Rovinari - Parcare cu bariera cu cartela zona blocului H31

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

Proiect nr. 90/2010 Obiect: AMENAJARE PARCARE CU BARIERA ZONA BLOC H3, ROVINARI Beneficiar: Primaria Orasului Rovinari Faza: PT+DE BORDEROU A. PIESE SCRISE o Programul de control al calitii o Foaie de capat o Colectiv Elaborator o Memoriu general de prezentare o Memorii tehnice pe specialitati o Caiete de sarcini o Liste de cantiti de lucrari o Listra de utilaje o Liste de resurse o Grafic de execuie B. PIESE DESENATE 1. Plan incadrare in zona 2. Plan de amenajare urbana 3. Plan copertina 4. Plan invelitoare 5. Fatade copertina 6. Sectiune copertina 7. Plan de situaie 8. Profil longitudinal prin ax platform 9. Profil transversal prin ax platform A01 A02 A03 A04 A05 A06 D01 D02 D03

10. Platforma gospodareasca 11. Plan fundatii 12. Detalii fundatii F1 13. Detalii stalp, ferma, pane 14. Plan sarpanta Intocmit arh. Ileana Cornea

D04 R01 R02 R03 R04



Colectiv Elaborator:

PROIECTANT GENERAL:BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE - ARHITECT ILEANA CORNEA, CRAIOVA- STR.HORIA NR.2 Email [email protected]; [email protected]

SEF PROIECT: Arhitect Ileana Cornea......................

S.C.ROBRICONS S.R.L.CraiovaPROIECTANTI :

Ing. Corneliu Rdulescu.............. Ing. George Cristinel Ghi.................. Ing. Adrian Puzdrea............................ Ing. Irina Stncescu............................ Tehn. Mihai Drcea............................

S.C. Giurgiulescu Proiect S.R.L. Arhitect Adriana Morari.................... Inginer Constantin Giurgiulescu.........



MEMORIU GENERAL DE PREZENTARE

I. DATE GENERALE Denumirea obiectivului de investitie Amenajare parcri cu barier n zona blocului H3, ora Rovinari Amplasament Parcarea se afla in zona centrala a orasului rovinari, judetul Gorj Titularul investitiei Consiliul Local al oraului Rovinari Persoana juridic achizitoare Consiliul Local al oraului Rovinari Elaboratorul proiectului BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARHITECT ILEANA CORNEA CRAIOVA- STR.HORIA NR.2 Email [email protected] [email protected] Tel: 0730.512.379 II. DESCRIEREA GENERALA A LUCRRILOR 2.1. Descrierea lucrarilor Amplasament Parcarea este betonat i se afl n zona central, servind ca spaiu de parcare i acces auto la magazinele de la parterul blocului H3.

Topografia amplasamentului Platforma betonat existent are pante transversale stnga-dreapta ctre casiul longitudinal axial. Clima i fenomenele naturale Zona climateric n care se afl lucrarea este I cu indicele de umiditate In = 0-20. Clima este temperat continental cu veri clduroase i ierni moderate. Ca fenomene naturale se identific vnturi de intensitate medie n perioada de iarn dinspre est i n cea de var dinspre vest i sud. Din punct de vedere al precipitaiilor se menioneaz c n anumite perioade ale anului, ploile au caracter de averse, cu debite mari. Se impune deci s se asigure scurgerea apelor pluviale de pe platforma drumului prin pante transversale i longitudinale spre gurile de scurgere existente. Adncimea de nghe este la 0,9 m de la nivelul terenului natural. Geologia i seismicitatea Pmntul pe care este amplasat strada este format din nisip prfos i argile nisipoase n celelalte zone. Nivelul apelor subterane se gsesc la adncimi cuprinse ntre 2,0m i 6,0m. Lucrrile ce urmeaz a fi executate se afl n zona de hazard seismic cu acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0,16g avnd intervalul mediu de recuren al magnitudinii IMR = 100 ani i perioada de control (col) Tc = 1,0 sec, conform normativului P100/2004. Prezentarea proiectului Proiectul este prezentat ntr-un volum ce cuprinde piesele scrise, caiete de sarcini i desenate. Volumul I Piese scrise + Caieta de sarcini + Piese desenate

Organizarea de antier Lucrarea se execut pe strzi cu un trafic intens n cartiere de blocuri i constau n frezarea suprafeei carosabile, aternere de straturi rutiere din mixturi asfaltice. Instalaiile pentru prepararea betonului i a mixturilor asfaltice sunt amplasate n baza de producie a unitii de construcii care va executa lucrarea. Utilajele folosite la execuie (frez de asfalt, repartizator, cilindri compactori, buldoexcavator) vor fi parcate n zone n apropierea punctului de lucru unde se va amplasa un container pentru paznicul lor. Toate materialele folosite se ncorporeaz imediat n lucrare de aceea nu sunt necesare spaii sau platforme de depozitare. Pentru execuia lucrrii nu sunt necesare demolri sau devieri de reele subterane. Cile de acces provizorii Accesul la punctele de lucru se face pe strada ce se reabiliteaz i pe strzile laterale ale acestuia. Avnd n vedere faptul c lucrarea se execut sub circulaie, pentru organizarea traficului n perioada de execuie, constructorul va ntocmi un management de trafic aprobat de Consiliul Local al oraului Rovinari i Serviciul Poliiei Rutiere. Managementul va conine modul de semnalizare i dirijare a circulaiei, perioadele de restricionare a circulaiei precum i eventualele rute ocolitoare, dac este cazul. Utiliti pentru organizarea de antier i definitive Avnd n vedere faptul c organizarea de antier este n baza de producie a executantului, toate utilitile pentru aceasta sunt asigurate (alimentare cu energie electric, alimentare cu ap, canalizare). Pentru lucrrile de baz necesarul de ap va fi asigurat din surse locale.

Programul de execuie a lucrrilor, grafice de lucru, programe de recepie Durata de execuie a lucrrilor se apreciaz la doua luni calendaristice, ncepnd cu data predrii amplasamentului. Se anexeaz graficul general de execuie n limita acestui termen. Avnd n vedere faptul c pe traseul strzilor exist reele de ap, canalizare pluvial i menajer, cable electrice, conducte de gaze este necesar o corelare pentru adoptarea acestor utiliti la situaia nou. Antreprenorii participani la licitaie vor ataa propriile propuneri referitoare la graficul de execuie. Trasarea lucrrilor Trasarea lucrrilor se face conform planelor de execuie iar la predarea amplasamentului va fi convocat proiectantul. Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier Antreprenorul va asigura semnalizarea lucrrilor prin indicatoare rutiere i piloi de circulaie astfel ca s nu se circule pe asfalt mai nainte de dou ore de la terminarea compactrii. Materialele folosite vor fi protejate conform caietelor de sarcini. Msurarea lucrrilor Msurarea lucrrilor executate i decontarea lor se va face n conformitate cu listele de cantiti, precizrilor din caietele de sarcini i prevederile din contractul de achiziii de lucrri ncheiat ntre autoritatea contractant i antreprenorul general. Laboratoarele ofertantului n caietele de sarcini sunt prevzute toate ncercrile i testele de laborator privind calitatea materialelor folosite ct i a lucrrilor executate.

