GRUPUL DE EXPERTI PSIHOLOGI

GHID ORIENTATIV DE INSTRUMENTE,

MATERIALE SI TEHNICI SPECIFICE PSIHOLOGULUI SCOLAR DIN SCOLILE

PENTRU DEFICIENTI DE AUZ

Ghid intocmit, adaptat, redactat si ingrijit de:

PSIHOLOG SCOLAR SUCIU IONELIA

CJRAE FOCSANI

PSIHOLOG SCOLAR POSTOLACHE ANA-MARIA

SCOALA SPECIALA NR. 2 BUZAU

PSIHOLOG SCOLAR ROMANESCU PETRICA

CSEI C-TIN PUFAN VASLUI

SCOALA SPECIALA NR. 2 BUZAU GRUPUL SCOLAR ELENA

DOAMNA FOCSANI

CSEI C-TIN PUFAN VASLUI

2

Cuprins……………………………………………………………………………2 Argument……………………………………………………..………………...…3 Genograma descriere……………………………………………………….…..…4 Genograma model…………………………………………………………………5 Genograma aplicatie……………………………………………………….……..6 Ecoharta descriere…………………………………………………………..…..…7 Ecoharta model…………………………………………………………….....……8 Ecoharta aplicatie………………………………………………………..…………9 Testul sociometric descriere………………………………………………………10 Testul sociometric model……………………………………………………....…11 Testul sociometric aplicatie…………………………………………………....….12 Metoda ABC descriere…………………………………………………..….…….13 Metoda ABC model………………………………………………………..……..14 Metoda ABC aplicatie………………………………………………………..…..16 Metoda autoinstructiei descriere………………………………………………….18 Metoda autoinstructiei planse…………………………………………..……...…19 Metoda Video InteractionTraining-VIT…………………………………….……34 Bibliografie……………………………………………………………………….45

CUPRINS

3

Problematica elevului cu dizabilităţi, în general, şi a celui cu deficienţă senzorială de auz în special, este foarte complexă, fapt ce ne obligă pe noi, cadrele didactice, să acordăm o atenţie deosebită muncii pe care o desfăşurăm, folosind în acest sens metode, tehnici, instrumente de lucru cât mai diversificate. Din punct de vedere al psihologului şcolar, cunoaşterea fiecărui elev în parte , a particularităţilor pe care acesta le prezintă, a influenţelor pe care le suportă, precum şi gradul de implicare al familiei în educaţia sa – toate acestea constituie premise favorabile pentru o intervenţie de specialitate eficientă. Acest ghid prezintă câteva instrumente, metode şi tehnici de lucru utilizate în cele trei unităţi şcolare cuprinse în derularea proiectului RONDO de către psihologii şcolari, şi anume: genograma, ecoharta, testul sociometric ( acestea reprezentând o practică permanentă în şcolile noastre) dar şi altele noi, precum: metoda ABC, metoda autoinstrucţiei şi metoda Video Interaction Training ( VIT ). Despre acestea din urmă am luat cunoştinţă graţie întâlnirii cu specialiştii de la Institutul Viataal din Olanda şi le mulţumim pe această cale pentru toate informaţiile pe care ni le-au transmis, pentru exerciţiile aplicative deosebit de utile şi, dincolo de acestea, trebuie să recunoaştem că noi, cei implicaţi în proiect, am învăţat să avem alte atitudini şi alt mod de implicare în relaţia cu elevii, cu părinţii, cu celelalte cadre didactice. Am realizat faptul că la intrarea unui elev în şcoală avem nevoie să ştim mult mai multe date decât cele oferite de dosarul care îl însoţeşte. Spre exemplu, pentru a afla date despre familia sa, despre mediul socio-economic din care provine, despre natura relaţiilor existente cu diferite instituţii şi gradul de intensitate şi influenţă al acestora, utilizăm cu succes genograma şi ecoharta. Integrarea elevului în colectivul clasei sau al şcolii, cunoaşterea grupului său de prieteni, a percepţiei pe care o au cei din jur faţă de el, coeziunea grupului, intervenţia pe care o realizăm asupra individului dar şi asupra grupului, toate aceste rezultate şi activităţi se datorează utilizării testului sociometric la nivelul clasei şi la anumite intervale de timp. Fiecare elev are propria sa personalitate şi nu de puţine ori prezintă comportamente inadecvate în timpul orelor sau în afara acestora. Metoda ABC vine în sprijinul cadrelor didactice pentru a-i ajuta să-şi schimbe aceste comportamente/atitudini iar autoinstrtucţia deschide calea conştientizării cauzelor unui comportament nedorit, oferind în acelaşi timp, prin procedee de raţionalizare, rezolvarea problemei. În activitatea noastră la clasă, de multe ori nu realizăm că anumitor elevi le acordăm prea puţină atenţie, nu solicităm suficient colectivul clasei pentru a-i integra, nu încurajăm întotdeauna micile lor progrese, nu le cerem părerea. Utilizarea metodei VIT ne ajută atât pe noi, cât şi pe părinţi să conştientizăm aceste atitudini ale noastre şi să le îndreptăm, în beneficiul elevului/copilului. Este suficient, este puţin? Nu ştim. Ceea ce ştim cu siguranţă este faptul că aceste metode şi tehnici de lucru au fost utilizate pe toată perioada proiectuluii atât în şcolile speciale, cât şi în cele de masă, iar rezultatele au fost deosebite. De aceea, sperăm ca acest ghid să fie utilizat de cât mai mulţi psihologi şcolari în nobila activitate pe care o desfăşoară la catedră.

