Implicarea părinţilor în viaţa şcolii Raport de cercetare Pregătit de: Ovidiu Voicu (ovoicu@soros.ro) Pentru: Centrul Educaţia 2000+

Summary 2 Context 2 Methodology 2 Findings of the survey 3 Recommendations 5

Contextul cercetării 6

Metodologia proiectului 9

Rezultatele cercetării cantitative 11 Comunicarea între şcoală şi părinţi 11 Servicii de consiliere parentală oferite de şcoală 21 Implicarea părinţilor la nivel decizional în şcoli 25

Recomandări 31

Anexa 1 – Raportul de cercetare calitativă 33 Aspecte metodologice 33 Contextul cercetării 34 Opiniile participanţilor despre starea actuală a sistemului de educaţie 34 Opinii despre reforma în educaţie 38 Implicarea comunităţii în viaţa şcolii 41 Implicarea părinţilor în viaţa şcolii 45

Anexa 2 – Chestionarul cercetării cantitative 52

Summary

Context

Stimulating parents’ involvement in school life is one of the common objectives of the

educational policies designed and implemented in Romania in the last twelve years. But the results

were not the expected ones. The participation levels have dropped yearly and there are no signs

that this tendency will change in the near future.

There are multiple reasons that explain why the parents’ lack of interest. The cultural

background is an important factor: Romanians level of participation in any kind of voluntary

activity are among the lowest in the European Union, with only 5% of the population doing it. In

addition, the school and the community had separate paths in the past, both before the Second

World War and during the communist regime. The people were taught rather not to interfere with

the education system than to take an active role. The idea of partnership is quite new and it will

take some time for the mentalities to change. Last, but not least, the school itself was not prepared

for a closer partnership with the local community. However, the decentralization process advances

slowly in education and it is becoming imperative to enable a closer relation between school and

community by stimulating parents to take a more important role in school life.

In this context, the project Advancing Educational Inclusion and Quality in South East

Europe proposes an international comparative research measuring principals’ opinions about

parents’ involvement in school activities and how the current situation may be improved. The

project is financially supported by Open Society Institute and it is implemented by a consortium of

NGOs from eight South European Countries. The Romanian partner is Center Education 2000+.

This report presents the findings of the research.

Methodology

The research undertaken in Romania consisted of two phases: preliminary qualitative

research (two focus-groups) and quantitative research (survey). The results of the qualitative part

were use to calibrate the instruments of the quantitative research. The decisions on sampling

universe, sampling design, and questionnaire design were made by the central (international)

research team.

The two focus groups were attended by principles or deputy principles of Bucharest

secondary schools. The discussions took place on the 24th and the 25th of January 2008 at the main

office of Centre Education 2000+ from Bucharest and they were attended by 17 people – 8 at the

2

first debate and 9 at the second one. The interview topics and guidelines were the ones previously

set by the main research team. The topics approached are divided into four sections: current state

of the education system, education system reform, community involvement in school life, parents’

participation. The report summarizing the conclusions drawn by the focus groups is included in

Annex 1.

The survey used a random monostadial stratified sample consisting of 670 principals from

schools with grades I-VIII. It is representative for target population (6.135 schools with grades I-

VIII) with an error margin of +/- 3% at 95% confidence level. The interviews were carried out by

professional operators using face-to-face method between May 5th and May 25th. Data gathering

and data entry were provided by a professional company, IMAS – Marketing and Surveys Institute.

The questionnaire is included in Annex 2.

Findings of the survey

The majority of school principals (85%) say they have a strategy to communicate with all

parents. However, when asked about the components of the strategy under 10% are able to provide

concrete and solid examples. The majority – two thirds of the ones that have a strategy – are

mentioning various activities that involved communicating with parents: meetings, written notes,

home visits etc. About 18% are not able to indicate any component of the strategy were they

refused to answer.

The main characteristics of the school-parents communication are the ones suggested by

the answers to the simple questions mentioned above. The parents play a passive role and

communication is mostly limited to subjects such as pupils’ results and discipline issues. The most

frequent methods of communication are reactive, place parents in a passive role, and they do not

address all parents: meetings (mainly when the parents are called) and written notes; home visits

come third, and other tools such as opinion polls or newsletters are used in a lesser degree.

The participation at principal-parents meetings is quite high, the principals say. In average,

more than 50% of the parents are attending them but it is not clear if the reference is the total

number of parents in school or the number of invited parents. Only 40% of the schools use at least

two communication instruments monthly but in their cases the number of parents attending the

meetings is significantly increasing. The content of the discussions revolves around the pupils’

problems and results. 71% of the principals mention as the most frequent subject either pupils’

results (40%) or disciplinary problems (31%). Discipline, order and violence represent a topic of

discussion mentioned in the first three by 92% of the principals, which makes it the most important

one.

3

Asked about obstacles to relevant communication the principals are placing the problems

in the parents’ backyard. Parents lack interest, skills, and time to get involved in school life,

principals say. They are reluctant to consider other reasons that may involve school or teacher

responsibility. Similar answers were given to the questions about what categories of parents are

harder to interact with. Parents with low levels of education and/or marginal status are mentioned

in the first place 42% of the respondents, 37% of the principals are referring to parents living

abroad on temporary basis, 32% at parents and tutors of children coming from disorganized or

large families, 20% mention ethnic minorities (in the first place Roma). As expected, the answers

correlates with the social situation in the community: migrants are more frequent mentioned in

communities with high migrations rates, Roma parents were there are Roma communities, etc.

Romanian schools offer limited opportunities for parents to support school activities.

Parents’ involvement in school life is in most cases limited to social and cultural events and rarely

in educational activities. Two thirds of the respondents have said in their schools the parents have

never been asked to offer advice to teachers but in 97% of the schools the parents are asked to

organize a school ceremony and in 95% they are invited to participate at organizing social event at

least once each semester.

The principals think that the students’ results will improve if the school will conduct

parental counseling activities. The survey has tested principal’s reactions to several suggestions

about counseling services (organized sessions to help parents assist their children with homework,

materials helping to assist children with homework, materials helping to monitor their children’s

homework, information on creating a home learning environment, counseling service, parent

issue-based support groups). For each of them at least two out of three principals have agreed that

it will contribute to improving pupils’ performance. But only half of schools are putting in practice

at least two of the activities at least once a semester and one third of the schools have never

organized support groups and they have never tried to teach parents how to monitor their children

homework.

Parents’ involvement in decision making at school level it is another two-side story. In

94% of the schools the parents are represented in the Council of Administration, which sounds

good but it raises a question mark because by the law the parents’ representatives should be a part

of the CA in every school. Generally, the principals are satisfied with parents’ participation at CA

meeting, say 87% of them. In most schools the members of the Parents’ Committee have good

opportunities to give their input when important decisions are discussed and to initiate new

policies and regulations. Three out of four principals think that parents’ implication in decision

making in general is important but when asked about specific domains we find again the same

4

distinction: the parents should be involved in organizing social activities and not in deciding on

content of education.

Similar answers were given to the questions about how influential the parents are.

Speaking about members of the Parents’ Committee, the principals think they have great influence

in helping pupils to value education and the planning of extracurricular activities but little if any

influence when discussing pedagogical methods used by teachers or content of lessons (only 4% of

the principals think parents can influence content of lessons). The results are coherent when

compared with the answers principals give when asked about the extent of influence of parents in

general.

Recommendations

The general picture shows a growing divide between school and community. Principals

accuse lack of interest from parents’ side but in the same time they do little to involve parents in

school life. In the majority of cases principals say they are in favor of parents’ involvement in

decision making but when asked about concrete domains they would like to keep the parents away

from important decisions on the content of education, human resources management and budget.

The area were the parents are welcome to participate are social and cultural activities and imposing

school regulations. Most principals claim that they have a school strategy but are not able to give

concrete answers about its components. The communication tools used are placing the parents in a

passive role.

These are the general trends shown by the statistical analyses. It has to be taken into

consideration the particular design of the sampling universe: 73% of the schools with grades I-VIII

are localized in rural areas and they are rather small schools. Data suggests that situation in urban

areas and with bigger schools is different. Also, it is important to mention that there are schools

that are doing better than others in terms of communications and parents’ involvement.

Based on the findings of the research several policy recommendations were made. They are

now only general ideas but they are worth following:

- continuing research to add the perspective of the other stakeholders: parents, pupils,

local authorities, NGOs, other community actors

- increasing school capacity to interact with the community and to adapt itself to the

community

- designing and implementing communication strategies for the national education

system and each school

- creating a collection of good practices and disseminating it nation wide

- including parental counseling in curricula an allocating resources for it

5

Contextul cercetării

Raportul de faţă prezintă rezultatele unei cercetări sociologice pe tema implicarea părinţilor

în viaţa şcolii. Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul unui proiect internaţional implementat de un

consorţiu de organizaţii non-guvernamentale din opt ţări din Europa de Sud-Est, proiect

implementat cu sprijinul Open Society Institute.

Începând cu anul 1996 sistemul de educaţie din România a fost subiectul unui şir

neîntrerupt de schimbări care au vizat transformarea sa structurală pentru a corespunde nevoilor

unei societăţi democratice. Deşi scopul a fost comun, adesea strategiile alese pentru a atinge acest

obiectiv au diferit fundamental sau chiar s-au contrazis în funcţie de ideile şi coloratura politică a

titularului postului de Ministru al Educaţiei. În multe cazuri s-a ajuns în situaţia de a anula

programe începute şi a porni altele în direcţia contrară la schimbarea conducerii Ministerului, iar în

perioada 1996-2008 au fost nu mai puţin de nouă miniştri diferiţi, fiecare cu propria echipă de

secretari de stat şi consilieri. Lipsa de coerenţă a procesului de reformă a educaţiei a condus la

instabilitate, încetinirea sau chiar stagnarea întregului proces, scăderea încrederii în sistemul de

educaţie şi, nu în ultimul rând, rezultate în scădere ale şcolii româneşti (evaluate prin prisma

rezultatelor elevilor şi absolvenţilor).

Sunt totuşi câteva elemente comune tuturor programelor de reformă şi poate cel mai

important dintre ele este ideea de descentralizare. Toate proiectele reformiste au urmărit implicarea

activă a comunităţii locale în viaţa şcolii, inclusiv în ceea ce priveşte deciziile, finanţarea şi

conţinutul educaţiei. Drumul către o descentralizare efectivă este însă lung şi până în acest moment

s-au făcut paşi mărunţi.

Finanţarea şcolilor este teoretic în sarcina autorităţilor locale, dar Guvernul central alocă în

continuare fonduri pentru administrarea clădirilor şi controlează în întregime angajarea, cariera,

concedierea şi plata salariilor profesorilor. Consiliile Locale şi Comitetul de Părinţi sunt

reprezentate în Consiliile de Administraţie ale şcolilor, dar nu există o separare în acestea şi

managementul şcolii, reprezentat de director. Directorul este Preşedintele Consiliului de

Administraţie, completat cu profesori. Practic Directorul este în poziţia de a controla deciziile

Consiliului, adesea fără a avea nevoie de prezenţa tuturor membrilor. Directorul este angajat prin

concurs organizat de Ministerul Educaţiei. Curriculumul este naţional, dar există posibilitatea unor

decizii ale şcolii. În practică, marja de manevră a şcolii este destul de redusă, atât din cauza

prevederilor legislative cât şi pentru că există limitări generate de criza de personal didactic

calificat, lipsa unor resurse şi imposibilitatea de a selecta profesorii la nivelul şcolii.

6

Cu alte cuvinte, sistemul este încă centralizat în cea mai mare parte. În ultimii doi ani s-au

făcut paşi înainte prin decongestionarea curriculumului – ceea ce face spaţiu decizional mai mare

şcolii – şi prin pilotarea unui proiect de descentralizare financiară, cu rezultate îmbucurătoare.

La finalul anului 2007 Ministerul Educaţiei a propus în dezbatere publică un nou pachet de

legi pentru domeniul pe care îl coordonează: Legea Învăţământului Preuniversitar, Legea

Învăţământului Universitar, Statutul Cadrului Didactic. După terminarea vacanţei de sărbători, în

luna ianuarie 2008, proiectele legislative au făcut obiectul dezbaterilor publice organizate în şcoli.

Fiecare inspectorat judeţean sau al municipiului Bucureşti a avut sarcina să pregătească împreună

cu directorul şcolii aceste dezbateri la care au fost invitaţi profesori, părinţi, elevi şi alţi membri ai

comunităţii locale. Observaţiile şi comentariile participanţilor au fost centralizate şi trimise

departamentului din minister responsabil cu pregătirea proiectului de lege.

Una dintre schimbările cele mai importante pe care noua lege doreşte să le introducă este

legată de continuarea procesului de descentralizare a sistemului de educaţie prin mărirea gradului

de libertate de decizie al şcolii. Acest lucru implică numirea directorilor de către Consiliul Local la

propunerea Consiliului de Administraţie al şcolii, o nouă formulă pentru alegerea membrilor

Consiliului de Administraţie, separarea directorului de Consiliu (directorul nu va mai fi membru al

Consiliului), o mai mare libertate de decizie în ceea ce priveşte resursele umane, unele elemente de

autonomie financiară (fără ca aceasta să fie deplină).

Aceste schimbări – dar şi alte prevederi ale noilor legi – au stârnit discuţii aprinse şi

dezbaterea publică s-a întins pe mai multe luni. Din motive politice, pachetul de legi a rămas în

suspensie. Guvernul nu a obţinut susţinerea politică necesară şi a ezitat să le propună

Parlamentului într-un an electoral. La sfârşitul lunii noiembrie vor avea loc alegeri legislative şi cel

mai probabil vom asista la o nouă schimbare la Ministerul Educaţiei.

În timpul dezbaterii publice din primele luni a acestui an, mai multe şcoli de pe tot

teritoriul României au organizat consultări cu actorii implicaţi – autorităţi locale, firme din

localitate, părinţi. Relatările din presă au arătat că participarea părinţilor a fost destul de mare,

chiar surprinzător de mare, iar acest lucru a fost confirmat şi de cercetarea calitativă din cadrul

acestui proiect.

În acest context, discuţia despre implicarea părinţilor în viaţa şcolii revine în actualitate.

Schimbările preconizate oferă un rol important comunităţii locale – în primul rând părinţilor

elevilor – în administrarea şcolii. Este însă un loc comun observaţia că în România nu există o

cultură a participării în general, iar în cazul şcolii marea majoritate a părinţilor sunt complet

dezinteresaţi de orice fel de implicare. Această lipsă de interes este reclamată de profesioniştii din

educaţie şi recunoscută de părinţi. Rădăcinile ei se află deopotrivă în cultura tradiţională şi în

starea de fapt din regimul comunist. Şcoala este un element străin comunităţii tradiţionale,

7

„implantat” de o autoritate centrală modernizatoare pentru a „ilumina” populaţie. Prin urmare,

populaţia îşi declină competenţa şi păstrează distanţa faţă de instituţia şcolii. În timpul regimului

comunist, şcoala a primit un rol de promovare a ideologiei oficiale, de îndoctrinare, rol asumat în

paralel cu cel tradiţional de educare. Din nou cetăţenii s-au îndepărtat instinctiv de şcoală, aşa cum

se îndepărtau de toate instrumentele instituţionale ale partidului comunist.

Situaţia este complicată şi mai mult de dublul discurs ce se practică la toate nivelurile

societăţii, de la cetăţeni până la membrii Parlamentului. Fără excepţie, toată lumea este de acord că

educaţia trebuie să fie un motor al dezvoltării şi trebuie luate măsuri urgente pentru a schimba

traiectoria descrescătoare într-un crescătoare. Până acum însă „măsurile” luate se limitează la

semnarea unor documente de principiu, fără planuri concrete, la declaraţii de faţadă şi la dezbateri

sterile la televiziune sau la colţul străzii. În ultimii ani se adaugă o binevenită investiţie din bani

publici care a condus la creşterea semnificativă a bugetului pentru educaţie, dar în absenţa unei

strategii bine stabilite efectul este minor. Aparent, toată lumea aşteaptă ca altcineva să se ocupe de

această problemă, iar lipsa de competenţă a aparatului administrativ a devenit norma.

Implicarea scăzută a părinţilor este deja o problemă pentru şcoala românească, pentru că

împiedică crearea parteneriatului prin care să se îmbine educaţia şcolară cu cea din familie.

Consecinţa, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, este că eficienţa sistemului de educaţie

scade, măsurată din nou prin prisma rezultatelor elevilor şi absolvenţilor. Pe măsură ce procesul de

descentralizare a învăţământului va avansa lipsa de interes a părinţilor se va resimţi tot mai mult,

pentru că rolul comunităţii locale va creşte şi nu va avea cine să răspundă acestor aşteptări.

Pe de altă parte, situaţia nu trebuie generalizată atât de uşor. Chiar dacă nu există o politică

naţională de stimulare a implicării comunităţii în viaţa şcolii, cu siguranţă la nivel local pot fi

găsite modele de dezvoltare armonioasă a relaţiilor între părinţi şi şcoală. Cu alte cuvinte, există

premisele unei bune colaborări între instituţia de învăţământ şi comunitatea locală pentru că există

scopuri comune şi trebuie identificate căile prin care pot fi înlăturate obstacolele din calea acestei

colaborări. Ca în cele mai multe din situaţiile similare, analiza exemplelor de succes poate fi cheia

pentru dezvoltarea unui model şi a unei politici la nivel naţional.

Studiul implicării părinţilor în viaţa şcolii poate fi făcut din mai multe perspective, în

funcţie de actorii locali incluşi în populaţia ţintă. Cercetarea de faţă a ales să analizeze opiniile şi

experienţele directorilor de şcoli. Fără îndoială directorii sunt actori cheie, au cea mai bună

cunoaştere a sistemului şi sunt elementul central pentru implementarea oricăror măsuri de politică

educaţională. În practică, directorul este cel ce poate face diferenţa. În acelaşi timp, perspectiva lor

este totuşi unidirecţională. Informaţiile obţinute prin intervievarea directorilor sunt importante,

valoroase, trebuie luate în calcul.

8

Metodologia proiectului Proiectul Advancing Educational Inclusion and Quality in South East Europe este un

proiect internaţional de cercetare finanţat de Open Society Institute şi coordonat de Center for

Educational Policy Studies din Slovenia. În România partenerul instituţional este Centrul Educaţia

2000+. Proiectul este descris în detaliu pe site-ul oficial la adresa http://www.see-educoop.net.

Etapa de cercetare a proiectului este coordonată de o echipă centrală sprijinită de

cercetători locali. Studiul opiniilor directorilor cu privire la implicarea părinţilor în viaţa şcolii are

următoarele etape:

- definirea obiectivelor cercetări şi a principalelor ipoteze de către echipa centrală de

cercetare în colaborare cu echipele din fiecare ţară

- testarea şi rafinarea ipotezelor prin cercetare calitativă – câte două discuţii de grup cu

directori de şcoli în fiecare ţară

- proiectarea unui instrument de cercetare cantitativă – sondaj de opinie

- culegerea datelor pentru cercetarea cantitativă

- prelucrarea preliminară a datelor la nivelul fiecărei ţări

- analiza statistică şi interpretarea rezultatelor de către echipa centrală de cercetare, cu

publicarea raportului final

Activităţile de cercetare calitativă din România au constat în două discuţii de grup cu

directori sau directori adjuncţi ai unor şcoli generale din Bucureşti. Discuţiile s-au purtat în datele

de 24 şi 25 ianuarie 2008 la sediul din Bucureşti al Centrului Educaţia 2000+ şi au participat 17

persoane – 8 la prima dezbatere şi 9 la cea de-a doua. Tematica şi ghidul de interviu au fost cele

stabilite de echipa centrală de cercetare. Temele abordate se încadrează în patru secţiuni: starea

actuală a sistemului de educaţie, reforma în educaţie, participarea comunităţii la viaţa şcolii,

participarea părinţilor. Raportul de cercetare, versiunea în limba engleză, este disponibil pe site-ul

proiectului, iar versiunea în limba română este anexată acestui raport.