Ofertantul ctigtor este obligat s asigure certificarea calitii materialelor folosite i a lucrrilor executate prin laboratoarele proprii atestate sau cu alte laboratoare de specialitate angajate prin contract. Curenia n antier Lucrrile se desfoar n ora, sub circulaie i antreprenorul este obligat s asigure curenia la locul de munc. Materialul provenit din frezarea asfaltului i betonului va fi evacuat imediat. Materialele folosite vor fi depozitate ordonat. Se va evita cererea de depozite de materiale care vor fi puse n oper n cel mai scurt timp. La sfritul fiecrei zile de lucru nu va rmne nici un material n carosabil. Serviciile sanitare Serviciile sanitare pentru personalul de execuie se vor asigura de reeaua sanitar a oraului Rovinari. Punctele de lucru vor fi dotate cu truse medicale de prim ajutor i telefoane mobile pentru a se putea interveni imediat n caz de necesitate. Relaiile dintre contractant (ofertant), consultant i persoana juridic achizitoare (investitor) Relaiile dintre contractant i investitor se vor realiza prin persoane numite cu aceast responsabilitate (diriginte de antier) sau uniti de consultan angajate de investitor. Aceste persoane rspund de respectarea proiectului, a caietelor de sarcini i de calitatea lucrrilor executate. Deasemenea vor urmri i respectarea termenelor de execuie prevzute n graficul anexat la contract. La constatarea unor nereguli n ceea ce privete respectarea proiectului, aceste persoane au obligaia s sisteze lucrarea, s ntiineze beneficiarul i proiectantul pentru soluii de remediere.

Categoria de importan a construciei Conform Legii nr.10/1995 privind calitatea n construcii i a Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor "Metodologie de stabilire a categoriei de importan a construciilor" aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr.31/N/1995, construcia se ncadreaz n categoria de importan"C"lucrri de importan normal. Exigena de verificare A4 B2 D2.

ef proiect, Arh.Ileana Cornea

Copertina Bariera electromecanica pentru scop rezidential cu brat rectangular cuprinde: carcasa din otel galvanizat, vopsita, cu motor placa de ancorare brat rectangular din aluminiu accesorii protectie cauciuc autocolant reflectorizant set fotocelule picior fix pentru sprijin bariera Caracteristici tehnice: -Carcasa: din otel galvanizat vopsit, rezistent la conditii atmosferice dificile; -Alarma: Lumina intermitenta si optional pachet lumini de semnalizare; -Control: telecomanda, buton, cartela (optional: deschidere automata din interior); -Functioneaza la temperaturi cuprinse intre -20gr si +50grC, fiind concepute cu sistem electromecanic; -Consum de energie nesemnificativ; -Durata mare de viata;

Intocmit, Arhitect Ileana Cornea



2.2.2. Memoriu tehnic proiectare drumuri 1.Date generale Documentaia de fa prezint proiectul tehnic i detaliile de execuie pentru lucrarea Amenajare parcri cu barier zona blocului H3 din oraul Rovinari, judeul Gorj. Documentaia a fost elaborat avnd la baz normele metodologice aprobate prin ordinele, normativele i STAS-urile n vigoare. S-au respectat prevederile STAS 10144/1-91 i STAS 10144/3-91 privind elementele geometrice i profilele transversale ale strzilor, precum Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme n localiti urbane . Realizarea acestui proiect va conduce la mbuntirea condiiilor de parcare ntr-o zon central adiacent strzii Muncii din oraului Rovinari . 2.Situaia existenta n prezent platforma este betonat i servete parial ca parcare, precum i ca acces la magaziile (care au ocupat parial din suprafaa destinat parcrii) . Suprafaa platformei prezint defeciuni ca : dale de beton denivelate, rosturi deschise, dale degradate la rosturi . Pentru scurgerea apelor de suprafa exist un casiu longitudinal (pe ax) cu scurgere spre cminul din spatele platformei de gunoi . Avnd n vedere degradrile suprafeei betonate este necesar reabilitarea platformei . Mai apar ca necesar i demolarea platformei de gunoi . 3. Situatia proiectat Pentru refacerea platformei, proiectul cuprinde lucrri de reabilitare a suprafeei betonate, reamplasarea platformei de gunoi, amenajarea unei alei de acces din str. Muncii .

- reducerea emisiei de noxe de la eapamentele autovehiculelor; - reducerea nivelului de zgomot; - reducerea riscului de accidente de circulaie ; - eliminarea stagnrii apelor pe suprafaa platformei . 5.Sigurana circulaiei Platforma va fi semnalizat corespunztor . La sfritul fiecrei zile de lucru, platforma va fi degajat de orice fel de materiale nencorporate n lucrri. Se recomand ca execuia s fie atacat pe jumtate din platform ncepnd din ax stnga sau dreapta. 6.Protecia muncii Pe perioada desfurrii procesului de producie se vor respecta: o Legea Proteciei Muncii nr.90/1996; o Norme specifice de protecie a muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii i Proteciei Sociale nr. 357/1998 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I nr.280/29.07.1998; o Norme de protecie a muncii specifice activitii de construcii montaj pentru construcii feroviare, rutiere i navale aprobate prin Ordinul 9/1982 al M.T.Tc. i n special normele privind activitile specifice n construcia de drumuri; o Norme de prevenire i stingere a incendiilor cu mijloace tehnice de stingere conform Ordinului M.T.TC. nr.12/1980.

Intocmit, Ing.Corneliu Rdulescu

MEMORIU TEHNICREZISTENTA Beneficiar : PRIMARIA ORASULUI ROVINARI 1. DATE GENERALE Denumire lucrare: AMENAJARE PARCARI CU BARIERA ZONA BLOCULUI H3 ROVINARI , JUD. GORJ 2. CATEGORIA SI CLASIFICAREA CONSTRUCTIEI CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI "C" ( Conf. HG 766 / 97 ) CLASA DE IMPORTANTA "III".( Conf. P 100-1 /2006) GRAD DE REZISTENTA LA FOC "II". CATEGORIA DE INCENDIU - NU SE CLASIFICA. ZONA SEISMICA Tc = 1,0 sec. ag = 0,12 3. NATURA TERENULUI DE FUNDARE Conform studiului geotehnic , natura terenului de fundare are urmatoarele caracteristici la nivelul cotelor de fundare: - la cota de fundare , terenul este format din nisipuri mari cu elemente de pietris (balast) cafenii la galbui , cu indesare mare la indesate - pconv = 1,71 daN / cm2 4. DESCRIEREA LUCRARILOR Structura principal este alctuit din stalpi din profile HEA - 240 pe care reazema fermele din profile IPE 140 rigidizate cu profile IPE - 140 . Pe ferme reazema panele din profile IPE 140. Invelitoarea se va realiza din policarbonat. SAPATURI : sapaturile se vor executa cu taluz vertical. Umpluturile, atit la exterior cit si la interior se vor executa in straturi succesive de 10 15 cm grosime bine compactate.

