RWA septembrie

editorial

septembrie 2009 | romanian WINE art | 3www.artevino.ro

Rotenberg – Merlot 2006Podgoria Dealu-Mare

Vin roşu, catifelat cu ocorpolenţă medie, cu arome

de cirese negre, prune,ciocolata, cafea, piper si lemn

exotic.

Marius CRISTIAN

Stau uneori şi mă gândesc cu me-lancolie la vremurile de acum 20

de ani, la ce vinuri, în special, şi bău-turi, în general, puteai găsi în rafturilemagazinelor. Probabil că, dacă aşspune acum poveştile astea unui tânărnăscut în preajma lui '89, m-ar credecel puţin dus cu pluta. Cum ar puteael înţelege ce-i aia bătaie pentru vinpelin, şi nu cu beţivanii zonei, ci cudoamne cât se poate de respectabileşi cu domni foarte serioşi? Şi, Doamne,ce băutură oribilă mai era şi aia, chitcă, pe lângă vinul cu pecete şi cel laţăruş nu era chiar de lepădat. Sau ceera ăla Vinifruct şi cum mai apăreael în raft de sărbători, de-un 23 august,de pildă (că doar nu vă gândeaţi laCrăciun sau Paşti!). Să le mai amintescnostalgicilor de Rapid, Calypso sauNucet? Mai bine nu, că mă ceartă unamic care zice că şi-acuma îl doarecapul.Ei, dar sigur că, altminteri, consu-matorii serioşi aveau sursele lor.Care pe la ţară, care pe la mănăstiri,care direct pe la crame. Cred că de-atunci au devenit toţi românii extra-ordinari cunoscători în ale vinului şidegeaba încerci să îi îndemni să maiîncerce şi altceva, că ei tot pe-a lor oţin. Aşa că mai auzim şi azi expresiiprecum „e natural, dom'le, nu secompară!“, „are naşu' o viţă de i seurcă pe casă, mamă ce vin iese!“sau chiar (achiziţie recentă!) „las'că-i bun ăsta, nu vezi că-i ieftin,n-au avut bani de chimicale!“. Pecuvânt că am auzit-o şi, ţinând contcă preopinentul se referea la unBFL, mi-a confirmat bănuielile cănumita imitaţie de vin chiar te tâm-peşte.

De ce mi-a venit să vă povestescprostiile astea? Pentru că, anun-

ţându-se în acest număr al revisteideschiderea noului Salon de VinuriA&V, am stat şi m-am uitat pe îndeletela puzderia de poze de sticle, pregătitepentru promovare. Şi încă nu-s toate,iar în numărul ăsta n-au intrat nici5%. Le veţi găsiţi ici-colo prin paginilece vor urma, dar începeţi cu minunatulRotenberg de-alături, că zic unii c-arfi cel mai bun Merlot produs în Ro-mânia ultimilor ani. Nu zic nici da,nici ba, ci doar că merită să-l încercaţi,e păcat să vă mulţumiţi doar cu privi-tul. Iar îndemnul este valabil pentruabsolut toate vinurile prezentate de

Salonul de Vinuri A&V (şi nu numai)în acest număr. Chit că, eu unul,m-am consolat deja cu ideea că n-amsă mai apuc să gust toate vinurilebune care apar, că-s prea multe şimereu apar altele. Măcar pe astearomâneşti de-aş apuca să le cinstesccum se cuvine...

Da, sunt foarte multe şi cu greu temai poţi descurca prin ele. Aşa

că mă bucur că m-am alăturat, cumodestele mele puteri, unei revisteprecum Romanian Wine Art, care-şipropune (şi, în calitate de fost simplucititor, zic eu că şi reuşeşte) să ghidezeconsumatorul interesat prin veritabilulhăţiş al negoţului actual cu vin. Fiindcădoar ţinând permanent legătura întreproducători şi consumatori, prin in-termediul celor mai bune case de vi-nuri, acest scop poate fi atins. Aşa cănu poate decât să mă bucure recentahotărâre a editorului de a trimite re-vista la toate târgurile internaţionalede profil, de a stabili relaţii cu celemai importante reviste străine de pro-fil, de a trimite revista la toate amba-sadele României peste hotare şi, pede altă parte, de a oferi abonamenteambasadelor de la Bucureşti ale celormai importante ţări producătoare şiconsumatoare de vin, în toată reţeauaHORECA şi la toate instituţiile bancareimportante. Iar în curând o veţi puteaciti şi în timpul zborurilor cu Taro-mul.Însă, pe de altă parte, după cum pu-teţi deja remarca din acest număr,ne interesează foarte mult şi nevoileproducătorilor, aşa că vom veni însprijinul lor cu toate informaţiile decare au nevoie referitoare la fonduri-le europene şi la toate noutăţile legi-slative care apar şi care-i interesea-ză.

Ceea ce nu înseamnă, desigur, căRomanian WINE Art va fi altceva

decât ceea ce a fost încă de la apariţie:o revistă mereu interesată de cultură,de istorie, de civilizaţie şi de tradiţii.Mai ales că toate au, într-un fel saualtul, legătură cu vinul.Aşa că, alături cu celelalte reviste deprofil, de toţi ziariştii membri ai Clu-bului Presa de Vin şi nu numai, vomîncerca să sprijinim cât putem reve-nirea vinurilor pe locul meritat, atâtpe masa, cât şi în cultura şi civiliza-ţia noastră.Semne bune, după cum vă spu-neam, ar cam fi. m

După 20 de ani

RWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:20 Page 3

4 | romanian WINE art | septem- www.artevino.ro

8 - Dorin POPA -Decizii complicate

9 - pnVV, mereualături deproducători

10-11 - Lucia PIRVUsélectionsMondiales des vinsCanada

12 - principalelenouă bănci străineau semnatangajamente ...

14-15 - piB-ul vascădea cu 8% -8,5%în 2009...

18-19 - CarmenPASCU, Emilian PASCUitalia in rosa

26-27 - AuroraDOBRIN Vinul bio,simplă dezinformaresau înşelăciune?

28-29 - MarianTIMOFTI Lumina carene copleşeşte

36-37 - Gabriel LEŢ,Viticultura şinisipurile viitorului

40-43 - Dr. ConstantinCROITORU Aspecteprivind gestionareastării de maturitate astrugurilor

51 - Cătălin GALANDefecte de naturănon-organică alevinurilor

53-55 - Laura DEDIU,

Firmele careangajeazăabsolvenţi suntsprijinite financiarde stat

56 - Aurora DOBRINModificărilegislative înviticultura ecologică

58-59 - interviu cuprofesorul NicolaiPomohaci Cât amfost copil, niciodatănu m-am săturat destruguri

62-63 - RăzvanCRUCEANUCârciumioara fărănume

64-65 - La Ginger,gustul bun seîntâlneşte cu bunulgust

66-67 - Interviu cuSergio FaleschiniVinul este simbolulnostru de pecolumna lui Traian

68-69 - Trei vinuri deexcepţie de la Cold’Orcia

70-71 - Gabriel LEŢ,Cătălin GALAN Brăila sub domniaşampaniei„Meunier“

72 - Poveste dealtădată (FrantzEberhard, oenologulpersonal al prinţuluiŞtirbei)

74-75 Acad. Valeriu D.COTEA Înnoiri petraseul continuităţii

76-77 - RaoulSOREANU AdormireaMaicii Domnului

d i n C u p r i n s

6-7- Bucuraţi-vă

Chestiunea ţărănească: ţărani şi orăşeni,împreună la Km 0

44-47 - Interviucu OvidiuKomornyik

Dacă pâinea detoate zilele estropită cu vin,uiţi de toatenecazurile

78-79 - DanMIHĂESCU

La un pahar devorbă...

20-25 - S-a deschis Salonul de vinuri A&V


www.artevino.ro septembrie 2009 | romanian WINE art | 5

carte de vizită

TenutaOdobeşti

Raul SOREANUec. Laurenţiu VELEA

Ne plac lucrurile bine fă-cute, spune Fabrizio Mos -coni. Am sosit la Odobeştişi, împreună cu tânărul oe-nolog Gabriel Stoica, ammodernizat Crama Vapor,situată la poalele dealuluiŞarba, şi construită timp demai bine de 140 de ani destrăbunicul, bunicul, fiul şinepotul vestitei familii degenerali de geniu, familiaRaşcu.

Am proiectat şi contruito linie modernă, completăde prelucrare a strugurilorcu o capacitate de depozitarede 1 000 000 de litri de vin,iar Crama Vapor o utilizămpentru învechire. Aşa a luatfiinţă Tenuta Odobeşti.

Prin multă muncă, pasiu-ne şi pricepere, preluând oafacere maturizată în timp,dar care şi-a pierdut inten-sitatea în veacuri de istorie,am reuşit să redăm strălu-cirea vinurilor CramelorRaşcu. Am obţinut medaliicu vinurile albe din soiurileistorice, cum ar fi FeteascăAlbă, Fetească Regală,Sauvignonul Blanc, dar şivinuri bune din soiurile roşiiMerlot şi Fetească Neagră.

Pentru noi, şi sperăm căşi pentru specialişti şi con-sumatori, o mare speranţăreprezintă un vin relativ nou,cunoscut mai mult în lumeaspecialiştilor. Este vorba des-pre Şarba de Odobeşti. So-iul de struguri Şarba esteun soi relativ tânăr, obţinutpe aceste meleaguri după27 de ani de muncă, cerce-tare şi ameliorare în câm-purile Staţiunii de CercetăriVitivinicole Odobeşti.

Din strugurii minunaţicare imprimă o personalitateaparte a acestui soi am reuşitsă obţinem, după trei ani

de încercări, aplicând ceamai înaltă tehnologie în vi-nificaţie, un vin cu totul spe-cial.

Impresiile specialiştilorîn degustare cât şi a consu-matorilor sunt încurajatoareiar recentele teste la caream participat în cadrul Sa-lonului de Vinuri Arte &Vino din Bucureşti ne daucertitudinea că munca noas-tră va fi încununată de suc-ces. În prezent, lucrăm laetichete şi la alegerea sti-clelelor, în aşa fel încât, încel mai scurt timp, vom pre-zenta pe piaţă atât soiul Şar-ba, cât şi celelate soiuri carevin din timpuri dacice. m

Fabrizio Mosconi, the ow-ner of Tenuta Odobeşti ispresenting his work and

his accomplishments, es-pecially his great pride, the

Şarbă, a totally specialwine

Atât membrii Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, cât şi profesoriiuniversitari, membri ai Senatului Universităţii de Medicină Carol Davila,

prezenţi la degustare, după o dezbatere pe tema „Promovarea vinurilorromâneşti“, au apreciat în mod deosebit calităţile Şarbei de Odobeşti

O discuţie academică între prof. dr. Viorel Stoian,preşedintele de onoare al ADAR, prof. dr. Florian Popa,

rectorul Universităţii de Medicină Carol Davila,organizatorul conferinţei SANABUNA 2009, şi

producătorii de vin Fabrizio Mosconi şi Gabriel Stoica

Fabrizio Mosconi, adâncit înlectura revistei Romanian WINE Art


6 | romanian WINE art | septembrie 2009 www.artevino.ro

Bucureşti Km 0

Sâmbătă dimineaţă aveamprogramată o întâlnire cu unharnic şi priceput director dinMinisterul Agriculturii cu careurma să discutăm armonizareapoliticilor agrare ale UniuniiEuropene referitoare la LegeaCamerelor Agricole, lege aflatăîn dezbatere publică de la în-ceputul acestui an.

Încerc să intru în curtea in-terioară a Ministerului darm-am oprit deoarece curteaera plină de oameni. Obişnuitcu diversele nemulţumiri aleagricultorilor, amintindu-mi deperioada anilor 1989 -1990,când am primit în audienţăpeste 300.000 de ţărani, orga-nizaţi în grupuri de 50 până lasute de oameni, şi care toţidoreau un singur lucru, pă-mântul îna poi, m-am gândit căam nimerit ca nuca-n perete.

Şi totuşi mi-am luat inima-ndinţi, am parcat pe o stradălăturalnică şi am pornit spreMinister. Am înţeles imediatde la câteva perechi de oamenicare mergeau în acelaşi loc cănu e vorba de vreun protestdar totuşi că au venit ţăranii laMinisterul Agriculturii.

SURPRIZĂ! În curtea Mi-nisterului multă lume dar, înjurul unor tarabe amenajatespecial şi acoperite cu rogojini,pe de o parte orăşeni, iar pede altă parte ţărani adevăraţi.

De multă vreme n-am maivăzut atâţea oameni fericiţi şiculmea printre ei fiind şi unreprezentant al AdministraţieiCentrale, nimeni altul decâtMinistrul Agriculturii Ilie Sâr-bu.

ţărani şi orăşeni,împreună la Km 0

Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească,criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României

Chestiunea ţărănească:



bucuraţi-vă

Deci stimaţi cititori, lainiţiativa Ministerului Agri-culturii, în fiecare sâmbătăşi duminică, ţăranii vor ex-pune şi vinde produse proas-pete cum ar fi legumele,fructele, dar şi preparatetradiţionale româneşti dincarne şi lapte, miere de al-bine, plante medicinale.

După cum ştiţi, revistanoastră este specializată pepromovarea producătorilorde vinuri, stimularea con-sumatorilor pentru a înţelegevinul ca pe un aliment, pre-cum şi prezentarea tehno-logiilor moderne de înfiin-ţare a plantaţiilor viticole,fabricarea vinurilor, combi-naţia cea mai bună întrepreparatele culinare şi vinuri,cu scopul de a fructifica lamaximum calităţile acesto-ra.

După cum vedeţi sunt maimulte motive pentru caream hotărât ca în această ru-brică să mărturisesc publicbucuria provocată de acesteveniment. Principalul motivîl reprezintă faptul că amîntâlnit mici producători de

vinuri şi ţuică, atenţie, ţăranicare ne-au prezentat cumândrie produse de foartebună calitate.

Nu-i vorba numaide Armani

Mi-a venit în minte ime-diat imaginea de la mareletârg internaţional de vinuride la Verona, Vinitaly, undepe lângă marii producătoride vinuri erau sute de pro-ducători care deşi au cincisau zece rânduri de vie seconsideră cu mândrie pro-ducători de vinuri din tată-n fiu şi rezistă de ani de zilela concurenţa pieţii formatădintr-un public deja cunos-cător de vinuri.

Între Vinitaly şi Km 0 exis-tă măcar două diferenţe. Unaconstă în faptul că ei, italieniierau îmbrăcaţi în Armani iarcea de-a doua rămâne s-ostabiliţi dumneavoastră. Noi,românii tot ne întrebăm :De ce ne-ai părăsit, Europă,timp de 50 de ani?

Şi aşa din vorbă-n vorbăpolitica Bruxelului în dome-

niul agriculturii, dezbatereadespre Camerele Agricole s-a mutat din Cabinet în piaţăîn prezenţa Ministrului IlieSârbu, la care s-au adăugatTudor Dorobanţu, SecretarGeneral al Federaţiei Sindi-catelor AGROSTAR, câţivaspecialişti din MinisterulAgriculturii, orăşenii consu-matori şi ţăranii producă-tori.

Din lipsă de spaţiu nuputem reda întreaga dezba-tere, dar am reţinut modulcivilizat şi profesionist încare s-au pus şi s-au datrăspunsuri la întrebări pesubiecte cum ar fi costurilede producţie, transportulproduselor, a stupilor în pas-toral, concurenţa neloialădin unele pieţe, programelede finanţare europene, sub-venţiile, programul rabla deînnoire a tractoarelor, iri-gaţiile, şi noroc că MinistrulIlie Sârbu avea o şedinţăde guvern, că altfel ne-ar fiapucat noaptea.

La prima vedere s-ar pu-tea comenta că acţiunea dincurtea Ministerului Agricul-turii cu ţărani şi produseoferite în direct la Km 0, înPiaţa Universităţii, în faţaTeatrului Naţional, ar repre-zenta o picătură într-unocean.

Nu cred că va fi aşa, pen-tru că această piaţă se va

Da, nu-i uşor, dar aşa cum am găsit soluţiipentru Legea Comercializării produselor

alimentare (relaţia între producătoriiagricoli şi supermarket-uri) vom rezolva

şi cu Legea Camerelor Agricole.

organiza în fiecare sâmbătăşi duminică, precum şi desărbători. Beneficiarii acesteiiniţiative sunt, pe de o parte,ţăranii care vând la preţurireale, şi orăşenii, care cum-pără la preţuri fără speculă(cu mult sub preţul inter-mediarilor din pieţe).

Este interesant cum co-mentau locuitorii din cartierşi care încheiau cu: Dum-nezeu să vă dea sănătate!

Eu cred că mai este uncâştig. La cât îi ştim de am-biţioşi pe primarii de sec-toare şi pe primarul generalal capitalei, profesorul SorinOprescu, sper că în cel maiscurt timp în Bucureşti şi înmarile oraşe ale ţării vorapărea sute de asemeneapieţe care vor pune în directfaţă în faţă două categoriide oameni mulţumiţi, oră-şeni şi ţărani.

Să vă ţină obiceiurile!Bucuraţi-vă!

An excellent initiative of theMinistry of Agriculture: Eve-ry Saturday and Sunday, at

km. 0 of Bucharest, thepeasants will exhibit and

also sell fresh productssuch as vegetables, fruits,but also traditional Roma-

nian courses.



de gustibus

Dorin Popa,preşedinte ASCER

(Asociaţia ConsultanţilorOenologi din România)

Aproape în fiecare zi sun-tem puşi în situaţia de aalege sau a decide. Se spu-ne că şi o decizie proastă emai bună decât lipsa uneidecizii. Fiind un adevăr re-lativ, în cazul vinului consi-der că e păcat de bani.Legat de acest subiect pri-mesc foarte multe întrebăricare mă pun în dificultate,deoarece se referă la o de-cizie personală. Iată câtevaexemple:v Cum alegem un vin?v Care este cel mai bun

vin?v Cele mai bune vinuri

sunt cele albe sau celeroşii?

v Preţul unui vin reprez-intă nivelul calităţii?

v Vreau să fac un cadou,ce vin îmi recomandaţi?

Prima întrebare are „n“ va-riante de răspuns, deoare-

ce fiecare sticlă de vin e omică aventură, deci dacădorim aventura, răspunsule simplu la întâm plare.Dacă surpriza de a avea unvin dulce ca aperitiv nu nise pare foarte agreabilă,atunci va trebui să neapropiem de etichetă şisă-i descifrăm dicţionarul.Denumirea de originecontrolată (D.O.C.) esteprima garanţie a calităţii,iar podgoria ne recoman-dă anumite soiuri de vincare, prin lipsa sauprezenţa zaharu rilor (sec,demisec, demidulce şi dul -ce), stabilesc locul vinuluila începu tul sau la sfârşitulmesei. Din păcate, reco-mandarea trebuie să oopresc la acest nivel iniţia-tic; a încerca să dăm sfa-turi ar însemna să încalcun prin cipiu: acela că gus-turile nu se discută.La întrebarea „Care e celmai bun vin?“ răspunsul esfârşitul răspunsului ante-rior.Dacă „cele mai bune vin-uri sunt cele albe sau cele

roşii?“ alb sau roşu nueste un criteriu de calitate,ţine doar de preferinţe şimeniu.„Preţul unui vin repre -zintă nivelul calităţii?“ O„axiomă“ adaptată ne aver-tizează „că sun tem preasăraci să cumpărăm vinuriief tine“, cu toate că axio-ma e discutabilă avem şivinuri care se vând subpragul sără ciei, iar câtevaau ten dinţe de integrare îneuro, dar majori tatea aş-teaptă vremea când vor fipreţuite după valoare.„Vreau să fac un cadou,ce vin îmi recomandaţi?“La această întrebare pri-mul răspuns ar fi „cui?“Urmare a acestor întrebăriam încercat şi un mic ex-periment. Am intrat într-unsupermarket oprindu-mă laraionul de vinuri unde l-amabordat pe domnul aflat înhalat şi cu ecuson, aflat înapropiere, cu întrebarea:„Cum să aleg un vin?“.Mi-a răspuns amabil:„Serviţi ce doriţi, tot ceavem este expus pe raft“.

Vreau ca acest articol să-lconsi deraţi doar o provo-care, iar împreună, articolcu articol, vă promit căvom dezlega „taina“ aces-tor „decizii com plicate“.O jumătate de concluzieeste cuprin să în una din le-gile lui Murphy: „Cu câtun lucru pare mai simplu,cu atât este mai compli-cat“.

When it comes to wine,the world will not stop ifwe make the wrong de-

cision. After all, personaltaste is the one that mat-ters and makes the diffe-

rence, but a little pieceof information does nothurt. If we find DOC onthe label, this is already

a guarantee of wine’squality. Lack or presence

of sugar recommendsthe place of wine: before

or at the end of themeal. The colour of wineis not related to quality,

but to personal taste andmenus.

Decizii complicate



actualitatea

Director general,Ovidiu GHEORGHE

Specialist PR, Dan ILIE

În luna august 2009, pelângă activităţile curente,PNVV a semnat contractualde finanţare cu Autoritateade Management pentruProgramul Operaţional Sec-torial Dezvoltarea Resur -selor Umane din cadrulMinisterului Muncii, Fam-iliei şi Protecţiei Sociale.Obiectul contractului îl re-prezinta acordarea finanţăriinerambursabile (Fondul So-cial European şi contribuţiapublică naţională) pentruproiectul „Consolidarea pa-tronatului şi dezvoltareacapacităţii acestuia de aparticipa la procesul de-cizional“. Proiectul se vaderula pe o perioada de 2ani, începând cu 1 septem-brie 2009, şi poate fi consi-derat o premieră prin obiec-tivul sau principal, care vi-zează extinderea PNVV lanivel naţional prin înfiinţarea 7 filiale la Iaşi, Constanţa,Alba, Ploieşti, Timişoara,Focşani şi Craiova. Prin pro-iect se va urmări realizareaunei imagini cât mai exactea sectorului vitivinicol dinRomânia, se vor consolidarelaţiile cu autorităţile locale,producătorii şi comercianţiidin sectorul vitivinicol vorfi informaţi corect şi în timputil, vor fi consiliaţi de re-prezentanţii PNVV în teri-toriu în legătură cu accesa-rea fondurilor europene, vorrealiza schimburi de expe-rienţă în cadrul acţiunilorderulate prin proiect.

Tot în luna august, PNVVa început un demers pe lân-gă Ministerul FinanţelorPublice şi pe lângă Minis-terul Agriculturii, Pădurilorşi Dezvoltării Rurale, de-mers care are două direcţiiprincipale: stabilirea accizeila valoarea 0 (zero) pentruvinurile spumante/spumoaseşi modificarea prevederilor

Codului Fiscal, cu scopul dea „însănătoşi“ piaţa vinuluişi, implicit, mediul de afaceridin România. Referitor laprima problema trebuie pre-cizat că legislaţia europeanăpermite statelor membre sta-bilirea accizei la nivel zeroşi pentru vinurile spumoase,iar acest lucru va incurajainvestiţiile, producţia şi con-sumul moderat, ceea ce vagenera încasări superioarela bugetul de stat (în prezentdin accizarea vinurilor spu-moase se încasează la bu-getul de stat doar un millionde euro anual). A doua pro-blemă vizează introducereaunei limite de producţie pen-tru autoconsum (30 hl/an şicoborârea plafonului maximpentru care nu este necesarăobţinerea autorizării de an-trepozitare fiscală (de la 200hl/an cât este prevazut înprezent în Codul Fiscal la30 hl/an), corelate cu inten-sificarea acţiunilor de con-trol. Aceste propuneri au cascop eliminarea concurenţeineloiale şi a nefiscalizării acel puţin jumătate din co-merţul cu vinuri din Româ-nia (în prezent, dintr-o pro-ducţie medie anuala de circa5,5-6 milioane hl de vin,doar 1,2-1,5 milioane hl deregăsesc în piaţa „organi-zat/oficială“).

O ultimă problemă pecare dorim să o atingemeste Comunicatul de presădat de PNVV la sfârşitullunii august, în care se faceo estimare pentru acest ana producţiei în jurul a 6 mi-lioane hectolitri de vin, pestemedia ultimilor ani cu 5-10%. Acest lucru se dato-rează în principal condiţiilormeteo deosebit de favorabilepentru viticultură (perioadaprelungită de insolaţie şiprecipitaţii suficiente – su-perioare celor din anii pre-cedenţi, mai ales în Dobro-gea) şi investiţiilor din ultimiiani în reconversia şi res-tructurarea plantaţiilor viti-cole (o medie anuală de

reînnoire a circa 3.000 hacultivate cu viţa de vie). Dinpunct de vedere al comer-ţului internaţional cu vinuri,din datele statistice reiesecă pentru primele 5 luni aleanului 2009, comparat cusimilar 2008, importul a scă-zut cu circa 72% (de la164.193 hl la 47.560 hl) iarexportul a scăzut cu circa11% (de la 60.053 hl la53.409 hl), iar Principalelepieţe de destinaţie pentruvinul romanesc sunt Ger-mania, Bulgaria, Danemarca,Estonia, Federaţia Rusă, Re-gatul Unit al Marii Britanii,Italia, China, SUA.

PNVV has a new projectof 2 years duration, throughwhich it wants expanding atnational level. He also star-

ted some steps aimed to eli-minate unfair competitionand fiscal non-observance

for at least half of the winetrade in Romania

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului,mereu alături de producători

Patronatul Naţional alViei şi Vinului (PNVV)

este o organizaţie caregrupează cei mai

importanţi producători,importatori şi

exportatori de vin dinRomânia, precum şi

societăţi comerciale dinindustria conexă,

formând alături deGuvern şi sindicatele din

ramură cadrul pentruparteneriatul social în

sectorul vitivinicol.Scopul asociaţiei este de

a identifica şi promovasistematic şi unitar

interesele profesionalespecifice viticulturii şi

industriei producătoarede vinuri din România

PNVV ca asociaţiepatronala reprezinta,

susţine şi apărainteresele membrilor ei

în relaţiile cu autorităţilepublice, cu sindicatele şicu alte persoane juridice

şi fizice, în raport cuobiectul şi scopul de

activitate, atât în plannaţional, cât şi

international, potrivitpropriilor statute şi înacord cu prevederile

legii 356/2001.

Ovidiu Gheorghe,directorul general al PNVV





eveniment

Argintpentru

Cotnari şiMurfatlar

Ing. Lucia Pârvu,vicepreşedinte al

AsociaţieiDegustătorilor

Autorizaţi dinRomânia şi organizatoral Salonului de Vinuri

VINVEST, din Timişoara,a reprezentat recent

România la cel maiimportant concurs de

profil din Canada,„Selections Mondiales

des Vins 2009“. LuciaPârvu a fost unul dintre

cei 60 de membri aijuriului - o elită

internaţională adegustătorilor din 20 deţări - chemaţi să judece

valoarea vinurilorînscrise. Doi producători

din România –Murfatlar şi Cotnari -au participat cu 23 de

probe la aceastăcompetiţie, în care s-auîntrecut 602 crame din

32 de ţări.

ing. Lucia PIRVUexpert degustator

vicepresedinte Relatii si Imagine ADAR

Acest concurs s-a desfăşurat sub patro-najul OIV Franţa, iar cele 554 de probe devin medaliate au reprezentat 30% din vi-nurile inscrise.

La cel mai important concurs de profildin Canada au fost jurizate 1.836 de vinuri,din ţări recunoscute ca Africa de Sud, Ar-gentina, Australia, Bulgaria, Chile, Canada,Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia,Noua Zeelandă, Portugalia, România, Spa-nia, Ungaria sau Uruguay – dar şi din ţărimai puţin cunoscute la noi, precum Bolivia,Columbia, Luxemburg, Polinezia Franceză,Cehia, Slovacia sau Tunisia. Numărul celmai mare de probe l-a avut Franţa, 465, dela 191 de producători , urmată de Italia, cu277 de probe de la 81 de producători, şiSpania, cu 178 de probe de la 82 de crame.Canadienii au înscris 162 de vinuri, de la43 de producători.

Romania a participat cu 23 de vinuri dela doi producatori, Cotnari şi Murfatlar

O elită internaţională de 60 de degustătoridin 20 de ţări a jurizat timp de o săptămânăcele 1.836 de probe, într-o locaţie de mareeleganţă, beneficiind de asistenţa unor so-melieri renumiţi. Zilnic, aveau loc treisesiuni de degustare cu aproximativ 45-50de probe. Acesta era numărul de probe de-gustate zilnic de fiecare comisie, formatădin 6 degustători. În total, au funcţionatzece comisii.

Fişele de degustare însumau aspectelevizuale, olfactive şi gustative ale vinuririlor,nota finală fiind media aritmetică a punc-tajelor acordate de către toţi cei şase de-gustători. Pauzele dintre sesiuni erau unbun prilej de a contacta degustătorii şi dea comenta vinurile.

Programul de degustare a fost completatcu sesiunile de prezentare

Zilnic, de la ora 8.00 dimineaţa, timp de30 de minute, câte un specialist recunoscutinternaţional susţinea câte o conferinţă peo temă de interes pentru profesionişti lanivel mondial.

În conformitate cu regulamentul Orga-nizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului,cel mult 30% dintre probe pot primi medalii,în ordinea punctajelor obţinute (MariMedalii de Aur, Medalii de Aur şi Argint).Anul acesta, doar trei vinuri au primitMarea Medalie de Aur (Mayu Syrah Reser-va 2006, din Chile; Shingleback ShirazReserva 2005, din Australia; MaestosoMerlot Lastella Winery 2006, din provinciacanadiană Columbia Britanică). Au mai fostacordate 60 de Medalii de Aur şi 491Medalii de Argint.

Producătorii vinurilor româneşti, şi nunumai ei, se pot mândri cu cinci Medaliide Argint, patru pentru Cotnari si unapentru Murfatlar.

