^uñimaifeamiimatíiim

f

J T a x a poş ta lă plutită in numeraz , I conform aprobării Nr. Î3.837/1S42. Preţul a c e s t u i n u m ă r 6 Lei

Duminecă ia 4 Iulie 1943 Cenzurat

Nr. 27

ABONAMENTUL! P c un an 3 6 0 Lei.

tuci ii abonaţi au de plătit încă 70 Lei pe anul acesta.

Abonamentele se plfiteite D E -finii înainte î

I

înscrisă In .registrul publlcaţiunilor periodice al Tribunalului Târnavn-Mică sub Nr. 3—1933.

întemeietorii f Al. Lupeanu-Melin şi luliu Maior Proprietar şi directori IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU Adresa: BLAJ, jud. Târnava Mică. Telefon Nr. 68. I

ANUNŢURI ŞI RECLAMH Un ţiT Corp V, adicl de lărgimea * doi milimetri, Lei 12. Lărgimea de

1 centimetru Lei' 00.

rumul nostru Mai ales azi, în timp de

răsboiu, se aud foarte multe veşti. Oameni, cari nu au ce lucra, pentru a arăta altora că sunt bine infor­maţi'şi că sunt pricepuţi în t-tlitică, scormonesc lucruri, de. ţi-se ridic A pălăria în cap, când le auzi. Vorba Românului, face din ţânţar armăsar.

Şi sunt mulţi purtători de minciuni, li întâlneşti festradă, în trenuri, în res­taurante. Te întâmpină, u-neori veseli, alteori îngri­joraţi. Te întreabă de nou-

I taţi, de mersul războiului, de situaţia externă. Toate acestea, ca să le dai ocazie să-ţi spună ultimele noutăţi auzite.

Unii arată lucrurile, aşa cum ar vrea ei să se în­tâmple. Le spun în felul cum le-ar face ei, în cazul când ar avea putere. Alţii, din contră, le spun numai, ca să poată râde de prostia celor ce-i cred.

In ambele cazuri, discu­ţiile se termină, arătând re­zultatul războiului şi noua organizare a Europei, lă-

'Hle cari nu le convin, le şterg de pe hartă, iar în locul lor se ridică altele, pe tari de obiceiu le fac mari, puternice.

Iţi vine să râzi, când îi ®esi cu câtăuşurinţăvorbesc.

Astfel de oameni nu pot fi consideraţi decât de duş­mani ai neamului. Prin vor­bele lor nesocotite ajută pe cei cari stau în umbră şi pândesc momentul potrivit, să meargă asupra noastră, C a să ne sugrume.

Moartea unui popor de €ele mai multe ort vine tot <%ela el. Câtă vreme un neam

unit, vicleniile duşmane n u Prind, căci unirea aduce

puterea. îndată însă ce unul va trage la dreapta, iar altul la stânga, se ivesc ne­înţelegerile, şi neamul, în sânul căruia a intrat vrajba între fraţi, este sortit pieirii. Vorba aceea, când doi se

ceartă, al treilea câştigă. Trăim vremuri grele. Sub

ochii noştri, prin sânge, se ţese lume nouă. Graniţe de ţâri trosnesc din încheieturi, neamuri întregi ăispar pen­tru totdeauna din istorie.

In faţa noastră avem e-xemple de ţări, cari, din cauza neînţelegerilor dintre fraţi, azi nu mai sunt

România a intrat în răz­boiul sfânt, ca să se apere contra acelora cari ne-au nesocotit drepturile strămo­şeşti; ca să câştigăm prin luptă, ceeace ni-s'a răpit prin viclenie; ca să facem din nou unirea Românilor, între hotarele fireşti ale României.

Să lăsăm orice discuţii. Ele nu rie duc decât la des-binare.

Un singur drum avem azi de urmat. Drumul deschis de Mareşalul Antonescu. Drumul pe care îl urmează cu sfinţenie ostaşii ţârii. Drumul sângelui, al muncii, al disciplinei.

Drumul acesta ne va a-duce dreptatea.

fara ne cere muncă, nu vorbe, lara ne vrea uniţi, nu desbinaţi. i Prin muncă şi unire la victoria finală.

Petru P. Baciw

biserici Haliene nimicite. En­glezii şi Americanii an începnt să bombardeze fără milă oraşele italiene, In nădejdea că astfel îi vor face pe Italieni să ceară pace separată. Până scama an fost nimicite, fie de tot, fie namai tn parte, 120 de biserici italiene.

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

învăţaţii şi dorul după Dumnezeu

Uneori se spune, că oamenii învăţaţi nu prea au credinţă; că nu se prea ocupă de "cele religioase. La ceeace recunoa­ştem şi noi că sunt domnişori spoiţi cu învăţătură, ce spun în gura mare că n'au mai intrat în Biserică nu ştiu de câtă vreme. Dar de ce această trâm-

î biţare, dată fără întrebare? Pentrucă, vreau să facă pe grozavii, ca să vorbească lumea de ei. — Alţii, apoi de aceea n'au atragere faţă de cele sfinte, pentrucă greutatea putregaiului din suflet i-a făcut sâ iubească mai mult întunerecul decât lu­mina, fn cele din urmă însă, atât domnişorii grozavi şi cei cu păcate grele, cât şi cei ne­credincioşi, în pragul morţii, an chemat preot ia căpâtâiu. Căci ziceau ei: cu sufletul spălat de faptele ce te-au făcut din înşe­lăciune, din necurăţie şi din vi­cleşug, e mai uşor să.mori. Şi au avut toată dreptatea.

Faţă de felul cum au sfârşit-o cu viaţa aceşti muritori, să vedem, cum şi-ac trăit viaţa oa­menii învăţaţi cu adevărat. Oa­meni, ce au reuşit prin lumina minţii lor, să născocească multe lucruri bune şi folositoare, pentru întreaga omenire, datorită cărora îi cunoaşte toată lumea cu carte.

Astfel, cui nu i-a plăcut lu­mina electrică, mai ales când a văzut-o pentru întâia d a t ă ? Ori cel care a născocit-o, este Alexandru Volta. Om foarte în­văţat şi totodată foarte bun la inimă faţă de oricine. Faţă de Dumnezeu încă se silea să fie

bun: prin rugăciuni zise de mai multe ori pe zi, prin ascultarea regulată a sf. Liturghii, prin primirea cât mai deasă a sf. Taine şi prin aceea că învăţa pe copiii mic! religia, lucru care de regulă îl fac numai preoţii.

Altmareînvăţateste Andrei Am-pére. Acesta, descoperind mag­netul, a croit o ştiinţă nouă nu­mită electrodinámica, despre ale cărei uriaşe foloase orice şofer rămâne înmărmurit. Dorul după Dumnezeu, în acest bărbat de seamă era pururea cald. Pentru acest motiv, zice despre el; un prieten al său: „Dumnezeu i-a luminat mintea, câ să poată face cunoscută lumii această ştiinţă nouă". In biserică, la Liturghie, totdeauna îngenunchia înaintea altarului alături de copii şi de văduvele sărace. Iar în casa şi la masa lui de lucru adeseori spunea: „O, cât e de mare Dumnezeu! O, c â t e de mare! Ştiinţa noastră e un nimica!"

E^ ştiut, că bunul mers al vieţii, atârnă dela ştiinţa soco­titului. Deoarece ca să ştii câ ai câştig, ori pagubă dela un lucru, faci o bună socoteală. Un mare priceput în ale soco­titului este Augustin Cauchy (Coşi). Pe patul de moarte, când i-se aducea sf. Cuminecă­tură, a poruncit ca toate trep­tele pe unde avea să treacă preotul cu sf. Cuminecătură, până să ajungă la el, să fie gătite cu cele mai frumoase flori din grădinuţă. La moartek Iui au plâns toţi săracii.

Fără îndoială că cea mai în­fricoşată dintre boli, care ne a-duce o moarte groaznică, e tur­

barea . Pentru care motiv, cât

ce suntem muşcaţi de un câne turbat, alergam la Cluj-Sibiu sau Bucureşti, ca să ne vindecăm cât mai curând, cu leacuri în contra turbării. Ori leacul acesta mi­nunat, ca şi alte multe leacuri pentru alte boli, le-a născocit marele doctor între doctori: Ludovic Pasteur. In ce priveşte însă credinţa în Dumnezeu, zice el, îmi e aşa de tare, precum e de limpede socoteala: că 2 şi cu doi fac 4. Ca fiu credincios al bisericii catolice, moare să­rutând crucea şi zicând Credeul.

In acest pomelnic scump s'ar putea înşira încâ mulţi învăţaţi cu inima plină de dor după Dumnezeu, chiar şi dintre cei ce citesc pe stele. Nefiind însă loc, pomenim numai ce au spus ei între alte şi anume că: Ce­rurile, cu milioanele lor de steie, spun mărirea lui Dumnezeu, mai mult decât o buna parte dintre oameni. — Noi, de care parte vrem să fim?