FUNDATIILE - sunt de tip izolate sub stalpi Fundatiile sint calculate la gruparea fundamentala 5. PROTECTIA MUNCII In perioada executiei lucrarilor se vor respecta : - Legea nr. 90 / 1996 Legea Protectiei Muncii republicata; - Norme Generale de Protectia Muncii / 2002; In mod special se vor respecta urmatoarele : - N.S.S.M. cod 7 transportul, turnarea si executarea lucrarilor din beton si beton armat; - N.S.S.M. cod 12 Lucrul la inaltime; - N.S.S.M. cod 27 Lucrari de zidarie; - N.S.S.M. cod 57 Manipularea, transportul si depozitarea materialelor ; - N.S.P.M. cod 91 Lucrari de izolatii ; - N.S.P.M. cod 91 Reparatii, consolidari, demolari. Se vor avea in vedere prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si se vor lua masuri pentru acordarea primului ajutor la locul accidentului. 6. STANDARDE SI NORME IN CONSTRUCTII - S.T.A.S. 10101 - 91 Actiuni in constructii ; - S.T.A.S. 10101 / 02 91- Clasificarea si gruparea incarcarilor ; - S.T.A.S. 10101 / 21 92 Incarcari din zapada ; - S.T.A.S. 10101 / 0 90 Calculul si alcatuirea structurilor din beton si beton armat ; - S.T.A.S. 10101 / 0A 77 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale ; - Legea Nr. 10/1995 Legea calitatii constructiilor ; - H.G. Nr. 272/1994 de aprobare a ,,Regulamentului privind controlul de stat al calitatii constructiilor ; - H.G. Nr. 925/1995 Regulamentul de verificare si rxpertizare tehnica de calitate a proiectului si executiei lucrarilor de constructii ; - Normativ NP 112 04 Proiectarea structurilor de fundare directa; - Normativ P 2 85 Proiectarea si calculul structurilor din zidarie ; -Normativ P 100/1 2006 Proiectarea antiseismica a constructiilor; -Ordinul MLPAT Nr. 71/N 07.10.1996 pentru completarea normativului P100 - 95

- Normativ N.E. 012 99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; - Normativ C 56 85 Calitatea si receptia lucrarilor de constructii. Executia lucrarilor se va efectua cu o firma autorizata iar, materialele vor fi aprovizionate de la firme autorizate si agrementate tehnic. Intocmit, ing. Giurgiulescu Const.



III. CAIETE DE SARCINI

FUNDATII DIN BALAST I.GENERALITI Obiect i domeniu de aplicare Acest Caiet de Sarcini se aplic la execuia i recepia straturilor de fundaie din balast din sistemele rutiere. Cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de ctre materialele folosite i stratul de fundaie realizat. II.PREVEDERI GENERALE Stratul de fundaie din balast va fi realizat la grosimea specificat n proiect, conform prevederilor STAS 6400-84. Antreprenorul Sarcini. Antreprenorul va realiza toate ncercrile cerute prin aplicarea acestui Caiet de Sarcini fie n propriul laborator, fie n colaborare cu un laborator de specialitate autorizat. Antreprenorul va realiza verificri suplimentare dac acestea sunt solicitate de ctre Beneficiar. n cazul n care se vor constata abateri de la acest Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune ntreruperea lucrrilor i va lua msurile care se impun. va asigura msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului Caiet de

III.MATERIALE III.1.AGREGATE NATURALE Amestecurile care au o mrime maxim a granulelor de 63 mm vor fi folosite pentru execuia stratului de balast. naintea folosirii se vor efectua teste de verificare, n vederea conformitii acestora cu prevederile Caietelor de Sarcini. Transportul, prelucrarea i depozitarea agregatelor naturale se vor realiza astfel nct s se evite amestecul sau contaminarea lor. Dac agregatele vor fi aprovizionate n avans ele vor fi depozitate numai pe platforme betonate iar drumurile de acces la stocurile de agregate vor fi amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Balastul va proveni din roci stabile, nealterabile la ap, aer sau nghe i fr corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau materiale necorespunztoare. Balastul pentru fundaie trebuie s ndeplineasc cerinele prevzute n tabelul de mai jos. Verificarea curbei granulometrice se va face la balastier, nainte de expediere la lucrare. Este obligatoriu s se respecte curba granulometric prevzut n tabelul de mai jos. mbuntirea amestecului pentru obinerea curbei granulometrice din caietul de sarcini, se va face obligatoriu la balastier. Nu se admite amestecarea sorturilor pentru obinerea curbei granulometrice la punctul de lucru. Tabel 1. Tolerane admise Caracteristici Sort Coninut de fraciuni% -sub 0,02 mm -sub 0,2 mm max.3 4-10 1913/5-85 Balast 0-63 Metoda de verificare conf.STAS -

-0-7,1 mm 31,5-63 mm Granulometria Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu maina tip Los Angeles (LA),%,max.

30-45 25-40 n limitele date n tab.2 15 30 30

4606-80

4606-80 730-89 730-89 730-89

Limitele de granulozitate ale balastului sunt artate n tabelul 2. Tabel 2. Granulometria pentru balast Granulometrie 0 - 63 Treceri n %din greutate prin site sau ciururi cu diametre Limite Inferioar Superioar urmeaz: Toate certificatele de calitate ale furnizorilor vor fi pstrate ntr-un dosar ; Rezultatele determinrilor de laborator vor fi pstrate ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate). III.2.APA Apa necesar pentru compactarea stratului de balast poate proveni din reeaua public sau din alte surse, dar n acest caz apa nu trebuie s conin particule n suspensie. de... 0,02 0 3 0,2 4 10 7,1 30 45 31,5 60 75 63,0 100 100

Laboratorul Antreprenorului va ine evidena calitii balastului dup cum

III.3.CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE Controlul de calitate va fi realizat de ctre Antreprenor n laboratorul su, sau ntr-un alt laborator autorizat, n conformitate cu prevederile din tabelul 3. Tabel 3. Testele agregatelor Aciunea, procedeul de Nr. Crt. verificare sau caracteristici ce se verific Examinarea calitii sau 1. a datelor nscrise n certificatul de garanie Determinarea granulometriei 2. Echivalent nisip Neomogenitatea balastului Cel puin odat pe zi nainte de nceperea lucrrilor i ori 3. Umiditatea de cte ori se observ o schimbare cauzat de condiii meteorologice O prob pentru 4. Rezistena la uzur (testul Los Angeles) fiecare surs, la fiecare 500 to 730-89 4606-80 O prob pentru fiecare surs, la fiecare 500 to 730-89 1913/5-85 La fiecare lot aprovizionat La aprovizionare Frecvena minim La locul de punere n oper Metoda de determinare conform (STAS) -

-

IV.PUNEREA N OPER A BALASTULUI IV.1.TRANSPORT Balastul din balastiere sau din depozite va fi ncrcat n autobasculante i transportat la punctul de lucru. Autobasculantele vor fi impermeabile, astfel nct s mpiedice pierderea materialului fin. Nu se va transporta balast pe timp de ploaie. n cazul acesta, autobasculantele vor fi prevzute cu prelate. Nu este permis udarea balastului n timpul transportrii. Materialele vor fi transportate i livrate astfel nct segregarea sau pierderea componentelor acestora s fie redus la minimum. Fiecare transport de balast va fi nsoit de documentul de livrare. Numrul basculantelor trebuie s fie suficient pentru a asigura furnizarea continu pentru utilajele de aternere. IV.2.MSURI PRELIMINARE Execuia fundaiei de balast va ncepe doar dup ce stratul de nisip a fost recepionat de ctre Beneficiar n conformitate cu Caietele de sarcini pentru relizarea acestor lucrri. nainte de nceperea lucrrilor, se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n oper. nainte de aternerea balastului, se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaie i anume: drenuri transversale de acostamente, drenuri longitudinale sub acostamente, rigole i anuri precum i legtura acestora cu stratul de fundaie i alte lucrri prevzute n acest scop, n proiect. Pentru a permite drenajul efectiv al apei din stratul de fundaie, baza acestui strat, la evacuare va fi cu minim 150 mm deasupra nivelului maxim al apei n anurile/rigolele longitudinale, sau n cazul rambleelor deasupra terenului natural. n cazul utilizrii mai multor surse de aprovizionare cu balast se vor lua msuri pentru a preveni amestecarea agregatelor, iar zonele de depozitare principale, dac acestea exist, vor fi marcate n funcie de sursa de aprovizionare i vor fi consemnate n registrul de laborator.