Respectul faţă de degustătorii prezenţia excelat prin prezenţa echipei de organi-zatori implicată în toate momentele eveni-mentului, un mare buget alocat, arta culinarăşi oenologică de la Hotel Palace Royal saudineurile, de fiecare dată organizate impe-cabil în locaţii renumite (Café de la Paix,La Cache a Maxime, La Fenouilliere, L'Era-bliere du Lac Beauport, Château BonneEntente).

Vizitarea obiectivelor turistice ale Que-becului nu au fost neglijată: Citadela, Re-şedinţa Guvernatorului General din Canada,Parcul Chute de la Chaudiere, Centrala hi-droelectică, Primăria din Levis, Muzeul Re-gimentului Claudiere, dar şi o excursie cuvaporul pe fluviul St- Laurent.

Şansa de a participa la acest concursmarchează un capitol de noutăţi în aceastămeserie, o mândrie de a reprezenta Romaniala acest concurs pregătit la standard mon-dial.

Toată admiraţia pentru organizatori:domnii Ghislain K.-Laflamme, preşedinteleSelections Mondiales des Vins Canada,Denys Paul-Hus, vicepreşedinte, PierrePaul-Hus, vicepreşedinte tehnic, şi pentrudoamnele Carole Cliche, secretara con-cursului, Francine Dione, director tehnic,Brigitte Robinet, director administrativ,sau Chantal Demers, director adjunct ad-ministrativ. Cu siguranţă, un exemplu deurmat în măsura în care promovarea vinuluila noi va prezenta acelaşi interes precumcel remarcat în America de Nord.

Lista de medaliaţi poate fi consultată pesite-ul www.smvcanada.ca m

Introducing wine contest held in May inQuebec, where Romania has won 5 silver

medals (4 for Cotnari, 1 for Murfatlar)

Sélections Mondiales des vins Canada

Ghislain K.-Laflamme, preşedinteleSelections Mondiales des Vins Canada

26-31 maiQuebec


www.artevino.ro

Principalele nouăbănci străine ausemnat angajamentebilaterale privindexpunerile pe RomâniaComunicat de presă FMI - CE - Iniţiativa de coordonare îndomeniul bancar pentru România din 10 august 2009

12 | romanian WINE art | septembrie 2009

În urma acordului convenit în lunilemartie şi mai ale anului curent,băncile mamă ale principalelor

nouă instituţii de credit cu capitalstrăin din România au semnat scrisoriprin care se angajează să menţinăexpunerea generală a grupurilor res-pective faţă de România şi să majorezecapitalul subsidiarelor în vedereamenţinerii unei rate de adecvare acapitalului de 10% pe întreaga duratăa Programului Economic alRomâniei.

Săptămâna precedentă au fost în-registrate noi progrese privind im-plementarea Iniţiativei de coordonareîn domeniul bancar pentru România.Băncile mamă ale principalelor nouăinstituţii de credit cu capital străindin România (Erste Group Bank,Raiffeisen International, EurobankEFG, National Bank of Greece, So-ciété Générale, Alpha Bank, Volks-bank, Piraeus Bank şi UniCreditGroup), care deţin o cotă de piaţă deaproximativ 70%, au finalizat şi ausemnat scrisori de angajament bila-teral, având la bază modelul convenitla reuniunea de la Bruxelles din datade 19 mai 20091), pentru îndeplinireaobiectivelor stabilite de comun acordla Viena în data de 26 martie 20092).Scrisorile confirmă cele două anga-jamente de bază asumate de băncilemamă pentru susţinerea economieiromâneşti: menţinerea expunerii ge-nerale a respectivelor grupuri bancarefaţă de România şi majorarea capi-talului subsidiarelor în vederea men-ţinerii unei rate de adecvare a capi-talului de 10% pe întreaga durată aProgramului Economic al României.

În cadrul primei analize a Progra-mului Economic al României susţinutde instituţiile financiare internaţionaleşi de Uniunea Europeană, o echipăformată din reprezentanţi ai FonduluiMonetar Internaţional (FMI) şi aiComisiei Europene (CE) a analizat

stadiul îndeplinirii acestor angaja-mente. Expunerile au fost, în general,respectate, deviaţiile temporare în-registrate fiind datorate tranzacţiilorspecifice de mare valoare din juruldatelor de raportare. Angajamentulfinanciar al băncilor străine faţă deRomânia a fost în continuare conso-lidat şi extins prin intermediul îm-prumutului de tip „club loan“ acordatde un grup de bănci statului românîn luna iulie a anului curent.

La data de 6 august, oficiali aiBăncii Naţionale a României, aiFMI şi ai CE au avut întrevederi

la Bucureşti cu reprezentanţii localiai celor nouă bănci pentru a evaluaexperienţa acumulată până în prezentşi pentru a discuta etapele următoareale acestei iniţiative de importanţăcrucială, care asigură stabilitatea uneipărţi importante a finanţării bancaredisponibile pentru România, oferindastfel asigurări ferme cu privire lamenţinerea situaţiei financiare bunea sistemului bancar al acestei ţări.

Succesul programului de reformemacroeconomice al României şi sus-tenabilitatea balanţei de plăţi a aces-teia depind, într-o măsură semnifi-cativă, de implicarea activă în conti-nuare a băncilor străine din România.Programul de reforme contribuie laasigurarea stabilităţii macroecono-mice, inclusiv a stabilităţii preţurilor,şi astfel la reducerea primei de risc.Ulterior, concurenţa în domeniu vaconduce şi la reducerea ratelor do-bânzilor la creditele bancare.

Bucureşti, 10 august 2009 m

The nine major banks credit institu-tions with foreign capital in Roma-nia have signed letters of commit-ment to maintain the overall expo-

sure of these groups to Romaniaand to increase capital subsidiaries.



finanţe

În şedinţa din 4 august2009, Consiliul de adminis-traţie al Băncii Naţionale aRomâniei a hotărât urmă-toarele: m Reducerea ratei

dobânzii de politicămonetară la nivelul de8,5% pe an de la 9,0%începând cu data de 5august 2009;

m Reducerea ratei rezer -velor minime obligatoriiaplicabile pasivelor învalută cu scadenţe rezi -duale de sub doi ani aleinstituţiilor de credit lanivelul de 30% de la35% începând cuperioada de aplicare 24august-23 septembrie2009;

m Utilizarea activă aoperaţiunilor de piaţă învederea gestionăriiadecvate a lichidităţiidin sistemul bancar şireducerea scadenţeiprincipalului instrumentde politică monetară,operaţiunile repoefectuate prin licitaţie,de la o lună la osăptămână.

Inflaţia dă înapoi

CA al BNR a analizat şiaprobat Raportul trimestrialasupra inflaţiei, documentcare va fi prezentat publiculuiîntr-o conferinţă de presă or-ganizată în data de 6 august2009.

Rata anuală a inflaţiei afost de 5,86% în luna iuniea.c. faţă de 5,95% în lunaprecedentă şi 6,89%, vârfuldin acest an, atins în lunafebruarie 2009. Inflaţia debază CORE2 ajustat – calcu-lată prin eliminarea impac-tului preţurilor administrate,al celor volatile (legume, fruc-te, ouă şi combustibili) şi altaxei pe viciu – a coborât lanivelul de 4,79% în luna iu-nie faţă de 5,04% în lunaanterioară.

Consolidarea procesuluide dezinflaţie a fost rezultatulreducerii dinamicii preţurilorcombustibililor şi produseloralimentare în condiţiile scă-derii cererii agregate şi atemperării volatilităţii cursuluide schimb al leului.

Funcţionarea pieţei mo-netare a înregistrat evoluţiipozitive, ratele dobânzilorinterbancare stabilizându-seîn apropierea nivelului rateidobânzii de politică mone-tară, în timp ce ratele mediiale dobânzilor la credite şila depozite pentru clienţiinebancari şi-au continuat re-ducerea, având loc o ate-nuare în termeni relativi adistorsiunilor anterioare depoziţionare a acestora în ra-port cu nivelul ratei dobânziide politică monetară şi cucele ale ratelor dobânzilorinterbancare.

Analiza indicatorilor fi-nanciari externi relevă îm-bunătăţiri semnificative, evi-denţiate prin reducerea sub-stanţială a deficitului de contcurent, scăderea niveluluidatoriei externe private petermen scurt şi creşterea re-zervei valutare. Se remarcătotodată modificarea struc-turii rezervei valutare, ca ur-mare a diminuării ponderiiresurselor provenind din con-stituirea rezervelor minimeobligatorii în valută.

Conduita politicii mone-tare a continuat să fie pru-dentă, BNR calibrându-şi înpermanenţă ansamblul con-diţiilor monetare în sens largîn vederea consolidării con-vergenţei ratei inflaţiei cătreobiectivele stabilite pe ter-men mediu şi a asigurăriicondiţiilor favorabile revita-lizării sustenabile a proce-sului de creditare.

Scad dobânzilePe baza datelor disponibile

şi a analizei evoluţiilor recenteşi de perspectivă, CA al BNRa decis reducerea ratei do-

bânzii de politică monetarăla nivelul de 8,5% pe an dela 9,0%. În aceste condiţii,începând cu data de 5 august2009, rata dobânzii pentrufacilitatea de depozit se re-duce la nivelul de 4,5% pean de la 5,0%, iar rata do-bânzii pentru facilitatea decredit (Lombard) va fi de12,5% pe an faţă de 13,0%.În acelaşi timp, rata dobânziipenalizatoare pentru deficitulde rezerve minime obligatoriiconstituite în lei se reduce la18,75%, începând cu perioa-da de aplicare 24 august -23 septembrie 2009, de la19,5%.

CA al BNR a decis toto-dată continuarea utilizării ac-tive a operaţiunilor de piaţăpentru gestionarea adecvatăa lichidităţii din sistemul ban-car şi reducerea scadenţeiprincipalului instrument depolitică monetară, în prezentoperaţiunile repo efectuateprin licitaţie, de la o lună lao săptămână.

În vederea fluidizării flu-xurilor de lichidităţi şi con-tinuării procesului de alinieregraduală la standardele Băn-cii Centrale Europene, CAal BNR a hotărât, de aseme-nea, reducerea ratei rezer-velor minime obligatorii apli-cabile pasivelor în valută cuscadenţele reziduale de subdoi ani la nivelul de 30% dela 35%, începând cu perioa-da de aplicare 24 august-23septembrie 2009.

CA al BNR a analizat şi aaprobat Raportul trimestrialasupra inflaţiei, documentcare evaluează contextul ma-croeconomic recent, anali-zează perspectivele inflaţieişi identifică principalele pro-vocări şi constrângeri cu carepolitica monetară se va con-frunta în perioada următoare.Raportul trimestrial asuprainflaţiei va fi prezentat pu-

Hotărârile CA alBNR pe probleme depolitică monetară

blicului într-o conferinţă depresă, organizată în data de6 august 2009.

Dezinflaţia continuăPerspectivele indică con-

tinuarea procesului de de-zinflaţie, cu sublinierea fap-tului că traiectoria acestuiaeste însă marcată de evoluţiaîn continuare a crizei eco-nomice de pe plan mondialşi de menţinerea unor rigi-dităţi structurale semnifica-tive în economia românească.Consolidarea dezinflaţiei,menţinerea stabilităţii finan-ciare şi crearea premiselorrelansării durabile a activităţiieconomice sunt condiţionatede implementarea fermă şiconsecventă a mix-ului depolitici macroeconomice -monetară, fiscală, de venituri,precum şi a reformelor struc-turale convenite în cadrularanjamentului multilateralde finanţare externă încheiatcu Uniunea Europeană, Fon-dul Monetar Internaţional şialte instituţii financiare in-ternaţionale.

CA al BNR reafirmă căBNR va monitoriza atent evo-luţiile interne şi ale mediuluieconomic internaţional astfelîncât, prin adecvarea instru-mentelor de care dispune,să asigure realizarea şi men-ţinerea stabilităţii preţurilorpe termen mediu şi a stabi-lităţii financiare.

Potrivit calendarului a -nun ţat, următoarea şedinţăa CA al BNR dedicată politiciimonetare va avea loc în datade 29 septembrie 2009. m

NBR has announced newmeasures on disinflation

consolidation, maintainingfinancial stability and crea-ting sustainable economic

premises of relaunching.



finanţe

Şeful delegaţiei FonduluiMonetar International la Bu-cureşti, Jeffrey Franks, a de-clarat că economia ţării noas-tre va înregistra o descreşterede 8%-8.5% în acest an,adăugând că „o recesiunegrava a lovit România“. FMIprognozează o uşoară creş-tere pentru 2010. Oficialul aspus că „sistemul bancarromânesc a reuşit să facăfaţă situaţiilor economicerele“, avertizând însă că„stresul în sistem va con-tinua“. Delegaţia FMI a pre-zentat concluziile misiunii deevaluare în RomâniaIată celemai importante declaraţii fă-cute de Jeffrey Franks:m echipa FMI a fost aici în

ultimele 10 zile şi am lu-crat îndeaproape cu re-prezentanţi ai ComisieiEuropene şi ai BănciiMondiale

m am cooperat bine cuBNR, cu Ministerul de Fi-nanţe şi cu reprezentanţiai altor ministere şi agen-ţii

m sunt bucuros că amajuns la un acord la nive-lul misiunii de experţipentru evaluarea acesteiprime perioade din ca-drul programului de asis-tenţă

m am ajuns la un acord cuautorităţile române cuprivire la ceea ce s-a fă-cut pana în acest momentşi ceea ce trebuie făcut înviitor

m acum este rândul să dis-cutam cu conducereaFondului şi cu boardul

m conducerea FMI va luadecizia finala legata deevaluare

m imediat ce boardul va luao decizie privind aceastaevaluare, fondurile din adoua transa a împrumu-

tului FMI vor fi puse ladispoziţie imediat

m ţintele stabilite pentru fi-nele lui iunie au fost res-pectate cantitativ, cu osingura excepţie

m în ceea ce priveşte datelecu privire la arieratelebugetului general conso-lidat, nu avem datele caresă ne poată da certitudi-nea că aceasta ţintă a fostrespectata

m vom face evaluarea aces-tui aspect mai târziu,când vom avea datele fi-nale

m am avut 2 criterii structu-rale de performanta careaveau ţinte de îndeplinitpana la sfârşitul lui iunieşi ele au fost îndeplinite:ratificarea în parlament aunor acte legislative denatura fiscala şi modifica-rea legislaţiei care preve-de fondul de asigurare adepozitelor

m respectarea acestor ţintearata eforturile făcute deGuvern, în special prinMinisterul Finanţelorcondus de Gheorghe Po-gea, pentru a asigura o ti-nere sub control a cheltu-ielilor pentru a se evitaderapajele de la ţinta sta-bilita

m aceste eforturi au fostnecesare şi pentru că si-tuaţia economica a fostmai proasta decât ne aş-teptam iniţial

Date despre situaţiamacroeconomica:

m când am negociat acestprogram, în martie, amanticipat că PIB-ul va scă-dea cu 4.1% în 2009

m la acest moment, prog-noza noastră este că des-creşterea economica va fide 8%-8,5% din PIB

m aceasta înseamnă o rece-siune foarte severa care alovit România

m ne aşteptăm ca inflaţia săfie la sfârşitul anului de4,3%, ea a descrescutmai repede decât prog-nozam

m balanţa de plăţi urmeazăo curba descendentamult mai rapida datoritaşi diminuării drastice aproducţiei

m deficitul de cont curentva fi de 5,5% în acest an,comparativ cu acel 7%pe care-l anticipam

m deteriorarea s-a produsatât din cauza că la nivelinternational situaţia eco-nomica s-a înrăutăţit maimult decât ne aşteptăm,dar şi pentru că cerereainterna a fost mai slabadecât prognozasem noiiniţial

m nu reflecta nicio defi-cienta la nivel de politici

m este adevărat ca, dacă lasfârşitul anului 2008, Ro-mânia ar fi avut alte poli-tici, situaţia ar fi evoluatdiferit

m acum, când criza a lovit,nu se mai pune problemacât de bune au fost aces-te politici, ci este vorbade influenta impusa la ni-vel international

m ce trebuie să subliniezeste faptul că majoritateafactorilor care ne duc laaceasta prognoza (n.red.

declin de 8-8.5% dinPIB) sunt lucruri caredeja s-au întâmplat în pri-ma jumătate a anului şimai puţin ceea ce preve-dem că se va întâmpla îna doua jumătate din 2009

m primul trimestru a fostmai rău decât anticipa-sem noi, iar trimestrul doia fost şi el sub prognoze-le noastre

m dacă ne uitam la trimes-trele următoare din acestan, vom vedea că declinulse va micşora, astfel încâtvom vedea o trecere înteritoriul pozitiv în tri-mestrele următoare

m ceea ce ne da posibilita-tea să întrevedem o mo-desta creştere economicapentru 2010

m având în vedere aceastasituaţie macroeconomicamult mai rea, este foarteclar că şi rezultatele aufost mai rele

Măsuri ce trebuieluate:

m prognoza noastră esteaceea că dacă nu s-ar luaunele măsuri de corecţie,deficitul bugetar ar puteaajunge la -8% în acest an

m nu vrem să înrăutăţim si-tuaţia economica printr-opolitica fiscala mult preastrânsă

m nu dorim să împingemspre o contracţie care săfie mult mai severa

m trebuie să consolidam şisă întărim procesul fiscalîn România, care priveş-te, încă înainte de venireacrizei, unele probleme aleconstrucţiei bugetare

m România nu este în pozi-ţia de a finanţa un deficitbugetar atât de mare

Şeful delegaţiei FMi, Jeffrey Franks:

PIB-ul va scădea cu 8% -8,5% în 2009,ceea ce înseamnă că o recesiunefoarte severă a lovit România



finanţe

m de aceea trebuie să obţi-nem un echilibru intreaceasta consolidare nece-sara şi recunoaşterea fap-tului că nu poţi mergeprea departe cu aceastaconsolidare

m acordul la care am ajunscu Guvernul este să avemunele corecţii fiscale în2009, contrabalansate cupermiterea unui deficitmai mare decât cel antici-pat

m ajustarea fiscala înseam-nă 0,8% din PIB pana lasfârşitul anului, ceea cereprezinta un efort ambi-ţios

m acest efort suplimentar,de 0,8% din PIB, ne lasăcu un deficit de 7.3%,mai mult decât anticipa-sem iniţial, de 4,6%

m trebuie să găsim sursede finanţare pentru a aco-peri aceasta diferenţa

m am căzut de acord să în-aintăm boardului FMIpropunerea ca pentru ur-mătoarele doua transe,din septembrie şi decem-brie, o parte să meargădirect pentru finanţareadeficitului bugetar

m Ministerul de Finanţe vatrebui să identifice internşi extern restul de finan-ţare necesara pentru aco-perirea acestei creşteri dedeficit

m continuam să ne gândimşi că execuţia bugetaratrebuie sprijinita şi deceilalţi parteneri: CE şiBanca Mondiala

m pentru 2010, am ajuns laacordul că vor fi necesareeforturi suplimentare de2%-2.5% din PIB

m deficitul se va reduce dela 7.3% din PIB în 2009la mai puţin de 6% în2010, diminuarea nu va fiautomata, făcută în bazaacestui efort suplimentar

m acestea sunt ajustărilebugetare necesare în ter-men scurt

m ele vor fi acompaniate dereforme, care vor avea şiunele rezultate pe termenscurt, însă rezultatele ma-jore sunt aşteptate pe ter-men mediu şi lung

m multe dintre aceste refor-me au fost deja convenite

cu autorităţile în scrisoa-rea de intenţie iniţială

m avem o Lege a salarizăriiunice, care să îmbunătă-ţească sistemul de platala nivel bugetar; are caobiectiv să facă sistemulde plata mai simplu, maitransparent şi în acelaşitimp, e menit să salvezebanii din sectorul public,să fie mai echitabil

m următoarea zona undetrebuie luate măsuri dereforma este cea a pensii-lor

m aici se continua elabora-rea textelor şi a viziuniicare subîntinde proiectulde lege; nu anticipammari schimbări în aceastalegislatura

m acest sistem este conce-put astfel încât să asigureo sustenabilitate a siste-mului de pensii pe ter-men mediu şi lung

m am avut o alta echipa aFMI care a lucrat cu auto-rităţile pentru a acoperi oalta zona şi anume zonaresponsabilităţii sociale

m putem să spunem cămunca în acest domeniu,elaborarea legii funcţio-nează satisfăcător

m un alt lucru pe care l-amconvenit cu autorităţileromâne este în ceea cepriveşte colaborarea intreautorităţile centrale şi lo-cale

m în lunile care urmează,Guvernul va lucra la unpachet de acte normativecare să poată să se asigu-re că relaţiile financiarecu autorităţile locale şi cucele autofinanţate vaduce, pe de-o parte, laasigurarea autonomieiacestora care să fie cu-plata cu o disciplina fi-nanciara care să permităo buna funcţionare pe vii-tor

m continuam să fim îngrijo-raţi în legătură cu situaţiafinanciara din anumite in-treprinderi proprietate destat

m am convenit să se facăeforturi suplimentarepentru a se asigura o maibuna funcţionare a aces-tor intreprinderi

m am convenit cu Guvernulsă întreprindă eforturisemnificative pentru îm-bunătăţirea activităţii fis-cale care să ducă la o maibuna colectare a taxelor

m am convenit că Guvernulsă întreprindă reforme înzona asistentei sociale

Despre sistemulbancar românesc:

m sistemul bancar româ-nesc a reuşit pana în pre-zent să facă faţă situaţii-lor economice mai reledecât cela anticipate

m suntem bucuroşi că amputut ajunge la un acordcu cele mai importantenoua bănci din Româniacu privire la păstrarea an-gajamentului lor în Ro-mânia dar şi la aducereaunor finanţări suplimen-tare

m am primit acorduri de latoate cele noua bănci

m trebuie să recunoaştemcă stresul în domeniulbancar va continua

m exista însă o rezerva con-fortabila în cadrul siste-mului şi mecanisme decontrol care să asigurebuna funcţionare a siste-mului

m acele reforme pe care le-am convenit în martiecontinua în termenii sta-biliţi iniţial

m din punct de vedere mo-netar, suntem bucuroşisă vedem că rezerveleBăncii Naţionale au cres-cut

m am fost bucuroşi să ve-dem că cerinţele de re-zerve obligatorii şi ratadobânzii au fost scăzutede BNR, ceea ce da posi-bilitatea relaxării la mo-mentul potrivit

m sprijinim BNR în demer-sul ei de a relaxa gradualpoliticile monetare

m Banca Naţională va tre-bui să fie precauta în po-liticile sale, datorita posi-bilelor presiuni inflaţio-niste ale deviaţiilor perata de schimbReprezentanţii FMI s-au

întâlnit, începând din 29 iulie,de când se afla la Bucureşti,cu premierul şi şeful statului,

membri ai Guvernului şi re-prezentanţi ai BNR, dar şicu reprezentanţi ai patrona-telor, sindicatelor şi băncilor,iar la o parte din întâlniri auparticipat şi reprezentanţi aiComisiei Europene şi BănciiMondiale.Din echipa guver-namentala care a participatla discuţiile cu FMI şi CE aufăcut parte miniştrii demo-crat-liberali Gheorghe Pogea,Radu Berceanu, Adriean Vi-deanu, iar din partea PSD -vicepremierul Dan Nica şiminiştrii Constantin Niţă şiMarian Sârbu.

A doua transa de laFMI, condiţionată de

concluziile misiuniide evaluare

Scopul misiunii FMI la Bu-cureşti a fost să evalueze res-pectarea ţintelor fixate Ro-mâniei, în funcţie de care vafi acordata a doua transa aîmprumutului contractat destatul roman de la Fond.Aceasta ar urma să se ridicela aproximativ 1,9 miliardeeuro, calculata la cursul deschimb din 24 iulie.Româniaa ajuns în luna martie anulacesta la un acord pentru ofinanţare totala de 19,95 mi-liarde de euro pe o perioadade doi ani, din care 12,95miliarde de euro de la FMI,5 miliarde de euro de la Co-misia Europeana, 1 miliardde euro de la Banca Mondialaşi 1 miliard de euro de laBanca Europeana pentru Re-construcţie şi Dezvoltare,Banca Europeana de Investiţiişi International Finance Cor-poration.Guvernul Românieia negociat cu reprezentanţiiFMI că banii din a douatransa de la Fond să meargăla buget, pentru a acoperi oparte din deficitul bugetar,şi nu la rezerva valutara dela banca centrala, asa cumse stabilise iniţial şi cum s-aîntâmplat cu prima tranşa.

Jeffrey Franks said that oureconomy will register a de-

crease of 8% -8.5% thisyear, but believes that „theRomanian banking systemwas able to cope with badeconomic circumstances”.


www.artevino.ro

Go

od

Win

eIdeea unui târg de vinuri

premium la Bucureşti avenit în urma cu doi ani

şi prima întrebare pecare ne-am pus-o, în

calitate de organizatoride evenimente, a fost:

de ce un nou târg devinuri? Primul răspuns

pe care ni l-am dat:pentru că suntem

capabili să organizamun târg de vinuri mai

bine decât au făcut alţiiînaintea noastră la

Bucureşti Pasul următor a fost sămonitorizăm ce fac alţi

organizatori deasemenea târguri în

România şi să observamcum este organizat un

eveniment similar înItalia sau Marea Britanie.

Am analizat aspectelepozitive şi cele negative

şi am început să cerempuncte de vedere celor

din industria locală avinului. La sfârşitul

anului 2008, am decis sădemaram acest proiect,

chiar dacă am fostavertizaţi că ne va fi

aproape imposibil să-lrealizam, nefiind din

lumea vinului şi, pedeasupra,

confruntându-ne dinplin şi cu criza

economică mondială.Tocmai acest lucru ne-a

ambiţionat şi mai mult şiam decis să mergem

mai departe cu TârgulInternational de Vinuri

„GoodWine“, avândconvingerea ferma căun târg specializat de

vinuri din gamapremium este un

puternic şi eficaceinstrument de

marketing pentrucompaniile din

domeniu.

Ținta GoodWine –Principalul târg B2Bromanesc de vinuri

Prin „GoodWine“ dorimsă începem să implementamîn mod real conceptul detârg de vinuri business-to-business. La prima ediţie„GoodWine“, specialiştii,reprezentanţii HORECA şicolecţionarii vor avea o zidedicata numai lor, din celedoua zile şi jumătate alocateacestei prime ediţii

Totodată, vor avea loc se-minarii pentru manageriidin HORECA în care some-lieri autorizaţi vor ţine pre-legeri, vor face demonstraţiişi vor da sugestii pentru cameniurile oferite să se îm-bine armonios cu vinurileaflate pe listele prezentateclienţilor. Ca o premieră,dorim să lansam şi PremiileClubului Presei de Vin, lacare să aibă acces şi vinurilede import.

Partenerul oficial al Târ-gului GoodWine este com-pania Arte&Vino, importatorde vinuri nobile de calitate,care încearcă să introducăîn România un nou conceptde prezentare şi educareenologică a consumatorilor.Arte&Vino a deschis cel maimodern magazin de vinuriîn Bulevardul Mărăşeşti dinBucureşti. Salonul de vinurişi wine-barul Arte Vino staula dispoziţia clienţilor cupersonal calificat, o sală dedegustare profesională, unwine-bar şi o terasă atrăgă-toare unde vinurile pot fidegustate în cele mai optimecondiţii, cât şi cu distribui-toarele Enomatic, care aducun plus de calitate şi de si-guranţă în degustarea vinu-rilor, etalând unicitatea aces-tui tip de comerţ, deocam-dată, din România.

Târgul de vinuri

WWoo

rr lldd

TTrr aa

ddee

ppll aa

zzaa

,, 22

–– 44

oocc

tt oomm

bbrr ii

ee

Organizat în parteneriat cuMinisterul Agriculturii,pădurilor şi Dezvoltării rurale


www.artevino.ro

Managerii HoReCaşi colecţionarii devinuri – principalii

beneficiari aiGoodWine

În cadrul Târgului de vin-uri GoodWine Bucureşti2009, expozanţii vor aveaposibilitatea sa-şi inviteclienţii pentru degustări şipentru îmbogăţirea contac-telor de business într-un ca-dru deosebit oferit de am-bianţa unui târg de vinuri.

Vizitatorii vor putea folosi,în premiera la un târg devinuri în România, paharespeciale de degustare con-forme cu normele interna-ţionale şi care vor fi oferite,la intrarea în târg, contraunei garanţii împreună cuun suport special pentruacestea.

Adiţional, atât expozanţii,cât şi vizitatorii, se vor puteadelecta cu show-uri gastro-nomice şi cu degustări devinuri.

Promovare deexcepţie laGoodWine

Un aspect foarte impor-tant în reuşita unui târg estepromovarea acestuia, iar dinacest punct de vedere con-sideram că Târgul Good-Wine Bucureşti 2009 va be-neficia de promovare de ex-cepţie. Astfel, în presa scrisa,în perioada mai – octombrie2009 vor apărea articole des-pre târg şi machete în ur-mătoarele publicaţii: Ro-manian Wine Art, Food &Bar Magazine, Piaţa, Mo -dern Buyer, HORECA Ro -mânia, Good Food, Secretede Chef, Gastromedia, Via& Vinul, Jurnalul Naţional,Săptămâna Financiară, Fi-nanciarul, Confidenţial, TopGear, Deluxe Lifestyle, Stopto shop.

În perioada 20 septembrie- 3 octombrie 2009 vor fi di-fuzate spoturi audio pe

GOLD FM şi Radio ZU. Vorfi, de asemenea, spoturi TVpe canalele Antena 1, Antena2, Antena 3 şi Brava TV.