Sondajul de opinie realizat în România are următoarele caracteristici metodologice:

- populaţia ţintă: directorii şcolilor cu clasele I-VIII din România (6.135 şcoli)

- volumul eşantionului: 670 directori de şcoli

- tipul eşantionului: probabilist, monostadial, stratificat, cu stratificare după regiunea

istorică (opt regiuni) şi mediul de rezidenţă (rural/urban)

9

- reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia ţintă cu o marjă de

eroare de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%

- chestionarul a fost aplicat prin metoda faţă-în-faţă; interviurile s-au desfăşurat la sediile

şcolilor. Chestionarul este anexat acestui raport.

- perioada de culegere a datelor: 5-25 mai 2008

Culegerea şi introducerea datelor au fost asigurate de IMAS – Institutul de Marketing şi

Sondaje.

Raportul de faţă prezintă principalele rezultate ale sondajului, obţinute prin prelucrarea

statistică primară şi contextualizate prin interpretări ale semnificaţiei datelor în mediul educaţional

românesc. Documentul urmăreşte răspunsurile directorilor pe trei dimensiuni: comunicarea între

şcoală şi părinţi, servicii de consiliere parentală oferite de şcoală şi implicarea părinţilor la nivel

decizional în viaţa şcolii. Raportul se încheie cu scurte recomandări de politici educaţionale

derivate din concluziile analizei.

10

Rezultatele cercetării cantitative

Comunicarea între şcoală şi părinţi

Existenţa unor căi de comunicare între şcoală şi părinţi este un ingredient necesar pentru a

facilita implicarea acestora din urmă în viaţa şcolii. Ideal, comunicarea ar trebui să se petreacă în

ambele sensuri, cu o frecvenţă ridicată şi să aibă un conţinut relevant deopotrivă pentru şcoală şi

comunitate. Într-o cercetare de tip cantitativ principalii indicatori ce pot fi testaţi sunt în primul

rând cei legaţi de frecvenţa comunicării. Evaluarea conţinutului şi măsurarea eficienţei pot fi

surprinse într-o măsură limitată, dar sondajul este un bun început pentru analiza în această direcţie.

Pentru că ne aflăm în situaţia unui sondaj la ale cărui întrebări au răspuns directorii, am

verificat în primul rând mecanismele de comunicare cu părinţii iniţiate de şcoală. Am testat

frecvenţa cu care sunt folosite o serie de instrumente aflate la dispoziţia instituţiei educaţionale, de

la întâlniri cu părinţii şi până la sondaje printre părinţi sau buletine informative.

În Figura 1 sunt prezentate datele referitoare la întregul eşantion. Avem deci o imagine

reprezentativă pentru întregul univers analizat – şcolile cu clasele I-VIII din România. Cifrele ne

arată procentul şcolilor în care se foloseşte cu o anumită frecvenţă fiecare dintre instrumente.

Categoriile de răspunsuri sunt ordonate după frecvenţa comunicării. Pentru un exemplu de citire,

în 36% dintre şcoli sunt organizate cel puţin o dată pe lună întâlniri între directorul şcolii şi părinţi,

în 34% astfel de întâlniri se întâmplă cel puţin o dată pe trimestru, în 26% cel puţin o dată pe

semestru, în 3% cel puţin o dată pe ani şi în doar 1% dintre şcoli nu sunt niciodată organizate

întâlniri între director şi părinţi. Similar se citesc celelalte linii ale graficului.

Dincolo de frecvenţa cu care sunt folosite aceste mecanisme de comunicare, sunt foarte

importante direcţia în care sunt transmise informaţiile, precum şi rata de participare a părinţilor,

numărul celor implicaţi în astfel de schimburi de informaţii. În mod ideal ne-am dori ca toţi

părinţii să fie implicaţi într-un permanent proces de comunicare bidirecţională. Acest lucru este

puţin probabil să se întâmple în realitate.

În ceea ce priveşte direcţia comunicării, sunt două categorii de instrumente despre care am

obţinut informaţii prin intermediul sondajului: cele unidirecţionale, în care şcoala informează

părinţii despre diverse aspecte ale vieţii şcolare (trimiterea de informaţii, buletin informativ), şi

cele bidirecţionale, prin care părinţii au posibilitatea de a răspunde pe loc şi a oferi la rândul lor

informaţii (întâlniri, vizite la domiciliu, sondaje, „Ziua porţilor deschise”). Desigur, se poate

presupune că părinţii reacţionează într-o fază ulterioară la informările primite, dar în absenţa unor

informaţii certe în acest sens şi pe fondul de indiferenţă reclamat de majoritatea profesorilor, o

concluzie rezonabilă este că sunt puţini, mai degrabă excepţii, cei care chiar fac acest lucru.

11

Figura 1. În medie, cât de des se întâmplă în şcoala dvs. ca...

Instrumentele de comunicare unidirecţională, transmiterea de informaţii de la şcoală către

părinţi,

a

36

31

29

19

18

12

11

10

7

34

27

26

16

21

19

7

11

11

26

28

25

45

34

36

14

26

20

3

8

15

11

19

17

33

32

19

1

5

6

9

7

16

34

20

43

...să fie organizate întâlniri între părinţi şi directorşcolii

...să fie trimise părinţilor informaţii despreevenimente şi activităţi şcolare

...profesorii sau personalul didactic auxiliar să facăvizite la domiciliu

...să fie trimise părinţilor evaluări scrise aleperformanţelor elevilor

...să fie trimise părinţilor informaţii despre deciziileşi regulamentul şcolii

...să fie făcute sondaje pentru a aflaopiniile/atitudinile părinţilor

...este programată „Ziua uşilor deschise”?

...să fie trimise părinţilor informaţii despreprogramă şcolară

...să fie trimis părinţilor un buletin informativ

Cel puţin o dată pe lună Cel puţin o dată pe trimestru Cel puţin o dată pe semestruCel puţin o dată pe an Niciodată

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

sunt importante pentru că, cel puţin teoretic, ele se adresează tuturor părinţilor, inclusiv

celor mai puţin sau chiar deloc implicaţi în viaţa şcolii. Utilizarea frecventă a acestui mijloc de

comunicare reprezintă un indicator important pentru implicare şcolii în viaţa comunităţii. Pentru

avea o măsură a acestui indicator am separat cele cinci mecanisme din această categorie: trimiterea

de evaluări scrise ale performanţelor elevilor, despre programă, despre evenimente şi activităţi

şcolare, despre deciziile şi regulamentul şcolii, sau un buletin informativ. Ipoteza cu care lucrăm

este că utilizarea lunară a cel puţin unuia dintre aceste instrumente reprezintă un indicator că

şcoala respectivă este deschisă pentru comunicare. Din Tabelul 1 se poate observa că doar 43%

dintre şcolile incluse în eşantion apelează cel puţin o dată pe lună la un mecanism de informare a

părinţilor. În majoritatea şcolilor aceste tipuri de informări se întâmplă mai rar, de obicei o dată pe

semestru. În doar 3% dintre şcoli nu este folosit niciunul dintre cele cinci instrumente de

comunicare.

12

Tabelul 1. Numărul instrumentelor de informare a părinţilor folosite lunar

Niciunul 57Unul 20Două sau mai multe 23

Cifrele reprezintă pro pinie.

Din perspectiva directorului, metoda cea mai frecventă de comunicare cu părinţii este

c un

colii dvs. procentul de părinţi care participă în mod regulat (la

Dezavantajele sunt participarea redusă a părinţilor – firesc, nu poţi invita foarte mulţi

oameni ultă

.

ţi

cente din cei care au o o

organizarea unor întâlniri, la iniţiativa şcolii şi, fireşte, în spaţiul şcolii. Principalul avantaj al

aceste metode este că implică o comunicare bidirecţională, permite directorului să obţină pe lo

feed-back de la părinţi. Nu este de neglijat nici eficienţa unor astfel de întâlniri în rezolvarea unor

chestiuni punctuale, pentru că la ele pot fi invitaţi cu predilecţie părinţii împreună cu care trebuie

să fie rezolvate anumite probleme.

Figura 2. Vă rog estimaţi în cazul şcel puţin jumătate dintre întâlniri) la…

21

17

27

47

42

37

25

29

23

6

11

11

2

1

...întâlniri între diriginţi şipărinţi

...întâlniri între profesorişi părinţi

...întâlniri între director şipărinţi

Peste 75% Între 50%-75% Între 25%-49% Mai puţin de 25% Nu e cazul

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

la o astfel de întâlnire – şi caracterul mai degrabă reactiv. Din cercetarea calitativă rez

că de cele mai multe ori astfel de întâlniri sunt organizate pentru a rezolva o problemă deja apărută

Totuşi, trebuie remarcat că numărul părinţilor ce participă la astfel de întâlniri este relativ ridicat,

cel puţin din declaraţiile directorilor. Astfel, două treimi dintre directori spun că mai mult de

jumătate dintre părinţi participă în mod regulat la întâlnirile dintre părinţi şi directori şi dirigin

(Figura 2). Cifrele sunt într-o uşoară contradicţie cu rezultatele cercetărilor calitative anterioare,

13

tocmai pentru că indică o participare ridicată a părinţilor. O posibilă explicaţie este profilul şcolil

incluse în cercetare – este vorba de şcoli cu clasele I-VIII. Datele calitative citate arată consensul

celor implicaţi (profesori, directori) cu privire la faptul că părinţii copiilor de la ciclul primar sunt

mult mai apropiaţi de şcoală, implicarea scăzând pe măsură ce vârsta copilului creşte.

Caracterul reactiv al acestui instrument este arătat de conţinutul întâlnirilor. Pen

or

tru a evalua

conţinu

ot

iscuţie cel mai des în

tul discuţiilor, respondenţii au fost rugaţi să menţioneze, în ordine, primele trei subiecte ale

întâlnirilor cu părinţii. Întrebările au fost deschise, fără listă de răspunsuri, iar opiniile subiecţilor

au fost notate ca atare. Ulterior ele au fost recodificate în opt categorii. Din răspunsurile primite

rezultă că cel mai des directorul discută cu părinţii despre probleme legate de disciplină, absenţe,

ordine, violenţă în şcoală, etc. 92% dintre directori au menţionat acest subiect între primele trei

(Figura 3). A doua temă importantă de discuţie este reprezentată de rezultatele şcolare şi notele

elevilor. Mult mai rar se discută despre administrarea şcolii şi regulamentele interne, de cum se p

implica părinţii în viaţa şcolii, despre conţinutul educaţiei sau alte subiecte.

Figura 3. Vă rog să-mi spuneţi care sunt principalele trei subiecte aduse în dcadrul acestor întâlniri? Vă rog să începeţi cu subiectul menţionat cel mai des.

40

31

10

6

6

4

1

2

1

14

41

13

8

7

5

3

4

4

10

20

15

13

13

12

1

4

12

Notele ş i rezultatele elevilor

Probleme legate de disciplină, ordine, violenţă înşcoală

Administrarea şcolii ş i regulamente interne

Implicarea părinţilor în viaţa şcolii

Conţinutul educaţiei, curriculum, programă

Cariera ş i viitorul elevilor

Comportamentul ş i programul elevilor acasă

Altele

Nu ş tiu / nu răspund

Primul subiect Al doilea subiect Al treilea subiect

Cifrele reprezintă procente din total eşantion.

14

În general, directorii şcolilor se declară mulţumiţi de felul cum decurg întâlnirile cu părinţii

(Figura 4), aşa cum afirmă 87% în legătură cu cele organizate de diriginţi şi 81% relativ la cele

propuse de profesori.

Figura 4. În general, în ce măsură sunteţi mulţumit de întâlnirile cu părinţii organizate de...

23

20

64

61

12

15

2

5

... diriginti

...profesori

În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

Observăm (Figura 5) o asociere semnificativă între participarea părinţilor la întâlniri

(estimarea directorilor) şi folosirea de către şcoală a unor alte mijloace de informare. Participarea

este mai ridicată în cazul şcolilor care folosesc şi alte căi de comunicare decât întâlnirile cu părinţi.

Cifrele r care nu folosesc nici un alt instrument de

comunicare în afara întâlnirilor, procentul părinţilor care participă la întâlniri este sub 25% în 13%

din caz

ele

ă instrumente de comunicare, aproape dublu faţă de şcolile ce

Similar, se constată o creştere a interesului părinţilor, măsurată prin participarea la

întâlnirile de la şcoală, în cazul şcolilor care folosesc şi mecanisme de feed-back prin care se cere

opinia părinţilor: sondajul de opinie sau „Ziua porţilor deschise”.

din imagine ne arată că în cazul şcolilo

uri, faţă de numai 5% pentru şcolile care folosesc cel puţin alte două căi alternative de

comunicare. Procentul părinţilor ce vin la întâlniri depăşeşte 75% în cazul a 41% dintre şcolile c

care utilizează cel puţin alte dou

utilizează doar întâlniri.

15

Figura 5. Vă rog estimaţi în cazul şcolii dvs. procentul de părinţi care participă în mod regulat (la cel puţin jumătate dintre întâlniri) la întâlniri cu directorul, în funcţie de numărul instrumentelor de informare a părinţilor folosite lunar

re

). Respondenţii au fost rugaţi să precizeze în ce măsură consideră că apar

ca obst mpul

saj ale între profesori şi părinţi,

atmosfera conflictuală, respectiv abilităţile reduse ale profesorilor.

Cifrele reprezintă procente din fiecare categorie în parte.

Concluzia care rezultă imediat este că părinţii reacţionează pozitiv atunci când sunt

implicarea lor este stimulată de acţiuni ale şcolii.

Această concluzie se dovedeşte importantă atunci când o punem în legătură cu răspunsurile

directorilor la un pachet de întrebări privind obstacolele ce intervin în comunicarea eficientă înt

şcoală şi părinţi (Figura 6

13

25

38

22

27

36

28

5

16

36

41

9

Mai puţin de 25% Între 25%-49% Între 50%-75% Peste 75%

Niciuna Una Doua sau mai multe

acole în şcoala pe care o conduc o serie de opt factori: lipsa de interes a părinţilor, ti

alocat de părinţi pentru a se informa, competenţele de comunicare scăzute ale părinţilor, lipsa de

timp a profesorilor datorită programului încărcat, diferenţele de me

16

Figura 6. În ce măsură consideraţi că următoarele probleme şi obstacole intervin în comunicarea eficientă dintre şcoala dvs. şi părinţi?

În mică măsură În foarte mică mă

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

neşti şi evidenţiată şi de alte

etări la nivel naţional este resimţită de către şcoală ca instituţie şi personalul ei.

Activitatea şcolii se desfăşoară într-un context defavorabil din acest punct de vedere

- apare tendinţa directorilor de a culpabiliza excesiv comunitatea, cu riscul ridicat de a

renunţa la programe specifice pentru motivul că oricum nu se poate face nimic. În

relaţia şcoală-părinţi se presupune că abilităţile de comunicare sunt la îndemâna şcolii,

deci aceasta trebuie să încerce să îşi modeleze discursul astfel încât să ajungă la

comunitate

Din declaraţiile directorilor rezultă că pe de o parte participarea părinţilor nu este atât de

bună precum ne-am dori, iar pe de altă parte că principalele obstacole în calea comunicării vin din

Cifrele vorbesc practic de la sine arătând o realitate care ridică destule semne de întrebare.

Directorii intervievaţi consideră că obstacolele în calea comunicării sunt aproape exclusiv

exterioare şcolii. În primul rând este vorba de o problemă a părinţilor, cei care în viziunea

directorilor de şcoli nu au nici interesul, nici abilităţile şi nici timpul necesare pentru o relaţie

deschisă cu şcoala. În secundar şi într-o mult mai mică măsură greutăţile sunt generate de lipsa de

timp a profesorilor. Sunt două importante concluzii ce rezultă din aceste date:

- lipsa abilităţilor de comunicare, specifică societăţii româ

cerc

36

41

37

30

16

22

10

9

15

9

56

78

74

87

9

36

33

44

13

5

3

2

20

11

11

1

1

1

1

1

Lipsa de interes a părinţilor îna comunica cu şcoala

Părinţii nu au abilităţi decomunicare

Părinţii nu au timp să seinformeze cu privire la

problemele legate de şcoală

Programul încărcat alprofesorilor

Părinţii ş i profesorii nuvorbesc aceeaş i limbă

Lipsa de interes a profesorilorîn a comunica cu părinţii

Profesorii nu au pregătireanecesară pentru a comunica /

interacţiona cu părinţii

şcoală ş i părinţi 89Atmosferă conflictuală între

sură/Deloc În mare măsură În foarte mare măsură

17

partea părinţilor. Totuşi, aşa cum am arătat, acolo unde eforturile de comunicare ale şcolii sunt mai

mari şi iniţiate pe mai multe canale, răspunsul părinţilor este unul pozitiv şi participarea lor creşte.

îm

să

ale

trebare deschisă,

neasist ,

în mai mul i

tipuri de in i

bune comu

instrument

generale de

lor implica oar 4%

vorbesc despre consiliere parentală, spre exemplu pentru a îmbunătăţi abilităţile de comunicare ale

părinţil

În acest sens ar trebui direcţionate resursele pentru a îmbunătăţi situaţia existentă.

Un pas important este abordarea raţională a problemelor şi din acest punct de vedere este

bucurător că 85% dintre directorii de şcoli generale din România spun că au deja o strategie care

asigure comunicare cu toţi părinţii (Figura 7).

Figura 7. Şcoala dvs. are o strategie care să asigure comunicarea cu TOŢI părinţii?

Nu15%

Da85%

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

Lucrurile sunt puţin mai difuze atunci când se pune problema elementelor componente

strategiei. Operatorii de interviu au rugat respondenţii ce anterior declaraseră că au o strategie

pregătită să indice principalele trei componente ale acesteia. Este vorba de o în

ată iar răspunsurile au fost notate ca are. În faza de prelucrare statistică au fost organizate

te categorii de răspunsuri. În general, directorii nu au indicat elemente de strategie, c

strumente sau acţiuni pe care intenţionează să se le pună în practică în scopul unei ma

nicări între şcoală şi părinţi (Figura 8). Cele mai dese răspunsuri menţionează

ele clasice analizate mai sus (întâlniri, vizite, informări scrise) sau includ declaraţii

spre comunicare sau informare. Doar 31% dintre directori menţionează între planurile

rea părinţilor în activităţile şcolii (incluzând aici serbări, festivaluri, excursii) şi d

or.

