ALEXANDRU VLAHUTA

.,'

Romfrnispitoreascd

Editura MondoRoBucuregti

: inr-o [ard aga'de frumoaddimljlocul irnui popor atAf de',

c.un trecut aga de glordegtept, €urn. sd nu fi

adevdratd religie' iubirea de patrie, gi, cdm sd nu-tifruntea, ca falnicii strdmogi de odinioard, mfindru ldsfune: ;,Sunl rom6n!" i

158

Cuprins

Fe Dundre. De la OrEova la Sulina .......15Porfile de Fier ....... I 5Turnu Severin .......1 6Corbul. Hinova ,...... r IOstrovul Mare. Ruini ....... / 9La Calafat ....... r l0Desa ....... / 12

Gura Jiului. Bechetul. Celeiul .....,, I 13

Siligtioara .,..... I 14

trslazul ....... / 16 , '

Turnu Mdgurele ....... / 18 , ,l

Zirnnicea .......120Giurgiu. Cdlugirenii ,...... /21lnfre l5rmurile noastre .....,. /25 ' , ,:,

Podul de peste Dundre ..,,...127Braila . ..... 128Gala(ii .,..... / 30

Tulcea ....... /33Sulina .......1 35

Insula $erpilor .....,. 137 l

Pe Marea Neagrd .......1/ 39 ,

Constan[a ....... / 39r ': , .i

in mun[ii noqtri ,......1 44Pe Colibagi ....... i 44 .

La umbrd ....... / 4V

Valea Motrului "^..,.. / 49 ',!

Mdndstirea Tisrnana ....... I 5lTArgu Jiu ....... / 54

Pe Valea Jiului ....... 156

t.

l:. ri ';

,' , ; -i-f

159

Pe inil{imile Par6ngului ....... / 6lFe coama Mohorului ....... /64in Novaci .......1 66Mdndstirea gi pegtera Polovraci ....... / 69in Valcea ....... r 7'2

Pe Cheia Bistri[ei ....... / 75

Rdmnicu VAlcii. Valea Oltului .......177La Caineni ....... ISZ

i

Pe Argeq. Curtea de Argeg "...... / 84CAmpulung....... /87Rucdr. DAmbovicioara ....... / 88TArgovii;tea. Ruinile ....... /91Pe tralomi[a. De la Tdrgovigte la Petrogi[a -......194Prin Cheia Tdtarului la schitul Pegtera ...... /96Pe ObArqia. La Omul. Pe Valea Cerbului . .....199Pe Valea Prahovei: Predeal, Azuga, Buqteni, Sinaia ....... /Cdmpina. Valea Doftanei. SlaniculPrahovei .......1 JA4Valea Teleajenului ....... / 107

In mun[ii Buzaului. Siriu ....,., 1 109Meledic ....... / 111Muntele Penteleu. Mdndstirea Gdvanu......" / 113in RAmnicu Sdrat ...,...1 116in Vrancea ....... / 119in mungii Bacdului .......I 123In munfiiNeam[ului .......1 126In muntii Sucevii ....... / 136Pe plutd de la Dorna la Piatra ....... / 139

Valea Prutului ....... / 149

fara. Poporul .......I 154 '

160

tffiw$

{l:::1,

#H

*i*l

l},1 rtlrr!ll

PE DUNAREDe la Orgoaa la Sultna

PORTILE DE FIER

^ Soarele scapatd spre,asfinlit, Crestele mun$lor par aprinse.incet, se desfac Ai s-agtern pe vai perdele de umbra. , '

Inaintea noastrS, pe luciul plumburiu al apei, se iveqte-nt'urmezig mai intAi o dungd, o coamd galbuie gi crea[a. Neapropiem de pragul gherdapurilor.. Dundrea incepe sd vdjAiemAnioasd, * e un zbucium g-un clocot de valuri dintr-un rnalin altul. Peste-addncimi se fac ochiuri mari, cari rotesc in loc.Ici apa se scufundd, bolborosind, ca suptd de gura unei vAl-tori, colo se umfld, se burduqe$te $i url6 facdnd cidbuci,batandu-se cle stdnci cari nu se vdd,

Vaporul merge mai incet, mai cu pazd, Patru oamenistau la roata de la c6rmS; amAndoi comandan[ii sunt pepunte, in picioare, cu ochii a[intili inainte: trecem printregherdapuri. Dunarea mugegte mai tare. Cu ochii inchiqi,

" Cherdap - loc stAncos .;i strAmt, intAlnit de cursul unei ape intre doi munli.