Promovarea on-line dinperioada august 2009 – oc-tombrie 2009 include pos-tarea de e-bannere ale Târ-gului GoodWine Bucureşti2009 pe următoarele site-uri: www.foodandbar, www.revista-piata.ro, www.mo -dernbuyer.ro, www.horeca -romania.ro, www.vinul.ro,www.evinoteca.ro, www.secrete-de-chef.ro, www.deluxe-lifestyle.ro, www.gastromedia.ro, www.bu-catarie-online.ro, www.de-gustari.ro, www.9am.ro,www.wall-street.ro, www.corporate-news.ro, www.rol.ro, www. dailybusi-ness.ro, www.infoaliment.ro, www.topgear.ro.

Promovarea pe suportu-rile outdoor se va desfăşuraîn perioada 2 septembrie -2 octombrie 2009 şi va cu-prinde led screen-uri pozi-ţionate în locaţii centraledin Bucureşti: Piaţa Romană,Dorobanţi/ Ştefan cel Mare,Piaţa Naţiunilor Unite, IuliuManiu, Plaza România, CaleaFloreasca, Piaţa Presei Li-bere şi city light-urile dinreţeaua Euromedia.

Publicitatea indoor a eve-nimentului se va efectua inperioada septembrie – oc-tombrie pe suportul InstoreTV – reţeaua Monopoly Me-dia pe toate ecranele, 500de monitioare, poziţionatela casele de marcat din su-permarketurile din Bucureşti(Carrefour, Metro, Cora,Kaufland, Immedio - distri -buţie presă, Mall Vitan şiPlaza, clinici medicale pri -vate, aeroportul Henri Coan -dă, Reţeaua Sensiblu etc).

Ca o avanpremieră a Târ-gului Goodwine, în data de30 septembrie, se va desfă-şura o conferinţă de presăcare va anunţa deschidereaoficiala a târgului şi va faceo radiografie a sectoruluiviti-vinicol autohton. m

Bucureşti 2009

Go

od

Win

eW W

o or rl ld d

T Tr ra a

d de e

p pl la a

z za a

, , 2 2 – – 4 4

o oc ct to o

m mb b

r ri ie e



eveniment

Zenato (Verona), il Mimo,Antichi Vigneti di CantaLupo Ghemme (Novara).Cele trei premii au fost câş-tigate de il Grigio di Euge-nio Collavini (Udine) – pre-miul pentru design şi grafică,Rosa-Ae Torre dei Beati(Pescara) – premiul etichetacea mai artistică şi Bar-dolino Chiaretto DOC Zena-to (Verona) – premiul pentruansamblul: sticlă-etichetă-grafică.

Ediţia a doua a evenimen-tului Italia in Rosa a proapea coincis cu decizia ComisieiEuropene din 19 iunie 2009

de a renunţa la proiectulcare ar permite producereade vinuri rozé prin amesteculvinurilor albe cu vinuri roşii.Motiv pentru care organi-zatorii evenimentului de laMoniga del Garda (ziaristulBruno Donati, preşedinteleConsorzio Garda Classico,Sante Bonomo, asesorul tu-rismului şi preşedintele aso-ciaţiei Riviera dei Castellidella Valtenesi, Luigi Alberti,împreună cu primarul ora-şului, Lorella Lavo) au or-ganizat o cină festivă, în pri-ma zi, 26 iunie, protagonistfiind vinul Chiaretto.

Vara este anotimpul celmai indicat pentru degus-tarea vinurilor rosé, tinere,care păstrează încă intactearomele puternice ale stru-gurilor culeşi toamna pre-cedentă. Vinurile rozé aumarea calitate de a putea ficonsumate împreună cu oinfinitate de reţete culinare.Cu toate acestea, în Italia,nu cu mult timp în urmă,aceste vinuri nu existau învocabularul consumatorilor.Din fericire, în ultimi doiani am asistat la o revenirespectaculoasă, chiar o ex-plozie, la o „rozatomanie“am putea spune.

Vinul rosé este consideratpe nedrept un vin hibrid,nici carne nici peşte. În faţaacestei consideraţii noi, caream înţeles acum valoarea şicalitatea acestui vin, nu pu-tem decât să vă dăm un sfat:consumaţi un vin bun rosécu incomparabilele fructede mare! m (va urma)

Documentary report of Ita-lia in Rosa Festival, which

was held in Moniga delGarda (Brescia), during

26th-28th June 2009, a fes-tival totally and exclusively

dedicated to rosé wines.

Oraşul Moniga delGarda este un simbol alvinului rosé. Aici, în anul

1896, PompeoMolmenti, senator,

istoric şi jurist, a inventat„reţeta“ vinului Chiaretto,

care astăzi este unuldintre cele mai celebrevinuri rozé tradiţionaleale Italiei. Este obţinut

prin metoda vinificării „înroz“ a patru soiuri destrugure, autohtone

italiene: Groppello,Sangiovese, Marzemino

şi Barbera.

Carmen PASCUEmilian PASCU

Singurul şi cel mai im-portant eveniment din Italiadedicat vinurilor rozé, Italiain Rosa, a fost organizatanul acesta în perioada 26-28 iunie în oraşul Monigadel Garda, pe ramura occi-dentală a lacului Garda, celmai extins lac din Italia.

Putem afirma că eveni-mentul a fost un succes,după cele două zile deschisepublicului, 27-28 iunie, dacăprivim următoarea statistica:peste 3200 de vizitatori, auexpus 220 de producătoridin 18 regiuni, care au oferit270 de vinuri la degustare,au participat 54 de jurnal-işti, iar servirea vinurilor afost asigurată de un numărde 30 de somelieri de laAIS Brescia. A doua ediţiea evenimentului a marcat şinaşterea premiului MigliorEtichetta Italia in Rosa (Ceamai bună etichetă Italia înRoz), criteriile de premierefiind: pentru design şi gra-fică, eticheta cea mai artis-tică şi premiul acordat pen-tru ansamblul: sticla-etiche-ta-grafica. Juriul, compusdin doi pictori, un arhitectşi un grafician, a selecţionatun număr de 9 etichete şianume: Tenuta di Pomine,Certaldo (Firenze), Rosa-Aedi Torre dei Beati, LoretoAprutino (Pescara), RosatoSimboli La Vis, Lavis (Tren-to), Abra Kadabra Manara,Ziano Piacentino (Piacenza),Rosé Mottura, Tuglie (Lec-ce), il Grigio Eugenio Col -lavini (Udine), Rosato delVaro, Tenuta Cavalier Pepe,Sant’Angelo all’Esca (Avel-lino), Bardolino Chiaret to

iTALiA i n rOsARWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 18


eveniment

Moniga del Garda (Brescia), 26-28 Iunie 2009

Organizatorii evenimentului, de la stânga la dreapta: preşedintele Consorzio Garda Classico, Sante Bonomo,ziaristul Bruno Donati, primarul Lorella Lavo şi preşedintele asociaţiei Riviera dei Castelli della Valtenesi, Luigi Alberti

VinotecaCivielle din

oraş esteamplasatăîntr-un loc

absolutextraordinar,

cu ferestrecare dau

spre laculGarda,

peninsulaSirmione,

golfulPadenghe,

iar în zare sevede

munteleBaldo

iTALiA i n rOsARWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 19


„CINE BEA DOAR APA ARE UN SECRET DE ASCUNS“ –

Charles Baudelaire

Salonul

de�Vinuri�

A&VEste situat într-o zonă de

mare atracţie turistică acapitalei, în imediata

vecinătate a Parcului Carol,obiectiv înscris pe Lista

monumentelor istorice din2004.

Creaţie a arhitectului francezEduard Redont, parcul Carol a

fost proiectat în anul 1900 şiinaugurat în anul 1906 pe

Dealul Filaretului, pe osuprafaţă iniţială de 36 ha.

Parcul, amenajat în stil mixtcu latură peisagistică

dominantă, are aleea centralăconstruită în stil geometric,

vegetaţia fiind grupată astfelîncât să creeze imagini

apropiate peisajelornaturale. De asemenea parcul

are şi un mic lac, de 2 ha,destinat agrementului.

După Primul Război Mondial, România a fostprintre primele state care, urmând exemplul

Franţei, a decis să înalţe un monument dedicatmemoriei celor ce s-au jertfit pe câmpul de luptă,

conform Tratatului de la Versailles, în care sestabilea responsabilitatea fiecărei ţări de a respecta

mormintele eroilor de război.Drept urmare, în ziua de 17 mai 1923, în prezenţa

familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilorlegiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol

a avut loc ceremonia reînhumării OstaşuluiNecunoscut. Liniştea eroului a fost tulburată însăde regimul comunist când, în noaptea de 22 spre

23 decembrie 1958, monumentul funerar a fostdemontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul

din Mărăşeşti. Abia după 1989, la insistenţeleMinisterului Apărării Naţionale, ale AsociaţieiNaţionale a Veteranilor de Război şi ale unor

partide politice, guvernul român a aprobatreaducerea în Capitală a sicriului cu oseminteleOstaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie

1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi eralocul de veci, în Parcul Carol I.

Mormântulostaşuluinecunoscut

A&VLocated in an area of great tourist attractionin the capital, Wine Salon A & V proposes to

the customers all vineyards Romanian wi-nes, but also imported wines from all

around the world, tasting provided by quali-fied staff and launching of new wines stillunknown by the Romanian general public


carte de vizită

„CINE BEA DOAR APA ARE UN SECRET DE ASCUNS“ –

Charles Baudelaire

Arte & Vino a deschis „Salonul de vi nuri“ A&V,într-un spaţiu deosebit de generos, la parterul

complexului Carol Park Residence, din B-dulMărăşeşti nr 2 B, în zona turistică a parcului Carol.

Salonul de vinuri este organizat după un nouconcept, care îmbină tradiţiile producătorilor şi

prezentatorilor de vinuri cu exigenţele moderne aleconsumatorilor.

Vinurile tuturor podgoriilor româneşti, dar şi vinuriimportate din toată lumea, pot fi achiziţionate en-

detail şi en-gros. În cazul în care nu cunoaşteţivinurile cu care doriţi să vă încântaţi momentele

unei clipe din viaţă, în salon veţi găsi un somelier cuexperienţă în domeniu, care vă poate orienta în

alegerea vinului potrivit pentru momentul în careurmează să-l consumaţi. Astfel, somelierul de

serviciu vă poate consilia pentru o asezonare cât maiplăcută a produselor achiziţionate cu felurile de

mâncare la care doriţi să serviţi vinul, sau cadourilepe care vreţi să le faceţi celor dragi.

Somelierul vă poate oferi spre degustare vinurilealbe, rosé, roşii, spumante, de la vinurile seci la

vinurile de desert.Veţi avea o surpriză plăcută, unicat în România,

realizarea degustărilor cu ajutorul noilor instalaţiiEnomatic, realizate de o firmă specializată în Italia.

Salonul

de�Vinuri�

A&VEste situat într-o zonă de

mare atracţie turistică acapitalei, în imediata

vecinătate a Parcului Carol,obiectiv înscris pe Lista

monumentelor istorice din2004.

Creaţie a arhitectului francezEduard Redont, parcul Carol a

fost proiectat în anul 1900 şiinaugurat în anul 1906 pe

Dealul Filaretului, pe osuprafaţă iniţială de 36 ha.

Parcul, amenajat în stil mixtcu latură peisagistică

dominantă, are aleea centralăconstruită în stil geometric,

vegetaţia fiind grupată astfelîncât să creeze imagini

apropiate peisajelornaturale. De asemenea parcul

are şi un mic lac, de 2 ha,destinat agrementului.

A&VRWA septembrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 18:23 Page 21


www.artevino.ro

Salonul de VinuriA&V vă poate oferi în

sala de degustare,amenajată special, oprezentare de vinuri

pentru grupuri deprieteni sau turişti, până

la un număr de 35 depersoane. Degustarea

este asigurată depersonal calificat, iar la

cerere pot fi prezentepersonalităţi ale

AsociaţieiDegustătorilorAutorizaţi din

România(ADAR),producători de vinuri

din România sau din altepodgorii ale lumii.

Salonul de vinuri A&Vvă oferă posibilitatea de

a servi un aperitiv, ocafea la wine-bar sau pe

terasă , în cadrul unuiorar flexibil, toate

pentru a satisface chiarşi cele mai rafinate

gusturi în materie devinuri, delicatese, trufe,

cadouri.Sala de degustare poate

oferi amatorilor seri deneuitat, prin

prezentarea de produsenoi din toată lumea, seriîn care se vor desfăşura

şi cursuri iniţiere îndegustarea vinurilor

precum şi demonstraţiide prezentare şi de

servire a vinului, cât şisfaturi pentru diferiteasezonări de vinuri cu

bucate.

A&V


În cramă,vinurile vracsunt menţinutela o temperaturăcontrolată

Şarbă CrâmpoşieCupaj alb

FeteascăNeagră

Merlot

Cupaj roşu

Am băut şi eu din elNota zece,

Păstorel

Enomatic

Vinul este unaliment, un medica-ment, un stimulent alcreati vităţii şi exube -ranţei, un prieten alomului cumpătat, dela împărtăşaniabotezului şi până la

veşnica pomenire.A&V


A&V

www.artevino.ro

Salonul de vinuri A&V văoferă o gamă variată devinuri vrac, o activitate

curajoasă, dar rezolvatăprofesional, deoarece vinulde la producător şi până la

consumator este transportatşi depozitat în condiţii detemperatură controlată şi

însoţit de certificat deconformitate. Aceste vinuri

pot fi achiziţionate încantităţile dorite pentru

diferite evenimente, nunţi,botezuri etc.

Depozitul nostru, construitdupă toate normele, oferă

vinurilor aceleaşi condiţii pecare le au la cramele de

origine, unde ele sematurează şi se păstreazătimp îndelungat: depozit

refrigerat, butoaie de inox de1000 de litri, închidere

ermetică, capac plutitor pevin, care înlătură orice

posibilitate de contact întrevin şi aer, fără lumină, fără

zgomot.Salonul de vinuri A&V va

organiza în fiecaresăptămână, degustări de

vinuri cunoscute, darrealizate în condiţiile noilortehnologii, lansări de vinuri

noi sau încă necunoscute demarele public românesc,

promovarea producătorilor şia produselor autohtone

precum şi a vinurilorvaloroase din podgoriile

consacrate ale lumii.Vă invităm să vizitaţi Salonul

de vinuri A&V.Programul de degustări şi

cursurile de iniţiere le puteţiurmări fie afişat la intrare fie

în paginile revistei„Romanian WINE Art“

şi, în curînd, pe site-ul nostru.

Telefon: 021/3063795, fax 021/ 2315263Relaţii cu publicul: Tamara Timofti, 0732905394Somelier: Marian Timofti, 0731520035

Sala de degustare



viticultura

BiologAurora DOBRIN

Zilele trecute, la o discuţieamicală cu câţiva prietenini s-a recomandat cu căldurăun vin BIO, la care, spuneauei, nu s-a intervenit chimic.Ştiind că francezii şi ameri-canii au investit în ultimii15 ani sume fabuloase pen-tru găsirea unor alternativebiologice la omniprezentulSO2, subiectul ne-a trezitinteresul.

Din păcate, toate încer-cările utilizate în vinificaţiamodernă de substituire aSO2, s-au încheiat până înprezent fără un rezultat con-cludent. Aşa am aflat căprietenii noştri comiseserăo gravă confuzie: nu era nicivorbă de un vin BIO 100%,ci de un vin obţinut dinstruguri BIO, ceea ce parcăe altceva. În goana dupăsenzaţional, o parte din„adevăraţii profesionişti“ aibreslei noastre omit din ne-ştiinţă sau ignoranţă anumitemici detalii care în final con-duc la concluzii total greşite.Adică, precum în bancul cuRadio Erevan, nu i s-a dat,ci i s-a luat.

Este bine de ştiut că oriceprodus BIO, conform legi-slaţiei europene actuale, tre-buie să fie un produs 100%natural, la care intervenţiaomului să fie judicios şi strictlimitată în sensul de a nu seinterveni cu produse de sin-teză sau artificiale în nici oetapă tehnologică. Ori, dinacest punct de vedere, vinulpoate fi BIO doar dacă evorba de zaibărul lui neaMărin, obţinut în spatele ca-sei şi care nu dura mai multde 2-3 luni de la desprimă-vărare. Orice vin, în adevă-ratul sens al cuvântului, saucel puţin aşa cum este definitde vinificaţia modernă, este

supus unor intervenţii arti-ficiale din partea producă-torului şi mai ales a unoradaosuri nenaturale. Practic,nu putem avea un vin lim-pede şi stabil microbiologicdacă nu avem şi tratamentecu SO2. În acest caz, cu si-guranţă el nu este un vinBIO.

O astfel de fermă viticolăspecializată în producereastrugurilor BIO există deaproape 8 ani şi în ţara noas-tră. Mai exact din anul 1999,când două firme din Franţa,respectiv societatea Moillard(director Thomas Denis) şifirma Becier, au decis să in-vestească pe colinele calca-roase de la Breaza, judeţulBuzău. Aşa a luat naştereS.C. Domeniile viticole fran-co-române S.R.L., firmă cucapital 100% francez.

Struguri ecologicimade în România

Deşi pare ireal pentru oRomânie insensibilă la pro-tecţia mediului şi la sănăta-tea cetăţenilor săi, o mânăde profesionişti au reuşit săpună bazele unei plantaţiiviticole ce implementeazăcu succes în România con-ceptul de viticultură ecolo-gică ce are ca unic scopproducerea de struguri bio.Şi asta, în ciuda piedicilorşi a vicisitudinilor de tot fe -

lul, dintre care amintim ne-seriozitatea partenerilor con-tractuali, fărâmiţarea exce-sivă a proprietăţii sau lipsasubvenţiilor din partea sta-tului.

Fărâmiţareaproprietăţii şi lipsa

subvenţiilor

Exploataţia viticolă de laBreaza însumează azi apro-ximativ 48 ha, deţinute înproprietate de domeniilefranco-române, la care seadaugă începând cu anulacesta 18 ha arendate. Dincele 48 de ha exploatate înregim bio, 22 ha sunt plan-taţii tinere de 2-8 ani. Sorti-mentul plantaţiei cuprindeatât soiuri româneşti, cât şieuropene, ca de exemplu11 ha Pinot Noir, 5 ha Mer-lot, 7 ha Chardonnay, 1,5ha Riesling sau Cabernet,alături de Burgund, FeteascăNeagră, Fetească albă. Dacăpentru acest areal viticolprezenţa Pinot Noir-ului numiră pe nimeni, vinul obţinutdin acest soi fiind livrat ex-clusiv în Franţa, prezenţaChardonnay-ului şochează,mai ales în condiţiile în careacesta a confirmat printr-ocalitate deosebită.

Doamna director CristinaAnca Staicu ne declară căprincipalul impediment pen-tru dezvoltarea afacerii în

România a reprezentat-o fă-râmiţarea proprietăţii:„Ne-au trebuit nu mai puţinde 8 ani pentru a reuşi săadunăm la un loc 48 de ha.Ne-a fost foarte greu, deoa -rece au fost cazuri de pro-prietari care aveau parcelede 3 metri lăţime şi nudoreau să vândă. Şi acummai avem mici proprietaţiindividuale situate chiar înmijlocul plantaţiei noastre.Ne este foarte greu să oco -lim aceste proprietăţi, maiales că unele dintre elesunt abandonate sau suntlucrate deficitar, dar nuavem ce face, mai ales dacăproprietarii nu vor să vândăsau să arendeze.“

Apropo de greutăţi, dacăanul trecut au existat cevasubvenţii suplimentare pen-tru plantaţiile ecologice, anulacesta guvernanţii sau gân-dit să nu mai strice orzul pegâşte şi au sistat orice felde ajutor. Nu de alta, darpoate sau gândit că într-unviitor apropiat românului îiva păsa de calitatea alimen-telor şi astfel va scădea con-sumul de cipsuri sau aditivialimentari. Că doar de acolovin grosul banilor pentrucampania electorală şi nude la nişte amărâte de pro-duse ecologice.

În concluzie, atunci cândmai auziţi de vinuri bio vărugăm să fiţi mult mai scep-tici decât de obicei. Nu dealta, dar noi ne-am făcut da-toria şi v-am informat înprealabil.

Riscul este exclusiv aldumneavoastră. m

The author explains the dif-ficulties to obtain a real biowine and also about the ac-

complishments in this lineof SC Franco-Romanian

“Domeniile viticole S.R.L.”

VinuL BiOsimplă dezinformare sau înşelăciune?

Domeniile viticole franco-române exploatează 48 de hectare în regim bio



Lector univ. dr.Cătălin GALAN

Pentru podgorenii a cărorafaceri sunt afectate de crizăşi care sunt nevoiţi, datoritărestrângerii activităţii, să-şidisponibilizeze personalul,este bine de ştiut că guver-nul a prelungit ajutorul deşomaj cu 3 luni.

De asemenea, în cazul încare firma îşi întrerupe tem-porar activitatea pe o pe-rioadă de max. 3 luni, an-gajatorul şi salariaţii suntscutiţi de la plata contribu-ţiilor de asigurări sociale,iar salariaţii pot beneficiade 75% din salariul de bază.Aceste noi reglementări le-gislative sunt prezentate suc-cint în materialul de maijos.

Cadru legislativactual

l Legea nr. 76/16.01.2002privind sistemul asigurărilorpentru şomaj şi stimulareaocupării forţei de muncă(publicată în M. O. nr.103/06.02.2002);

l Legea nr. 53/2003 - Co-dul muncii, cu modificărileşi completările ulterioare;

l O.U.G. nr. 28/18.03.2009privind reglementarea unor

măsuri de protecţie socială(publicată în M. O. nr.186/25.03.2009).

Prelungireaajutorului de şomaj

se aplică şiretroactiv

Astfel, O.U.G. nr. 28/2009prevede:

„Art. 1 - (1) Prin derogarede la dispoziţiile art. 39 alin.(1) din Legea nr. 76/2002privind sistemul asigurărilorpentru şomaj şi stimulareaocupării forţei de muncă,cu modificările şi comple-tările ulterioare, pentru per-soanele care se încadreazăîn una dintre situaţiile pre-văzute la art. 17 din Legeanr. 76/2002, cu modificărileşi completările ulterioare,până la data de 31 decem-brie 2009, perioada de acor-dare a indemnizaţiei de şo-maj, stabilită în condiţiilelegii, se prelungeşte cu 3luni.

(2) Pentru şomerii carebeneficiază de indemnizaţiede şomaj la data intrării învigoare a prezentei ordo-nanţe de urgenţă, perioadade acordare se prelungeştecu 3 luni de la data până lacare a fost stabilit dreptulrespectiv.“

Scutire de la platacontribuţiilor deasigurări sociale

„Art. 2 - (1) Pe durata în-treruperii temporare a acti-vităţii angajatorului prevă-zută la art. 53 alin. (1) dinLegea nr. 53/2003 - Codulmuncii, cu modificările şicompletările ulterioare, darnu mai mult de 3 luni, an-gajatorul şi salariaţii suntscutiţi de la plata con-tribuţiilor de asigurări so-ciale datorate atât de an-gajatori, cât şi de salariaţiicare beneficiază de indem-nizaţia de minimum 75%din salariul de bază cores-punzător locului de muncăocupat.

(2) Indemnizaţiile de carebeneficiază salariaţii, de mi-nimum 75% din salariul debază corespunzător loculuide muncă ocupat, plătite dinfondul de salarii, pe durataîntreruperii temporare a ac-tivităţii angajatorului prevă-zută la art. 53 alin. (1) dinLegea nr. 53/2003 - Codulmuncii, cu modificările şicompletările ulterioare, nusunt incluse în veniturilesalariale şi nu sunt impo -zabile, pentru o perioadăde cel mult 3 luni în anul2009, în înţelesul impozituluipe venit prevăzut de Legea

nr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificările şi com-pletările ulterioare.

(3) Prin sintagma contri-buţii de asigurări sociale seînţelege contribuţia de asi-gurări sociale, contribuţiade asigurări pentru şomaj,contribuţia de asigurări pen-tru accidente de muncă şiboli profesionale, contribuţiala fondul de garantare pentruplata creanţelor salariale,contribuţia pentru asigurărisociale de sănătate, inclusivcontribuţia pentru concediişi indemnizaţii de asigurărisociale de sănătate datorateatât de angajatori, cât şi desalariaţii care beneficiază deindemnizaţia de minimum75% din salariul de bazăcorespunzător locului demuncă ocupat.

(4) Pentru perioada pre-văzută la alin. (1) salariaţiiîşi păstrează calitatea de asi-gurat.

(5) Pentru stabilirea şi cal-culul drepturilor prevăzutede Legea nr. 76/2002, cumodificările şi completărileulterioare, şi de Legea nr.19/2000 privind sistemul pu-blic de pensii şi alte drepturide asigurări sociale, cu mo-dificările şi completările ul-terioare, se utilizează salariulde bază minim brut pe ţarăgarantat în plată.“ m

Măsuri anticriză (ii):

Ajutorul de şomaj seprelungeşte cu trei luni



gânduri de somelier

Lumina care Marian TIMOFTI

Există locuri unde mintea se des-chide, cu gânduri instantanee, lo-

curi unde te regăseşti tu însuţi, cumar fi la Stonehenge. Aici nu mai sun-tem prizonierii propriului timp şimintea divaghează liberă, măturândtimpul din trecut către viitor cu viteză,şi doar câteodată oprindu-se la pre-zent.

Multe crame din lume au aceastăcaracteristică importantă, pentru cineşi-a propus să facă vin adevărat.

Vin care, degustându-l, te duce cugândul la trecut, dar te poate trimiteşi într-un viitor în care ţi-ai dori să a -jungi, să poţi degusta atunci acelvin, care va exprima cel mai binenumai după lunga învechire poten-ţialul podgoriei, priceperea agrono-mului şi arta vinificatorului, calitateasoiului şi grija culegătorilor, lucrucare te va trimite cu viteză în trecut.

Mulţi ne-am dori să ajungem tim-purile când vinurile de Bordeaux

create pentru viitor vor fi la potenţialullor maxim, când vinul lui Biondi-Santi va atinge apogeul sau cândBarolo al lui Gaja va putea să exprimetot ceea ce a vrut să transmită pro-ducătorul viitoarelor generaţii.

Dar noi, grăbiţi, sau nerăbdători,mai bine spus, să ne etalăm calităţilede... cunoscători, ne pripim să leconsumăm la timpul prezent şi sărelatăm de fapt ceea ce am citit princronici sau prin articole, lăsând im-presia că am fi descoperit ceea cede fapt nici măcar nu am reuşit săînţelegem.

Multe sunt aceste locuri care nedau această senzaţie de trecut amal-gamată cu viitorul şi care nu ne rea-duc cu picioarele pe pământ decâtatunci când le părăsim.

Până şi revistele de specialitatefac trimiteri în trecut sau ne propul-sează în viitor. Diferite crame noi,abia la început de drum, vezi cramaRotenberg, restaurante, luaţi o datăcina la Ginger, vinoteci, vizitaţi nouavinotecă „Arte & Vino“ şi multe al-tele.

Vinul adevărat are un traseu allui, pe care ne poartă şi ni-l dezvăluieîn timpul degustării, are o povestede spus, o cronică de relatat, în fineare ceva de comunicat.

Dar oare ce să mai înţeleagă con-sumatorul din multitudinea de

„vinuri“ care ne-au invadat comerţulcu „nume“, nu şi cu calitate? Ce sămai înţeleagă consumatorul cândeste servit la restaurant şi-i esteaproape impus un meniu şi un vin,de la care ospătarul păstrează dopul,deoarece acela reprezintă ceva înplus la salariul lui sau, mai directspus, este gratificat la final de cătreşef cu o sumă pentru fiecare dop,şef care primeşte la rândul său de laproducător recompensa de promovarea vinului.

Ce să mai înţeleagă cititorul dinrevistele de specialitate, care secrează cu eforturi financiare mari,cu muncă multă, cu organizarea decolective de redacţie care promoveazăpersonaje, iar mai apoi se destramă,se „rebrenduiesc“, se reorganizeazăşi-i terfelesc pe cei pe care, sub altnume, îi promovau?

Am pomenit de Ginger, restau-rantul pe care dacă-l priveşti din ex-terior, te duce cu gândul la trecut,dacă-i citeşti menu-ul şi cartea devinuri te propulsează în occident,dacă-i vizitezi şi bucătăria (privilegiude care am avut parte), te vezi în vii-torul foarte îndepărtat al unui visgastronomic pentru ţara noastră.

Nu este greu să distingiun vin preparat cu migală,

cu muncă şi cu dragoste,de un vin „făcut“ din

componente şi cualternativi.

North-Ridge Rose - 2007

Demisec

Cu o culoare preţioasă, cuarome de pere şi petale detrandafiri, dar cu o uşoarăamăreală plăcută de busuioc,amintind de Busuioaca deBohotin.



gânduri de somelier

ne copleşeşte

Am pomenit de Rotenberg deoa-rece şi aici ai impresia de trecut, devremuri de mult uitate, de făurireamanuală a vinului, fără pompe, fărăcisterne de inox, cu decantare princădere (este construit pe trei etaje),fără temperaturi controlate (totul enatural aici, datorită construcţiei cra-mei), aşa că atunci când deguşti vinulpleci în timp, colinzi zone la carepoate nici nu visai, simţi adevăratavaloare a soiului şi a grijii cu careeste realizat vinul.

Nu este greu să distingi un vinpreparat cu migală, cu muncă şi cudragoste, de un vin „făcut“ din com-ponente şi cu alternativi. Trebuiedoar să lăsăm deoparte parfumurile,senzaţiile aromatice, aşa zisul „nas“care, sigur, are o mare importanţă,dar arcul, bolta gustativă pe care unvin ne-o desenează este mult mai re-levantă.

Un vin „făcut“ este din start am-biţios, are un atac agresiv, arogantpot spune, ne lasă să înţelegem căar fi dotat de cine ştie ce calităţi, in-tensităţi dar, în doar câteva secunde,se înmoaie, se stinge şi ne lasă sen-zaţia unei cortine frumos pictate, de-corate, dar în spatele căreia nu seaflă nimic. Actorii care urmează nuau pregătirea necesară sau regizoruleste o nulitate. Şi spectacolul se ter-mină repede.