18

Figura 8. Vă rog să-mi spuneţi care sunt principalele componente ale acestei strategii [de comunicare].

Cifrele reprezintă procente din total eşantion.

Un alt element important al unei strategii de îmbunătăţire a comunicării dintre şcoală şi

părinţi este identificarea cât mai precis a grupurilor ţintă, adică acei părinţi care au mai multe

probleme în procesul de comunicare şi prin urmare au nevoie de mai mult ajutor din partea şcolii.

Am încercat să aflăm de la directorii intervievaţi care sunt categoriile de părinţi în relaţia cu care

întâmpină cele mai mari dificultăţi în comunicare. Fiecare director a fost rugat să indice, î

importanţei, până la trei categorii. Întrebarea a fost deschisă, iar răspunsurile au fost recodifica

aşa cum se poate observa în Figura 9. Grupul cel mai des menţionat – apare în răspunsurile date de

40% din eşantion şi este considerat cel mai import de 22% dintre respondenţi – este cel al

părinţilor cu nivel educaţional scăzut sau status social marginal (în cele mai multe dintre cazuri

cele două c

n ordinea

te

aracteristici se suprapun în ansamblul populaţiei). Un alt grup important, menţionat în

33

10

16

7

8

7

întâlniri cu părinţii

comunicare la modul general

9

6

6

6

5

2

2

2

18

10

10

4

12

3

4

1

2

27

4

5

5

13

2

5

1

2

1

46

informări scrise

vizite la domiciliu

măsuri educaţionale

implicarea parinţilor înactivităţile şi proiectele şcolii

parteneriate cu autorităţilelocale sau alte instituţii

măsuri administrative

consiliere parentală

furnizarea de informaţii printelefon

sondaje de opinie

Nu ştiu / nu răspund

122altele

Prima componentă A doua componentă A treia componentă

19

37% dintre răspunsuri şi considerat cel important de 15% dintre directori) este cel al părinţilor

a,

i. Care ă!

plecaţi din ţară sau localitate. Urmează, în ordine, părinţii copiilor provenind din familii cu

probleme (dezorganizate sau foarte mari), minorităţile etnice şi în primul rând minoritatea Rom

cei nu au timpul sau interesul necesare să se ocupe de copiii şi celelalte categorii de părinţi.

Figura 9. Vă rog să vă gândiţi la categoriile de părinţi cu care este mai greu să comunicaţsunt cele mai importante trei categorii? Vă rog să o menţionaţi prima dată pe cea mai important

22

15

14

12

9

8

4

3

4

6

2

10

13

12

5

12

8

8

1

6

1

25

8

9

8

3

10

7

4

1

4

46

Educaţie scăzută, status social margial

Plecaţi din ţară/localitate

Din familii cu probleme (dezorganizate, mari)

Minorităţi etnice

Nu au timpul, interesul necesare să se ocupe decopii

Părinţi cu anumite probleme, vicii (violenţă, alcool,comportament etc.)

Situaţie materială precară, săraci

Părinţi ai elevilor cu probleme

Altele

Niciunul

Nu ştiu / nu răspund

Primul grup Al doilea grup Al treilea grup

Cifrele reprezintă procente din total eşantion

20

Servicii de consiliere parentală oferite de şcoală În secţiunea precedentă am descoperit analizând opiniile directorilor de şcoli că una

des comunicarea între şcoală şi părinţi este reactivă şi se referă mai degrabă la rezolvarea decât la

preîntâmpinarea problemelor. Această concluzie este întărită de inventarierea răspunsurilor la

cel mai

un

odul de întrebări care a măsurat cât de des şcoala ca instituţie încearcă să implice părinţii în

rinţilor

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

Mergând mai în detaliu, observăm că ajutorul părinţilor este solicitat cu precădere pentru

activităţi sociale sau festivităţi şi mult mai puţin atunci când este vorba de activităţi educaţionale.

44% dintre directori spun că nu se întâmplă niciodată ca şcoala să le ceară părinţilor să organizeze

un cerc şcolar, 43% afirmă că niciodată nu au solicitat părinţilor să sprijine alţi părinţi în legătură

m

diverse activităţi. Lista de activităţi a cuprins trei tipuri de acţiuni: cele socio-culturale, cele

educaţionale şi cele administrativ-financiare. Prima observaţie care se desprinde din analiză

(Figura 10) este că nu există o obişnuinţă a implicării constante a părinţilor în aceste tipuri de

activităţi. În majoritatea cazurilor părinţii sunt invitaţi să se implice de două-trei ori pe an.

Figura 10. În anul şcolar curent, în medie, cât de des au cerut diriginţii în şcoala dvs. păsă...?

3

2

2

2

1

23

16

9

9

8

7

5

3

40

32

16

14

9

19

16

8

31

42

29

32

14

43

45

34

3

8

44

43

67

30

33

55

3

2

... se implice în organizarea unor ceremonii aleşcolii/clasei

... se implice în organizarea unor activităţi sociale aleşcolii/clasei

...organizeze un cerc şcolar/grup de suport alclasei/şcolii

...ajute alţi părinţi să sprijine educaţia copiilor lor

...ofere consiliere didactică şi pedagogică profesorilor

... reprezinte şcoala la diverse evenimente

...sponsorizeze diverse activităţi ale şcolii/clasei

...strângă fonduri pentru şcoală

Cel puţin o dată la fiecare două săptămâni Cel puţin o dată pe lunăCel puţin o dată pe trimestru Cel puţin o dată pe semestruNiciodată

21

cu educaţia părinţilor, în timp ce două treimi dintre respondenţi afirmă cu niciodată părinţii nu au

ogică a profesorilor.

cest

sau

ţie

ste o practică generalizată colectarea aşa numitelor „fonduri” ale clasei şi şcolii, contribuţii

ri spun că niciodată nu s-au cerut părinţilor astfel de contribuţii. Este posibil ca formularea

iile

şi

iind

ăţi

şi

re a

ş

icii

i dintre

p e

ă

a

este util

în mare au în lor informaţii despre cum să creeze

casă un mediu propice învăţării, 79% consideră în mare sau în foarte mare măsură că oferirea de

fost implicaţi la iniţiativa şcolii în consilierea didactică şi pedag

În ceea ce priveşte activităţile administrative, se impune precauţie în citirea răspunsurilor

datorită contextului social şi politic al cercetării. În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre practici

lipsite de integritate în educaţie: meditaţii, cadouri, mită, plăţi informale. Pe cale de consecinţă

profesorii şi directorii sunt adesea reticenţi în a aborda onest aceste subiecte şi foarte probabil a

lucru s-a întâmplat şi în cazul acestei cercetări, deşi au fost asigurate toate condiţiile pentru

asigurarea anonimităţii răspunsurilor. Din alte cercetări (spre exemplu, Barometrul de Opinie

Publică1 al Fundaţiei Soros ediţia mai 2004, cercetări calitative2 ale Centrului Educaţia 2000+

cercetările Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale3) rezultă că în sistemul public de educa

e

variabile în bani ale părinţilor din care sunt acoperite unele cheltuieli ale şcolii. Totuşi, 55% dintre

directo

întrebării („şcoala a cerut…”) să genereze controverse, pentru că în cele mai multe contribuţ

financiare sunt considerate voluntare (lucru la rândul lui discutabil, dacă luăm în considerare

rezultatele cercetărilor anterioare4).

Pe ansamblu, aceste observaţii relevă o imagine îngrijorătoare a atitudinii directorilor –

probabil a şcolii ca instituţie – în relaţia cu părinţii. Aceştia din urmă sunt consideraţia ca f

dezinteresaţi şi cu abilităţi şi competenţe reduse în domeniul educaţiei, ceea ce foarte probabil este

adevărat în majoritatea cazurilor. Dar în acelaşi timp şcoala nu îşi asumă o strategie şi activit

care să schimbe situaţia existentă, ci sunt destul semnale că păstrează bariera între instituţie

comunitate. Pe termen lung, acest lucru va conduce la accentuarea divizării şi chiar la o izola

colii ca instituţie şi a educaţiei ca proces de comunitate.

Pentru un răspuns adecvat în situaţi dată este necesar ca şcoala să încerce să ofere serv

educaţionale întregii familii şi să insiste pentru a ajunge cu aceste servicii la cât mai mulţ

ărinţi. Acest lucru trebuie făcut în egală măsură prin politici la nivel naţional şi prin program

concrete la nivelul fiecărei şcoli. Un lucru îmbucurător care rezultă din cercetarea de faţă este c

directorii şcolilor consideră că serviciile de consiliere parentală sunt utile pentru îmbunătăţire

calităţii educaţiei, măsurată prin rezultatele elevilor. Astfel, 92% dintre directori spun că

s foarte mare măsură ca şcoala să ofere părinţi

a

1 Disponibil la www.soros.ro, secţiunea Barometrul de Opinie Publică 2 Studiul Administrare şi practici lipsite de integritate în şcoală, http://www.consiliulelevilor.ro/pagini/resurse.php 3 Cea mai recentă, Calitatea educaţiei în sistemul preuniversitar românesc, disponibilă în secţiunea Studii şi cercetări a site-ului www.publicinfo.ro 4 Studiul Administrare şi practici lipsite de integritate în şcoală arată că deşi în majoritatea cazurilor este o practică voluntară, există o serie de presiuni asupra părinţilor ce nu contribuie financiar la fondul clasei sau al şcolii.

22

consiliere parentală ar conduce la rezultate pozitive, 72% au o opinie similară despre organizarea

unor grupuri de sprijin pentru părinţii elevilor cu probleme (de ex. violenţă, probleme de

compor

e

te

aţii

87% dintre directori spun că şcolile

r

teme, iar 30% fac acest lucru cel puţin o dată pe lună (trebuie subliniat

tament etc.), 76% au o opinie similară în legătură cu organizarea unor sesiuni pentru a-i

ajuta pe părinţi să-i asiste pe copii la teme, 70% consideră utile materiale care să-i ajute pe părinţi

să monitorizeze temele copiilor, iar 66% cred că rezultatele educaţionale se pot îmbunătăţi dacă

şcoala oferă părinţilor materiale care să-i ajute să-i asiste pe copii la teme (Figura 11).

Figura 11 . Vă voi citi o listă care cuprinde o serie de activităţi prin care şcoala poate susţinepărinţii în activitatea de educare a copiilor. În ce măsură credeţi că aceste activităţi pot fi utilpentru a îmbunătăţi performanţele (rezultate la învăţătură şi comportamentul) elevilor în şcoala dvs.

6

14

3

7

52

49

40

30

Să ofere părinţilor informaţiidespre cum să creeze acasă un

mediu propice învăţării

Să ofere părinţilor consiliereparentală

Grupuri de sprijin pentru părinţii

18

16

21

11 44

50

51

28

26

198

8

elevilor cu probleme (de ex.violenţă, probleme decomportament etc.)

Organizarea unor sesiuni pentrua-i ajuta pe părinţi să-i asiste pe

copii la teme

Să ofere părinţilor materiale caresă-i ajute să-i asiste pe copii la

teme

Să ofere părinţilor materiale care23 47 1912să-i ajute să monitorizeze temele

copiilor

În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc În mare măsură În foarte mare măsură

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

Dincolo de opinia pozitivă a directorilor în legătură cu activităţile enumerate, este

important de văzut în ce măsură ele sunt puse în practică în şcolile româneşti. Din datele colecta

rezultă că modul cel mai frecvent în care şcoala îi sprijină pe părinţi este legat de continuarea

educaţiei în familie (Figura 12). În 94% dintre şcoli cel puţin o dată pe an sunt transmise inform

părinţilor despre cum să creeze acasă un mediu propice învăţării, iar în 34% dintre unităţile de

învăţământ acest lucru se întâmplă chiar lunar. De asemenea,

pe care le conduc organizează cel puţin o dată pe an sesiuni de informare în care explică părinţilo

cum să îi ajute pe copii la

din nou că în eşantion au fost incluse şcoli cu clasele I-VIII; la acest nivel şi în special la ciclul

23

primar aceste sesiuni sunt mult mai frecvente). Consilierea parentală este o activitate care se

întâmplă cel puţin o dată pe an într-un sfert din şcoli, dar niciodată în alte 24%. De aseme

dintre şcoli nu oferă niciodată părinţilor materiale utile pentru a-i ajuta pe copii la teme, în 31% n

s-au organizat niciodată grupuri de sprijin pentru părinţi pe diverse subiecte, iar în 35% dintre

unităţile de învăţământ cu clasele I-VIII

nea, 27%

u

igura 12 . În anul curent , în această şcoală cât de des...

F

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

35 47 12 6... s-au oferit părinţilor informaţii despre cum să

30

24

17

16

12

46

35

41

36

36

11

16

16

17

16

13

24

27

31

35

creeze acasă un mediu propice învăţării

...au fost organizate sesiuni pentru a-i sprijini pepărinţi să-i ajute pe copii la teme

... s-a oferit părinţilor consiliere parentală

...s-au oferit părinţilor materiale utile pentru a-iajuta pe copii la teme

...s-au organizat grupuri de sprijin pentru părinţiprivind subiecte de genul violenţei sau despre alte

probleme de comportament etc.

... s-au oferit părinţilor materiale care să-i ajute sămonitorizeze temele copiilor

Cel puţin o dată pe lună Cel puţin o dată pe semestru Cel puţin o dată pe an Niciodată

24

Implicarea părinţilor la nivel decizional în şcoli

Aşa cum am arătat în introducerea acestui raport, cercetarea este una comparativă, realizată

în opt ţări din Europa de Sud-Est. Organizarea sistemului de educaţie este diferită în toate aces

ţări, la fel şi legislaţia în vigoare. Întrebările din chestion

te

ar au fost astfel alcătuite încât să

ă cât mai bine atât asemănările cât şi deosebirile între ţări. În unele cazuri însă, tocmai

ă în

Ro

ş r în

r cu

ini

ă

late

surprind

întrebări adresate în principiu altor ţări au produs rezultate neaşteptate.

Reprezentarea părinţilor în Consiliile de Administraţie ale şcolilor este bine reglementat

mânia şi cadrul legislativ existent precizează felul cum se face acest lucru. Diferenţele între

coli aşteptate erau cele privitoare la practică, anume că în unele şcoli reprezentarea părinţilo

Consiliile de Administraţie este pur formală, iar în altele părinţii sunt parteneri activi şi chia

ţiativă. Iată însă că în 6% dintre şcoli directorii afirmă că părinţii nu sunt reprezentaţi în

Consiliu (Figura 13). Chiar dacă procentul este relativ mic, situaţia este îngrijorătoare pentru c

este vorba de o practică ce încalcă legile, iar în astfel de cazuri răspunsurile din sondaje sunt în

general mai puţine decât cazurile reale, pentru că respondenţii evită să recunoască o derogare de la

regulile în vigoare. Din păcate datele nu sunt suficiente pentru a genera un profil al şcolilor af

în această situaţie sau pentru a fi formulate ipoteze cu privire la motivele ce conduc la starea de

fapt, dar este un rezultat ce trebuie notat şi reţinut.

Figura 13. Părinţii copiilor înscrişi la această şcoală sunt reprezentaţi în Consiliul de Administraţie al şcolii?

Nu6%

Da94%

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

25

Excluzând din analiză şcolile în care părinţii nu sunt reprezentaţi în Consiliul de

care colaborează cu părinţii ce sunt

arte

tâlnirile Consiliului. Chiar

Administraţie, în general directorii sunt mulţumiţi de felul în

membri ai forului decizional. Totuşi, şi aici sunt unele nuanţe ce trebuie precizate, înregistrându-se

o scădere a satisfacţiei atunci când este vorba de un rol activ al părinţilor în comparaţie cu o

poziţie mai degrabă pasivă (Figura 14). 86% dintre directori sunt mulţumiţi în mare sau fo

mare măsură de felul în care reprezentanţii părinţilor comunică deciziile CA către Comitetul de

Părinţi, iar 83% spun acelaşi lucru în legătură cu prezenţa părinţilor la în

dacă se menţin peste jumătate în cazul rolurilor active, procentele sunt mai scăzute: doar 74%

dintre directori sunt mulţumiţi de contribuţia părinţilor în cadrul întâlnirilor iar proporţia celor care

sunt mulţumiţi în foarte mare măsură scade. Similar, numai 68% dintre managerii şcolilor sunt

mulţumiţi de felul în care reprezentaţii părinţilor în Consiliul de Administraţie ajută la rezolvarea

problemelor şcolii.

Figura 14 . Dacă vă gândiţi la părinţii care sunt membri ai Consiliului, în ce măsură sunteţi mulţumit în ceea ce priveşte...

11

15

20

25

3

2

6

8

59

56

54

27

27

20

1949

...măsura în care deciziileConsiliului sunt comunicate

Comitetului de Părinţi

... participarea la întâlnirileConsiliului

...contribuţia din cadrul întâlnirilorConsiliului

...ajutorul oferit pentru rezolvareaproblemelor legate de şcoală

În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc În mare măsură În foarte mare măsură

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

În general, directorii consideră că participarea părinţilor la Consiliul de Administraţie la

procesul decizional se poate face fără restricţii. În foarte puţine dintre şcoli sunt impuse restricţii în

privinţa ţiuni precum participarea la întâlniri şi

participarea la elaborare, iniţierea sau prevenirea adoptării unor politici şi regulamente, noi sau

implicării membrilor Comitetului de Părinţi în ac

26

modificate (Figura 15). În unele cazuri este însă nevoie de o invitaţie venită din partea şc

Restricţiile apar în mai mare măsură în ceea ce priveşte iniţierea unor modificări sau politici noi,

ceea ce sugerează că de obicei părinţilor li se cere opinia asupra unor proiecte ale şcolii.

Figura 15. În cadrul şcolii dvs. membrii Comitetului de părinţi au dreptul ...

olii.

Fără restricţii Doar pe bază de invitaţie Sub nicio formă

75

69

25

20

1

11

...să participe la întâlniri în care se iau decizii lanivelul şcolii?

...să prevină adoptarea unor reguli cu care nu suntde acord?

67

61

58

28

22

22

5

17

20

...să participe activ la elaborarea unor

...să iniţieze un proiect de modificare a unor politicişcolare existente ?

...să iniţieze adoptarea unor noi politici?

politici/strategii noi?

Cifrele reprezintă procente. Sursa:

Opiniile directorilor în legătură cu domenii în care părinţii s-ar putea sau ar trebui să se

implice în procesul decizional la nivelul şcolii sunt foarte diferite în funcţie de palierul decizional

pe care ne plasăm. Marea majoritate a respondenţilor, mai mult de patru cincimi dintre ei,

consideră implicarea părinţilor ca fiind foarte importantă atunci când este vorba în general de

luarea deciziilor, atât la nivelul şcolii cât şi la nivelul clasei, dar lucrurile nu stau la fel când sunt

discutate chestiuni concrete (Figura 16). Ceva mai mult de jumătate consideră importantă

participarea părinţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea politicilor şi regulamentelor

aportul se inversează atunci când directorii sunt

implicarea părinţilor în stabilirea priorităţilor bugetare: doar 48% dintre

conduc ,

şcolare şi planificarea activităţilor sociale. R

întrebaţi despre

ătorii şcolilor consideră importantă participarea părinţilor la această activitate. Mai puţini

doar 40% cred că este importantă includerea comunităţii în evaluarea performanţelor profesorilor,

iar procentul scade la 25% atunci când este adusă în discuţie selectarea manualelor şi a metodelor

folosite la şcoală. Directorii practic resping ideea că părinţii ar putea să participe la angajarea şi

27

concedierea părinţilor, doar 9% considerând participarea lor la aceste acţiuni ca fiind importan

sau foarte importantă.

tă

igura 16 . În scopul de a îmbunătăţi calitatea educaţiei oferită de şcoala dvs., cât de importantă Feste implicarea părinţilor cu privire la următoarele aspecte?

