8/3/2019 ROMANIA referat

http://slidepdf.com/reader/full/romania-referat 1/5

ROMANIA

România este o ară situată în sud-estulț  Europei Centrale, pe cursul inferioral Dunării, la nord de peninsula Balcanică  i la ărmul nord-vestic alș ț  Mării Negre.[4] Peteritoriul ei este situată aproape toată suprafa aț  Deltei Dunării i partea sudică iș ș  centrală a Mun ilor Carpa iț ț . Se învecinează cu Bulgaria la sud,Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord i est iș ș  Republica Moldova la est, iar ărmulț  Mării Negre se găse te la sud-est.ș

Relief 

Teritoriul actual al României mai este numit i spa iulș ț carpato-danubiano-pontic,deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma

cerculuiCarpa ilor Române tiț ș   i a regiunilor limitrofe impuse i subordonateș ș  complementar Carpa ilor, fiind mărginită în partea de sud de fluviulț  Dunărea, iar înpartea de est de Marea Neagră.

Pe Glob, România este situată în emisfera nordică, la intersec ia paralelei 45°ț  latitudine nordică i meridianului de 25° longitudineș  estică, iar în Europa înpartea central  sud-estică la distan e aproximativ egale fa ă de extremită ileț ț ț  continentului european. România se învecinează la nord cu Ucraina, grani a de sud esteț  formată cu Bulgaria (o mare parte fiind frontieră acvatică, cu Dunărea), în vest cuUngaria, în sud-vest cu Serbia, iar în est cu Republica Moldova (formată în totalitate dePrut). Frontierele României se întind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, în 2007,grani e ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova i Ucraina), în timp ce cuț ș  Marea Neagră, grani a formată are o lungime de 194ț km pe platforma continentală (245 km de

8/3/2019 ROMANIA referat

http://slidepdf.com/reader/full/romania-referat 2/5

ărm). Suprafa a României este de 238ț ț 391 km², la care se adaugă 23 700 km² dinplatforma Mării Negre.

Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate,propor ionalitate, complementaritate i dispunere simetrică, dat fiind numărul mare deț ș  forme de relief, reparti ia aproximativ egală a principalelor unită i de relief (35%ț ț  

mun i, 35% dealuri i podi uri i 30% câmpii) i gruparea reliefului.ț ș ș ș ș Carpa iiț  Române tiș  se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul ării, ceaț  a Transilvaniei.[105] Sunt mun i cu altitudine mijlocie, fragmenta i, cu un etaj alpin,ț ț  pă uni alpine i întinse suprafe e de eroziune, a căror altitudine maximă se atingeș ș ț  

 în vârful Moldoveanu (din Mun ii Făgăra ), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României,ț ș  Mun ii Carpa i au o lungime de 910ț ț km.

La exterior Mun ilor Carpa i se află un inel de dealuri — ț ț  Subcarpa iiț   iș  Dealurile de Vest   — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol(petrol, cărbuni, sare) i condi iilor favorabile culturii vi ei-de-vie i pomilor fructiferi.ș ț ț ș  În est i sud se extind trei mari podi uri (ș ș Moldovei, Dobrogei  iș  Getic), dar iș  Podi ulș  Mehedin iț , în timp ce în sud i vest se întind două mari câmpii,ș  Câmpia 

Română (îngustată spre est) iș  Câmpia de Vest.Delta Dunării este cea mai joasă regiune a ării, sub 10ț m altitudine, cu întinderi

de mla tini, lacuri i stuf. Ceva mai înăl ate suntș ș ț  grindurile fluviale i maritime (Letea,ș  Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descrisdin Antichitate de numero i oameni de tiin ă ai vremurilor, printreș ș ț  care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân. Delta Dunării a fost introdusă

 în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezerva ie naturală a biosferei.ț

România beneficiază de toate tipurile de unită i acvatice: fluvii i râuri, lacuri,ț ș  ape subterane, ape marine. Particularită ile hidrografice i hidrologice ale Românieiț ș  sunt determinate, în principal, de pozi ia geografică a ării în zona climatului temperat-ț ț

continental i de prezen a arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la uneleș ț  modificări ale acestor particularită i.ț

Faună i florăș

Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39 periclitate, 171vulnerabile i 1253 sunt considerate rare.ș Cele trei mari zone de vegeta ie în Româniaț  sunt zona alpină, zona de pădure i zona de stepă. Vegeta ia este distribuită etajat, înș ț  concordan ă cu caracteristicile de sol i climă,ț ș dar i în func ie de altitudine,ș ț  astfel: stejarul, gârni aț , teiul, frasinul (în zonele de stepă i dealuriș  

 joase); fagul, gorunul (între 500 i 1200 de metri);ș  molidul, bradul, pinul (între 1200 iș  1800 de metri); ienupărul,  jneapănul  i arborii pitici (într 1800 i 2000 deș ș  

metri); paji tileș  alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largulvăilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegeta ie specifică deț  luncă,cu stuf , papură, rogoz  i adesea cu pâlcuri deș  sălcii, plopi  iș  arini.

În Delta Dunării predomină vegeta ia deț  mla tinăș .Fauna României este în special repartizată în func ie de vegeta ie.ț ț

Astfel, pentru etajul stepei i silvostepei sunt specifice următoareleș  specii: iepurele, hârciogul,popândăul, fazanul, dropia, prepeli aț , crapul, carasul, tiucaș ,alăulș , somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar iș  

fag): mistre ulț , lupul, vulpea, mreanul,ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor deconifere: păstrăvul, lostri aț , râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre  iș  vulturii ple uviș . 