IV.3.SECTORUL EXPERIMENTAL Antreprenorul va realiza sectorul experimental nainte de nceperea lucrrilor. Testarea va fi realizat pe un tronson de prob de cel puin 50 m lungime i de cel puin 3,50 m lime, n vederea evalurii conformitii materialelor propuse, a proporiilor amestecului, aternerii, utilajului de compactare i procedurilor de execuie. Numrul testrilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mic dect cel necesar pentru verificare, conform cerinelor Beneficiarului. Sectorul experimental va fi acceptat pentru includerea sectorului de drum n cadrul Lucrrilor Permanente, dac acesta corespunde Caietelor de sarcini. Construcia n cadrul Lucrrilor Permanente nu va ncepe naintea demonstrrii conformitii cu Caietele de sarcini. Balastul, punerea n oper, utilajul de compactare i tehnologiile de execuie nu vor fi modificate dect n cazul cnd Antreprenorul realizeaz un alt sector experimental pentru a demonstra conformitatea modificrilor propuse sau stabilete acest lucru de comun acord cu Beneficiarul. Cantitatea de ap necesar obinerii umiditii optime pentru compactare va fi stabilit de ctre laboratorul de antier. Udarea trebuie fcut uniform i trebuie s produc o umiditate cuprins n intervalul 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. naintea nceperii lucrrilor, un laborator autorizat va determina caracteristicile de compactare optim a balastului. Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaie se vor stabili utiliznd ncercarea Proctor Modificat n conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83, dup cum urmeaz: max.PM = densitatea maxim n stare uscat (g/cm3) Wopt.PM = umiditatea optim de compactare (%) Testul de compactare a sectorului de ncercare va fi efectuat n prezena dirigintelui de antier.

Cnd gradul de compactare prevzut nu poate fi realizat, Antreprenorul va realiza o nou ncercare dup modificarea grosimii stratului sau dup ce utilajul a fost reglat. Controlul, n condiiile de pe antier este necesar n vederea asigurrii ndeplinirii caracteristicilor cerute pentru stratul de balast, conform acestui Caiet de sarcini i c echipamentul folosit pentru punerea n oper este reglat corespunztor i va include urmtoarele: Grosimea maxim a stratului de balast pus n oper; Condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor i a intensitii de compactare) Unde: Intensitatea de compactare = Q/S Q = volumul balastului pus n oper ntr-un interval de timp (or, zi, schimb), exprimat n m3; S = suprafaa parcurs de utilajul de compactare n acelai interval de timp, exprimat n m2. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referin pentru restul lucrrilor. Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi ca valori de referin. IV.4.PUNEREA N OPER A BALASTULUI Balastul va fi aternut pe stratul de nisip recepionat. Aternerea i nivelarea vor fi realizate pe teren n conformitate cu limea i cotele specificate n proiect. Pentru respectarea cotelor i limii stratului de balast, nainte de nceperea aternerii balastului, se vor planta pichei (rui) de ax i margine, pe care se va marca i cota superioar a stratului de balast dup compactare. Dup aternere i compactare se va verifica panta transversal cu ablonul de 3,0 m i bolobocul i se vor face corectri pn la obinerea pantei transversale din proiect.

Materialul va fi transportat, pus n oper i compactat fr uscare sau segregare. Compactarea va fi realizat ct de curnd posibil dup ce materialul a fost aternut i n conformitate cu cerinele privitoare la materiale. Compactarea straturilor de fundaie va fi realizat folosind atelierul de compactare, succesiunea operaiilor, viteza utilajelor de compactare, numrul de treceri, tehnologia i intensitatea de compactare Q/S, stabilite pe tronsonul experimental. Caracteristicile de compactare realizate pe teren sunt determinate dup cum urmeaz: ef = densitatea actual exprimat n g/cm3; Wef = umiditatea actual pentru compactare, exprimat n %. Pentru determinarea gradului de compactare gc :gc =

du.ef . du. max .PM

100

Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele vor fi completate i compactate simultan cu stratul de fundaie, astfel nct straturile de fundaie s fie permanent ncadrate de acostamente. Pe suprafaa oricrui strat, dup finalizare i imediat naintea urmtoarei aterneri, nu se va circula pentru a nu se produce denivelri, fisuri, material necompactat, gropi tip cuib de gin, fgae, sau alte defecte. Orice denivelare sau defeciune produs n timpul compactrii stratului de fundaie sau care rmne dup compactare va fi corectat prin eliminarea materialului necorespunztor pe ntreaga grosime i introducerea de material nou n compactarea sa.Balastul ngheat nu este permis n stratul de fundaie. Aternerea stratului de fundaie este interzis dac patul drumului este acoperit cu zpad sau ghea.

V. CONTROLUL CALITII COMPACTRII STRATULUI DE FUNDAIE n timpul execuiei stratului de fundaie din balast ncercrile i determinrile vor fi fcute conform celor artate n tabelul 4 i cu frecvena menionat. Tabelul 4.Testele controlului de calitate Nr. Determinarea; procedeul de Frecvena minim Metoda n oper Zilnic dar cel puin un test (1) la fiecare 250 m de banda de circulaie Determinarea grosimii stratului 3. compactat Verificarea realizrii intensitii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea 5. greutii volumetrice n stare uscat Minim 3 probe la fiecare suprafa de 2.000 mp 4. zilnic In minim 3 puncte pentru suprafatele 2.000mp Laboratorul Antreprenorului va ine evidena calitii straturilor de fundaie realizate: Compoziia granulometric a balastului utilizat; Caracteristicile optime de compactare obinute prin metoda Proctor Modificat (umiditate optim, densitatea maxim n stare uscat); 1913/15-75 12288-85 4606-80 1913/13-83 de

Crt. verificare sau caracteristicile care la locul de punere verificare (STAS) trebuiesc verificate 1. ncercare Proctor modificat Determinarea umiditii de 2. compactare i corecia

Caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant). V.1.NCERCRI I CONTROLUL DE CALITATE Grosimea fundaiei de balast este cea din proiect. Abaterea limit la grosime va fi de 10 mm. Controlul grosimii stratului va fi realizat folosind o tij metalic gradat cu care se va strpunge stratul construit n 3 puncte pe o suprafa de peste 2.000 mp. Grosimea stratului de fundaie va fi media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum terminat i supus recepiei. Limea stratului de fundaie din balast va fi cea prevzut n proiect. Abaterile limit pentru lime pot fi de 50 mm. Panta transversal a stratului de fundaie din balast va fi de 4%. Tolerana pentru panta transversal va fi de 0,4 % n valoare absolut din valoarea pantei transversale indicat n proiect i va fi msurat la fiecare 25 m. Declivitile vor fi n conformitate cu proiectul. Planeitatea se va msura cu lata de 3,00 m astfel: -pentru profilul n lung n axul fiecrei benzi abateri de 10 mm -n fiecare profil transversal abateri de 10 mm. V.2.COMPACTAREA Stratul de fundaie din balast va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 98 % Proctor Modificat (PM) pentru cel puin 95 % din punctele de msurare i minim 97 % (PM) pentru toate punctele de msurare. V.3.CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI DE FUNDAIE Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se realizeaz cu ajutorul latei de 3,0 m lungime, dup cum urmeaz:

10 mm;

n profil longitudinal, msurtorile vor fi fcute de-a lungul profilelor

prevzute n proiect i n axul fiecrei benzi de circulaie; nu pot fi mai mari de n profil transversal, msurtorile vor fi fcute n dreptul seciunilor

transversale prezentate n proiect i nu pot fi mai mari de 10 mm. n cazul n care denivelrile sunt mai mari dect prevederile acestui Caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeei fundaiei. VI.RECEPIA LUCRRILOR VI.1.RECEPIA PE FAZE DE EXECUIE Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrarea va fi supus aprobrii de ctre Diriginte nainte de aternerea stratului urmtor. Recepia se va baza pe evidenele din timpul execuiei, rezultatele ncercrilor i pe examinarea principalelor lucrri. VII.PRINCIPALELE NORMATIVE ROMNETI STAS 662-2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier STAS 6400-84 C56-85 Legea nr.10 Lucrri de drumuri. Fundaia i stratul de baz Norme de testare i asigurare a calitii n construcii i echipamente de lucru Lege privind calitatea n construcii Aceast list nu trebuie considerat complet.



NCADRARE PAVAJE CU BORDURI PREFABRICATE DIN BETON Se utilizeaz pentru ncadrarea i delimitarea suprafeelor (zonelor) ce se paveaz, pentru a se realiza funcionalitatea dorit . Bordurile din beton sunt elemente prefabricate realizate prin vibropresare din beton special . Bordurile tip ,, ZENITH ,, se realizeaz ntr-un tip, n general n dou straturi : Stratul de baz Stratul de baz-rezisten Tipul de colorant utilizat n stratul de uzur pentru borduri este Bayfferox 110/30. Dimensiunile bordurilor din beton tip ,, ZENITH,, sunt : BORDURA DIN BETON

Aptitudini n exploatare n conformitate cu datele din dosarul tehnic, se poate aprecia c produsul prezint caracteristici corespunztoare n cea ce privete: Rezistena la ncovoiere Uzura Rezistena la nghe-dezghe Aspect Persistena n timp a culorii Durabilitatea i ntreinerea Pentru asigurarea durabilitii, bordurile trebuie s ndeplineasc condiiile privind uzura i rezistena la nghe-dezghe conform STAS 1139/87. Elemente componente - cimentul de tipul 142,5, conform SR 388-95, fabricat de SC Romcim Tg Jiu sau Romcif Fieni - agregate, conform STAS 667-2001 - pentru stratul de uzur: sortul 0-3 mm - ap conform STAS 790-84 - colorant Bayfferox 110/30-Germania Fabricare Fazele principale de fabricare ale produsului sunt: - prepararea betonului n centrala de betoane a seciei de prefabricate - turnarea betonului n tipare i tipare i vibropresarea cu ajutorul mainii HB 820-AZ produs de firma ZENITH-Germania - turnarea stratului de uzur i vibropresarea - preluarea i transportarea la locul de mturare beton - paletizarea

- controlul calitii pentru dimensiuni aspect, se realizeaz conform standardului de firm. Punerea n oper Punerea n oper (amplasamentul) se va face dup stabilirea exact a suprafeei de montat borduri. Operaiile care se vor executa sunt urmtoarele : - se execut o sptur de fundaie continu sub borduri cu h = 15-20 cm, conform pichetarii n teren. - se aeaz uniform un strat dr balast, care se va compacta, aceasta numai dac cota de amenajare o impune. - pe fundaia pregtit se toarn un strat de beton clasa C 6/7,5 cu h = 8-15 cm (de consisten vrtos). - se aeaz la nivel i se aliniaz cu ajutorul unui ciocan de cauciuc . - se toarn betonul de ncastrare (pan) a bordurii. - la montaj se vor lsa rosturi de 5-10 mm umplute cu mortar M100 T . - rosturile trebuie completate n ntregime i bine compactate



MIXTURI ASFALTICE I.1 INTRODUCERE I.1.1 Obiect i domeniu de aplicare Prezentul Caiet de Sarcini se aplic pentru straturile de baz i mbrcminile bituminoase cilindrate, executate din mixturi asfaltice preparate din agregate naturale i bitum neparafinos. Prevederile acestui Caiet de Sarcini nu se aplic mixturilor cu nisipuri bituminoase i/sau cu emulsii bituminoase. I.1.2 Tipuri de mixturi Stratul de baz va fi realizat utiliznd mixturi bituminoase de tip A, B i C, cu agregate naturale prelucrate sau neprelucrate executate la cald n staii de asfalt i puse n oper cu echipament mecanizat. Stratul superior de uzur, executat din anrobate bituminoase de tip BA 8, BA 16, BA 25 i BAR 16; Stratul de legtur, executat din anrobate bituminoase de tip BAD 25, BADPC 31, BADPS 31. II DESCRIEREA MATERIALELOR II.1 AGREGATE Toate agregatele utilizate pentru anrobate bituminoase din sistemul rutier trebuie s fie splate foarte bine naintea utilizrii. II.1.1. Agregate pentru stratul de baz Pentru straturile de baz din anrobate bituminoase, se utilizeaz un amestec cu diferite sorturi de agregate naturale prelucrate sau neprelucrate. Aceste agregate

trebuie s corespund condiiilor de calitate n conformitate cu prevederile standardelor artate n Tabelul 1. Tabel 1. Standarde pentru agregate

MATERIAL Nisip natural sort 0-3 or 0-7 Pietri (margaritar) sort 3-7 Pietri sort 7-31 Nisip dublu concasat sort 0-3 Savura sort 0-8 Split sau cribluri sort 8-16 sau 16-25 Filer de calcar

N CONFORMITATE CU STAS 662-89 STAS 662-89 STAS 662-89 SR 667-97 SR 667-97 SR 667-97 STAS 539-79

Granulozitatea i coninutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixtur A, B i C vor fi conform Tabelelor 2 i 3. Tabel 2. Coninut de agregate

CARACTERISTICI Granulometria agregatelor Coninut de agregate cu dimensiunea mai mare de 3,15mm, % din mas Coninutul maxim admisibil de agregate cu dimensiunea mai mare de 31,5mm, % din mas Coninut n pri fine sub 0,09mm, % din mas

Mixturi bituminoase Tip A Tip B Fig. 1 Fig. 2 0-35 30-55

Tip C Fig. 3 50-75

10 8-20

10 4-12

10 2-10

Coninutul minim de filer, % din mas Coninutul obligatoriu minim de agregate concasate pentru categoriile de trafic : % din mas -trafic uor i foarte uor; -trafic mediu; -trafic greu i foarte greu** Pentru acest Proiect, clasa de trafic este foarte greu.