19

22

25

26

28

21

31

20

5

6

18

15

25

38

44

71

55

52

43

21

20

15

12

11

11

817

29

37

47

6 3

Luarea deciziilor la nivelul clasei.

Luarea deciziilor la nivelul şcolii

Dezvoltarea sau modernizareapoliticilor şi regulamentelor şcolii.

Planif icarea activităţilor sociale.

Stabilirea priorităţilor cu privire labugetul şcolii

Evaluarea performanţelorprofesorilor.

Selectarea manualelor şi a altormateriale folosite la clasă

Angajarea şi concediereaprofesorilor

Puţin importantă Deloc importantă Destul de importantă Foarte importantă

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

ţin de

ţi

doar

uţini

Răspunsurile la întrebările anterioare sunt confirmate de cele la un modul de întrebări care

a urmărit să afle în ce măsură Comitetul de Părinţi poate influenţa unele din aspectele care

procesul educaţional. 70% dintre directorii şcolilor consideră că părinţii din Comitetul de Părin

au mare sau foarte mare influenţă asupra educaţiei morale a elevilor – învăţarea lor să aprecieze

educaţia (Figura 17). De asemenea, 68% dintre respondenţi consideră că aceştia pot facilita

implicarea tuturor părinţilor în viaţa şcolii şi 55% spun că membrii Comitetului de Părinţi

influenţează în mare sau foarte mare măsură planificarea activităţilor extraşcolare. În schimb,

36% cred că părinţii influenţează planificarea dezvoltării infrastructurii şcolare şi foarte p

consideră că cei ce fac parte din Comitetul de Părinţi au vreo influenţă în ceea ce priveşte

conţinutul educaţiei, fie că este vorba despre metodele pedagogice (doar 9% dintre conducătorii

şcolilor cred că există o influenţă a părinţilor în acest domeniu) sau conţinutul lecţiilor (4%).

28

Figura 17 . În ce măsură Comitetul de părinţi influenţează următoarele aspecte ale activităţii zilnice din şcoala dvs.?

20

23

29

37

35

22

10Învăţarea elevilor săaprecieze educaţia.

8

16

27

56

74

52

53

49

18

15

6

5

2

13

7

31

Să faciliteze o implicare maimare a părinţilor în viaţa

şcolară.

Planificarea activităţilorextraşcolare.

Planificarea dezvoltăriiinfrastructurii şcolare

Metodele pedagogicefolosite de profesori.

Conţinutul lecţiilor.

În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc În mare măsură În foarte mare măsură

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

Revenind la pachetul de întrebări referitor la activităţile curente ale şcolii, am dorit să

aflăm în ce măsură există o influenţă reală a tuturor părinţilor. Datele despre cum se petrec

a directorilor despre cum ar trebui să se întâmple

ă părinţii au mare sau foarte mare influenţă în general

în luare

r

mare

ucru

lucrurile (Figura 18) se suprapun peste opini

(prezentată mai sus). Astfel, directorii spun c

a deciziilor, dar atunci când întrebările se referă la aspecte concrete din viaţa şcolii

răspunsurile indică mai degrabă că influenţa este redusă. În opinia managerilor de şcoli, domeniile

în care părinţii au cea mai mare putere de a persuasiune sunt activităţile sociale (42% dintre

directori au răspuns în mare şi foarte mare măsură) şi dezvoltarea şi modernizarea regulamentelo

şcolare (31%). Doar un sfert dintre directori spun că părinţii pot influenţa în mare sau foarte

măsură stabilirea priorităţilor cu privire la bugetul şcolii. Procentul celor care cred acelaşi l

despre metodele folosite sau conţinutul lecţiilor este de numai 10%. 86% dintre cei intervievaţi

spun că părinţii au foarte mică sau nicio influenţă atunci când este vorba de angajarea sau

concedierea profesorilor.

29

Figura 18 . Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură părinţii copiilor din şcoala dvs. influenţează în general următoarele aspecte ale activităţii şcolii ?

30

39

37

41

36

27

27

11

10

13

21

28

39

63

63

86

53

44

39

4

3

3

2

2

28

8

23

28

2

8

1

Luarea deciziilor la nivelulclasei.

Luarea deciziilor la nivelulşcolii

Planificarea activităţilorsociale.

Dezvoltarea saumodernizarea politicilor ş i

regulamentelor şcolii.

Stabilirea priorităţilor cu privirela bugetul şcolii

Evaluarea performanţelorprofesorilor.

Selectarea manualelor ş i aaltor materiale folosite la

clasă

Angajarea ş i concediereaprofesorilor

În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc În mare măsură În foarte mare măsură

Cifrele reprezintă procente din cei care au o opinie.

30

Recomandări Răspunsurile profesorilor la întrebările din chestionar, precum şi opiniile participanţilor la

discuţiile de grup converg pentru a descrie mai degrabă pesimist situaţia actuală privind implicarea

părinţilor în viaţa şcolii.

Sunt confirmare ipotezele anterioare şi rezultatele altor cercetări care arată că părinţii

români au o apetenţă redusă pentru participarea activă la evenimentele legate de şcoală. Directorii

de şcoli resimt şi identifica drept impediment principal interesul redus al părinţilor faţă de ceea ce

se întâmplă în şcoală. Majoritatea părinţilor sunt interesaţi exclusiv de rezultatele propriului copil,

fără să vadă sau să accepte legătura între contextul general al şcolii şi aceste rezultate. Ei au adesea

un comportament reactiv, vin la şcoală doar atunci când apar unele probleme. Părinţii care se

implică sunt puţini, mai degrabă excepţii.

Sunt însă probleme de comunicare şi interacţionare şi din perspectiva şcolii. Răspunsurile

directorilor indică o opinie mai degrabă conservatoare în ceea ce priveşte rolul părinţilor. Aceştia

sunt implicaţi cu precădere în activităţi sociale şi culturale sau în chestiuni administrative practice.

Directorii nu văd un beneficiu al participării părinţilor la deciziile privind conţinuturile educaţiei şi

consideră că părinţii nu au competenţa necesară pentru a se implica în aceste aspecte. Nu este de

mirare că principalele activităţi în care sunt implicaţi părinţii sunt tocmai cele socio-culturale sau

admini de definire a politicilor şcolii şi sunt excepţii

azurile în care au un cuvânt de spus în ceea ce priveşte conţinutul curriculumului sau selectarea

ofesorilor.

Comunicare între şcoală şi părinţi, la iniţiativa şcolii, urmează în general acelaşi tipar. Cea

mai răspândită metodă de comunicare sunt întâlnirile cu diriginţii sau directorul, la solicitarea

acestora din urmă. Sondajul nu ne oferă informaţii detaliate despre conţinutul întâlnirilor, dar

coroborând cu rezultatele cercetării calitative ajungem la concluzia că de obicei aceste sunt o

reacţie la problemele apărute şi mai ales probleme ale elevilor. Sunt mult mai puţin folosite

instrumente de comunicare prin care să se afle opinia părinţilor sau alte metode de informare.

Totuşi, acolo unde sunt utilizate frecvent mai multe metode de comunicare participarea părinţilor

creşte. Strategiile de comunicare ale şcolii, acolo unde există, sunt definite în termeni destul de

generali.

Opiniei generalizate că „părinţii nu se pricep” nu îi corespunde o egală preocupare pentru

consiliere parentală. Aproape toate şcolile încearcă una sau mai multe activităţi de consiliere

parentală, dar în puţine cazuri este vorba de o preocupare sistematică şi o strategie bine pusă la

punct. Lipsa de interes a părinţilor este în majoritatea cazurilor pretextul de a nu face nimic pentru

strative. Rareori părinţii participă la procesul

c

pr

31

schimbarea situaţiei existente. Alte impedimente importante sunt lipsa timpului şi a resurselor

vităţile de consiliere parentală.

t

a se adapta la contextul comunităţii şi de a

nsilierea parentală în mod sistematic şi după un plan bine stabilit. De asemenea, este

r

cală,

evoile

succes pot deveni referinţele cele mai importante pentru activităţile viitoare în acest

necesare pentru acti

Informaţiile obţinute prin analiza datelor conduc la câteva recomandări importante în

domeniul politicilor educaţionale. Vom formula pe scurt aceste idei, ca bază pentru o discuţie

ulterioară:

- Proiectarea şi implementarea unei strategii de comunicare cu părinţii. Un efor

suplimentar de comunicare este absolut necesar pentru a echilibra atât lipsa de interes a

părinţilor cât şi slaba preocupare a şcolilor în acest domeniu. Strategia de comunicare

ar trebui să includă un palier naţional pe care să se încerce informarea generală a

populaţiei despre rolul pe care comunitate îl poate juca şi trebuie să îl joace în viaţa

şcolii, şi un palier local, specific fiecărei şcoli.

- Creşterea capacităţii şcolii de

interacţiona cu aceasta. Atitudinea majoritară în şcoală este de a aştepta ca părinţii

informaţi şi interesaţi să se implice în activităţile educaţionale. Este puţin probabil să

vedem creşteri spectaculoase ale interesului şi nivelului de informare a cetăţenilor în

viitorul apropriat. Calea raţională este ca şcoala să manifeste deschidere şi să se

adapteze la realitate. Pentru acest lucru trebuie alocate resurse – materiale şi timp – şi

trebuie pregătite persoanele ce se ocupă de activităţile de comunicare.

- Includerea activităţilor de consiliere parentală între activităţile curente ale şcolii.

Acest lucru implică alocare de resurse – umane, materiale, financiare – pentru

co

necesară pregătirea celor ce se vor ocupa de aceste activităţi

- Continuarea cercetării pentru a adăuga perspectivele celorlalţi actori – părinţi,

elevi, autorităţi locale, profesori. Cunoaşterea câştigată va ajuta la calibrarea tuturo

instrumentelor utilizate. Este foarte importantă definirea unor modele de analiză lo

a şcolilor şi comunităţilor, care să permită managerilor locali să identifice exact n

locale şi răspunsurile adecvate.

- Crearea unei colecţii de modele de succes şi diseminarea ei la nivel naţional.

Împreună cu instrumentele de cercetare şi instrumentele de comunicare, modele de

domeniu ale şcolilor.

32

Anexa 1 – Raportul de cercetare calitativă

Aspecte metodologice

Raportul p

generale di

Bucureşti a 9 la

cea de-a do

În prim irectori

şi patru dir

15 minute

componenţ

adjuncţi. D pentru

introducere

Tematica ş

abordate se

educaţie, p

pe care a a ea următoare a raportului.

Pe ansamb la

discuţie şi

asupra unu

exprimate.

Raportul si ului.

Observaţiil ibil

(în unele c din discuţii citate, fiind vorba de dialoguri, în altele aprobarea

au respingerea unor idei au fost semnalate prin gesturi şi mimică). Aceste citate sunt întotdeauna

rezentate cu litere cursive, fie între paranteze, fie introduse de fraze explicite. Acolo unde sunt

ai multe citate cate întăresc aceeaşi idee, ele sunt separate prin punct şi virgulă.

rezintă concluziile a două discuţii de grup cu directori sau directori adjuncţi ai unor şcoli

n Bucureşti. Discuţiile s-au purtat în datele de 24 şi 25 ianuarie 2008 la sediul din

l Centrului Educaţia 2000+ şi au participat 17 persoane – 8 la prima dezbatere şi

ua.

ul grup, dintre cei opt participaţi şapte au fost femei şi unul bărbat. Au fost patru d

ectori adjuncţi. Durata întregii discuţii a fost de aproximativ 90 de minute, dintre care

introducerea, inclusiv descrierea proiectului şi a metodologiei. Al doilea grup a avut în

ă trei bărbaţi şi şase femei şi dintre cei prezenţi patru au fost directori şi cinci directori

iscuţia a durat aproximativ 80 de minute, incluzând şi în acest caz un sfert de oră

.

i ghidul de interviu au fost cele stabilite de echipa centrală de cercetare. Temele

încadrează în patru secţiuni: starea actuală a sistemului de educaţie, reforma în

articiparea comunităţii la viaţa şcolii, participarea părinţilor. Trebuie subliniată influenţa

vut-o contextul cercetării, asupra căreia vom reveni în secţiun

lu, participanţii au fost deschişi şi nu au existat nici refuzuri individuale de a participa

nici cazuri în care un participant sau altul nu a dorit să îşi exprime punctul de vedere

i subiect. Nu avem motive să considerăm că participanţii nu au fost sinceri în opiniile

ntetizează concluziile discuţiilor pe baza înregistrărilor audio şi a notelor moderator

e sunt întărite prin citate din intervenţiile participanţilor de fiecare dată când este pos

azuri nu se pot extrage

s

p

m

33

Contextul cercetării

ăm contextul în care a avut loc

cercetarea. La finalul anului 2007 Ministerul Educaţiei a propus în dezbatere publică un nou

l pe care îl coordonează: Legea Învăţământului Preuniversitar, Legea

văţământului Universitar, Statutul Cadrului Didactic. După terminarea vacanţei de sărbători, în

ună

le. Observaţiile şi comentariile participanţilor au fost centralizate şi trimise

epartamentului din minister responsabil cu pregătirea proiectului de lege.

na dintre schimbările cele mai importante pe care noua lege doreşte să le introducă este legată de

al la

onsiliului), o mai mare libertate de decizie în ceea ce priveşte resursele umane, unele elemente de

e refere mai ales la sistemul actual, în mod spontan discuţiile au avut ca punct de

ferinţă şi prevederile noilor proiecte de lege. Acest lucru are inconvenientul că limitează într-o

aţie

ainte de prezentarea rezultatelor este foarte important să precizÎn

pachet de legi pentru domeniu

În

luna ianuarie 2008, proiectele legislative au făcut obiectul dezbaterilor publice organizate în şcoli.

Fiecare inspectorat judeţean sau al municipiului Bucureşti a avut sarcina să pregătească împre

cu directorul şcolii aceste dezbateri la care au fost invitaţi profesori, părinţi, elevi şi alţi membri ai

comunităţii loca

d

În Bucureşti majoritatea dezbaterilor au avut loc în ultimele două săptămâni din ianuarie. Toţi

participanţii la discuţiile de grup fie fuseseră deja la un astfel de eveniment, fie urmau să o facă. În

ambele cazuri erau familiarizaţi cel puţin cu elementele generale ale noilor legi, dacă nu chiar cu

probleme de detaliu.

U

continuarea procesului de descentralizare a sistemului de educaţie prin mărirea gradului de

libertate de decizie al şcolii. Acest lucru implică numirea directorilor de către Consiliul Loc

propunerea Consiliului de Administraţie al şcolii, o nouă formulă pentru alegerea membrilor

Consiliului de Administraţie, separarea directorului de Consiliu (directorul nu va mai fi membru al

C

autonomie financiară (fără ca aceasta să fie deplină).

Aceste schimbări au revenit constant şi natural pe parcursul discuţiilor. Chiar dacă participanţilor li

s-a cerut să s

re

anumită măsură informaţia despre ce se întâmplă acum, dar în perspectiva continuării proiectului

poate aduce un avantaj important, pentru că în cazul că legile vor fi aprobate într-o formă apropiată

de cea curentă, întreg contextul în care se desfăşoară proiectul se va schimba.

Opiniile participanţilor despre starea actuală a sistemului de educ

34

Prima secţiune a fiecăreia dintre cele două discuţii de grup a avut ca subiect starea generală a

istemului de educaţie. Deşi obiectivul principal al secţiunii, în planificarea iniţială, a fost

ţii au

de învăţământ se află

hibernare. Funcţionează din acumulări şi merge din ce în ce mai prost.

generală a elevilor este tot mai slabă de la o generaţie la alta (asupra acestui

aspect a existat consens, fie că a fost exprimat tranşant – elevii sunt tot mai slabi cu

umesc

- resursele umane (profesorii) sunt mai slab pregătite (sunt probleme cu noile generaţii

iei administrative,

ătre părinţi şi comunitate, dar au acceptat şi că într-o anumită măsură profesorii participă la

erodarea sistemului de educaţie.

s

introducerea participanţilor în atmosferă şi pregătirea pentru subiectele următoare, ca urmare a

experienţelor recente legate de dezbaterile publice pe marginea proiectelor de lege, participan

fost foarte activi în a diagnostica sistemul de educaţie şi evoluţia sa.