Pr. Ot*t. FuMcea

gusturile dirj Cişmijjiu. Gş-migtul este o grădiaâ de toată frumuseţea în mijlocul cspitalci noastre. Dumiaecă, în 27 Iunie, s'au aşszat în Cişmigiu busturile următorilor scriitori: Nicoise Băi* cescu, Vasile Alecsandri, Alexan­dru Odobescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Titu Masoreseu, Mihail Emincscc, Ion Laca Oaragiale, Alexandru Vlahaţă, Dailin Zam-(rescu, Qheorghe Coşbac, Ştcfen Octavian Iosif şi Octavicn Gaga. Desvelirea acestor busiari s'a i ă " cat cu mare paradi.

cari au M u n c i t cu râvnS ia

Porniri bone ia Galaţi-Covurlui Duminecă 6 Junie c. a avut Ioc in

amfiteatrul Liceului Comercial de Băieţi din localitate un festival pa­triotic, organizat de Parohia Română Unită din Galaţi cu ajutorul corului Şcoalei Militare de Inianterse.

A participat lume multă, în frunte cu dl colonel Dr. Ni chita Manole delegatul Corpului II Armată, dl Maior N. Despa delegatul Şc. Of. Rezervi Nr. 5., dl i r. Simion Popa inspector regional financiar, dlloan Vreto directorul ioc. .Victoria", dl Teodor Almăşanu contabilul Băncii Naţionali, Păr Eido delegatul pa­rohiei romano catolice, un număr de 80 elevi dela Şcoala Of. Rcz. Nr. 5 şi alţii.

Programul festivalului a fost ur­mătorul : coruri, declamări, doine, solo de voce şi conferinţa preotului local Vasiîe, Cristea despre exis tenta vieţii viitoare".

Conferenjiarui a arătat mai întâi, cum cei mai de seamă gânditori păgâni şi creştini au crezut că este viaţă viitoare, Următorii oameni de seamă, cunoscuţi dm istorie: $o-crate, Plato, Seneca, J J Rousseau, Dante, Sayle, Kant. Fichte, Cha-teaubriand, Newton, ş. a. au crezut în nemurirea sufletului.

în partea a doua a arătat că toate popoarele mai vechi şi mai noui au crezut ÎN VIATA de dincolo de mormânt.

in sfârşit existenţa unei vieţi viitoare o pretinde însăşi firea o-mertească, care e astfel alcătuită încât cere ca fericirea ce nu poate fi realizată întru toate în această viaţă să-si afle un ioc unde să poată K realizată pe deplin.

Venitul realizat s'a înaintat pentru mărirea fondului „Palatul Invali-

Corespondent zilor*

I.P, S. între credincioşii săi I. P. S. nostru episcop şi admi­

nistrator apostolic a fost Dumi necâ, 20 Iunie, însoţit de Pariaţii canonici Ghcorghe Dăailă şi Ioan Moidovan şi de secretarul său, la Mihalţ-Alba, unde a slujit sfânta liturghie arhierească. A fost pri­mit cu mare însufleţire şi dra­goste.

Duminecă in 27 Ionic, însoţit de aceiaşi, a slujit st. liturghie arhiereasca Ia Cenade — Târnava-Mică, fiind primit cu aceeaş În­sufleţire şi dragoste.

Duminecile viitoare 1. P. S. Sa va cerceta alţi credincioşi de ai săi, dându-Ie prilejui sa. vadă câte o liturghie arhiereasca şi să pe­treacă cel puţin câteva clipite Împreună cu aihiereul lor.

Serbări şcolare în Sorostin in vremea dia urmă, munca învăţătorilor

a fost tot mal muită. Asa fievii clasei a lil-a primară, sub conducerea Dnei iov. Lucretia Socaciu au dat o frumoasă ser­bare, jucând blue micii copilaşi mai multe pleae de teatru patriotice, spre bucuria pă­rinţilor şi a tutnror celor cari au fost de faţă.

Dumiaecă 30 Maiu s'a ţinut examenul In fata părinţilor, iar îa 6 Iunie s'a fâcut ser­bare de încheiere a anului şcolar, desfăşu-rându-sc un plăcut program alcătuit din deciamiri, cântece şi dansuri naţionale, toate sub conducerea Doamnelor lavâţă-toare Letiţia Stuparus si L. Socacia. Apoi s'au împărţi! premii elevilor cari s'au dis­tins la studiul rei'giei, pre.um şi echipelor

frutaseţarea cimireruia:. — ««-J d ?! I*. cheiat-o dl iov. dir. T. Haba ( dissmaă ps părinţi să şi iriari** ^ l h

îcoa'ă. ' c°5'li'a

Luci 8 Iunie, copiii din clasa jj apropiai de sfânta Impărtâşan'e'V** prima oră. A fost o să-băîoare a [ ^''^ le va rămâne pururea îa minte. q u

,.c*r's

minecare, aa luat ssasa ia şcoala ^ t S " preotul local ie-a împărtăşit medaVi ^ smintire. ' 8 p , t' !

A doua zi ffe Rusalii, aceleaşi $ larâţâioara au araajat o altă m i a ^ producţie teatrală, jecându-se de câtI8 £ tele şcoslei primare, piesa „Feti î a o r W de Alex. Lupeacu Melio, storcâ^d i l c „ \ de emoţie din psrtea numeroşilor P î** cipaaîi.

Venitul curzt deia această serbare iî-,,t

destinat cooperativei şcolars. CORUP,

DinŞaroş Târnava Sărbătoarea „Iaăiţării DomauSui" S S 3 ; r ,

credincioşii dia parohia Şdroş jud. TăraaH

Mică. A fost prilej de Înălţare suf;eteasa şi pioasă îngenunchere pentru eroii a şa­mului. După celebrarea Sf. Liturghii, a cursul căreia s's făcut pomenirea eroilo-căzuţi pentru Patrie, mulţimea mare de credincioşi ce a fost de faţă, incolorii frumos, în ffUDte cu preotul iocal ţi iau-iectuaîii satului au plecat la mormintele eroilor. S'a celebrat irtălţsto srea slujii pentru od'hna sufletelor celor căzuţi peairc ţară şi apoi s'a siioţit crucea eroului Bogdn ioan, căzut vitejeşte Io războiul din răsări!, care eate aşezată alături de a celuilalt erou Rozor Gheorghe, căzut tot la actualul râzbotu. Cu acsst urncj a vorbit Di Rozar llie, şefe! gârz'i financiare, fratele eroul»» Rozor Gheorjghe, despre frumuseţea şi sublimitatea morţsi de erou. Prin cuviatj alese fi spuse din inimă tnăngăe văduva eroului Bogdin Ioan si pe cei trei orfani ai eroului, întărind in ccela? timp la su­fletele aecu tătorilor speranţa în biiuinţa poporuîui remân.

Elev)i şcoilei primare, conduşi de dci directoare Fiorica Anaslasiu, au daclamit mai multe poezii cu conţinut patriotic. Cu­vântul de îscheera 1-a rostit di înv. Pofise Gheorghe, vorbind despre eroismul mulul nostru în decursul veacurisor, a"-

tâad contribuţia şi jertfele adese in tH" boiul actual. O ctldă rugă rostesc t2î>

FOIŢA • • ^UNIRII POPORULUI"

DIN P O P O R

Foaie verde de scumpie^ Azi m'am apucat a rcrie Ca să scriu «poezie Jalnică şt cam aşa Cum e inimioara mea Şt ia cei cu pocăinţă în Dumnezeu cu credinţă.

Cam să scriu o poezie Că nu-i timp de veselie Că păn' era-'n pace lumea Şi venea Dumineca N'aveam la poezii grija C'aveam grija la feciori, La jocuri, Ia şezători. Dar acuma e război Avem grija la nevoi. ,

Foaie verde de pe prun, Mult este dela Crăciun Ş i Crăciunul când venea T o a t l lurnca-1 aştepta

Şi mai ales fetele Cor veni câşiegiie Şi sâ'nseapă nunţile.

Dela Crăciun e cară mult Câşlegile-au şi trecut Nunte nu s'au prea făcut Chiar nice una n'a fost, Că feciorii sunt la front Să termine lupta grea Să gate cu Rusia. Primăvara viitoare S i 'nflorească ca o floare Pacea sfântă să domnească Peste Ţara Românească.

Mult doriţi primăvară Vino iar Ia noi în ţară Iară tu când îi veni Adâ alte bucurii Adă bucurii şi flori Şi feciorii din război Ci sunt lanuri nearate Şi fete nemăritate Şi măicuţe tot plângând Şi neveste suspinând Şi copii' cu mare dor

..Dupi dragi părinţii lor.

Pune, Doamne, pace'n ţară Să vie oamenii iară S i n e ' nveselim si noi Că trăim tot cu nevoi Că de când Rusu se bate Nu mai sunt jocuri pe sate Numai fete supărate Nu mai vezi tete gătite Numai în haine cernite Fetele se poartâ'n jale Că feciorii-s la bătaie Ascultă-mi, Doamne, ruga Şi termină bătaia Să VIE şi bun si rău Să vie şi vărul rraeu.

