gi mi ina- ink, coder cd pi o familie de dbine av&d dimensiuni mi reduse, bine ingri- jit6, poate prezenta caracteristicik famili- ei putemice, dezvolt&ndu-se exploziv, la fmeput de sezon. Trebuie subliniat ins6 cd beast6 procedurd este faarte valabild Tn stupinele mici. In stupinele mari, ni- meni nu pierde vremea cu stupii slabi. Acegtia se in'tdresc prin unire Qntre ei.

Page 11: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

SECRETE MICI - FAPTE MAR1

ne pot uqura munca, sau spari eficienta interventiilor noastre in nobila $i pasio- nata preocupare de prisilcar.

Prof. Vasile OFILEANU

Majoritatea staparilor, strunesc skma ramelor prin intermediul a dou5 cuie b5- tute in grosimea spetezelor laterale. Aceste cuie trebuie sH aibri anumite calit5ti - sB fie subtiri si potrivit de lungi. De obi-

Dragoste fav de nainusculile $i minu- natele insecte fl face pe apiaultor s5 fie receptiv la orice noutate in dorneniu, sri remedieze orice neajuns ce tine de dis- confartul familiei de albine. Cumulul de observatii, aplicarea unor solutii aparent banale, unele incerc5ri care nu pun in pericol sb5tatea sau viata acestor rnici vietAti, duc la adevsrate inovatii care rea- lizeazii satisfacerea unor trebuinte care sporesc eficienta productiei stupului $i auxiliarelar acestiuia fat5 de intmperii. A- ceste secrete, de obicei camune, multor albinari nu sint popularizate tocmai fiind considerate ca obi~nuite $i nepopulariza- rea lor nu tine de dorneniul egoismului pmfesional. Eu, personal v5d in apicultor cel rnai evoluat profesionist, eradicat de tarele sau schemele umane, de genul ,,s5 moar5 capra vecinului", tocmai c5 el (api- cultorul-urma$ a1 Sfintului Ambrozie) ope- reaz5 cu rnici regate, unde ordinea $i disc'iplina. puterea de sacrificiu sunk ce. leste, sane $i ancestrale. Aceste modele vii il fac pe adevgratul apicultor rnai in- telept, rnai apropiat fag de semeni, fat5 de necazwile $i bucuriile lor.

In cele ce urmeazri voi c5uta s5 prspun cititorilor revistei ciiteva probleme care

cei asemenea 'cuie nu se prea gkesc - utilimea lor este restrins5 -, in plus in eventuditatea ruperii siinrnei mu a unei reinsidr, trebuiesc scoase (operatie ane- voioas5 datoritri ruginei), moment cind pot face rama inutil5. Am avut norocul de a invata practica apiculturii de la un om d-bit de inventiv, $i remarcabil prin calitgtile sale morale.

Andrei Chira (fie-i wrina uqoar5) om de la care am invatat multe inclusiv a- ceast5 metod5 de insirmare a famelor far5 cuie. Fixarea sirmei se face prin trece- rea cap5tului prin orificiul spetezei, in- conjurind junGtate din speteazg, reintro- ducind prin acela~i orificiu $i inconjurind cealala jumritate de speteaz5, apoi caps- tul rsmas liber (cam de 1-2 cm.) se ma- tiseazil pe sirma intins5. (Fig. 1A). La fel se procedead cu cealaltg speteaz5 cu

- -- I

CAPAT MAT~SAT i

-

A Fig. f

capatul distal, in terminarea insirdtrii (Fig. 1 B).

Avantajele aceski operatii sint : Elimi- narea cuielm (o cheltuiala in plus), o economie de timp in cazul unei reinsh- m5ri $i negrgit o prelungire a vietii m- melor - avantaje care nu sint neglijabile pentru un apicultor care lucreazg cu suta de rame.

Datorit5 inteIfiperiilaf $1 nu rarmri din cam matefialului lernnos de o calitate discutabilti pot ap3rea fisuri atit pe pe- retii externi cit gi pe peretii interni sau chiar cr5pHtux-i in grosirnea peretelui. A- cest inconvenient, dupti literatura clasics, se remediaz5 prin chituire cu chit clasic care prin invechire se fiineaz5 ltisind brqe ce pat deveni ascmz5tori pentru germeni de infectie $i ciuperci. Vulnerabilitatea chitului clasic fat5 de internperii m-a de- determinat sii folosesc un chit format din rurnegug fin de lernn gi aracet (aracetin). Aceste doua componente se arnestec5 bine in proportii care s5 determine consistenta dorig. Avantajul unui asemenea chit este cH acoper5 perfect fisura, se usd re- pede, leag5 p5qile fisurate ca un clei ve- ritabil, nu se degradeaz& la ulmd5 $i este foarte rezistent in timp ; este deci

Page 12: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

net superior chitului clasic (praf de cret5 $i ,dei sicativ).

I11

Literahrra de specialitate reccrmandi fo- losirea frunzelor de plante ammatice, frun- zele de ceapii, atunci cind se fac reunifi- c5ri de familii, cind se execua inmulti- rea prin stolonare sau alte manipul5ri ce pun in contact doui sau mai multe rame ce pmvin din surse diferite. Folosirea aces- tor aiwme joa& un rol distractor (distrag atentia) in manipulkile impuse de tehno- logia de cre$tere a albinelor. In practica mea in asemenea sihtii am fohit spray-d (cu deodorant, ap5 de colonie, pan£um). Am constatat o eficient5 deo- sebit.5 in dezorientarea acuitgtii olfactive, $ocul produs de mirosul sintetic destul de violent, puterea de rbpindire a aero- solilor foarte mare, elirnin5 pur $i sim- plu orice recunoqtere a elementelor in- truse (albine, rame, etc.). Acestea sint in- tegrate imediat fm nici o rezistent5 de c5tre farnilia primitowe. Atit intrusele cit $i gazdele nu-gi mai manifesti exclusivis- mu1 $i-$i reiau activitatea.

In Iupta contra g5selniW Galleria mel- lonella $i Achroea grisella am folosit in depozitul de faguri cu rezultate bune, produsul care se g&e$te in rnagazinele de chimicale sub denumirea de didorant de baie $i care se livreaz5 in cutii de mase plastice rotunde prevlzute cu fante radi- ale. A.m incercat acest produs chimic dato- rit5 lipsei de naftalina de pe piat5 $i am remarcat exceptionala pmtectie ce o con- fer& fagurilor impotriva d5un5toItului mai sus amintit. Acest produs aeioneaz5 prin sublimarea lui $i prin patmnderea sub stare gazoas5 in mediul imediat a1 d5uG- tdvi producindu-i rnoartea. Probabil c5 am introdus in mod accidental $i rame ataca.te de &elnit5 in depozit $i am constatat dupi citva timp, nimfe moarte in coconul lor (~tiind d nimfa se mani- fest& ca o form5 de rezistent5 la subs- tantele volatilizante datoriti protectiei pe care i-o confer5 cocmul (Chuga gogo- $ii).

Am verificat dacg acest mpus chi- mic nu are actiune nociv5 asupra lar- velor de aibixG - nu am constatat ni- mic care &-mi confirme aceast.5 supo- zitie, fapt ce m-a deterrninat s5 folosesc ani de-a rindul acest pmedeu.

A$ fi bucuros dacH vii veti convinge de utilitatea, eficienb $i avantajele celor prezentate In prezentul articol. fncercati !

Iernarea a doug colonii intr-un stup Prof. Vladimir HUMENI

In literatltra apicol5 se recornand5 ier- narea intr-un stup a do1.15 colonii separate printr-o diafragmri subtire, motivsnd c5 c'ele douti colonii i$i imprumuti recimproc c5ldura $i astfel iernarea decurge in con- c1]tii mai hunt

Am iernat $i eu cPte dou5 colonii in- tr-un stup, dar trebuie s5 mrturisesc 15 de multe ori am avut pierderi importante. Cercetiind cauzele care au provocat pier- derile, am ajuns la urmgtoarele constatfiri.

Simtind ciildura in vecinstatea diafrag- mei, albinele se adunii in spatiul dintre diafragm5 $i prima ram5 formAnd un ghem comun, iar daci colonia este mic5, aici se ingr5rn5dese toate albinele, celelalte r5m2nhnd fSd albine. Cum ins5 cantita- tea de miere de pe o singurfi rd este insuficientA, intruc5t rama standard nu permite depozitarea unei fi$ii mai late de miere, inatimea ei fiind prea mi&, al- binele mor de foame, cu toate c5 ramele vecine au miere, dar din cauza frigului ghemul nu se deplaseaz5 pe ramele ve-

cine. De mai multe ori m-am pomenit cu colonii moarte in februarie sau chiar Pn ianuarie, cu toate 13 al5turi erau ramele cu miere.

Intr-un stup orizontal se pot ierna mai rnulte nuclee (4--6) c5ci in acest caz albi- nele au c5ldur5 din ambele p5rfi $i !lu se ingrAm5desc pe diafragme, dar coloniile m5rginqe trebuie s5 fie puternice acope- rind bine 4--5 faguri.

Prim5vara c5nd albinele incep s5 ias3 la cules. se produce o depopulare a colo- niilor rnai slabe oare p2n5 la urm5 r5- m5n ciu un pumn de albine deoarece albi- nele lor treptat se mut5 al5turi la colo- niile mai puternice unde gaesc' conditii de vlav 11mi bune. Se pot ierna cste dou5 colonii in&-un

stup, cu conditia ca ambele .s5 fie puter- nice av2nd fiecare m8car c2te trei kilo- gpame de albine, dar in acest caz este pre- ferabil s5 se ierneze c2te o singurg colo- nie in stup, lntretinerea lor fiind astfel gi rnai simpl5.

Page 13: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

RHspundem in acest num5r intrebgrilor puse de un apicultar tAm - Istrate N. Daniel din satul Decindeni, comuna Dra- gomirevti, judeml DPmbovita. - Ca tln5r apicultor ~i cititor a1 re-

vistei noastre te felicit5m pentru faptul c5 te prmcupi gi indrggevti aceasti3 ocupa- tie folositoare. Este fmbuEurltor fapOul c5 ai reqit s5-ti dezvolti cei doi stupi cu albine .cump?irati in acest an. Referitor la dorink ta de a-i inmulti tot in acest an dar familiile tale nu w botci este nece- sar s5 cunqti urrni3barele :

Albinele cl5desc botci nurnai in anumite perioade $i in anumite imprejdri. Con- stmctia botcilor este supus5 uriui control hormonal, a prezentei substantei de matc'5 Si a ,unor feromoni seeretati de matc5, care actioneaz5 asupra albinelor printr-un cod chimic. Bokile se west in stup nu- mai fn perioade clnd familia de albine crevte dtci tinere.

In prezent perioada optid de inmultire a familiilor de albine a trecut, timplul fi- ind intarziat, te sfBtuim s5 adni inmul- tires lor pentru anul viitor $i s5 nu-ti ~1%- be~ti familiile existente. Este de dorit ca inmultirea lor sg o faci primi3vara imediat dup5 culevul de salclm (mai-hnie) folo- sind metoda roirii artificiale ,prin divi- zare. Este bine A studiezi bm$ura ,,fnmul- tirea familiilor de albind de ing. I. Ba- rac editatil de AAsociatia Cresdtorilor de Albine din Romsnia in 1980 sau orice alt manual de epiculturi3 unde sunt descrise difdte metode de inmultire prin mire ar- tificial&

- Ce sunt botcile de salvare? - Botcile de salvare se clgdesc atunci

clnd familia de albine a pierdsut matca. Ele se cbnstruiesc de albine fn nurrEir mare pe suprafata de mijloc a fagurelui, prin modificarea celulelor de lucriitoare, in care se afl5 ou5 sau lame tinere. In ~lceste celule speciale cu sectiune circular5 de forma unei ghinde ingrovate cu cearti se cresc viitoarele m5tci.

- De unde ag putea cumpiIra un topi- tor solar ?

- In1 mod normal de la magazinul Aso- ciatiei Cresctitorilor de Albine. Da,d ma-

gazinul din Tdrgovi$te nu are in prezent se poate aprwiziona de la Cornbinatul Apicol Bucurqti. 0 alt5 solutie ar fi s5-ti eonfectionezi ou ajutorul unui tamplar un topitar solar dup5 un model sau dup5 nu- , rneroasde schite publicate in literatura de specialitate. Vezi cartea ,,Ceara", pag. 183 sau revista ,.RomAnia apico-lP nr. 4 dix anul 1987.