5

te-ai crede intr-un codru pe-o vijelie cumplita. Din fundul eise-ntind, pe sub valuri, nenumdrate brafe de piatrd, gatas-apuce vasul gi sA-l farme-n bucali la cea mai micd neblgarede seamd. Aici, sub volbura asta de valuri, e incheieturaBalcanilor cu Carpatii. Peste pumnii lor inclegtati, DunArea searuncd furioasS, rupAnd cu zgornot cele din urrnd stdvilare cei se mai ridicd-n cale. $i, in valrnaqagul acestei ciocniri detitani, fiecare val pare pg strisa; fiqcare stAncd pare cd se mig-cd. Decdatd, apa lunega de pe zdgazul col{uros, gi se intindeca o pAnz5. Lupta, ndprasnicd {uptX dintre cei doi uriagi, caride aci incolo au a purta strdjile RornAniei, s-a incheiat. Mun[ii,invinqi, se dau la o parte. Zarea se deschide. Din stAnga, desub curmdtura unui deal, vine rAul Bahna sd int&mpine, sdsalute sosirea niarelui fluviu la pragul [6rii, cu al cdrei pdnrAntgi destin se leagd pentr,u totdeau;ra.,Din ce depart5ri scoboarigi cat a luptat Dundrea ca sA strdbatd-ncoace! A trebuil saspintece rnun[ii, s6-gi sape albia in piatrd de-a curmezi5ulCarpa[ilor. A batut, gi ,,Por[ile cle Fier" s-au deschis in falaputerii eterne a valurilor ei.

' Acum vuietul contene$te - biruitoare, apa s-agaza intremaluri, potolith, netedd ca o oglincld, Carpalii igi imping sprenriazdnoapte indllihiile invdlite in codru. Cdteva stAnci curioa-se igi mai ridicS, din desiqul verde, capetele pleSuve; ca Ei

curn ar vrea sd mai priveascd o datS'la potopul acesta cdlStor,ciaruia nimic nu i-a putut sta impotriva.

TURNTJ.SEVERIN

De !a VArciorovq, .malurile se plpacd, $i 'ge netezesc.intinse ogoare de porumb inverzesc, zarigtea. Linia leratdtiveqte drept, ca un chenar regulat, mgrginea apei pAna la

L:',..':,_',, I;.

D

.' rilr lUl ei,r,r, rlilta" | ,, rllarejr,,t('llll'a

,rtl('rI SC

rl,il('Ce.ll[i de

,. n lig-rrrlilrcle

, r',1, ('ill-i

llrrrr[ii,,irr1,r, C1€

l,rttr',:idi ,. rl ilatnt, ,l x rttl"d

t ,rrrl sd,,tr,'ZiSUl

rrr lir[a

' .r illtfe,rr , ,,[)I€, ' rilioit-, ilr $i,,tl;tl0f)

-rr'l t ' 71 t(i 1'.

'lr r lr,liltd

furnu-Severin, care s-aratd-n asfinfitr"ll soarelui ca-ntr-un decorde teatru. Drrn5r"u, ldrgita,ttaie o curb6-n t6rmul romAnesc

$i-mpinge orasul pe-o inaltime acoperit6 de arbori, din desigulcIrola ies la iveald, tot mai sus, tet mai mari, case albe-nvalitecu olane ro$ii, Fumuri groase, negre, clSbucesc din cogurilefabricilor. De departe s-aud bocdnind in gantiere ciocanele defier. Pe mal, ia schelA., fumica multimea, ca la bAlci,

E plin locul acesta cle amintiri strdvechi" Pe-aici au curs,acum optsprezece \ieacuri, Iegiunile romane, menite-a ras6diun popor nou in cAmpiile pustiite ale Daciei. Aici qi-a inte-meiat mai tdrziu Septimiu Sever straja rdsdriteana a irnpA-raliei lui, ,,Castrele Severiane", din cari se mai v6d $i. astdziurme (Turnul lui Sever) in grddina publica a oraqului, aqezatddeasupra portului, pe-o terasa-naltd, de unde se deschide unadin cele mai frumoase privelisti pe Dundre. Aici a fost odatacapitala Olteniei, scaunul vestililor bani ai Severinului, a cdrorobdrgie se pierde in adAncimea vremii, dincolo de descdle-cdtoare. Sapaturile ce se fac prin irnprejurimi descopdr ziduriantice, chipuri de piatrS, scuie gi monede romane * rdzle[eamintiri dintr-o lume de neasemdna[i viteii, cari-au adus $-auimpdnzit in cAmpiile Dundrii lumina, graiul gi falnica putere a

celei mai rnari gi mai sldvite irnpdralii din cAte-au stat subsoare.