Foaie verde de muşcată Scrisă de o tinără fată Vetuţa mi^e numele Triscăian pronumele în Armeni mi-e locuinţa In Dumnezeu mi-e credinţa Foaie verde de mărar Sunt fată de pantofar Foaie verde de saschiu Armeni, judeţul Sibiu.

O palmă scumpă Dan a lui Ispas nu prea ave»

mare trecere în ochii sătenilor Nici nu se ostenea el, să aibe, cum osteneau alţii, cari psatrs o slujbuh'ţâ pe ia Primărie, afl

scaun, — fie şi mai după uşă»" al unai comitet bisericesc, şcolar, de islaz sau mai ştiu ce fel, e f ' =

IN stare sâ peardă sile întreg^ nopţi nedormite, în chefuri Ş> cheltueli scumpe, numai sâ ^ posta spune şi despre ei, e'*ffl

îost cândva, cineva sau ceva ŞL

câ au trecut şi ei pe-acolo *» P c

dincolo. Putea a'o facă şi Dan, cui»

au îăcut-o atâţia până Ia el f mai mulţi în vremea lui: sâ *e fi lăudat cu ce n'a făcut j »* ][ făgăduit, ce nu se putea implic sâ se fi cinstit cu unul şi c * altui; să Ii dat din „coate p*0*. unde ţi pe unde se poate"

N'a făcut-o, că ou era PTND care s'o poată face. Ii ^P s* a

aceea, dia ce unii aveau ? r c J

mult: neruşinarea; şi avea p r C* mult, din ce ea ce multor» - c"

| lipsit: bnaicaviiaţa.

. ¡„.¡1 pentru od hc» sufletelor « l o r • |-i g' f i i a ! l o r ? i , e ? b a r e a i a sfârşit

tfT t'ca prilejui scestei zile SlnnestSm în­oate dosaţ-UBi făcute bisericii de către

Se*dincio?i, Au donat urm*îo?ii: Viorica c r e , ş i sofa Alica cuaunlţe pentru mi ti

valoare'ci* 3250 lei. Baciu Gheorghe ct'ia Livfa o «utie cu toate cele sece-

sf. boUz iu valoare de 1250 lei; cre-dfjcioaseie Porirse Mafia şi Tărace Mă-iclca clopoţei pentiu altar, în vaîoa'e de

3950 iei: 'fanase Vasile şi soţia Mărioars icoana Doniaulul nostru bus Cri2toB,,a(m-Djl al uil' 1' t u t u r o r creştinilor, în valoare d* 3 2 0 0 ! e l' _ •

Serbarea dela Sâncral-Alba Societatea culturală „Astra" din

jjncrsiu s'a prezentat a doua zi de ţ̂ salii, cu un festival artistic în (Ivirea castelului din loc, cu un

p o p i m bogat şi bine reuşit, pupă cuvântul de deschidere al

pirintelui Ion-Borza, au urmat co» ruri şi piese instructive. Xa coruri, pe lângă fetele şi băeţii

din sat, au luat parte domni,oarele eleve Oîga L. Hop rteanu, Mari oara şi Fclicia Borza- absolvente a IV.

T clase de Gimnaziu din Aiud Venitul a fost destinat „Astrei". J/se aduce calde mulţumiri Pă^

rintelui Ion Borza, precum şi dlui Silviu Şuteu elev clasa 8 a lit Lic ,Titu Maioreseu" Aiud, care deşi fiind foarte ocupaţi şi'au dat oste­neala d*>a instrua tineretul, pentru a se putea prezenta cât mai bine în faţa numerosului public ce a asistat, căruia i-a produs câteva clipe fericite.

Părintele a făcut-o aceasta cu scopul de-a încuraja tineretul pentru wattuirea unui cor bisericesc şi pentru pregătirea unui mic turneu artiste,

ARON TOCAClU secretarul ,Astrei'

- H J ? LÜJLA P o P 0 R U L 1

Dta activitatea Comitetului Judeţean de Patronaj

Comitetul Tudtţeao de Patronaj sl Ope­relor Sociale din Judeţul Târnava-Mică, dc sub priceputa şi harnea conducere a dom­nului prefect Dr. Ioiii Pop, a înfiinţat în cupr.nsu! judeţului 10 cămine dc zi, in ur­mătoarele localităţi DurubrJvtni, TâinS-veai, Bschcea, Jernut. Valea-Lungf, Bucer-dea Gânossă, Roşia de Seca?, Sâncel, Go gan şi Blsjel.

Aceste cămine de zi sunt de msre folos acum când braţele de munca ale bărbaţilor lipiesc în cea mai mare parte. E ! e ocrotesc copiii in timpul verii, când «umfle lor «unt nevoite s i plece Ia munca câmpului

Deschiderea căminelor.de zi s'a făcut la data de 16 Ionic a. c , intr'm cadru sărbă­toresc, ia care au luat parte toate autorită­ţile locale, păiinţîi copiilor, iar din partea Comitetului Judeţean de Patronaj dna Vil-hclmins G o u , •secretari comitetului.

*

fn tiua de 22 Iun ia a. c. I. P. S. Sa Dr. Valeriu Traia'n Frenţio, Administrator Apo­stolic al Mitropoliei de Albs-Iulia şi Fagă-ra? în calitate de preşedinte dc onoare al Comitetului Judeţean de P.tronaj, însoţit de dosonu! prefect al judeţului a binrvoit a vizita căminul de zi din com. Bucerdea-Grânoasă. Copilaşii vioi şi veseli, b ;ne'ruă-niţi şi îpgrtj'ţî în cSmirJ, su lăsat o impre­sie adânci in suflî tul Excelenţei Sale.

Mare festival muzical în oraşul Blaj

t La data de 6 Iulie t. c , Asociaţia Cultu­rală C. V. R. da Bacău, de sub conducerea Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, prezintă un program frumos şi bogat, în folosul ajutorării orfani'or, văduvelor de răz­boi şi a celor nevoiaşi.

Programul va avea loc în sala Palatului Cultural din Blaj la oiele 8 seara. Toată lumea, este rugată a participa la această manifestare culturală. Să dăm dovadă de buni Români ş ; fii ai Neamului care înţe­legem imperativul vremii. Că ştim să pri­mire cu braţele deschise, aşa cum se cuvine, pe frjţîi noştri, csri nu ţin seama de obo­seală, venind în mij ocul nostru din Ţara lui Dsagoş şi-a lui Ştefan cel Mare.

Pag. 3

Mulţumită Publică Curatorul Bisericii române unite

din Coc jud. Cluj-Turda, aduce şl pe această cale mulţumită la toţi aceia cari au făcut în timpul din urmă noi donaţiuni pentru înfrum-seţarea bisericei şi edificarea din nou a caselor parohiali: cu bani şi diferite obiecte. Roagă pe bunul Dumnezeu, să le răsplătească şi să-i facă părtaşi de fericirea cerească. Da niile lor,-făcute din dragoste faţă de biserică si superedificatele parohiali, sunt pilde grăitoare şi vrednice de umat. Căm mai jos numele dona' torilor.

I. Pentru Icoane le „Calea sf. C r u c i

Vasile Furdul 1 3 0 0 lei, O femeie 100 Iei, Ioan Rusu 1. M. 4 0 0 , lei Mihailă Rtis 1. Ioan 4 0 0 lei, Baciu Gligorie 100 lei. Bac u Ioan 1 M. 100 lei, Ogrcan Vasilie 100 lei, Anica Cucea 50 lei, Vasilie Rus 1. G. 100 Iei, Măriuca Oprean 10 lei, Văd Lu-dovica Burciu 100 lei, Dumitru Bur ciu 1000 lei, soţia lui Pădurean Si-mion 100 Iei, vad. Burciu Ludovica 4 0 0 lei, Ioan Rus 1. Vasilica 5000 lei, Dumitru Moldovan 2 0 0 0 lei, Saveta Cojocnean 2 0 0 0 lei, Bogăţean Ioan 1300 lei, Burciu Pantelimon 1200 lei, Burciu Mihall 1000 lei Burciu Dumitru 6 0 0 lei, Ileana Moldovan 5 0 0 lei, Anica Cucea 100 lei, V Rus m Surgent 500 lei, Rus Vasilie lui G. 200 lei, Măria N. 2 0 0 lei, Pavel Moldovan preot şi soţia Măria n Furdui 4 1 0 0 lei, în total 22 960 lei.

Din această sumă s'au cumpărat 'icoanele Calea sf. Cruci în număr de 14. Binecuvântarea lor s'a făcut în Dumineca Floriilor de către păr. Dr Alexandru Todea profesor din Blaj ca trimis al Exelenţei Sale Dr. Valeriu Traian Frenţiu, în Biserica din Coc, care de data aceasta abea a putut să cuprindă mulţimea credin­

cioşilor din loc şi satele învecinate, cari au dorit să ia parte la sf Litur> ghie din acea Duminecă când s'au bi­necuvântat şi aceste icoane, ca apoi să poată fi aşezate în sf. Biserică ca o mărturie de credinţă a dona­torilor faţă de Domnul nostru lsus Cristos care a pătimit pentru a noastră mântuire. Cu această oca' ziune a rostit pir. Dr. Alexandru Todea o cuvântare frumoasă, despre patima Domnului nostru lsus Cris­tos, pe care ascultătorii nu o vor uita nici odată. Dumnezeu să răs­plătească tuturor jertfa şi osteneala.'