- Care este ultimul culea a1 albinelor ?

- Ultimul cules al albinelor difer5 de la regiune la regime in fun~tie de zona unde ate amplasat5 stupina. Astfel exist5 zone cu un cules intlrziat de la diferite lanuri tA~ii de floarea-soarelui de la lu- mn5 sau trifoi de s5m5ntB de la bmi- oc de mirivte, flnete arzii etc.

Este cunoscut faptul c5 o dat.5 cu fn- cetarea culcsului bogat inc&azA $i anul apicol.

In tars noastrg ultimiul culea se reali- zeazfi de obicei in zona inundabil5 a Du- nilrii, in Delta Dun5rii sau in alte lucuri mE$tinrrase sau b5lti de la aksul de mmtB (izmg) 0 plant6 erbacee peren5 din familia labietelor. Numerqi apicultori de- p1aseazi-I stupii in pastoral in lmile au- gust ~i septembrie la acest cules. In anii favarabili aceste culesuri tkii asigura importante cantitsti de nectar $i palen.

- Pot inlooui in totalitate mierea pen- tru IarnH cu sirop de zshilr ?

- Albinele ierneazil cel mai bine pe miere de bun5 calitate. In situatia cind cantitaka de miere nu este suficientii pen- h-u asigmarea iernsrii lor in bune cmdi- timi se recornand& &&@area hrlngilar de completare $i stimnulaw cu sirop de za- h5r. Aceste hriiniri de completare se re- cornand5 a se efectw din timp la fnce-

'

puhl luqii august rentru a .vita uzura albinelor de iernare.

De asemenea in oonditii exceptionale cPnd in stup existti mime de man5 se re- comand5 ca aceasta s5 fie extras5 nefi- ind indicau pentru iernarea albinelor $i inlocuitZi cu sirop de zahHr.

T.V.

Page 14: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

NECESITATEA DIVERSIF'ICARII $1 RENTABILIZARII APICULTURII

U tilizarea produselor apicole in scopul menfinerii * starii de sanatate a omului

Nicolae V.

Dim n~umematwae c-cSirtii prezen- tate la,, d,jverse siuqpxziqme dim br8 + dim strgin&4af.e, inclusi~v_"in artiaolale $1

documentarele publicate in revistele de specialitate, voi retine, in rezumat, prin- cipalele uti1izh-i ale produselor apicole in scopul mentinerii ssrii de s5nBtate a omului.

Produsele coloniei de albine s-eu inscris - de la inwuturile preistoriei - in rindul alimentelor naturale falosite pentru completarea $i imbuniit5tirea hranei $i apoi pentru combaterea $i prevenirea unor suferinte ale omului. In cadrul relatiei : plank%-albing-om s-a constatat c5 prin- cipiile active ale diferitelor plante se re-

, g8sesc in pxodusele apicole, la care se adaugA $i cmtributia unor anumite glan- de cu secretiuni proprii cmganismului al- binei. Pentru majofitatea produselor stu- pului nu se poate face o distinctie net5 intre efectul lor ca aliment $1 ca remediu - medicament.

Dup5 provenienta $i compzitia lor, pro- dusele apicole se impart in produse api- cole naturale directe $i produse apicole derivate. - Mierea, ceara, propolisul, pslenul.

pilstura, veninul de albine, Eptiprul de mat&, bituratul larvar ,,apilamil" $i con- centratul apicol liofilizat ,,apitotal N.V.I." sunt produse apicole naturale directe. - Hidromelul, socata de miere, otetul

din miere. turtele $i prsjiturile cu miere, cremele cosmetice continand ca substante biologic active l&pti$or de mat&, apilar- nil, polen $i propolis, pomezile cmmetice pe baz% de produse apicole, preparatele vitalizante in compozitia cgrora intr5 pro- dusele stulpului ca .$ spray-urile cu pro- polis $i milamil sau preparatele medi- cmentoase cantinand praduse apicole bio- logic-active etc. sunt numai cfiteva din produsele derivate, dhtre care unele se folosesc in tratamente medicale, de care se om@, En special, apiterapia

Tinfind seam6 de complexul compozitio- nal a1 fieciiruia din cele noug produse

apicole directe, utilizarea lor in scop ali- mentar, profilactic $i terapeutic este strict legat5 de cunoaqterea structurii $i actiu- nii specifice ge care o exercit8 in anu- mite dov.enii de aplicabilitate, - fapt pentru care se impune o sumar8 infor- mare despre fiecare din cele 9 produse ale :

1. Mierea este o substant5 zaharoas5 pe care o prodm albinele prin colectarea nectarului f,loral $i extrafloral sau a altui suc cules de pe plantele vii. prin trans- formare cu ajubrul unei diastaze denu- mis invertink, continut.& in gu$a lor. Mie- rea este in primul rand un aliment qor de digerat, cuprinzand un amestec de fruc- toz5 $i glwmzA, intr-o f0n-d direct asi- milabil8 de c5tre organismul uman fiind in prealabil invertit% de c8tre glandele al- binei. Ca sun2 de energie, mierea are un spatiu larg de actiune, constituind o ratie alimntar5 echilibraa. Consurnat5 chiar in doze zilnice mici (circa 30 g) ea previne $i inlaturii anurnite carente pro- vocate de 0 alimentatie dezechilibrat5 ca $i de suprasolicitarea eforturilor fizice ~i psihice sau de influenta negativ8 a me- diului ambiant. $i s5 nu uit5m substantele bactericide pe care le contine mierea $i efectul lor supra unor micro-organisme d5m8toare, prin cunoscuta actiune de in- hibare pe care o exexvita.

In cadrul interdependentei dintre plan- t&-albini-produs apicol gi om, rnierea con- stituie unul din exemplele caracteristice in demnstrarea transmiterii prin albin5 a principiilor active continute in diferite necbaruri de flori. Cu alte cuvinte, deose- bit de aporhl alimmtar, ca surs5 de energie, efectele terapeutice ale mie:ii sunt determinate de plantele vizitate de catre albine respec'tiv de principiile a:- tive ale acestora. A$a se obtine : mierca de tei, mierea de men%, mierea de sal- cim, rnierea de conifere, de floarea-so?-- relui sau mierea poliflor8. fiecare avdnd scfiuni gi efecte specif'ce, determinate de

'Comunicare prezentatd La Simpozionul ,,OW MedicalsU Edttia a XVI-a (c,u rema : ,,Isto+la $t fil0Zofia stiintet ; Actualttatea medlcinet naturtste'), Craiova, A-5 iunte ID93 Organtat de : Universttatea din Craiova. Centrul de Medictnd Naturtstd, Societatea Romdnd de Medicind Natutlstd ,,Natura Sanatn. Universitatea ,,Mihat Viteazul", Facultatea do Meaicind. Catedra de ,Istorte a Medicinel. Societatea Rorndnd de Isto+le a Medicinet, Fundatia ,,Victor Go~otu~, ,Muzezil cie Istoria Medlcinet gl Farmacte, ,,Victor Gomoiu".

Page 15: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

originea nectarului plantei de la care pro- vine.

2. Polenul reprezint5 partea b5rb5teasc5 a regnului vegetal. In toate speciile de polen sunt prezente : proteine, aminoacizi, zahsr, substante minerale, vitamine, sub- stante hormonale, grgsimi, arome $i de- sigur apa. Consumul de polen are o bun5 influent5 asupra functiilor digestive in- tstinale $i hepatice ; red5 pofta de miin- care, combate sGrile de sl5biciune rebele $i refractare altor tratamente, poate con- tribui la combaterea nevrozelor $i depre- siunilor psihice, a afectiunilor prostatei etc. In ultima vreme se intrebuinteazg po- lenul fk5 exin5, realizat printr-o tehno- logie de laborator original5.

3. Pgstura. Polenul proasp5t recoltat din anterele florilor este depozitat in fagurii cuibului. unde este transformat in p5sturri sub influenta substantelor ad5ugate de al- bine, a microorganismelor, a temperaturii $i umiditjtii ridicate existente En cuib, pmum $i datorit5 modului de conservare in celulele fagurilor, realiziindu-se trans- form5ri biochimice, o modificare structu- ral& care situeaz5 p5stura pe o treapt5 calitativ superioar.5 fat5 de polen, dato- rit5 biodisponibilit5tii determinatj de spar- germ exinei. Acest produs se bucur5 in prezent de o atentie sporit5 din partea con- sumatorilor $i in special a consumatorilor cu afectiuni hepatice, pentru efectele ob- tinute in diverse maladii, in general utili- zat ca preparat dieto-alimentar asociat cu miere $i apilarnil (Apivitas-Forte), pro- dus in compozitia c5ruia se folose$te po- leaul f5r5 exinfi.

4. L5ptiqorul de matcg. Este produs de albinele doici pentru hrana larvelor, deter- minlnd crevterea $i dezvoltarea diferen- tia& a indivizilor care compun colonia de albine. Prin continutul de proteine, gr5- simi, zaha. vitamine $i sztbstante mine- rale intr-o proportie solicitat5 de orga- nismul uman, 15pti~orul de rnatc5 este un aliment deosebit de activ $i pentru om, nu numai pentru larve. LBpti$orul de mate5 singur sau asociat cu alte produse apicole, in doze corespunz5toare, se folo- sgte in terapeutica preventiv5 $i curativ5 (amestecat cu miere, cu polen, cu apilar- nil) realizlndu-se variate preparate me- nite a fi utilizate in : ocrotirea mamei $i copilului ; ocrotirea s5n5t5tii adultului ; in st5ri carentiale (lipsa unor vitamine, s5- ruri minerale etc.) ; in afectiuni ale sto- rnacului ; In sGri de convalescent5 ; in eforturi fizice deosebite ; in afectiuni ale c5ilor respiratorii etc. De asemenea areo larg5 utilizare En preparatele cosmetice.

5. Trituratul larvar apilarnil. Este un nau produs apicol natural, biologic-activ. obtinut din operatiunea de ornogenizare $i filtrare a lamelor de trlntor recoltate din celule, intr-un anumit stadiu Jarvar, cu

intreg continutul lor nutritiv aflat in ices- te celulle la data recoltiirii _Lamelor. In acest contfnut nutnitiv se gssqte aportul mierii. al polenului, a1 Wturii, a1 pro- polisului $i a1 secretiilor glandulare ale albinelor ddci. In corpul larvei de trlntor ce se recoltead pentru apilarnil se afl5 c important8 cantitate de hemolimfl, incom- parabil mai bogat4 in substante nutritive $i energetice decit cea a altor insecte sau chiar a animalelor, inclusiv slngele omu- lui. De pild5, s-a stabilit c5 in larvelede triintor recoltate se afl5 de nou5 ori mai mult magneziu deciit in siingele uman, iar fosforul este de asemenea superior canti. tativ. Ca makrie prim5 pentru produce- rea de diverse preparate, trituratul fil- trat se supune operatiunii de liofilizare, pentru obtinerea apilarnilului sub £om8 de pulviS (materie prid).

Tinlnd seam5 de rezultatele experimen- telor $i a test5rilor pe animale ca $i de rezultatele constatate in clinici, apilarni- lul are multe posibiliGti de folosire in alimentatia uman5 $i animal5 precum $i in industria farmaceutic5, in apiterapievi ccrsmetic5. Astfel, in concordant5 cu rezul- tatul cercetiirilor $i testiirilor clinice s-a stabilit c5 apilarnilul este un complex de substante naturale cu praprietgti biosti- mulente asupra metabolismului general. Se folosgte in scop terapeutic $i pentru sti- mularea factorilor naturali de ap5rare ai organismului uman. Factorii biostimulatori naturali continuti in apilarnil sunt bogati in precursori hormonali sexuali (andro- geni). 6. Propolisul este o substan@ elaborat:

de un grup de albine specializate din co- lonia de albine. Acestea, adun5 diferiti prodwi (substante) existenti pe muguri; $i ramurile tinere ale arborilor precum $1 pe coditele frunzelor. Compozitia chimica a propolisului este complex5, ingloblnd sub- stante ammate, balsamuri, flavone, subs- tante rninerale et~. Multi constituenti din compozitia chimicil a propolisului sunt incl neindentificati.