9

7

4

0 45 nu se folosete

0 30 45

0 0 35

Tabel 3. Granulometria agregatelor % trecere prin ciur sau sita pentru Mrimea ochiului ciurului sau sitei mm mixturi asfaltice Tip A (fig.1) Tip B (fig.2) 31,5 16 8 3,15 0,63 0,2 0,09 90-100 82-100 75-100 65-100 42-83 12-55 8-20 90-100 77-100 64-88 45-70 22-52 6-30 4-12 Tip C (fig.3) 90-100 65-100 45-80 25-50 10-35 4-22 2-10

Tolerana admis pentru coninutul de fraciuni ale agregatelor concasate este de 20% din greutatea agregatelor concasate indicate n Tabelul 2.

II.1.2 Agregate pentru mbrcmini bituminoase (strat de uzur, de legtur/baz) Pentru mbrcminile bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale prelucrate sau neprelucrate ce trebuie s satisfac cerinele STAS 662-89 (pentru nisip natural sort 0-3 sau 0-7 i pietri sort 7-31; 7-16; 16-31) i SR 667-97 (pentru nisip concasat de 0-3 i cribluri sort 3-8; 8-16 i 16-25). Criblurile din roci eruptive cu o valoare maxim la uzura Los Angeles, de 20 vor fi folosite pentru mbrcminile din beton asfaltic. Pentru filer se utilizeaz calcar sau cret, n conformitate cu STAS 539-79. Limitele procentelor de agregate naturale din greutatea total a agregatelor sunt date n Tabelul 4.

Tabel 4. Proportia de agregate naturaleAgregate naturale % din greutatea total a agregatelor BA 8 BA 16 BAR 16 Mixturi asfaltice BA 25 BAD 25 BADPC 31 BADPS 31

Filer i fraciuni de nisip sub 0,09 mm, % Filer i nisip 0,09-3,15mm, % Cribluri peste 3,15 mm, % Pietri concasat peste 3,15 mm,% Pietri margaritar i pietri sortat, peste 7,1 mm, %

8-12 rest pn la 100 45-70 -

8-10 rest pn la 100 58-70 -

5-12 rest pn la 100 50-70 -

1-6 rest pn la 100 65-80 -

1-6 rest pn la 100 65-80 -

1-6 rest pn la 100 47-68

Granulometria agregatelor naturale este cuprins pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, n limitele prezentate n Tabelul 5. Tabel 5. Granulometria agregatelor naturale% Trecerea prin ciur sau sita pentru mixturi asfaltice Mrimea ochiului ciurului sau sitei mm BADPC BA 8 Fig. 4 BA 16 Fig 5 BAR 16 Fig. 6 BA 25 Fig. 6 BAD 25 Fig.8 31 BADPS 31 Fig.9

31,5 25 16 8 3,15 0,63 0,2 0,09

90-100 30-55 18-35 11-25 8-12

90-100 55-78 30-55 18-35 11-25 8-12

90-100 50-65 30-42 18-25 11-15 8-10

90-100 65-90 50-75 30-50 15-35 8-25 5-12

90-100 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 1-6

90-100 80-95 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 1-6

Not la Tabelul 5 : Pentru betonul de tip BA 8, BA 16, BA 25, BADPC 31 i BADPS 31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj i nisip natural sau nisip concasat; procentajul de nisip natural n amestec trebuie s fie de 25% pentru BA 8 i BA 16, 30% pentru BA 25 i 50% pentru BAD 25, BADPC 31 i BADPS 31. Pentru BAR se va utiliza numai nisip concasat. Pentru stratul de legtur BAD 25, BADPC 31 i BADPS 31 trebuie adugat 2% de filer. Antreprenorul poate utiliza ciururi sau site de diferite mrimi n conformitate cu Standardele Internationale adic altele dect cele STAS. n acest caz, Antrprenorul trebuie s asigure corelatia ntre diferite standarde, aplicate si recunoscute la nivel international. In aceasta situatie, propunerea Antreprenorului trebuie prezentata Consultantului si Beneficiarului spre aprobare.

II.2 FILERUL Filerul de calcar sau creta trebuie sa indeplineasca conditiile prezentate in Tabelul 6: Tabelul 6 FilerulCONDITII TEHNICE STANDARD PENTRU FILER finete (trecere prin sita de 0,09mm) umiditate min. 80% max.2%

Adaugarea prafului de filer din colectorul de praf nu este permisa la stratul de uzura. Nota: In conditii tehnice si economice justificate filerul de calcar poate fi partial inlocuit cu filer de var stins, care poate fi folosit doar impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer de var stins poate fi de max. 2%. II.3 BITUMUL Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si a straturilor de baza din mixturi asfaltice, se utilizeaza urmatoarele tipuri de bitum in conformitate cu SR 1741/1997; bitum tip 60/80 bitum tip 80/100 Pentru acest proiect va fi utilizat bitumul de tip D 60/80. Conditiile ce trebuie indeplinite de bitum sunt prezentate in Tabelul 7. Tabelul 7 Cerintele tehnice pentru bitumCARACTERISTICI Penetratie la 250C, zecimi de mm Punct de inmuiere, oC Ductilitate la 5oC, cm Ductilitate la 25oC, cm Punctul de rupere FRASS, oC Punctul de aprindere Marcusson, C Dizolvarea in solventi organici, %o

CONDITII STANDARD D 60/80 D 80/100

STANDARDUL DE REFERINTA

60 - 80 48 - 55 >4 > 100 < -13 > 250 > 99

80-100 44-49 >5 > 100 < -15 > 250 > 99

STAS 42-68 STAS 60-69 SR 61-97 SR 61-97 STAS 113-74 STAS 5489-80 STAS 115-80

Continutul de parafina, % Densitate la 15 C, gr / cmo 3

0.995 < 0.5 > 80

0.992 < 0.5 > 80

STAS 8099-74 STAS 35-81 AND Instructiuni tehnice N.521/R STAS 10969/3-83 AND Instructiuni tehnice N.535

Indice coloidal de instabilitate Adezivitatea la agregate Metoda TFOT Pierdere de masa, % Penetratia reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, oC Ductilitatea reziduala la 25oC (cm) CARACTERISTICI

< 0.80 > 50 < 10 > 50

< 0.80 > 47 75STANDARDUL DE REFERINTA

CONDITII STANDARD D 60/80 D 80/100

Metoda RTFOT Pierdere de masa, oC Penetratie reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, oC Ductilitatea reziduala la 25oC, cm < 0.90 > 50 < 10 > 50 < 0.90 > 47 75

AND Instructiuni Tehnice N.536

Necesitatea imbunatatirii adezivitatii bitumului la agregate trebuie stabilita in timpul studiilor preliminare, in functie de calitatea bitumului si natura agregatelor. Daca este necesar, bitumul se poate aditiva. Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului si Beneficiarului pentru aprobare, instructiuni tehnice cu privire la aditivi, inclusiv proceduri de control al calitatii. Dozajele de aditivi trebuie aprobate de Consultant conform normativelor si reglementarilor in vigoare si a tehnologiei de executie aprobata. Tipul de bitum ce urmeaza a fi folosit va fi propus de Antreprenor si trebuie aprobat de catre Consultant conform rezultatelor testelor de laborator, actualizate. Acestea trebuie de asemenea, sa includa incercarile la oboseala si la curgere in vederea determinarii rezistentei la formarea fagaselor.