ARGUMENT

4

O metoda eficienta prin care terapeutul poate obtine o perspectiva sistemica asupra

familiei si implicit a problemelor cu care se confrunta aceasta este de a configura genograma

familiei.

Genograma este un instrument util de adunare a informatiilor preliminare necesare in

evaluarea familiilor aflate intr-un proces de terapie si care ajuta la explorarea organizarii si

functionarii familiei, conturind o imagine de ansamblu, dar si in profunzime, a fenomenelor

psiho-sociale care se desfasoara in interiorul sistemului.

Ea reprezinta o configurare schematica a legaturilor de familie si relatiilor dintre

membri, construita pe baza arborelui genealogic extins pe 2-4 generatii si care ofera o imagine

asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei, ceea ce permite intelegerea problemelor

dintr-o perspectiva istorica. (McGoldrick 1985)

Pentru membri acest lucru este util in impartasirea in comun a unor experiente

emotionale intense (actuale sau din trecut), iar pentru terapeut este util in stabilirea scopurilor

terapiei, orientarea interventiei si alegerea strategiilor de lucru. Solicitarea de informatii

necesare pentru construirea genogramei ofera totodata oportunitatea membrilor de a revedea

obiectiv propria istorie de viata si trecutul comun, ceea ce le faciliteaza exprimarea

emotionala intr-un mediu necritic si neacuzator. (Andolfi 1979)

Genograma permite vizualizarea acestor tipuri de relatii, conexiuni, interactiuni

interpersonale, asigurind o clarificare a proceselor emotionale, dar mai ales ajuta terapia sa

progreseze prin identificarea si analiza unor fenomene psiho-sociale din interiorul familiei,

cum ar fi : diade, triunghiuri, aliante, coalitii, triangulatii.

Dinamica familiei poate fi studiata prin focus- genograma care aprofundeaza teme

cum ar fi : tipurile de relatii dintre membri si climatul afectiv din familie, legaturile de

atasament, aliante si coalitii in interiorul sistemului, roluri si modele culturale perpetuate in

familie din generatie in generatie, sau alte teme specifice in functie de particularitatile fiecarui

caz. (DeMaria 1999)

GENOGRAMA

5

Şcoala________________________________ Numele________________________ Prenumele______________________ Psihodiagnostician_______________________ Clasa___________Data___________

GENOGRAMA

Semne convenţionale Observaţii Sex-masculin -feminin deces divorţ căsătorie cu durată 1 2 3 căsătorii multiple concubinaj ordine fratrie ……..1, 2, 3 , copil adoptat sau în plasament hipoacuzie grad de hipoacuzie:

-uşoară=U -medie=M -severă=S -cofoza=C

-protezare=P

14

s

14

6

Şcoala_______________________________ Numele________________________ Prenumele______________________ Psihodiagnostician______________________ Clasa___________Data___________

GENOGRAMA

Semne convenţionale Observaţii Sex-masculin -feminin deces divorţ căsătorie cu durată 1 2 3 căsătorii multiple concubinaj ordine fratrie ……..1, 2, 3 , copil adoptat sau în plasament hipoacuzie grad de hipoacuzie:

-uşoară=U -medie=M -severă=S -cofoza=C

-protezare=P

Comunicare cu asistentul social Comunicare cu Protectia Copilului Intrumarea copilului catre comisia de expertiza Recomandarea orientarii spre o scoala speciala Protezarea copilului

14

s

14

19 13 23 10 17 16

sss

7

Ecoharta (ecomapa) reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se precizează grafic locul individului şi familiei în context social, evidenţiind natura relaţiilor existente, intensitatea conflictelor. A fost utilizată în cercetari pentru ilustrarea grafică a studiului de caz. Ecomapa este un instrument de evaluare dezvoltat de către Ann Hartman, în care sunt incluse sistemele importante pentru familie şi natura relaţiilor de familie cu aceste sisteme. Campton şi Galaway, susţin că ecomapa a fost dezvoltată ca o metodă de planificare şi intervenţie. Ea tratează în mod dinamic sistemul comunicational, limitele (graniţele) în care sunt cuprinse persoanele sau familiile, într-o anumită perioadă a vieţii. Construirea ecomapei este o cale dinamică de a prezenta conexiunile dintre familie, oameni şi instituţiile din spaţiul vital. Ecomapa oferă o vedere de ansamblu a sistemului complex, de familie şi prezintă pattern-urile şi relaţiile organizaţionale asigurând o imagine a echilibrului dintre cerinţe şi resurse. Se realizează cu ajutorul unor coduri, simboluri, care exprimă o gamă variată de raporturi individuale şi sociale ale subiecţilor analizaţi. Puncte tari:

• Se intocmeste usor • Se decodifica usor • Poate fi folosita si interpretata de specialisti dar si de alte persoane

Puncte slabe:

• Nu ofera informatii detaliate • Trebuie refacuta periodic • Ofera indicii importante doar impreuna cu alte instrumente

ECOHARTA

8

Scoala_____________________________________ Numele: Prenumele: Clasa: Prof. psihodiagnostician______________________ Data:

ECOHARTA

Relatii conventionale Balanta stresori-resurse Observatii Foarte intense Conflictuale Intrerupte Stranse Distante Confuze Reper social u-usoara Grad de hipoacuzie m-medie s-severa c-cofoza Sexul 1-masculin 2 -feminin Protezare-p Relatie univoca Relatie biunivoca

familia

scoala

diriginte

educator

instructor hobby 1

plimbar i

prieteni divertisment

hobby 2

institutii culturale

biblioteca

hobby 3

biserica

9

Scoala__________________________________ Numele: Prenumele: Clasa: Prof. psihodiagnostician__________________ Data:

ECOHARTA

Relatii conventionale Balanta stresori-resurse Observatii Foarte intense Conflictuale Intrerupte Stranse Distante Confuze Reper social u-usoara Grad de hipoacuzie m-medie s-severa c-cofoza Sexul 1-masculin 2 -feminin Protezare-p Relatie univoca Relatie biunivoca

Terapie comportamentala Consiliere individuala Consilierea familiei Comunicare cu asistentul social si persoanele care intra in contact cu copilul

familia

scoala

diriginte

educator

instructor hobby 1 ssport

plimbar i

prieteni divertisment

hobby 2

institutii culturale

biblioteca

hobby 3

biserica

14 1 s P

3

8

10

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE A GRUPURILOR MICI

Propusa de J. L. Moreno Metoda propune masurarea relatiilor afectiv-simpatetice dintre memmrii grupurilor sociale Itemi :

Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)? Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)? Cu cine ai (nu)dori sa-ti petreci timpul liber ? Cu cine ai (nu) dori sa stai in banca ?

Atentie la intrebarile emotionale…aplicate suplimentar :

DE CE ? DIN CE MOTIV ?

De ce aplicam testul sociometric ? 1. Putem observa orientarea pozitiva a relatiilor din grup 2. Putem vedea si explica tensiunile existente intre membrii grupului 3. Vedem liderul informal din grup 4. Vedem liderul formal din grup 5. Observam membrii ingnorati

Pasi:

1. Aplicarea intrebarilor 2. Intocmirea sociomatricei 3. Calcularea indicilor sociometrici

4. Intocmirea sociogramei 5. Calcularea indicelui de coeziuneal grupului 6. Interpretarea 7. Interventia

TESTUL SOCIOMET RIC

11

CABINET PSIHODIAGNOSTIC PROFESOR

TEST SOCIOMETRIC

Clasa: Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)? Data: Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?

Sociomatricea NE Nume elev

///

///

///

///

///

///

///

///

///

///

///

IEA ISP

Indicii sociometrici

-indicele de expansivitate afectiva al subiectilor IEA=alegeri+respingeri(primite) -indicele de statut preferential al subiectilor ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1

Indicele de coeziune al grupului

Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)=

Sociograma -preferinte unilaterale -preferinta reciproce -respingeri unilaterale -respingeri reciproce

12

CABINET PSIHODIAGNOSTIC PROFESOR

TEST SOCIOMETRIC

Clasa: Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)? Data: Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?

Sociomatricea NE 1 2 !!! 4 5 6 7 8 9 Nume elev

1 /// - +

2 /// - + + +

!!! /// -

4 - /// + -

5 + - + /// + +

6 + - - - + /// + - +

7 + - + + /// +

8 - + /// -

9 + - + - ///

3 0

1 1

0 6

2 2

4 1

3 0

3 0

1 2

3 2

IEA 3 2 6 4 5 3 3 3 5 ISP 0,37 0 -0,75 0 0,37 0,37 0,37 -0,12 0,12

Indicii sociometrici -indicele de expansivitate afectiva al subiectilor

IEA=alegeri+respingeri(primite) -indicele de statut preferential al subiectilor

ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1 Indicele de coeziune al grupului

Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)=8/56=0,14 Sociograma

-preferinte unilaterale -preferinta reciproce -respingeri unilaterale -respingeri reciproce

1 2

4

5 9

8

7

6

3

13

Analiza ABC este un mod de a schimba comportamentele nedorite…adica formate si dobandite inadecvat.

Face parte din terapiile cognitiv-comportamentale si se refera la faptul ca un input A este procesat la nivel cognitiv B rezultand un comportament nedorit C.

Pentru schimbarea unui comportament nedorit se intervine prin A

A1…………………………..B 1…………………….…….C1 Urmand prin contorizarea feed-back 1 sa apara: A2………………………….B2……………………….….C2 Schema de baza este urmatoarea :

Input

Activitati din clasa : Interesante ? Prea simple Prea dificile ? Sau………….

Ce vedeti : Isi indeplineste sarcina, sau copilul se plimba de colo colo, se tot intoarce pe scaun, se uita pe geam, ii dirijeaza pe ceilalti copii sau…

Efect : Recompensa ? Dispare sarcina ? Ajutor suplimentar ? Atentie ? Nimic ? Etc.

A Antecedent

B Behavior

C Consecinta

Input

Daca schimbati input-ul… Ce vedeti: Comportamentul se poate la fel de bine schimba…

Efect : Si efectul poate fi de asemenea diferit…

A1 Antecedent

B1 Behavior

C1 Consecinta

Input

Si input-ul se poate de asemenea schimba

Ce vedeti : Si comportamentul se poate de asemenea schimba…

Efect: Daca schimbati efectul…

A2 Antecedent

B2 Behavior

C2 Consecinta

In cazul in care comportamentul unui copil este o problema… • Uneori trebuie ca d-stra sa va achimbati modul de a preda sau de a

reactiona sau sa schimbati managementul clasei… • Si comportamentul copilului se va schimba de asemenea !