Propolisul este unul dintre produsele api- cole cele mai eficiente sub raportul prin- cipiilor active transmise de la plant5 la om prin albin5. Pln5 in prezent se mnosc , 19 substante de structur5 chimic5 dife- riG, din care cele din gmpele a$a numite- lor flavonoide. betulen $i betulenol, izova- nilins, r5$ini, acizi aromatici nesahrati, cafeic $i feluric etc. se caracterizeaz5 prin activitatea lor biologicil. Propriet5tile far- maco-dinamice ale propolisului se adre- seaz5 unor variate dmenii de utilizare : dermatoze $i dermatite, infectii ale c5i- lor urinare, afecti,uni ale prostatei, trata- rea unor riini, afecti~ni endocrine, afec- tiuni dentare precum $i En scopusi anes- tezice. Prin insu~irile antibacteriene, anti- biotice $i cicatrizante ca $i prin efedele

Page 16: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

imunologice gi antiseptice, propolisul are deosebite caliati terapeutice. Este folosit ca adjuvant in vindecarea de rani $i plsgi, In unele afeqiuni ale ctiilor respiratmii $i ale cavit5Vi bucale, precurn $i ale achi- lor, in tratamentele preventirve $i curative ale bolilor prostatei. in cambatere3 pa- razifilor intestinali etc.

7. Veninul de albine. Acest prpdus bio- logic activ aste propnu al albinei, c5ci principiile active pe care le contine nu sunt transrnise sau provenite din regnul ve- getal. El este o secretie glandulafi (pro- dus de punga cu venin), recoltatA $i co- mercializata sub diverse forme farmaceu- tice. Componentele veninului de albine (aparnina, melitina, cflte zece grupuri de

' fosfoLirpaze gi hialurodinaze) actioneazs, pe de 0 parbe, ca inhibibare ale sisteinului nervos, iar pe de alt5 parte m stimulente ale inimii $i ale glandelor cortico-supra- renale. Pnn stimularea producerii de cor- tizan, veninul de albine i$i g%x$te apli- care h tratarea afectiunilor reumatis- male. mai cu seam5 in artrite. ca si in stim&rea sisteumlui imunitar. ' Sunt ' pre- conizate si utilizate rnai multe ~rocedee de tratarknt : a) direct prin intep5turile albinelor ; b) prin injectii intradermice cu solutii sterile pe baz5 de venin de albine ; c) prin ioniw apitoxinei ink-un cir- cuit de curenti galvanici sau prin altra- sonofom5 ; d) prin aplicatii locale $i ma- saje manuale pe baz5 de venin de al- bine (,,Apireven") ; inhalatii sau adminis- tmma sublingual5 ; e) prin microinjec- tare pe punctele de acwpunctur5 (unguen- tul antirematic ,.ApitotalU).

8. Ceara. Este un produs glandular a1 albinei, dar care mai contine $i elemente pre1emt.e din plantele vizitate de albine. Se mwune c5 pe lflng5 a4iunea alco- olilor gra$i, a ceroleinei, vitaminei A, $i a substantelor bacteriostatice cu insuqiri emdiente, cicatrizante $i antiinflarnatorii, a substantelor colorante $i alte substanje preluate de la plank, toate acestea se asociaz5 $i act.ionea& terapeutic impreuna cu componentele glandei cerifere a albinei.

Din cele mai vechi timpuri ceara a fost folositA in tra-ntul plkj$lor infectate $i a1 bolilor de piele iar in farrnacologie se intrebzLinteaz5 ca emplastru. In asociere cu alte produse apicole se utilizeazri la realizarea unor creme $i unguente de tip cosmetic. 0 folosire special3 se va da in viitoml apropiat cerii provenite din dcs- c5p5citurZi.

9. Apitotal N.V.I. Noul produs natural apim ,,Apitotal N.V.I." (brevetat ca in- ventie rom&neasc5) constituind eel de-a1 9-lea produs al stupului, a fost realizat prin liofilizarea integral5 a tuturor com- ponentelur care constituie structura ana- tomid a albinei mature, in stare vie con- gelata inclusiv punga cu venin de albine

in scocpd obtinerii unui produs standard stub fod de pulvis. Acest produs con- tine un armanios rwrt de elemente spe- cifice compozitiei c~rpului albinei luc1-5- toare, reprezentat in principal de : subs- tank nutritive organice (Ipr~teine, grgsimi, substante extractive neazotate, celzlloz5 brutA, aminoacizi, vitamine, secretii glan- dulare, hormoni, fermoni gi hepazine, s3- ruri minerale, microelemento etc'.) pw- cum $i unele principii medicamentoase $i imunologice.

Tindnd seam3 de complexul compozitio- nal ca $i de actiunea declangatA in or- ganismul uman $i animal produsul ,,Api- total N.V.I." poate fi utilizat ca materie prim5 deosebit de activ5 din punct de ve- dere biologic, in domeniul terapeutic uman gi veterinar, in industria farmaceutics $i cosmetic5, inclusiv in cmbterea afeeiu- nilor reurnatismale, in alergologie $i, in special. in imunologie, participdnd direct la fmarea unor anticorpi datorit5 siner- gismului veninului de albine pe we i1 contine cu celelalte substante, elemente $i principii active din structura sa comrpo- zitionali.

Tindnd seami3 de mmplexul compozitio- nal al fieciiruia din cele 9 produse api- cole directe, utilizarea lor, in xop alimen- tar, profilactic $i terapeutic este strict le- gati de cunoa$terea structurii $i actiunii speciflce pe care o exereit5 in anumite do- menii de aplicabilitate, fapt pentru. care se impun urm5toarele concluzii privind productia, protejarea, extinderea $i apli- cabilitatea acestor valoroase surse alimen- tare $i apiterapsutice :

a. Majoritatea produselor apicole (mie- rea, polenul, psstura, 15pti$orul de mat- c5 $i apilarnilul) sunt, pxin cornpozitia lor biochimi&, surse valoroase alimentarc, profilactice $i medicamentoase pentru toate categoriile de vdrsG ale omului.

b. Toate produsele apicole exercit5 o ac- tiune profilactic5 $i curativ5 de care be- neEiciaz3 starea de s5n5tate a populatiei. Deci pot fi utilizate, ca materii prime, in industria de medicamente $i cosmetice.

c. Produsele apicole alimentare ca $i produsele apicole cu specific accentuat me- dicarnenbs. cooltin Intr-un raport arm* nics toate gmpele de substante caracteris- tice alimentelor solicitate de organism : pmteine, lipide, glucide, druri minerale, vitamine $i ap5, dispunsnd astfel de toft factorii nutritivi energogeni, inclusiv de substantele componente indeplinind functia de catalizatori ai proceselor biochimice $i de desf5gurare a vietii celulare. In plus, contin $i unele principii terapeutice $i me- dicale care obligl - dup5 caz - Is con- sultarea medicului de specialitate.

d. Natura biochimica a produselor api- cole implic5 o tehnologie de preparare (gospod5reasc8 saw industrial51 care s5 nu

Page 17: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

altereze sau L& distrugi aaiunea biologic activi a structurii naturale a produselor apicole.

e. Produsele apicole sunt utile $i necesare atst pentru prcductia de preparate profi- lactice sdicitate de and sk5tos c5t $i pentru mu1 bolnav Pn mp terapeutic.

f. Pentru generalizarea utilizirii pdu- selor apicole in mod gtiintific, se impun urmitoarele mluri : - Res~ectarea cu dmroziWe a mkud-

lox de protectie a albXelor ht.5 de actia- 'naa de 1w11ware determinahg de utilinacrea neoarespkz5toare a pesticidelor, insectici- delor si altar subsbank dciuncitoare albinelor. - bplicarea tehnologiilor apicole, in-

clusiv a m5surilor zoo-veterinare, care si ne pemit.5 si avem colanii sin5toase, pu- ternice $i productive. - Organizarea unei actiuni de popula-

rizare a cunugtintelor $i datelor justificate ~tiintific, legate de compozitia $i utiliza- rea diferentiaa a produselor apicole in scop alimentar, profilactic $i terapmtic astfel ca sZi se inteleag5 mai corect relatiile : ali- mentatie - &8tate $i poluare - in cadrul problemei prioritare a alimentatiei corecte $i a medicinei preventive, inlcitu- rindu-se erorile $i exageririle in acest do- meniu.

Aceasti5 actiune ar permite atragerea spre apiculh-3 a unui mai mare numcir de tineri, adulti $i vsrstnici, astfel ca sl-$i ocupe timpul liber cu cunoa~terea tainelor vietii cdlondei de albirne $i sl se ~bucure ide lilwntajde unei @ski fn mijlocul mturii.

g. Studierea posibiliGtilor de valorificare a produselor apicole $i a preparatelor con- tin5nd ca substante active produse api- cole naturale, ca produse bio garantate. provenite din zone nepoluate.

Stadiul actual critic in care se g5sgte apicultura rodneasci : sc3derea alarmanti a edectivului coloniilor de albine, reduce- rea cu peste 3o0lO a stupilor $i dezintere- sul mnifestat, greutitile survenite in prac- ticarea surplritului pAstoral $i rnai ales dezorientarea existent5 in piata liberi a produselor apicole $i a posibilit5tilor in- industrial-economice de aprovizionare cu utilaje apicole - impune de urgenw~ cr reexaminare constructivl a unui plan teh- nico-mganizatoric de redresare a intregu- lui sector apid.

Necesitatea diversifidrii $i rentabilizsrii apiculturii (avbdu-se in vedere conside- rentele compozi@onale tji de utilizare a produselor apicole in scopul sHnitAtii omu- lui, amintite in acest articol, inclusiv va- lorificarea materialului biologic - roi ~i mlmii pentru refacerea efectivului api- col) ne oblig5 sl acord5m o atentie coor- donatA la care sl participe toti factorii interesati $i competenti. Dar despre aceasti problem5 intr-un articol viitor.

~AIDAIPA\~~QR REZERVOR CU APP; DESTINATA ALBINELOR

~AF w MATORI UNEALTA APICOL~ FOLOSITA LA INDEPARTAREA ALEINELOR CU AJUTORUL FUMULUl r i

OAIIB!MAWEL PASARE MIGRA- TOARE,CU PENE VIU SI PESTRIT COLORA-

~ALIBITQR lDE CEARA UTllAJ APICOL FOLOSlT LA ALBIREA CERll * * MnrnR

GUR A4EEULM3 ERF - - RECI~SE

Page 18: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

ETOLOGIE - APICULTURA

Compottamentul (Etologia) albinelor, un capitol .- pasionant diz viafa pi activitatea complexa'

a acestor prefioase insecte ([I) Biolog AUREL PAPADOPOL

CITEVA DATE INTRODUCTIVE. Am mentionat anterior (nr. 811993 a1 revistei),

etologia este o disciplin5 ,biologic5 tA- n5r5 ; putem sme cil este cea rnai ta- MT~ dac5 ne referim la macrarea unei metodalogii de cercetare proprii $i a teh- nicilm specifice (foarte variate $i compli- ate). $i aceasti5 sibuatie in ciuda faptdui c5 oamenii - din cele rnai vechi timpuri - au manifestat an viu interes $i au c.%uta.t s5-$i explice, $i s5 r5spund5 la intreb&rile in leggturil cu diferitele manl- fe6tAri ale animalelm cu care veneau in contact, sau, le puteau observa mai inde- lung in conditii naturale. Intre acestea se aflau $i albinele, oare initial, f51-A a fi crescute de om, ii ofereau mierea dulce din scorburile arborilm sau alte niqe, dar punbndu-i la incerme curajul $i abilitatea prin manifestiirile lor de ap5rare bine cunos&.