Acestea sunt vinuri care se complacşi plac doar în partea anterioară adegustării, a părţii anterioare a pala-tului gurii, parte mult mai uşor desedus, de fapt partea cea mai infan-tilă.

Un vin adevărat urmează, de celemai multe ori, o stradă total diferită,pe cât de precisă pe atât de sigură.

Atacul în prima parte a palatuluigurii este discret, anemic, dar, o datăajuns în profunzimea palatului, îşi

Această timidă rază careapare va deveni o lumină

puternică, care se vainstala şi care ne va

emoţiona, copleşindu-ne.

Theodor LudwigWiesengrund Adorno

dezvăluie în mod gradat, dar sigur,toată incisivitatea, energia care-l pro-pagă mai profund, până la a desenaacel arc gustativ amplu, armonios,plin, cu un final care te face să radiezi.Total opus celuilalt vin.

O cortină simplă, ca de circar am-bulant, dar în spatele căreia stă unprofesionist, care va demonstra oprogresie implacabilă şi un final lungşi luminos.

Theodor Ludwig Wiesengrund Ador-no, marele critic al capitalismului

avansat, care la reflexiile sale filosoficea alăturat permanent o activitate mu-zicologică, spunea printre altele :

„Mediocritatea paginii din care senaşte soarele în Simfonia Alpilor deRichard Strauss nu vine numai dinbanalitatea acordurilor, ci din splen-doarea pe care încearcă să o prezinte.Răsăritul, chiar şi acela la care putemasista în munţii Alpi, nu are nimicpompos, triumfal şi suveran, se în-tâmplă zilnic, într-un mod timid, chiarcu o oarecare ezitare; ca speranţanoastră că în viitor va fi mai binepentru toţi.

Această timidă rază care apare vadeveni o lumină puternică, care seva instala şi care ne va emoţiona, co-pleşindu-ne.“

Aşa se exprimă şi vinul adevăratşi aşa vom reuşi, ca experţi sau pa-sionaţi, să descoperim şi să apreciemadevărata natură.

Numai atunci când vom face totulcu pasiune, cu dragoste şi cu dă-

ruire, cu respect pentru toţi cei dinbreaslă (indiferent de aceasta), căroratrebuie să le acordăm sprijinul nece-sar la început, dacă-i simţim atraşide lumea noastră, sau să-i acceptămaşa cum sunt, cu ideile, cu modul lorde a fi, dar fără să-i agresăm sau să-idesconsiderăm ca oameni, numaiaşa cred că vom reuşi să realizămmulte în ţara aceasta atât de bulver-sată din toate colţurile şi din toatepunctele de vedere, politic, agrar,economic, social etc.

Vise şi gânduri, gânduri de some-lier. m

Starting from the wines, the authormakes a plea for things made withpassion, with love and dedication,with respect for everyone in guild.



advertorial

Costel CAINAMISIR

Fondată în 1998, cu scopulde a produce şi comercializa

vinuri de înaltă calitate,Vinarte a făcut deja o serie

de investiţii, care se cifreazăla 10 milioane euro, atât în

partea agronomică, cât şi întehnologia centrelor devinificaţie, devenind un

nume de importanţăconsiderabilă în sectorulproducţiei de vinuri din

România.

Vinarte produce în prezentîn trei centre viticole majore:

Dealu Mare, Sâmbureşti şiVânju Mare.

La Sâmbureşti s-a achiziţionat un centru de vinifi-care – Bolovanu – care se afla în plin proces demodernizare, cu scopul de a deveni primul „cha-teau“ de vinuri din România, şi s-au preluat în aso-ciere 60 ha de vie, Vinarte controlând în întregimeexploatarea acestora.

Sâmbureşti

Regiunea viticolă unde se afla podgoria Castel Bo-lovanu este una din cele mai vechi şi mai frumoa-se din România. Legat de descoperirile arheologi-ce recente, a fost formulată ipoteza existenţei saleacum 2000 ani. Compoziţia minerală este tipică pentru soluri alu-viale, cu posibilitatea de a produce vinuri cu ca-racter deosebit. Expunerea spre sud-vest a terase-lor, coborând spre râul Olt, comportându-se ca unregulator termal, permite coacerea liniştită a ciclu-rilor de vegetaţie ale strugurilor. Microclimatulideal al acestor ţinuturi garantează un balans ex-celent intre nivelul zaharului, aciditate şi poliphe-nol.

V I N A R T Eun nume de importanţă considerabilă însectorul producţiei de vinuri din România

CASTEL BOLOVANU

m Latitudine: 44°35’ m Expoziţia: Sud-sud/est m Clima: Media anuala lumină: 2500 ore

Suma temperaturii medii anuale: 3200-3600°CPrecipitaţii medii anuale: 450-500 litri/m2

m Suprafaţa: 60 hectarem Înălţimea: 260-300 metri peste nivelul măriim Teren: Brun, brun-roşcat de pădure. Bogat în calcar şi pie-

triş,origine aluvionarm Apelaţiune: Podgoria Sâmburesti DOC (malul stâng al Oltului) m Soiuri: Cabernet Sauvignon m Vârsta plantaţiei: 15-18 anim Producţie: 50 q/ha



advertorial

La Vânju Mare, Turnu Severin, s-a încheiat uncontract de asociere pentru centrul de vinificareStârmina, inclusiv via existentă pe 190 ha (60 haplantate cu soiuri roşii şi 130 ha cu soiuri albe). Un program amplu de lucrare şi exploatare a viilorşi de modernizare a tehnologiei în cramă este încurs de realizare.

Terasele Danubiane

Mulţumită aşezării lor în regiunea de sud-vest aţării, în apropiata vecinătate a Dunării, cu un cli-mat avantajat de influenţa mediteraneană, acestepodgorii au produs întotdeauna vinuri remarcabi-le. Datele climatice statistice confirmă că aici avem otemperatura ideală în tot timpul anului şi un nu-măr semnificativ de ore însorite (un studiu scris în1868 menţionează că „soarele străluceşte deasu-pra podgoriilor tot timpul zilei“), elemente foarteimportante în atingerea maturităţii complete astrugurilor. Aceste podgorii au menirea deosebitade a produce vinuri cu caracter deosebit, atât ro-şii, cât şi albe.

La Zoreşti, în podgoria Dealu Mare, s-a instalat în1998 linia proprie de vinificare, producându-se înacelaşi an de recoltă o cantitate de 1.600 hl vinMerlot. În aceasta podgorie Vinarte a încheiat uncontract de asociere pentru 127 ha plantate cu so-iuri roşii (Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon).În crama Zoreşti s-a demarat un program de mo-dernizare şi restructurare, inclusiv restaurarea piv-niţei, unde se află deja la învechire şi maturare vi-nuri roşii, în baricuri noi, importate din Franţa.

Villa Zorilor

Este situata într-una din cele mai renumite regiuniviticole: Dealu Mare cu o regiune extinsa de maimult de 60 km şi în particular renumit pentru pro-ducţia de vinuri roşii Aici poţi găsi aproape toatecaracteristicile pedo-climatice favorabile necesarepentru producerea vinului de înaltă calitate. Viile sunt situate pe dealurile însorite cu o expu-nere spre sud, sud-est, protejate de vânturile recidinspre nord, o poziţie care conferă o acumulareoptima a căldurii verii în timpul perioadei de vege-taţie, fără sa fie afectate de excesul de umiditate. Aici solul este mai degrabă sărac, ideal pentruproducerea vinului de înaltă calitate.

TERASE DANUBIENE

m Latitudine: 44°25’m Expoziţia: Est – Sud – Sud/Vestm Clima: Media anuală lumină: 2400-2600 ore

Suma temperaturii medii anuale: 4200-4500°CPrecipitaţii medii anuale: 600 litri/m2

m Suprafaţa: 190 hectarem Înălţimea: 250 metri peste nivelul măriim Teren: Brun, brun-roşcat de pădure. Bogat în calcar, origine

aluvionarm Apelaţiune: Vânju Mare-Oreviţa DOCm Soiuri: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Muscat Otto-

nel, Sauvignon Blanc, Riesling Italicom Vârsta plantaţiei: 15 anim Producţie: roşii 80 q/ha, albe 100-110 q/ha

VILLA ZORILOR

m Latitudine: Latitudine 44°09’ m Expoziţia: Sud-sud/est m Clima: Media anuală lumină: 2200-2300 ore

Suma teperaturii medii anuale: 4000°CPrecipitaţii medii anuale: 400 litri/m2

m Suprafaţa: 132 hectarem Înălţimea: 102 metri peste nivelul măriim Teren: Brun, brun-roşcat de pădure. Origine maritimm Apelaţiune: Podgoria Dealu Mare DOC m Soiuri: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră m Vârsta plantaţiei: 18 anim Producţie: 70 q/ha



advertorial

Cum apreciaţi interesulagenţilor economicidin sectorul viticolpentru accesareafondurilor europene?În ultimul timp remarcăm

un interes deosebit al agen-ţilor economici pentru dez-voltarea sectorului viticol şivinificaţiei, existând un ade-vărat potenţial geografic înacest sens, dar şi o moşte-nire istorică de mii de ani.Comercianţii urmăresc îngeneral îmbunătăţirea pro-ducţiei, dezvoltarea comer-ţului cu utilaje specifice cra-melor, transportul, distribu-ţia şi comercializarea vinuluişi a produselor derivate dinacesta.

În ceea ce priveşte posi-bilitatea accesării fonduriloreuropene de către aceşti co-mercianţi, menţionăm că,pentru a putea beneficia definanţare, aceştia trebuie săfie în primul rând eligibilipe unul din programele definanţare şi să aibă şi unproiect eligibil.

Luând în considerare ac-tuala conjunctura economi-că, nu tocmai favorabilă, da-torită crizei financiare in-ternaţionale, mediul de afa-ceri, atât marii antreprenori,dar în special întreprinderilemici şi mijlocii, cât şi fer-mierii tradiţionali se îndreap-tă din ce în ce mai multcătre accesarea fonduriloreuropene, considerându-ledeseori un „colac de salvare“pentru continuarea afacerii,dar şi văzând perspectivadezvoltării unei activităţi denişă

Pentru perioada 2007-2013 au fost aprobate decătre autorităţile de mana-gement un număr semnifi-cativ de programe de finan-ţare din domenii distincte,dintre care menţionăm: com-petitivitate economică, cer-cetare, dezvoltarea sectoru-lui energetic, protecţia me-diului, dezvoltarea reţelelor

de transport, dezvoltareaserviciilor sociale şi a mi-croîntreprinderilor, turism,dar şi dezvoltare rurală şipescuit.

În cazul în care unagent economic ar dorisă acceseze fondurieuropene, care ar fiprogramul de finanţarepe care ar puteaaplica?Daca ne referim strict la

activităţi comerciale speci-fice sectorului viticol şi vi-nificaţiei, acestea pot fi fi-nanţate din Fondul Euro-pean Agricol de DezvoltareRurala (FEADR), un instru-ment de finanţare creat deUniunea Europeană pentruimplementarea Politicii Agri-cole Comune, care susţineimplementarea ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Ru-rală.

Fondurile nerambursabileeuropene FEADR pot fi acor-date pentru următoarele ti-puri de investiţii:

ü Modernizareaexploataţiilor agricole(Axa I);

ü Creşterea valoriieconomice a pădurilor(Axa I);

ü Creşterea valoriiadăugate a produseloragricole şi silvice (AxaI);

ü Îmbunătăţirea şidezvoltareainfrastructurii legate dedezvoltarea şiadaptarea agriculturiişi silviculturii (Axa I);

ü Diversificareaactivităţilor non-agricole (Axa III);

ü Sprijin pentru creareaşi dezvoltareamicroîntreprinderilorcu scopul de a promovaspiritul întreprinzător(Axa III);

ü Încurajarea activităţilorturistice (Axa III);

ü Servicii de bază pentrueconomia şi populaţiarurală (Axa III)

Este evident că, pentruoricare dintre investiţiile pre-cizate mai sus, CEC Bankstă la dispoziţia clienţilorsăi cu produse de finanţarepentru accesarea fonduriloreuropene, atât pentru cofi-nanţare cât şi pentru finan-ţarea contribuţiei proprii acomercianţilor.

În plus fata de cele demai sus, CEC Bank sprijinăacordarea plăţilor pentruschemele de sprijin pe su-prafaţă, acordate viticultorilorprin Agenţia de Plăţi şi In-tervenţii în Agricultură. Aces-tea se situează în jurul valoriide 12.200 euro/hectar pentrureconversie, precum şi 3.764lei/hectar pentru viile pe rod.

Cum trebuie săprocedeze un agenteconomic care doreştesă devină beneficiar alfondurilor europene?Pentru a putea beneficia

de fondurile nerambursabileprin FEADR în vederea fi-nanţării propriei afaceri,agentul economic trebuiesă fie beneficiar eligibil pen-tru una dintre axele FEADR.

Beneficiarii eligibili pen-tru proiectele de investiţiitrebuie să se încadreze, îngeneral, în una din urmă-toarele categorii:

ü Persoană FizicăAutorizată/AsociaţieFamilială (PFA/AF);

ü Asociaţii în domeniu custatut juridic, Grupuride producători şiCooperative;

ü Microîntreprinderi şiîntreprinderi mici şimijlocii.Pe site-ul sau oficial,

www.apdrp.ro, Agenţia dePlăţi pentru Dezvoltare Ru-rală şi Pescuit - APDRP anun-ţă deschiderea sesiunii pen-tru depunerea şi evaluareaproiectelor de investiţii pen-tru Măsurile din cadrulPNDR.

CEC Bank vă aduce maiInterviu cu doamna Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank



advertorial

Proiectele se vor întocmiconform specificaţiilor Ghi-durilor Solicitantului aferentefiecărei Măsuri în parte, carevor fi publicate în secţiuneaInvestiţii prin FEADR şi dis-tribuite în format tipărit princentrele regionale şi oficiilejudeţene ale APDRP. Proiec-tele se vor depune la OficiileJudeţene ale APDRP, înce-pând cu luna septembrie.

Ne puteţi puncta câtevadin criteriile deeligibilitate valabilepentru solicitanţi şiproiecte?Sintetizat, criteriile de eli-

gibilitate comune pentru so-licitanţi şi proiecte sunt ur-mătoarele:

ü Proiectele vor trebui săfie în acord cuobiectivele măsurii princare sunt finanţate;

ü Proiectele de investiţii şicheltuielile aferentetrebuie să fie eligibile;

ü Proiectele vor trebui săse încadreze în perioadade referinţă stabilită înapel;

ü Proiectele vor trebui săse desfăşoare peteritoriul României;

ü Solicitanţii trebuie sădispună de cofinanţareanecesară.

Cum se implică CECBank în finanţareaacestor tipuri deproiecte?CEC Bank pune la dispo-

ziţia clienţilor săi o gamă va-riată de servicii şi produsebancare. În acest sens, Bancanoastră sprijină prin finanţareaceste tipuri de activităţi îndouă direcţii. Prima direcţieo constituie punerea la dis-poziţia clienţilor de creditepentru investiţii, linii de credit,credite pentru stocuri, deexemplu. Durata de creditaremerge pâna la 10 ani, iar pen-

tru garantarea acestora sepoate apela la fondurile degarantare cu care CEC Bankcolaborează (FNGCIMM,FGCR).

O altă direcţie de finanţare,pe care CEC Bank a adop-tat-o prin strategia sa de dez-voltare 2007-2011, este fi-nanţarea proiectelor europe-ne prin acordarea de creditepentru accesarea fondurilorstructurale. În acest sens,CEC Bank ofera produse şiservicii specifice de consiliereclienţilor săi, beneficiari defonduri europene.

În ceea ce priveşte activi-tatea de consiliere oferita deCEC Bank:

ü vă stă la dispoziţie princei 120 de consilieripregătiţi peproblematica fonduriloreuropene;

ü vă sprijină în definireaideii de proiect;

ü vă pune la dispoziţiedatele de contact aleautorităţilor demanagementresponsabile degestionarea programeloroperaţionale;

ü vă ajută să identificaţicea mai potrivită soluţiede finanţare în proiectuldumneavoastră;

ü vă stă la dispoziţiepentru clarificări întimp real a aspectelorlegate demanagementulfondurilor europene,precum şi de asigurareafinanţării proiectelor.În ceea ce priveşte activi-

tatea de finanţare, CEC Bankintervine atât de faza de de-punere a proiectelor, prinemiterea de scrisori de ga-ranţie bancara şi scrisori deconfort, cât şi în faza de im-plementare a proiectelor. l

aproape banii europeni



Care sunt produsele specificepe fonduri europene puse ladispoziţie de CEC Bank?Pentru finanţarea proiectelor

europene, CEC Bank va pune ladispoziţie produse specifice, dintrecare menţionăm: linia de creditpentru investiţii, creditul de in-vestiţii sau creditul punte. Primeledouă vor fi utilizate pentru: pre-fi-nanţarea parţială sau integrală agrantului aferent proiectelor deinvestiţii, co-finanţarea cheltu-ielilor eligibile aferente pro -iectelor de investiţii şi/sau fi-nanţarea cheltuielilor neeligibileaferente proiectelor de investiţii,în timp ce creditul punte va fifolosit doar pentru prefinanţareagrantului, pe o perioadă de max-imum 6 luni.

Cel mai utilizat tip de crediteste linia de credit pentru in-vestiţii, care funcţionează în sistemrevolving. Acest sistem permiteca, pe perioada de implementarea proiectului, clientul să plăteascădoar dobânda la sumele utilizate,urmând ca la încasarea grantuluiacesta să înceapă să rambursezecontravaloarea ratelor de credit şia dobânzilor aferente. Clientul poa-te demara proiectul utilizând cre-ditul de la CEC Bank, urmând ca,pe măsura derulării activităţiloreligibile din proiect şi efectuareaîn concordanţă a cheltuielilor eli-gibile, să elaboreze cereri de ram-bursare pe care le va înainta auto-

rităţilor competente. În urma veri-ficării acestora în vederea confir-mării valorii eligibile, contravaloa-rea acestora va fi rambursată be-neficiarului în contul special des-chis la CEC Bank. CEC Bank vautiliza contravaloarea cheltuieliloreligibile pentru stingerea parţialăsau totală a creditului şi a dobân-zilor aferente. Pe perioada de im-plementare a proiectului, benefi-ciarul va efectua trageri pe mă-sura necesităţilor acestuia, ur-mând ca, pe măsura rambursăriigrantului, creditul să se diminue-ze.

Acest sistem va funcţiona petoata perioada de implementarea proiectului. După implementareaproiectului, linia de credit se vatransforma în credit pentru inves-tiţii, clientul fiind obligat să plă-tească ratele şi dobânzile aferentepe baza unui nou grafic de ram-bursare. Durata maximă de cred-itare este de 10 ani, atât pentruadministraţiile publice locale, câtşi pentru agenţii economici.

Un alt aspect deosebit de im-portant îl constituie faptul căprodusele CEC Bank sunt desti-nate tuturor domeniilor fi-nanţate din fonduri europene.Dintre acestea menţionăm: dez-voltarea competitivităţii econo-mice, dezvoltarea IMM, dezvol-tarea resurselor umane, mediu,dezvoltarea reţelelor de transport,dezvoltare rurală etc. l

Produse pentru toatedomeniile finanţatedin fonduri europeneInterviu cu domnul Cristian Nae, director,Direcţia Produse şi Servicii Bancare a CEC Bank



viticultura

Dr. Ing. Gabriel LEȚDr. Ing. Cătălin GALAN

Vremurile s-au schimbatşi odată cu ele şi Bărăganul.Au apărut întâi păstorii careîn fiecare iarnă coborau cuturmele la iernat în LuncaDunării. După ei au apărutmici cătune de vânători şiagricultori. Vegetaţia a în-ceput încet, încet să seschimbe fiind înlocuită deogoare şi păşuni.

Bărăganul, leagănde poveste

Acoperită cu vegetaţie detalie mică spre medie, bo-gată în păsăret de tot felulşi cutreierată iarna de haitedezlănţuite de lupi, aceastăzonă nu îşi evidenţia pentruacea vreme în nici un felpotenţialul agricol. Anii 1920– 1930 aveau să-i confere

României, implacabil şi Bă-răganului, sintagma de„Grânar al Europei“, odatăcu împuţinarea stolurilor deprepeliţe şi dropii.

Apoi s-a instaurat pesteimensa întindere de pământera comunistă, când agre-sarea mediului sub sloganul„Gospodari, redaţi agricul-turii fiecare palmă depâmânt“ a devenit politicăde stat. Populaţiile locale dedropii ce reprezentau cândvasimbolul Bărăganului şi-audat obştescul sfârşit plătindastfel tributul lor marilorrealizări socialiste.

Şi Europa areSahara sa

După revoluţie, fărâmiţa-rea fără precedent a pro-prietăţii funciare, distrugereasau abandonarea sistemelorde irigaţii, defrişarea per-delelor de salcâmi şi exter-minarea fără discernământa ultimilor petece din pădu-rile de câmpie, suprapusepeste fenomenul de încălzireglobală, au făcut din legen-darul Bărăgan „Sahara“ Eu-ropei.

Astfel, după nisipurile Ol-teniei ce însumează circa230.000 hectare, al doileamare areal cu predispoziţiespre deşertificare este Bă-răganul, cu peste 110.000ha, din care numai în judeţulBrăila se află 41.000 ha.

Deşi caracteristicile fizi-co-chimice ale acestor tipuride sol cu grad incipient de

Viticultura şi nisipurile

Pe vremea cândun celebru poet

latin îşideplângea

surghiunul pemalul Mării

Negre, iar lupuldacic îşi arătacolţii semeţei

Rome, Bărăganul,această regiune

din sud-estulDaciei nu

reprezenta nimicaltceva decât o

imensă stepă ceobosea privirea

prin întinderea sanemărginită,

limitată doar delinia orizontului.

Pentru viticulturăşi nu numai,

nisipurile suntpământulviitorului.

Prof. dr. ing.Petre M. Baniţă



viticultura

viitorului humificare, sărace în ele-mente nutritive şi având otextură slabă şi mobilă estedemult cunoscută specialiş-tilor noştri, realitatea ulti-milor ani a bătut legendeledespre „ploi de nisip“ şi„dune mişcătoare“, plasândacest areal mai aproape depeisajul deşertic de pe con-tinentul asiatic ori african.

Nici ciulinii nu maicresc ca altădată

Deşi anticipată de puţiniispecialişti care au supravie-ţuit perioadei de tranziţie,anii 2007-2009 au depăşitpe nisipurile Brăilei oricepreviziuni.

Amploarea fără precedenta fenomenului de secetă(complexă şi deosebit depersistentă) cu precipitaţiimai reduse decât în perioada1945-1947, temperaturi de69-70°C la nivelul solului,umiditate atmosferică spe-cifică deşertului (sub 20 %)şi nopţi cu temperaturi tro-picale (peste 24°C), a făcutdin această regiune a Ro-mâniei un spaţiu apocaliptic,de nelocuit.

În vara recent încheiatănici chiar vestiţii ciulini aiBărăganului n-au mai cres-cut decât pe jumătate. Cul-turile agricole de câmp, pa-jiştile şi păşunile s-au cala-mitat pe suprafeţe întinse,peisajul din luna lui Cuptorsemănând mai degrabă cucel din luna lui Brumar.

Singurele oaze de ver-deaţă care au reuşit să păs-treze un verde tonic, au fostultimele plantaţii viticole dinzona Însurăţei. Se pare căprintre puţinii locuitori aiBărăganului care se bucurăîn această toamnă de „de-fectele“ climaterice ale anu-lui 2007 sunt viticultorii dela Centrul Viticol Însurăţei-Brăila, care se pot mândricu certitudinea obţineriiunor vinuri de colecţie.

Colecţieampelografică

unică pe nisipuriledin Bărăgan

Aici, la Însurăţei, în mij-locul zonei cu cele mai ex-tinse „nisipuri zburătoare“şi aflată în imediata vecină-tate a pădurii Viişoara încare şi-au găsit liniştea (celpuţin până acum) ultimiistejari multiseculari din zonade câmpie, precum şi câtevapopulaţii de salcâmi cu floa-rea rozie, a ,,supravieţuit“o colecţie ampelografică uni-că, ce însumează peste 360creaţii de Vitis vinifera. Aiciau fost aduse din toate cele12 staţiuni româneşti de cer-cetare viticolă marea majo-ritate a soiurilor de viţă ro-ditoare omologate în ţaranoastră. De asemenea, aufost testate şi soiuri din sor-timentul internaţional ce aufost recomandate în modspecial de Staţiunea Centralăde Cercetări pe Soluri Nisi-poase Dăbuleni - Dolj.

Colecţia ampelografică afost sistematizată timp de 7ani pe criteriul direcţiilor deproducţie viti-vinicole româ-neşti, cu specific distinct peviticultura şi vinificaţia nisi-purilor, la care a fost adaptatun sistem de irigare prin pi-curare, soluţie tehnică ori-ginală.

Pentru a putea cuantificaelementele ecoclimatice şipedogenetice, Colecţia am-pelografică de la Însurăţei– Brăila dispunea cândva deinstrumente agrometeoro-logice (termometre de aer,sol şi subsol, termo-hidro-grafe cu înregistrare auto-mată, heliografe şi pluvio-metre). De asemenea, pentrucercetări de fineţe mai dis-punea de o sondă cu ne-utroni (brevet românesc),capabilă să înregistreze pa-rametrii nisipurilor pe profilpedologic, ceea ce conferea

zonei reputaţia de veritabilcentru de analiză şi înregis-trare agrometeorologică.

Mingea e în terenul„specialiştilor“

Revenind la preocupărileacestui an de excepţie, nuputem trece cu vederea câ-teva cercetări de ultimă orăcare pot avea un impact de-osebit în viitor mai ales prinaplicaţia noilor tehnologii şiculturi tolerante la secetă,concretizate mai ales prindezvoltarea unor centre pilotde plantaţii cu struguri api-reni.

Având în vedere parame-trii ecoclimatici zonali spe-cifici nisipurilor, respectivlungimea perioadei bioactivela peste 193 de zile, radiaţiasolară globală de cca. 91,50kcal.cm2, bilanţul termic utilde peste 1610°C şi aproxi-mativ 1730 ore de insolaţiereală, singura soluţie ştiin-ţifică de salvare a potenţia-lului productiv a acestor su-prafeţe o reprezintă deocam-dată plantaţiile de viţă devie şi, în special, a celor dinsortimentul apiren, singurulsortiment capabil de a scoateîn evidenţă atât resursa na-turală a acestui ,,peisaj“, câtşi inteligenţa umană.

Rămâne de văzut dacăaşa zişii noştri ,,specialişti“agrenaţi în stabilirea politi-cilor şi strategiilor de dez-voltare durabilă agricolă vorconştientiza la timp impor-tanţa unor astfel de proiecteavangardiste. Nu de alta,dar dacă de tornade te maipoţi feri încă, de nisipuri nuprea! m

Vineyards from Însurăţei -Braila is a proof of fight

against desertification, ason poor soils in the area,

exceptional wines are obtai-ning

Sauvignon Blanc - 2006

Vin cu arome caracteristiceSauvignonului, dar cu un

final de gutuie pârguitabine. Este recomandat si caaperitiv cu gustări reci, dar

şi cu preparate de peşte deapă dulce.



advertorial

Plantaţia în aer liber de la Dorobanţi

Hala de forţare a butaşilor altoiţi

Vigneto Consult vă oferă

Vii la cheieFirma Morelli activeazăîn domeniul viticulturii

încă din 1950.Activitatea începută în

acei ani de Mario Morellia fost dusă înainte cu

succes de fiul său,Silvano Morelli, care,

având o optică modernăde gestiune a firmei, a

extins activitateaacesteia, punând

accentul în special pecalitatea produsului.

În ultimii ani producţias-a diversificat, firma a cres-cut şi a investit în România,o ţară cu tradiţie şi cu pu-ternic potenţial în viticultură.Am reuşit să dezvoltăm şiîn România un puternic cen-tru de creştere şi multipli-care a butaşilor de viţă-de-vie, venind astfel în sprijinulviticultorilor locali, care in-vestesc şi cred în vinul ro-manesc.

Vigneto Consult pune ladispoziţia clienţilor butaşialtoiţi rădăcinoşi de viţă-de-vie certificaţi de către UE,selecţionaţi şi parafinaţi ,oferă clienţilor săi soluţiicomplete pentru plantaţii deviţă-de-vie şi oferă consul-tanţă în viticultură.

Specialiştii noştri pot săofere consultanţă în ceea cepriveşte o cât mai buna op-timizare a terenului, serviciide pregătire a terenului,plantarea viţei-de-vie, sistemde susţinere tensionar a fi-rului, unelte.

În cadrul pepinierei pro-prii din localitatea Dorobanţi,judeţul Arad, sunt altoiteanual peste 4.500.000 deplante din cadrul varietăţilorautohtone .

În cadrul pepinierei pro-prii din Italia sunt altoiteanual peste 12.000.000 deplante din cadrul varietăţilorinternaţionale

Dintre varietăţile autoh-tone amintim: FeteascăNeagră, Fetească Regală,Fetească Albă, Grasă de

Cotnari, Tămâioasă Româ -nească, Busuioacă de Bo-hotin.

Dintre varietăţile interna-ţionale amintim: Merlot,Cabernet Sauvignon, PinotNoir, Sauvignon Blanc,Muscat Ottonel, Chardon-nay, Pinot Gris, TraminerRoz, Syrah, Riesling Italian,Cabernet Franc etc.

Producem şi varietăţi deviţă-de-vie pentru struguride masă, în pepiniera pro-prie din Italia: Victoria,Italia, Cardinal, MuscatHamburg, Alphonse Laval -le, Isabela Grossa.

