Autor: Valentin LOZOVANU

Policy Brief nr. 8

Mai 2011

România – Republica Moldova:

accelerarea unei cooperări întârziate

- Analiza cadrului relațiilor de asistență pentru dezvoltare

dintre România și Republica Moldova -

2

CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................... 3

MECANISME DE FINANȚARE ODA ......................................................................... 3

CONSTATĂRI.............................................................................................................. 4

ÎNTÂRZIERI ÎN CE PRIVEȘTE CELE 100 MILIOANE .................................................................. 6

RECOMANDĂRI: ......................................................................................................... 8

MECANISME DE FINANȚARE CARE AR TREBUI AVUTE ÎN VEDERE DE ROMÂNIA ............................ 8

3

Introducere

Experiența României în calitate de donator în Republica Moldova este relativ recentă,

manifestându-se până la aderarea sa la Uniunea Europeană în special pe dimensiunea culturală

prin intermediul Institutului Cultural Român și Departamentului pentru Relații cu Românii de

Pretutindeni.

Din 2007 România devine membră a UE și parte a obligațiilor europene de a dona bani pentru

dezvoltare către state terțe. România a stabilit atunci că Republica Moldova este o țară prioritară

pentru fondurile sale de dezvoltare.

Dezghețul în relațiile la nivel politic survenite imediat după alegerile din 2009 din Republica

Moldova a favorizat decizia României în 2010 de a acorda pentru următorii patru ani un ajutor

nerambursabil de 100 milioane euro1, în afara fondurilor anuale oferite de MAE (circa 900 000

euro în 2010).

Mecanisme de finanțare ODA

În prezent, asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) a României este oferită prin intermediul

următoarelor mecanisme de finanțare:

- Finanțare prin intermediul unor organizații multilaterale2 cum ar fi Programul Națiunilor

Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova. Astfel, în 2007 - 2009 au fost acordate circa

1,64 milioane euro pentru 13 proiecte în domenii ca dezvoltare locală, protecție socială,

infrastructură, dezvoltarea societății civile, drepturile omului etc.

- Finanțare bilaterală3 (din anul 2010) - șase proiecte în valoare de 1,3 milioane euro în

sectoare ca: agricultură, sănătate, bună guvernare, educație și mass-media etc.

Tot în 2010 au fost finanțate două proiecte împreună cu alți donatori (Proiectul privind

componentele educației, mass-media și societatea civilă – 134 000 euro) implementat de

Consiliul Europei și Proiectul privind Efectuarea recensământului agricol (în comun cu agenția

ONU pentru alimente și Agenția Suedeză pentru Dezvoltare - Sida) – 500 000 euro.

1 Semnarea la 27 aprilie 2010 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind

implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară de 100 milioane euro 2 Ministerul Afacerilor Externe al României 2010 „Romanian Aid, New donors can make a difference”

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2010/brosura_oda_2007-2009.pdf 3 Conform informației din baza de date IDEA a Cancelariei de Stat http://www.ncu.moldova.md/ro/search-project și

Hotărârii de Guvern 246 din 08.04.2010 (Anexa nr.1 și 2)

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334259

4

Constatări

1. Nu există încă un Acord de cooperare pentru dezvoltare4 așa cum o cere Hotărârea nr.

747 din 11/07/2007 - un cadru legal general care ar acoperi tot spectrul de priorități,

mecanisme de acordare, proceduri folosite (de exemplu scutirea de taxe5 a tuturor

proiectelor finanțate de România în acest scop), suma contribuțiilor și perioada pentru

care sunt oferite aceste fonduri. Existența unui asemenea cadru ar oferi predictibilitate

fondurilor pentru Moldova pe câțiva ani înainte și va ajuta Guvernul de la Chișinău la

planificarea politicilor și cadrului de cheltuieli pe termen mediu. Vor fi astfel respectate și

rigorile Comisiei Europene în materie de proceduri de livrare a asistenței externe de către

țările membre UE (EU Code of Conduct).

2. În ciuda faptului că Art. 6 aliniatul 1 din Hotărârea nr. 747 din 11/07/2007 prevede că

Ministerul Afacerilor Externe va elabora o strategie de țară pentru fiecare din partenerii

prioritari, aceasta încă n-a fost realizată. Astfel, identificarea priorităților are loc doar la

nivel de discuții interguvernamentale fără o analiză de țară6 și consultare largă așa cum o

solicită practica internațională existentă în domeniu (de exemplu Suedia prin Sida) și

respectiv fără a avea un document unic care ar ghida asistența României în Republica

Moldova. Existența unei strategii ar crește previzibilitatea asistenței oferite și

transparența procedurilor, precum și participarea altor actori la diferitele etape de

programare a asistenței.