II. Pentru edificarea din nou a caselor p a r o h i a l e :

Burciu Mihil 1. P. 1000 lei, Ioan Duca 1G0 Iei, văd. Ana Gâzdac n. Deiac 2 0 . 0 0 0 lei, Uţui Gheorghe 2 0 0 0 Iei, Bajiu Pavel 1000 lei, Bu-ţurcă Vasilie I. N. 100 lei. In total 2 4 2 0 0 lei.

111. Pentru biblioteca parohială şi sf. biserică loan Tătar şi soţia Anuţa 2 cruci

val. 8 0 0 lei, Anica Tătar cărţi îa valoare de 624 Lei.

Lăudat şi preamărit să fie bunul Dumnezeu pentru îndemnurile s-fte şi curate trimise credincioşilor din parohia Coc, ca să'şi iubească şt cu fapta sf. lor biserica şi casa paro-hială, menită să adăpostească între pereţii ei pe trimisul lut Cumnc' zeu cu misianea înaltă de a propo­vădui cuvântul lui Dumnezeu în sf. Biserică a Domnului.

In numele curatoratului, Pavel Moldova»

paroh

Vorba sună ca argintul, tă­cerea e grea ca aurul.

De aceea, Dan a lui Ispas, a î&mss toată viaţa: om de toate z lele. Ia pas şs'n rând cu mul ţintea CCE msre a satului îşi T«dea de trsbşosreîe sale. Mun-c«", plătea dările îa timp, se împăca ca Dumnezeu şi cu toată '«mea. Da cea viaţi Îngustă şi ii-n'Ştitfi 5ri familie, în câmp, pc t : ţ k câte7a dciniţs de pământ, ««ele moştenite, altele câştigate c ° trăda şi suioaraa câtorva ari? d t feiraicie, chibzuinţă şi cruţare.

Da Dan a lui Ispas nime nu ^împiedeca In sat. Pe lângă 6 1 'ncăpea toată .lumea. De el S c aJQtau mulţi, dsr împrumute? n o cerea cu dobândă sau în jju r a r«sre. Vorbă despre e! şi

ă S a tai rar se auzea. Si stusd, ^mai î a treacăt, cum cât se Wmsaea nomele unui mort, In

Uitarea aceasta M ţinut faeă «̂mai până fotr'o zi. G zi de

0 * , e Paznic, b care, — «Itspă | , C J r e d i n ţ ă a salului, — vinol tka aeeea zi l e preface In ? i

g®' Atonei a aflat satul, că m ° J cel mai tăsot şi mai

îa ieaml poate s i a-

{aagă mare, şt mai mnli: vrednic a fi cinstit, odaia.

In ziua aceea oamenii şi- au adui aminte, că alături de ci, în Eccesş vatră a satulni, trăcşte .Dan a lui Ispas, c;re are copii, n v i re. Care, dacă n'a vob : t mult, rrebue c'a judecat mult, şi Io că bine.

S'a întâmplat adecă, ceeace ?edem petrecândn-se şi astăzi aproape tn fiecaze zi, în văzul ochilor noştri. Până şi copiii dc şcoală au beut vin, Bă câştige sânge.

In tulburarea minţii, înfierbân­taţi de alcool, câţ'va dintre ei aa îmbrâncit femei bătrâne, ne­putincioase. Ş-aa descoperit, fără pic de ruşine, trupurile fi rate.. Au răstarnstt căruţa sără câcioasă a unui călător, nimerit în ceas rău, îa drum. S'an îm-b-âncit unii pe slţii în noroiul aliţii, mai Iară simţ, decum «r fi lăsut-o nscuvântitoarelî COCIRCI.

Si cine credeţi, că a pus sfârşit desmăţuini? fandumti?

p-stanei, satul na avea aşa ceva. Oamenii ordine» se a-b l t e w nr prm parte» \om\m,

— Atunci, primara!? — Nu s'a nimerit , să fie

pe-aproape, — Vrc-nnal, care ocupa s-acn

îa oarecare comitet? — De unde? — Vre-nn alt fruntaş? — N'a vrut nime să-şi pră­

sească pnreci în cojoc. N'an vrut să se facă de vorbă.

Unii părinţi s'au ferit, — ca na cumva, vezi Doamce, să-şi supere odraslele. — I au lăsat să-şi facă voia. — Căci, ştiţi vorba greşită: „doar nici no? n'am fost mai beni*.

Atnnci?... Prinxând veste, D^n a lui

Ispas, că şi Dănuţu' Iui s'a a-mestesat în tărâţe şi că a sjnns în rând cu ciuruiul satului, a grăbit să vadă ca ochii cecace nu-i venea aă creadă.

Şi când s'a încredinţat, că a-dsvărul se poite prinde cu mâna, a urlat de durere, ca şi cam i-ar fi împlântat cineva un cuţit In inimă:

— Şi tu, Dănuţu', tatii? Fiul rătăcit n'avuse timpul să

întoarcă capul spre părintele

rănit, când o palmă răsunătoare, dată cu sete, îi arse obrazul ca ca jar. Băiatul se desmeteci, ca după o baie rece.

— De ce dai, tată? Atonei o altă palmă, bătucită

de muncă, se ridică ameninţă­toare In sas.

— Mai cotezi, să întrebi? Pleacă!

Şi cu paşii încâlciţi, cu căută­tura in pământ, Dănuţu' lui Dan Ispas mergea înaintea tatălui, ca un osândit.

Din acei ceas, pe Dan a lui hpas a Început să-1 vorbească satul. Nu de rău, numai de bine.

— A'a a fo3t popă de co* pilol lui, — a zis nnol.

— Palmă, dată la vremea ei, — a spus învăţătorul.

— A făcut cât o şcoală dela oraş, — a'ntregit altul.

Dan a lai Ispas e mort de mnlt. Dănnţ i-a luat locul. Arc şi el copii. Şl nu ie sfieşte, ti le spună:

— Pa mine, o palmă de-a tatii, m'A făcut om.

Petrea Duacalnl

U N I R E A PG^O^jJlJlL Nr. 21

Statutul Transnistriei

Pământul românesc de peste Nistru, Transnistria, a p rmi t o lege nouă După 25 de ani de viaţă aspră şi lipsită de liber­tate, prin noua lege, în acest finut românesc, începe o viaţă nouă.

Un statut este o lege de că­petenie, ceeace este constituţia pentru o ţară. Pe această lege se organizează întreagă viaţa, legile şi pedepsele, din o ţară.

Stătutul, care s'a dat acum Transnistriei, este un statut al libertăţii, aşa cum ţăranul român şi rus de peste Nistru n'a cu­noscut niciodată. Primul, lucru ce se . cuprinde în acest statut este dreptul la folosinţa proprie­tăţii, în libertate. Ţăranul va.fi. stăpân pe bucata Iui de pământ, aşa cum n'a fost, sub haina stă­pânire bolşevică şi cum n'a fost poate nici în vremea de stăpâ­nire mal domoală a ţarilor. A cesta; este: darul pe care* Mare­şalul Conducător îl face ţăra­nilor transnistrienr, ca un înce­put de viaţă nouă: dreptul la libertate • şi proprietate.

Dela proprietatea s comună, care numai roade bune nu poate da şi cu care nil se po t împăca plugarii niciodată, se revine în chipul acesta, la proprietatea privaţi . Noua lege se îngrijeşte şi de locuitorii dela oraşe. Ace­stora li-se va da o casă de lo­cuit, cu grădină sau un apar taoient potrivit cu numărul mem­brilor familiei.

\ P e lângă aceasta, noul statut al Transnistriei este o iege îh tenieiatâ pe libertate şi dreptate. Pe lângă dreptul de a fi stăpân pe munca lor, Mareşalul Con­ducător a dat locuitorilor trans nistrieni libertatea. O viaţă nouă începe ac tm acolo,, din c a r e v a pieri ura şi spaima. Nu va mai fi nici o silnicie şi teroare. A cestea trebue sâ fie îngropate cu amintirea stăpânirii bolşevice, care s'a dus. Ceeace s'a făcut în Transnistria este un lucru de mare însemnătate pentru întreagă Europa. Un popor c i r e . vreme de un sfert de veac a fost lip sit de libertate, într'o temniţă uriaşă,- începe acum o viaţă noua.

Unificarea legislativă a ţării

In săptămâna trecută s'a adus o lege de mare importanţă pen­tru ţara noastră. S'a făcut adică unificarea legislativă a ţării noa­stre. Ia?ă ce este cu această unif care a legilor ţării.