Ind din antichitate, reprezentantii di- feritelor $di filozofice s-au referit in di- ferite forrne, adesea foarte realiste $i co- recte, chiar dad nu aveau mijloace per- fectimate de cem&are. la camportamen- tul animalelor, mlte fiind descrise am5- nuntit. Asemenea descrieri apar la ARIS- TOTEL (384--322 inainte de Christos) ; apoi la CHRYSIPOS (280-208 i.d. Chris- tos), care, in afar5 de Msild $i Mianjeni 6-a ocupat $i de adbine, aratand c5 aceste animale a~tioneaz3 Pn urma vnor imbol- duri cu care sunt inzestrate wind s5 de- osebeW faatorii favorabili de cei nefa- vorabili sau dfiun?l!xwi ; ele ,,$tiindC' de la nastere (fir5 a inv5ta) ce le este necesar. Exernplele nurneroase ar putea continua. Este cazul sil subliniem c5 o serie de ob- servatii (ex. p5&ri, care au cniburile $i puii pe sol, executil mi$c&ri ce le infati- qeazil ca dnite, vchioape, spre a ah-age pr5d5torii c%t rnai departe de cuiburi), considerate ca actiuni ,,inteligente6' de filo- zofi ca PLUTARCH (50-125 en.) $i AE- LIANUS ( ), iar ImpZieirea hranei fie- carui pui (sau larv5 in cazul albinelor) o ,.$ooal5" a justitiei. Mai aproape de tim- purile noastre, interesul pentru $tiin@le na- tuhii 6-a amplificat in epaca renayterii (secolele XV-XVI), cbnd au fost preluste $i aprofundate multe cunqtink ale anti- chikltii. In leggtwg cu problemtic'a etoolo-

giei, a comportarnentului, apar a serie de speculatii rnai mult filomfice, la inceput decAt abservatii obiecltive, analitice, pri- vind notiunile de instinct $i inteligenjs, la autori cum au' fost : MICHEL EYQUEM DE MONTAIGNE (1533-1592), care, fir5 un fundament vtiintific. nu clarific5 di- ferenta dintre cele do~% notiulni ; iar RENE DESCARTES (1596-1650), ajungind la o concluzie opus5 fa% de Mmtaigne, a avut to%i rolul de a contribui la dezvoltarea de mai tArziu a psihologiei $i fiziologiei ani- male (gi ume). Este perioada in care apax o larg5 dezbatere, 'un $ir de dis- pute care trebuiau s5 duc5 la clarificarea celor d& notiuni. considerate owe, res- pectiv instinctul gi inteligenta. Astfel, ma- rele naturalist francez GEORGES LOUIS BU- FFON (1707-1788) nu admitea nici un fel de inteligenta la animale, cornportamentul acestora Z cbnsidera bazat pe imbolduri, de acceptare (apetenv) sau de respingere a diferitilor factori (din mediul de viap, din biocenoz5). RENG ANTOINE DE REAU- MUR (1683-1757), prin minutioasele sale cercet5ri a pus bazele studiului comporta- mentului la nevertebrate, intre care $i la albine. Trebuie si menpon5m aici $i pe re- numitul entomolog HENRI FABRE (1823- 1915), care la-fel de fin observator $i ex- perimentator ca $i R6aumur a c5utat s% de- monstreze importanta pe primul plan a in- stinctului in viata insectelor. Dar, unul dintre prec'ursorii importanti ai etiologiei, rnai ales in urma aparitiei lucrSrii sale din anul 1762 ,,Scrisori filozofice asupra inteligentei gi perfectibilit&fii animalelor" a fost CHARLES GEORGES LEROY (1723 -1789). El accentua fapbul c5. stutiiuli $i experimentele privind aeiunile inkligente ale animalelor trebuie executate pe teren, in natur5, observAnd animalele in liber- tate, nu in laborator in conditii artificiale. Fiziologul francez PIEXbRE FLOURENS (1794--1867), public5 in 1841 lucrarea ,,Des- pre instinctele gi inteligenfa animalelor" (prima editie), in are consider5 cbmpor- tamentul ca fiind d&eTmLnat de dm& forte primare : instinctul $i inteligenta, diferite una fat5 de alta. In instinct totul este in- n%crut, necesar $i specific (particular), in- variabil ; pe cAnd in inteligenw este rnai general, nespecific, modificabil, rezultgnd

Page 19: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

din bv&tare $i experient5. CHARLES DAR- WIN (1809-1882) considera c5 evolutia comportamentului urmeaza ac'eleagi legi care activeaz& $i in Cam1 modifidrilor morfologice - deci $i comportamentele s-au format $i dezvoltat de-a lungul a milioane de ani, pornind de la forme de animale simple spre cele din ce in ce mai complexe, '&in& la om - atingdnd aceasts complexitate printr-un pm'es de selectie natural5. Astfel. asupra diferitelor spccii, in permanentS competitie (lupt5 pentr1.i existent&), s-au fixat caaacteristicile cele mai utile pentru adaptarea lor la media. Se poate spune c5 Darwin a adoptat o perspediv5 $i o metodologie foart? apro- piate de ale etologiei actuale. Inca la in- ceputul acestui sccol doi cercetstori au marcat, prin lucT5rile lor, aparitia ca $ti- int& biologic5 o comportamentului, a eto- logiei. CH. 0. WHITMAN, in cu~surile sale cu titlul ,,Comportamentul animal" $-a prezentat rezultatele observatiilor sale. D,ar studiile lui Whitman, comparative, foarte amhuntite, au fmt publicate in 1918 (du* moartea lui) de Oskar Riddle, fostul s5u student ; respectivele studii biologice comparate, privind comportamentul ani- mal, situdndu-1 ~pe Whitman ,printre fon- datorii etologiei. A1 doilea esk WALLACE CRAIG, care aprofundhd cercearile ajunge la concluzia c&, oric'e activitate com- pmtamental5 cuprinde dou5 elemente com- ponente: unul fix. innacut, numit de el act consumator ; $i altul variabil, carese manifest5 printr-o stare agitat5, de ef~turi orientate spre realizarea actului cmsuma- tor, pe care 1-a numit comportament ape- titiv, care declanseaz5 orice ac'tivitate com- porta,mmtal5. Cu toate acestea a mai tre- cut timp pin& la consacrarea definitiv5 a etologiei ca ramur& apaparte a biologiei, timp in care s-au reali~at noi $i Fmarca- bile cercet5ri. Astfel, OSKAR HEINROTH (1,871-1945), public5 ample contributii, mai ales privind etologia $i psihologia unor p&&t-i. rntre anii 1925-1933 apare mo- numentala lucrare a sotilor Heinroth, pri- vind com,portament,ul ontogenetic' (deci de la ou pins la adult) cu fotografii nume- roase la toate stadiile de virstii. KON,RAD LORENZ (n. 1903), pornind de la lucr5- ri!e lui Heinroth, a realizat de-a lungul m'ultor mi studii minutioase, de mare va- loare, care au stirnit un interes deosebit in lumea stiintific5, inc1,usiv a celor ce lucrau in. domeniul resvediv. ra 1937 apare ~i o publicatie ,.Revista de psihologie ani- mal%" avind ca redactori pe K. Lorenz $i 0. Koehler, u~urind comuniczma largB intre etologi. Am, in mu1 1951, alt c're- ator a1 etologiei, NICO ,FINBERGEN (n. 1907), publics tratatul cu titlul ,,~tudiul in- stinctului", care a consacrat pe plan mon- dial termenul de efologie. Dac5 din 1956

- de la hfiintarea Institutului perltru 'fi- ziologie comportamentalg Max Planck, la Seewiesten in Germania - etologia este re- cunoscut3 pe plan mondial, un alt mo- ment marcheaza un Gsunet chiar mai mare; este vorba de acordarea premiu- lui NOBEL pentru medicin5 $i fiziologie, in 1973, cia rewoqtere a activitAtilor $ti- intifice a celor trei pionieri in acest do- meniu. savaintilor KARL von FRISCH, KONRAD LORENZ $i NIKO TINBERGEN. Se $tie c& v. Frisch este cel care $i-a con- sacrat studiile $i asupra albinelor in mod deosebit. Aceste cdteva date introd'uctive prezentate c5t se poate de xurt, nu le-ain mentionat pentru a umple ni$te pagini, ci pentru ca cititorii s5 cbnstate cdte obser- vatii, cer&ri, formu,iri de opinii in ve- derea stabilirii aspectelor reale, a unei no- menclaturi vtiintifice corespunz5taal-e $i c5t mai larg acceptate au fost necesare pen- tru cbnsacrarea etdogiei ca $tiin@ a com- portamenbului. Concomitent, trebuie sub- liniat faptul c5, $i in Romdnia au fost facute nmeroase cercetAri $i asupra la- turei etologice a diferitelor specii - intre ele $i multe date privind albinele. Poate cd ele nu au atras atentia sub acest titlu, c&ci au fost incluse in lucrsri $i articole generale ; dar, consider5m cii este bine $i necesar s& fie abordate rkrcetai de etolo- gie asupra albinelor care au oferit $i m3i ofer5 nenum5rate aspecte comportamen- tale. De asemenea in diferitele manuale de apicultur5, este cazul - in perioada ac- tual& a dezvolt5rii $tii.ntifice - s5 apar5 $i c5te .m capitol, atit de ecologie, c5t ~i de etologie, domenii care se Entrepcitrund $i se intregesc, c&c'i toate vietuitoarelc i$i au viata $i comportamentele legate de me- diul inconjur&tor, de nenurnsratii factori, pe care-i percep, cu care comuni& sub tli- verse forme $i mijloace, in fwnctie de care rkpund prin manifestgrile lor com. port ame? tale

DEFINIREA COMPORTAMENTULUI, DOMENII DE CERCETARE $I METODO- LOGII SPECIFICE, EVOLUTIA $I IM- PORTANTA COMPORTAMENTELOR PEN- TRU INDIVIZI $1 VIATA COLONIALA.

C~m~portamentul, considerat global, cans- tituie ansamblul rnanifestFirilor $i ac'tivitg- tilor - declanvate de factari interni (en- dogeni) sau externi (exogeni), adesea de ambele categorii - observate obiectiv, des- fsvurate de indivizi normali, care r5spund astfel corespunz&tor conditiilor de mediu ; incdt, comportamentul constituie o adap- tare permanent5 la conditiile respective $i, in park adaptind mediul nevoilor spe- ciei, pentru perpetuare $i supravietuire. Pentru a explica pe scurt adaptabilitatw

Page 20: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

mrnportamentului, rnentionZim dteva situa- tii legate de cbndivile de rnediu date: in cazul unui roi care i$i amQlaseaz8 cuibul Pntr-o scorbW (mai putin intr-un stup si- milar cu cel din care a plecat). se va adapta nailor conditii, ca spatiu, ca am- plasare eetc. ; dar va cguta sl-$i adapteze acest nw loc nevoilor specifice. Dac5 roiul va fi amplasat intr-m alt loc decit stu- pina de vrigine, va trebui si se adapteze cu noile canditii ale zond, vegetatiei, cu noile surse de hran5, eventual $i cu con- ditii diferite climatice (de la cdmpie sau deal, la mmte etc.). Conditiile de hrm5 anuale, in funeie de starea florei $i a vc- getatiei, implicii o adaptare fat5 de act-- tea, me013 - in mditii optime de hran~ - sporind $i prolificitatea (num5rul in- divizilor) ; sau - in conditii slabe de hran5 - sW aceasE prolificitate. $i exem- plele ar putea continua. In cercebea com- portamentelor se includ rnai multe discipline bialogice : un rol foarte important il are fiziologia, care analizeazj. diferitele functii organice legate de c'omportamente (etof i- ziologia) ; leg5turile cu mediul, cufactorii ecologici au de asemenea un rol deosebit (ecoetologia), a$a cum am aetat rnai sus. in special pentru adapt5rile comportamen- klor ; dezvoltarea indivizilor de Is qu

pdn5 la faza de adult (imago), deci daz- voltarea ontogenetic& (ontogeneza compor- tamentului), in care fiecare fa25 de dezvoltare (ou, embrim, larvri, nimf5 $i in sfdr~it imago), au caracteristicile lor comportamentale ; $i, cea rnai mplicat.5 latur5 de studiu, cea a evolutiei. filogene- tice a compwtamentului (care, de fapt reprezint.5 un studiu complicat, adesea greu de realizat, f5cSnd ape1 la taxonomie, a prabelor evolutiei speciilor $i a conditiilor ecologice de-a Lungua tirnpului. de mii $i milioane de mi), irnplicg $i studiul unm resturi fosile, care la albinele coloniale, cum este Apis mellifica, nu sunt cunos- cute. In strucWa coloniilor (familiilor) ac- tuale ale acestora, matca are ovipozitor, iar lucr5toarele au acul veninos, ca mijloc' de aeare, ceea ce n-a existat de la in- &put (la strSmo$ii indepsrtati ai albine- lor, inainte de aparitia castelor), in timp, ovipozitoarele fernelelor devenite lucrritoare s-au transformat in acele ,,me4$ actuale de ap5rare (ca ac venincs). $tim c5, fe- lul hrmei administrate de lucfitwe lnr- velar, duce fie la aparitia de &ki. fie da alte lucr5tuare, aspect atdt de natur5 fizio- logie5, c2t $i de natur5 genetic& inc5 prea pvtin cercetat $i explicat, atSt din punct de vedere morfo-fiziologic (adic5 a struc- turii $i a funaiilor), cdt $i genetic (la ni- velul structurii genelor). Metodologiile c'er- ceMlor etologice, deci a feluritelor com- portamente, ca $i do,tiirile tehnjce $i ~tiin- tifice, simple in tirnpurile vechi (bazate in