3. Se resimte lipsa de experiență ca donator a României. E necesară eficientizarea sistemelor

și procedurilor de livrare a asistenței (care pot fi diferite - alocarea fondurilor pentru

asistență tehnică, fie proiecte investiționale mari ori acordarea de suport bugetar direct).

Trebuie de asemenea dezvoltate procedurile ce țin de achiziții, contractarea

consultanților, raportare, monitorizare, procesare a documentației, modalități de plată

etc.

4. Deși la nivel național autoritatea care coordonează asistența oficială pentru dezvoltare

(AOD) este Ministerul Afacerilor Externe (cu un fond de doar două milioane euro) faptul

că majoritatea fondurilor (100 milioane euro) sunt gestionate de către Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Turismului duce la fragmentarea eforturilor și lipsei unui singur

interlocutor la București7.

4 Conform declarațiilor unui oficial român (în cadrul mesei rotunde „România-Republica Moldova împreună pentru

dezvoltare, Rolul Parlamentelor, Guvernelor și societății civile din cele două țări” (8 decembrie 2010) proiectul

acordului există fiind transmis încă de la începutul lunii mai 2010 către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene (Republica Moldova). 5 Scutirea de taxe are loc în Republica Moldova conform mecanismului stabilit de Hotărârea de Guvern nr. 246 din

08.06.2010 pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor

internaţionale la care Republica Moldova este parte 6 Cristian Ghinea, “Donatorii internaţionali şi priorităţile lor în Republica Moldova”, raport de cercetare pentru

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, București, 2009

http://aod.mae.ro/resurse/Raport%20Moldova%20ro.pdf 7 Cristian Ghinea, Dragoș Dinu, Paul Ivan „Cum am folosit fereastra de oportunitate. Bilanţul unui an de relansare a

relaţiilor România – Republica Moldova” Centrul Român de Politici Europene, București 2010

5

România nu are încă formată o Agenție de cooperare pentru dezvoltare specializată autonomă (cum ar fi SlovakAid, Czech Aid, Polish Aid etc.)

Sunt peste 20 de donatori în Republica Moldova cu un număr de peste 200 proiecte active

5. Spre deosebire de alte noi țări membre UE,

România nu are încă formată o Agenție de

cooperare pentru dezvoltare specializată

autonomă (cum ar fi SlovakAid, Czech Aid, Polish

Aid etc.). Fondurile sunt gestionate de o direcție

în cadrul MAE, cu o rotație mare a cadrelor diplomatice. O agenție specializată,

subordonată MAE, dar acționând ca structură permanentă, ar dezvolta expertiză în ce

privește asistența pentru dezvoltare.

Avantaje și...

Modalitatea aleasă până acum de a acorda asistența cu predilecție prin intermediul organizațiilor

multilaterale a avut câteva avantaje:

� Asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor;

� A suplinit lipsa de experiență a României ca donator

� A ajutat la evitarea unor suspiciuni (având în vedere relațiile politice mai tensionate din

acea perioadă);

� Utilizarea sistemelor unor donatori cu experiență în Republica Moldova (deci un proces de

învățare din partea administrației românești);

� Canalizarea fondurilor în cadrul unor programe comune cu alți donatori și coordonate cu

necesitățile Guvernului moldovean identificate la acel moment (conform principiilor

Declarației de la Paris, dar și alinierea la procedurile de acordare a asistenței a Uniunii

Europene - EU Code of Conduct).

� Cheltuirea banilor de către România prin

organizații multilaterale convine și

autorităților moldovenești responsabile

de coordonarea asistenței externe din

Moldova - Cancelaria de Stat, reieșind din necesitatea canalizării asistenței externe pe

sector la nivel de programe mai degrabă decât la nivel de proiecte pe fiecare donator

aparte (sunt peste 20 de donatori în Republica Moldova cu un număr de peste 200

proiecte active) .

...dezavantaje

Totuși, pe lângă aceste avantaje, alocarea fondurilor prin organizații multilaterale are și

dezavantaje:

� Vizibilitatea scăzută a României ca donator în Republica Moldova;

� Majorarea costurilor administrative de gestionare a AOD;

� Intermedierea fondurilor destinate Republicii Moldova (până acum în special asistență

tehnică prin PNUD) nu întărește capacitățile naționale ci mai degrabă scoate

competențele și capacitățile în afara sistemelor naționale (crearea și menținerea unităților

6

Ar fi recomandabilă alocarea directă a

asistenței de către România prin

intermediul autorităților naționale

și/sau de comun cu societatea civilă.

de implementare paralele, circulația cadrelor de la administrația națională/societatea

civilă locală spre donator, transferul de experiență scăzut etc.) Cu toate că au fost

înregistrate anumite progrese în ceea ce privește alinierea donatorilor la programele și

strategiile naționale8, aceasta continuă să fie uneori deficientă9 (existența anumitor

sectoare „orfane”)10.