Vii la cheie curandament sigur

Serviciul premium pecare Vigneto Consult SRLvrea sa-l ofere clienţilor săieste „VII LA CHEIE“, servi-ciu care prevede realizareaproiectului în toate fazele(viţă-de-vie – vin). VignetoConsult proiectează şi rea-lizează plantaţii de vii lacheie cu randament sigurîn timp, garantând un pro-cent de prindere de peste98%, furnizând plante cer-tificate internaţional, perso-nal calificat, maşini şi acce-sorii de ultima tehnologie.

Dintre serviciile oferitemenţionăm: pregătit terenul,plantat spalieri cu utilaje cebeneficiază de ghidaj laserşi sistem GPS 8, maşini deplantat plante cu ghidaj la-ser, tensionat sârmă întrespalieri, utilaje pentru plan-tat stâlpi.

Accesorii la sistemul desusţinere al plantaţiilor: plăcişi sisteme de ancorare, ac-cesorii de fixare, sârmă dinaliaj fier-aluminiu cu triplazincare, tutori bambus saufier.

Investiţiile continuă

Pepiniera CASA VERDEface o investiţie de 15 hade portaltoi mamă şi 5 ha

de corzi mamă pentru altoi-re. În plus, peste o lună, vapune în funcţiune staţia determoterapie, unde vor fitratate toate corzile şi port-altoii, pentru a putea ofericlienţilor săi un produs decalitate superioară din punctde vedere fitosanitar.

Ca dovadă a calităţii ser-viciilor şi produselor noastre,menţionăm că avem o bunăcolaborare, încă de la înce-put, cu firme de prestigiu,precum Agro-Coh, Apcovin,Avisan, Cotnari, Cramele Re-caş, Elite Wine, Leader In-ternational, Murfatlar, Na-tura, Ostrov, Provitis, GrupulInteragro,Vincon ,Vinia Iaşi,Grupul Generali etc.

Vigneto Consult este de-ţinătoare al certificatului decalitate ISO 9001:2001.

Astfel, toţi cei care lu-crează în viticultură, fie eimici întreprinzători, fermemedii sau exploataţii viticole,vor găsi la SC VIGNETOCONSULT SRL, într-un sin-gur interlocutor, toate solu-ţiile pentru fermele vitico-le.

Pentru cei care acţionea-ză în domeniu şi nu numai,vă invităm se ne vizitaţi(contactându-ne în preala-bil) la pepiniera noastră SCCasa Verde SA, situată înlocalitatea Dorobanţi, Fer-ma 11 (FN11), la intrareaîn localitate pe parteadreaptă.

Pentru mai multe infor-maţii vizitaţi-ne pe www.vi-gnetoconsult.com sau tri-miteţi e-mail la [email protected].



advertorial

Onyx Business International

Este coordonată de Emilio Pellicer şioperează în România din ianuarie 2009,în colaborare cu domnul Jose Luis Fer-nandez. Firma intenţionează să realizezeşi alte degustări de produse spaniole, cu

scopul de a face cunoscute calitatea şivarietatea acestora.În acest moment reprezintă 14 dintre celemai importante firme spaniole din secto-rul alimentar, băuturi, vinuri şi lichioruri,care doresc să pătrundă pe piaţa româ-nească. m

La degustare au fostprezentate vinuri dincinci crame spaniole:

Bodegas Mascaró

Manuel ManzanequeViñedos y Bodegas

Viñas del Bierzo

Bodegas Vetas

Bodegas HermanosParamo-Arroyo

Emilio PELLICER

La eveniment au participatdistinşi membrii ai unor

importante firme importatoaresau de distribuţie din Româ-nia, precum doamna ElenaTrandafir (Waldy), domnulCristian Iancu (Prier CD In-vest), domnul Marian Timofti(Arte & Vino), domnul MariusBratu (cramele Halewood).De asemenea au participatreprezentanţi ai firmelor Cy-rom Romania, Vinitaly, GoodGrape, membri ai OficiuluiComercial al GuvernuluiSpaniol din Bucureşti şi aialtor organisme teritoriale,

cum ar fi Oficiul Comercialdin Castilla şi Leon, zona vi-ticolă reprezentată la eveni-ment, precum şi redacţia re-vistei Romanian Wine Art.

Este greu de descris înacest comunicat caracteristi-cile tuturor produselor, darvom face un scurt rezumat.Dintre cramele prezentate,Bodegas y Viñedos ManuelManzaneque posedă primaDenumire de Origine Con-trolata proprie din Spania,iar Bodegas Vetas a fost dis-tinsă cu Premiul Diamantcare se acordă celor mai bunevinuri pentru femei. CramaHermanos Paramo – Arroyoa prezentat vinurile sale eco-

logice din zona viticolă Riberadel Duero, iar Mascaró, cramăcatalană din zona Penedes, aoferit o mare varietate de CavaBrut Nature şi Rosado, bran-dy, lichioruri şi alte vinuri. Înultimul rând, crama Bierzo aprezentat câteva vinuri cu în-altă clasificare în Ghidul Park-er, unul dintre acestea, Mar-ques de Cornatel, impresio-nând asistenţa, fiind unul din-tre vinurile care s-au bucuratde cea mai mare apreciere.

De asemenea, s-au pututdegusta câteva produse gour-met spaniole, precum măsli-nele, tonul, sosul de ardei, u -leiuri de măsline şi oţet. m

Vinurile spaniole vor săne cucerească paharele

Calitatea vinuluispaniol este

recunoscută întoată lumea, nu

numai pentrutradiţia vinicolă

seculară a Spaniei,ci şi datorită

vocaţieiexportatoare a

acestei ţări. Pe 14iulie a avut loc laHotelul Howard

Johnson dinBucureşti prima

prezentare devinuri de calitate

din Spania,organizată de firma

Onyx BusinessInternational,

societate care seocupă cu

reprezentarea şipromovarea unor

produse spaniole înRomânia în sectorul

alimentar, vinuri, şilichioruri.



cercetare

Dr. ConstantinCROITORU

Membru al Academiei deŞtiinţe din New York

Membru al SocietăţiiAmericane de Oenologie şi

Viticultură

Urmărirea periodică aevoluţiei stării de

maturitate şi a stăriifitosanitare a strugurilor

cu cinci săptămâniînainte de declanşarea

culesului pe câtevaparcele viticole de

referinţă va permite nunumai o gestionare mai

eficientă a planificăriirecoltei ci, în egală

măsură, o valorizaresuperioară a

potenţialului parceleirespective sau chiar a

întregii producţii viticolea anului de recoltă

respectiv.Problematica gestionării

etapei de maturare astrugurilor până lastadiul declanşării

culesului este foarteimportantă şi implică

mai multe controale cuobiective bine stabilite.

Obiectivelecontroalelor privind

maturareastrugurilor

Realizarea controalelor încursul etapei de maturare astrugurilor va permite apre-cierea stării sanitare, a po-tenţialului alcoolic, a acidi-tăţii totale şi pH-ului, a po-tenţialului aromatic şi poli-fenolic al acesteia. O sinteazăa elementelor ce trebuie săfigureze într-o fişă de ma-turare a strugurilor dintr-oanumită parcelă viticolă suntprezentate în figura 1 (pa-gina 25)

Evaluarea stăriifitosanitare a recoltei

l Examinarea vizuală aprelevărilor de boabeefectuate în urma depla-sării prin parcela anali-zată.

l Înregistrarea eşantioa-nelor de boabe prelevateîn vederea efectuăriicontroalelor de matura-re.

l Efectuarea testului laca-zei şi dozarea aciduluigluconic efectuate la re-cepţia calitativă a recol-tei la cramă.

l Funcţie de determinări-le efectuate, ce eviden-ţiază evoluţia frecvenţeişi a intensităţii ataculuimucegaiului Botrytis ci-nerea, se poate practicao desfrunzire a butuci-lor pe faţa mai puţiniexpusă la soare. Apli-când această tehnicăpreventivă se poate li-mita dezvoltarea putre-gaiului cenuşiu printr-omai bună aerare a zoneiciorchinilor afectaţi, caurmare a diminuăriiumidităţii în interiorulacestei zone. Cercetări-le prezentate în literatu-

ra străină de specialita-te au demonstrat cădesfrunzirile cele maieficiente sunt cele prac-ticate în etapa de fructi-ficare a boabelor ime-diat după fecundare.

Evaluarea graduluialcoolic potenţial

l Estimarea o dată pe săp-tămână folosind mustulobţinut în urma prelevă-rilor de boabe.

l Determinarea acestuiafolosind refractometresau densimetre.

Determinarea acidităţiitotale, a pH-ului şi aacidului malic

l Estimarea acestor para-metri o dată pe săptămâ-nă folosind mustul obţi-nut în urma prelevărilorde boabe.

l Determinări ale acidită-ţii totale direct în parce-la viticolă folosind echi-pamente reduse ce func-ţionează cu soluţie desodă (de concentraţieN/10) şi un reactiv adec-vat.

l Determinări ale pH-uluidirect în parcela viticolăcu instrumentar adecvat.

l Determinări în laboratorale evoluţiei acidului ma-lic folosind kituri dispo-nibile.

Evaluarea potenţialuluiaromatic şi polifenolic

l Examinarea vizuală a cu-lorii boabelor, a pedice-lelor (elementele deprindere a boabelor deramurile scheletuluiciorchinelui) şi a rahisu-rilor (scheletul ciorchi-nelui împreună cu rami-ficaţiile sale pe care seprind boabele de strugu-re poartă denumirea derahis).

l Cu cât culoarea boabe-lor se intensifică, cu atâtmaturarea lor progre-sează: la soiurile albe setrece de la tenta verzuiela cea galbenă şi uneorila cea aurie; la soiurileroşii, tenta culorii boa-belor se intensifică înfiecare săptămână pemăsură ce maturitateaavansează.

l Degustarea boabelor: lasoiurile albe şi roşii,gusturile ierbacee se di-minuează progresiv şiaromele de fructe se in-tensifică, iar la ambelecategorii asistăm la o di-minuare progresivă a in-tensităţii senzaţiei de as-tringenţă determinată deevoluţia seminţelor.

l Monitorizarea evoluţieimateriei colorante con-stă în determinări anali-tice ale concentraţieiacesteia şi a extractibili-tăţii sale (din pielilţe şidin seminţe) în labora-toare specializate (1- 2determinări în etapa fi-nală a maturării).

Modalităţi practicepentru realizarea

controalelor dematurare

l Se vor alege mai multezone de prelevare a boa-belor ţinând cont de so-iurile cultivate, de tipuri-le de sol existente, desistemele de conducerea viţei de vie.

l Se vor identifica cuexactitate rândurile pecare vor fi realizate pre-levările de boabe.

l Se recomandă preleva-rea a 200 – 400 boabepreluate la întâmplaredin zona interioară de pecele două feţe ale rându-lui respectiv.

Aspecte privind gestionarea stăriide maturitate a strugurilor până ladeclanşarea campaniei de vinificaţie



l Operaţiunea de preleva-re trebuie efectuată în-totdeauna de aceeaşipersoană, în absenţa că-derilor de rouă sau deploaie.

l Se recomandă declanşa-rea prelevărilor cu 2 – 3săptămâni înainte de pe-rioada prognozată a cu-lesului.

Aspecte privindcalitatea

eşantionăriiboabelor

Foarte importantă estealegerea rândurilor şi a bu-tucilor de pe care se va efec-tua prelevarea, dar mai alesalegerea boabelor de pe rân-durile respective.

Criterii de alegere arândurilor şi a butucilor

l Se recomandă efectua-rea prelevărilor de boa-be în parcele omogenefolosind întotdeaunaaceleaşi rânduri şi ace-iaşi butuci din cadrulacestor rânduri.

l Se vor evita întotdeaunarândurile şi butucii si-tuaţi la marginea parce-lelor.

l Se vor marca întotdeau-na butucii şi rândurile depe care s-au efectuatprelevările

Criterii de alegere aboabelor

l Se va ţine seama întot-deauna că ciorchinii

unui butuc şi boabeleunui ciorchine nu auaceleaşi caracteristici: v Boabele situate la soa-

re sunt cele mai colo-rate şi cele mai dulci.

v Partea superioară aciorchinelui este ceamai colorată.

v Ciorchinele cel maiapropiat de lemnul detăiere este cel mai bo-gat.

l Se vor preleva în mod al-ternativ boabele de la unrând la altul, o dată pezona expusă la soare, odată pe zona expusă laumbră.

Evoluţiaprincipalilor

constituenţi îndiferitele părţi aleboabelorîn cursul

maturării

Dintre elementele consti-tutive ale boabelor de stru-guri a căror evoluţie esteimportantă în cursul perioa-dei de maturare, merită a fimenţionate pieliţa, pulpa,seminţele şi pedicelul (ele-mentul de prindere a boabeide scheletul ciorchinelui).

Evoluţia principalilorconstituenţi în zonapulpei

În etapa de maturare înzona pulpei asistăm la creş-terea acumulării zaharurilor,diminuarea acidităţii (şi maiales a acidităţii malice), acu-

mularea de potasiu, concen-traţie în azot rapid asimilabilmai redusă (mai ales în re-giunile viticole mediteranee-ne) şi la solubilizarea poli-zaharidelor.

Evoluţia principalilorconstituenţi în zona dematuritate întârziată aseminţelor

Se observă o concentraţiemai mică în zaharuri şi oconcentraţie mai mare înacizi organici. Este o zonăfoarte aderentă. Pe măsuraevoluţiei maturării seminţelese colorează în brun sau îngalben, îşi diminuează gustulastringent şi evidenţiază aro-me de gril (tratat termic lagrătar).

Evoluţia principalilorconstituenţi în zonapieliţei

Se observă o acumularea compuşilor aromatici. Latoate soiurile, precursorii dearomă se găsesc în concen-traţii semnificativ mai maridecât aromele libere. La so-iurile roşii se produce ocreştere a concentraţiei înantociani, ce culminează cuo diminuare a senzaţiilor deastringenţă şi uscăciune de-terminate de taninuri. Seproduce şi o hidroliză a pe-reţilor celulari ce va deter-mina o creştere a extracti-bilităţii compuşilor de aromăşi culoare.

Evoluţia pedicelului

Se produce lignificareaacestuia, astfel încât creşteaptitudinea boabei respec-tive la desbrobonire (o des-prindere mai uşoară a boa-bei de scheletul ciorchine-lui). Totodată se produce ocolorare progresivă şi o re-ducere dimensională a aces-tuia.

Aspecte privindcondiţiile de

maturitate ideală larecoltat la vinificaţia

în alb

Condiţiile de maturitateideală în cazul recoltelor desoiuri albe promovează şiimpun câteva reguli impor-tante:l Aşteptarea maturităţii

depline folosind practicivinicole preventive, pro-tecţia antibotrytis, ran-dament bine gestionat alproducţiei de struguri lahectar, desfrunzirea bu-tucilor şi aerisirea cior-chinilor.

l Maturitatea deplină lavinificaţia în alb repre-zintă un stadiu ce cores-punde compromisuluiideal între o stare fitosa-nitară corespunzătoare,concentraţii în zaharurisuficient de ridicate, ni-veluri de aciditate corec-te, însoţite de un poten-ţial aromatic interesant.

Continuare în pagina 24



cercetare

l Dozarea acidului malicîn cursul ultimelor con-troale ale stării de matu-ritate reprezintă un indi-cator eficient al stadiuluimai avansat sau mai pu-ţin avansat în careaceasta se află.

l Prezenţa mucegaiuluiBotrytis cinerea constitu-ie un pericol major pen-tru structura şi bogăţiaaromatică ulterioară a vi-nurilor albe seci.

l Recomandarea de a re-colta struguri sănătoşi şicu o maturitate omogenăreprezintă un criteriuprioritar.

l Degustarea boabeloreste o operaţiune indis-pensabilă pentru apre-cierea caracteristicilorsenzoriale ale viitoruluivin şi pentru evaluareaechilibrului zaharuri -aciditate. Se recomandădegustarea boabelor celpuţin cu 10 zile înaintede declanşarea recolta-tului. Prin degustareaboabelor este posibilăanticiparea viziunii teh-nice privind dirijareaoperaţiunilor prefermen-tative (de exemplu,valo-rizarea potenţialului aro-matic al recoltei printr-oextracţie enzimatică efi-cientă).

Aspecte privindcondiţiile de

maturitate ideală larecoltat la vinificaţia

în roşu

Condiţiile de maturitateideală în cazul recoltelor desoiuri roşii promovează şiimpun câteva reguli impor-tante:l Aşteptarea maturităţii

depline folosind practicivinicole preventive, pro-tecţia antibotrytis, ran-dament bine gestionat alproducţiei de struguri lahectar, desfrunzirea bu-tucilor şi aerisirea cior-chinilor, ca şi la vinifica-ţia în alb.

l Maturitatea deplină lavinificaţia în roşu repre-zintă un stadiu ce cores-punde compromisuluiideal între o stare fitosa-nitară corespunzătoare,concentraţii în zaharurisuficient de ridicate, ni-veluri de aciditate corec-te, însoţite de o concen-traţie ridicată în materiecolorantă.

l Urmărirea maturităţii fe-nolice vizează şi eviden-ţiază următoarele aspec-te:v Oferirea de informaţii

care să permită antici-parea realizării extrac-ţiei materiei coloranteîn etapa de macerare-fermentare.

v Vinurile cele mai tipi-ce sunt obţinute dinstruguri recoltaţi lasupramaturare deoa-rece la acest stadiu ta-ninurile astringentesunt inactive. Stadiulde supramaturare esteatins la câteva ziledupă atingerea nivelu-lui maxim al concen-traţiei în antociani (cecorespunde cu stadiulmaturităţii fenolice)

v Determinarea maturi-tăţii fenolice se poateface prin mai multemetode (dintre carecea care vizează de-terminarea indiceluipolifenolilor totali ela-borată de profesorulYves GLORIES estecea mai utilizată deoa-rece caracterizeazăstarea maturităţii fe-nolice la nivelul pieli-ţei, al pulpei şi al se-minţelor).

v Limitată la singurăparcelă, această matu-ritate este dificil de in-terpretat.

v Variaţiile de măsurarela un interval de osăptămână apropie in-certitudinile analitice.

v Mai multe dozări peacelaşi areal viticolsunt necesare în vede-rea organizării planu-lui de recoltare a par-celelor.

l Degustarea boabeloreste o operaţiune indis-pensabilă pentru apre-cierea caracteristicilorsenzoriale ale viitoruluivin, pentru evaluareaechilibrului zaharuri –aciditate şi pentru eva-luarea structurii fenoliceposibile. Se recomandădegustarea boabelor celpuţin cu 15 zile înaintede declanşarea recolta-tului. Se recomandă de-gustarea seminţelor, apieliţelor şi a boabelorîntregi.

În loc de concluzii:descoperirea

maturităţiistrugurilor în vie !

Există oenologi care des-coperă recolta de struguriabia când aceasta a ajunsla cramă. Este ca şi cumchirurgul nu şi-ar fi văzutpacientul înainte ca acestasă ajungă adormit pe masade operaţie. Iată de ce seimpune descoperirea matu-rităţii strugurilor direct înplantaţila viticolă prin acţiunisimple cum sunt evaluareagustativă globală prealabilă,examinarea vizuală a semin-ţelor şi testarea pieliţelor.

Evaluarea gustativăglobală

Factorii decisivi care de-termină maturitatea tehno-logică a boabelor de strugurisunt concentraţia în zaharuri(răspunzătoare de intensi-tatea gustului dulce) şi echi-

librele gustative perceputeîn bolta palatină între celetrei gusturi fundamentalecare le guvernează (cel dulcedatorat zaharurilor, cel acrurăspunzător de prezenţa aci-dităţii şi cel amar determinatde prezenţa polifenolilor).Această practică simplă neva permite să luăm deciziioenologice juste.

Examinarea vizuală aseminţelor

După degustarea boabe-lor trebuie recuperate se-minţele de strugure. Trebuiesă vedem dacă sămânţa esteverde sau dacă este maro.Atât timp cât sămânţa esteverde, înseamnă că nu s-aajuns încă la un stadiu dematuritate corespunzător; înanumiţi ani de recoltă aceststadiu nu poate fi atins. Unexemplu elocvent îl repre-zintă regiunea viticolă Bor-deaux, la care în anul derecoltă 2003 nu s-au coptstrugurii, dar aceştia au tre-buit totuşi culeşi (deşi aveauun stadiu de maturitate ne-corespunzător).

Examinarea tactilă apieliţelor

Atât timp cât pieliţeleboabelor de struguri roşiinu pătează degetele, va figreu să se extragă culoareastrugurelui. Fie mai aştep-tăm până se obţin pieliţecare vor ceda spontan cu-loarea, fie nu se vor obţineniciodată pieliţe care pătea-ză degetele în anul de re-coltă respectiv. m

Continuare din pagina 23



cercetare

Parcela

Soiul

Data

Numărulcontrolului Control 1 Control 2 Control 3 Control 4 Control 5

Analizeefectuate Aciditate totală

pH

Potenţial alcoolic

Aciditate malică

Greutatea a 100boabe

Comentarii

ObservaţiiStarea foliară

Starea sanitară

Culoarea boabelor

Culoarea rahisului

Rezistenţa laspargere a boabelor

Degustareaseminţelor

Degustareapieliţelor şi pulpei

FiGurA 1

Model de fişă de monitorizarea evoluţiei maturării strugurilor pentru

un anumit soi şi o anumită parcelă viticolă


interviu

Dacă pâinea detoate zilele estropită cu vin, uiţide toate necazurile

Ovidiu Komornyik în concert


interviu

Interviu realizat deRaul SOREANU

Domnule Komornyik,de unde atâta talent ? Am simţit de copil că am

un destin. Destinul meu estemuzica şi, prin muzică, iu-birea de oameni. După oasemenea îmbrăţişare a des-tinului, m-am simţit datorsă-i mulţumesc într-un fellui Dumnezeu pentru harulşi puterea cu care m-a în-zestrat de a face acest lu-cru.

Am compus, am scris tex-te şi m-am apropiat cântândde sufletul oamenilor

Marele public în timpulnumeroaselor concerteeste un puternicconsumator deenergie. Cum reuşiţi săvă reîncărcaţibateriile ?Am încercat întotdeauna

ca prin cântecele mele săcuprind lucruri pure, fami-liare, care să ajungă direct

în sufletele ascultătorilormei, de aceea, nu o dată,am fost întrebat cum reuşescsă fiu atât de aproape desuflet. Ca orice om care iu-beşte adevăratele valori,Când vin acasă, în mijloculcăminului meu, unde îmigăsesc liniştea, sunt întâm-pinat cu căldură şi iubire.

Suntem o revistă carese adresează publiculuiconsumator de vinuri.Consideraţi un paharde vin bun, un parteneral muzei marilorartişti ? Sunt un om normal, care

acordă un deosebit respectbucatelor alese, în special abucatelor preparate de soţiamea şi bineînţeles că la masăservesc un pahar cu vin bun,un vin roşu.

Să înţeleg că vă placvinurile roşii ?În mintea mea, culoarea

asta înseamnă viaţa, viaţaplină de iubire, pasiune şi

speranţă. „Ce este vinulbun?“ Răspunsul pare sim-plu, dar nu e.

Un lucru e limpede: toţiar spune altceva. Lumea vi-nului este una complexă pen-tru necunoscători. Combi-naţiile de gusturi şi mirosuri,precum şi varietatea soiuri-lor, intimidează pe cei carenu se pricep la aşa ceva.

Adevarul este că aceastălume a vinului nu trebuiesă apară complexă şi greude înţeles. Vinul bun este oopţiune personală, extremde subiectivă, care ţine denivelul de aşteptări, de ex-perienţele anterioare, de mo-mentul şi contextul în carefiecare ajunge în situaţia dea aprecia un vin.

Dar dincolo de toate aces-tea, vinul bun, aşa cum spuneun vechi proverb: Vinul bunînveseleşte inima omului.

De fapt, vinul dintotdeau-na a fost considerat o bău-tură nobilă, nefiind altcevadecât licoarea zeilor, iardacă-l bei cu măsură, nu teface să-ţi pierzi minţile, îţi

stimulează creativitatea şiexuberanţa.

Şi după această feeriela gura sobei, ceurmează ?Mă las purtat în feeria

gustului dulce-acrişor al vi-nului şi, fie că este seară,sau la ceas de tăcere al ste-lelor, îmi vin în minte acor-durile cântecelor cu caresper să pot atinge sufletelecelor ce suferă din iubire,cântă de fericire sau adormîn braţele iubite ale sufletuluipereche.

Vă marturisesc un aspectnu foarte mediatizat pânăacum. Când inima mea seîncarcă din poveştile şi con-fesiunile celor dragi mie, şiam avut grijă să mă înconjordoar de suflete sincere, simtcă se mai naşte o melodieminunată, iar mintea meadeja fredonează, chiar şi înmiez de noapte, cântecelece au să devină bucuria pu-blicului meu.

Continuare în pagina 46

Suflet pierdut sub clar de lună.Concert susţinut de AngelaSimilea şi Ovidiu Komornyik înParcul Plumbuita



interviu

Muzica pe care ocompuneţi este uneoridestul de ritmată,modernă şi totuşirămâneţi unromantic…. .Din dorinţa de a nu de-

zamăgi am riscat, poate, sănu ţin pasul cu tânăra ge-neraţie, însă simt şi ştiu căcei ce ascultă muzica measimt aceeaşi trăinicie şi fa-miliaritate pe care eu încercsă o transmit. Pâinea noas-tră cea de toate zilele, înafară de hrană, înseamnă şilegătura omului cu vatra, cucasa, cu familia, şi dacă pâi-nea este stropită cu un paharcu vin, şi te afli lângă iubitape care o strângi la piept cudrag spunându-i cuvinte ce-ţi izvorăsc din suflet atunciuiţi de toate necazurile şitoată lumea este a ta. Astaeste ceea ce îşi doreşte Ovi-diu Komornyik să transmităatunci când numai luminalunii îmi este martoră la naş-terea unui cântec, pentruasta simt că am fost bine-cuvântat - că pot pune penote ceea ce toţi simţim cuadevărat în această viaţă,iar odată ce ai avut confir-marea că tot ceea ce ai vrutsă spui a fost înţeles, nu temai poţi opri şi mergi maideparte cu credinţa că laşiceva din tine în eternitate.

Ce altă plăcere vă oferăun pahar cu vin ? Întâlnirile cu cei dragi,

plăcerea de a închina unpahar cu vin cu prietenii.Dulcile revederi, evadărileprintre amintiri comune, po-veşti ascunse în clepsidratimpului, toate şi multe altelenu poti să le îmbrăţisezi de-cât savurând minunea pică-turilor trandafirii, acel gustaromat şi plin de mister pecare-l explorezi până în zoriizilei fără să regreţi că noap-tea s-a strecurat silenţioasăîn compania celor cu carecandva ai împărţit o pâine.

Şi a doua zi iar lamuncă? Aţi creat ocasă de discuri desucces, OVO Music –Ce satisfacţii aveţi ?

Cum poate fi înnobilatun artist în mai mare ma-sură decât cu muncă şi apoicu fericirea ce o vede pefeţele celor ce radiază îm-plinirea şi fericirea atuncicând ascultă un cântec dedragoste scris cu iubire. Şicum aş fi putut face maibine altfel decât să-mi adunlângă suflet inimi tandre,romantice, blânde şi since-re.

Aşa s-a născut familiacasei de discuri Ovo Music,un univers care cuprindecolaborări cu tinere spe-ranţe ale muzicii uşoare ro-maneşti, inimi pline de în-credere şi dăruire, dar şicu valori deja consacrate,artişti de valoare, sufletece au fost alese să transmităfiecare din paradisul lui,aceeaşi bucurie de a cântaşi de a duce mai departetalentul unui spirit înzestrat.Zoia Alecu, Marcel Pavel,Luminiţa Anghel, MirabelaDauer, Adrian Daminescu,Gabriel Dorobanţu, SandaLadoşi sunt doar o partedintre vedetele Ovo Mu-sic.

Şi mai mult decât ceeace speram, deşi în adânculsufletului meu nu am încetatniciodată să-mi doresc, pri-mul album şi totodată primacolaborare Ovo Music a fostcu Doamna muzicii noastreuşoare, suflet diafan şi plinde har, doamna Angela Si -milea.

Este o colaborare ce da-tează din 2003 , o colaborarece s-a transformat într-oprietenie sinceră. O colabo-rare care pe parcursul tim-pului a adunat şlagăr dupăşlagăr, o colaborare care adezvăluit şi o altă AngelaSimilea, o Angela Simileacare scrie texte de o încăr-cătură emoţională extraor-dinară. Nimeni nu a ştiutniciodată să-mi spună că în-gerii vor coborî să ascultetăcut frumuseţea albastruluiinfinit care se aşterne cândAngela Similea cantă.

Pentru asta şi pentru totceea ce mi-a fost dăruit, voicontinua să compun să scriu,să cânt şi să trăiesc pentrupublicul meu minunat.

Cum apreciaţi revistanoastră ?M-am bucurat sa desco-

par această revistă 100%românească, care promo-vează vinul de calitate şi în-cearcă să ne educe pe noitoţi în acest scop. Lumeavinului ascunde secrete mi-nunate ce merită descoperitepas cu pas citind revista Ro-manian Wine Art. O poţiasemăna unui vin bun, decolecţie, după o masă bo-gată.

Vă mulţumim, domnuleKomornyik, şi vă maiaşteptăm în paginilerevistei noastre. m

Continuare din pagina 45

Ovidiu estemereu îndrăgostit

de natură. Aici,surprins defotograf în

propria grădină

Am fost în sală lamulte concerte şi,din respect pentrupublic, cât şi cusperanţa că vă facemşi dvs. o surpriză,redăm în continuaretextul integral almelodiei Când vinacasă, mesaj care sepotriveşte, sperăm,tuturor bărbaţilor.