principal pe observatii), au dwenit t3t mi complicate $i sofisticate in zilele noas- tre. In afar5 de studiile morfologice yi ii- ziologice, inclusirv cu microscaape aptice $i electronice (ultramicroscoape), cu insta- latii de micrdiziologie ; observaGile directe $i cu diferite aparate aptice (binoclu, lu- net5 biologicii etc.), pentru mmprinderea unor amunte. greu de observat cu aceste mijloace, se fdosesc' aparaturi fotografice $i de filmarb, intre care $i pentru infra- ro$u etc. ; its pmtru stirnulii olfactivi $i acustici (substank aromate $i semnale so- nore), se folosesc de asemenea aparatede detectare chirnic5 ultra-fin5 $i diferite ti- puri de inregishatoare de sunete $i de ul- trasunete. Toate acestea, pentru c&, la baza comportamentelor stau diferite cate- gorii de infmmatii, percepute de organele specializate ale albinelor, respectiv odo- rante (mirsitoare), sonore, vizuale (pentru Care se plosesc .~i malize spectragrafice), tactile, de temperatur5 etc., umiditate, i.1 general rfispunsurile, manifestate prin di- ferite acte de compartament, avdnd 2n stimul de baz5, principal $i o sene de sti- muli secundari, in functie de tipul de comportament. Analidnd viata $i com- portamentele und specii, in cazul nosh-u a1 albinelcr (Apis mellifica), dup5 indelungi $i atente observatii $i inregistrFiri, putem alc5tui ceea Ce am numit anterior (prima parte a acestei teme), etograma spe- ciei respective, exemplificat.5 (model de etogram5 general5). Dar cum fiecare sta- diu ontogenetic (de la ou la adult) are manifest5rile sale co~tamentale, apoi stadiile adulte (lwr5toare, m5tci, tr2nbri) la fel, fiind diferite in functie de v&-sta acestora, intregirea cunoa$krii etologiei se realizeaz5 ge baza unui $ir de etograme partiale (secvente de etograms), care apoi insumate intr-o anumit5 ordine, pe ori- zontaEi $i pe vertic'a15. vor putea oferi o etosram6 mai mult sau rnai putin com- plek Aceasta, desigur pentru comporta- mentele actuale ale albinelor (de ale str5moqilor lor, rnai putin evolwte, le-am putea doar deduce in parte, rnai ales dac5 am avea documente concrete din cercet5- rile filogeniei speciei, aspecte la care vom rweni ulterior). ALbinele colmiale, din care fac'e parte $i specia Apis mellifica, isi desf5$0%-5 activitatea, atdt de complicaE, pe baza unei muititudini de relatii intras- pecifice (dintre indivizii aceleiqi specii), constituind comportamente biosociale. Ac- tivif5tile vitale ale calmiilor implic,? coo- perare, care nu se pte realiza decdt prin felurite sisteme de comunicare. CerceGkile de biocomunicare (sau zoosemiotic3l.). consti- tuie partea de etologie care studiaz5 com- portamentul biosocial (biosociologia ani- mal5). In cazul albinelor activit5tile mi- ale $i comportamentele care determin5 par- ticiparea unui mare numsr de indivizi la

Page 21: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

diferite forme de coqperare sunt nume- BIBLIOGRAFIE roase : cvlesul hranei (nectar, polen. mans) a, pmrpolisului ; hrsnirea larvdor; ventila- CWIU (M.), COCIU (MARIA), 1982 - tia stupului ; unele aspecte de apirare a TaineEe com@crrbamentului animal. Ed. stupului : roirea etc.. fiecare din aceste cu- Albatrm. Bucuresti. vao. 1-170. , ,- - tegorii 'de activitgti desfg$urindu-se in rONESCU' (M.A.), L~c~~~~~ (MAT~L- urma unor informatii din mediul exterior

DA), 1971 - Entomrulogie. Ed. D&ctkiS $i a unor stimuli interni (neuro-homo- Si pemogicd, Bucuwti. nali). Informatiile reamtionate. constituind de fept stimuli declanGtori ai mponen- telor sau stimuli-semnal. De obicei, un comportament - adic5 un rispuns La sti- muli-semnal nu se declan~eaz5 numai la un singur stimul, ci la o mmbinatie de stimuli, del putin doi sau mai mrulti. Tre- buie si preciz5m aici d, mice activitate comportamental5 - cum s-a remarcat $i din (partea introductivl - se compune din doul elemente, simultane sau wccesive ; primul este un element fix, numit de Tinbergen (1951; 1963) tipar fix de actiune, sau d~@ Lor en z (1965), coor- donare ereditars (deci elementul inniscut) ; $i, un element diretianal sau de wien- tare. dirijeaz5 r5spunsul spl-e obiec- tul respectiv (de la care a venit stimu- lul), numit components taxicii (hrenz) sau taxie (Tinbergen), despre care am mai amintit. Aceste dm5 elemente. unul in-

LOREN2 (K.), J965 - Essais wr 1k com- pwte?nsltt qnimull et humain. Ed. du Se,uil, Park, 1970.

PAPADOPOL {(A.), 1990 - ,Mijloace We co- multicclre yi de orientme Ila mlbine ; 6m- portam@ '107. Partea I qi I1 : lsemnu~le chimice {feromoni). Rom&nba larpicolii, nr.

PAPADOPOL ,(A.), J991 - Mijlm de co- mwnbcure &i de ~orienh~e la albine ; im- porttan@ lor. Semnale amstice (sonore). Romlinia lapicold, mr. 11, Buouw~, pug. 10-14.

SERBAN ((MIHAELA), ,1986 - Albina gi colaia de aLbine. Maltwlul apkultmului, ed. VI-u, Bucurqti, rpag. 5-32.

TINBERGEN ,(N.), 1951 - L9&ude & B'in- niscut (mgtenit), $i altul (axel' taxis) co- stinct. Payot, Paris J960. rectiv, venit din exterior, din mediul de TINBERGEN (N.), ,1963 - 0,n \aim and trai, reprezintl o descoperire foarte im- mthods ~j ethology. Zeit. V. Tierpsychol. partant5 a etolwiei, pentru expli-a ac-

20, 4, w. telor de cornportament. De la aceste pre- cizgri privind com~ponentele cbmportamen- WIGGLESWORTH (V. B. Ide), 1973 - telor. mentionim $i faptul c5, in general - dar diferit de la o specie la alta $i de la un grup de animale la altul, forma de- finitiv; (perfectionaa) sub care se ma- nifest& comportsmentul radG din eon)- binarea (asocierea) comportamentului in- nlscut (genetic, mgtenit), $i cel dobindit in urma unei experiente individuale (pri? inv&@re), care se realizead En timp ; la albine durata este scurt.5. Avdnd in vedere durata vietii indivizilor in general, intii aceast5 ,,inv&tareU $i perfeclicmare este legat5, rnai ales, de rnai buna onentare in teritoriul in care trsiesc, pentru asigura- rea nevdlor de existen@, woi de viata din stup.

In articolele urmitoare vom prezenta mi multe aspecte concrete de comportament, de stimuli-semnal, de rdul diferit al aces- bra in functie de situatie. de ~aracte~ti- c~le comportamentale ale fie&ei caste etc Pentru intregirea doc'umentatiei celor interesati recornandam consdtarea lucrgri- lor $i artimlelor mentionate la bibliogra- fia anexat.5.

grade encicbpedia deQla NaWu. 6 La vita degli Insetti. Gonmti, rpag. 9-' 324.

Page 22: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

MESAJ CATRE APlCULTORll DIN REPUBLICA SLOVACA *

Lli#BlllBl1BlBBllllmBBBllllllI 1111l11BllB1llBllBBBBlBlllBlI~ I I

I Imi este deosebzt de pldcut oa in numele Asociatiei Cretxdtorilor de Albine i : din Romania, al celor 100.000 de membri ai asdtiei noastre sd vd t+ansmit wlu- I : tul nostru $1 sd vd adresez urarea de succes deplin manifestdrii dumneavoastrd. f I I Intrate in tradipe, z~lele apicwltwilor slovaci sunt menite pmte mi wlt : : ca altd datd accentudrii importantei pe care apicultum o dobande~te pe zi ce : : trece mai ales En societdtile aflate in tranzitie spre economia de piatd. Este de : : observat cd .in cazul nostru, al fostelor tdri socialiste, factorii politici de decizie, : : pukrea leguhtivci $i executivd, coplesitd de multitudinea problemelor evenimen- : : tiale mi, in multe cazuri marginalizeazd apicuLtura. Ori, rolul asociutiilm api- : : Cole nationale, zonale $i intermtionale este &mi de a atrage atentia, de a tine : : mereu treaz znteresul pentru apiculturd, de a afirma locul pi ~olul ei intr-o : : societate nouci, modernd. I I I Credem cd una dintre ratiunile care stau la baza organizdrii ,,Zilebr api- : cultorilor slovaci" este tocmai aceastci atentionare a factorilor de decizie asupra : : multiplelor robh he cu care se confruntd apicultura $i Qn primwl r&nd, acei ce : : crest albinele. Dowdd En acest sem este participarea prestigioasd national6 $i : : internatimld la manifestarea dumneavoastrd, caracterul ei de dezbatere sttznti- : : ficci, economacd $i organizatoricd. I I

I Vci rog sci fiti de acord cd in actualele conditii rolul economic, social $i : ecologic a1 apiculturii dobande* pe zi ce trece dimensiuni mi iar On Romania :

: suntem atenti $i facem demersuri sustinute On Parlament, la Guvern la liderii : : formatiunllor politice $i in alte organisme ale puterii pemtru a evidentia ace& : : rol, aceastd important6 a cregterii albinelor. I I

I De cafe ori avem ocaziu afirmcim rdspicat cd albina este aliatul cel mi : statormic $i leal a1 agricwlturii $i cd rolul de agent polenizator a1 culturilor agro- :

: Pomicale, rolul de factof de echilibru ecologic este chiar mai important decat : = aspcctul economtc a1 producfiilm apicole directe. A sprijini apicultura, a proteja :

Pe a~icultori, a ocroti albinele devine astfel o obligatie de prim ordin pontru I : orice mrci civilizatd. . I I Ne bwd cd delegatii no~tri sunt aldturi de dumneavmstrd $i trebuie sd ; : vd fw cunoscut regretul meu cd problemele actuale in curs de solutionare nu : : mi-au permis sd fiu in mijlocul dumneavoastrd. I I I I Succesul in strddaniile noastre este conditionat de unitatea de vederi ,vi : : actiune a tuturor apicultortlor, de gdsirea cciilor pi mijloacelor celor mi eficiente : : de rezolvare a problemelor actuale $i de perspectivd $i cred cd fmpreund vom : : reu~i.

I I

I I vd rw sd-mi permiteti sd vci urez tutunor sdndtate deplind, energie sporitd : I $i

putere de mum6 in mb5h activitate de ocrotire a albinelor $i protejare a : - - apicultorih pentru dezvoltarea acestei mitenare indeletniciri a omului care sste : : apicu1tura.

I I

I Vd multumesc pent~u atentie $i imi exprim speranta cd apicultura slovacd : : va cumagte $i in viitor succese deosebite En concordantd cu bunele traditii exis- : : tente.

I I - -

Cu deosebitg prietenie $i consideratie, I EUGEN MARZA :

Prevedinte a1 Asociatiei Crescitorilor de : Albine din RomLnia

* Adst mesaj a fost transmis cu ocazia zilelor apicultosilor slovaci desf5- $upate h perioada 21-22 ,august a.c. la Kralova pri Senci (Sloivacia), ,maW- hare h care au participlat din partea asociatiei noastre domnii Eugen Zorici, secretar a1 A.C.A. ; Elisei T'arta, redlactor $d a.l revistei ,,ROMANIA APICOLA" $i .Ion Mi'loiw. secretar general de redattie. (0 relaitcare mai amp15 vom publdca intr-'un nsumiir vi.itor a1 revistei).