8/3/2019 ROMANIA referat

http://slidepdf.com/reader/full/romania-referat 3/5

În particular, Delta Dunării este săla ul a sute de specii de păsări,ș  incluzând pelicani, lebede, gâ te sălbaticeș   i păsăriș  flamingo, protejate de lege (a a cumș  sunt de altfel iș  porcii sălbatici  iș  linc iiș ). De asemenea Delta reprezintă un popas sezonal

pentru păsările migratorii. Câteva dintre speciile rare de păsări aflate în zona Dobrogeisunt pelicanul creț, cormoranul mic, lopătarul, gâsca cu piept ro uș   iș  gârli a mareț , dariș lebăda de iarnă.

Climă

Clima României este determinată în primul rând de pozi ia sa pe glob, precum iț ș  de pozi ia sa geografică pe continentul european. Aceste particularită i conferă climei unț ț  caracter temperat continental cu nuan e de tranzi ie.ț ț

Extinderea teritoriului ării pe aproape 5° de latitudine impune diferen ieri maiț ț  mari între sudul i nordul ării în ceea ce prive teș ț ș  temperatura decât extinderea pe circa10 °C de longitudine, astfel dacă temperatura medie anuală în sudul ării se ridică laț  

circa 11 °C, în nordul ării, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru suntț  mai coborâte cu circa 3 °C. Între extremitatea vestică i cea estică a teritoriului na ional,ș ț  diferen a termică se reduce la 1ț °C (10 °C în vest, 9 °C în est).

Relieful ării are un rol esen ial în delimitarea zonelor i etajelorț ț ș  climatice. Mun ii Carpa iț ț  formează o barieră care separă climatele continentale aspredin est de cele din vest de tip oceanic i adriatic. În concluzie, clima României este unaș  de tip temperat-continentală, cu patru anotimpuri  i este marcată de influen e aleș ț  climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest i nord-vest,ș  păstrându- i totu i identitatea climatului carpato-ponto-danubian.ș ș

Precipita iileț  sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mmdin Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română  i până la 600 mm înș  cea de Vest. Odată cu

altitudinea, precipita iile cresc, depă ind pe alocuri 1000 mm pe an.ț șOrganizare administrativ-teritorială

Printre obiectivele Uniunii Europene se află promovarea progresului economic iș  social, echilibrat i durabil, prin întărirea coeziunii între ările membre. Regiuneaș ț  (Unitatea Administrativ Teritorială) este privită, în accep iuneaț  Consiliului Europei, caunitate situată imediat sub nivelul statului cu autoritate aleasă a Administra iei Publiceț  i mijloace financiare proprii. România este împăr ită în mai multe unită iș ț ț  

administrativ-teritoriale denumite jude e. Pentru a putea fi aplicată politica deț  dezvoltare regională, pe teritoriul României s-au înfiin at 8 regiuni de dezvoltare ca unț  rezultat al unui acord liber între consiliile jude eneț   i cele locale.ș

Conform Constitu iei, teritoriul României este organizat, sub aspectț  administrativ, în comune, ora eș iș jude e.ț În condi iile legii, unele ora e sunt declarateț ș  municipii. Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii tradi ionale:ț  Valahia (formatădin regiunile Oltenia, Muntenia i Dobrogea),ș  Moldova iș  Transilvania(formată dinregiunile Banat, Cri ana, Maramure i Ardeal).ș ș ș

Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate i este condusă de un consiliu local i unș ș  primar ales. Româniaare 2 685 de comune însumând 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pecomună.

Ora ulș  este unitatea administrativă condusă de un consiliu local i un primarș  ales. Ora ele mai importante pot fi declarateș  municipii. România are 263 de ora e,ș  

dintre care 82 sunt municipii.

8/3/2019 ROMANIA referat

http://slidepdf.com/reader/full/romania-referat 4/5

Jude ulț  este unitatea administrativă condusă de un consiliu jude ean iț ș  un prefect. Consiliul jude ean este ales pentru a coordona activitatea consiliilorț  

comunale i oră ene ti, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publiceș ș ș  de importan ă la nivel jude ean.ț ț  Guvernul nume te un prefect în fiecare jude pentru aș ț  fi reprezentantul său local. România are 41 de jude e plus municipiul-capitalăț  Bucure ti,ș  care are un statut similar cu acela de jude . Un jude are, în medie, oț ț  suprafa ă de 5 800 km2ț   i o popula ie de 500 000 de locuitori.ș ț  Bucure tiș  este considerati el municipiu,ș dar este singurul care nu face parte din niciun jude . Nu are consiliuț  

  jude ean, dar are un prefect.ț Cetă enii Bucure tiului aleg un primar general i unț ș ș  consiliu general. Fiecare dincele ase sectoare ale Bucure tiuluiș ș  aleg i ele un primar iș ș  un consiliu local.

În afară de împăr irea pe jude e, România este împăr ită i înț ț ț ș  opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea

capacită i administrative. Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziunile regionaleț  ale României creeate în 1998 i sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor deș  dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unită i administrativ-teritoriale,ț  nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile jude ene iț ș  cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după pozi ia geografică în ară,ț ț  sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucure ti i Ilfovș ș .

Împăr irea României înț   jude eț  este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, cânddomnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov nume te „ inutul Vâlcii”ș ț jude .ț  Astfel, jude ul Vâlceaț  este primul jude atestat documentar de pe teritoriul actual alț  României. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc înanul 1968 când s-a trecut de la împăr irea peț  regiuni  iș  raioane la reîmpăr irea peț  

 jude e, desfiin ată de autorită ile comuniste dupăț ț ț  1948.

8/3/2019 ROMANIA referat

http://slidepdf.com/reader/full/romania-referat 5/5