Ce urme de uriagi au lSsat legionarii lui Traian pe unde-alltrecut! Pagii lor se cunosc prin desfundaturile muntilor. Toateli s-au supus. StAncile s-au dat la o parte qi le-au f5cut loc, apeles-au plecat speriate de umbra gi zgomotul celor dintdi podurice le-au incdlecat. Dundrea, insdqi mdrea[a qi naprasnicaDundre, s-a imblAnzit qi s-a dat invinsa in mAinile lor. Se'vad gi

astdzj cdpatdile podului care-a fdcut nepieritor numele luiApolocior din Damasc, iegind din valuri, ca doud brale degigant intinse spre cer.

l l"lllil la" Sclteld - port pe malul unui fluviu; debarcader

Aici, pe pdmAntul ,acesta, sfin(it de jertfe mad gi depretioase'dmintiri, se, rid.icd azi Turnu-Severiq, unul din- celemai insemnate porturi:ale RomAniei, ora$ apusan, cu clddiriftrumoase, cu gcoli,'mdre{e, cu uli(i largi gi drepte _ cetateintdritd odinioarS;,aparatd de.un-gan( ad6:rc pe carel la vremede primejd:ie, il umplea intr-o clipala Dundrea,,pui:n<1-o astfelsubt o pavaza d€ apa din toate par[ile. strAngAnd-o la san cape-un copil iubit,'sub* braful ei ocrotiior: Ca gi cum ar fi fost scris ca oraqul acesta, de care seIeagd atdtea mari intAmplari, sd-gi mai insemne o datanumele in istoria."nearnrului riostru, iata ca tot aici. unde aclescalecat acum optsprezece veacuri impSratul rraian, funeintAiul'pas: pe pamdniut [arii romdnegti randruf piinl Ca?of r,chemat s& ia:in mana lui agerd gi norocoasd clestinele aqestr,iipopor gi,* redegteptdncl in el sfamoqeasca vitejie gi putere demuncd.- sd,l:preg,Sted$cd pentru o noud fazd de propagire qide glorie.

CORBUI. HINOVA

Vaporul spi'teca .etezigur apei, aurit de cere din urrnaraze ale soarelu,i, Inddrdt, oragul se pleacd, se cufundd-nvaluri.,,Departe, spre miazanoapi" qi apus, -rntii intr-rn no,de pulbere albastra, iqi ondureaza coama pe poalele rubiniiale cerului. Malurile ies din apa intr-o inclinare dulce, desfa-Eurdnd tanuri de grau in riinperi;ri ;;i;;';;*-;";;- .moliciune, o pace dumnezeiasca se lasA de sus.

.. . JI

rl deal din Serbria se culcd drept tn latea Dundrii. Ea,linigtitS, cote$te pe la capul dealului, bate-o'bucatd bund sprerdsdrit qi se-ndoaie-n forma de potcoava in gdrmut ro*ar,*r..In fundul acestei potcoave e ostrovur corburui, in care un

I

',r dei',r r,('lC

l,rtlir"i

, ',lirteI r,t lle.r,,llol

tlt ('a

,r r, \tr,l,rlii

" l'' ,lI'llll(r,f ,,i [.

,,.,trri

,, r l(,)

,r,,si

llll(l

i,r ilr t( )l'

,rr ii

.l,r-

o

l,r,

Ilt '

'.( .

tlt)

razboi intre ruqi qi turci, Spun localnicii, ar fi ldsat corbiior derllAncare lequri pentru trei ani de zile.

tJn c'hiot lung sparge tdcerea amurgului. Pe malul st6ng,

cisute albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite se'scoboar6la addpat. in faga pichetului Hinova, granicetul nostrui'cuarma la iumdr, pare o statuie de bronz, Livezile satuluir se