The Composer andsinger Ovidiu Komor-

nyik talks about hismusic and wines, ci-

ting a Romanian pro-verb „good wine che-

ers the heart of man“.



interviu

Când vin acasă



carte de vizită

Între apa Teleajănului şi apa Buzăuluise întinde una dintre cele mai maripodgorii din regiunea viticolă Mun te -

nia, podgoria „Dealu Ma re“, renumităca „Patria vinurilor roşii“, cunoscută dintimpuri venite din istorie. Azi, în celezece centre viticole ale podgoriei, pro-ducţia şi co mercializarea vinului se facede unităţi de profil care şi-au câştigatfaima atât pe piaţa internă dar şi, maiales, pe cea internaţională.

Valea Călugărească este unul dintre străvechile centre viticole renumite dinRomânia, unde societatea comerciala RovitS.A., înfiinţată în anul 1991 prin preluareapatrimoniului fostei intreprinderi I.A.S.Valea Călugărească, are ca principal obiectde activitate producţia de vinuri.

Suprafaţa terenurilor agricole cu viţade vie ce sunt exploatate în prezent estede 500 ha., organizată în 6 ferme, iar ca-pacitatea de producţie şi depozitare a vi-nului este de 15 milioane litri, în cadrulcombinatului de vinificaţie propriu, caredispune de linii moderne de prelucrare astrugurilor şi utilaje de înaltă tehnicitate.Aici se efectuează întreaga gama tehno-logică – vinificare primară, fermentare,învechire şi îmbuteliere a vinurilor.

La sol şi climă s-a adăugat cea mai ne-preţuită calitate, mâna omului, mâna gos-podarului de la ROVIT, bătătorită de vân-turile şi ploile podgoriei, de atâtea teascuricu care toamna, pana târziu în noapte,au stors şi ultima picătură de nectar.

Ani mulţi au trecut peste aceasta uni-tate, ani de mun că, de trudă depusă peîntinsele suprafeţe cultivate cu viţă devie, ani care au adus mereu bucuria pefeţele celor care şi-au legat viata de nu-mele ei. Sunt simpli podgoreni, care iu -besc viţa de vie şi vinul, la care s-auadăugat permanent specialiştii, „făcătorii“de vin, cei care se mândresc acum cumulte medalii obţinute de vinurile cărorale-au dat naştere şi au dus faima lor şi a

s.c. ROVIT s.a. până dincolo de hotareleţării.

Respectul pentru calitate, pentru va -loare, pentru noi înşine şi pentru ceilalţi,acestea sunt gândurile ce lor care lucreazăaici, acestea sunt de fapt cuvintele carepot caracteriza vinurile societăţii comercialeROVIT s.a. Valea Călugărească.

Vinurile roşii şi albe şi-au găsit la ValeaCălugărească adevărata lor patrie, iar las.c. ROVIT s.a. sunt la ele acasă.

La loc de cinste se situează vinurilespecifice podgoriei: Cabernet Sauvignon,Merlot, Fetească Neagră, care au urcatde multe ori treapta medaliaţilor cu aur.

Vinurile albe ale Rovit-ului, vigu roase,dar şi delicate, „au prins curaj“ în ultimiiani, la „bătălia“ pentru primele locuriparticipând „ducesa“ Fetească Albă, Ries-lingul Italian, bărbătosul Sauvignon Blancşi Feteasca Regală.

Atât ca organizare a pa tri moniuluiin telectual, dar mai ales a calităţiiproduselor, a strategiilor de marke-

ting, Rovit S.A. se considera o firmă careare misiunea de a-şi desfăşura activitateaîn conformitate cu standardele impusede client, obiectivul final fiind acela de„happy customer“, de a forma şi păstrao tradiţie privind ca litatea produselor, dea vinde produsele atât pe piaţa internă,cât şi internaţională, de a dezvolta per-manent tehno logiile existente, conformcu standardele europene.

Având în vedere tendinţa consumato-rilor de a se orienta către latura calitativăa produselor, avem în oferta noastră unraport acceptabil preţ/calitate.

De asemenea, dorim realizarea uneistrategii comune cu clienţii noştri înscopul îmbunatăţirii vânză rii, prezentării,promovării produselor noastre în confor-mitate cu standardele impuse de piaţă şiconsumator, şi realizarea unui climat delucru reciproc avantajos. m

S.C. ROVIT S.A. Valea Călugărească

Suprafaţa terenurilor agricolecu viţa de vie ce sunt

exploatate în prezent este de500 ha., organizată în 6 ferme

Capacitatea de producţie şidepozitare a vinului este de

15 milioane litri, în cadrulcombinatului de vinificaţie

propriu, care dispune de liniimoderne de prelucrare a

strugurilor şi utilaje de înaltătehnicitate.

Medaliile au fost cucerite atât de vinurile specifice podgoriei (Cabernet Sauvignon, Merlot,Fetească Neagră), care au urcat de multe ori treapta medaliaţilor cu aur, cât şi de vinurile albe ale

Rovit-ului (Fetească Albă, Riesling Italian, Sauvignon Blanc şi Feteasca Regală).



carte de vizită

S.C. rOViT S.A.Adresa:

Sos. Naţională 210, 107620, ValeaCălugărească, Jud. Prahova, RomâniaTel: 0244 236 385; Fax: 0244 235 822

Persoana de contact:Director general, ing. MIHAI GAVRIL

Tipul de activitate:Producător - în special exportator

Zona viticolă:Viile Dealu Mare, judeţ Prahova

Oferta la export:Vinuri albe: Sauvignon Blanc,Riesling Italian, Fetească Albă,Fetească RegalăVinuri roşii: Cabernet Sauvignon,Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră,Burgund, Sangiovese

Fetească Albă 2004 Fetească Regală 2006

Merlot 2006

Riesling 2006

Cabernet Sauvignon 2006

Pinot Noir 2006

Sauvignon Blanc 2006

Fetească Neagră 2006




cercetare

Prof. univ. dr. Nicolai POMOHACI

Dr. Ing. Cătălin GALAN

Ne-am făcut un obiceidin a da vina pe drojdii

sau bacterii pentruanumite tulbureli saudefecte constatate la

vinurile de toategenurile. Din păcate, nu

întotdeauna materiaorganică din vin este

responsabilă de acestea,multe apărând ca

urmare a unor„accidente“ fizico-

chimice. Vă prezentămîn cele ce urmează

câteva exemple

Precipitareasărurilor tartrice

Această anomalie de na-tură non-organică se întâl-neşte frecvent în special lavinurile tinere, insuficientstabilizate. Fenomenul estedatorat unor modificări denatură fizico-chimică ce auloc în masa vinului şi semanifestă prin apariţia uneiuşoare tulbureli, urmată deformarea unui sediment deculoare albicioasă, cu aspectcristalin. Atunci când săru-rile tartrice ce fac obiectuldepunerii antrenează şi ta-ninuri, proteine, levuri şialte resturi organice, cu-loarea depozitului vireazăspre alb murdar (la vinurilealbe) sau alb roşiatic (lacele roşii).

Responsabile de acest fe-nomen nedorit sunt sub-stanţele tartrice prezente înmasa vinului şi în special atartratului acid de potasiuşi tartratului de calciu. Înmod normal între acestea,prezente în vin atât sub for-mă solidă, cât şi dizolvată,există un echilibru. Cândacest echilibru dizolvare-precipitare este „deranjat“,

Defecte de naturănon-organică ale vinurilor

Se recomandă păstrarea vinului minim 2 ani în budane sau recipienţi de inox

apar fenomene de precipi-tare a sărurilor tartrice, con-cretizate prin tulbureli şi de-puneri.

Ruperea echilibrului poatefi determinat fie de o variaţiebruscă a pH-ului, datorat înprincipal amestecării (cupa-jării) unor loturi diferite devin, chiar dacă acestea provindin acelaşi soi, an de recoltăsau aceeaşi podgorie, fie deo scădere bruscă a tempe-raturii din cramă.

Dacă vinul nu este îmbu-teliat, precipitarea sărurilortartrice se contracareazădestul de uşor prin tragereaacestuia de pe deposit, eli-minarea sedimentului, fil-trare şi stabilizare. Dificultăţimajore apar în cazul vinuri-lor îmbuteliate, acestea ne-cesitând desfacere şi reîm-buteliere.

Ca măsuri preventive serecomandă :

l refrigerarea vinului ;l stocarea (depozitarea)

timp de 10-14 zile a vinuluitânăr la temperaturi scăzute(+2°-6°C) pentru „stimula-rea“ precipitării excesuluide tartraţi, urmat de filtrareşi stabilizare;

l evitarea amestecăriiunor loturi diferite de vinmai ales dacă din analizerezultă diferenţe semnifica-tive de pH ;

l evitarea îmbutelierii vi-nurilor tinere insuficient sta-

bilizate. În acest caz se re-comandă păstrarea vinuluiminim 2 ani în budane saurecipienţi de inox pentru omaturare corespunzătoareşi precipitarea tartraţilor.

Combinaţiafatidică - fierul şi

oxigenul

Fierul, ca element natural,ajunge în vin pe cale osmo-tică fiind preluat de plantădin sol şi transmis mustului.În limite normale acesta segăseşte în proporţie de 2-6mg/litru.

Urmare a unor erori teh-nologice, datorate în primulrând contactului direct cudiferite maşini şi utilaje, mus-tul sau vinul se poate „îm-bogăţi“ în fier ajungând pânăla valori nedorite de 20-40mg/litru şi declanşând pre-cipitările sau casările ferice.

Trebuie reţinut faptul cănu toate combinaţiile fieruluicu diferite componente alevinului fie sub formă biva-lentă (Fe 2+) sau trivalentă(Fe 3+) produc casările feri-ce, ci numai o mică partedin acestea, ca de exemplufosfatul feric. De asemeneaprezenţa oxigenului repre-zintă un factor favorizant,alături de substanţele pro-teice, calciul şi cuprul.

Casarea ferică se mani-festă printr-o opalescenţă

accentuată iar mai apoi prinapariţia unei tulbureli alburii(casare albă), vinul căpătândaspect lăptos. Totodată lafundul vasului se formeazăun depozit de culoare alb-gri. Atunci când fierul inte-racţionează cu substanţe fe-nolice (taninuri şi antociani)apare o tulbureală neagră-albăstruie (casare neagră)însoţită de sediment de cu-loare neagră. Gustul vinuluidevine neplăcut asemănătorcu cel al apelor feruginoase.

Din păcate modul de tra-tare a unor astfel de vinurieste destul de costisitor im-plicând administrarea celeimai toxice substanţe folositeîn vinificaţie şi anume fero-cianura de potasiu.

Ca măsuri preventive serecomandă:

l evitarea contactului di-rect a mustului şi a vinuluicu părţile metalice ale uti-lajelor tehnologice ;

l stabilizarea corespun-zătoare a vinului prin filtrareşi administrare de SO2 îndozele legale ;

l evitarea contactuluiprelungit a vinului cu aerul,prezenţa oxigenului fiindfactor favorizant. m

The authors lists some wi-nes defects of non-organic

origin, explaining their cau-ses and in the same time

the solution options



Firmele careangajeazăabsolvenţi

sunt sprijinitefinanciar de stat

Pentru viticultorii sau podgorenii care dorescsă încadreze în muncă proaspeţi absolvenţieste bine de ştiut faptul că statul acordă an-gajatorului, în termen de un an, bonificaţii încuantum de 12-18 salarii minime brute, in-diferent de şcoala absolvită. În plus, în ur-mătorii 3-5 ani de la angajarea absol-venţilor, fermierii pot solicita pen-tru aceştia, indiferent de gradulde rudenie (fiu, fiică, nepoţietc.), ajutor financiar dinpartea statului pentrudecontarea cheltu-ielilor cupregătireaprofesio -nală.



legislaţie

Cadrullegislativ

actual

m Legea nr.76/16.01.2002privind sis-temul asi -gurărilorpentru şomajşi stimulareaocupăriiforţei demuncă (pu -blicată în M.O. nr. 103/06.02.2002);m Ordin alMinisteruluiMuncii, Fam-iliei şi Pro-tecţiei So-ciale nr. 342/14.04.2009privind apro-barea Proce-durii pentrupunerea înaplicare aprevederilorart. 84.1 dinLegea nr.76/2002(publicat înM.O. nr. 266/23.04.2009).

Firmele care angajează absolvenţi,sprijinite financiar de stat

Economist Laura DEDIULector dr. Cătălin GALAN

Angajatorii„premiaţi“ cu 12-18

salarii minime brute

Legea şomajului (Legeanr. 76/2002) cu modificărileşi completările ulterioareprevede:

„Art. 80. - (1) Angajatoriicare încadrează în muncăpe durată nedeterminată ab-solvenţi ai unor instituţii deînvăţământ primesc, pe operioadă de 12 luni, pentrufiecare absolvent, o sumălunară reprezentând un sa-lariu minim brut pe ţară, învigoare.

(2) Angajatorii care înca-drează în muncă pe duratănedeterminată absolvenţi dinrândul persoanelor cu han-dicap primesc, pe o perioadade 18 luni, pentru fiecareabsolvent, o sumă lunarăreprezentând 1,5 salarii mi-nime brute pe ţară, în vi-goare.“

„Art. 82. - În sensul pre-zentei legi, prin absolvental unei instiţutii de învăţă-mânt se înţelege persoanacare a obţinut o diplomăsau un certificat de studii,în condiţiile legii, în unadintre instituţiile de învăţă-mânt gimnazial, profesional,special, liceal, postliceal sausuperior, de stat ori parti-cular, autorizat sau acreditatîn condiţiile legii.“

Atenţie: raporturile demuncă trebuie să durezecel puţin 3 ani!

„Art. 83. - (1) Angajatoriicare încadrează absolvenţiîn condiţiile art. 80 sunt obli-gaţi să menţină raporturilede muncă sau de serviciuale acestora cel puţin 3 anide la data încheierii.

(2) Angajatorii care înce-tează din iniţiativa lor ra-porturile de muncă sau deserviciu ale absolvenţilor,anterior termenului de 3 aniprevazut la alin. (1), suntobligaţi să restituie, în tota-litate, agenţiilor pentru ocu-parea forţei de muncă su-mele încasate pentru fiecareabsolvent, plus dobânda afe-rentă, calculată la nivelulcelei acordate de trezoreriastatului pentru bugetul asi-gurărilor pentru şomaj.

(3) Prevederile alin. (2) nuse aplică în situaţia în careîncetarea raporturilor demuncă sau de serviciu areloc din iniţiativa sau din mo-tive imputabile angajatului.

(4) Absolvenţii pot fi în-cadraţi în condiţiile art. 80,o singură dată pentru fiecareformă de învăţământ, în ter-men de 12 luni de la dataabsolvirii studiilor.“

Ajutor financiarpentru pregătirea

profesională aabsolvenţilor

Aceeaşi Lege nr. 76/2002mai prevede:

„Art. 84. - (1) În perioadacelor 3 ani, prevăzută la art.83 alin. (1), absolvenţii poturma o formă de pregătireprofesională, organizată decătre angajator, în condiţiilelegii.

(2) Cheltuielile necesarepentru pregătirea profesio-

nală prevăzută la alin. (1)vor fi suportate, la cerereaangajatorilor, din bugetulasigurărilor pentru şomaj.“

Durata derambursare a

studiilor creşte dela 3 la 5 ani

În completarea legii, Or-dinul M. M. F. P. S. nr. 342/2009 stipulează:

„Art. 1 - (1) Ajutorul fi-nanciar prevăzut la art. 84.1din lege se acordă la solici-tarea angajatorilor care în-cadrează în muncă absol-venţi ai instituţiilor de învă-ţământ în condiţiile art. 80din lege şi care, după înde-plinirea obligaţiei prevăzutela art. 83 alin. (1) din lege,menţin raporturile de muncăori de serviciu cu persoanedin rândul absolvenţilor res-pectivi, pe o perioadă deunu sau 2 ani.

(2) Ajutorul financiar pre-văzut la art. 84.1 din legese acordă angajatorilor pre-văzuţi la alin. (1) pentru fie-care an de continuare a ra-porturilor de muncă sau deserviciu cu persoanele pre-văzute la alin. (1), după în-deplinirea obligaţiei prevă-zute la art. 83 alin. (1) dinlege, dar nu pentru mai multde 2 ani.

(3) Perioada de unu sau2 ani prevăzută la alin. (1),precum şi perioada pentrucare se acordă ajutorul fi-nanciar prevăzută la alin. (2)se calculează începând cudata de întâi a lunii urmă-toare lunii în care se înde-plineşte obligaţia prevăzutăla art. 83 alin. (1) din lege.“



legislaţie

Documentenecesare

Pentru acordarea ajuto-rului financiar prevăzut laart. 84.1 din lege, angajatoriivor depune la agenţia pentruocuparea forţei de muncăjudeţeană ori a municipiuluiBucureşti în a cărei rază te-ritorială îşi au sediul, în ter-men de 60 de zile de la dataexpirării perioadei de unusau 2 ani, următoarele do-cumente:

„a) cerere pentru acor-darea ajutorului financiarprevăzut la art. 84.1 din lege,care va conţine şi o decla-raţie pe propria răspundere,conform modelului prevăzut(…);

b) tabel nominal cu per-soanele încadrate în muncădin rândul absolvenţilor in-

stituţiilor de învăţământ, că-rora le-au menţinut rapor-turile de muncă ori de ser-viciu pentru perioada de unusau 2 ani pentru care se so-licită acordarea ajutoruluifinanciar, conform modeluluiprevăzut (…);

c) carnetul de muncă, încopie, sau alte acte prevă-zute de lege care să atestemenţinerea raporturilor demuncă ori de serviciu peperioada stabilită pentru ase putea acorda ajutorul fi-nanciar prevăzut la art. 84.1din lege;

d) certificat de atestarefiscală, eliberat de instituţiacompetentă, care să atestecă la data depunerii cereriiangajatorul nu înregistreazădebite provenind din neplatacontribuţiilor sociale prevă-zute de lege;

e) situaţie privind cuan-tumul sumei care face obiec-tul restituirii, reprezentândajutorul financiar solicitat,întocmită pe categorii decontribuţii sociale, pentrufiecare absolvent în parte,conform modelului prevăzut(…);

f) statele de plată, în copiecertificată de angajator, caresă prevadă distinct drepturilesalariale ale absolvenţilorîncadraţi în condiţiile art.80 din lege, ale căror ra-porturi de muncă sau deserviciu sunt menţinute dupăîndeplinirea obligaţiei pre-văzute la art. 83 alin. (1) dinlege, pentru perioada deunu, respectiv 2 ani, precumşi contribuţiile sociale da-torate de angajator pentruabsolvenţii respectivi şi sem-nătura acestora.“

Nu mai trebuie săpuneţi nimic în

balanţă: oriceabsolvent

angajat vă aduce,practic, bani

Explaining the current legalframework and how the

employment of recent gra-duates is a real business

advantage



legislaţie

BiologAurora DOBRIN

Pentru viticultorii care auoptat pentru produse eco-logice este bine de menţio-nat faptul că anul 2009 adebutat cu noi schimbări le-gislative. Astfel, pe data de17.02.2009 a fost publicat,în Monitorul Oficial nr. 93,Ordinul M.A.P.D.R. nr. 35privind modificarea şi com-pletarea Ordinului nr.219/2007 pentru aprobarearegulilor privind înregis-trarea operatorilor în agri-cultura ecologică.

Faţă de vechiul ordin,noua prevedere legislativăintroduce o serie de facilităţiproducătorilor, dintre carecea mai importantă esteaceea că aceştia îşi pot în-registra anual activitateala direcţiile agricolejudeţene şi nu la departa-mentul de specialitate dincadrul ministerului ca pânăacum. Mai simplu spus numai e necesar ca fiecareproducător să bată drumulpână la Bucureşti pentru în-registrare, având posibilita-tea înregistrării pe plan lo-cal.

Pentru cititorii interesaţiprezentăm integral textulOrdinului nr. 35, precum şiformularul de înscriere:

Articolul 2 se modifică şiva avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) În fiecare an,până la data de 1 iunie, ope-ratorii au obligaţia de a-şiînregistra activitatea la Mi-nisterul Agriculturii, Pădurilorşi Dezvoltării Rurale, prin di-recţiile pentru agricultură şidezvoltare rurală judeţene şia municipiului Bucureşti.

(2) Fac excepţie de la pre-vederile alin. (1) producătorii

care desfăşoară activităţi decolectare din flora spontană,procesatorii şi comercianţiicare îşi pot înregistra activi-tatea până la data de 31 de-cembrie a fiecărui an.

(3) Operatorii completeazăfişele de înregistrare prezen-tate în anexele nr. 1-7 şi ledepun la direcţiile pentruagricultură şi dezvoltare ru-rală judeţene şi a municipiuluiBucureşti pe a căror rază îşidesfăşoară activitatea.

(4) Fişele de înregistrarevor fi însoţite de contractulîncheiat între operator şi or-ganismul de inspecţie şi cer-tificare menţionat în fişa deînregistrare.

(5) Fişele de înregistrarea operatorilor se avizează şise aprobă de către direcţiilepentru agricultură şi dezvol-tare rurală judeţene şi a mu-nicipiului Bucureşti.

(6) Directorii executivi dincadrul direcţiilor pentru agri-cultură şi dezvoltare ruralăjudeţene şi a municipiuluiBucureşti vor desemna prindecizie o persoană respon-sabilă pentru înregistrareaoperatorilor şi desfăşurareaaltor activităţii din sectorulagricultură ecologică.

(7) Fişele de înregistrareaprobate sunt transmise înoriginal operatorului, iar ocopie se păstrează la direcţiilepentru agricultură şi dezvol-tare rurală judeţene şi a mu-nicipiului Bucureşti.

(8) Direcţiile pentru agri-cultură şi dezvoltare ruralăjudeţene şi a municipiuluiBucureşti vor transmite Mi-nisterului Agriculturii, Pădu-rilor şi Dezvoltării Rurale, lasfârşitul fiecărei luni, centra-lizatorul operatorilor înregis-traţi în agricultura ecologică,al cărui model este prezentatîn anexa nr. 8.

(9) În situaţia în care unoperator administrează unasau mai multe ferme/unităţicu locaţii diferite, solicitantulva completa un set de fişede înregistrare pentru fiecarefermă/unitate.

(10) În cazul în care fişelede înregistrare nu sunt com-pletate corect sau conţin in-formaţii neclare, se va acordaoperatorului o perioadă de15 zile pentru rectificareaacestora. Dacă fişele de în-registrare nu sunt remediateîn termenul legal, procedurade înregistrare este anulată.

(11) În scopul verificăriiinformaţiilor cuprinse în fişelede înregistrare, operatorulfurnizează, la cererea Minis-terului Agriculturii, Pădurilorşi Dezvoltării Rurale şi a di-recţiilor pentru agricultură şidezvoltare rurală judeţene şia municipiului Bucureşti, ori-ce alte documente necesare.

(12) În situaţia în careoperatorul încetează activi-tatea cu organismul de in-specţie şi certificare menţio-nat în fişa de înregistrare,acesta va informa MinisterulAgriculturii, Pădurilor şi Dez-voltării Rurale şi direcţia pen-tru agricultură şi dezvoltarerurală judeţeană şi a muni-cipiului Bucureşti la care s-aînregistrat.“

Menţionăm de asemeneafaptul că toate anexele şiformularele de înscriere aufost modificate şi înlocuitede Ordinul nr. 35, iar art. 1,alin. (2) din Ordinul nr.219/2007 a fost abrogat. m

Presentation of OrderM.A.P.D.R. no. 35 and ex-

planation the advantages ofapplying it for the produ-cers who are focusing on

organic farming

Modificări legislativeîn viticultura ecologică

Sauvignon Blanc

Vin produs la Vanju Mare cuarome caracteristice soiului,

recomandat pentru carne alba(pui, peste) dar şi pentru

branzeturi.

Romito del RomitorioCupaj IGT Rosu, creat de către

pictorul Sandro Chia, caredezvăluie, prin puternicul

parfum si post-gustul lung,catifelat, plăcut, tenacitatea

acestui producător.

Cashmere –dulce

Vin spumant, produs deOenotera Dealu-Mare, din soiul

Tamâioasă Romanească. Vindulce de desert.


Rose - Vanju Mare

Un cupaj realizat din Merlot, PinotNoir şi Cabernet Sauvignon, cu

arome frumos împletite între celetrei soiuri. Se recomandă la fructede mare, brânzeturi si carne albă.

Arezan – Cabernet SauvignonUn cabernet de o rară frumuseţe,

un vin cu un final lung şi taninifini, echilibrat, catifelat şi destulde rotund. Recomandat pentru

preparate mai fine din vânat, vităsau la brânzeturile stagionate.

3 Hectare – Rose

Un rose care este obţinut dinsoiul Cabernet Sauvignon şi care

păstrează caracteristicilespecifice datorită culesului de

dimineaţă, devreme,.

Sauvignon Blanc

Vin produs la Vanju Mare cuarome caracteristice soiului,

recomandat pentru carne alba(pui, peste) dar şi pentru

branzeturi.

Sirena DunariiVin dulce, de desert, produs din

soiul Riesling dar cules laînnobilarea boabelor din struguri

selecţionaţi cu rigurozitate. Vinnefiltrat, deci uşoarele depuneri

nu reprezintă un defect.

Frine – Chardonnay

Produs în centrul italiei, lângăRoma, acest Cardonnay

păstrează tipicitatea soiului, adăugând o placută senzaţie a

vecinătăţii de Marea Mediterană.

Erasmo – ChileVin roşu, cupaj, un cupaj frumos

împletit într-o armonie deparfumuri şi de gusturi a soiurilor

care se îmbină plăcut, seîmpletesc de minune şi care se

regăsesc într-un final interminabil.

Chardonnay – Castello Romitorio

Acelasi producator, dârz, tenace,a dat la iveală un vin alb, de

13,5%, pe care la baricat timp de6 luni de zile în baricuri noi, lemn

care a dat vinului o altă savoare.

Romito del RomitorioCupaj IGT Rosu, creat de către

pictorul Sandro Chia, caredezvăluie, prin puternicul

parfum si post-gustul lung,catifelat, plăcut, tenacitatea

acestui producător.

Birbone Toscano – IGTFattoria dei Barbi

Este unicul vin care iese de laacest producător şi împleteştede minune catifelarea plăcută,

mediterană, din Scansano cuterroirul aspru din Montalcino.

Brunello di Montalcino – 1985Biondi-Santi, Tenuta GreppoVin de meditaţie, de colecţie, vin

care nu e cu nimic mai prejosdecât fratele său din 1955 care a

fost „Sigurul vin italian clasificat încele 12 vinuri ale secolului”.

Cashmere –dulce

Vin spumant, produs deOenotera Dealu-Mare, din soiul

Tamâioasă Romanească. Vindulce de desert.



interviu

Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Povestea vinului,,Undeva în India un îm-

părat aflat la vânătoare cruţăde la moarte un bătrân vul-tur. Drept recunoştinţă, vul-turul lasă să cadă în mânaîmpăratului câteva seminţe.Plantate cu grijă în grădinaîmpăratului, acestea au datnaştere unei plante nemai-văzute cu flori verzi şi boabenegre, zemoase.

Fiind nevoit să plece larăzboi, împăratul a poruncitca nemaivăzutele fructe săfie culese şi încuiate în că-mară până la reîntoarcereasa. Numai că, după câtevasăptămâni, la întoarcereaîmpăratului, fructele se tran-formaseră într-un lichid roşu.Curios, împăratul obligă uncondamnat la moarte să beadin ciudata băutură. Dupăprimul pahar acesta declarăcă nu simte nimic. După aldoilea a devenit mai vorbă-reţ, după al treilea mai cu-rajos, iar după al patruleas-a simţit ca împăratul.“

Aşa obişnuia să-şi înceapăcursul de oenologie profe-sorul Nicolai Pomohaci.Având o memorie infailibilăprezentările sale au fascinatgeneraţii întregi de studenţiai Facultăţii de Horticulturădin Bucureşti. Anii au trecut,dar verva ,,ultimului mohi-can“ al catedrei de viticulturăa rămas.

Cum a reuşit unbucovinean provenitdintr-o zonă fărătradiţie viticolă săpătrundă în lumeavinului ?Aşa este. Bucovina nu a

avut niciodată tradiţie viti-colă, predominând mai multcreşterea animalelor. Îmiamintesc că bunicul avea încurte un singur butuc devie crescut pe un pom, pecare îl proteja iarna cu ,,stru-jeni“ de porumb, care dădeamaxim 15-20 kg de struguri.

În fiecare toamnă buniculne strângea pe noi, nepoţii,pentru a împărţi în mod egalrecolta. Cât am fost copilniciodată nu m-am săturatde struguri. Poate că tocmaitentaţia ,,fructului oprit“ m-a făcut să optez mai târziupentru acest sector.

La facultatea din Bucu-reşti erau două secţii, unade horticultură şi una de vi-ticultură. Fiind solicitări mul-te, selecţia studenţilor se fă-cea în ordinea mediilor ob-ţinute după primii doi anide facultate. Deşi mai binede jumătate din colegii meiproveneau din regiuni viti-cole renumite, după primiidoi ani de studii am avutmedie bună şi am putut intrala secţia de viticultură. Amfăcut parte din cea mai nu-meroasă promoţie cu circa280 studenţi, din care amabsolvit în anul 1954 208.

,,Funcţia nu m-aschimbat niciodată“

Aţi condus destineleUniversităţii de ŞtiinţeAgronomice şiMedicină Veterinarătimp de 8 ani, într -operioadă extrem dedificilă, marcată degreve studenţeşti,proteste, tensiunisociale şi contestaţii.Care a fost secretulacestei longevităţi ? Secretul a fost respectul

şi echilibrul faţă de întreg

colectivul universităţii şi înspecial faţă de cadrele di-dactice din universitate, alecăror orgolii uneori au creeattensiuni nejustificate. Func-ţia nu m-a schimbat nicio-dată. Am militat întotdeaunapentru echilibru şi conciliere.Am crezut că este importantca oamenii să vină cu plă-cere la servici şi să plece curegret. Nu am favorizat şinu am ,,oprimat“ niciodatăpe nimeni. Bucovinenii suntcinstiţi şi muncitori, calităţide la care nu am făcut rabatniciodată.