România. în-anii după război n'a avut numai o lege, în toate provinciile ei. Vechiul regat, adică Moldova, Muntenia,, Oi tenia şi Dobrogea se con luceau, în viaţa măruntă civilă şi în afacerile comerciale, după legile aduse acolo dela anii 1864, până la războiul cei mare. Basarabia a avut până in 1928 şi ea legi deosebite de cele ale Vechiului Regat, Bucovina şi Ardealul dea-semenia s'au condus după ve­chiul c o l austriac

După unirea cea mare a tu­turor Românilor, în 1913, s'a început şi unificarea k g lor, în toate provinciile romaneşti. Lu­crul a- mers mai încet, căci o lege are rădăcini adânci înviata unui popor, se împleteşte cu felul de trai al locuitorilor şi numai cu greutate poate fi schim­bată.

In anul 1937 s'a făcut noul cod penal, care s'a hoîărît să fie acelaş peste întreagă ţara In anul 1938 s'a hotărît ca le gile Vechiului Rtgat să treacă şi în Bucovina. Prin legea adusă în săptămâna trecută legile ci­vile şi comerciale ale Vechiului Regat au fost aduse şi în Ardea!. In chipul acesta viaţa pe întreg pământul stăpânit de Români, se 'va desfăşura d-jpă aceleaşi legi Nu va mai fi ca până acuma, că ceeace era "un drept pentru locuitorul din Vechiul Regat să nu fie un drept şi pentru ce) din Ardeal sau Bucovina.

Din vechea lega r,u se mai păstrează decât cartea funduarâ şi instituţia notarilor publici.

S'au mai păstrat şi hotăririle vechi în ce priveşte tutela şi curatela.

La un sfert de veac dela u nirea cea mare, România păşeşte pe drumul unirii depline, spre unitatea sufletească deplină, caie trebue să fie între toţi Ro­mânii.

Procesele se vor judeca mai repede {

Printr'un- decret Uge publicat de curând s'a hotărît ca proce­sele să se judece cât mai re-

pe.îe. Noul decret-leg* in aşa fel

es'e Întocmit că procesele civile şi comerciale să nu se mai a mâne prea mult, ci să fie ju­decate, ca să se pună capăî lucrurilor, h chipul acesta se înlătură multe neajunsuri, mai ales amânarea proceselor cu anii.

In aşteptarea tir, or evenimente de seamă

Situaţia politică şi mai ales cea militară, pe fronturi, este în aşa fel, încât lumea crede că nu peste mult se vor întâmpla lucruri de seamă şi hotărîroare. Se spune că aceasta este ere dînra şi între conducătorii mili­tari ai Germaniei. Se aşteaptă mai întâi o luptă mare în Ră­sărit Unde va începe această

4luptă, în care parte a frontului răsăritean, nu se ştie. în rândul al doilea se ştie că Ruşii cer stăruitor ca Englezii şi Ameri­canii să atace pe Germani în Europa, să facă un front nou. Când s e , v o r întâmpla toate a-cestea, nu se ştie. Lumea este în aşteptare. '

Ştiri de pe frontul din Răsărit

Lucruri noui nu s'au petrecut în zilele din urmă pe frontul răsăritean Bolşevicii au dat ata­curi mai puternice în regiunea Cubanului, la Harcov, la Kirow şi la Miazănoapte. Toate ata­curile ruseşti au fost respinse.

Avioanele germane au bom­bardat în cursul acestei săptă­mâni portul rusesc leiste dela Marea de Azov, două vapoare ruseşti-de-transport pe Vofga. Deasemeneâ au fost bombardate de către avioanele române şi germane trenurile şi transpor­turile ruseşt; de trupe.

J n apele Mării de Azov a fost o luptă între vapoarele germane Şi câteva vapoare ruseşti.

Avioanele engleze şj cane au atacat Italia şj !! Au bombardat apoi n . 'C , l i l- ^ apuseana.şi ora ? ui Le ' s a

din Franţa. Se spune cest oraş sunt 184 de

Şi

In In Apus

a Europei această parte sunt lupte de aviaţie şi iupte'ne mare ' F

peste 2 0 0 de răniţi. ^

Aviaţia germană a b o m b a t d (

oraşul Londra şi coasta de J zâzi a Angliei: DeasemenJ*' fost bombardat de către mani şi Italieni şi p o r t a j fij ^ din Africa, unde erau a d â J j tite vapoare engleze şi m \ c ne, în apele Mării Mediteia^

In luptele de aviaţie,, d e ^ pra Olandei şj Germaniei au-f^ doborite 71 dc avioane eng|Pl> şi americane.

Monumente intru amintirea oamenilor mari

cari din lumea noastră pămân­tească au trecut — „acolo unde nu este durere nici scârbă, nici întrstare ci viaţă fără de sfâr­şit" — se ridică monumente, Frumos este obiceiul acesta, căci cei ce au lucrat şi au făcut-lu­cruri frumoase şi folositoare, me­rită sâ fie cunoscuţi şi pome­niţi. După moirtea lui Alexan­dru Lupeanu-Melin, Păr. Iuliu Maior a rugat pe cetitorii „Uni-1

m Poporului*, sâ dea ceva pen­tru ridicarea unui monument la mormânt. Cititorii cărţilor şiV articolelor atât de frumoase aici lui Lupeanu au contribuit ciij banii lor pentru înă l ţarea»' ' numtntulu', şi iată că azi Iaci-pătâiul distinsului, scriitor strâ-jueşte un monument dintre cele mai frumoase, o adevărată pe doabă a cimitirului din Blaj

In ce chip frumos yi-au ară­tat cititorii recunoştinţa lor faţa de un scriitor, care a ştiut sâ se adreseze sufletelor lor, să lc vot; .bească din plinătatea inimei ?' a sufletului!

Acum se adună bani, tot dela Cititorii „Unirii Poporului1;,Pen" tru ridicarea unui monums"' mormântul iui Iacob Mure?3"' fost profesor la B aj, mare com­pozitor muzical. A compus vre-fl

300 de bucăţi muzicale, prin ^ rămâne unul din cei mai ta'e*1

taţi compozitori ardeH.nl. - ^ pe note ss răspunsurile la '

cântai

. A Pu s

1;

Liturghie şi foarte multe d b:sericeşti, pentru cari îl s o C ° ' unui din cei mai mari cofljP zitori ai Bisericii noastre-numentul lui Iacob Mureş»1 1

e încă ridicai .dar îi V0LJanii-dea îndatăce se vor aduna o

Iosiî E Na**»

Ü N1 R £ A P O P O R ' U L ü Nr. 27

saptan\ari' ^ început vara. In ziua de 22

j n j j i e ». în cepei vara. Z'ua a iost stanei cea mai lungi) de aproape jg ore. începând de atunci

•8sos sesde mereu, până cs- în jjsjg de 24 Septemvrie este.egală

:

c 0 noaptea, ceeace înseamnă că "jţjjcci începe toamna.

Întrunire de elevi băirâm*. Săp-ţţta&na trecută s'au întrunit la g!Sj şi elevii cari au absoivit li-

cti\ îaainte cu 49 ani. Din cei , f9 absolvenţi su mai rămas In

viată 8 inşi. 8f. litnrghie a aiu • iit-o însuşi I. P. S. Sa Dr. Va-cria Traiac Fsenţia, nnni diatre

: absolveaţi. Aa ascultat-o Păr. protopop dela Sebes-Asba Ioan S.mu, Pâr. ortodox Orâşauu, co-

j ionelii peozionari Dr. Fiorin Poo I şi C. Bardossy, precum şi advo

cate! Df, iosn Oltean dela Luduş.

A nyjrii doamna JvTareşaîului ftezan. Mareşalii Prezon a fost cnai aiatre cei maî de scamă generali din războia! trecut.

! aceea a şi fost numit atât D-Sa * cât şi neiertatul Averescu -mar? -i| «aii ai României Zilele trecute a Î sărit doamna Qiga, soţia mare-\ salului Presao, care a fost şi ] doamnă de onoare a Reginei : Măria. Ca toate că a fost doamnă

tfAtde marc, a rămas totdeauna ţi p'fcă la moarte simplă, buni, ('ndaroritosre şi fericită să ajute şi aline. L-a îngropăciune au luat

L parte toţi generalii noştri cari *î află in tară, In frânte cu Dom-as! Mareşal Ion Antonescu.

Ciobani fără milă Doi ciobani 4G comuna Lipov, jad. Dolj, s'aa îmbătat în sat, apoi au plc-C ît -la câmp. sande le erau tur­cie. Aici au turnat petrol pe sa câne. 3-au aprins şi apoi i-au ^ dramei. Cânele a alergat, îatbunit de dorere pe câmp, a intrat îa coliba unni cioban, pe c a r e a «prins o, şi numai ca mare pîo. i-aa scăpat cei doi copii,

schimb însă i a ars tot avo tul. Ţ\ doi ciobani fără milă au fost Hi în judecată, iară acuma îşi Mteapta pedeapsa.