oglindesc in valuri, Cumpdna unei fAntani se pleacd qi se

inaltd ca un cocostarc care bea apd. Orizontul se deschide, se

ldrgegte din ce in ce. Ochiul strdbate adAnc in plaiudle''[arii,pe langd dunga fumurie trasa de ,,Valul lui Traian'l care,porrrind din coasta Hinovii Ei taind spre rdsdrit dealul St&rminiigi viile Orevitii, se-nfund6, dincolo de Padina, in inimaOlteniel. Soarele-a asfintit. Aerul mirCIase a pAmant ars,,strropitde-b burl de ploaie. Drumuri albe se pleaed din sat, leg6ndvia[a de pe p5m6nt cu drumul miqcdtor al apei. Copacil,casele fug, se $terg ca nigte ndluciin unna noastrS. Fa.rrneculnoplii se-ntinde s-astdmpdrd toate zgornotele pdrr:rdntului.N4alurile s-apropie, ca 1;i cum ar vrea sa-qi gopteascd ceva. Pe

marrnura vAndt-a apei, luna cerne o pulbere de arglnt. Toateparcd se pregdtesc sd treacd din lumea realitS$i in lumeabasmelor.

OSTROVUL MARE. RI"JINI

E noapte - o noapte caldd, adAncS, linigtitd. Nu se maiaude decAt respirarea puternicd a maqinei gi fdqAitul som-noros al apei. Luminile int&rziate,ale satelor clipesc, ca niqtelicurici, printre crengile copacilor. Trecem pe lAnga OstrovulN4are. in bataia lunei, turla bisericii, satul, viile, pddurea, toateau infaliqarea fantasticd a lucrurilor vdzute-n vis.

Or fi gtiind oare pacinicii locuitori de pe acest ostrov dince vremi de vijelie au rdmari zidurileindruite, valurile depdmdnt gi cele patru metereze din preajma satului? Or fibdnuind ei vroclatd c5, ,cle pe moned'ele pe cari Ie g5sesc,cdnd iqi sapd via sau ogorul, ii privegte chipul unui impdratroman gi ca. sub vechile ruini, pe cari-gi irrtind nAvoadele lasoare, dorm atAtea scumpe amintiri din istoria neamului lor?

De la Severin pdna dincolo $e Gala[i, mai toate satele qioragele noastre de pe malul Dunarii sunt ridicate pe ruini deacestea sfinte - ziduri surpate gi morrnane de moloz * rdmasede pe urnla intinsei qi glori,oasei impara[ii, ai c6rei legionariau vdnzolit limanurile mdrilor g-ascunzdtorile mun[ilor, zgu-duind pamAntul sub tropotul cailor lor. f,dranii dundreni -plugari, pescari, inipletitori de rogojini * igi intdresc temeliilecasqlor cu cdrdmizi scoase din vechile zidiri rornane, admi-rabila simbolieare a inchegdrii regatului romAn de azi, peurmele gi din vlSstarele celei mai frumoase Ei mai infloritoareprovincii tromane: de acl:m doua mii de ani aproape!

LA CALAFAT

Din vale de Gruia, in dreptul satului pristolu, o lamdsclipitoare de o{el se-mpldntd-n malul drept. E rAul Timocului,Serbih rimAne la apus. Dundrea, de-aci incolo, pune in fa[aRomdniei o noud vecind -, Bulgaria. Pe-o depdrtare de patru-zeci de kilometri, malurile nisipoase bat spre rdsdrit, pAna lasatul Cetatea, pe unde se indoaie iarSlpi un cot mare in fdrmuldin stAnga, scobit de valuri, pdna-n gesul MagJavitului.

H miezul nop{ii. Slabe, tremurStoar"e licdriri clipesc, caniqte ochi somnorogi, pe amAndoud malurile, Un muget lung,

i0

il

4e

!*

t:

t rrstrov din,,rlrrrile de

'trrlrri'/ Or fi,, l{, qdSeSC,

., ',rr irnpdrat

'' , r;tdele Ia,,rrrlrri lol?i. ,,irtele

$i: , rrtini de

r;imase,1,'r.lionari

,,rrlr rr, ZgU-!.,rr, tt'€fti *

t,'nreliile, irdmi-,rzi, pe

,t' ,ritoare

,, l;rmdr, rlttlUi.