Am încercat întotdeaunasă scot în evidenţă ceea ceîi uneşte pe oameni şi nuceea ce îi dezbină. Oameniicând se ceartă nu au timpde lucru. Vedeţi ce se în-tâmplă azi în lumea politică?,,Certurile“ nu sunt canali-zate pe probleme principiale,ci pe probleme colaterale.

Revoluţia v-a prins lacatedră ?Da. La revoluţie eram de-

canul Facultăţii de Horticul-tură. A fost o perioadă demari tensiuni. Îmi amintesccă după vacanţa de iarnămai mulţi studenţi au venitla mine cu o listă a profeso-rilor ,,ceauşişti“, selectaţide către studenţi prin vot,ce trebuiau excluşi din în-văţământul universitar. Înaceastă listă se regăseau şimulte cadre didactice tinere,extrem de competente pro-fesional. Nu am fost de acordcu punerea în aplicare aacestei liste, fapt pentru carepentru o perioadă mai multecursuri nu s-au mai ţinut.

Nu îmi pare rău nici acumde acest lucru deoarece maitârziu multe din acele cadredidactice au confirmat pro-fesional. De altfel facultateade Horticultură a fost singurafacultate din ţară care nuşi-a sancţionat profesorii.

Din memoriile dvs.rezultă că nu aţi fostun protejat alregimului. V-afavorizat sau nu acestlucru la alegerile din

Cât am fost copil, niciodată

Am încercatîntotdeauna să

scot în evidenţăceea ce îi uneştepe oameni şi nu

ceea ce îi dezbină.Oamenii când se

ceartă nu au timpde lucru. Vedeţi ce

se întâmplă azi înlumea politică?

DAVINO-Domaine

Ceptura RoseProdus în arealul Dealul-

Mare, Cepturanumai in anii favorabili,

din soiurileMerlot si CabernetSauvignon. 14,6%.



interviu

anul 1993 când aţidevenit rector ?Pe mine m-a adus la ca-

tedră ,,basarabeanul“ Gh.Constantinescu. Circula pevremea aia şi un banc. Dece cei mai buni viticultoriromâni sunt ,,ruşi-basara-beni“ şi cei mai buni viti-cultori iugoslavi sunt ro-mâni? Când ruşii au intratîn Basarabia, viticultorii ba-sarabeni au fugit în Româ-nia, iar românii în Iugoslavia.

În anul 1967 am fost alessecretar de partid la Facul-tatea de Horticultură. Peprofesorii Gherasim şi Mar-tin eu i-am băgat în partid,pe amândoi odată, deoareceerau foarte orgolioşi. Atuncidacă nu erai în partid nuputeai avea viaţă lungă lacatedră. În plus, prin această,,stratagemă“ am reuşit săaplanez şi conflictul existentîntre ei de ani buni, deoareceîntre membrii de partid nutrebuiau să existe divergen-ţe.

Din acest considerent amfost extrem de contestat laalegerile din 1993, deşi soţiamea a avut de suferit profe-sional în perioada comunistăşi chiar eu am fost la unpas de excluderea din partidcu vot de blam.

Care este cea mai marerealizare adumneavoastră?O să surprind pe mulţi

din colaboratorii apropiaţispunând că cea mai marerealizare sufletească a measunt cei doi băieţi. Regretulmeu este că nici unul dintreei nu şi-a ales meseria deviticultor. Am de asemeneao nepoată în Spania care şi-

a susţinut de curând licenţaîn domeniul informaticii, faptce mă face mândru. De altfelmă bucur sincer de fiecaredată când aud că un românconfirmă, mai ales în stră-inătate unde criteriile deperformanţă sunt altele. Esteceea ce ne detaşează de res-tul, făcându-ne mândri căsuntem români.

O altă ,,realizare“ a meaeste mica livadă şi plantaţiede vie amenajate lângă casafiului meu din Bolintin deVale, unde lucrez la sfârşitulfiecărei săptămâni.

Atât în cariera dvs. deprofesionist dar şi cadegustător, aţi,,parcurs“ nenumăratevinuri româneşti şistrăine. Care vin v-aatras în mod deosebit?Dintre vinurile cele mai

apreciate pe care le-am în-tâlnit în cariera mea de oe-nolog, soiul Furmint cultivatîn zona transilvană m-a im-presionat în mod deosebit.Deşi popular se spune cădenumirea Furmint provinede la faptul că ,,fură“ şi,,minte“ la cântar, înflorindmult dar producând puţin,adică în termeni ştiinţificimeiază şi mărgeluieşte, vinul(produs pe scară largă înUngaria) este deosebit prinaromă dar şi tărie alcoolică(12,00 – 12,50 % vol. al-cool).

După decesulregretatului profesordr. Milu Oşlobeanusunteţi practic singurul,,descendent“ al eliteiviticulturii universitarebucureştene,reprezentată deprofesorii Gh.Constantinescu,Teodor Martin, Bernazetc. Dintre cadreledidactice tinere, cinecredeţi că se ridică lanivelul înaintaşilor ?Profesorul Liviu Dejeu

este considerat de mine casuccesor la destinele cate-drei de viticultură. Bun pro-fesionist, echilibrat şi meti-

nu m-am săturat de struguri

Contestat şi hulit deunii, lăudat şi aprobat

de alţii, profesorulPomohaci a condus

destinele Universităţiide Ştiinţe Agronomi-

ce şi Medicină Veteri-nară timp de 8 ani,într-o perioadă ex-

trem de dificilă atâteconomic cât şi so-

cial.Secretar de partid

ameninţat cu exclu-derea înainte de ’89,decan al facultăţii de

horticultură la revolu-ţie, acuzat de ceau-

şism şi apoi de ilies-cinism de către stu-denţii postrevoluţio-

nari, ,,bucovineanul“Pomohaci a reuşit săîncheie cu succes oprodigioasă carieră

universitară, îmbogă-ţind patrimoniul uni-versitar cu numeroa-se manuale, cursuri,

prelegeri şi lucrări despecialitate. m

Când ruşii auintrat în Basarabia,

viticultoriibasarabeni au

fugit în România,iar românii în

Iugoslavia.

culos este singurul care seridică la nivelul tradiţiei moş-tenite de catedra noastră.

Din păcate trebuie să ospun cu regret că niciunuldintre mai tinerii noştri co-legi şi colaboratori nu seevidenţiază în mod deosebitprin profesionalism şi se-riozitate. Spun acestea cuatât mai mult cu cât destulde recent Catedra de Viti-cultură Bucureşti s-a con-fruntat cu primul caz deplastografie la nivel univer-sitar din istoria sa. m

Professor Nicholas Pomo-haci tells about his chil-dhood, about Bucharest

University viticulture andabout the wines who haveimpressed himself during

his imposing career.

DAVINO-Domaine

Ceptura Rosu

Cupaj din FeteascăNeagră, Cabernet

Sauvignon şi Merlot.50% din producţie

este maturată 10 luni inbaricuri, iar 50% in

inox. Este favorizat decele 12 luni de

maturare fină la sticlă.



interviu

În data de 30 martie anulacesta, Guvernul României

a notificat UniuniiEuropene programul de

acordare a sprijinuluifinanciar viticultorilorpentru restructurarea

plantaţiilor de viţă de vie.Pe scurt, se definesc

normele şi metodele cucare vor fi acordate 211milioane de euro, cu un

cuantum anual de 42 demilioane pentru perioada

2009-2013. O cifrăconsiderabilă, care va

permite viticulturiinaţionale să schimbe„pielea“ şi să înfrunte

competiţia economică pe opiaţă cum este cea a

vinului, care este foarteputernică. Însă trebuie să

ne amintim că înRegulamentul Comunitar

nr. 479/2008 privitor laorganizarea pieţei nu sunt

doar referiri desprecontribuţiile care trebuie

acordate fermelor agricolepentru restructurarea

plantaţiilor de vită de vie.Regulamentul stabileşte

cadrul de referinţă alîntregului sistem de piaţă(OGM în termen tehnic) al

vinului în UniuneaEuropeană. Bineînţeles că

impactul pe care îl areacesta pe piaţa mondială avinului este decisiv, având

în vedere că în UniuneaEuropeană găsim stateproducătoare, cum ar fi

Italia, Franţa şi Spania. Unuldintre elementele

strategice este alegereavarietăţii de viţă de vie de

plantat. Pe acest subiectam cerut opinia Societăţii

Vigneto Consult, înpersoana fondatorului său,

Silvano Morelli.

Dacă e alb îl beauziua, iar dacă e roşu

îl beau seara

Viitorul viticulturiiromâneşti este vinulalb sau roşu?Întrebarea pe care mi-o

puneţi îmi aminteşte de omaximă a bunicului meucare, pe vremea când mer-gea la piaţă şi răspundeaţăranilor care îi cereau in-formaţii cu privire la stru-gurii cei mai căutaţi, răs-punsul său imperturbabilera: dacă e alb îl beau ziua,iar dacă e roşu îl beau seara!Întrebarea dumneavoastră

simplă necesită un răspunsarticulat, deoarece azi stru-gurii sunt la baza unui pro-ces productiv care duce laapariţia vinului, unde pro-ducătorul trebuie să conjugemulte variabile de la gusturila mode, la costurile de pro-ducţie, la tehnologiile in-ovatoare, până la imprevi-zibilitatea condiţiilor atmos-ferice.

Deci o abordarediferită! Care este vinulşi care varietăţi de viţăde vie pentru succesulviticulturii româneşti?Trebuie să-mi permiteţi

o mică paranteză sau, maibine zis, o sinteză a mersului

pieţei vinului ca şi macro-sistem economic în ultimiiani. Reprezentarea graficăprezentată în continuare (înpagina alăturată, n.n.) esteo reprezentare grafică a evo-luţiei pieţei vinului în Euro-pa, în urma intervenţieiOGM a Uniunii Europene.

În Europa, de la o piaţăîn triunghi în anii 70, undevinul de masă era cantitateacea mai mare, mulţumităpoliticilor de calitate s-a tre-cut la o formă în romb, undemarea cantitate este cea ga-rantată DOC etc. Pentru aajunge până în prezent, undeevoluţia a împins „les grandscrus“, vechi şi noi, în top,

Totul începe cu alegerea viţeiinterviu cu Silvano Morelli, fondatorul Societăţii Vigneto Consult



interviu

iar vinul de masă a devenitDOC mulţumită noilor teh-nologii, atât în câmp, cât şiîn vinărie, recuperând cotede piaţă.

Adică gusturileconsumatorului auîmpărţit piaţa în două,de lux sau la preţ bun,nu-i aşa?Într-un anumit sens, e

aşa, însă ar fi greşit să nuevidenţiem dezvoltarea enor-mă atinsă datorită progra-melor de dezvoltare finanţatede Uniunea Europeană. As-tăzi, vinurile de masă suntvinuri de calitate excelentă,unde raportul calitate – preţnu se poate compara cu celde acum 30 de ani. Vinultop de gamă se înţelege a fiun melange de caracteristiciunice, pe care un teritoriu,o varietate de viţă-de-vie, otehnologie, un viticultor poa-te să-l exprime, dar într-ocantitate limitată. Aşadar,azi observăm un consumatorglobalizat, care se apropiede vin cu curiozitate, dar şicu atenţie la raportul preţ-calitate.

Varietăţileautohtone, motor

al tipicităţii şi alexcelenţei

După părereadumneavoastră, careeste drumul de urmatpentru viticulturaromânească?Eu am interpretat sem-

nalele care vin de la cerinţeleclienţilor noştri, care suntprotagoniştii acestei reîn-noiri a viticulturii româneşti.Peste 40% din butaşii vân-duţi sunt varietăţi autohtone.În afară de Tămâioasa Ro-mânească şi Grasa de Cot-nari, care au arii destul delimitate, peste 60% din bu-taşii autohtoni produşi suntFetească. Cea mai solicitatăeste Feteasca Neagră cu50% din total, urmată deAlbă şi Regală. Pe versantulinternaţional, Cabernet Sau-vignon, Sauvignon Blanc,Merlot, Muscat Ottonel,Chardonnay reprezintă 70%din solicitări. Drumul parea fi trasat cu utilizarea va-rietăţilor autohtone ca şi

motor al tipicităţii şi al ex-celenţei, urmată de o bazărobustă de producţie de va-rietăţi internaţionale pro-ductive, în măsură să răs-pundă provocărilor unei pie-ţe oricum foarte competitiveîn ce priveşte preţul.

Alegerea soiurilorlocale penalizează

viticultorul

Varietăţile autohtoneca şi marcă aoriginalităţii şivarietăţileinternaţionale ca şiproducţie. Este o reţetăcare se oferă la oricefermă agricolă?Vedeţi, noi cei de la Vig-

neto Consult, suntem o bu-cată din filieră, iar datorianoastră este să dăm răspun-suri viticultorului, nevoilorsale. Noi nu dorim să impu-nem alegeri cu privire la va-rietăţi. Ar fi suspect dacănoi, producători de butaşi,am promova o varietate înlocul celeilalte, făcând abs-tracţie de alegerile strategice

ale viticultorului, care uneoriau loc. Noi dorim să supor-tăm alegerile creând condiţiiîn aşa fel încât, oricare ar fialegerea viticultorului, să nufie blocată de lipsa de ma-terial vegetativ.

Ca şi încheiere, existăîn momentul de faţăprobleme legislativecare împiedicăoptimizarea acesteiprovocări mari aviticulturii româneşti?Ca şi conţinut, este pe-

nalizatoare norma care de-fineşte standardele de cer-tificare pentru butaşii au-tohtoni. De fapt, efortul pen-tru menţinerea patrimoniuluivarietăţilor româneşti estedescurajat, deoarece pro-ducţia şi alegerea varietăţilorlocale nu premiază viticul-torul; dimpotrivă, îl penali-zează cu o contribuţie maimică. Ar fi oportun, în inte-resul tuturor, să se echiva-leze materialul vegetativ re-produs la standardul de cer-tificat, chiar şi pentru varie-tăţile autohtone. m



România cu gust

Cârciumioara fără nume

În prima seară chiar ne-am amuzat privind acele „furnale“

Răzvan CRUCEANU

Cap-compasVama Veche

Acum vreo săptămână,prietena mea Raluca mi-apropus să mergem câtevazi le cu cortul la Vama Veche.Zis şi făcut. Ne-am luat„echipamentul“ şi am purcesla drum într-o zi de miercuri.Voiam să evitam aglomeraţiadin week-end şi să ne în-toarcem vineri seara, cândtoata lumea se năpusteştespre litoral.

Drumul a fost mult mailiber decât ne aşteptam şichiar ne gândeam că o săfim cam singuri pe plaja. Odata cu apropierea de sta-ţiuni a început totuşi să sesimtă o oarecare aglomera-ţie, dar nu cine ştie ce.

Ajunşi în Vama, dupăprânz, ne-am instalat cortulchiar pe plaja şi am ieşit re-pede să mai prindem puţinsoare.

În prima seara am prefe-rat să ne plimbam pe „pro-menada“ prăfuită din VamaVeche, am mâncat nişte po-rumb copt, care costa pebucată cât un siloz întreg,după care ne-am retras înliniştea cortului nostru. Întimpul plimbării am sesizatîn apropierea plajei, în zonade nord, un fel de terasa şinişte plite care fumegau dingreu, dar care pe momentnu ne-au trezit interesul şichiar ne-am amuzat privindacele „furnale“ despre carenu prea ştiam la ce folosescexact.

„Corsarul“ ne-alovit fără milă

A doua zi, activitatea obiş-nuită a omului care mergela mare, adică lâncezit lasoare şi pierdere de vreme.Spre seara ne-am plimbatpână la graniţa cu Bulgaria,am asistat la primele acor-duri ale festivalului Folk Youşi ne-am gândit că ar fi oidee buna să mergem să

mâncăm la restaurantulCorsarul, care e destul derenumit prin zona. Ideea s-a dovedit a fi nefericită! Ser-viciul a fost slab (ne-au fostaduse toate deodată – in-clusiv desertul - deşi ceru-sem expres să le primimeşalonat), iar mâncarea ne-comestibilă. Raluca a vrutdoar desert şi a comandatnişte clătite cu cremă deciocolată, iar eu am luat cal-can prăjit cu cartofi natur şiplăcintă cu brânză la desert.Clătitele erau ornate cu niştegrămezi de frişcă artificialăşi cu un sos verde care aveagust de şampon. Calcanulmeu era mort demult, mi-rosea a mercaptan, am avutghinionul să nimeresc şi obucată plină de oase, prăjităpână la epuizare şi – pot săspun fără ezitare – chiar pe-riculoasă pentru sănătate.M-am gândit că poate car-

tofii o să salveze o parte dindezastru, dar nu! Erau com-plet „natur“, adică nefierţişi imposibil de consumat.N-am mâncat, am plătit şiam zis bogdaproste că amscăpat cu viaţă!

Peşte cât vrei înMarea Neagră

Eu am fost întotdeaunafascinat de peşte, de pescuit,de gătit şi, mai ales, de mân-cat peşte. Aşa că, având cor-tul instalat în apropiereaunor pescari care aveau car-tierul general chiar lângă„furnalele“ de care am vor-bit, m-am gândit să profit şisă le fac o vizita în dimineaţaurmătoare, când se întorcbărcile cu captura pe caremarea a lăsat să-i fie smulsă.

În dimineaţa următoare,la ora 7.00, eram prezentlângă o barcă ce tocmai

acostase şi care, spre sur-prinderea mea de semi-eco-logist aproape convins căîn Marea Neagra există oriceîn afară de peşte, era încăr-cată cu cel puţin 200 kg de„marfă“, în principal stavrid,dar şi multe alte specii pecare nu prea le cunoşteam:barbun, zărgan, limba demare (cu ocazia asta amaflat că exista şi în MareaNeagră) etc. Am intrat învorba cu un pescar bătrân,slab şi bărbos, dar foartejovial, şi l-am întrebat ce osă facă cu atâta peşte, mătemeam că n-are cine sa-lcumpere şi o să fie irosităcine ştie cum acea frumuseţede captură. Mi-a răspuns li-niştit că nu e nici o proble-mă, arătându-mi un şir depersoane care se aşezaserădeja la o masă din apropie-rea „furnalelor“, în aştepta-rea peştelui proaspăt.



Minimumzece castroane

Cea mai mare parte sevindea direct, iar câteva lăzierau păstrate pentru ceeace bătrânul pescar a numitcârciumă şi pentru care lu-crau „furnalele“ de care neamuzasem noi. Pescarii îlcărau în lăzi până la o masaşi aici era vândut direct cătreoricine era interesat. Nuexista cântar, ci doar un cas-tron convertit ad-hoc în in-strument de măsură de mareexactitate – un castron, unkilogram. N-am văzut pe ni-meni să comande mai puţinde zece castroane. Aşa m-amconvins că la singurul locdin Vama Veche unde sepoate manca peşte proaspăteste cârciuma care nu nespusese nimic la început. I-am povestit şi Ralucăi şi ne-am hotărât ca în aceeaşi zisă mergem să luam prânzulacolo. Şi asta chiar a fost oidee bună!

Toate locurileerau ocupate

Am găsit o mică terasăacoperită cu stuf, aşezatăde o parte şi de alta a unuidrumeag de pământ pe caremai treceau uneori maşini.Aceasta terasă are ataşatăo încăpere, unde există unfel de bucătărie/spălătorie.Toaletă nu am văzut. Suntsigur că nu se auzise deHACCP pe o raza de cel pu-ţin 40 Km dar, la ora 12.30,toate locurile erau ocupate.Veniseră să ia masa acoloşi câţiva turişti cazaţi la Nep-tun care, după ce le-au co-municat prietenilor rămaşila hotel încântarea fata defelurile mâncate, au primitordin să le ia şi lor câte oporţie la pachet.

Şi ce dacăn-aveau meniu?

A venit să ne ia comandao doamna foarte draguţă şiamabilă. Am întrebat dacăexista meniu. Nu exista! Ne-a spus doamna, din memo-rie, tot ce aveau disponibilîn ziua aceea: borş de peşte,peşte fript - vreo 10 specii,

toate pregătite în acelaşimod - şi salată de icre. Cabăuturi aveau apă, bere şinectar bulgăresc – acestami-a marcat copilăria, aşacă am comandat o sticla fărăsă clipesc. Vin n-am văzutsă aibă şi nici doamna nune-a spus nimic. Oricum nuputeam să comand, pentrucă am şi plecat spre Bucu-reşti, după masa.

Am comandat o salata deicre şi câte un borş de peşte.Apoi Raluca a preferat ha-nos, iar eu calcan.

Salata de icre, cu ceapaservită alături, arăta foartebine, avea o consistenţă plă-cută şi nu era prea sărată –cum se cam întâmplă deobicei. Poate că dacă ar ficonţinut ulei de măsline înloc de floarea soarelui ar fifost şi mai bună. Oricum,mi-a plăcut şi am mâncat-otoată.

Borşul de peşte era cevagen bouillabaise, deşi e clarcă nu avea nici o legătură.Conţinea însă o cantitatefoarte mare de peşte, dindiferite specii, şi alături –într-un bol – ni se aduseseşi un sos picant care se po-trivea de minune. Foartebună.

Asta, da,gastronomiedobrogeană!

Peştele fript a fost cheiade boltă, gătit absolut im-pecabil, atât cât trebuie astfelîncât să rămână suculent,dar fără să fie crud. Peşteleera asezonat cu legume frip-te şi mujdei de usturoi. Por-ţiile erau foarte mari, Ralucaa mai luat şi la pachet, darpentru mine încă nu s-a in-ventat o porţie prea mare,deşi calcanul pe care l-amprimit avea 650 g l-am „ras“tot! Avea carnea atât de albă,de fragedă şi de gustoasăcă nu i-am dat nici o şansăde scăpare. Ne-a părut răucă trebuia să plecam în câ-teva minute. Am decis totuşisă mai facem un drum pânăla Vama Veche doar pentrua mai mânca o data în câr-ciumioara fără nume, maiales că nota de plata a fostchiar mai mică decât ne aş-

teptam. Am întrebat denume, de o carte de vizită,de program. Nu există aşaceva! Doamna a fost foarteamabilă şi ne-a dat numărulde telefon al administrato-rului. O să-l folosim cu si-guranţă!

În comparaţie cu „res-taurantul“ (îl pun între ghi-limele pentru că restaurantconsonează cu revigorare,pe când eu am plecat deacolo livid!) Corsarul, aceas-ta cârciumioară fără numeeste o minune a gastrono-miei tradiţionale din Dobro-gea!

Iată deci că se poate man-ca foarte bine în locuri undenici nu te aştepţi, iar în asa-zisele restaurante consacra-te, sau în unele dintre ele,ai mari şanse să ingurgitezifel de fel de mortăciuni şicadavre de animale şi peştiîn descompunere la preţuride delicatese rarisime. m

Many times one can eatbetter and more authentic

in small restaurants than inmore pretensions once. A

report to Vama Veche



România cu gust

La Ginger, gustulbun se întâlneştecu bunul gust

Restaurantul „Ginger“, o searăca oricare alta, petrecută în compa-nia unor amici amatori de o masăşi un vin bun, la un preţ rezonabil,dar cu o servire de clasă, cam aşaar putea fi descrisă în puţine cuvinteo cină petrecută la acest foarte bunrestaurant.

Odată ce te-ai aşezat la masă şiai comandat, lucrurile se schimbă,în această locaţie, faţă de cele cucare eşti obişnuit. Şi, din fericire,se schimbă în bine.

Chiar unul dintre proprietari seprezintă şi face o scurtă trecere înrevistă a preparatelor comandate,sfătuind clientul şi despre vinurilecare se asezonează la menul în pre-gătire deja (pagina din dreapta, fotosus). De menţionat că, deşi ambiipropietari au studii superioare, auurmat şi cursuri de bucătărie, desomelărie şi au chiar masteratul înmarketing de vin. O adevărată pa-siune pentru cei doi.

Lista de vinuri este absolut im-presionantă: cele peste 280 de soiuri,dar şi vinul casei selecţionat de pro-prietari, te trimit cu gândul la unrestaurant cu stele Michelin.

Vă mărturisesc faptul că am rămasimpresionat de vinuri, de prezentarealor, dar mai ales de faptul că amfost invitat să văd spaţiul de depo-zitare al vinurilor. De apreciat efor-turile făcute de către cei doi pasionaţide bucătărie şi de vinuri pentrucrearea şi adaptarea unui spaţiuspecial pentru depozitare, cu tem-peratură şi umiditate controlată.

Şi nu m-au impresionat doar înacest sens. Ci şi prin mult, foa rtemult bun gust.

Experienţa externă, pasiunea,pregătirea profesională şi entuzias-mul cu care au plecat la un drumgreu de ... „asfaltat“ în România i-au ambiţionat şi mai mult pentrurealizarea unui obiectiv, în teoriesimplu, dar care în alte locaţii lasămult de dorit: promovarea, pe lângă„gustul bun“ şi al „bunului gust“.Şi este cât de poate de îmbucurătorcă numărul celor pasionaţi şi deacest aspect este din ce în ce maimare.

Din beci, am avut deosebita plă-cere şi, pot spune, onoare, de a fiinvitat şi la o vizită în bucătărie, ne-anunţată, unde tocmai se pregăteaufelurile de mâncare pentru noi (fotodreapta).

Am întrebat de ce se folosesc,pentru 4 persoane, 4 tigăi? Aşa amaflat că fiecare persoană are o porţieşi un gramaj bine stabilit, deci fiecaretrebuie să beneficieze de tot ceeace există în menu, dar şi pentru ada posibilitatea fructelor de mare(comandasem paste cu fructe demare) să fie pregătite lejer, cu calm,fiecare fiind „rotită“ când trebuie şicoaptă cât trebuie.

Am cerut permisiunea şi am făcutşi câteva fotografii, după care amurcat în salon. Alesesem o masă încel de fumători, dar nu am simţitdeloc miros de fum, instalaţiile (delocieftine!) făcându-şi, pe deplin, da-toria.

Pastele cu fructe de mare, ex-celente (pagina din dreapta, fotomijloc), file-ul de peşte (pagina dindreapta, foto jos), preparat fără cusur,vinurile de excepţie şi servirea farăreproş ne-au hotărât să ne reîntâlnimcât mai curând ca să petrecem înacelaşi loc o seară ca aceasta decare vă povestesc.

Felicitări acestor doi „pionieri“,care ne-au încântat seara şi ne-audemonstrat că şi în România existăpotenţial pentru asemenea activităţi,dacă sunt făcute cu suflet, cu pa-siune, dacă te pregăteşti pentru eleşi dacă aplici tot ceea ce ai acumulat,fie din experienţa externă, fie în-cercând să faci ceea ce la noi nu seface: să pui umărul, mai întâi tu capatron, să-i educi pe cei cu carecolaborezi şi, abia apoi, să aştepţirezultatele. Şi acestea vor apărea,chiar dacă nu în primele zile; dartimpul, constanţa şi respectul faţăde meserie şi faţă de client îşi vorspune cuvântul. m

Absolute flawless prepared foods,exceptional wines and irreproacha-ble services are placing Ginger res-

taurant among the most pleasantrestaurants in Bucharest.





interviu

Vinul este simbolul nostru de peDomnule Faleschini,sunteţi român sauitalian?Sunt român. Am trăit îm-

preună cu familia în Româ-nia până în anul 1966, cândam terminat Facultatea deComerţ Exterior la A.S.E.Bucureşti. În această pe-rioadă părinţii au locuit şiau muncit în Craiova, ca şicetăţeni italieni. După ter-minarea facultăţii am fostrepartizat la Prodexport, oîntreprindere de stat carecontrola o parte din comerţulexterior al României şi careexporta printre altele şi vin.Apoi, în anul 1973 am ab-solvit şi Facultatea de DreptBucureşti.

În anul 1986 am fost tri-mis de Ministerul Comerţu-lui Exterior în Franţa, undeam fost director general lao societate mixtă româno-franceză: FARO. Mai exact,făceam comerţ cu cereale,carne, vin şi alte produseagro-alimentare.

Regretaţi că aţi ales săinvestiţi în viticulturaromânească?Întrebarea e uşoară. Răs-

punsul e mai greu. Nu potspune că regret, dar au fostperioade când am avut uneleîndoieli. Eu am avut mareleavantaj că, datorită profesieicunoşteam foarte bine viti-cultura românească, şi cubune, şi cu rele. Deşi dupărevoluţie am locuit mai multîn Franţa, aveam prietenidin sector cu care ţineamlegătura. Deci, ştiam ade-vărul. Ştiam spre exemplu

că ţara e plină de HPD-uri,dar cunoşteam şi adevăratulpotenţial al viticulturii ro-mâneşti. Aşa că nu am in-vestit chiar la întâmplare.

Piaţa externă,soluţia ieşirii

din criză

Vă afectează actualacriză?Personal consider că Ro-

mânia nu a intrat încă încriză, deoarece nu sunt pier-deri masive ale locurilor demuncă. Dar recesiunea eco-nomică ne afectează pe toţi,direct sau indirect. Poatenu în aceeaşi măsură ca pemicii producători individuali,care pot avea un sistem pro-priu de distribuţie.

Avem o producţie de 2milioane sticle anual, ceeace nu ne permite eliminareadistribuitorilor. La marilemagazine şi la restaurantelede lux avem încheiate con-tracte directe, dar deocam-dată nu putem elimina in-termediarii în totalitate. Noiproducem vinuri de calitateşi de aceea şi preţul esteunul ceva mai mare, iar con-sumatorul „de criză“ tindesă-şi îndrepte atenţia sprevinuri mai ieftine. Pe piaţainternă am observat că seîntâmplă din ce în ce maifrecvent întârzieri ale plăţi-lor. Simţim că parteneriinoştri au probleme.