În ambele grupuri s-a întrunit consensul celor prezenţi cu privire la două evaluări negative ale

sistemului de educaţie:

1. Şcoala românească are în acest moment rezultate slabe

2. Evoluţia în timp este descendentă, lucrurile merg din ce în ce mai prost.

Unul dintre participanţi a surprins plastic situaţia astfel: Sistemul românesc

în

Întrebaţi care sunt principalele simptome ale stării proaste a sistemului de educaţie, participanţii au

indicat o serie de probleme generale, între care:

- pregătirea

fiecare generaţie – sau moderat – e loc de mai bine, de mult mai bine)

- scade interesul elevilor şi al părinţilor pentru educaţie de calitate; aceştia se mulţ

doar cu diplome (vom reveni asupra acestui aspect în secţiunile următoare ale

raportului)

- şcoala nu pregăteşte adecvat latura civică a personalităţii elevilor (noi nu îi învăţăm pe

elevi să fie cetăţeni; formăm copiii cu această dualitate: una gândim, alta spunem, una

spunem, alta facem)

de profesori; pregătirea pedagogică este defectuoasă la nivelul formării iniţiale, în

universităţi)

Discuţia despre motivele care au condus la această stare de fapt a fost mult mai nuanţată. În

general, participanţii au înclinat către a plasa responsabilitatea în afara şcolii ca nivel de bază al

sistemului, către decidenţi, către persoanele aflate pe diverse niveluri ale ierarh

c

35

Un aspect asupra căruia ambele grupuri au fost în unanimitate de acord este acela că apare o

ruptură între deciziile politice şi administrative şi şcoala reală. Directorii au reclamat defici

de comunicare (comunicarea de jos în sus este foarte defectuoasă) şi absenţa unor mecanisme d

consultare (Oare nu ar trebui să se facă un sondaj printre noi, cei care murim pe catedră în

fiecare zi, să ne spunem părerea despre cum se face evaluarea în sist

enţele

e

em? Am sentimentul că sunt

ameni care s-au rupt de catedră de mulţi ani şi deşi sunt oameni capabili nu sunt sincronizaţi la

la

ea ce a condus la rezultate foarte proaste atunci când au fost generalizate

proiect p la nivel naţional5 (participant:

Atunci dezastruos nu

nalat că e rezultatele

u sunt bune, dar s-a mers mai departe).

nvăţământ este, în opinia participaţilor, lipsa de

implica r

este în una

comunităţi nţi a descris

problem

dar în real a

gândim, alta spunem, una spunem, alta facem [...] Nimeni nu poate fi considerat inocent în

situaţia st

Directorii d oarte nemulţumiţi şi de relaţia cu mass-media. Ei au acuzat

tabloid r

negative di

greu de ob ografic sau de emisie. Unul dintre participanţi a descris o experienţă

eplăcută cu furnizarea trunchiată a informaţiilor: Au venit să ia interviu cu reparaţiile făcute la

. Ne-

o

realitate). Au fost menţionate şi situaţii în care observaţiile asupra unor proiecte pilot venite de

şcoli au fost ignorate, ce

ele ilotate. Exemplul cel mai recent este cel al tezelor unice

când pilotezi ceva trebuie să analizezi care este rezultatul. Dacă vezi că este

mergi mai departe. Este vorba de sistemul de teze unice; alt participant: Mare parte a colegilor, de

la diferite discipline, limba română, matematică, geografie, istorie, au sem

n

Un alt motiv care stă în spatele problemelor din î

re eală a comunităţii şi a societăţii în ansamblu. Directorii de şcoli spun că deşi educaţia

nimitate declarată prioritate naţională, în practică nici clasa politică şi nici membrii

i nu fac nimic concret pentru a îmbunătăţi situaţia. Unul dintre participa

a astfel: Învăţământul este perceput dual. Pe de o parte este numit ca prioritate naţională,

itatea nu este tratat ca atare. Din păcate formăm copiii cu această dualitate: un

a a, părinţi, profesori, comunitate.

e şcoli s-au declarat f

iza ea presei şi că ziariştii, în goana lor după senzaţional, descriu exclusiv aspectele

n învăţământ, iar atunci când se încearcă promovarea unor rezultate bune este foarte

ţinut spaţiu tip

n

nivelul şcolii. Erau de faţă şi un reprezentant al administraţiei şcolilor, precum şi un părinte

5 În sistemul românesc de educaţie teza este un instrument de evaluare semestrială care în general determină 50% din evaluarea finală la o materie. În toamna anului 2007 Ministerul Educaţiei a decis să extindă utilizarea acestui instrument la departajarea elevilor pentru trecerea într-un ciclu superior de educaţie. Astfel, notele obţinute la tezdin gimnaziu vor fi un criteriu de departaMinisterul a decis ca subiectele tezelor să

ele jare la admiterea în liceu. În încercarea de a limita subiectivitatea evaluării, fie aceleaşi la nivel naţional. Această decizie a fost puternic criticată de

rofesori şi organizaţii non-guvernamentale pentru că nu ţine cont de contextul local şi vine împotriva tendinţei de ntralizare din sistem. Ministerul a menţinut decizia, dar rezultatul a fost foarte controversate. Rezultatele la teze

au fost foarte diferite de rezultatele generale ale elevilor şi au existat multe suspiciuni că în majoritatea şcolilor elevii au fost ajutaţi de profesori sau au fost lăsaţi să copieze pentru a obţine rezultate mai bune.

pdesce

36

au luat interviuri tuturor, am arătat şi ce s-a făcut şi ce ar mai trebui făcut. La montaj au lăsa

doar din ce a spus părintele şi rezulta că nu s-a făcut nimic, ceea ce nu e adevărat. Un alt

participant a relatat problemele întâmpinate atunci când a încercat să promoveze rezultatele şcolii

sale: Am încercat să apar la televiziune cu rezultatele bune ale elevilor, să scot în evidenţă pă

pozitive ale copiilor noştri. Este vorba de rezultatele unui program de tip step-by-step. N-am putut

Am fost întrebat dacă am pile sau bani. Nu avem, nu am putut să intru. Un exemplu similar a fost

dat de un alt participant: La noi în şcoală, o şcoală de cartier, dar bună, deşi suntem într-un

cartier prost văzut şi cu multe probleme, am organizat o galerie de artă, lucrări ale elevilor. A

venit un ziarist de la un cotidian central, a făcut articolul, a ieşit foarte bine, dar titlul ales de

redacţie a fost „Galerie de artă în şcoala infractorilor”. În acest context, toţi participanţii au

aderat la ideea că ar fi foarte util dacă fie la nivel central, prin Ministerul Educaţiei, fie la nivel

local, prin Inspectoratele Judeţene, s-ar pune la punct un program de promovare a imaginii şcolii

rândul populaţiei.

t

rţile

.

în

ă

re

care provin, participanţii au indicat lipsa de

tonomie şi plaja redusă de decizii pe care le pot lua. Este foarte posibil ca acest răspuns să fie

ţi la

e.

venituri proprii, din chirii, spre exemplu, banii nu sunt încasaţi direct de şcoală, ci de

Participanţii au acceptat şi că între profesori mai sunt încă destule cazuri de persoane care nu

acceptă o schimbare de paradigmă şi contribuie astfel la problemele sistemului (Există încă

reticenţe ale profesorilor a propos de legea calităţii. Am constatat că sunt profesori contrariaţi c

trebuie să lucreze cu principiul că elevul este în centrul predării). Totuşi, directorii sunt de păre

că aceste cazuri reprezintă o minoritate.

Mutând discuţia de la general către specific, întrebaţi care este cea mai importantă problemă cu

care se confruntă în acest moment şcolile din

au

influenţat într-o măsură mai mare sau mai mică de contextul amintit, dar toţi directorii prezen

discuţii au plasat pe primul loc între problemele şcolii blocarea procesului de descentralizar

În practică, absenţa autonomiei se traduce printr-o serie de disfuncţionalităţi:

- cheltuirea fondurilor alocare este greoaie şi depinde de mai multe verigi intermediare

(şcolile nu au buget propriu. Totul se face printr-un centru bugetar; Chiar dacă avem

centrul bugetar, şi nu pot fi cheltuiţi direct; şcoala nu poate să plătească persoanele

care ar urma să participe la proiectele şcolii. Acesta este un impediment important.)

- şcolile nu pot să decidă asupra profesorilor pe care doresc să îi aducă şi apar probleme

permanente cu gestiunea resurselor umane (este foarte greu să ţinem profesorii buni

care nu sunt titulari la noi; am dat o catedră liberă de istorie către inspectorat. La

37

sector mi-au împărţit-o în trei şi mi-au trimis trei profesori; nu sunt suficiente ore şi

profesorii îşi împart normele, ceea ce duce la probleme de eficienţă şi comunita

profesori care au ore la două sau chiar trei şcoli şi atunci nu te poţi baza pe ei; sunt

oameni foarte buni pe care nu poţi să-i mai păstrezi în anii următori)

- achiziţiile şi lucrările de întreţinere nu ţin cont de lista de priorităţi a şcolii, ci de cea a

administraţiei locale (Şcoala face un necesar de investiţii pe care îl înaintăm către

administraţia şcolilor. Primăria decide ce se face, şi de multe ori nu corespund

priorităţile primăriei cu cele ale şcolii; Noi semnăm la sfârşit ca beneficiar, nu avem

nicio influenţă). Unul dintre participanţi a descris pe scurt problemele care apar atun

când beneficiarii nu au control direct asupra lucrărilor: În general, lucrările de

reparaţii s-au făcut în toate şcolile. Apare însă şi o problemă când se exagerează. În

Bucureşti există un program finanţat de Banca Europeană de Investiţii şi administrat

de Cons

te. Sunt

ci

iliul Local. Se lucrează după o logică ce ne scapă. Ei demolează ce s-a făcut

pentru a reface deşi nu e nevoie, se folosesc materiale proaste, sunt selectate firmele

rere că acum şcoala are alocate suficiente fonduri pentru a

ncţiona corespunzător. Acest lucru poate fi legat de faptul că la discuţii au participat doar

ire

iu

Opini e

Discuţia de

Participanţ

continuă sc

fost şi e e

toate aceste

centrale ad

după criterii care ne scapă. Nu am fost consultaţi la întocmirea proiectelor şi

selectarea furnizorilor.

Directorii de şcoli au declarat că problemele financiare nu mai sunt aşa de mari ca în urmă cu

câţiva ani, iar o parte dintre ei sunt de pă

fu

reprezentanţi ai unor şcoli din Capitală, pentru că Bucureşti este un oraş cu o puternică creştere

economică din care sunt generate venituri importante la bugetul local. Rămâne o nemulţum

nivelul de salarizare a profesorilor, mai ales al celor debutanţi. Un profesor începător are un salar

de aproximativ 700 de lei (aproape 200 de euro) net, considerat de toţi participanţii insuficient,

aproape o ruşine, un salariu din care nu se poate trăi decent.

i d spre reforma în educaţie

spre descentralizare a condus spontan la abordarea subiectului reformei în educaţie.

ii au definit propunerile succesive de reformă venite din partea autorităţilor ca pe o

himbare ce pare a nu avea nicio direcţie clară. Toţi participanţii au fost de acord că a

st necesară o schimbare în educaţie, care să corespundă schimbărilor întregii societăţi. Cu

a, din nou toţi participanţii s-au declarat nemulţumiţi de felul în care autorităţile

ministrează această schimbare.

38

Principalel

directorii d

- rmă (suntem

-

- i,

- care

i de educaţie, ce vrem să facem din elev. Sau când ni se pare

că ştim, a doua zi vine altul şi se schimbă totul, o luăm de la capăt)

îi fac

u noul pachet de legi au existat în

fârşit dezbateri. Unul dintre ei a sintetizat astfel: în fine, se face o discuţie mai serioasă. În toate

. Conţinutul noilor legi a fost în egală măsură

ună a fost că

roiectul poate fi îmbunătăţit şi că un pas esenţial este făcut prin culegerea opiniilor celor interesaţi.

ă,

tralizat. Opinia generală a fost că sunt încă mari

e deficienţei ale proiectului sau proiectelor de reformă în educaţie identificate de

e şcoli sunt:

inconstanţa, practic fiecare ministru a venit cu propriul program de refo

într-o schimbare continuă, facem schimbarea schimbării; fiecare ministru nou a

început altă reformă, alte experimente)

durata, procesul de reformă a început în 1996 şi încă nu s-a ajuns la un punct de

stabilitate (se întârzie cu finalizarea descentralizării; nu se poate să tot schimbăm,

trebuie să şi acumulăm)

consultarea insuficientă sau chiar absenţa consultării cu actorii locali – profesor

părinţi, elevi (Oare nu ar trebui să se facă un sondaj printre noi, cei care murim pe

catedră în fiecare zi, să ne spunem părerea despre cum se face evaluarea în sistem?

Am sentimentul că sunt oameni care s-au rupt de catedră de mulţi ani şi deşi sunt

oameni capabili nu sunt sincronizaţi la realitate)

lipsa obiectivelor clare care să definească direcţia schimbării (Nici acum nu ştim

este obiectivul sistemulu

Participanţii au indicat că în întreg sistemul de educaţie există partizani şi opozanţi ai reformei. Ei

au menţionat conservatorismul, teama de schimbare şi lipsa de viziune printre motivele care

pe profesori sau funcţionari din sistem să se opună schimbărilor propuse. Pe de altă parte, toţi

directorii au spus că majoritatea celor cu care intră în contact, din propriile şcoli sau din

inspectorate, conştientizează nevoia de a reaşeza sistemul de educaţie pe baze stabile prin

finalizarea rapidă a procesului de reformă.

Participanţii au ţinut să remarce şi să aprecieze că în legătură c

s

şcolile s-au făcut dezbateri cu părinţii, cu profesorii

criticat şi apreciat de directorii de şcoli, existând opinii divergente. Concluzia com

p

Ambele discuţiile au convers în mod natural către concluzia comună că descentralizarea complet

inclusiv financiară, trebuie să fie finalul reformei în educaţie (descentralizarea este cea mai bună

soluţie pentru a rezolva problemele şcolii). În acest context directorii prezenţi au adus în discuţie

participarea comunităţii pe care au definit-o ca element crucial pentru buna desfăşurare a

procesului de educaţie într-un sistem descen

39

probleme legate de participare şi implicare, dar acesta nu trebuie să fie un impediment, ci mai

tea să

onsabilitatea vine şi responsabilizarea).

Unul dintre participan

consultări ş ii pot fi responsabilizaţi, descriind modul în

care au u

Actualele proiecte de legi ale educa

discuţii şi a şcoală, acum o săptămână şi ceva, doamna

inspect r e s-a

întrunit Con

săptămână ă

spuneam, s

Măcar la n ii să înţeleagă că vor avea un rol

foarte important, comunitatea local

Îndeosebi d

structurile getare regionale)

rii

ă ar

ii sunt

să nu apară probleme legate de absenţa competenţelor.

Proiectul de descentralizare fiscală a fost pilotat recent în mai multe şcoli din ţară. Într-unul din

când e vorba de bani toată lumea este prudentă. Cred că procesul trebuia pregătit mai bine, noi

ră bună,

degrabă un argument suplimentar în favoarea descentralizării (şcoala poate pregăti comunita

se implice; odată cu resp

ţi a întărit cele două idei importante ale discuţiei, anume că sunt necesare

i că părinţii sau alţi membri ai comunităţ

av t loc în şcoala pe care o conduce dezbaterile pe marginea noilor proiecte de lege:

ţiei oricum erau aşteptate şi în al doilea rând au provocat

m fost invitaţi la discuţii. La noi la

oa e a venit imediat după ce am terminat şedinţa Consiliului Profesoral; cu o zi înaint

siliul Părinţilor. Trei sferturi dintre părinţi s-u implicat în discuţii. Le-am spus cu o

înainte ce facem, unora le-am trimis acasă scrisoare, mulţi au citit legea, după cum v

-au implicat în discuţii. Au zis că e prima dată când suntem consultaţi cu adevărat.

ivelul acesta aşteptăm un tip de schimbare, părinţ

ă nu înseamnă numai administraţia publică.

escentralizarea financiară este o necesitate, spun directorii de şcoli. Relaţia cu

intermediare (administraţia şcolilor din cadrul Primăriei şi centrele bu

depinde de calitatea oamenilor implicaţi şi de relaţiile personale ale directorilor. Astfel, unii dintre

participanţi s-au plâns că au proiecte blocate pentru că banii alocaţi de la buget sau cei strânşi din

activităţi proprii sunt blocaţi pe traseu. Alţii însă au apreciat că nu au nicio problemă cu partene

din reţea, deşi au recunoscut că uneori este supărătoare birocraţia. Şi unii şi alţii însă au spus c

fi mai bine dacă şcoala ar avea un buget propriu administrat direct. În acelaşi timp, director

de părere că procesul trebuie făcut aşa încât

grupuri a participat directorul unei astfel de şcoli, care a descris pe scurt procesul şi lecţiile ce pot

fi învăţate din pilotare: Suntem în al doilea an. A fost bine şi rău în acelaşi timp. Bine pentru că nu

mai există intermediarul financiar care să îţi creeze probleme. Trecerea însă s-a făcut foarte greu,

cel puţin anul trecut a fost un an de coşmar, pentru că ne-am trezit dintr-o dată cu o serie de

probleme pe care trebuia să le rezolvăm, de decizii pe care trebuia să le luăm repede, şi ştiţi cum e,

nu am avut contabil, am alergat foarte mult la administraţia financiară, la firme de resurse umane,

să găsim un contabil bun să îl angajăm. Aceasta a fost principala problemă, nici eu şi nici

directorii adjuncţi nu aveam pregătire în contabilitate şi este greu să găseşti un contabil bun.

Cred că ar putea fi pregătită mai bine această mişcare, dar în principiu mi se pare o măsu

rezultatele mi se par pozitive. După ce am trecut de problemele iniţiale lucrurile merg bine.

40

Implicarea comunităţii în viaţa şcolii

O secţiune importantă a fiecărei discuţii a fost centrată pe tema implicării altor actori din

comunitatea locală în viaţa şcolii. Întrebările adresate participanţilor s-au referit la cine sunt aceş

actori, în ce măsură participă la luarea deciziilor, la administrarea şcolii şi la proiectele aceste

precum şi la perspective şi măsuri ce ar putea fi luate pentru a îmbunătăţi situaţia existentă. În

ambele grupuri participanţii au ajuns rapid la consens în a spune că implicarea tuturor categ

de actori locali este insuficientă şi că acest lucru este în dezavantajul şcolii. Cele mai mari

probleme sunt cele cu participarea reprezentanţilor autorităţilor locale. În cazul părinţilor, există o

întotdeauna o minoritate activă, dar majoritatea sunt dezinteresaţi. Rareori firmele locale sprijină

şcoala, de obicei atunci când sunt conduse de un părinte.

Conform legislaţiei în vigoare decizia în şcoală aparţine Consiliului de Administraţie, condus d

director. Participanţii au arătat însă că în practică de cele mai multe ori directorul

ti

ia,

oriilor

e

este cel care

ul a fost

ru

hotărăşte, iar Consiliul de Administraţie doar avizează formal deciziile acestuia. Mecanism

descris plastic de unul dintre participanţi: Teoretic, directorul este ajutat de Consiliul de

Administraţie. Practic, sunt oameni şi oameni. Să vorbim cinstit, se face ora 12, se încheie

programul, puţini [dintre profesori] sunt cei care se interesează de ce probleme mai sunt, ce se

poate face, indiferent că sunt din Consiliul de Administraţie sau nu [...] Ca responsabilitate, totul

se sparge în capul directorului, toţi pumnii îi ia directorul. Noi ştim de teoretic o şcoală se

conduce de către director împreună cu Consiliul de Administraţie, că deciziile se iau în Consiliu,

dar de fapt şi de drept directorul are de cele mai multe ori decizia finală.

Cauzele acestei stări de fapt nu sunt uşor de definit. În opinia majorităţii participanţilor este vorba

de perpetuarea unui model anterior (Eu sunt în învăţământ de peste treizeci de ani, aşa a fost

întotdeauna, obiceiurile vechi se schimbă greu), la perpetuarea căruia contribuie lipsa de

informare şi de pregătire a celor implicaţi (Degeaba îi spui cuiva de mâine eşti în Consiliu [de

Administraţie] dacă el nu ştie ce să facă). De asemenea, un element important, aşa cum reiese şi

din modelul citat mai sus, este faptul că responsabilitatea este în cele mai multe cazuri a

directorului în relaţie cu alte instituţii şi autorităţi, indiferent dacă teoretic decizia este a întregului

Consiliu de Administraţie sau este vorba de amănunte care nu ar trebui să îl privească (Pent

orice răspunde directorul. Spre exemplu, eu răspund de fişele medicale. De ce trebuie să facă

directorul asta?). Toţi participanţii au menţionat şi dezinteresul pe care mulţi membri ai

comunităţii îl arată în relaţia cu şcoala.

41

Lipsa de interes este evidentă, în opinia directorilor de şcoli, în cazul reprezentanţilor Consiliului

scrierea relaţiilor cu reprezentantul Consiliului

mal.

u

a

iliul de Administraţie al şcolii de un

consilier care venea la fiecare şedinţă, era foarte activ, reprezenta şcoala în relaţia cu Primăria.

mai

l activ

ii

prezenţi au indicat mai

ulte posibile cauze ale implicării reduse a actorilor locali. În primul rând a fost menţionată

licării

mplicare

e

cu

st

a ajuns la un consens referitor la această chestiune.