,r r fafa

I r, ttru-,rrrii lar.rilllul

.r , C€l

, lrrng,

rdsundtor, dai ecou dumbrdvilor de pe ostroave: vaporul se

opre$te la Calafat. Oragul doarme sub straja lunii. Casele-n

Eirate pe costisa prdvdiitd sirre Dundre i$i a$tern umbrelenegre pe ulitile largi, tdcute, pustii. Schela de grdne in timp delinigte, cetate de apdrare-n razboi - Calafatul igi are de multpaginile lui de suferin[i gi de glorie in istoria tarii. in zidurilecaselor vechi se cunosc qi azi urmele,bombelor, - aga rdmAnpe trupul osta$ilor batrdni semnele rdzboaielor in card au datr,iteje$te piept cu moartea. Asupra,acestui ora$ s-au aruncatcele dintai obuze turceqti in prirnavara anului 1877, cAndrAzboiul nu era inci deschis, cAnd RomAnia * liniqtita in fa{afurtunii ce se pregatea * nu f,dcea decAt sd-Ei asigure pazagrani[elor ei dundrene. Dar la glasul tunuri]or din Vidin, ca Ja

un cAntec b&trAnesc, degtept6tor de amintiri mdre[e, un doraclAnc de luptd Ei de biruin[d tresdri in inimile ostaqilor dintabdra Calafatului. in ziua de 15 Mai, pe cAnd cele doua cetdlii5i incercau puterile, aruncendu-gi ghiulele peste valurilenepdsdtoare ale Dundrii, un obruz cdzu gi se sparse la cAtivapaqi inaintea domnitorului Carol. * ,,LIre!" striga voios tAndrulvoievod, ridicAndu-qi chipul in vAnt; un ,,ura!" puternic, mairdsunator decAt bubuitul tunurilor, zbucni din pieptul luturorogtenilor, gi nruzicele regimentelor intonarfr imnul national. -Astfel salutau inceputul razboiuiui acei care, peste opt luni,dupa minuni de vitejie, aveau s6, intre biruitori in vecheacetate, care se grdbise sd le-arunce cele dintdi bombe, Ei

la care, astdzi, privegte cu falS vulturul de pe MonumentulIndependen[ei, intru amintirea acelei zile, in mijlocul oraquluiCarlafat.

t1ll

DESA

Vaporul,lunecd-ntre malurile joase, acoperite ide rsdlcii.Vfipaia lunii se farmd de muchiile valurilor; ici 6i colo, peluciul apei, tremurd stropi de lurrrinS. De la Calafat, Dundreafqi abate cursul spre apusi taind o curb* ad6nca:in,rlarmulBulgariei pAnd-n fa[a satului Desa, de unde iardgi se-ndreaptdspre rdsdrit.,,Gorganefi rotunde.r depdrtate unele de altele, seinqird ca niqte straji.in largul, zarigtei deschise, Noaptea elirnpede,, luminoasd, q-atAta linigte e-n aer, cd frunzelenernigcate-ale sdlciilor i[i par inrndrmurite ca de.o vrajd. Aici,pe mdgurile Desei,.qi-au intins corturile, in vara anului 1877,escadroanele Olteniei, in,AEteptarea razboiului. Nici nu seputea alege un ,loc mai nemerit pentru a pregati la faptevitejegti,inimile acelora cari,, .peste doud luni, aveau sd searunce cu pieptul desahis Xn foc. qi-in grindina de gloanlepentru mdntgirea 5i-ndl[area patriei ]or. De jos; clin'margineasatului, ruinilq'unei cetali romane le spuneau.din ce vi!6str5lucitS"gir,trag:nearnul; iar in fala"lor, peste 'zAvoaiele deplopi qi sdlcjirde pe:malul .Dundrii, se intindea,cArnpia pecare, cu trei sute:cle',ahi inainte, Mihai Viteazul,. spargAndduiurnul o$tilor,turcegti gi, ca o vijelie ndprasnicd, spulberAndsteagurile verzi de pe pamAntul [arii lui, gonea dAra de sAngegi de turbane risipite pAna-n vagaunele Balc.anilor.

' Cargan - movild cle pbmAnt.

t2

tlsA

joase, acoperite, jde sdlcii.

puchiile valurilor; ici 1;i colo, pe

,1fuminh. De 13 Calafat, Dundrea

6p{ o curba adAnca iq: [drmulhe de unde iatagi se-ndreapta

departate unele de altele, se

xiriqtei deschise. Noaptea eilnqle e-n aer, ci frunzele

rite ca de-o vraja. Aici.sortutile, ip vara anului 1877,

razhroiului. Nici nu'sepentru a Pregdti la faptedoua luni, aveau sa se

p qi-n grindina de gloanlejeilor. De ios' din marginea

le spuncau din ce vi[alala lor; peste zdvoaiele de

se intindea cArnpia pel!{ihai Viteazul, sparg6ndndprasnicd, spulber6nd

iilui, gonea dAra de sAnqe

CURA JIULUI. BECHHTUL. CELEIUT

Se crapa de ziua. Negurile Dunarii impiedica vederean:alurilor. Privirile ostenesc caut6nd: in degert un punct. desprijin dirrcolo de zdrile apei. - pare c-am pluti in largul mdrii.Dar iata cd, dinspre risdrit, un tanc se aprinde, gi-n juru-i se