II.4 CONTROLUL CALITATII Materialele pentru fabricarea mixturilor asfaltice trebuie verificate permanent, in conformitate cu Standardele corespunzatoare si cu cerintele din acest capitol al Caietului de Sarcini. Verificarile si testele curente trebuie efectuate in laboratorul de santier conform Tabelului 8 : Tabel 8 Standarde de verificareBitum

Penetratie la 25oC Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila Adezivitatea

STAS 42-68 STAS 60-69 STAS 10969/1-83

Nota: Ca test curent laboratorul de santier trebuie sa verifice bitumul functie de caracteristicile agregatelor conform procedurii calitative descrisa in STAS 10969/1-83Cribluri

Natura mineralogica (examinarea vizuala) Analiza granulometrica prin cernere Forma granulelor Continutul de parti fine sub 0.09 mmPietris si pietris concasat

STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89

Natura mineralogica (examinarea vizuala) Analiza granulometrica prin cernere Forma granulelor Continutul de parti fine sub 0.09 mm Indice de concasaj Continutul de parti fineNisip

STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 4606-80

Natura mineralogica (examinarea vizuala) Analiza granulometrica prin cernere Continutul de parti fine Materii organice Echivalent de nisip Coeficientul de activitateFiler

STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 662-89 SR 667-97

Finetea de macinare

STAS 539-79

Umiditate Continutul de carbonat de calciu Coeficientul de hidrofilie Densitatea aparenta benzen sau toluen Coeficientul de goluri in stare compactata

STAS 539-79 STAS 460/9-88 STAS 539-79

dupa sedimentare in STAS 539-79 STAS 539-79

III

MIXTURI ASFALTICE III.1 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE Compozitia mixturii asfaltice, ce urmeaza a fi utilizata la realizarea

straturilor de baza sau a straturilor imbracamintilor rutiere bituminoase va fi stabilita pe baza unui studiu preliminar, respectand conditiile tehnice prevazute de acest Caiet de Sarcini. Studiul ca fi realizat de catre Antreprenor in laboratorul sau in alt laborator autorizat. Antreprenorul va indica o anume granulometrie a agregatului si un anume continut de liant care sa fie indeplinite, de mixtura propusa. Reteta amestecului pentru fiecare mixtura asfaltica, sustinuta de rezultatele obtinute in urma testelor de laborator, inclusiv toate documentele corespunzatoare cerute, trebuie prezentate Consultantului spre aprobare. Curba granulometrica a agregatului va fi continua si fara sinuozitati pronuntate, evitandu-se treceri de la limita inferioara admisa pentru o anumita dimensiune a agregatului, la o limita superioara admisa pentru agregatul cu dimensiunea urmatoare din diagrama granulometriei. Raportul privind compozitia mixturii prezentata spre aprobare va include cel putin urmatoarele documente : Analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari (agregate, bitum, filer, aditivi, etc.). Incercarile trebuie sa includa toate testele cerute in paragrafele II.1, II.2 si II.3 din acest Caiet de Sarcini si trebuie actualizate, aceasta insemnand ca referinta trebuie facuta la probe luate cu nu mai mult de 2 luni inaintea datei de inaintare a Raportului. Granulometria agregatelor care este parte din studiul compozitiei

amestecului va fi realizata prin spalare, de ex. pierderea materialului spalat ce trece prin sita de 0.09 mm se face inaintea analizei granulometrice prin cernere. Incercarea Marshall pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant retinut. Incercarea va fi planificata pe baza unei cresteri de 0.5% a continutului de asfalt. Probele Marshall vor fi compactate prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati in timpul efectuarii incercarii sunt urmatorii: stabilitatea la 60oC, indicele de curgere la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa. Certificatele de Conformitate a materialelor propuse in Raport (agregate, bitum, filer, aditivi, etc.) In cazul in care Consultantul nu are obiectii sau posibile propuneri de modificare in urma verificarii caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, va conveni asupra executarii unui sector experimental utilizand formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele pentru agregate si filer trebuie stabilite functie de greutatea totala a materialului granular uscat, inclusivpartile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie de greutatea mixturii bituminoase. Granulometria agregatelor naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica va fi inscrisa in limitele Caietului de Sarcini indicate in Tabelele2, 3, 4 si 5. Pe baza granulometriei generale a agregatelor care este propusa in raport si care reprezinta scopul studiului amestecului, Antreprenorul trebuie sa indice clar limitele retetei de lucru pentru amestec. Limitele retetei vor fi calculate de la granulometria retetei propuse, prin aplicarea tolerantelor admisibile pentru un singur test (vezi Tabelul 9). Reteta trebuie aplicata in procesul de productie, evaluare si control a asfaltului. Reteta constituie granulometria specifica pe care Antreprenorul trebuie sa o indeplineasca in timpul procesului de productie. Daca prin aplicarea tolerantelor pentru reteta, granulometria nu se incadreaza in domeniul granulometric prevazut in Caietul de

Sarcini, vor trebui respectate si aplicatelimitele impuse de acesta Orice variatie in afara retetei de lucru va fi investigata iar cauzele ei, rectificate. Daca este necesar, reteta de lucru va fi revizuita cu aprobarea Consultantului. Tabel 9. Tolerantele amesteculuiTABELUL TOLERANTELOR

Trecere prin sita > 3.15 mm Trecere prin sita de 0.63 mm Trecere prin sita de 0.2 mm Trecere prin sita de 0.09 mm Continut de bitum

4.0% 3.0% 2.0% 1.5% 0.3%

Continutul optim de bitum va fi stabilit cu ajutorul studiului preliminar de laborator (incercarea Marshall). Continutul de bitum va fi determinat grafic, adica folosind reprezentarea grafica a stabilitatii, curgerii, greutatii specifice a amestecului total. Ca punct de plecare se recomanda alegerea continutului de bitum la mijlocul limitelor procentului de goluri, dupa care se va verifica daca toate criteriile sunt indeplinite. Continutul optim de bitum se va incadra in limitele prezentate in Tabelul 10 pentru straturile de baza si in Tabelul 11 pentru straturile de legatura si de uzura. Tabelul 10. Continutul de bitum in straturile de bazaContinut de liant Mixturi bituminoase Tip A Tip B Tip C

-pentru mixturi cu agregate rotunde,% din greutate -pentru mixturi cu agregate concasate,% din greutate

4.0-6.0 4.0-6.4

3.5-5.0 3.6-5.4

3.3-4.8 3.4-5.0

Tabel 11. Continut de bitum in straturile de uzura si de legaturaClasa tehnica a drumului Tipul mixturii de asfalt I, II I, II III Categoria tehnica a strazii III IV, V Continutul de liant, % din masa mixturii asfaltice IV, V

BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25, BADPC 31 BADPS 31

6.0-7.0 6.0-7.0 5.7-6.2 4.0-5.0 -

6.3-7.3 6.3-7.3 5.7-6.2 5.5-6.7 4.0-5.0 -

6.5-7.5 6.5-7.5 5.5-7.0 4.0-5.0 4.0-5.0

Se recomanda ca raportul filer/bitum sa se incadreze in limitele prezentate in Tabelul 12: Tabel 12. Raportul filer/bitumLIMITELE CONTINUT FILER / BITUM