Page 23: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

PRO PATRIA - PRO APICULTURA

S-a practicat ,,pastoralulbL in p Tiirile Romcine *? Prof. Costache PAIU

Dme rutpestre dia Egipt atest5 ou cer- titbudme deplasarea pe bgrci, de-a lungul N~idul~u~i a stupilor cu avlbime dintr-o wn5 in alta, in c5utare de terenuri propice cu- lasului de nectar. Este cert cd stq5ritul este o veche indeletnicire tracic5 $i este posibil ca ace$ti arieni sositi .pe- melea- guri dun5rene din zona Indiei gi a Asiei mici s5 fi cunoscut Egiptul gi obiceimurile lui, iar influentele grecqti gi desigur cl-e- tane au ajuns gi ele la Dungre. Geto-dacii practicau stupiiritul pastoral ? Nic'i o mr- turie traditional5 sau arheologic5 $i cu atst mai putin scris5 nu atest.5 acest lu- cru. TBrziu, c5nd apar documente scrise din ele pare c.5 totu~i deplasarea stupilor de pe un loc pe altul era cunoscut.5 f&r5 s5 putem spune c2 este vorba de pastoral. Deplasgrile se f5ceau in c5utarea unui lod favorabil unui stupsrit stationar, ink-o prisac5, loc cunoscut prin productia de nec- tar, a$a cum erau cunoscute, in Moldova Bohotinul, Botna, Zagorna sau Iezerele Nis- trului. Astfel mhilstirea Pobrata (din poian5) dobfindegte de la Stefan voievod fiul nelegitim a1 lui Alexandru cel Bm in 10 mai 1439 ,,o prisacg la Botne anume prisaca de la Visoca ca sg-~i Weze albi- nele in aceastP prisach". Deci urma sS-$i .,a$eze" stupii, nu-i avea acolo. De unde aveau stupii ? Doc'umentul precizeaz5 de- seatina pentru prima data In documentele scrise ale Moldovei. ,,$i de la oamenii din satele lor s2-$i ia deseatina de la d5n$iii'. ,,D2m - zice documentul in continuare -, precum i-au dat $i sfht rilposatii nwtri pfirinti'r (Doc. A veac XIV-XV vol. I doc. 193 p. 161). Deseatina nu-i precizatG dad este din miere, cear5 sau stupi. Presu- punem c.5 din stupi si este veche ; nu rill-

mai cg vine de la ,,cfintii r5posati p5rinfi2' dar pentru c5 documentul pomeneste de a-aratul s5u fiscal ,,deseatnicii noctri".

Ne intemeiem afirmatia e.5 desestinncra din stupi pe un document datind din 1421 printre ultimele documente eqise de Alexandru cel Bun - care dR m5nRst;rii Bistrita 2 pris5ci ,,ma pe Lopntnn ~,i altn pe Itchil ~i din aceste pris5ci s5 nu SF, in deseatina din stupii mAn5stirii". Ceez cc inseamn5 GI din stupii altora sc lua a:-.-

* Comunicara sustinutd in Sectia de 'storie a nnLcu?tu~ii rlin cqdrul cclirt de a1 XJIJ-lea Slm- pozion Nqfion.12 d~ Istorie st Retrolooie Aqrnrd n Romhniei. Constanla J1 august - 3 septcm- brie 1991.

menea dare (Doc'. A veac X1V-XV doc. 103, p. 192).

Cum cele rnai vechi documente romii- ngti vorbesc de satele care diideau d5ri far5 a indica satele f2r2 aceste obljgatii,, pmupunem c5 avezarea stupilor in anu- mite locwi prielnice era veche. tinsnd de vechile dave geto-dacice bazate pe comu- nitatea de limb&, obiceiusi, avere $i cre- dint2 $i ctare $i-a insugit - in indelung5 vreme pe fossatum latinesc $i pe pagus de aceeqi origin5 $i care $i-au pLstrat liber- tatea, nu aveau st5pBn, latinul plecase. AceasG libertate $i-au pktrat-o $i dup5 constituirea ,,tPrilor6' $i dupA intemeierea statelor. Acele ohabe (Ohaba Strei,uiui, Ohaba Ponor, Hobita) sunt numai in lim- ba $i traditiile romfinevti ca pwesiuni ,,li- bere, scutite", apoi sate libere $i numai in Transilvania, Banat $i Oltenia. Ele aveau unele obligatii fat5 de damnie. Avadar, satele care au stiip5n - fie manastire sau boier - au obligatii fav de acestia dar gi fat5 de domnie. Mai citez dteva docu- men% vechi gomenind de prisiki far5 stupi - dw'i unde trebuiau transportati stupi. Pan Van5 vornic primqte de la Alexandru eel Bun In aprilie 1420. 12 sate ,,uric cu tot venitul" care nefiind ,,ocini" deci din vechime - li se precizeaz5 ho- tad ,,$i in acest hotar s5-$i intemeieze prisgci, c5te va putea s5 intemeieze" (Doc. A veac XIV-XV vol. I doc. 48 p. 41- 42). Loful era bun pentru pris5c'i stabile - era ,,pe Bficovfit". Tot a$a de prielnic era Zagorna unde Alexandru cel Bun i$i avea averea personal5, din care va &xyi mSn5stirii de la Neamt ,,din averea noas- trj balt5 la Nistru care se nume~te iezerul Zagorna ... $i psisac; la Zagorna". (Doc. A sec. XIV-XV vol. I doc. 9.5 p. 85).

Pomenirea in documente n unor pris5ci (a lui Ciprian, a lui Detelea - Doc. A veac XIV-XV vol. I 142/11G ; a lui Ocibco - idem 48/41-42. a lui Brievici - idem 04/84, a lui Negrea idem 111.'97 ; n lui S5- dor idem 1761146 nem2i amintind nume- roasele pris5ci din rezervatin domneasc5 tle la Bohotin) este o dovad5 sigur5 c5 stu- p5ritul era stationar iar ciind stupii se transportau - transportul era fnrtuit fie ci era vorba de un stup dat zestre (Doc. B Tara .Rom5neascR sec. XVIIl 1601-1610 doc. 3111342-43) fie de cump5r5tur8 (idem doc. 371/476) sau furt. Astfel, i? 1615 apri- lie 27 documentele (Doc. B sec. XVII- 3351385) mentioneazs c5 Mihail a lui

Page 24: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Stoica din Mrititei (Sud Slam-mic) ,,au fost furat ni$te stupi ai lui Urmgi $i ai lui Dragemir Plesoe din Dr&hie$ti1<.

DuH aceea ,,I-au prins fur pe fat5 s-au vrut s5-l spinzure ... Ce-au dat aspri 700 de argint $i 12 capre ou lapte de I-au scos de la $treang". Ca s5-i fure trebuia s5-i transporte. Tot transpo&ri inGmpl5toare erau cele legate de agema unui boier, nGn5stiri sau voievod in alti parte sau obtinerea unei danii de ,,lw de prisa&" care era apoi dotat cu stupi. Despre Duca VQd5, Miron Costin pomengte in Wopi- seti (vol. LU p. 22) cA ,,&-a stabilit rge- dink la Nemirov pe Bug (fusese numit hatman a1 Ucrainei dup5 pacea de la Rad- zim dintre rug $i turci din 1681 $i a func- tionat ca atare pb5 in 1683) unde au in- c'eput a-$i face stupi, vaci, oi, pluguri de boi pe la toate Eirgurile de pe cea park a Nistrului pe ling5 velnik de holirc5. de bere $i de altele". Stupii voievodului pu- teau proveni din dijme sau transportati din Moldova.

$i stupii din ibalt.5 pomeniti intr-un do- cument din 1404 (D.H. B vol. I p. 64) prin care Mircea cel B5trin diruievte minb- tirii Nucet ,,toate b5ltile de la Dunire in- cepind de la Sapatul (o girl8 ce apar- tinuse lui Timpa care a driruit-o M5s- tirii el angajindu-se poslu~nic) pin8 la gura lalomitei, m8n5stirea avind dreptul s5 ia din aceste b5lti venitul adic5 ,,vama din pegte" ; ea va lua $i dijrna din mierea $i ceara pris5cilor din aceste loc'uri $i glaabele ce se vor aplica celor nesupqi. Fste desiw vorba de stupine stationare, afl5toare in balt.5. To-i N. Iorga analmnd in lucrarea sa ,,Situafia agrar5, economic5 $i scxiaEi a Olteniei in vremea lui Tudor Vladimiresou" Bucure$ti 1915 - problerna stup5ritu11ui practicat de sarbi veniti de peste DunLXre in judetul Mehedinti, scoate la lumin5 ,,o socoteal5 a banilor ce au rii- mas a se da pe la taxi1 d5rii judetelor ck vor fi avbnd sirbii cu vite, rinGtori $i stupi $i nu se vor supune a pl5ti dijmB- ritul 48.000 de taleri". Acevti sirbi fugeau peste Dunke fir5 a plriti dijm. Veneau deci cu vitele, rSm5torii $i stupii $i cind era vorba de plata dijmelor fugeau cu avutul lor. Dac5 avutul ar fi rgms peloc s-ar fi confiscat - pentru achitarea da- toriilm, ori datoriile erau destul de mari : in plasa Blahnita de jos satele .,Banmila, Presblu, Gruia, Gogqi, Izvoarele total 1333 ,,letre sbrbegti" pe 1812 ; in plasa Ocolu de sus ,,care nu s-au supus a pl5ti dijnG dup5 poruncii" 482 letre s-au &it la drbi" ; in plasa Blahnita de sus (satele HoGrani, Vbnjul, Bucura, Pgtulele) 904 letre ,,ale sirbilor care nu s-au supus s5 pl5teasc5 dijm5riIpl c'i au trecut dinmlo peste Du- n5re in Tars Turceascii". In 1812 datoria - din dijrnmt - a sElrbilor in plasa Blah- nita de sus era de 2427 letre". (Iorga op.

cit. g. 28-37). Agadar, sfirbii veneau sezo- nier , cu stupii in judepud Mehedinti - deci faceau an transport pastoral.

Documente otornane de dup5 1711 (fuga lui Dimitrie Cantemir dup5 infrbingerea de la Stiinilegti) mentione& stupkitul cu caracter pastoral. Sultanul Ahmed I11 se adresa nazirului (supraveghetor) din Mol- dova ,,Dijma pentm stupi gi impozitul pen- tru oi gi boi $i vaci obpn,ute de principa- tu~l Moldovei aind parte dintre vechile venituri ale amintitei tari se nW5 prin- tre adaosurile la gizie (tribut) $i sunt in- cluse printre veniturile voievodului". .,Dar cet5tile Hotin, Tighina $i Briiila (erau ra- iale turce$ti), locuitorii lor ,,apgr&nd cu cgte o samg de stupi gi oi gi boi qi vaci vin zi de zi- peste s8rmanii supu$i, ocupri cu foqa $i &5 voie gi iau in skiphire acele 1ocu1-i deosebite (din Moldova) unde se obtine cea mai bun& miere ... gi cand cer dijmele $i i'mpozitele se op un... ba se mai impotrivesc ca acgtia (lacuitorii Moldovei) si-$i plgteasd dijmele". Sultanul porun- ce$te ca ,,toti ackia dintre gteni $i civili care au stupi $i ovinele ,pe pmntul Mol- dovei s5 .yi le d,ueB in tinutwile gi locurile lor" (Valeriu Veliman ,,Relatiile rodno- otornane 1711-1821 - Documente' twcegti - doc. 41/p/37/138). Nu csed c5 trebuie afirmat c5 e vorba de un stupkit sezo- nier de$i expresia ,,zi de zii' ar indica acest lucru, ci de o Gutare de locuri de stupin5 c'u produaie de nectar. In sprijinul aces- tei afirmatii vine o porunc5 a sultanul.ui Osman IIl dat.5 domnitorului Matei Ghica (1753-56) cerinduri d reglementeze ac- cesul in Moldova a1 locuitorilor din Hotin, Isrnail gi Br5ila (raiale turcegti) ,.precum $i t5tarii gi cei din neamul lazilor" care ,,au p5tms $i S-au stabilit iar5$i in Principa- tul Moldovei impreun5 cu animalele $i cu stupii lor". ,,Cei ce mai pgtrund iar5gi in Principatul Moldovei" d fie ,,in arice caz scQi $i indep-ti cu animalele $i cu stupii lor". (idem doc. 128/336-337).