Marele cutremur din, turcia. In JiQa da 20 Iunie a fost în oraşul

atcesc Adapasar cn rnsre cu-! e m Q r de pământ, care a nirni-

întreg oraşul. Cei 95 mii de °c«îitori sunt acuma pe drumuri, * mai având nimica. Dintre ei IVFUDT C A M 1 5 0 0 INŞI> I A R Ă

j j**} S 0 Q t răniţi. Toată nbaptea | H cutremur a căxut o ploaie : r**vâ, făcându-le bieţilor oa-

jj ° l . răraaşi {&t& adăpost vjaţa «irnt!1 n c P , S c u t * - Cutremurai s'a

Yom avea ppştă si telefon. »n fiecare sai. ,RásDciul ne-a învă­ţat, ce râu cate dacă nu avem boştă şi telefon b fiecare sat. De aceea a hoiărît guverna!, aâ le introducă în fiecare sat. Şi anume casierul din fiecare co­mună va h posterul si se va numi „şef de oficiu P T. T. comunal". Scrisorile le vor împărţi premi-litarîi.

Executarea unui ucigaş la (Sa laţi. Istoc Ferenţ din Bahoci— Buzău, a ucis cn focuri dr. armă pe cn jandarm. Curtea Marţială din-Galaţi'l-a osândit la moarte. M Sa Regele nedându i graţie, ucigaşul a fost executat prin Îm­puşcare în curtea temniţei din Galaţi.

Se face podul peste J)unare Zilele trecute a pişcat la Soba o delegaţie a Ministerului Lucră­rilor Publice. Acolo s'a intâlnst cn comisia bulgară şi au început a se înţelege, când şi unde să se facă noul pod peste Dunăre care să facă mai uşoară comu­nicaţia celor două popoare Po­dul se va fac« deci sigur şi cre­dem că na peste mult.

t|Jî î 1 , i n alte oraşe, ¿ar n'a şal . s t n căciuoi prea mari. Ora-i* ^ , t l l I c i t se află la o depărtare

I t « , ¿ m f 5 3 ceasuri cu trenai de " • • l sau Constantiflopol.'

Oraş n,im.icit de aviaţia duş mânji. A?i*ţm englezi si amer i ­cana a nimicit eu bombe oraşui francez Crsusot, fiindcă acolo este o fabrică de arme folosită acuma de Germani. Oraşul a fost şters de pe faţa pământului, S^nt 184 morţi şi 200 răniţi.

Răzbunare cruntă, între să­teanul Ion Vssite Hac şi rudenia sa Marîţa Gh. Agafiţei pe de o parte' şi Petro Cardas dia Vorons, jad. Botoşani, exista o veche duş-

. mânie din cauza unui proces pe care 1 a câştigai acesta din urmă. Fiind silele treecte toţi trei la târg la Botoşani, cei doi duraiani î-au urmărit pe Petra Cardaş şi lângă satul Deleoi l-au bătut cu ciomegele până lan lăsat aproape mort. Apoi iau târlt până la un copac de pe marginea şoselei şi l-au spânzurat cu propria-i carea dela pantaloni. Dreptul'Dumne­zeu însă n'a lăsat fapta nedesco­perită şi cei doi ucigaşi atât de răzbunători îşi aşteaptă acuma pedeapsa binevredniciti.

Fscursie agricolă. Camera A-gncolă a judeţului Târnava-Mică a aranjat ia 14 Ionic o excursie agricolă la Mediaş, unde s'a vi zitat Şcoala de Agrieultură Ger­mană, gospodăria marelui pro­prietar Binder şi a altor proprie­tari mai mici. S'au văzut vaci caii dan zilnic 20—40 litri lapte şi pe cari s'au făgăduit 4 - 7 sute de mii Lei pe bucată. S'au putut vedea şi alte acimale, cari de cari mai îngrijite şi ale căror pă­rinţi se cunosc până ia a patra generaţie. Multe se pot învăţa dela Saşii din Media?.

Si dela Şvabi avem ce în.văţa Ş f Sil din « ?J S.şit

Ardeal, ascultă de preoţii şi în­văţătorii lor. Conducătorii lor i-au sfătuit, 3â facă cât mai multe cooperative. Ascuîtându-Je sfatul, Şyabii s'au îmbogăţit de minune, Zilele trecute cooperativele şvă-beşti dia Banat şi-au ţinut adu­narea generală la care s'a putut constata că acele cooperative au câştigat cu totul in anul 1942 nu mai puţin de 3 miliarde Lei. Aceste cooperative au făcut acea­stă afacere minunată din unt, brânzeturi şi mezeluri. Noi când Ic vom arma pilda?

75 milioane saci de cafea ni­micii, in Brazilia se face cafeaua cea mai muiri, dar na se poate exporta, fiindcă vămile pentru export snnt mai mari decât pre­ţul cafelei. De aceea au între­buinţat această cafea la încălzi­rea locomotivelor şi a cuptoaie-lor dio fabrici. Cafeaua nimicită ar fi ajaos pentru 3 ani în în­treagă Europa.

Uri vulcan în fierbere. Vulca­nul Caracntm din Mexic a înce-pnt a se nelinişti înainte cu câteva zile şi a arunca râuri adevărate de jăratec, adecă lavă. Această lava înaintează cam un kilometru

"îla zi şi a acoperit câteva sate., nimicind tot ce i-a stat în cale.

freţul porumbului a scăzut. Comisariatul general al preţurilor a scăzut preţul porumbului ca 20.000 Lei îs vagon, adecă dela 200 000 Lei ia 180.000 Lei va gonuî de 10 000 kg.

j^jutar la gazetă am primit dela cetitorii Ştefan I. David din Tărlăn Lei 200 şi dela- văduva de război Ooiţa I itan isoos Lei 30. Toader Chiluţiu ŞftrmaşLei30. Le mulţumim din inimă. Bunul Dumnezeu să le răsplătesscă înmiii.

f £lene f Jaiorj - n. Salielechi, soţia Păr. Nicolao Platón din Cer­neşti— Târnava-Mică a adormit în Domnul, după scurte suferinţe în ziua de 5 Iunie la orele 2, in anul *1 59-lea al vieţii şi al 38 lea al fericitei sale căsători, împăr­tăşită fiind cu Sfintele Taine. Bă-maşiţele pământeşti au fost aşe­zate spre veşnică odihnă Luni, 7 Iunie 1943 orele 15, în cimiti­rul bisericei greco-catolice din-Corneşti. In veci pomenirea ei!

s Sase copii omorîţi de avioane.

Nonzio Cano, un italian din o-raşul Algiero, şi-a pierdut 6 din 10 copii într'un atac cn avionul făcut de Englezi şi Americani deasupra Italiei.

Irjcă o grozăvie rusească. Un martor, care a văzut cu ochii cele ce urmează, arată într'un ziar fin­landez că Ruşii aa împuşca t 20.000 de prixonieri ruşi luaţi dc Finlandezi în 1939 şi 1940, pe can apoi i- au înapoiat Ruşilor in 1940. Spune acel martor că toţi cei 20 000 au fost împuşcaţi în p¿darea de iâugi Petroaawolsk,

unde acuma sc află patru marii coline. Şi acuma se mai văd încâ pomii din pădure ciuruiţi dz gloanţe.

Oraşul r\oma are acuma 1 mi­lion 491 mii 339 locuitori. Pe vremea împăratului Acgustus Ro­ma avea 1 milion 400 mii locui­tori, Roma are deci acuma cei mai mulţi locuitori.

Cam era Aqricolg a ]ud. Tâ̂ a_ya__Mic8

Semănaţi trifoi în po-rumbişte

Trifoiul dă cel mai bun nutreţ. Se poate semăna singur, fări

plantă protectoare (sprijinitoare), ori Tn culturile de orz, grâu şi ovăz primăvara şi în porumb după prăşitul, al 3-lea, cari îi servesc ca plante de protecţie.

Acuma e momentul să se sa-mene în porumbişte.

Porumbul se sapă bine, ps urmă se samănă trifoiul cu mâna sau cu maşini sistem „Maxima" şi dându-se 8—10 kgr. seminţe la jugăr.

.După semănat se acoper se­minţele cu grebla.

La adăpostul porumbului tri­foiul încolţeşte şi se desvoîtâ bine.

Primăvara se adună cocenii şi se greblează pământul, iar trifoişrea rămâne curată şl ne­tedă, ca şi când s'ar îi făcut semănatul între spicoase.

Sistemul acesta de semănat este foarte răspândit în judeţele Târnava Mică, Alba, Timiş ş. a. şi este foarte potrivit pentru a-ericultorii cari au pământ mal puţin.

Trifoiul nu, poate să revină în acelaş loc, decât după 4—6 ani, deoarece altfel cuscuta (râia) se desvoîtâ tare, iar tri­foiul piere.

Din cauza aceasta se reco­mandă pe un teren rotaţiunea următoare: 1 an grâu, 2-lea an porumb, 3-lea an trifoi, 4-lea an grâu, 5-lea an porumb, 6Wea an borceag ş. a. m. d. — In felul acesta trifoiul nu revine decât din 6 în 6 ani.