ANALIZA A -B-C

14

ANALIZ Ă FUNCTIONAL Ă

SCHEMA ABC

Elev:.................................................................................. Data observatiei:................................................................ Observator:........................................................................ Secventa de activitate observata…………………………………………………

A - Antecedent, ce s-a

întâmplat înainte de a observa comportamentul

B - comportamentul copilului C - Consecinta, ce se întâmplă după comportament

15

ANALIZA & OBSERVATII Aspectul care a impus realizarea observatiei: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC-1 : ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Obiective viitoare pentru imbunatatirea comportamentului: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Data si secventa de activitate propusa pentru viitoarea observatie/ analiza ABC(-2): ___________________________________________________________________________ Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC -2 (modificari comportamentale, regres sau progres observat) _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

16

ANALIZ Ă FUNCTIONAL Ă

SCHEMA ABC(exemplu)

Elev: GB Data observatiei:10.11.2009 Observator:PA Secventa de activitate observata:COMUNICARE Durata observatiei : 10 min A - Antecedent, ce s-a

întâmplat înainte de a observa comportamentul

B - comportamentul copilului C - Consecinta, ce se întâmplă după comportament

-pune cartea pe masa -arata o imagine -realizeaza contact vizual -arata o imagine din carte -intreaba

-o apuca, trage de carte -arata in LMG ca vrea cartea sa fie a ei -gesticuleaza, se agita pe scaun -se incrunta, da din maini repetat, intrerupe repetat -priveste cartea, intoarce foile, se intoarce pe scaun, se uita la profesor, isi pune capul pe banca, apoi face semn ca nu vrea sa continue activ -priveste atent imaginea, repeta o datacu profesorul -ia creionul, se joaca cu el in banca, ofteaza -se uita la ceilalti copii

-explica ce vor face cu cartea -se uita la elev -face semn in LMG sa se opreasca si sa fie atenta -explica, arata cu degetul -zambeste -intreaba -incurajeaza sa continue -lauda

17

ANALIZA & OBSERVATII

Aspectul care a impus realizarea observatiei:

-dificultati de adaptare la ritmul de invatare al clasei -manifestari comportamentale opozante

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC-1 :

-contact vizual redus, fluctuant -e usor de distras de stimuli exteriori -isi misca mainile si picioarele, negasindu-si locul -respinge activitatea fara a face nici un efort de concentrare sau mintal

Obiective viitoare pentru imbunatatirea comportamentului:

1. insusirea controlului vizual 2. formularea mai clara/ferma a regulilor 3. abordarea unor activitati mai atractive

Data si secventa de activitate propusa pentru viitoarea observatie/ analiza ABC-2:

Secventa comunicare / 18.12.2009 Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC -2 (modificari comportamentale, regres sau progres observat)

1. Este imbunatatit controlul vizual 2. Activitatile de lucru au crescut ca prag de atractivitate 3. Se ajunge la indeplinirea sarcinii de lucru

18

Este o metoda de autoanaliza psihologica prin intermediul unor planse care poate deschide calea constientizarii cauzelor unui comportament prost invatat, oferind in acelasi timp solutii prin procedee de rationalizare si rezolvare a unei problemei. Metoda consta in 5 serii de planse cu urmatoarea structura:

Seria 1 – 1 plansa Seria 2 – 4 planse Seria 3 – 4 planse Seria 4 – 4 planse Seria 5 – 4 planse

Plansele sunt analizate impreuna cu elevul in cauza urmand ca coordonarea initiativei si desfasurarea etapelor sa fie dezvoltate si conduse de psihoterapeut. Aceste etape sunt urmatoarele: Se constientizeaza problema de catre profesor

1. STOP! GÂNDEŞTE-TE! Se contorizeaza anticipat problema data spre rezolvare de catre profesor prin urmatorii itemi:

2.1 Care este problema mea? 2.2 Cum pot să o rezolv? 2.3 Am aplicat bine planul ? 2.4 Este rezultatul cel scontat?

Se lucreaza impreuna cu elevul pe 5 planse cu urmatorii itemi :

3.1 Ce se întâmplă? 3.2 Ce pot face? 3.3 Care cred ca e cea mai bună soluţie? 3.4 Ce aleg? 3.5 Am procedat bine?

Se lucreaza impreuna cu elevul pe 5 planse cu urmatorii itemi :

4.1 Ce se întâmplă? 4.2 Ce pot face? 4.3 Ce soluţie aleg ? 4.4 Cum sa fac? Cum a fost? din punctul de vedere al elevului Cum a fost? din punctul de vedere al profesorului

Se lucreaza cu elevul punand accent pe constientizarea si rezolvarii problemei de catre

elev prin urmatorii itemi : 5.1 Stop. Ce se intampla 5.2 Ce fel de soluţii există? 5.3 Am ales soluţia corectă? 5.4 Care sunt efectele soluţiilor mele?

METODA AUTOINSTRUCTIEI

19

1. STOP! GÂNDEŞTE-TE

20

2.1 Care este problema mea? 2.2 Cum pot să o rezolv?

2.3 Am aplicat bine planul ? 2. 4 Este rezultatul cel scontat?

21

3.1 Ce se întâmplă?

?

22

3.2 Ce pot face?

23

3.3 Care cred ca e cea mai bună soluţie?

Ce aleg?

24

3.4 Am procedat bine?

25

4.1 Ce se întâmplă?

26

4.2 Ce pot face?

27

4.3 Ce soluţie aleg ?

28

4.4 Cum sa fac?

Cum a fost? din punctul de vedere al elevului

Cum a fost?

din punctul de vedere al profesorului

29

5.1 Stop! Ce se întamplă?

30

5.2 Ce fel de soluţii există?

31

5.3 Care sunt efectele soluţiilor mele?

32

5.4 Am ales soluţia corectă?

33

Motto: “O imagine face cat o mie de cuvinte!”