Un alt document - din 1760 - in tim- pul domiei Id Scarlat Ghica in Tara Ro- m5neasc5 - arat5 rezultatul investigati- ilm facute de &re trimivii gi fm- puternicitii domnitmului $i prezentate in fata boierilor, egumenilor $i ispravaicilor celw cinci judete din Oltenia privind po- sesiunile detinute de c5tre gteni $i supqi atomani : wii, cl5diri cb$le $i care au fost demolate. S-au ghit in Craiova 131 de case c'upridnd od5i gi hambare $i chicq- CCU'i $i grajduri $i pivnite ei alte incsperi anexe gi 7 dughene $i do~A hanuri mari ... precurn $i 3 cherhanale (abatoare) dezal- hanalii $i 3 balhanali (a$ez%minte pentru preluwe midi) $i trei brut&ii iar in satele tin,utului 700 ciflicuri (gape- d5rii la wii) $i ci~le (adgposturi pentru oi) cuprinzW odgi $i hambare $i chios- curi $i grajduri $i bordeie $i covare $i chi-

Page 25: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

lere (depozite) $i teascuri $i crame $i ... sac2 din zone pducfitoare de nectar. Pan& 112 mori". Toate au fost dgrsrnate. De$i in sec. XIX - prima parte, ocupatia de sunt pomenite locuri pentru preluctarea baz2 in T&rile Romkne era crqterea vi- mierii - nu sunt pomenite lpris5ci ; &cum telor. P5$unile erau bogate iar p5durile de turcii ml&au miere produs5 de prisgci tei numeroase; aici se awau stupinele. stationare. (V. Beliman op. cit. doc. 141 DaG s-ar fi practicat un sbpgrit pasto- p. 375-78). ral nu i-ar fi sc5pat atentului observator

In concluzie : nu putem emite - pe a1 vietii emomic'e $i politice din Tara Ro- b& de d~umente ~oscute ph5 acum mgneasd - fostul secretar a1 lui Con- id- &' se practi~'~ stup&ritul pastoral se- stantin Brkncoveanu $i a lui Niwlae Ma- zoniea. dar putem afirma c5 se cunqtea vrocordat - Del Chiaro - me nu po- transportul stupilor spre locurile de pri- mene$te despre awt lucru ...

INSEMNARI

JI STUPUL" lui mop Toader -- larul satzclui. NU~ ~kt, me$te$ugul prelucriirii Eem-

singut. Nici mu este de mirare, pentru un om care 8-a ndi,scut

a transformat-o in atelier. Are o tejghea gi o mul- cuie'le de pe pereti : dirizuri, coarbe, dreptare,. zg&-

rieci $i multe altele, & a ciizor intrebuintare numai dhnsul are gtiintii. Dar mi are Toader un me+te$ug, este apicultor. Zumziiie albinele

cebr patruzeci de stupi din fundwl igriidinii, adudnd neobosite miere, iar mo$ul .le fngrije~te cu dmgoste, fiichndu-$i ,par~k din priwsul agonisirii lor.

Stupi ca ai dhtLsului rar poti cedea. .Croiti din blanii geluitii de brad, fdird nici un nodule$ gi Zmbinute $n coadd de rhndunicii. Vin apicultori de peste zece sate sdi cumpere stupi de (la dins&.

Ca lsci (nu liasii (vorbe de ~ocarii, yi-a pcos ~utorimtie gi are cot6 dk ch- restea de la ocolul silvic.

Numai cii .in ultimul an i-au dispdirut mugterii. Ori s-a Idsat .lwmea de apiculturd, ori a uitat de el. Nu $i-a mi luat nici cota de cherestea 4ncBt cei de .la silvic il cam &u Sn der&dere :

,,Ce faci ,mo$ Toadere, ai dat fa,liment ?" Mare ,mirare, chnd fntr-o bun6 zi, a venit mqul cu o cerere de cinci

Ori mai mare dec&t phnii atunci, pentru scdndurii de brad, calitatea ant&. Ba mai mult, $i-a luat gi douii cctlfe, [pentru a-i fi de ajutor.

$i cum cererile m$ului deveneau tot mi numeme, i s-a cerut o jw- tificare. Mo$ Toader a adw un mtemoriu 8crk cu creion chimic, in care explica amdnuntit, cii $i-a diversificat productia cu un nou tip de &up. Se cheamdi, ,,STUP ORIZONTAL CU UN SINGUR CAT $I CAPAC, PENTRU 42 DE RAME". Dintensiuni, 12000 mm X 700 lmm X 500 tmm. Este.ticii ~leosebitii #i wcesorii gupli- mentare, la cererea apicultorului.

,,$i cine-ti cumpdrii ;mo~ule, a$a o trdznuie ?" ,$he ! Voi sii fiti sci~uito$i gi sii-mi &ti scCLndur6, cii dinspre partea mea

sd nu aveti grije !" Despre stupul 'mo$~lui au aflat

$i cei de la filiah apicolii ,lwalii. C.ur@i, au !v~ut lsii vad6 1,cu ochii lor iminunea, a$a cii s-a drezit cu dhwii la poantii. 1Ce putea face ? Le-a rcispuns (la binete, poftindu-i

Dupci ,un lmoment de uluialii ou prins ut zicmbi, iar dupii ce-au zhm- bit, s-au *,pus tpe rhs. Stupii /mo$u- hi (nu erau stupi, erau sicrie, iar accesoriile erau mQte \manere trai- mice idin ~bronz patinat.

.- -- -- -- -

Page 26: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

POLENUL, PWTNEA NOASTRA ($1 A ALBINELOR) CEA DE TOATE ZILELE Prof. Emilia gi Marin POPESCU-DICULESCU

Cele dintdi date despre abbine, dulcele lm yi albimari apartin neoliticului $i au fost semnaht-e in picturile din pestera Pd- ianjenului din Bicorp, Valencia, vechi de peste 10 la 12 mii de ani. Au urmt do- cumentele scrise in cuneiform6 pe ,,tabkle de argild" ale culturii mesopotamiene, care datmzd cu 2 700 ani P.e.n. $i On cure se mentioneurzd mierea ca medicament, des- pre polen $i polenizare.

Acces la aceste ,,bib.lioteci sau alte sur- se de documentare va fi avut Strabn, marele Envdfat pet, trditor cu patru se- cole 2.e.n. De la acest istoric, geogmf $i etmgraf s-au pdstmt Ensemn6ri gi despre antichitatea sumeridmi ; ace~tia practicau polenizarea artificiald, On special la curmali $i palmieri. Atunci se vorbea despre Me- sopotamia ca despre o grddind ve.ynic in- floritd ; astjel se pcrate explica de ce mitul ,,grcidinii raiului" $i ,,copacul vietii" figu- rau pe sigiliile sumero-akkadiene. Civili- mtia Mesopotamiei, considei-utd indeob~te cea dintdi yi mai mare On istoria omenirii, a avut misiunea de cizelare a omului, de cultivare a mintii, de experimentare a unor idei Ondrdznete pmtm acele timpuri in care skigiitele sdlbdticiei mi sfayiau intinderile lumii vechi. 1

Creatorii celei dintdi etape ,,istorice", su- merienii aphwwd On sudul Mesapotamiei pe la inceputul mileniului al IV-lea ?.em., cel mai ticrziu. Veniserd de cine $tie uW cu me~tepugurile $i Plcdeletnicirik lor, fd- candu-ne sd credem mtdzi cd practicareu cuceririlor mintii ar putea fi cu mult mi veche, in cazul urmcirit de noi, cel al po- leniziirii artificiule.

Refdcdnd geneza universului, B. Fundo- ianu mediteazd pe marginea spwelor bi- blice, considerdnd cli stelele nu sunt alt- ceva &cat ,,p olenu ri... zvdrltte cu pumnii in univem". 2

,,Ca ziduri de lum, ca piscuri de can- tec ... fosile de flori $i de fluturi din pri- mdverile omului incd mi poartd polenuri, amintind ce g.rd&ni au gtiut". Acolo ,,unde cerul iyi cwce griidinile smtmd polenuri de stele pocnindu-$i stuminele ... miirirea-i muntie de ceard3 purtatd intr-o clip6 de iubire.

,,Marele murmur care tremr6 2n amie- zile verii, eter.nu1 psalm" a1 albinelor um- plu vdzduhul, ,,ca $i cum mierea teilor n-ar fi Onceput in faguri, ci in cer", ldngii soare. In asemenea ambietare ,,respiratia avea polen ca albinele" cdci sufletele ti-

nere stau fate-n jatd cu iubirea. ,,C&au stel-ele", c6.deu.u florile. 0 alt6 dragoste se contura, apa cum numai in sufletele ado- lescentine ale eroilw lui Ionel Teodorea- nu mai g&e$ti.:

Lumea aceusta minumtd e akiituitd din culori $i Wfumuri: verdele frunzelor e odzhni*, ,,f?iZe $i copacii, rochitek fe- titelor din paralet, apa, lumina soarelui par o explozie de petule roz" c&nd sunt privite prin .,ochelari cu lmtile roz" ; o albind vede lumea awrie, ca pe miere, md 1-09, fiecure cum ii vine la socoteala (dacd ar fi sci-1 parafrazdm purtial pe Creangli). Unitatea lumii ce ne Enconjoard o sesi- zeazii toti fiind pu$i in fa@ unui tablou ,,in care pictase o fetit d..., o albinitd cu picioruyele pudrate cu polen auriu ... Cat6 frumusete ! Ce culol.i minumte ! $i atunci i$i dtiduserd seam cd lumeu ,,ma inciintd- toare".

,,Polem de stele cdziitoare" troieneete ti- nutul sufletesc a1 lui Adrium Maniu. ,,Li- manul de-noptare" vindecd ,,aprigi tinere- ti" $i doruri pururi nespuse.

,,Dulceab bucuriei de-a zbura sub soa- re" e m dat a1 albinei, cmre nare astam- pdr pan6 nu cade din imltu-i zbor. Lu&nd polen de la o floa~e",~ sltrut&ndu-pi Bn mare grabd prietenii, ascultdncE de cdnte- cul stupului, albina a fdcut din muncd sin- gura ei pldcere de-o viati.

Ca sd+i facd ,,miere $i ceard ...I Fetde, albinele/Au furat suZfinele,/ Tdr&nd de soa- re,jDe pe fiIo7i u+oare,/ Pulberea & lundl De pe miitrligund,/Scrumul de $ofran,/Nea de mdghiran,/De pe izma-creatd,/Broboane de ceatii,/L&nri de tdmdie/$i smirnii, mold- ie/Sloiuri de lumind/Fkutd fdind ..." Dupa cum se vede, nimic din ce e frums nu le scapd lor.

Neascultand de vdntul de la stupi", fru- moasa albind s-a prdbu~it ,,din drumd cel inult ...,I Cu aripa-n tdrdnd $i in vis.../$i nu dormind Ontr-un polen de floare,/Invdlui- td-n aur yi parfum". ,,Lumina lind" o is- pitise pe ,,u,wara zburiitoare" $i, voind sd ducd la stup ,,tezaurul de cecrrii" a cdzut ucisd de ,,sarcim chemdrii".

,,-Mie Omi pare r&u c&nd vcid cum ?ma- re o albind" spune w Grdmadd unui mu- saflr poftit fn ma sa. ,,Aleargd sd CU- leagd ,praful mirositor de pe flori, E$i On- carcd picicmqele cu poveri prea grele pentru puterile lor pi c&nd ajung la urdi- ni$ cad de oboseald. MOT din cauza hiirni- ciei necumpdtate".

Page 27: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

..Munceste mica albi~./Pornitd din writ ~d' @dune' pola gi necb~/~e prin flori./$i nicbdatd./Absolut niciodatd. covii.lAlb~ nu se vditdl~d e prea greu/&u e p~ea de- parte/Sd poarte prin vdzduhuri/Miresmele- adunuWt'. it

,,Harnice/$i fdrd preget .../ 1nc&cak/peste pate / cu-a pdenuluilpovard / zburdtoarele aceste/dw acasd/(m-n poveste)/$i ageazd/bn cdmardlprada grea gi pretem$ioasd". ,,Al- fabdul mirdrii" continud gi ,,Can& trece zodia-n cale~ti de aurJpi-ti mturd polen de vis pe frunte". Totul este un prilej ,,de somn $i vime". Preasliivimd cdmtecul muncii, nwdestd ,,O~reumtd/Cu atatea pul- beri ce-i imbrhtd/Se-ntoarce albinu,/ Mi- ca mbbin&,/ Spre bcu1 qtiut/De Ea ~tupind".~~

,,lmi plac aceste aripi cu polenlDe vb ce ti& cdwe vegn5ci.e'' soria intr-un poem Mihui Beniw. i3

,,Hard ce lor li s-a dat" e o poveste eterd de dmgoste. Din werbwl COVOT a1 natwi'i, ierburi gi flori se leag&nd in adie- rea vdntului, chemdndu-$i miresele in chip de albine $i alte gaze. ,,Cele cu num de flori invocd polenul," j4 un fruct a1 ispiti- toarei iwbiri.