Semănatul trifoiului în po­rumbişte permite înlocuirea o-gorului sterp cu plante de nu­treţ şi totuşi menţinerea unei rotaţiuni raţionale.

In ultimul timp comunele Biia, Secăşel, Ohaba, Tău, Spă-tac, Ciuîud, Tiur, Iclod ş. a. au înlocuit ogoarele cu plantele de nutreţ, ajungând Ia rezultate foarte bune.

Seminţe decuscutate de trifoi găsiţi la Camera Agricolă şi Ocoalele Agricole cu 250 lei kgr-

Ing. Agr. Victor Rusvs

UNIR E A P O P O R U

C ă r ţ i n o u ă . Lucrătoare fără piaU, albinele de

locn Popu-Cămplanu. Tipografia Se-xulnsralai 1943, 20 pag nl de mări­MEA 17/12 CM. preţcl 20 Iei.

Broşura aceasta a distinsului nostru cola­borator este Nr.'1 al bibliotecii pe care o scoate Despărţământul Blaj al Astrei. Se trată in ea, cum e albina, munca albinelor, felurile de a bine, rânduiala şi bansinţele-gerea ce stăpâneşte la ele, înmulţirea lor, xoirea artificialii, duşmanii albinelor, felul stupinelor, negoţul cu miere şi folosul litierei.

S'o citească neapărat fiecare cetitor ai nostru şi sâ-si facă stupine, că mulţi bani te câştigă prin albine.

Rânduiala bilei Euharistie*. Edi­tară Ordinului Sf. Vasile. Blaf-O-breja. BIIJ, TIPOGRAFIA „LSMLN*", MI-TON ROŢU. 1843. 32 P»G!NI DE MĂRI­MEA 17/11 CM. PREŢUI?

Tot mal mult se răspândeşte la noi ciu­ntirea sfintei Euharistii, adecă a trapului 5?i sângelui Mântnitorului nostru Isus Cris­tos, păstrat pe sf. altar, în chivot. Călu­gării dela Obrejs, cu binecuvântarea 1. P. S. Dr. Valeriu Traian Frenţiu, au scos a-ceastă broşură, in care se arată, cum se face la noi in biserică binecuvântarea eu­haristiei, în timp de răsboiu şi cum in iînip de pace. Pe urmă se dau şi câteva cântări, şi anume pe cote.

Amândouă cărticelele vor trece ca pânea iti bună. ,

Poşta gazetei Pr. Emil Oprea, Boian. Am primit cartea

postită şi am făcut socoata cu câte 20 ex. trimise săptămânal. Din 20 Sept. 1942 până îa 15 Nov. au fost 9 săpt; cu 180 ex. pen-im care ne-aţi trimis in 10 Dec. Lei 699. Din 22 Nov. 1942 până la apariţia mulul B înclusive după cum aţi scris Dvoastrâ pe KatJdatnl din 25 Febiusr/e 1943, au fost 14 săptămâni cu 280 ex cari vândute cu 5 iei exemplarul f*c lei 1400. Dar nu ştim câte exemplare aţi prim t Dvoastră, fiindcă in 25 Febr. ne-aţi trimis numai Iei 9C0 pentru giaetă. Din 28 Febr. până la 27 Iunie sunt 38 săptămâni. Vâ rugăm a Vă face DV. socoata, câte exemplare aţi primit, şi câte t i; putnt vinde. Gazeta de aici se trimite miercuri după masă şi joi înainte de masă, u trebai să fie sosită Ia Boîan pe Dumi­necă.

Pr. Augustin Urcaşiu C. 356. Mai aveţi de piaţă pe anul 1943 pentru 16 ex Lei 2S00.

Petean Eugen Copiceni 8943 Am primit numa de 360 lei în ziua de 22 Iunie 1943,

i-am Introdus in telul următor: Sunteţi abonat din 20 Sept. 1942 pe Oct. Noemvrie Decemvrie 50 lei, iar 310 pe 1943.

7uiea Rus, Ţag 10,533. Cu posta de azi V arn trimis broşurică care aţi cerat-o-

Sold. Bradi Petru. Nu ţi-a mer3 ziarul, fiindcă a fott scrisa greşit p m in loc de 33 a fost 22. Dc aici încolo merge regulat.

M. Pordea. Nr. 9154. Mai aveţi de plată pe 1941 Lei 100, pe 1942 l e t 200 şi pe 1943 Lei 300.

A. Mann, 12613 Sunteţi achitat PANĂ la 31 Dec. 1943.

CURĂŢIRE MARE ÎN GRAJD După cum fac femeile noastre

înainte de Paşti curăţenie mare în case, întocmai aşa trebue să facem, cel puţin odată la an, curăţenie mare şi în grajduri. Aceasta se poate face mai bine primăvara şi vara, câtă vreme ni-s duse vitele la păşune. Intr'o zi, când avem vreme, scoatem gunoiul din grajd cu totul, cu­răţim, măturăm şi chiar spălăm pe jos, curăţim pereţii, ferestrile, uşile de toată necurâţia, şi pe urmă văruim. Prin aceasta le facem un bine nespus, de mare vitelor, cari se "vor. simţi şi ele cu mult mai bine.

ROMÂNIA Judecătoria mixtă B l a j ' «ecţia c. t. Judeţul

Tâmava-Mică

Nr. 562-1943 c. f.

Pubîicaţiunea de licitaţie şi condiţiunile de licitaţie In cauza pentru executarea pornită de

Banca Furnica S. A. Sighişoara contra ur­măritei Ittu Paulina, la cererea urmăritoa­rei Judecătoria ordonă licitaţîune execuţio-nala în baza ait. 144, 146, 'l47 din legea LX 1881 asupra porţiunii de proprietate din imobilele înscrise in c. f. a comunei Cenade, din cir. Judecătoriei Blaj c f. Nr. 266. de sub A-i-l Nr. top 763 grădină în întindere de 262 stj. top. 764,. grădină ia întindere de 262 stj. top. 765, casă dc lemn ca o Încă­pere şi curte în întindere de 106 stj top. 766, casă de lemn cu o încăpere şi curte în întisdere de 100 stj top. cu porţlcnea de 3/7 parte a urmăritei cu preţul de strigure de 90 000 lei.

C. f. Nr. 1398 de sub A-f-I Nr. top. 3176, vie in întindere de 294 stj. ca şi porţiunen de 1/7 parte din întreg cn preţul de stri­gare de 400 lei c. i. Nr. 1399 A + l N r . top. 3175 vie in întindere dc 304 stj. cap. por­

ţiunea de 1/28, parte din întreg cu preţul de strigare de 700 Iei c. t. Nr. MOOA-SNr, top. 3173 vie in întindere dc 316 stj porţiu­nea de 5/7 pîrtea urmăritei cu preţul de strigare dc 900 lei c f. Nr. 1333 A + l Nr. top. 1870 arător în întindere de 1 jug 1263 stj. ca porţiune urmăritei de 3/7 parte cu preţul de strigare de 4000 lei c. f. Nr. 1245 A-+-2 Nr. top. 1913 rât In întindere de 1 jjg. 1455 stj. porţiunea de 3/7 parte a ur­măritei cu preţui ds strigare de 4000 lei c. f. Nr. Î185 A+-1 Nr. top. 1869 rât in Întin­dere dc 2 jug H60 stj. porţiunea ds 3/7 parte a urmăritei cu pre{ul de strigare de 12.500 lei c. f. Nr, 1179, de sub A + 2 Nr. top. 2292 grădină în întindere de 40 stj. Nr. fop. 2293, vie în întindere de 180 stj. porţiunea de 1/7 parte a urmăritei cu pre­tai de strigare dc 650 lei Nr. ord. A-+-3 Nr. top. 3552, vie în întindere de 92 st;, por­ţiunea de 1 -*-7 parte a urmăritei cu t>rcţul de strigare 600 lei Nr. de ord, A+4 Nr. top. 3690 vie în întindere de 116 »tj. porţiunea de 1/7 parte a vânzătoarei cu preţul de strigare dc 600 lei c, f. Nr. 1099 A-*-2 Nr. top. 2463/2, arător în întindere de 2 jng. 991 stj. porţiunea de 1/7 parte a urmăritei cu preţul de strigare de 2.£00 lei c. f. Nr. 1444 do sub A+-1 Nr. top. 3181, vie în în­tindere de ISO stj. porţiunea de 1/7 parte a urmăritei cu preţul de strigare de 500 Ici c. f. Nr. 1537 de sub A-M Nr. top. 3178 vie in întindere de 262 stj. porţiunea de .117 parte cu preţul de strigare de 400 lei Nr. de ord. A-+-2 Nr. top. 3174 vie în în­tindere de 317 stj. porţiunea de 1/7 parte cu preţul de strigare de 400 lei Nr. de ord. A-1-3 Nr. top. 3177 vie in întindere de 217 stj. porţiunea de 1/7 parte ca preţul de strigare de 400 lei Nr. de ord. A +-4 Nr. top. 3179 vie în întindere de 226 stj. porţiunea de 1/7 parte cu preţui de strigare de 400 lei Nr. de ord, A-f-4 Nr. top, 3179 vie In «ntin. dere de 226 stj. porţiunea de 1/7 parte cu preţul de strigare de 400 lei Nr. de ordi A + 5 Nr. top. 3172/2, vie în întindere de 274 stj. porţiunea de »/« a urmăritei cu preţul de strigare de 400 Lei Nr. c. f. 1118 de sub Nr. de ord. A-t-1 Nr. top 2329 vie în întin­dere de 187 stj. porţiunea de 1/7 parte cu preţul de strigare de 400 lei'Nr. de ord. A+-2 Nr. top. 2284, g f ă d nâ in întinderede 199 stj-porţiunea de 1/7 parte cu preţul de strigare de 500 lei Nr. de ord. A-*-3 Nr top 3065 vie în întindere de 360 stj. Nr. top. 3066 grădină în întindere de 32 «tj.ca porţiunea de 1/7 pxrte cu preţul de strigare de 900 lei Nr. de ord. A-t-5 Nr. top. 2294 vie în întindere de 158 stj. şj Nr. top. 2295 gră­dină in întindere de 40 stj. porţiunea de 1/7 parte cu preţul dc strigare de 600 le-Nr. de ord. A-+6 Nr. top. 3 80 m i a întin­dere de 19! stj. porţiunea de 1/7 parte cu preţul de strigare de 400 lei Nr. de ord A+7 Nr. top. 2971 grădină în întindere de 59 stj. Nr. top. 2972 arător în întindere dc 68 stj. porţiunea de 1/7 p a l t e cu preţul de strigare dr. 500 "Iei Nr de ord. A - 8 Nr top. 3067 grădini in întindere de 3? stj şi