INTALNIREA CU METODA VIDEO INTERACTING TRAINING – VIT

In toamna anului 2008 in cadrul proiectului Matra Rondo am avut pentru prima data ocazia de a cunoaste metoda Video Interaction Training – VIT . Un grup de profesori din fiecare scoala au fost instruiti in cadrul a doua sesiuni de training. La atelierele de lucru au participat si psihologii din fiecare scoala, avand responsabilitatea de a consilia profesorii si prelua intervizarea grupurilor de lucru din scoala pe care o reprezinta. Psihologii au beneficiat de o formare suplimentara axata in principal pe stabilirea obiectivelor si analiza filmarilor.

Cadrul teoretic si prezentarile metodei de lucru cu imaginile in clasa au fost asigurate de formatori experimentaţi ai amplei organizaţii olandeze Viataal : Jessie Hagemeijer, Ab Molenwijk si Marije van Hoeckel carora le multumim pentru sprijin si profesionalism.

In urma sesiunilor de training, participantii nu au primit doar un set de instrumente care sa-i sustina in activitatea didactica pe care o desfasoara, ci totodata si-au dezvoltat abilitatile de interactiune si comunicare prin utilizarea efectiva a metodei in clasa.

In fiecare scoala psihologul impreuna cu echipa sa de lucru si-a stabilit planul general pornind de la cele 5 intrebari:

1. Ce? – Ce facem? (stabilirea aspectelor problematice la nivel individual, pe grupe restranse, pe clase, la nivelul interactiunii profesor-clasa, copil – familie, in cadrul activitatilor extrascolare, etc.)

2. Cine? – De cine avem nevoie? (elevi, diriginte, profesori, psiholog, parinte, diverse persoane care lucreaza cu copilul )

3. Unde? – Unde vom lucra?(gasirea si amenajarea unui spatiu de lucru corespunzator) 4. Cand? – Cand vom putea lucra? (realizarea unui orar de filmare adecvat programului de

lucru al fiecaruia dintre cei implicati) 5. Care? – De ce fel de echipament avem nevoie? (stabilirea unei baze tehnice: o camera

video, trepied, laptop, stick-uri, etc.)

Chiar dupa prima sesiune de formare metoda VIT a fost implementata in scoli atragand si alte cadre didactice care si-au aratat interesul fata de aceasta. S-au realizat filmari, sedinte de

METODA VIDEO INTERACTION TRENING -VIT

34

consiliere care au fost discutate impreuna cu specialistii olandezi in cea de-a doua sesiune de formare. Atat cadrele didactice implicate direct cat si ceilalti colegi au apreciat beneficiile si schimbarile positive aduse de metoda VIT, exprimandu-si entuziasmul si intentia de a continua utilizarea metodei VIT in diverse situatii educationale din scoala.

CE ESTE VIT? VIT este o metoda care are ca scop sprijinirea cadrelor didactice, copiilor, tinerilor si a familiilor lor pentru a intelege diferite aspecte comportamentale si pentru a-si imbunatati aptitudinile de comunicare. Ea ii ajuta pe oamenii sa recunoasca ceea ce fac bine si sa construiasca noi competente. Metoda porneste de la premisa ca solutia pentru dezvoltarea viitoare si schimbarile necesare revine in primul rand calitatii interactiuni dintre persoanele implicate.VIT este o metoda dinamica, interactiva, care promoveaza implicarea participantilor in propria reflectie sprijinindu-se pe materialul filmat.

Metoda VIT are la baza o serie de valori si convingeri precum faptul ca: • oamenii doresc sa comunice • oameni in situatii problematice doresc sa se schimbe • oamenilor le pasa cu adevarat de cei din jur • toata lumea face cat poate de bine ceea ce face in momentul prezent • o criza este o oportunitate pentru schimbare • puterea de a schimba este in fiecare din noi sau in circumstantele situatiei in cauza.

C CUM S-A DEZVOLTAT?

Metoda VIT s-a dezvoltat in Olanda la inceputul anilor 1980 fiind elaborata de catre Harrie Biemens si echipa sa, ca o modalitate de comunicare pentru sprijinirea familiilor ai caror copii erau adoptati sau intampinau diferite dificultati de comunicare. Colwyn Trevarthen, profesor la Universitatea din Edinburgh este cel care a furnizat nucleul teoretic central al aceastei metode si a fost implicat personal in dezvoltarea sa inca de la inceput.

VIT si-a început dezvoltarea în Scotia în 1992 si de atunci a crescut constant. Aceasta crestere se datoreaza in principal recomandarilor facute de persoanele implicate, care au beneficiat de efectele acesteia. Metoda s-a raspandit ulterior si in Europa si în SUA, in prezent ea fiind utilizata pe scara larga in diferite domenii.

UNDE SE POATE APLICA SI DE CATRE CINE? VIT este utilizata de cel puţin 3000 practicieni in peste 15 de tari din lume pentru a ajuta persoane cu cele mai diverse profesii (asistenta sociala, educatie si sanatate), precum si in managementul afacerilor. In domeniul educational metoda si-a dovedit eficienta in mod repetat atat pentru elevi cat si pentru profesori si asupra intregului climat din scoala. Exemple de utilizare VIT: - în cadrul lucrului cu parintii, pentru a sprijini relatiile parinti-copii; - in cadrul relatiilor dintre copil si/sau elev si profesor; - in cadrul activitatilor profesorilor, in vederea constientizarii propriilor abilitati de comunicare;