Local în Consiliul de Administraţie al Şcolii. De

Local au mers de la absenţa permanentă (În momentul de faţă nici CA nu funcţionează nor

Reprezentantul Consiliului Local nu a venit niciodată; Reprezentantul Primăriei este doar pe

hârtie; Nu apare niciodată; E doar cu numele, îi trimitem convocări cu câteva zile înainte şi tot n

vine.) la o prezenţă activă (La şcoala noastră reprezentantul CL vine la fiecare şedinţă, la fel c

cel al părinţilor), dar majoritatea participanţilor au spus că un consilier activ şi care vine la şedinţe

este mai degrabă excepţia decât regula. Concluzia comună a fost că depinde foarte mult de

caracterul celor desemnaţi în Consiliul de Administraţie şi că din nefericire cei mai mulţi pică la

acest test. Unul dintre participanţi a concluzionat prin exemplul propriei şcoli: În prima parte a

acestui mandat Consiliul Local a fost reprezentat în Cons

După vreo doi ani, acesta a fost schimbat, nu ştiu din ce motive, poate personale, poate politice.

Noul consilier a trecut o singură dată şi de atunci nici nu ne mai răspunde la telefon. Depinde

ales de oameni.

Toţi directorii de şcoli participanţi la discuţie au spus că un reprezentant al Consiliului Loca

şi interesat de problemele şcolii este un câştig major, pentru că acesta poate deveni avocatul şcol

în relaţia cu Primăria şi poate contribui la promovarea intereselor şcolii atât în ceea ce priveşte

bugetul cât şi referitor la alte proiecte.

Întrebaţi despre motivele care conduc la această situaţie, directorii de şcoli

m

problema generală a pasivităţii populaţiei în ansamblu (Noi nu avem o comunitate în adevăratul

sens al cuvântului, nu este o comunitate suficient de puternică încât să se implice). Toţi

participanţii au fost de acord că întreaga societate este caracterizată de nivelul redus al imp

civice şi nu există nici un motiv pentru care ar trebui să avem aşteptări diferite în legătură cu

şcoala. Trebuie spus că percepţiile participanţilor coincid cu rezultatele cercetărilor sociologice

referitoare la cultura civică în România. Unii dintre directorii prezenţi au pus în legătură i

cu educaţia şi nivelul de trai (Avem o problemă foarte mare, nivelul de educaţie al comunităţii

locale depinde de starea financiară a comunităţii) şi au fost de părere că pe măsură ce venituril

vor creşte, va creşte şi interesul comunităţii faţă de şcoală. Alţi participanţi nu au fost de acord

această observaţie, arătând că există numeroase cazuri în care creşterea veniturilor nu a fo

însoţită de o creştere a interesului. Nu s-

42

Parteneriatul cu un agent local, o firmă sau o organizaţie non-guvernamentală, este privit ca o

soluţie pentru a desfăşura proiecte proprii fără constrângerile birocratice amintite anterior.

Participanţii au dat câteva exemple legate de posibile înţelegeri cu terţe părţi, fie o firmă (noi av

o firmă care a închiriat spaţiul şi prin intermediul acestei firme putem să mai derulăm proiecte

fie un ONG (la noi funcţionează alternativa educaţională Step-by-Step, care derulează proiecte în

şcoală).

Opiniile în legătură cu participarea elevilor la decizii au avut ca numitor comun ideea că la ş

generală ei nu au încă vârsta şi capacitatea de a se implica în astfel de lucruri. Regulamentul şcola

spune că prezenţa unui reprezentant al elevilor în Consiliul de Administraţie este opţională şi toţ

cei prezenţi au considerat că nu este necesar să folosească această opţiune. Directorii s-au arăta

reticenţi în a schimba această situaţie din proprie iniţiativă, dar ar putea să o facă dacă se schimbă

regulamentul (Nouă ne-a venit comunicare cum că trebuie să implicăm elevul în Consiliul de

Administraţie). Pe de altă parte, majoritatea participanţilor au fost de acord că elevii, mai ales cei

din gimnaziu, atu

em

),

coala

r

i

t

nci când sunt întrebaţi au opinii, unele pertinente, altele nu, şi sunt gata să le

xprime (Elevii sunt interesaţi de cum merge şcoala, ei au păreri imediat, au păreri foarte multe).

un

ale. Noi i-am sprijinit cât am putut, cu idei, cu alt ajutor. I-

m premiat cu cărţi, cu diplome. I-a atras foarte mult ideea asta şi i-am ţinut în şcoală, departe de

portante

r

e

u

ofesor.

e

Unul dintre participanţi a oferit chiar un exemple de proiect iniţiat şi implementat cu succes de

elevii din şcoala pe care o conduce: Acum un an a fost un concurs lansat de firma

Procter&Gamble. Elevii au venit cu o idee de proiect şi am şi câştigat finanţarea. Era vorba de

proiect de reciclare a diverselor materi

a

alte preocupări.

În ceea ce priveşte profesorii, directorii de şcoli au spus că reprezintă principalul sprijin pentru

buna guvernare a şcolii. A fost dat exemplul Consiliului Profesoral, care preia sarcini im

legate de conţinutul educaţiei, dar şi unele chestiuni administrative. A fost dat exemplul diriginţilo

şi al învăţătorilor, care au în sarcină administrarea şi întreţinerea sălilor de curs, fiind ajutaţi d

Comitetul de Părinţi al Clasei. Directorii au spus că majoritatea profesorilor participă la sarcinile

„obişnuite” (şedinţele Consiliului Profesoral, spre exemplu), cei mai mulţi dintre ei răspund

pozitiv atunci când sunt solicitaţi să se implice în proiectele şcolii, dar sunt mai puţini cei care a

iniţiative proprii. Între cauzele care îi determină pe unii profesori să nu se implice sunt mai

importante lipsa pasiunii şi timpul limitat. Participanţii la discuţii au vorbit despre pasiunea de a fi

profesor, de a îi învăţa pe alţii ca de un element important care determină rezultatele unui pr

Unii dintre ei au menţionat cu nelinişte că din acest punct de vedere sistemul de recrutare în

43

învăţământ nu mai este eficient şi tot mai puţini tineri bine pregătiţi aleg această meserie

lţi

une. În

oţi să-i mai păstrezi în anii următori). Directorii au fost de părere că descentralizarea va

zolva aceste probleme pentru că va permite fiecărei şcoli să îşi angajeze direct cadrele didactice.

aţi.

r putea să îi atragă pe membrii comunităţii, aşa cum s-a întâmplat cu recentele

onsultări ([…]Le-am spus cu o săptămână înainte ce facem, unora le-am trimis acasă scrisoare,

i

ori să

oziţia

(profesorii mai în vârstă se implică mai uşor, pe când profesorii tineri îşi fac ora şi pleacă). A

participanţi au subliniat totuşi că nu se poate generaliza, sunt şi profesori tineri care au pasi

ceea ce priveşte timpul, problema a fost legată direct de sistemul de titularizare în învăţământ,

sistem ce conduce la situaţii în care profesorii nu sunt legaţi de o singură şcoală (Sunt profesori

care au ore la două sau chiar trei şcoli şi atunci nu te poţi baza pe ei; sunt oameni foarte buni pe

care nu p

re

Participanţii au spus că de cele mai multe ori iniţiativa de a implica alte persoane în decizii

aparţine directorului, lucru pe care l-au considerat normal în contextul sistemului actual.

Reglementările în vigoare permit directorului să convoace doar o parte a Consiliului de

Administraţie, în funcţie de lucrurile aflate pe ordinea de zi. Participanţii la discuţii au considerat

că este firesc să fie aşa, pentru că sunt teme care nu-i interesează pe toţi cei din Consiliu. Unul

dintre ei a dat un exemplu concret în acest sens: Nu de fiecare dată când se convoacă consiliul de

administraţie convocăm şi părintele sau pe cel de la primărie. Sunt lucruri care practic nu i-ar

interesa şi ar fi din punctul lor de vedere pierdere de timp. Spre exemplu, săptămâna viitoare

avem o şedinţă de consiliu în care discutăm notele la purtare ale elevilor. Ce să caute

reprezentanţii părinţilor sau ai primăriei la discuţia asta, ei oricum nu sunt interes

În acest context s-a discutat şi despre soluţii pentru stimularea implicării. În opinia majorităţii

participanţilor un efort suplimentar din partea şcolii ca instituţie prin care să arate că este deschisă

către colaborare a

c

mulţi au citit legea, după cum vă spuneam, s-au implicat în discuţii. Au zis că e prima dată când

suntem consultaţi cu adevărat). Totuşi, directorii au ţinut să sublinieze că acest lucru funcţionează

doar dacă vor exista urmări concrete care să arate că acele consultări nu sunt doar un lucru formal

(dacă nu se întâmplă nimic a doua oară nici nu mai vine nimeni). Câţiva participanţi au ridicat ş

problema timpului, în condiţiile în care agenda directorului este deja încărcată, dar nu au respins

ideea că ar putea să delege astfel de responsabilităţi.

Legat de delegarea responsabilităţilor, directorii au arătat că este greu să motiveze alţi profes

participe în proiecte ale şcolii, pentru că lipsa de autonomie financiară îi împiedică să îi plătească

suplimentar (şcoala nu poate să plătească persoanele care ar urma să participe la proiectele

şcolii. Acesta este un impediment important). Participanţii au menţionat că sunt de acord cu p

44

profesorilor, pentru că salariile sunt oricum foarte mici, şi ceea ce ar schimba sunt regulile

că simt nevoia să aibă la îndemână modalităţi de stimulare, în special pecuniară, a celor care

participă în diverse proiecte.

Implicarea părinţilor în viaţa şcolii

Ca şi temă de discuţie, participarea părinţilor a apărut în toate secţiunile discuţiilor descrise

, pentru

nterior. În acest raport am preferat să punctăm anterior doar contextul care a condus către această

colo de

au

ii

re

ceea ce priveşte activitatea din Consiliul de Administraţie, participanţii s-au declarat mulţumiţi

ă

nt chemaţi se implică în activităţi

xtraşcolare, dar nu iniţiază).

a

tema şi să grupăm opiniile participanţilor în această secţiune a raportului.

Directorii de şcoli consideră că majoritatea părinţilor sunt dezinteresaţi de viaţa şcolii din

rezultatele propriului copil, ceea ce reprezintă de cele mai multe ori un dezavantaj pentru şcoală. În

aproape toate exemplele prezentate implicarea părinţilor a condus la rezultate pozitive. Deşi nu

dat un exemplu concret, unii participanţi au menţionat că în anumite condiţii reacţiile pot fi

adverse. În ansamblu, directorii de şcoli nu cred că în acest moment implicarea redusă a majorităţ

părinţilor este o problemă de maximă urgenţă; ei cred că finalizarea procesului de descentraliza

este mai importantă.

În

de implicarea reprezentanţilor părinţilor. În cadrul ambelor discuţii s-a întrunit consensul celor

prezenţi cu privire la faptul că în Consiliu sunt alese persoane care îşi îndeplinesc atribuţiile

(Reprezentanţii părinţilor sunt interesaţi. În general preşedintele comitetului de părinţi este aleas

o persoană care dispune şi de timp). Directorii mai spun că dacă se întâmplă ca pe parcurs

reprezentantul părinţilor să îşi piardă interesul, acesta poate fi înlocuit cu ajutorul Comitetului de

Părinţi (directorul poate cere Comitetului de Părinţi să înlocuiască reprezentantul în Consiliul de

Administraţie). Totuşi, cei mai mulţi dintre participanţi au arătat că de cele mai multe ori este

vorba de o implicare pasivă, un răspuns la cererea directorului (de câte ori sunt convocaţi părinţii

din Consiliul de Administraţie vin), iar cazurile în care iniţiativele vin de la reprezentantul

părinţilor sunt mai degrabă excepţii (Părinţii dacă su

e

Reprezentantul părinţilor în Consiliul de Administraţie este desemnat într-un sistem cu mai multe

niveluri. În primul rând la nivelul fiecărei clase se întruneşte Comitetul de Părinţi pe Clasă, din

care fac parte toţi părinţii. Este ales un preşedinte şi preşedinţii tuturor comitetelor pe clasă se

45

întrunesc în Adunarea Reprezentanţilor Părinţilor sau Comitetul de Părinţi pe Şcoală. Acest

organism îşi alege la rândul său un preşedinte, cel care devine reprezentantul părinţilor în Cons

de Administraţie, cu un manda

iliul

t de unul sau doi ani. Niciunul dintre Comitete, pe clasă sau pe

coală, nu este obligat de lege să obţină personalitate juridică, dar poate fi o opţiune a membrilor

săi (comitetele de părinţi se înregistrează juridic doar dacă vor. Ei trebuie să facă toate

gală).

turi –

ac parte. Directorii

rezenţi la discuţii au arătat că în practică s-a încetăţenit o colaborare mai strânsă între director şi

este

lice în proiectele şcolii.

l

, respectiv

l anului). Acestea sunt mai degrabă întâlniri de informare dinspre

coală către părinţi. Deşi ocazional unii dintre participanţi iau cuvântul pentru a pune întrebări sau

ş

demersurile ca să facă o formă de asociere le

Comunicarea de la administraţia şcolii către părinţi se face în principiu urmând aceleaşi struc

reprezentantul în Consiliul de Administraţie comunică Comitetului pe Şcoală, apoi fiecare dintre

preşedinţii de comitete pe clasă anunţă mai departe în colectivul din care f

p

Comitetul de Părinţi pe Şcoală (Sunt şedinţe ale Consiliului Părinţilor în care sunt informaţi şi li

se aduc la cunoştinţă hotărâri luate sau decizii ce urmau să fie dezbătute în Consiliul de

Administraţie şi se consemnează opinia lor, dacă sunt de acord sau nu). Acest lucru este necesar

pentru că sunt şedinţe ale Consiliului de Administraţie la care nu participă părinţii, pentru că

mai eficient (altfel, reprezentantul părinţilor ar fi nevoit să voteze fără să aibă timpul necesar să se

consulte cu ceilalţi părinţi din Comitet), dar şi pentru că în felul acesta cei mai activi părinţi au

posibilitatea să se imp

O consecinţă a acestui sistem este că pentru majoritatea părinţilor contactul cu şcoala se face la

nivelul clasei, prin intermediul învăţătorului sau al profesorului diriginte. Adesea, nici una din

părţi nu face un efort suplimentar pentru a implica părinţii în chestiuni care ţin de şcoală ca

instituţie. Acest lucru este mai vizibil în şcolile mari, cu mulţi elevi. Directorii de şcoli au privit

aceste aspecte prin prisma experienţei anterioare ca învăţători sau profesori diriginţi şi au

concluzionat că învăţătorii şi diriginţii pot avea un rol mai important în stimularea implicării

părinţilor în viaţa şcolii.

De asemenea, în majoritatea şcolilor există obiceiul ca la începutul şi sfârşitul anului şcolar să fie

organizate întâlniri de bilanţ deschise tuturor părinţilor interesaţi. Cu aceste ocazii directoru

prezintă planurile manageriale pe terme scurt şi termen lung (la începutul anului şcolar)

un raport de activitate (la finalu

ş

a face recomandări, nu este o dezbatere şi nici nu se iau decizii.

46

Dacă în ceea ce priveşte implicarea reprezentanţilor părinţilor, consideraţi cei mai activi şi m

interesaţi dintre aceştia, directorii de şcoli sunt relativ mulţumiţi, nu acelaşi lucru se poate spune

despre majoritatea părinţilor. Teoretic, orice părinte poate să contacteze şcoala, prin intermediu

directorului, a profesorului diriginte sau a învăţătorului, pentru a participa la viaţa acesteia, dar în

practică interesul majorităţii părinţilor, atunci când există, se limitează la rezultatele şcola

propriului copil şi la situaţia acestuia. Iată cum a des

ai

l

re ale

cris situaţia unul dintre participanţi: Interesul

r [al părinţilor] este diferenţiat. Unii vor doar note mari pentru copil, nu îi interesează cum le

stă

când află

,

coală, fie chiar încercări de a influenţa decizia

rofesorului (Sunt mulţi părinţi, mai ales din cei îmbogăţiţi recent, care cred că dând bani se

ul,

a

ici, cu trecerea timpului ei se interesează tot mai puţin de şcoală, aşa

um a punctat unul dintre participanţi: Părinţii sunt interesaţi pe niveluri de vârstă. Sunt din ce în

lo

obţin. Unii vor doar avantajul de a nu fi copilul într-un mediu agresiv. Puţini sunt cei care până la

urmă se adună, îi interesează ce este în şcoală, cei care înţeleg procesul. Pentru că este foarte

important să înţelegi că nu este doar un copil, că nu este doar el în clasă sau în şcoală, că exi

un grup şi că un profesor sau un director trebuie să vadă pe toată lumea.

Acest tip de abordare este de cele mai multe ori reactiv, părinţii contactează şcoala atunci

de unele probleme ale copiilor (Îi sunăm, le trimitem scrisori, îi convocăm) sau în apropierea

finalului de semestru sau de an şcolar, atunci când constată că rezultatele copilului nu sunt cele

aşteptate (Majoritatea vin la sfârşitul semestrului să rezolve eventuale probleme cu situaţia

şcolară). Directorii au constatat cu tristeţe că pentru muţi părinţi soluţia, rezolvarea problemelor

se reduce la oferirea de bani, fie donaţii către ş

p

rezolvă totul şi nu mai au altă datorie. Şi atunci îl vezi la sfârşitul semestrului cum apare).

Participanţii au afirmat că este tot mai răspândită ideea că [părintele] lasă la poarta şcolii copil

dă nişte bani şi de acolo e responsabilitatea şcolii, el nu mai are nimic de făcut.

O consecinţă a acestui tip de abordare a relaţiei cu şcoala din partea părinţilor este scădere

interesului pe măsură ce vârsta copiilor creşte. Dacă în primii ani de şcoală părinţii se simt mai

responsabili de copiii mai m

c

ce mai dezinteresaţi pe măsură ce copilul creşte, deşi normal ar fi invers, pentru că presiunea e

mai mare cu cât e copilul mai mare. Dar numărul părinţilor interesaţi este foarte mare când

copilul este mic şi se subţiază pe măsură ce trece timpul. Un alt participant a formulat aceeaşi idee

astfel: La ciclul primar vin aproape toţi, la clasele V-VII chiar şi la şedinţa cu părinţii din 25 dacă

vin 15, la a şaptea mai vin 10, la a opta mai puţini, iar restul trebuie să le dai telefoane acasă ca

să le spui ce mai face elevul...

47

Interesul scăzut al majorităţii părinţilor faţă de şcoală se află în strânsă legătură cu lipsa de

implicare în viaţa propriilor copiii, aşa cum o constată directorii şi profesorii. Din lipsă de timp sa

din ignoranţă mulţi părinţi nu petrec suficient timp cu copiii lor – nu au cu cine să vorbească

acasă, ne spun mai mult stăm de vorbă cu dumneavoastră decât cu părinţii, a remarcat unul dintre

participanţi, afirmaţie cu care au fost de acord toţi ceilalţi şi chiar a fost întărită: Am constatat că

majoritatea copiilor preferă să stai de vorbă cu ei decât să le predai.