N r . t o p 3068 v i e i n î n t i n d e r e

p o r ţ i u n e a d e 1/7 p a r t e a u n n i j i ^ 'V'

d s s t r i g a r e d e 700 l e i p e n t m ^ "i

c r e a n ţ e i d e ' 7,504 l e i c a p i t a l c u 301 ! \ . ' d e l a 15 N c e m v r i c 1938, ,helt£S,| p e n t r u c e r e r e a d r l i c i t a ţ i e d e « f o ,

F i x e a z ă t e r m e n p e n t r u ţ i n e r e * ^ '

p « z i u a d e 2 6 I u l i e 1943 Q I a w

l o c a l u l o f i c i c s s i i n s t a n ţ e i ds c ( jM'

g e ' . c F e r d i n e n d N r . 2 p a r t e r u ş j j , ' ' ^

I n b a z a a i t . 3 50 i e g e a L X i . î g j j ' . .

ge* pentru unificarea onor feritoare la executarea silită "938 condiţiunile de licitaţie

e%8i

« e i ta.

după cum urmează: ' l \ 1) Imobilele supusa I a Hcitati. „

vândute cu preţ mai mic declt nr w ' gării art. 3, leg. 1938. ® '

2) Cei cari voie.c să liciteze m , • să depoziteze la delegatut j U d 6 c »? drept garanţie 10»/0 din preţol de in nnmerar, ori să predea acelni8ş $ chitanţa de depozitare judecătoreasca* labili a garanţiei, »ă semneze condih de licitaţie irt. 147, J50, 170 leţea ¿1 1881 art. 21 XLI. 1908 si să facă m \ tăţeniei cu certificatul de naţionalitsţe J se va anexa la procesul verbal de llcfts conform ord. 47,441/1937 M. J . j

3) Fiscul, precum coproprietarii şi c,t; toiii ipotecari sau privilegiaţi, sunt disjc'

saţi de garanţie în calitate de l icitanţi, j '

cazul când licitantul in baza l e g i i p j ! ; , ,

garanţia licitantul scutit de dare» g a n a

e»te dator să depoziteze judecâtoreştejs corespunzătoare garanţiei în termeni!IR de 8 zile dela primirea somaţiuaii itu art. 21, XLI. 1908 art. 15, XV. 1911.

4) Dacft nimeni nu oferă mai malt, a care a oferit pentru el un preţ mai a;c decât preţul de strigare este dator s i c i i

plecteze imediat garanţia fixată dupl pn centul preţului de strigare până. )t actii

procent al preţului oterit. Dacă nniti; dcplineşte această îndatorire,nu te 116 seami de oferta ia şi nu mai poate!: parfe la llcitajie. c n e s= va continui!! amânare. Cei sentiţi de garanţie mi: datori să depună suma coretpunzâtoarecc: plectării garanţiei art. 251, legra XU$

B aj . Ia 27 Martir 1943.

Jndecâtor Dirf c. f. ss. T. LURTĂ t%. ALEXIUBAl'

U c e n i c i anga jează i m edU!

Tipograf ia şi Lib*"

Seminarului Bîaj. 60 ( 1 - 1 )

Mitropolia R o m â n ă Unită — Blaj

Nr. 3482—1943

Catedre vacante La şcoiile române unite de băieţi şi fete

din Blaj sunt vacante următoarele catedre: /. Liceul de băieţi „<S/. Vasile cel Mare* :

1. Religiunea gr. cat., 2. L. Latină-Elină, 3. L. Franceză, 4. L. Germană, 5. L. Germană, 6. L. Italiană, 7. Geografie, 8. Filosofie, 9. Matematici, 10. Fizico-chimice, 11. Fizico-chi-mice, 12. Muzică.

//. Liceul de fete „Sf. Ecaterina*: 1. L. Latină, 2. L. Latină-Elină, 3. L. Franceză, 4. L. Italiană, 5. Matematici, 6. Caligrafie-Desen.

///. Şcoala Normală de băieţi: 1.Religia gr. cat., 2. L. Italiană, 3. L. Franceză, 4. Is­torie, 5. Şt. Agricole, 6. Igienă şi Medicina.

IV. Şcoala Normală de fete: 1. Religia gr. cat., 2. L. Română, 3. L. Română-Latină, 4. Pedagogia II, 5. L. Italiană, 6. Matematici, 7. Geografie-Şt. Naturale, 8. Muzică, 9. Şt] Agricole, 10. Medicină. 11. Ţesut.

V. Liceul Comercial de băieţi: 1. Religia gr. cat 2. L. Română, 3. L. şi corespondenţa franceză, 4. L. şi corespondenţa germană, 5. L. şi corespondenţa italiană, 6. Şt. Comerciale, 7. Şt. Comerciale, 8. Mărfuri cu Fizico-chimice, 9. Mărfuri cu Şt. Naturale, 10. Şt. Juridico-economice, 11. Aritmetica, 12. Caligrafie-Desen, 13. Muzică şi Educaţie fizică.

VI. Liceul Comercial de fete: 1. Religia gr. cat., 2. L. Română, 3. L. şi corespondenţa franceză,4. L. şi corespondenţa germană, 5. L. şi corespondenţa italia iă, 6. Geografie, 7." Istorie. 8. Şt. Comerciale, 9. Şt. Comerciale, 10. Şt. Comerciale, 11. Mărfuri cu fizico-chimice, 12. Mărfuri cu Şt. Naturale, 13 Şt. Juridico-eco­nomice, 14. Aritmetica, 15. Gospodărie-lucru, 16. L. Română şi Steno-Dactilografie.

VII. Şcoala Tehnică Industrială „Sf. lo-sif*: 1. Religia gr. cat., 2. Catedra 11 de parte literară, 3. Catedra I. de parte ştiinţifică, 4. Catedra II de parte ştiinţifică, 5. Catedra de specialitate tehnică-desen, 6. Catedra III lă-cătuşerie, 7. Catedra IV lăcătuşerie, 8. Catedra V lăcătuşerie, 9. Catedra VI lăcătuşerie.

VIII. Şcoala Urbana de Gospodărie gr. 1. 1. Catedra de parte literară, 2. Catedra de

Şt. Menajului, 3. Catedra de ajutoare de w»6' stră de bucătărie, 4. Catedra de spSlat-căfcat 5. Catedra de ajutoare de maestra de spăl»1' călcat, 6. Catedra de ajutoare de maestra de mensj, 7. Catedra de ajutoare de maestra de ţesut, 8. Catedra de ornamentaţie.

Cei cari doresc să ocupe vreuna àin ceste catedre, trebue să împlinească condilille

cerute de i e g e a generală a învăţământal"» — „ „ v . « o i e g e a generata a î n v a ^ u . —

secundar, precum şi condiţiile legii specJ8

care regulează raporturile dintre şcolile <J lesionale române şi Ministerul Culturii ţionale.

Cererile însoţite de acte, (Extras de *«' Stere şi de botez, certificat de studii, anterioare şi d e serviciu) se vor înainta tropoti Române Unite din Blaj, până .la *J de 15 Iulie 1943. Vor arăta şi situaţia ^

care se află. B l a j , din şedinţa consistorială ţ i o ^ 1 8

16 lume 1943.

VALERIU TKAIAŞ Administrator A;