35

- in cadrul activitatilor educative cu intreaga clasa, in vederea imbunatatirii abilitătilor de comunicare si team-builing; CARE SUNT SCOPURILE URMARITE DE VIT? In timpul comunicarii se intampla atat de multe lucruri in acelasi timp, incat este imposibil sa le inregistram pe toate cu ochiul liber. Comunicarea poate fi studiata indeaproape numai prin inregistrarea ei. De la semnalele mari pana la cea mai mica clipire a ochiului, camera va inregistra obiectiv cum se desfasoara interactiunea si comunicarea. Prin indrumarea profesorilor si prin folosirea acestui instrument se vizeaza optimizarea armoniei, astfel incat sa creasca bunastarea si dezvoltarea personala atat a profesorilor, cat si a elevilor. Principalul scop al metodei VIT este acela de a imbunatati comunicarea eficienta în situatia in care acesta apare in mod natural bazandu-se pe stilul unic al fiecarui individ, prin: • cresterea gradului de constientizare; • cresterea raspunsurilor adaptate la alte persoane; • activarea participantilor si incurajarea spre a-si rezolva propriile probleme; • reducerea stresului si cresterea increderii in sine; • realizarea unor relatii de colaborare.

Dar, totodata obiectivele vizeaza si cautarea de posibilitati in cadrul clasei si motivarea profesorilor sa reflecteze asupra propriului comportament. CUM FUNCTIONEAZA METODA VIT?

Consilierul VIT realizeaza inregistrari video de aproximativ 10 minute de interactiune intre participanti - fie intre adulti, un copil cu un adult, fie un profesor si un elev sau intre elevi. Secventa filmata poate prezenta orice fel de interacţiuni, de exemplu un joc, o conversaţie, lectura unei carti, jocuri afara sau in clasa. Acest film este apoi analizat, impreuna cu fiecare participant pentru a cauta elementele constitutive ale comunicarii, sau principiile de contact.

Consilierul revine intr-o alta zi, cu aproximativ trei clipuri selectate care prezinta cele mai bune exemple de comunicare si interactiuni pozitive intre participanti. Clipurile sunt selectate cu ajutorul unui set de principii dezvoltate prin cercetare privind interactiunea eficienta. Apoi, aceste clipuri sunt apoi vizualizate cu participantii si are loc o discutie despre:

• ceea ce poate fi vazut, • care este raspunsul emotional • ce poate fi invatat si cum stimulam dezvoltarea Participantii ar trebui sa inceapa sa observe cat mai multe elemente privind abilitatile

pe care le au si cum exact se poate construi în continuare interactiunea pe baza acestora. Pentru analiza VIT este important sa se aiba in vedere in principal: metodele de

comunicare, feedback-ul oferit, adaptarea la tempoul si nivelul de comunicare al copilului si numirea comportamentului. Dar ceea ce este cel mai important este accentual care cade pe aspectele positive, cele negative devenind doar puncte de atentie care urmeaza a fi imbunatatite.

36

Pasi avuti in vedere in rezolvarea unei situatii de comunicare problematice: 1. Realizarea unei filmari de 10 minute a unei situatii selectate;

2. Profesorul revizuieste imaginile impreuna cu psihologul;

3. Cautarea unor elementele pozitive ;

4. Evidentierea punctelor de atentie;

5. Profesorul pune in practica punctele de atentie in situatii zilnice

6. Cea de-a doua inregistrare si revizuire

7. Alegerea de moment noi pentru a pune in practica ( atunci cand problematica initiala vizata in prima filmare a fost depasita cu succes)

Acest proces se repeta pana se obtine succesul scontat. Sesiunea de feedback poate

dura aproximativ o ora pentru a discuta despre toate aspectele selectate din clipurile cu interacţiunea de succes. Numarul de sesiuni de feeback pot varia în functie de nevoile participantilor. Inregistrarile si sesiunile de feedback permit participantilor sa recunoasca modul lor de interactiune pozitiva si astfel ajuta comunicarea.

Metoda VIT aplicata in scoala reprezinta o metoda de instruire in care profesorii isi dezvoltă abilitatile de interactionare si comunicare cu elevii. In mod obisnuit aceasta metoda foloseste pe langa materialele vizuale si analiza interactiunii. Instruirea incepe de la capacităţile elevilor si profesorilor, o interactiune cu succes fiind punctul de pornire, condiţie esentiala pentru dezvoltare.

37

Punctul de plecare în analiza interacţiunii este comportamentul profesorului. Comportamentul, atitudinea si faptele profesorului sunt cele care conturează climatul educaţional.

Se pot distinge trei aspecte:

• Metode şi curriculum: care este stilul de predare al profesorului? Care sunt obiectivele? Ce materiale foloseste? Viteza, nivelul de dificultate, metodele folosite. • Managementul clasei: cum este clasa organizata, care e rutina zilnica, aranjamentul clasei si al bancilor, sisteme. • Interacţiunea: relatia dintre profesor si elevi; cum se descurca profesorul cu elevii, se plac reciproc?

Aceste trei aspecte formeaza climatul educational din clasa si vor ghida observatiile si analiza înregistrarilor. Aceste aspecte pot fi observate la diverse nivele: individual, de grup/clasa, scoala. Interactiunea este un aspect esential al climatului educational din clasa, dar trebuie completata de celelalte doua aspecte. Doar interactiunea eficienta nu este suficienta: interactiunea eficienta nu poate compensa metodele insuficiente sau managementul neorganizat al clasei.

Interacţiunea

Managementul clasei

Metode şi obiecte

Copilul cu limitări auditive şi de comunicare

38

Aceasta metoda ofera instruire prin autoreflectare, bazandu-se pe ciclul de reflectare

a lui Korthagen. Acest ciclu ofera o baza in ceea ce priveste invatarea profesorilor sa-si auto-reflecte metodic propriile actiuni.