Având în vedere aceste avantaje și dezavantaje, ar fi

recomandabilă alocarea directă a asistenței de către

România prin intermediul autorităților naționale și/sau

de comun cu societatea civilă de pe ambele maluri ale

Prutului.

Întârzieri în ce privește cele 100 milioane

Deși a trecut un an de la semnarea Acordului, datele comunicate de oficialitățile din România

relevă faptul că au fost acordate doar circa șapte milioane euro din contul celor 100 milioane

(câte 25 milioane în cursul a 4 ani cât ar fi trebuit să fie) pentru asistență umanitară de urgență11.

Deci, la acest moment, contrar unor presupuneri12 România are potențialul de a deveni cel mai

important donator dintre țările membre UE în Moldova, fondurile fiind doar promise până acum.

Adunând sumele cheltuite efectiv din cele 100 milioane la cei 900 000 euro din fondul AOD

gestionat de MAE (în total circa 8 milioane) deocamdată România ca donator în Moldova oferă

cam același volum de asistență externă ca și o altă țară membră a UE - Suedia (prin Sida – 7,89

milioane euro în 2010 și o asistență în creștere pentru următorii patru ani de 52 milioane Euro -

câte 13 milioane anual13).

Contribuțiile strict raportate ca AOD au fost modeste până acum, în total de circa 2,55 milioane

euro (vezi Fig. 1)14.

8 Raportul național privind eficiența asistenței externe (Moldova) (Paris Declaration Survey 2011)

http://www.un.md/donors/support_aid_eff/index.shtml 9 Priorități de Guvernare 2009, Maya Sandu - Asistența externă , pag. 320 http://www.edemocracy.md/

files/prioritati-guvernare-2009.pdf 10 Buletin de politică externă, IDIS Viitorul, 2010 - Asistența externă și dezvoltarea economică a Republicii

Moldova http://www.viitorul.org/public/3006/en/Policy_Statewatch11_en.pdf 11

De menționat și faptul că deși conform prevederilor Acordului România trebuia să ofere acești bani direct

Chișinăului aceștia au venit sub formă de mărfuri. Licitația a fost organizată la Bursa de Mărfuri din Bucureşti

(contrar prevederilor tratatului care prevede că la concurs pot participa și agenții economici și Republica Moldova)

iar o parte din materiale au venit chiar cu întârziere. 12

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_22308/VIDEO-Sinteza-Dezbaterii

-CRPE-EurActiv-Cum-ne-vedem-dinspre-Moldova-Ce-vrem-in-Moldova-Ce-asteapta-ei-de-la-noi.html 13 http://www.gov.md/libview.php?l=ro&idc=436&id=3816 14

http://aod.mae.ro/resurse/BROSURA%20(4).pdf

7

Fig. 1. Sumele AOD acordate de România Republicii Moldova

An Suma (euro)

2007 1,3 milioane

2008 193150

2009 153000

2010 900 000

2011 (programare) 900000

Fondurile pentru 2011 sunt orientate spre 10 proiecte în domeniul sănătății, suport pentru

instituții ale administrației publice centrale, armonizarea legislației cu acquis-ul comunitar,

consolidarea societății civile, modernizarea serviciilor locale, știință și inovare.

În ce privește cele 100 de milioane promise, pentru anul 2011 imediat după stabilirea

procedurilor de implementare va urma o nouă rundă de selectare a proiectelor propuse spre

finanțare în baza unui apel de proiecte unde vor fi eligibile autorități publice locale de nivelul I și

II.

O direcție prioritară de finanțare o constituie drumurile, în acest sens România va participa în

comun cu programul american de asistență ”Corporația Provocările Mileniului” la finanțarea

drumului național Soroca – Otaci, o arteră importantă din Nord-Estul țării, prin repararea

drumurilor de acces către acest traseu și a școlilor din zonă.

Au fost stabilite noi domenii de cooperare după ce autoritățile moldovene au indicat necesitatea

reabilitării sectorului energetic și Guvernul României s-a arătat disponibil să finanțeze și acest

sector15. La aceasta se mai adaugă disponibilitatea autorităților din România de a finanța proiecte

de mediu (calitatea aerului, reabilitarea termică a școlilor sau spitalelor, precum și

implementarea unui proiect tip Casa Verde pentru instalarea de centrale pe bază de energii

regenerabile) în următorii trei ani în sumă de până la 15 milioane euro16.

În concluzie se poate spune că se reliefează principalele direcții de activitate pe cele 3-4 sectoare

(transport, energetic, ecologic și educație) din contul celor 100 milioane, în timp ce fondurile

Ministerului Afacerilor Externe au ca destinație proiecte „soft” de asistență tehnică pentru

autoritățile publice naționale și societatea civilă.