desface-un rotocol de lurnina alburie. Cea[a se rupe-n palcargintii. incet, de o parte gi de alta, se dezvdlesc malurileplecate sub pdduri de salcii. Stoluri de ra[e sdlbatece igif6lfAie aripele greoaie pe deasupra apei. Un brAu de o[el,sclipitor in bdtaia soarelui, taie lanurile din qtAnga. Este Jiul,copilul zburdalnic,al muplilor, care-gi gone$te undele lirnpezipeste gesurile Olteniei, se pribuqeqte urlAnd in sdritoarea dela Zaval gi, de aci, pdrdsindu-qi vechea albie impotmolita denisip, iqi sapd alta noua pAnS-n fa[a ostrovului Copanifa, undeintrd gi se mistuie in valurile tulburiiale Dunarii'. ;

Ne-apropiem de Bechet, Cdsu[ele albe' luminoase alesatului se ivesc, una cAte una, de dupd perdelele de sdlcii. Elepar a fugi din marginea apei, gonite de amintirile rdzboaielor,speriate incd de viforul mortii, care de-atAtea ori gi-a fdcutpod de gloan[e intre cele doud ldrmuri. in fa!a, pe maluldrept, e Rahova * port bulgdresc - odinioari cetate turceascd,pe zidr,rrile cdreia de doua ori au falfait biruito,are steagurileh.rptdtorilor romAni sub Mihai Viteazul la 1595 gi sub dom-nitorul Carol, la 1877.

Razele soarelui bat pieziq, imprSgtiind solzi de aurpe-ncre-[iturile apei. Vaporul lasd-n urmii o cdrare de spumdverzuie. Malirl stAng se culcd, deschizAnd ochiului priveligtiaddnci in gesurile Romana[ilor. Iata intinsa gi strdlucitoareabalt-a Potelului, vestitd pentru mulfimea qi varietatea pe$tilor

Balcanilor.

13

I!I{,l

ei. Iata Celeiul - vechea Malva, capitala Daciei Malvenze. Aicisunt ruinele celui mai mare ;i mai insemnat ora$ dinperioada tracicd;:sub zidr-rrile'acestea zac scuticile poporuluiromdn de azi. Vase, statui gi monede romane, dezgropate desub paraginile Malvei, dAnd la o parte negurile timpului, vin gi

urzesc, cu mdrturiile lor pre{ioase, inceputul istoriei neamuluinoslru. Aici, la Celei, se vdd urmele podului pe care l-a duratConstantin cel Mare peste Dunaqe, pentru alpune in legdturdDacia cu Moesia. De-aici, din valealMalvei, purcecle ,,diumullui Traian'', drum larg de piatra, care trece prin Romula gise-nfundS-n mun[i. Pe calea asta veclre, povestesc [aranii dinCelei, se purta Crqiul de roua noaptea,,pe luna, intre Dundre$imunte; g-odatd, pe cAnd se-ntorcea devale, apucdndu-l ziuape la locul unde-i acum satul Potopinu, cic-a intins soarele,care de rnult ?Ilc6uta, numai o raz-asupra lui gi l-a baut dir,tr-osorbiturd. $-atunci, ,,Uriagii" cari hdldduiau in Malva au pornitca stolllrile de cocori qi s-au dus pe alte tdrdmuri, gi-n urmaIor s-au ndruit, de |a sine, zidurile cetatii, gi toate s-au irosit caqi cAnd n-ar fi mai fost.;.

Cine Etie dac5, in aceastd inchipuire a poporului, nu erdsunetul departat al pustiitoarelor invazii, in fala cdroraimpiratul Aurelian, gingaqul ,,Crai de roui',, a gasii cd-i maiinlelept sd-qi ietiagd legiunile clin Dacial

{

I

11"d

l

d

I

SILI$TIOARA

. Z-1vo1ie de salcii prind iaragi sa lmbr-ace malurile pdn-acidezvdlite. In stAnga, pe,o terasA verde, se vdd liniile drurnului,de.fier. Mai departe, o biserica iqi ridicd peste ccpaci turlele-inalte ,gi stralucitoare" Iatd-ne-n dreptul orii..selului Corabia,sentinela dundreani agezatd-ntre.maguri, port insenrnat, Iegat

1,1I+