Întrebaţi despre motivele acestei implicări reduse şi soluţiile pe care le văd puse în practică,

directorii de şcoli au vorbit în primul rând despre lipsa de cultură civică, resursele materiale

limitate şi un nivel redus de educaţie la nivelul întregii societăţi. Cuvintele unuia dintre participanţ

descriu foarte bine opinia ambelor grupuri: Eu conduc o şcoală de la marg

u

i

inea oraşului, într-un

artier mai sărac. Părinţii de la şcoala mea se implică pasiv şi semiconştient pentru că sunt

cu

alog

rinţilor în şcolile

e cartier uneori poate deveni păguboasă. Acest lucru se poate întâmpla atunci când intervenţia

e

ă

rândul comunităţii roma. Unul dintre participanţi a explicat că este

arte greu să lucrezi cu copii din medii sărace şi o metodă foarte bună de a-i atrage atât pe ei cât şi

pe părinţi este să le ofere copiilor o masă, rechizite, chiar haine.

c

implicaţi, sunt manevraţi să se implice. Un punct de vedere, un sprijin efectiv, o idee substanţială

este greu să obţii de la ei. Noi trebuie să ne gândim că majoritatea părinţilor din România

seamănă mai mult cu cei de la şcoala mea.

Un alt participant a încercat o tipologie a părinţilor în relaţie cu şcoala: Sunt trei categorii:

îmbogăţiţii recent, să le zicem parveniţii, apoi oamenii cu un anumit grad de cultură şi nu

neapărat bogaţi, cei care se şi implică, iar categoria cea mai numeroasă este cea a părinţilor

un nivel material şi socio-cultural scăzut. De multe ori cei din urmă, dacă nu ştii să ai un di

cu ei, pot deveni adversari ai şcolii chiar dacă au copii în şcoala respectivă. În acest punct al

discuţiei, în grupul respectiv s-a format un consens în jurul ideii că intervenţia pă

d

este pur reactivă, un răspuns întârziat al părintelui la lucruri acumulate în timp, situaţie în car

anumite tipuri de oameni preferă să plaseze întreaga responsabilitate în sarcina şcolii, refuzând s

îşi asume o parte a ei. Este un motiv în plus pentru a menţine căi de comunicare permanentă cu

părinţii. În acest punct al discuţiei, participanţii au revenit la problemele legate de imaginea şcolii

promovată în mass-media, preponderent negativă, lucru care nu ajută deloc.

Participanţii nu cred că implicarea redusă a anumitor grupuri culturale este determinată de

discriminare. Ei au făcut referire la părinţii romi, care sunt mult mai puţin interesaţi de ce se

întâmplă la şcoală, dar au pus acest lucru în legătură cu faptul că atât nivelul de educaţie cât şi cel

al veniturilor este mai redus în

fo

48

Vorbind de exemplele concrete în care implicarea părinţilor este benefică, directorii de şcoli au

indicat trei categorii importante: dezvoltarea unor proiecte ale şcolii, susţinerea intereselor şco

relaţia cu alte părţi, sprijinirea financiară a şcolii. Ultima categorie se auto-explică, iar directorii au

ţinut să precizeze că este vorba de contribuţii benevole.

lii în

n exemplu concret din prima categorie, proiecte ale şcolii a fost dat de unul dintre participanţi:

ctori

stfel

area

cadrul

ată unul dintre participanţi: Şcoala nu poate plăti

rofesorii pentru a organiza cursuri sau alte activităţi în afara orelor. Ar putea părinţii dacă ar

u

ci

tfel

ă pe profesori.

jloc de

sm.

e Dumnezeu, unde să mai faci

U

La noi părinţii au avut o iniţiativă şi ei se ocupă după program de elevi. Au adus chiar instru

de şah şi tenis de masă. Părinţii sunt cei care stau să-i supravegheze. Problemele legate de a

de iniţiative sunt cele privind incluziunea – cum se poate face să participe chiar şi elevii ai căror

părinţi nu contribuie la dezvoltarea proiectului, continuitatea – ce se întâmplă după ce copiii celor

care au iniţiat proiectul termină şcoala, şi forma de organizare legală care să permită desfăşur

programului, inclusiv din punct de vedere al cheltuielilor implicate. O soluţie pentru astfel de

probleme ar putea fi constituirea unor asociaţii cu personalitate juridică de către părinţi, dar

legislativ nu este foarte prietenos, aşa cum ar

p

înfiinţa o asociaţie cu personalitate juridică. S-a încercat la noi în şcoală, dar costurile era

foarte mari, contabilitate, taxe, timp pierdut. Chiar şi dacă nu ai activitate tot trebuie să fa

diverse hârtii. În cele din urmă asociaţia a fost desfiinţată.

Un alt participant a descris în aceiaşi termeni o experienţă similară: La o clasă s-a înfiinţat o as

de asociaţie. Principalul lucru pe care a putut să îl facă această asociaţie a fost să plătească pe

cineva care după-amiaza să facă un fel de after-school cu elevii. Ulterior, practic s-a desfiinţat,

din cauza costurilor suplimentare. Nimeni nu a avut curajul să o preia.

Participanţii au spus că asociaţiile sunt instrument foarte util, dar mulţi dintre părinţi nu sunt

pregătiţi pentru astfel de lucruri, nu ştiu cum să le facă, foarte greu îşi asumă responsabilităţi. O

posibilă soluţie ar putea fi cursuri care să îi pregătească pe părinţi şi deopotriv

În opinia tuturor participanţilor proiecte care să implice elevii după ore ar fi un excelent mi

a îi atrage şi ar fi cu siguranţă acceptat de părinţi, ba chiar unii dintre ei ar participa cu entuzia

Sunt însă impedimente de ordin legal şi financiar, dar şi de spaţiu, aşa cum spune unul dintre

participanţi: În opinia mea acest tip de activităţi ar avea mare căutare, dar nu putem să le facem.

Suportăm consecinţele modului în care a fost gândit învăţământul. Atât timp cât şcoala

funcţionează ca o fabrică, schimbul unu, schimbul doi, să ne iert

49

activităţi? Eu am învăţat într-o şcoală unde până la ora 13 învăţam, apoi continuam până la 17.

ociere în care să participe profesori şi

ărinţi. Directorii spun că un astfel de model ar putea să rezolve problema continuităţii, prin

e

n

entru reparaţii din motive politice.

irectorul şcolii a refuzat să se înscrie în partidul politic din care făcea parte primarul şi prin

ra

n exemplu similar este cel dat de un alt participant: Noi aveam probleme cu locatarii din

Eu unde să fac? Să-i ţin pe copii după ora 19? Cum să fac asta.

În niciuna dintre şcolile reprezentate la discuţii nu s-a încercat un model de PTA (Parents-Teachers

Association – Asociaţie Părinţi-Profesori), o formă de as

p

prezenţa profesorilor, dar rămân problemele financiare şi pot să apară impedimente legate de

fluctuaţia de personal. Dacă însă şcoala va avea autonomie, modelul PTA ar putea deveni viabil.

Într-un sistem descentralizat şi cu ajutorul părinţilor s-ar mai putea rezolva şi problema educaţiei

diferenţiate în funcţie de cerinţele fiecărui copil în parte. Directorii sunt de acord că nu se acordă

suficientă atenţie cerinţelor educaţionale speciale (trebuie să existe educaţie de excelenţă şi centre

de excelenţă, trebuie să avem o educaţie diferenţiată şi pentru copiii cu cerinţe educaţionale

speciale. Copiii sunt diferiţi, trebuie să ne adaptăm la fiecare din ei), dar spun că sistemul

centralizat lasă o marjă prea mică de decizie şcolii.

Implicarea părinţilor se poate dovedi extrem de utilă în relaţia cu autorităţile locale. Unul dintr

participanţi a descris felul cum ajutorul părinţilor s-a dovedit decisiv în urmă cu doi ani, într-u

moment în care şcoala era ameninţată să rămână fără buget p

D

urmare şcoala sa a fost eliminată de pe lista de investiţii. Directorul a apelat la Comitetul de Părinţi

şi reprezentanţii acestuia au mers la primărie şi au făcut, în calitatea lor de cetăţeni, presiuni asup

primarului şi a consiliului local, reuşind să anuleze decizia anterioară.

U

blocurile din jurul şcolii care parcau maşinile pe trotuar şi blocau accesul copiilor. Am făcut

hârtii către primăria de sector, către poliţie, dar nu am obţinut niciun rezultat. Unul dintre părinţi

s-a dus la primărie şi până nu a rezolvat nu s-a lăsat.

O altă cale prin care poate fi stimulată implicarea părinţilor este cea a parteneriatelor între şcoli.

Directorii prezenţi au dat exemplul unor parteneriate cu şcoli din mediul rural care s-au concretizat

prin schimburi de experienţă şi vizite reciproce şi prin proiecte educaţionale comune, ceea ce a

condus la o bună participare a elevilor şi părinţilor din ambele şcoli. Proiectele au fost iniţiate de

profesorii din şcoală.

50

Concluzia discuţiilor, în ambele grupuri, este că implicarea părinţilor în viaţa şcolii este benefică.

Chiar dacă există riscul unor reacţii negative, acesta poate fi înlăturat prin managementul

omunicării. Din păcate, participarea majorităţii părinţilor este redusă, în primul rând din cauza c

nivelului scăzut de educaţie civică şi a resurselor materiale precare. O problemă este şi că situaţia

se înrăutăţeşte în timp, dezinteresul părinţilor şi al elevilor este tot mai mare, responsabilitatea

fiind şi a sistemului de educaţie, a cărui reformă este mult întârziată.

51

52

Anexa 2 – Chestionarul cercetării cantitative

Secţiunea I. Informaţii generale despre instituţia educaţională

S1. V

S2. Vangaîntreagă sau cu jumătate de normă. Un singur răspuns pe linie.

treagă de normă NS NR

ă rog să estimaţi numărul total de elevi din şcoala dvs. în prezent. |__|__|__|__| Nu ştiu=98 NR=99

ă rog să estimaţi pentru anul şcolar 2007-2008 numărul de jaţi care lucrează în şcoala dvs. ca angajaţi cu normă

a. Normă în

b. Jumătate

a. Personal didactic cu funcţii de conducere (director, etc.) |__|__| |__|__| 98 99b. Cadre didactice (învăţători, profesori cu titularizare) |__|__| |__|__| 98 99 c. Cadre didactice suplinitoare (fără titularizare, cu norma de bază în

unitatea de învăţământ) |__|__| |__|__| 98 99

d. Personal didactic auxiliar: (psiholog, asistent social, etc.) |__|__| |__|__| 98 99e. Personal nedidactic / administrativ (asistenţi, contabili, îngrijitori,

personal de pază, etc.) |__|__| |__|__| 98 99

f. S3. Ce procent din personalul didactic/ de predare din şcoala dvs. sunt? Operator, totalul pe linie trebuie să fie 100%.

a. Cu normă întreagă

b. Cu jumătate de normă NS NR

a. …profesori calificaţi care predau disciplinele de învăţământ conform specializării lor

|__|__|% |__|__|% 98 99

b. …profesorii calificaţi care predau alte discipline decât cele incluse în specializarea lor

|__|__|% |__|__|% 98 99

c. …personal necalificat |__|__|% |__|__|% 98 99

S4. Dvs. de cât timp... Numărul de ani NS NR

a…. lucraţi în domeniul educaţiei (în ani)? | | | 98 99b. …din totalul anilor în care aţi lucrat în domeniul educaţiei de câţi ani sunteţi directorul acestei şcoli (în ani)?

|__|__| 98 99

a. Nu am activităţi didactice în timpul exercitării funcţiei de direc 1 b. Mai puţin de 25% 2 c. Între 25%-49% 3 d. Între 50%-75% 4 e. Peste 75% 5

Nu ştiu (nu citiţi) 98

S5. Ce procent din timpul dvs. este dedicat activităţilor didactice de predare? Un singur răspuns posibil.

NR (nu citiţi) 99

S6. În cazul şcolii dvs. ce procent de elevi aţi spune că... Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S6.

Între 0 5%

Între 6%-10%

Între 11%-24%

Peste 25% NS NR

a. ...provin dintr-o gospodărie fără un venit stabil 1 2 3 4 98 99 b. ...provin dintr-o familie cu un singur părinte 1 2 3 4 98 99 c. ...provin dintr-o familie cu unul dintre părinţi plecaţi la

muncă în străinătate 1 2 3 4 98 99

d. ...provin dintr-o familie cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate 1 2 3 4 98 99

e. ...sunt instituţionalizaţi (trăiesc în orfelinate) 1 2 3 4 98 99 f. ...aparţin unei etnii diferite de grupul etnic majoritar din această şcoală 1 2 3 4 98 99

Da 1 =>Continuaţi Nu 2

S7. Părinţii copiilor înscrişi la această şcoală sunt reprezentaţi în Consiliul de Administraţie al şcolii? Nu ştiu (nu citiţi) 98

=> Treceţi la S8

53

NR (nu citiţi) 99

S7a. Dacă vă gândiţi la părinţii care sunt membri ai Consiliului, în ce măsură sunteţi mulţumit în ceea ce priveşte...Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a.

În foma

arte re

măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură /Deloc

NS NR

a. ... participarea 4 98 99 la întâlnirile Consiliului 1 2 3 b. ...contribuţia din cadrul întâlnirilor Consiliului 1 2 3 4 98 99 c. ...a gate jutorul oferit pentru rezolvarea problemelor le

şcoală de 1 2 3 4 98 99

d. ...măsura în care deciziile Consiliului sunt comunicate Comitetului de Părinţi 1 2 3 4 98 99

Secţiunea II. Comunicarea dintre şcoală şi părinţi

Pentru toţi respondenţii S8. În medie, cât de des se întâmplă în şcoala dvs.

... Un singur răspuns pe Cel pu

ca linie. Arătaţi lista S8. ţin Cel

o dată penă

pu

lu

ţin o dată pe

trimestru

Cel puţin o

tru

Cedată pe semes

l puţin o da

Nicdat Stă pe an

io Nă NR

a. ...să fie organizate întâlniri între părinţi şi director 1 2 3 4 5 98 99b. evaluări scrise ale ...să fie trimise părinţilor

performanţelor elevilor 1 2 3 4 5 98 99

c. ...să fie trimise părinţilor informaţii despre programă 1 2 3 4 5 98 99d. ...să fie trimise părinţilor informaţii despre

evenimente şi activităţi şcolare 1 2 3 4 5 98 99

e. ...să fie trimise părinţilor informaţii despre deciziile şi 1 2 3 4 5 98 99regulamentul şcolii f. rmativ ...să fie trimis părinţilor un buletin info 1 2 3 4 5 98 99g. ...profesorii sau personalul didactic auxiliar să facă

vizite la domiciliu 1 2 3 984 5 99

h. ...să fie făcute sondaje pentru a afla opiniile/atitudinile părinţilor 1 2 3 4 5 98 99

i. ...este programată „Ziua uşilor deschise”? 1 2 3 4 5 98 99 S9. În general, în ce măsură sunteţi multumit de În foarte

mare În mare măsură

În mă

ă măsură /Deloc

Nîntâlnirile cu părinţii organizate de... Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a. măsură

mică sură

În foarte micNS R

e. ... diriginti 1 2 3 4 9998 f. ...profesori 1 2 3 4 98 99

S10. Vă rog estimaţi în cazul şcoliijumătate dint

dvs. procentul de părinţi care participă în mod regulat (la cel puţin re întâlniri) la....

Arătaţi lista S10. Un singur răspuns pe linie. Mai puţin de

25% Între

25%-49% Între

50%-75% Peste 75% Nu e cazul NS NR

a. ...întâlniri între diriginţi şi părinţi 1 2 3 984 5 99b. ...întâlniri între profesori şi părinţi 1 2 3 4 985 99c. ...întâlniri între director şi părinţi 1 2 3 99 4 5 98

S11. Vă rog să-mi spuneţi care sunt principaect

lele trei subie ad e des în cadrul ul menţionat ce ai des

______ ___ ______________|__|__

___________________________|__|__|

_________________________________|__|__|

=> Continuaţi

c te use n d î isc ie cuţ l m i aacestor întalniri? Vă rog să începeţi cu subi1.____________________________________

l m____

. ____________

|

2.________________________________________________

__________3._ ____________________________

Da 1 Nu 2

S12. Şcoala dvs. are o strategie care să asigure comunicarea cu TOŢI părinţii?

Nu ştiu (nu citiţi) 98 NR (nu citiţi) 99

=>Treceţi la S13

S ă-mi spuneţi care sunt principalele co est trategii. 1.___________________________________________________________________________|__|__|

12a. Vă rog s mponente ale ac ei s

54

______ _____________ |

___ __ |__|

S rele probleme şi obstacole intervin în comuni ea efic dU În foarte

mare măsură sură

mică sură

În foarte mică m ă/ Deloc

N

2.___________________________________________ 3.____________________________________________

_______

______

______|__|__

_ ________________ ____|_

13. În ce măsură consideraţi că următoa car ientăintre şcoala dvs. şi părinţi? n singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a. În mare

măÎn mă ăsur NS R

a 2 3 . Lipsa de interes a părinţilor în a comunica cu şcoala 1 4 98 99b. informeze cu privire la Părinţii nu au timp să se

problemele legate de şcoală 1 2 3 4 98 99

c. Părinţii nu au abilităţi de comunicare 1 2 3 4 98 99d. Lipsa de interes a profesorilor în a comunica cu părinţii 1 2 3 4 98 99e. Programul încărcat al profesorilor 1 2 3 4 98 99f. Părinţii şi profesorii nu vorbesc aceeaşi limbă 1 2 3 4 98 99g. Atmosferă conflictuală între şcoală şi părinţi 1 2 93 4 98 9h. Profesorii nu au pregătirea necesară pentru a

comunica / interacţiona cu părinţii 1 2 3 4 98 99

i. Altceva, ce?___________________________|__|__| 1 2 93 4 98 9

. Vă rog să vă gândiţi la categS14 oriile de părinţi cu care este mai greu să comunicaţi. Care su cea tă pe cea mai importantă! O ator! N ac t

răsp enul „părinţii cu probleme” sau „păr me sociale”. Întrebaţ fel p le __________________ _______ _______ __|__

_ ____________ _______ _______ __|__

______________________ _______ _______ __|__

ţilor de a sprijini activităţile ş lare

nt le mai importante trei categorii? Vă rog să o menţionaţi prim

unsuri generale de g dainţii cu proble

peri ce

u rob

cepme!

aţi

1._____________________________________ __ __ __| | 2._ _________________________________________ __ __ __| | 3._________________________________ __ __ __| |

Secţiunea III. Oportunităţile părin co

S15. În anul şcolar curent, în medie, cât de des au cerut diriginţii în şcoala dvs.