15

http://expresul.com/2011/03/17/romania-sprijina-republica-moldova-in-%E2%80%9Cparteneriatul-estic%E2

%80%9D/ 16 http://www.ecomagazin.ro/romania-va-aloca-15-milioane-euro-republicii-moldova-pentru-a-implementa-un-

proiect-tip-casa-verde/

8

Recomandări:

� Interconectarea infrastructurilor noastre: drumurilor, liniilor electrice, conductelor de

gaze şi energie electrică şi infrastructura feroviară

� Susținerea adoptării standardelor europene, inclusiv a legislaţiei şi actelor normative,

standardelor de calitate (de ex. ajustarea legislației naționale privind standardele fito-

sanitare). Aceasta ține de elaborarea unui set de acte normative noi precum și ajustarea

celor existente în conformitate cu legislația și practica europeană în domeniu.

� Asistența pentru dezvoltarea extensiunii rurale. Aceasta presupune extinderea serviciilor

de consultanță în agricultură, informarea fermierilor privind oportunitățile de producere

și promovare a producției agro-alimentare, posibilități de asociere și dezvoltarea

infrastructurii pentru gospodăriile agricole.

� Asistență tehnică și financiară pentru identificarea și implementarea proiectelor de

dezvoltare regională. Întărirea capacității Autorităților Publice Locale, a ONG-urilor locale

în vederea identificării, elaborării şi implementării unor proiecte comune în cadrul

Programelor de cooperare transfrontalieră România – Moldova – Ucraina.

� Dezvoltarea capacităților instituțiilor de dezvoltare regională (agenții și consilii regionale,

minister – DGDR – Direcția Generală Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și consiliul național).

Mecanisme de finanțare care ar trebui avute în vedere de România

� Suport bugetar direct (de exemplu prin intermediul Fondului Național pentru Dezvoltare

Regională - FNDR)17 – pentru finanțarea proiectelor incluse în Documentul Unic de

Programare - DUP). Agenția Britanică de Dezvoltare a donat astfel în 2010 28 milioane lei

moldovenești.

� Prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională - a proiectelor incluse în DUP18 și

Programe Operaționale Regionale (de exemplu Biroul de Cooperare Tehnică al Germaniei

a donat 18 milioane lei pentru 5 proiecte de modernizare a serviciilor publice).

� Prin intermediul ONG-urilor de comun cu beneficiarii (APL) facilitând transferul de

cunoștință de la ONG-urile care au deja acumulată această expertiză la

aplicarea/implementarea proiectelor

17

Finanțarea proiectelor este efectuată în baza Legii privind achizițiile publice a R. Moldova, care a fost recent

analizată sub aspectul conformității cu practicile europene (Fiduciary Risk Assessment). La acest moment deja există

proiecte finanțate de donatori prin intermediul FNDR pe lângă contribuția Guvernului. Procedurile sunt transparente,

participative, se bazează pe nevoile identificate la nivel local ținând cont de cadrul de planificare bugetară/prioritățile

identificate în strategiile de dezvoltare regională. 18

Proiectele pentru care nu au ajuns bani, sunt incluse în Documentul Unic de Programare (DUP) și au prioritate

pentru următoarele apeluri iar statul poate garanta o co-finanțare de 50% în cazul în care un donator decide să

finanțeze un proiect din DUP. Mai multă informație http://adrnord.md/pageview.php?l=ro&idc=232&.

9

Despre autor:

Valentin Lozovanu este expert în politici de dezvoltare la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative

Sociale (IDIS) “Viitorul”. A lucrat la Cancelaria de Stat (Direcția politici, planificare strategică și

asistență externă) și Ministerul Economiei (specialist în cadrul Direcției cooperarea cu

organismele financiare internaționale) din Republica Moldova. A absolvit Relații Internaționale și

Integrare Europeană la Școala Diplomatică Estonă și Relații Internaționale la Universitatea de Stat

din Moldova.

Domenii de expertiză: eficiența asistenței externe, monitorizare și evaluare a programelor și

proiectelor, politici de dezvoltare economică.

Acest raport apare în cadrul proiectului „Monitorizarea Parteneriatului pentru Integrare

Europeană România – Republica Moldova” derulat de Centrul Român de Politici Europene

(CRPE) și finanțat de Fundația Soros în cadrul Inițiativei de Politică Externă.

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros.

Opiniile exprimate nu implică automat poziția tuturor experților afiliați sau a altor instituții

și organizații partenere CRPE.

Credit foto copertă: Ciprian Ciucu

© CRPE Mai 2011

Centrul Român de Politici Europene

Știrbei Vodă nr. 29, ap. 4

București - 1

office@crpe.ro

Tel +4 0371.083.577

Fax. +4 0372.875.089

Pentru mai multe detalii despre CRPE vizitați pagina www.crpe.ro.