Ciclul de reflectare Korthagen

Pasul 1: actiune/ experienta. Profesorul interactioneaza si comunica cu un elev si/sau cu intregul grup. Acest lucru este inregistrat pe video.

Pasul 2 : Revizuire. Imaginile sunt revazute în mod explicit in baza modelului ICC si a punctelor de atentie la nivelul grupului. Lungimea filmului furnizeaza un punct de plecare clar si comun.

Pasul 3: Realizarea. In cadrul acestui pas sunt realizate aspectele esentiale ale

interactiunii si comunicarii. Mai ales micro-analiza interactiunii furnizeaza profesorilor si indrumătorului ICC o intelegere a interactiunii cu succes.

Pasul 4: Crearea de alternative pentru interactiune si comunicare din care sa

alegem: profesorul isi va formula propriile obiective de predare pentru urmatoarea inregistrare.

Pasul 5: Testarea. Aceasta este facuta după fiecare intalnire in cadrul urmaririi

instruirii. Profesorul isi realizeaza activitatea cu obiectivele de invatare pe care si le-a formulat. Aceasta inregistrare constituie pasul 1 pentru următorul ciclu de reflectare: actiune/ experienta.

5

1

4

3

2

Crearea de alternative din care să aleagă

testare

Acţiune/ Experienţă

Revizuire

Realizarea aspectelor esenţiale

39

ASPECTE ETICE

Filmarea video ca instrument de feedback este provocatoare: profesorii sunt filmati pe parcursul muncii lor, astfel comportamentul si actiunile devenind vizibile. Este necesar si important sa se poata lucra cu suficienta incredere pe parcursul efectuarii analizei video. De aceea imaginile si alte materiale sunt confidentiale, inclusiv: inregistrarile video si DVD, rapoartele si alte note scrise. Partile terte nu vor primi date personale fara acordul persoanelor implicate si toate partile implicate au dreptul de acces la datele inregistrate.

De asemenea, imaginile video nu pot fi folosite in lucrari publice fara acordul scris al persoanelor aflate in cadru. In fiecare scoala trebuie sa existe un protocol de confidentialitate, iar inainte de efectuarea inregistrarilor video se incheie cate un contract de confidentialitate intre partile implicate (indiferent care sunt acestea: profesor, psiholog, parinte, elev). Materialele video sunt depozitate intr-un cabinet incuiat. La sfarsitul desfasurarii sedintelor VIT participantul vizat este intrebat daca doreste sa pastreze oricare dintre materiale sau toate materialele, ori acestea pot fi sterse la cerere, sau pot fi stocate in conformitate cu protocolul elaborat de scoala. MODELE PENTRU GHIDUL DE VIZIONARE A FILMELOR REALIZ ATE CU AJUTORUL METODEI VIT

Orice interactiune poate fi analizata după schema comunicarii de baza. Prin analizarea interatiunii la clasa, trebuie luate in considerare elementele specifice ale situatiei scolare. Analiza va fi corecta, iar profesorul va observa consecintele doar cand se va lua in considerare situatia scolara. VIT are ca principii ale comunicarii de baza urmatoarele aspecte : - Urmarirea initiativelor

- Confirmarea receptarii

- Numirea/exprimarea aprobarii

- Joc de rol in conversatie

- Rolul de lider in comunicare

Este important sa se perceapa interactiunea in relatie cu varii aspecte ale comportamentului profesorului si sa se acorde atentie echilibrului dintre individ si grup. In continuare este prezentata schema comunicarii de baza cu elementele esentiale care trebuie avute in vedere de psiholog atunci cand realizeaza analiza comunicarii si interactiunii. Totodata sunt prezentate si modele de fise pentru inregistrarea principalelor aspecte urmarite de psiholog in analiza comunicarii si interactiunii.

40

Schema comunicării de bază

Segmente Modele Elemente 1. Iniţiativă şi Fiind atent Intoarcere către

receptare Urmărirea initiativelor

privire

Contact vizual

Intonatii prietenoase (semne relaxate)

Expresii faciale prietenoase

Semne clare

Semne vizibile

Semne cu 2 mâini

Punându-se de acord Primire

Confirmarea primirii

Atinoere

Participare

Adaptarea la tempo

Incuviintare din can

Exprimarea initiativei În manieră aprobatoare

Exprimarea În cuvinte a propriilor observaţii

(comportament / sentimente)

Exprimare În cuvinte a propriului comportament /

sentimente/ oânduri/ intenţii

Rostire: "da"

2. Schimb În cerc sau Formarea unui cerc formarea cercului

În grup privire În jur

Constientizarea receptării

Joc de rol Preluarea rolulului - acordarea rolurilor eqale

Incheierea rolului

Schimb

propuneri

Conversatii

Cooperare Lucru împreună

Ajutor reciproc

3. Consultare Formarea unei opinii Exprimarea părerilor

solicitarea păreri lor

Schimb de opinie/examinare

Conţinut Inmânarea subiectelor

Elaborarea şi explorarea subiectelor

4. Rezolvarea Definirea diferenţelor Examinarea intenţiilor

conflictului

Restabilirea Mergând Înapoi la segmentul 1, 2, 3

contactului După NU vine DA

Negociere Stabilirea punctelor de vedere

Ajungerea la o Înţelegere

41

Comunicarea de succes a profesorului Inregistrare elev: grup: activitate: Profesor: Supervizor:

Data: Ora:

Prezentarea intrebarii (dupa descrierea profesorului)

Semne mari

Voce, expresii faciale

si poziţia corpului

Contactul vizual

Atenţia la semne

poziţie

tempo

Comunicare

neambiguă

Exprimare vocală

pentru a consimţi

Definirea comportamentului dorit Conştientizarea

primirii

Jocul de rol deschidere

Schimb: Cum sunt acordate rolurile? AI cui este rândul? Sunt rolurile

acordate egal?