,,Stupull" din ,,margini de grii&indU e cd- lduzit de ,$htecele lui ascunse". In mi- nunuta lui ,,h.pcirdtk" trudesc ,,fecioarele de aur". De pe ,,flori de pdpiidie ...I lucrd- toarele ...IS e intorc a- greoaie,/$i-n lumina zPlei zboard/cu praf gal& mbsuoard", oferindu-1 ca pe o ,,floare de mdrgdritar ...I Cu miremmd $i cu har.../stdp&nei lor cea bund".

Dupd o mum6 spornicd o acbid face bilanfuil trzcdei : ,,lncd putin polen pe pi- cioruge, gi sunt multumitd ! Azi am mn- cit bine, am fost mnicd !" Crez&d cd al- binu are de gdnd ,,sd mdnance floarea", un copil o alungd cu sdbiile uw . buruieni : ,.Of. ce copil ! ofteuzd albina, care s-a oprit din zbor pe floricica albastrd gi E$i incarcd picwrqale GU polenu. j0

F&cind o vizitd la prisacu din Poiana Mieilor, un bdietel de la un Cerc de agri- culturd, ajuns acasd, Oi poveste$te mamei despre m nunile vdzute acolo gi despre os- pltalitatea gospodarului Pintilie : ,,Ne-a mi addugat cd albinele, umbland din floare in flare, ca sd adune nectm $i po- Zen, ajutd foarte mult la polenizarea plan- telor, care in acest mod fa& mi multe fructe $i seminte, mdriml astfel productia la hectar. De exemplu. douli, trei colonii d? nlbine as;gurd din plin polenizarea rinub hectar de livadd, de vitd de vie sau d: jloarea-soarelui". l7

, Cu mires adomitor ori cu form gi co- lorit fermecdtw. florile" se oferd tuturor celor care le iubesc. De aceea ,,sunt vizita- te de albine pentru nectarul gi polenul lor".

Binefacerile polenkdrii sunt sesizate gi de Viniciu Gafifu tntr-o ,,poveste indigo", unde-i repro$eazd imterlocutorului sciu ,,- Nu mai vapsi fibrile, domnule Indigo. ELe trebuie sd fie albe ca sd atmgd albi- nele, sd-mi poarte polenu1 dintr-un loc On altul $i sd pwtd fvlGe mere fmmse, pe-o park galbene, pe ceahltd verzi". l9

Neavdnd putere $i timp sd viziteze toate florile poienifelm, o albinutd, se hotdrd$te sd plece c-o rugdminte c&tre soare sd mai Onthrzie pe cer pawl c&nd t$i vor termina misiunea : ,,De atunci pan6 mtdzi mereu, soarele, o datd cu primdvara, rdmane Zn fieare zi mai mult pe cer, m sd aCbd vreme albinele sd culeagd nectarul $i po- lenul de h toate floriLe..."20

Swb zikeziile Encci rrrezente. tn ,,feb~t~:r/ Florile-n - addnc Qi coc polenul anunfdnd de ve acum .,zumz&ul albinelor,/LinQtea gr&hnilorU. 2t

,,Promis in tuna mi a Inmtii" - in ,,ti- manul orei" binecuv&nbre - se amtci a fi ,,polenu1 orzului tn floare". ,,Cu sceptnwl verde .../p lin de polen gi duke ca un rat" primdvara se hsd iubitd gi ademenitoare. 2i

,,Tam in mi'' e o ,,-erne de suflet", e o ispitci incdntdtoare, ciZci ,,dragostea mi noud deschi.de alba floar,eu ce se sratii cu ,,polen pe fa@, ca o surpare-n lurid".*

E timpul cand ,,ploaia polenului" se varsd din potirele ginga$e, parfumate anu- me En wteptarea ,,lucrdtomelw". 24

Acum ,,albinele-aduc miere, aduc colb mdrunt de aur,/Ca cercei din el sd fwd carhi, care-i me.$er faur". Lumea aceasta minunat6 .,a popoarelor de m~$te"~~ este intr-o permanentd slirbdtoare a muncii.

Orice ,,pas de prim6vardC' e o promisiu- ne : ,,pu.rpura zglobie" cotrope~te totul gi ,.fluturd polenul primdverii blande ;/Flori de vis invoalute parfumeazli glastra-n/Care Incolfird ndzuinti plii.pdndeU. 28

Intr-un dialog cu ,,albinutele surate', cu flulurii $i cu Zanu Zorih, o adiere de v6nt se laud6 : ,,Md numesc Zefir zkr- daln+cjSunt vioi gi oam $dgalnCc,/Cu-ale mele aripiwe/Dw: polen din flare-n floa- re/$i m-ajutd-n munca mea/FLutura$ii din v& ea... /Ale mele surioare", care nu sunt altele, desigur, decat albinutele.

,,Povertle de pe pidome/c&nd ele se scaldd-n polen" uor fi dururile f&iclste mi- cutilor care avteaptd tdcuti $i ordonati in ,,ghwcwl" lor $i-al ,,proaspetilor fagurit'.%

Prilei de lirism .rte oferd $i Vasile An- &mhe intr-o integralli apicold : ,,Ard in oravle lumii/Cum arde polenul in lojtd de purpurdlfn interiorul unei/Nopti de primd- sari./ Sbngele meu e un polen/Piistr&nd amintirea copildrieilca-ntr-o memorie ste- lard". 29

Visdnd ,.frumoase maini", Lucian Blaga mediteazd la tinapul cand vom ,,fi ca ni~te flwi,/din care boarea-mprdgtie polenulU.30

Page 28: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie

Pretuind ,,clips amligitoareu a vietii pe piimbnt, o clipii ,,de dragoste, de credin- $6". Angela Croitoru igi sclmie ,,testamen- twl", fdrd sd-i renege ,,niciodatii dulceatd" : ,,Fii binecuvintatii, clip6 ce mii jefuie~til $i zboard ca o albinii cu cogurile pline de nectarul, de polenul, de prfumllde care md despoi". 31

Eterna poveste a trecerii in nefiintd, a ,,ccildbriei materieiu devine temii filozofi- cii $i On creatia lui ,,George Meniuc : ,,Azi sord cu mierla, mdine palwlr de cristal,! Mdine albi-nele vor strange polenu-i florarl Ce-am iubit, servegte buzelw sd bea vim,/ Ce-am visat, rdmdne miere pentru cineva, striiin". 3a

Cdnd toamnu a sosit ,,pe afar' gi-n co$- nitele Ompletite din nuiele", albinele simt ardwrea verii ce-u trecut. ,,De n-ar fi jost zdddrnicit de-un crud brumar,/polenul ar mai fi putut sd fie incd-jar .../p rin cele de pe urmii", ciici ,,la noapte-i ceasul hotdrbtl cmoanelor sd cadd". 33

,,Timpul putred" a1 destrdmdrii univer- sale, infdtiqat in ,,Poemele in prozd" ale unor vrciji fcicute de un ,,duh bleskmut" ; lui Tuclor Arghezi, ar fi consecinta puterii atmosfera e parcd lwtd dintr-un poem ba- cov~an: ,,Am pus urechea la stupi $i am ascultat, nefericit cd nu mi Ont&lnesc al- binele din prtsacci in cdmpwl fierbinte, cernut cu polenuri $i floare, cules pand-n ogrdzile noastre cele mi dinlduntru, de Zuwiitoarele uleelor strdine. Acest&a a- nos? dulceapz $i mdzga aromuticii a buru- zmilor p&mhntului nostru, ndscdtor de da- ruri pierdute". 34

Rpropierea toam& e Onsotitd $i de bum_ rii, dar ~i de regwte : ,,Vara trece in toam- nd prin fereestra cea mai de sus a lui august $i lumma se aqeazd pe prunduri, se depune ca un polen de aur pe chipul fructelor, dd pigment gi culoare, dd aromd $i nesaf, rotunjegte $i dd swplete unui oval, desdvtir$e$te artistic truda de pdnd acum a anotimpului". 35

Amintirile lui Lucian Avramescu despre ,,un mare artist - Victor Vk$oreanu" sunt pline de detulii poetice : ,, Era ... intr-o pri- mcivarci" cdnd ,,win spatele casei me$te- rului treceau in sunet de talanad turme colbuite de polenul piipipaidiilo; dintdi". Depiinarea secventelor e msibild datoritd znui msiv ,,transplant de albastru" ; sd ne adwcem amink cd cerw1 este copkt pe peretii Voronefwlui qi-n apele miirii, cd de multe ori grduncioarele'de polen sunt zu- yrdvite aidom $i ele. 35

.,Nectarele iubirilw" trecute au mi rd- mas dour amnitiri din care dour gustul de amr mi este prezent. Binele se uitd, rciul se tine minte. ,,Petale ve~tede cad craf/$i-adeseori polenu-i praf/i$-n loc de-o gurii de nectar/E doar un strop de ploaie- amar". 36

.,Taiku cea mare a lui Wvian Goga, iubirea e inchis6 ,,cu tninic ziivor", purbn- d-o prin ,,a1 anilor $ir" cu mare grijd spre a nu i se pferde ,,temutul fior". 0 poartd ,,ca floarea polmu-n potir". 37

$i Idacci ,,tuinal' [mi este qi devastatd de-o ,,despdrtire" ea aduce cEe la noi bucu- riile din suflet gi luminile speran@i in- tr-o zi mi bun&. La fel va fi fost gi Be- niuc in pmgul unei mari decizii: ,,M-am despdrfit de ea ca de-un magnet,/Ca flu- turele ole floare plin de polen,/Ca un copil de juchia lmtd". a

,,Mirosuri tandere aduce de la flori" pentru ,,stupul din scdndurd de bradjVop- sit in calde culori de-culese scirbcitori". .,Printesa-Albina de Tom$ani6' a adunat ,,polen de-aur dulce" pentru ,,bundstarea noastrd" spre a ,,tr&i mai ~neri mi mul- le zeci de ~ni''.~~

Fiind un remediu universal, un leac a1 inzultor sechele trupe~ti $i sufletevti, po- lenul este pretuit ca atare. Degi este un medbment $i-un alzment ideal gt fdrd alte complicatii, praful ecesta galben nu-$t gd- se$te ufilitatea gi marile virtuti 2ntr-o pro- blemd concepticmald. Deznoddndu-$i viuw, un mo$ retriiieqte timpurile iremediabil pierdute : ,,Se fdcea cd eu eram cel mi mare impdrat a1 lumii. Dar ce folos cd Smpdrdtema nu-mi ddruia copii. A biizlt ea din izvoare fermecate, a mdncat polen cules de regina albinelor, a copt pdine din boabe de grdu ce n-au viizut Zntunericul ... Dar degeaba". 40

.,Un.dulce care nu stricd dintii" este ,,o hranci-aZciituitdlDin polen gi hdrdcie/Ltm- pede $i aurie". Ce sbmbure de dclev6.r o fi avand ghicikoarea? ,,Unde se afld po- lenul ? fn flori. Unde este mai multd hdr- nicie decdt in stupul cZe albine ? Albinele harnice, cutreierdnd grddinile din zori pdnii-n noapte, adund polenul din flori, depuncindu-1 On fagurele de cearii aflat in stup". 4'

Reludnd pasionanta temd a %nt&iethtii idre continut $i form6 intr-o creatie li- terard, Marcel Bresla$u jaloneazd calea pe care trebuie s-o urmeze condeierii, lubnd sub observatie $i ca ezmplu stupul in unitatea lui : ,,Te-nvatd vrednica albind .../ Nectar sorbind din addncime,/polen cules la su;prafatd/nu sunt cum crezi ,.materii primeu./ ci una singurii : ,,viat(i !" 42

Din ,,praful de aur ce-1 aduc pe pkioa- re" albinele au .,fdurit un lpcmadb intr-o lume otrdvitd" $i ,,deasupra stupului au apezat cerul imorit catcvpeteazmii". In fe- ilul acesta pldcut ele gi-au perpetuat fiinta pdnci, la noi, ddndu-ne sdndtutea de care avem nevoie, oferindu-ne pilde & hdrni- cie gi crnitate, de cumpdtare $i tubire.

De fapt ce este polenul ? Sd ddm citire pdrerilor autorizate ale pa-

slonatilor cercetdtori apicoli : ,.htanci, sd-

Page 29: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie
Page 30: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie
Page 31: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie
Page 32: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie
Page 33: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie
Page 34: Romania Apicola 1993 Nr.10 Octombrie