BA 8 si BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31

1.1 pina la 1.5 1.4 pina la 1.6 0.9 pina la 1.5 0.2 pina la 1.0

III.2 CONDITII TEHNICE PENTRU MIXTURILE ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice in timpul studiilor de laborator si procesului de fabricatie trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in Tabelul 13 si conditiile prevazute in Tabelele 14 si 15. Tabel 13. Caracteristicile determinate in laboratorTipul mixturii bituminoase Tip A CARACTERISTICI Tip B Clasele de trafic Foarte usor si usor Mediu Foarte usor si usor Mediu pana la foarte greu Foarte usor si usor Mediu pana la foarte greu Tip C

A. CARACTERISTICI DETERMINATE CU INCERCAREA MARSHALL a/pentru agregate rotunde

-stabilitatea la 600C, KN, min -indicele de curgere, 1/10 mm

2000 10-40

3000 10-40

2000 10-40

3000 10-40

2000 10-40

3000 10-40

b/pentru agregate concasate

-stabilitatea la 600C, KN, min -indicele de curgere, 1/10 mm -continutul de goluri, %, vol -densitatea kg/m3,min aparenta,

3000 10-30 2-14 2150

4000 10-30

3000 10-30 2-10 2200

4000 10-30

3000 10-30 2-10 2200

4000 10-30

B. CARACTERISTICI DETERMINATE PE CUBURI

-rezistenta la compresiune la 220C, N/mm2, min -absorbtia de apa, % vol, max -densitatea aparenta, kg/m3, min

0.20 2-16

0.25 2-12

0.25 2-12

2100

2150

2150

In acest proiect traficul este foarte greu. Tabel 14. Caracteristicile MarshallCaracteristicile pe cilindri Marshall Stabilitatea (S) la 60 C, min.o

Clasa tehnica a drumului I,II III IV,V

Tipul de bitum D60/80 D80/100 D60/80 D60/80 D60/80 D80/100 D60/80 D60/80 D60/80 D80/100 D60/80 D60/80 D60/80 D80/100 D60/80 D80/100

Tipul mixturii BA 8,BA16,BA25 9.0 8.0 7.5 6.0 1.5-3.5 1.5-4.0 1.5-4.0 1.5-4.5 2.5-5.0 2.5-4.0 2.0-4.0 1.5-4.0 2300 2-5 BAR 16 9.5 8.5 8.0 1.5-3.0 1.5-3.5 1.5-3.0 2.5-5.0 2.5-4.0 2.0-4.0 2300 3-5 BAD 25, BADPC 31 7.0 6.0 5.5 1.5-4.5 1.5-4.5 1.5-4.5 2.0-4.0 2.0-4.0 1.5-3.0 2250 3-6

Indicele de curgere (I), mm

I,II III IV,V

Raport S/I, kN/mm

I,II III IV,V

Densitatea aparenta, kg/m , min Absorbtia de apa, % vol

3

-

Tabel 15. Caracteristici pe cuburiCaracteristicile pe cuburi Tipul de bitum Tipul mixturii BA 8, BA 16, BA 25 BAR 16 BAD 25, BADPC 31

Rezistenta compresiune N/mm2 (min) Rezistenta compresiune N/mm2 (min) lao

la la 22oC, la 50 C,

D60/80 D80/100 D60/80 D80/100

3.5 3.0 0.7 0.7

3.5 3.0 0.7 0.7

-

Reducerea rezistentei la compresiune la 22oC D60/80 D80/100 D60/80 D80/100 D80/100 D60/80 2-6 4-7 3-8 dupa 28 zile de pastrare in apa, % (max) Densitatea kg/m3 (min) Absorbtia de apa, % vol. aparenta, 2250 2250 2200 30 30 -

IV

PRODUCEREA ASFALTULUI IV.1 ACCEPTAREA UTILAJULUI Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului informatii tehnice privind

utilajul ce va fi utilizat in procesul

de productie, asternere si compactare a

mixturilor asfaltice. Informatiile prezentate trebuie sa fie complete in vederea evaluarii preliminare a conformitatii statiei si echipamentului pentru realizarea lucrarilor. Aprobarea va fi acordata dupa instalarea intregului echipament si dupa ce s-a verificat ca acesta este in stare buna de functionare si satisface cerintele contractuale. IV.2 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Statia pentru prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu toate facilitatile care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru categorii de

mixturi (cerinte tehnice si de capacitate) si sa respecte metodele de executie si transport alese de Antreprenor. Statia pentru preparare va fi complet automatizata si dotata cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de intrerupere a productiei in cazul abaterilor din punct de vedere al calitatii. Dozajul agregatelor si filerului va fi stabilit in functie de greutate, in timp ce dozajul bitumului poate fi stabilit atat in functie de greutate cat si de volum. Adaugarea bitumului la amestec trebuie facuta tinand cont de relatia densitate/temperatura (la 150-170oC densitatea bitumului de obicei variaza intre 0.900 si 0.920 gr/cm3). Cerinta minima a statiei pentru prepararea mixturilor asfaltice este sa aiba o capacitate de 80 t/ora in conditiile continutului de agregate umede de 5%. Consultantul poate accepta utilizarea statiei continue de preparare a asfaltului cu conditia ca dozajul agregatelor si filerului sa se faca in functie de greutate. Cintarele vor fi calibrate si verificate cu regularitate. Informatiile privind calibrarea vor fi inscrise intr-un registru special. Pentru verificarea temperaturilor, buncarele incalzite, rezervoarele cu bitum si rezervoarele de uscare vor fi dotate cu termometre a caror calibrare va fi verificata cu regularitate. Informatiile privind calibrarea trebuie inscrise intr-un registru special. Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba in dotare rezervoare de depozitare cu o capacitate mai mare sau cel putin egala cu consumul mediu zilnic; fiecare trebuie dotat cu o rigla gradata si cu dispozitiv pentru incalzirea liantului la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire, cat de mica. Temperatura liantului trebuie sa fie cuprinsa intre 150-160oC pentru tipul de bitum D80/100 si intre 170-180oC pentru tipul de bitum D60/80. In timpul productiei bitumul furnizat in santier va fi verificat conform prevederilor clauzei II.3 din acesc Caiet de Sarcini. Bitumul nu poate fi utilizat pana cand testele nu au fost incheiate si pana cand nu s-a verificat concordanta rezultatelor cu acest Caiet de Sarcini. Pentru a permite un control de calitate eficient al bitumului se va utiliza pentru delozitare un rezervor dotat cu pompa de

extragere, capacitatea acestuia asigurand cel putin consumul de bitum pentru o zi de lucru. Toleranta admisibila pentru temperatura liantului este data in Tabelul 16. Filerul va fi depozitat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru alimentare si extragere care sa permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in Tabelul 16. Capacitatea silozurilor pentru filer trebuie sa asigure cel putin cantitatea necesara unei zile de productie. Tabel 16. Tolerante de productieTolerante Parametri Stratul de uzura + stratul de legatura 3% 5% 5% 0.5 % 2% Stratul de baza 5% 10 % 5% 0.5 % 2%

Dozajul de agregate granulare Dozaj de nisip 1. cu >10% parti fine 2.

Documents

Rovinari - Parcare cu bariera cu cartela zona blocului H31