Cedată

părinţilor să...? Un singur răspuns pe linie. A . rătaţi lista S15

l p ladou

săptă

uţin o fiecare ă

mâni

Cel puţin odat

luă pe nă

Cel puţin od

triamtă pe estru

Cel puţin od

seată mes

pe tru

Niciodată NS NR

a organizarea unor colii/clasei 1 2 3 4 5 . ... se implice în

ceremonii ale ş 98 99

b. ... se implice în organizarea unor activităţi sociale ale şcolii/clasei 1 2 3 4 5 98 99

c. ...ofere consiliere didactică şi pedagog 2 99ică 1profesorilor 3 4 5 98

d. ...organizeze un cerc şcolar/grup de suport al clasei/şcolii 1 2 3 4 5 98 99

e. ...sponsorizeze diverse activităţi şcolii/clasei

ale 1 2 3 4 5 9998

f. ...strângă fonduri pentru şcoală 1 2 3 4 5 98 99g. ...ajute alţi părinţi să sprijine educaţia copiilor lor 1 2 3 4 5 98 99

h. ... reprezinte şcoala la diverse evenimente 1 2 3 4 5 98 99i. Altceva, ce?__________________|__|__| 1 2 3 4 5 98 99

55

acilitează plicarea părinţilor (Operator! Explicaţi respondentului că se poate referi şi la alte activităţi în afară de cele

____________ _______________

3._______________________________________________ _ __ |

licat î ele trei tivităţ enţionate mai su

S16. Vă rog să-mi spuneţi care sunt principalele trei activităţi şcolare din şcoala dvs. care fimspecificate în lista de mai sus)? 1.___________________________________________________________________________|__|__| 2.___________________________________

________

_______

_____|__|__|

_ _________________ __|__| S17. Vă rog estimaţi procentul părinţilor care s-au imp n c ac i m s. Operator notaţi la S17 răspunsul de la

.1, la S17.a., răspunsul de la S16 S16.2 la Mai pu

S17b, şi răspunsul de la S16.3 la S17.cArătaţi lista S10!

ţin de 25%

Între 25%-49%

Între 50%-75% Peste 75% NS NR

a. ... ______________________|__|__| 1 2 3 4 98 99 b. ... ______________________|__|__| 1 2 3 98 99 4c. ...______________________ |__|__| 1 2 3 4 98 99

Da 1 => ţi ContinuaNu 2

S18. Dvs vă amintiţi o situaţie în care a fostalizat cu succes un parteneriat î

re ntre şcoală şi părinţi? Nu ştiu (nu citiţi) 98 NR (nu citiţi) 99

=> ţi la S1Trece 9

S18a. Vă rog să descrieţi situaţia respectivă. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________|__|__|

Secţiunea IV ul sprijinirii

_

. Servicii de consiliere parentală asigurate de şcoală părinţilor în scopprocesului educaţional

S19. Vă voi citi o listă care cuprinde oactivitatea de educare a copiilor. În ce măpreformanţele (r

serie dsură cr ă ac v ă

ezultate la învăţătură şi compo ele n ş S7a. În foarte

mare mă ră

În mare măsură

În mică măsură

e activităţi predeţi c

rtamentul)

in care şcoeste acti

vilor î

ala poateităţi pot ficoala dvs

susţine p utile pent.:

ărinţii în ru a îmbunăt ţi

Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista

su

În foarte micăm ră/Delo

c ăsu NS NR

a. ni pentru a-i ajuta pe 1 2 3 4 98 99 Organizarea unor sesiupărinţi să-i asiste pe copii la teme b. Să ofere părinţilor materiale care să-i ajute să-i asiste pe copii la teme 1 2 3 4 98 99

c. Să ofere părinţilor materiale care să-i ajute 1 2 3 4 98 99 să monitorizeze temele copiilor d. Să oferire părinţilor informaţii despre cum să creeze acasă un mediu propice învăţării 1 2 3 4 98 99

e. Să ofere părinţilor consiliere parentală 4 98 1 2 3 99f. Grupuri de sprijin pentru părinţii elevilor cu probleme (de ex. violenţă, probleme de comportament etc.)

1 2 3 4 98 99

g. Alta, care?_____________________|__|__| 1 2 3 4 98 99

56

S20. În anul curent , în această şcoală cât de des... Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S8. Cel puţin o

dată pe lună semestru dată pe an

Cel puţin o Cel puţin o dată pe Niciodată NS NR

a. ...au fost organizate sesiuni pentru a-i 99 sprijini pe părinţi să-i ajute pe copii la teme 1 2 3 4 98

b. ...s-au oferit părinţilor materiale utile pentru a-i ajuta pe copii la teme 1 2 3 4 98 99

c. ... s-au oferit părinţilor materiale care să-i ajute să monitorizeze temele copiilor 1 2 3 4 98 99

d. ... s-au oferit părinţilor informaţii despre cum să creeze acasă un mediu propice învăţării 1 2 3 4 98 99

e. ... s-a oferit părinţilor consiliere parentală 1 98 99 2 3 4 f. ...s-au organizat grupuri de sprijin pentru părinţi privind subiecte de genul violenţei sau despre alte probleme de comportament etc.

1 2 3 4 98 99

g. Alta, care?____________________|__|__| 1 2 3 4 99 98 O . S20.7 NU ACCEPTA RI GENERALE PERATOR! PENTRU ÎNTREBĂRILE DE LA S20 1 LA ŢI RĂSPUNSUD LE SO AŢI CE FEL E GENUL „PĂRINŢII CU PROBLEME” SAU „PĂRINŢII CU PROB ME CIALE”. ÎNTREBPROBLEME! Operator! Adresaţi întrebarea S20a1, pentru cod 1, 2 a

i părinţilor

tru a-i ajuta e

__

ă

Operator! Adresaţi întrebarea S20a4, pentru cod 1, la ând oferiţi părinţilor informaţii despre cum să

___________________________________|__|__|

a , pentru cod 1, 2, sau 3 la S20e pal at ci când o iţi părinţi consilier arent

____ _______ _______ _______ _|__|

tru cod 1, 2, sau 3 la S20f al atunci când organizaţi grupuri de sprijin p ru rinţi

re alte probleme de comportament? ___________ ________ ________ ________ |__|__

ate p nţilor, cod 2 sau 3 l 20g, cop ăspunsul în spaţiul e mai jos şi adresaţi întrebarea privind aceste servicii: 20a7. Ce categorie de părinţi vizaţi în principal atunci când organizaţi [...]

_____________________________________________________|__|__|(Operator! Notaţi răspunsul de la S20g, „alta”)? ____________________________________________________________________________|__|__|

, sau 3 la S20S20a1. Ce categorie de părinţi vizaţi în principal pentru sesiunile organizate cu scopul sprijiniri

entru a-i ajuta pe copii la teme ? p___________________________________________________________________________|__|__| Operator! Adresaţi întrebarea S20a2, pentru cod 1, 2, sau 3 la S20b

20a2. Ce categorie de părinţi vizaţi în principal atunci când oferiţi părinţilor materiale utile penSp copii la teme?

_________________________________________________________________________|__|__| Operator! Adresaţi întrebarea S20a3, pentru cod 1, 2, sau 3 la S20c S20a3. Ce categorie de părinţi vizaţi în principal atunci când oferiţi părinţilor materiale care să-i ajute smonitorizeze temele copiilor? _________________________________________ ___________________________ _______|__|__|

2, sau 3 S20d S20a4. Ce categorie de părinţi vizaţi în principal atunci ccreeze acasă un mediu propice învăţării? ________________________________________ Operator! Adresaţi întrebare S20a5S20a5. Ce categorie de părinţi vizaţi în princi__________________________

un___

fer___

lor___

e p_|_

ală? ______________

Operator! Adresaţi întrebarea S20a6, pen S20a6. Ce categorie de părinţi vizaţi în princip ent păprivind subiecte de genul violenţei sau desp________________________________

__ __ __ __ |

Operator! Dacă şcoala oferă şi alte servicii destin ări 1, a S iaţi rdS

57

me şi obstacole limitează abilitatea instituţională a

e

măsu

rră

S21. În ce măsură consideraţi că următoarele proble? şcolii dvs. de a oferi consiliere parentală

Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a. În foamar

rte

ră

În mamăsu

e

În mică măsură

În foarte micămăsură/Deloc NS NR

a. Şcoala are prea puţine resurse pentru a dezvolta şi menţine aceste servicii. 1 2 3 4 98 99

b. Lipsa de interes a părinţilor faţă de serviciile de 1 2 consiliere parentală. 3 4 98 99

c. Părinţii sunt prea ocupaţi pentru a se implica în serviciile de consiliere parentală. 1 2 3 4 98 99

d. Profesorii sunt prea ocupaţi pentru a dezvolta servicii de consiliere parentală. 1 2 3 4 98 99

e. rofesorii nu au aptitudinile necesare pentrP u a oferi servicii de consiliere parentală.. 1 2 3 4 98 99

f. Lipsa unei metodologii pentru a dezvolta sede consiliere parentală.

rviciile 1 2 3 4 98 99

g. Conflictul dintre profesori şi părinţi. 1 2 3 4 98 99

Secţiunea V. Implicarea părinţilor la nivel decizional în şcoli S22. În scopul de a îmbunătăţi calitatea educaţiei oferită de şcoala dvs., cât de importantă este implicarepărinţilor cu privire la următoarele aspecte?

a

l de Puţin Deloc NS NRUn singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S22. Foarte Destuimportantă importantă importantă importantă

a. Evaluarea performanţelor profesorilor. 1 2 3 4 98 99 b. Angajarea şi concedierea profesorilor 1 2 3 4 98 99 c. Selectarea manualelor şi a altor materiale 4 98 99 folosite la clasă 1 2 3

d. Stabilirea priorităţilor cu privire la bugetul şcolii 1 2 3 4 98 99 e. Planificarea activităţilor sociale. 1 2 3 4 98 99 f. Dezvoltarea sau modernizarea politicilor şi regulamentelor şcolii. 1 2 3 4 98 99

g. Luarea deciziilor la nivelul clasei. 1 2 3 4 98 99 h. Luarea deciziilor la nivelul şcolii 1 2 3 4 98 99 i. Alta, care?______________________|__|__| 1 2 3 4 98 99

S23. În cadrul şcolii dvs. membrii Comitetului de părinţi au Fădreptul ... Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S23. restricţii invitaţie formă

ră Doar pe bază de Sub nicio NS NR

a. ...să participe la întâlniri în care se iau decizii la nivelul şcolii? 1 2 3 98 99 b. ...să participe activ la elaborarea unor politici/strategii noi? 1 2 3 98 99 c. ...să iniţieze un proiect de modificare a unor politici şcolare existente ? 1 2 3 98 99

d. ...să iniţieze adoptarea unor noi politici? 1 2 3 98 99 e. ...să prevină adoptarea unor reguli cu care nu sunt de acord? 1 2 3 98 99

S24. În ce măsură Comitetul de părinţi influenţează următoarele aspecte ale activităţii zilnice din şcoala

măsură

dvs.? Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a. În foarte În mare În mică mare măsură măsură

În foarte micămăsură/Deloc NS NR

a. Metodele pedagogice folosite de profesori. 1 2 3 4 98 99 b. Conţinutul lecţiilor. 1 2 3 4 98 99 c. Planificarea activităţilor extraşcolare. 1 2 3 4 98 99 d. Planificarea dezvoltării infrastructurii şcolare 1 2 3 4 98 99 e. Învăţarea elevilor să aprecieze educaţia. 1 2 3 4 98 99 f. Să faciliteze o implicare mai mare a părinţilor în viaţa şcolară. 1 2 3 4 98 99

g. Alta, care?_____________________|__|__| 1 2 3 4 98 99

58

ral

În foamar

măsu

mare s n

S25. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură părinţii copiilor din şcoala dvs. influenţează în geneurmătoarele aspecte ale activităţii şcolii ? Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a. rte

e ră

În mă ură Î

m mică ăsură

În foarte micămăsură/Deloc NS NR

a. Evaluarea performanţelor profesorilor. 1 2 3 4 98 99 b. Angajarea şi concedierea profesorilor 1 2 3 4 98 99 c. Selectarea manualelor şi a altor materiale folosite la clasă 1 2 3 4 98 99

d. Stabilirea priorităţilor cu privire la bugetul şcolii 1 2 3 4 98 99

e. Planificarea activităţilor sociale. 1 2 3 4 98 99 f. Dezvoltarea sau modernizarea politicilor şi regulamentelor şcolii. 1 2 3 4 98 99

g. Luarea deciziilor la nivelul clasei. 1 2 3 4 98 99 h. Luarea deciziilor la nivelul şcolii 1 2 3 4 98 99 i. Altceva. Ce?___________________|__|__| 1 2 3 4 98 99 S26. După părerea dvs ărinţi în anul şcolar

Niciuna=97 Nu ştiu=98 NR=99

Secţiunea VI. A n

., care a fost iniţiativa cea mai importantă a Comitetului de pcurent? ________________________________________________________________________________|__|__|

titudini ge erale S27. În ce măsură credeţi că implicarea părinţilor în activitatea ş lară are următoarele neficco be ii? Un singur răspuns pe linie. Arătaţi lista S7a. În foarte mare

m ră În mare m ră

În mică mă ră ăsu ăsu su

În foarte micămăsu /Delo

c NSră NR

a. Îmbunătăţirea climatului şcolar. 1 2 3 4 98 99 b. Îmbunătăţirea atitudinii şi comportamentului părinţilor faţă de şcoală. 1 2 3 4 98 99

c. Creşterea sprijinului acordat de părinţi şcolii. 1 2 3 4 98 99 d. Îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor 1 2 3 4 98 99

e. Alta, care?______________________|__|__| 1 2 3 4 98 99 Operator! Pentru întrebările de la s20.1 la s20.7 nu acceptaţi răspusau „părinţii cu probleme sociale”. Întrebaţi ce fel problem

nsuri gene r me” e!

ile ş lare. a dvs xis a rii de orii?

______________ _______ ___ | _|

___________________________ _______ ___ | _|

_____________ _______ ___ | _|

vs. înc pli categorii de părinţi? 1._______________________________________ ___ __ __|__|__|

_____ _____ _____ _____ ___ _

____ _____ _____ _____ ___ _

rale de ge

În oal

nul „părinţii cu p oble

S28. Unii părinţi se implică mai puţin decât alţii în activităţste cat

co şc . e tă c tegopărinţi care se implică mai puţin decât alţii? Care sunt ace eg1._________________________________________________

__ __ ____ __|_

2.____________________________________

__ __ ____ __|_

3.__________________________________________________ __ __ ____ __|_ Operator! Adresaţi întrebarea S30 pentru fiecare categorie de părinţi menţionată la S29. S29. Ce măsuri speciale adoptă şcoala d pentru a uraja im

________

carea activ

_______

ă a acestor

___________________

__________________2.__________________ _____ _____ _____ _____ _|_ |__| 3._____________________________________ _____ _____ _____ _____ _|_ |__|

59

ebăr e p mâSecţiunea VII. Într i specific entru Ro nia

ună 1 Foarte b

Mai degrabă b 2 unăMai degrabă proastă 3 Foarte proastă 4

S30. Cum apreciaţi dotarea materială a şdvs.?

colii

NR (nu citiţi) 9

S31. Cum apreciaţi bugetul şcolii în anul şcolar 2007-2008?

lătit toate facturile curente şi am putut să f m investiFoarte bun, am p ace ţii importa 1n Suficient, am plătit toate facturile cu nte şi am reuşit să facem mici inve ii 2 re stiţInsuficient, abia am reuşit să plătim facturile curente 3 Foarte prost, nu putem nici măcar ătim fac ile curent 4să pl tur e

Arătaţi lista S31.

NR u citiţi) 9(n

Foarte bună 1 Mai degrabă bună 2 Mai degrabă proastă 3 Foarte proastă 4

S32. Cum apreciaţi colaborarea cu Primăria/

NR (nu

Consiliul Local în anul şcolar curent?

citiţi) 9

bări 1 Foarte puţine schimPuţine schimbări 2 Multe schimbări 3 Foarte multe schimbări 4

=> Continuaţi

NS (nu citiţi) 8

S33. Dupîn

ă părerea dvs., în ultim

NR (nu citiţi) 9

ii 14 ani, în văţământul românesc au avut loc:

=>Treceţi la S35

Mai degrabă bune 1 Mai degrabă proaste 2

NS (nu citiţi) 8

S34a. Şi credeţi că aceste schimbări au produs rezultate mai degrabă bune sau mai degrabă proaste?

NR (nu citiţi) 9

Foarte bine informat 1 Destul de informat 2 Destul de puţin informat 3 Foarte puţin informat 4

S35. La începutul anului Guvernul a propus

u citiţi) 9

un nou pachet de legi ale educaţiei. Cât de informat sunteţi în legătură cu legile propuse? NR (n

Da, o dezbatere organizată de inspectorat 1 Da, o dezbatere organizată de şcoală 2 => Continuaţi

Nu 3

S36. În şcoala dvs. a avut loc vreo dezbatere pe această temă?

NR (nu citiţi) 9 =>Treceţi la S37

Părinţii nu au fost invitaţi 1 Mai puţin de un sfert 2 Cam jumătate 3 Aproximativ trei sferturi 4 Toţi părinţii au participat 5

S36a. Care este procentul de părinţi care au participat la dezbatere?

NR (nu citiţi) 9

Doar directorul 1 => Treceţi la S38Directorul şi altcineva 2 => Continuaţi

NS (nu citiţi) 8

S37. Cine credeţi că se ocupă de gospodărirea unei şcoli?

NR (nu citiţi) 9 => Treceţi la S38

60

S37aI S37aII

Părinţii 1 1 Consiliul Local 2 2 Ag i 3 3 enţii economicMinisterul Educaţiei 4 4 Ins 5 5 pectoratul Şcolar Biserica 6 6 Angajaţii şcolii 7 7 Altcineva 8 8

NS (nu citiţi) 98 98

S37aI. Şi cine anume în p37aII. Mai este şi altcineva? Cine?

gur răspuns pe coloană. Arătaţi lista

rimul rând? SOperator! Notaţi primul răspuns în coloana S37a1 şi al doilea răspuns în coloana S37aII.

n sinUS37a

NR (nu citiţi) 99 99

1 Doar Ministerul Educaţiei => Treceţi la S39 Ministerul Educaţiei şi altcineva 2 => Continuaţi

NS (nu citiţi) 8

S38. În opinia dvsă stabilească ceşcoală?

NR (nu citiţi) 9

s., cine trebuie învaţă copii în

=> Treceţi la S39

S38aI S38aII

Fie 1 1 care şcoală în parte Părinţii 2 2 Consiliul Local 3 3 Societatea civilă 4 4 Elevii 5 5 Agenţii economici 6 6 Biserica 7 7 Profesorii 8 8 Altcineva 9 9

N 9S (nu citiţi) 8 98

S38aI. Şi cine anume în primul rând? S38aII. Mai este şi altcineva? Cine? Operator! Notaţi primul răspuns în coloana

38a1 şi al doilea răspuns în coloana S38aII.

NR (nu citiţi) 99 99

SUn singur răspuns pe coloană. Arătaţi lista S38a

Foarte performantă 1 Cu o performanţă medie 2 Cu o performanţă scăzută 3 Neperformantă 4

NS (nu citiţi) 8

S39. Din punctul dvs. de vedere, şcoala românească în general este una:

NR (nu citiţi) 9

Foarte performantă 1 Cu o performanţă medie 2 Cu o performanţă scăzută 3 Neperformantă 4

NS (nu citiţi) 8

S40. Dar şcoala în care lucraţi dvs. este una:

NR (nu citi 9 ţi)

Secţiunea VIII. Demografice

Urban 1D1. Mediul de rezidenţă: Rural 2

Masculin 1D2. Sexul respondentului: Feminin 2

D3. Judeţ:_____________________

________|__|__|