Incheierea unui rol

conţinut

management

42

Didactica materiale nivel de diferentiere variatie pregatirea lectiei tinuta,etc.

Managementul clasei aranjarea clasei reguli zgomote stimuli structura

Formulati nucleul si puneti-l intr-un punct de actiune. Care sunt primii pasi ce trebuie luati?

Puncte de atentie din partea profesorului Discutarea punctului de actiune

Discutii

Pareri despre discutie

Intelegeri

43

Puncte de atentie pentru ghidarea comunicarii

Nume:__________________________ Data:___________________________ Care este punctul dumneavoastra forte? __________________________________________________________________________ Puncte de atentie: __________________________________________________________________________ Analiza lungimii filmului:

Urmarire

Receptarea si acordarea confirmarii

receptarii

Predarea stefetei

Conducere

Echilibru intre conducerea prin activare si conducerea prin compensare

Rezolvarea de problem si orientarea actiunii

Pozitiv

Un nou punct de atentie

44

DE CE VIT?

Eficacitatea acestei tehnici a fost demonstrata intr-o serie de studii recente. De exemplu, o meta-analiza a 29 de studii realizate de catre Fukkink (2008) arata efecte statistice pozitive semnificative ale feedback-ului interventiilor video asupra comportamentului si atitudinilor parintilor si asupra dezvoltarii copilului.

Ce beneficii va aduce? Participantii devin mult mai constienti de propriile lor abilitati de comunicare eficienta prin vizualizarea lor in cadrul interactiunii. Punctele lor de vedere privind situatia de comunicare respectiva sunt ascultate, consilierul putand ghida si raspunde la orice nedumerire. Participantii se simt mai puternici, mai increzatori in propriile abilitati. Relatile, interactiunile si comportamentul lor se poate dezvolta considerabil in masura in care acestia isi schimba stilul de comunicare.

Practicieni considera ca tehnica este utila din urmatoarele motive: � Filmarea se face in context - acasa, la scoala, la locul de munca, astfel ca se bazeaza

pe ceea ce se intampla cu adevarat. � Participantii au posibilitatea de a se observa pe ei insisi interactionand. � Procesul prin care participantii se vad ei însisi cum comunica in mod eficient

modifica si imbunatateste perceptia de sine. � Exista un nivel ridicat de constientizare a propriilor aptitudini de interactiune si al

potentialului de dezvoltare a acestora in continuare. � Participantii se simt ascultati de consilier si simt ca sentimentele si punctele lor de

vedere sunt receptate corect. � Consilierul modeleaza principiile de contact in timpul feedback-ului pozitiv pentru a

asigura un plan pentru dezvoltarea interactiunii si comunicarii. � Se dezvolta o intelegere care este împartasita. � Sprijinul primit toate contribui la schimbari pozitive in comunicare si relatii cu

ceilalti.

Ce spun profesorii despre VIT? "Nu am stiut ca atat de mult din comunicare se exprima prin componenta non-verbala si adevarul este ca inveti sa constientizezi asta de pe ecran " "Nu am realizat ca am facut atat de multe in munca mea si ca sunt atat de multe lucruri pe care le fac foarte bine." "A fost greu la inceput sa ma vad pe ecran, dar m-a ajutat cu adevarat. " "Metoda VIT a contribuit mult la construirea increderii in mine si in propriile abilitati." "Filmul m-a ajutat pentru a vedea cum ne putem pune de acord unii cu altii."

45

1. ARTHUR ARON, ELAINE N. ARON, Statistics for psychology – Prentice hall, Upper Saddle River, NJ 07458

2. DAMASCHIN D., Mijloace tehnice moderne de compensare a deficientelor senzoriale,

Analele Universitații Bucureşti, 1965. 3. GHERGUȚ, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale – Strategii

diferenţiate si incluzive in educaţie, Editura Polirom, 4. GORGOS C, Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, Ed. Medicală, București, 1988. 5. LUNGU O. , Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria psihologie experimentală șI aplicată.

- IașI 2001, UAIC 6. MCCORMICK, B., - „Teste screening pentru deficienţa de auz la copiii mici”, Bucureşti,

1994 7. NEVEANU POPESCU P., Dicţionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureşti, 1978. 8. PAUNESCU C, Comunicarea prin limbaj la copiii cu audiomutitate, in Cercetări asupra

comunicării, Bucureşti, 1973. 9. SIMA, I. – „Psihopedagogie. Studii şi cercetări”, EDP, Bucureşti, 1998

10. VRASMAS T" DAUNT P., MUSU I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte

educative speciale, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996. 11. VRASMAS, T. (1998), Integrarea şcolara a copiilor cu handicap auditiv, in volumul

Educaţia integrata a copiilor cu handicap, coord. Verza, E., Paun, E., Reprezentanta UNICEF in România.

12. Ianasi Mihaela – Curs - Psihologia persoanelor cu nevoi speciale, UAIC , Facultatea de

Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998 13. Ianasi Mihaela - Curs - Psihologia persoanelor deficiente mintale, UAIC , Facultatea de

Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998 14. INTERNET – Proiectul RONDO……………………………...http://www.pentrusurzi.org.ro

BIBLIOGRAFIE