Soluţia ar fi reorientareaspre alte pieţe, unde vinurileromâneşti sunt competitive

în ceea ce priveşte raportulpreţ-calitate. Spre exemplu,azi în Franţa, în noul contexteuropean cu România caţară membră U.E. nici unrestaurant care se respectănu îşi mai permite să nuaibă măcar un vin românesc.Acest lucru mă ajută să pă-trund acolo şi să concurezvinurile tradiţionale europe-ne. De aceea noi încercămsă ne îndreptăm atenţia spreexport. Încercăm să creştemponderea de vinuri autoh-tone pe piaţa europeană.

La cât se ridicăinvestiţiile firmeiVinarte?Am împlinit aproape 11

ani de prezenţă pe piaţa ro-mânească. Firma mea a in-vestit până acum aproxima-tiv 5 milioane de euro îndomeniul agricol. În plus,am absorbit din 2005 pânăacum aproximativ 1,3 mi-lioane euro din fondurileeuropene, pe care le-am ca-nalizat spre replantări. Prac-tic, am investit în vinurilepe care le vom produce pes-te 10 ani. Cele mai mari

Interviu cu domnul Sergio Faleschini, administrator şi coacţionar al firmei Vinarte

Eu am avut mareleavantaj că,

datorită profesieicunoşteam foarte

bine viticulturaromânească, şi cu

bune, şi cu rele.

Azi în Franţa, înnoul contexteuropean cu

România ca ţarămembră U.E. nici

un restaurant carese respectă nu îşi

mai permite să nuaibă măcar un vin

românesc

Butoaiele cu vin apar des pe Columna lui Traian

In the interview, Sergio Fa-leschini refers to his profes-

sional career, to the risksand benefits of investing inRomanian agriculture and

to the state's role in suppor-ting Romanian wines

Costel CAINAMISIR

S-a născut la 19 iulie1943 în Craiova, ambii

părinţi fiind italieniemigraţi în România încăutare de lucru. Erau

vremurile de glorie aleeconomiei româneşti,când petrolul mioritic

domina piaţaeuropeană iar un leuechivala cu un dolar

american. Tânăra familiese stabileşte în anul1936 în Craiova, aici

fiind deja o importantăcomunitate de italieni. Afinalizat studiile la A.S.E.

Bucureşti şi este şilicenţiat în drept. În

perioada comunistă şi-afăcut ucenicia ca

angajat al statuluiromân, răspunzând de o

parte din comerţulexterior cu produse

agro-alimentare.Numele său este Sergio

Faleschini şi esteadministrator şi

coacţionar al firmeiVinarte, un important

producător de vinuri dinRomânia. În plină criză, a

acceptat un scurtinterviu pentru cititorii

revistei noastre, pe carevi-l prezentăm în cele ce

urmează.


www.artevino.ro

interviu

greutăţi le-am întâmpinat laderularea finanţării, deoa-rece trebuie să începi cubanii tăi iar asta e foartegreu. Totuşi fondurile eu-ropene au reprezentat pen-tru noi un balon de oxigen,altfel nu am fi reuşit perfor-manţele actuale. În schimb,întârzierea plăţii subvenţiilorde către APIA a reprezentato problemă, mai ales că întretimp cursul valutar a crescutsubstanţial.

Prezentarefranceză, cutume

dâmboviţene

Ce ar mai fi de făcutpentru vinulromânesc? Vinul este un veritabil po-

tenţial pentru România şimai ales pentru turism. Sănu uităm că este simbolulnostru de pe columna luiTraian. De aceea sprijinulstatului este decisiv mai alesîn refacerea imaginii aces-tuia pe piaţa mondială. Caproducător am primit cevasprijin prin subvenţionareaunor standuri la târgurile şiconcursurile internaţionale,dar acest lucru nu e sufi-cient.

Vă dau un exemplu. Anultrecut, mai exact pe data de29 noiembrie, a fost orga-nizată de către Ambasadaromână de la Paris, o pre-zentare de vinuri cu ocaziazilei naţionale. Dintre pro-ducătorii care şi-au prezentatîn mod direct produsele amfost doar eu şi domnul baronKripp, de la Domeniile Ştir-bey. Pentru ceilalţi produ-cători, ministerul a pus ladispoziţie transportul, darnu şi personal specializatpentru prezentarea acestora.Am asistat chiar la o situaţiehilară. Unul din chelneriifrancezi a fost pus să pre-zinte vinurile româneşti,acesta neavând nici cele maielementare cunoştinţe des-pre caracteristicile acestora.Speriat, a venit la noi şi ne-a

rugat să îl ajutăm. Aşa cevanu este nici normal şi nicifiresc, mai ales că pentruaducerea din ţară a unui so-melier sau a unui oenolognu era necesar un efort bă-nesc extraordinar. Cred cămisiunile diplomatice potjuca un rol important în pro-movarea vinurilor româneşti,prin organizarea unor serateşi a unor întâlniri cu oameniide afaceri din străinătate,cu condiţia ca acestea săfie făcute într-un modprofesionist. m

columna lui Traian



vinoteca

Trei vinuri de excepţie de

Marius CRISTIAN

Robert M. Parker, Jr., pro-babil cel mai influent criticde vin din lume, s-a născutpe 23 iulie 1947 la Balti-more, Maryland (SUA) şi-acucerit celebritatea prinpublicarea unor ghiduri devin în care îşi comenteazădegustările. Detractorii săi îi reproşea-ză că, prin activitatea sa,contribuie la uniformizareaplanetară a vinului (Park-erizarea), impunând crite-rii de calitate precum utili-zarea cvasi-sistematică abutoaielor noi, pentru a dao notă vanilată vinurilor,sau folosirea micro-oxige-nării pentru a rotunji mairapid taninurile. Documen-tarul Mondovino, realizatde regizorul americanJonathan Nossiter, esterealizat în acest sens.Dar până şi criticii săi ceimai acerbi recunosc că s-a

pronunţat întotdeauna îm-potriva practicilor suscep-tibile să denatureze vinuri-le, precum acidificarea saufiltrarea marilor vinuri (anumit chiar filtrarea exce-sivă „emasculare a vinu-lui“). A militat intotdeaunapentru recolte scăzute,care permit o mai bunăconcentrare a aromelor, şinu a ezitat să critice vinuricelebre, considerându-leprea lejere, sau să promo-veze podgorii mai puţincunoscute, dar cu produsede înaltă calitate.Printre inovaţiile pe carele-a adus meseriei de de-gustător se numără:v necesitatea independen-

ţei degustătorului în ra-porturile cu producătoriisau comercianţii

v perfecţionarea degustă-rii „à l'aveugle“

v sistemul de notare cu100 de puncte maximumposibile

Influenţa sa este atât demare încât a determinatdeja unii producători să-şimodifice stilul de) elabora-re al vinurilor, trecând pes-te specificul zonei şi tradi-ţie. În plus, o notă bunădin partea sa determinăaproape întotdeauna creş-terea preţului şi vânzareatuturor sticlelor cu vinulrespectiv, mai ales pe piaţaamericană. Pentru activitatea sa re-marcabilă, a primit în1993, din partea luiFrançois Mitterand, titlulde Chevalier de l'OrdreNational du Mérite. În1999, Jacques Chirac l-adecorat cu titlul de Cheva-lier de l'Ordre de la Lé-gion d'honneur, iar în2005 acelaşi preşedintefrancez l-a ridicat în gradulde Officier de la Légiond'honneur. Dincolo deAlpi, în Italia, preşedinteleCarlo Azeglio Ciampi şipremierul Silvio Berlus-

coni l-au făcut, în 2002,Commendatore dell’Or-dine al merito della Re-pubblica italiana. Demnde menţionat este faptul căParker este primul critic devin care a primit distincţiiatât de înalte în cele douăţări. m

Cine este Robert Parker?

Michael APSTEIN

Acest Brunello din pe drept lău-datul an 2001 a strălucit la de-gustare. Chiar dacă a avut o con-curenţă puternică, fiindcă au fostmulte alte Brunello foarte reuşitede aceeaşi vârstă, cel produs deCol d'Orcia a fost cu o treaptădeasupra tuturor. Reprezentativepentru el sunt aromele bogate,pământoase şi afumate de fructenegre, dar mai ales lungimea şicomplexitatea au fost caracteris-ticile care ne-au impresionat. Unvin de păstrat, cu tanini supli şicopţi, nu verzi şi tari, care suge-rează o evoluţie splendidă, maiales datorită unui echilibru re-marcabil. În catalogul meu per-sonal, acest vin primeşte cel maiînalt calificativ, WB (de la „wouldbuy“, aş vrea să-l cumpăr)

poggia al Vento Brunellodi Montalcino riserva 2001

Brunello di Montalcino Riserva Poggia alVento 2001 este splendid, cu arome succe-sive de mentol, lemn dulce, condimentedulci, piele şi prune, care se amestecă toateîntr-un Brunello perfectechilibrat. După cum seprezintă va fi bun de băutmulţi ani de-acum încolo, chiar dacă taniniipar mai rezistenţi decât fructul. În acelaşitimp, este de admirat nota finală impecabi-lă, lungă, care imploră o a doua degustare.

htt

p:/

/ww

w.e

rob

ertp

arke

r.co

m


www.artevino.ro

la Col d’Orcia

Brunello diMontalcino 2004

Brunello di Montalcino 2004 are oclaritate, eleganţă şi precizie abso-lut splendide. De corpolenţă medie,vinul aduce cu el arome de cireşecoapte, mentă, minerale, tutun şilemn dulce, într-o armonie binestructurată. Este un vin al graţiei,purităţii şi echilibrului perfectFrancesco Marone Cinzano, pro-prietarul, face vinuri puternice, de ocalitate deja tradiţională, din viilesale întinse la sud de Montalcino.

rosso diMontalcino 2006

Rosso di Montalcino 2006 al celorde la Col d'Orcia este un vin roşuproaspăt, bogat în alcool, cu aromereuşite de fructe roşii coapte şi cu opersonalitate accesibilă



vin şi istorie

Brăilasub

domniaşampaniei „Meunier“

dr. Ing. Gabriel LEȚdr. Ing. Cătălin GALAN

O informaţie primită recent, inci-tantă prin ineditul ei, mi-a întărit o

convingere şi anume : încă maiavem multe de „descoperit“ din

parfumul vremurilor demult apuse.Chiar dacă în aceste zile împlinesc

nu mai puţin de trei decenii de pro-fesiune în breasla horticolă, recu-

nosc că subiectul e o noutate chiarşi pentru mine. Autorul moral al

acesteia este reputatul oenolog Dr.Ion Puşcă. Într-un expozeu dedicat

şampaniei, domnia sa preciza:„Pe teritoriul României au luat fi-

inţă societăţi de preparare a vinuri-lor spumante mai întâi în oraşele

Timişoara (1862), Cluj (1870), Azu-ga (1880), Brăila (1884) şi Bucureşti

(1913) …“ . Faptul că oraşul Brăilaera nominalizat ca al patrulea cen-

tru pentru producerea vinurilorspumante, chiar înaintea capitalei,

a reprezentat o mare surpriză.Rămâneau totuşi câteva întrebări

: cine a fost producătorul, ce marcaproducea şi mai ales, ce l-a deter-

minat sa aleagă oraşul Brăila?


Brăila – oraş cosmopolit

După trei sute de ani de ocupaţieotomană, cetatea cea mai dorită deturcii de la Dunăre devine în anul 1829urbea cea mai înfloritoare a Munteniei,fiind declarată la 12 ianuarie 1836„Porto-Franco“. Aceasta titulatură, men-ţionată în buletinele maritime interna-ţionale ale vremii, oferea comercianţilorşi armatorilor posibilitatea de a depozitaîn portul dunărean orice fel de mărfurifără a se cere de către autorităţi vamăsau alte taxe, excepţie făcând doar tu-tunul, vinul şi rachiul.

Acest lucru a făcut ca, în scurt timp,viaţa economică a oraşului să aibă odezvoltare fără precedent. Deşi portulBrăilei era recunoscut în Europa ca unport cerealier, creşterea economică ainfluenţat şi dezvoltarea altor sectoarede activitate. Astfel, în anul 1837 erauînregistrate nu mai puţin de 25 corpo-raţii profesionale (bresle) dintrecare cele ale dogarilor, vinarilor şi gră-dinarilor figurau la loc de cinste.

În plus, la Brăila funcţionau vice-consulatele Austriei, Greciei, Rusiei,Angliei şi Piemontului.

Dintr-un document al vremii reiesecă englezul C.B. Eliott, prin Biroul con-sulatului britanic din Brăila, şi-a înlesnittransportul de doage pentru butoaieşi unele partizi de vinuri din podgoriilemoldoveneşti

Călătorii sosiţi în portul brăileanerau transportaţi cu „trăsura braşoveanăcu coviltir“ pentru şase persoane, pu-tând citi o gazetă în limba italiană(„Mercurro giornale di comercio“) şiun jurnal politic, literar, ştiinţific şi fi-lologic în limba franceza („L’Eclaireur“).

Coniac, mastică, rom,trandafir, zmeară, duzică,

şliboviţă şi alte „băuturipentru muncitori“

Deşi Brăila nu a fost niciodată un„ţinut“ tipic podgoriilor de elita, dindocumentele vremii reiese faptul căaici se desfăşura o intensa activitatelegata de transportul, producerea şicomercializarea alcoolului şi a deriva-telor acestuia. Astfel, la Brăila funcţio-na „Fabrica de bere Müller Rudolf“(1872)“, „Casa de vinuri Abramovici“(1893), „Distileria franceză Rosam“(1893) şi numeroase „fabrici de spirt“.

Dintre proprietarii numeroaselordistilerii pentru producerea de băuturispirtoase menţionăm pe izraelitul Ivan-ciu Lasarovici (1856), grecul PanaitShina (1857), turcul Hagi Costea(1858) şi romanul Nicolau Trifu (1862).

Acestea, pentru a funcţiona profitabil,aveau nevoie de cantităţi considerabilede materie primă reprezentata de bor-hoturi de fructe şi tescovină de struguri,fapt ce a dus la înfiinţarea în jurulBrăilei a importante plantaţii de pomişi vie.

Dealtfel, într-o adresa către autorităţi,datată octombrie 1852, „Departamen-tul pricinilor“ stabilea reguli clare învederea „concesionarii cotărituluibuţilor de vinuri şi rachiuri“, în cazcontrar apelându-se la sechestre şi fa-limente.

Deosebit de pitoreşti erau micilehanuri, birturile, cârciumioarele şi res-taurantele din port, unde, alături devinurile moldoveneşti şi dobrogene seserveau coniacuri, lichioruri, mastica,rom, trandafir, bitter, vişinată, zmeară,duzică, secărică, şliboviţă etc.

În anul 1913 erau înregistraţi 43 de„breslaşi“, 30 de restaurante, 142 demici cârciumioare, 22 depozite devinuri şi 10 ateliere de confecţionatbutoaie şi doage.

Înapoi la originiÎn urma „investigaţiilor“ migăloase

efectuate în arhivele brăilene am des-coperit câteva surse documentare denecontestat :m Almanahul „Anuarul Brăilei“ (1913)ce prezintă câteva anunţuri deosebitde sugestive prin care anumite societăţicomerciale puneau în vânzare „Cham-pagne Pommery“, „Greno-CarteBlanche“ şi „Drapeau Americain“.m Almanahul „Monitorul Brăilei“(1924) care, la pagina 103, prezintă„şampania Meunier“ ca fiind premiatala Paris în anul 1900 şi Bucureşti înanul 1906, cu medalia de argint, res-pectiv aur.

Societatea în comandită „Meunier“,cu sediul pe strada Cetăţii, nr. 29-31,

Brăila, s-a înfiinţat oficial în 22 februarie1916, acţionari fiind industriaşul IacobKeinirich Trost şi doctorul în chimieindustrială Heinrich W. Reiss, ambiide religie mozaică.

Ulterior aceasta a devenit „Soci-etatea Meunier & Co – sucursala W.Reiss“ cu sediul pe str. Împărat Traian,nr. 4, fiind înregistrată la TribunalulBrăila cu nr. 1022/1924 şi având ofilială în Bucureşti pe şoseaua Vergului,nr. 2, iar pivniţele pe strada Plevnei înBrăila

Prin Decretul regal nr. 138/18 aprilie1925 este nominalizata ca unic furnizoral Curţii Regale de vinuri spumoase şispumante, marca Meunier şi Reiss. Dealtfel, un certificat al Direcţiei Generalea Monopolului alcoolului din Bucureştila 26 februarie 1941 atesta că firmabrăileană „Meunier“ „…a fabricat doarvinuri şampanizate, respectând le -gislaţia“.

Societatea a fost dizolvată şi lichidatăla 19 ianuarie 1948.

**

*Aceasta este povestea vremurilor

demult apuse pe care Brăila le-a trăitîn răstimpul a doua jumătăţi de secolsub domnia şampaniei „Meunier“(1884-1948). Avântul economic, socialşi cultural ce a marcat oraşul la sfârşitulsec. XIX şi începutul sec. XX avea safie brusc curmat de era comunista, încare, şampania de bea de clasa mun-citoare prin reprezentanţii săi. m

A little known story of how champagnewas made in Braila since 1884, by the

company Meunier, who arrived in1925, being the sole supplier of theRoyal Court for sparkling wines and

champagne.


vin şi istorie

O fotografie a Brăilei din vremea în care oraşul dunăreanproducea o şampanie care câştiga premii la concursurile internaţionale



vin şi istorie

Puţini dintre noicunosc faptul că

în istoriaRomâniei au

existat şiperioade maipuţin nefaste,

când muncitoriidin vest preferausă emigreze aici

datorităcâştigurilor

consistente. Esteşi cazul

maistruluioenolog Frantz

Eberhard, unprofesionist

desăvârşit, ce aales să lucreze şi

să moară înRomânia.

Frantz Eberhard,oenologul personal

al prinţului Ştirbei

Frantz a terminat în 1910şcoala de maiştri enologi laWiesbaden, Germania. Catânăr enolog s-a angajat laun magazin de vinuri dinElveţia ce comercializa şiîmbutelia vinuri la sticle lu-crate manual, ceea ce re-prezenta o premieră la aceavreme. A venit în Româniala insistenţele prinţului Ştir-bei, fiind enologul personalal prinţului. Odată cu parti-ciparea României la primulrăzboi mondial, Frantz a fostexpulzat din ţară, fiind mo-bilizat de autorităţile militaregermane şi repartizat ca ma-rinar pe un vas de război ceaproviziona corpul de ar-mate germane staţionate înBulgaria.

După bătălia de la Turtu-caia, vasul lui Frantz a în-ceput să facă curse regulatede aprovizionare cu mate-riale de război pe ruta Con-stanţa-Istanbul. După 1918,Frantz Eberhard se căsăto-reşte la Constanţa, cere ce-tăţenie română şi se anga-jează ca maistru la fabricade şampanie Mott.

Dragostetovărăşească

După 23 august 1944,preferă să rămână în Româ-nia şi se înscrie în partidulcomunist, devenind printreprimii activişti de la Zarea.

De altfel aşa a şi scăpatde expulzare, deoarece ruşiitrimiteau în Siberia cetăţe-nii de origine germană subacuzaţia de colaborare cuduşmanul nazist. Criticatîntr-o şedinţă de partid căar fi pălmuit un muncitorpe vremea regimului bur-ghezo-moşieresc, neamţular fi replicat: „Da, este ade-vărat, dar a fost spre

binele său, altfel patronull-ar fi dat afară. În plus,ce mai contează o palmăîntre tovarăşi, dacă a fostdată din dragoste tovără -şească ?“

În anul 1956, neamţul dela Zarea avea tot timpul subbirou o „baterie“ de vin for-mată din 8-10 sticle, pe carele consuma pe parcursulunei zile de lucru, fără săfie beat nici o clipă.

Erau vremurile când şam-pania românească produsăla Zarea, atunci aveam voiesă îi spunem şampanie, ajun-gea până la Vladivostok. Demulte ori, după câteva săp-tămâni de tranport cu trenulprin Siberia, şampania ajun-

gea la destinaţie cu un calupde gheaţă format în sticlă.Ruşii desfăceau sticla şi în-doiau şampania cu vodcă,având şi gheaţă româneascăla acelaşi preţ.

Frantz Eberhard era untehnolog şi un profesionistde înaltă clasă căruia îi suntrecunoscătoare multe gene-raţii de lucrători şi ingineri.

Frantz Eberhard's life story;arrived in Romania as oe-nologist of Prince Stirbey,

first expelled, then returnedand remained here, even

after the Communists came,as a technician at Zarea

Poveste de altădată

Jean JURUBIȚĂ,Cătălin GALAN

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul�de�Vinuri�A&V şi în reţeaua HORECA, la cei care se aprovizionează de la Arte&Vino

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul�de�Vinuri�A&V si la reteaua HORECA care se aprovizionează de la Arte&Vino




Aceste vinuri le găsiţi la Salonul�de�Vinuri�A&V şi în reţeaua HORECA, la cei care se aprovizionează de la Arte&Vino






biblioteca

Acad. Valeriu D. COTEA

Dr. ing. ConstantinCroitoru, Cercetător ştiin-ţific gradul I la Institutul deCercetări Alimentare(I.C.A.) şi Director promo-vare, dezvoltare, cercetarela societatea SODINAL, apublicat anul acesta, 2009,la editura AGIR, un impu-nător volum, de 1050 pa-gini, reprezentând un nouşi valoros tratat de oenolo-gie.

O noutate pentruliteratura română

de specialitateDe pe coperta a patra a vo-lumului aflăm deja entu-ziaste şi elogioase apre-cieri ale profesorului dr.Viorel Stoian, de la Uni-versitatea de Ştiinţe Agro-nomice şi Medicină Veteri-nară Bucureşti, eminentexponent al ştiinţei oenolo-gice româneşti şi nu numai(care consideră cartea „Untratat al nou tăţilor. Un mi-jloc «grupat» de infor-mare cu tot ce este destrictă actualitate în şti-inţa şi practica oenolog-ică – deci exact ceea ceera necesar acum şi numai târziu“), precum şi aleprofesorului dr. GheorgheMencinicopschi, Directorgeneral al I.C.A., care cre-de că volumul „reprezintăo noutate pentru literatu-ra română de speciali-tate“.

Primul pas spre unTratat de ştiinţă şi

inginerieoenologică

Mai mult, aş menţiona caperspectivă că, de facto,actualul volum Produse deelaborare şi maturare avi nurilor face parte – citezdin prefaţa lucrării – din

tematica Produse şitehno logii de elaborare,maturare, stabilizare şiîmbuteliere a vinurilorcare, adăugată la cele încăşase tematici proiectate,vor constitui un Tratat deştiinţă şi inginerie oeno-logică ce se va materializa,probabil, în vreo 10-15 vo-lume, la alcătuirea căroraautorul, Constantin Croito-ru, invită să colaborezecompetenţe „care slujescoenologia românească“.Dacă un specialist se reco-mandă prin lucrările sale,atunci cred că sunt îndrep-tăţit să afirm că îl ştiu peConstantin Croitoru decând am avut prilejul sa-icitesc cartea Reducereaacidităţii musturilor.Metode şi procedee fiz-ice, fizico-chimice, chim-ice şi biologice (EdituraAGIR, Bucureşti, 2005).Lectura acesteia mi-a rele-vat posibilităţile autoruluide-a contribui la ameliora-rea modalităţilor realizăriiunui vin de calitate supe-rioară, vădindu-se astfel,încă de atunci, prin volu-mul informaţional şi ştiinţafolosirii acestuia, o autori-tate în devenire a oenolo-giei româneşti.

Autorul îşidobândeşte

legitimitatea deexpert

Cu această a doua sa carte,care relevă posibilităţi su-perioare de cuprindere adomeniului, de contextua-lizare a ideilor, ConstantinCroitoru depăşeşte elitaoenologilor în creştere, do-bândind legitimitatea deexpert. Am apreciat de-opotrivă imen sa informa-ţie, ca şi capacitatea auto-rului de a o integra creativ.Cine ştie unde îşi desfăşoa-ră activitatea ConstantinCroitoru (I.C.A. şi SODI-NAL) ştie că această carteîl motivează integral, îndri-tuindu-i excelenţa în oeno-logie pentru Produse deelaborare şi maturare avinurilor.

Având o experienţă profe-sională de peste 25 de ani,folosind o informaţie bi-bliografică adusă foarteaproape de imediat, stăpâ-nind bine reglementărileeuropene şi recomandărileinternaţionale şi valorifi-când inteligent realizărilesocietăţii SODINAL, auto-rul reuşeşte să imprimecărţii o marcă originală caaprofundare şi perspectivă.

Carteaimpresionează prin

densitateainformaţiei

Surprinsă şi comentată întoată complexitatea sa,problematica produselor şipracticilor oenologice,abordată în partea I, im-presionantă prin densita-tea informaţională activă,devine cu atât mai intere-santă cu cât înaintezi înlectură.În partea a II-a, unde seprezintă detaliat produseleutilizate în oenologie (pre-parate enzimatice, levuriselecţionate şi bacterii ma-lolactice) autorul, respec-tând exactitatea ştiinţifică,lărgeşte totodată câmpulinvestigaţiei, abordând şianalizând, printre altele, şiincidenţa lor asupra însuşi-rilor olfacto-gustative alevinului, reliefând utilitateareală a acestor produse înpractica vinicolă.În partea a III-a, unde suntprezentate principaleleproduse pentru optimiza-rea fermentaţiilor alcoolicăşi malolactică, reţin atenţiamai ales punctele de vede-re ale autorului, susţinutearticulat şi elocvent.

Lucrarea surprindeesenţialul

În partea a IV-a a cărţii, in-titulată „Produse naturaleşi de origine biologicădestinate maturării şi pro-tejării vinurilor“, ne în-tâmpină noi surprize ce re-ţin atenţia tocmai prin fap-tul că autorul a ştiut săsurprindă esenţialul şi să-l

comunice celor interesaţi,fără a exclude pe viitor po-sibilitatea ameliorării solu-ţiilor propuse.

Fiecare text estefiltrat sever

Impresionează de aseme-nea omogenitatea redactă-rii celor patru părţi ce in-clud cele 12 capitole, pre-cum şi claritatea şi temei-nicia demonstraţiilor, prilejcu care fiecare afirmaţieeste pusă în relaţie cu idei-le unor oenologi impor-tanţi ai lumii contempora-ne. Exprimându-ne în lim-bajul nostru, se poate spu-ne că fiecare text este fil-trat sever.

Un excelentîndreptar pentrutoţi cei interesaţi

Cu o pană sprintenă, într-ofrază fluentă, cartea luiConstantin Croitoru seadresează, în primul rând,specialiştilor, dar este de-opotrivă utilă şi studenţi-lor, masteranzilor şi docto-ranzilor, constituind toto-dată un excelent îndreptarpentru toţi cei cu adevăratinteresaţi să producă vi-nuri la dimensiunea poten-ţialului natural al podgorii-lor şi soiurilor.Calităţile reliefate sunt totatâtea solide argumentepentru ca prezentul volumsă se înscrie în rândul ma-jorelor opere reprezentati-ve şi angajante, de largărespiraţie ale literaturiinoastre oenologice.Transmit autorului cordialefelicitări pentru dimensiu-nea gândirii sale, pentrupasiunea şi rigoarea mun-cii, pentru bucuria căutări-lor şi împlinirilor. m

Presentation of paper:Science and oenological

engineering textbook. Pro-ducts for the developmentand maturation of wines,

new to the Romanian litera-ture specialist.

Înnoiri pe traseul continuităţii



biblioteca

„Cartea (...) reprezintă onoutate pentru

literatura româna (...) despecialitate şi

evidenţiază experienţavastă a autorului în

domeniul problematiciiabordate. (...) Nu este

nici un tratat de nutriţieşi nici de microbiologie

sau biochimie, ci estepur şi simplu un manual

cu caracter aplicativfoarte pronunţat despre

produsele de elaborareşi maturare a vinului şi

despre condiţiile,parametrii tehnologici şi

toate celelalte aspectece vizează utilizarea

acestora în producţiavinicolă. Ea oferă

numeroase soluţii laprobleme practiceîntâlnite destul de

frecvent în industriavinicola. (...), Lucrarea (...)

abordează o tematică

(...) care interesează înmod direct pe toţi

producătorii de vinuri.Am convingerea că va fi(...) foarte apreciată, atât

de lumea oenologicăromânească, cât şi de

mediul ştiintifico-academic internaţional.“

Prof. dr. GheorgheMENCINICOPSCHI,

Directorul Institutului deCercetări Alimentare

„Cartea doctoruluiConstantin CROITORU

invită la o analiză (...)mai profundă, mai ales

în privinţa opticiinoastre despre ceea ce

ar trebui să însemne«tehnologia de

elaborare, maturare şicondiţionare a

vinurilor». (...) Toateaceste elemente de

noutate nu se găsesc (...)în nici un tratat de

oenologie (...). Ei bine,tocmai o astfel de cartene oferă dr. ConstantinCROITORU: Un tratat al

noutăţilor. Un mijloc«grupat» de informare

cu tot ce este de strictăactualitate în ştiinţa şipractica oenologică -deci exact ceea ce ne

era necesar acum şi numai târziu. (...) Azi, dacă

vrem să «stăm în faţă» înproducerea de vinuri

trebuie să fim în stare săstăpânim procesul. Cum? Cu levuri selecţionate,

cu enzime, cu derivatede levuri (...), cu (...)

produse alternative. Petoate acestea trebuie să

ştim cum să le folosim.Or, taina lor nu o

desluşim în nici unul dintratatele clasice, nici

măcar în celebrul tratatal Şcolii de la Bordeaux.

O găsim în tratatul dr.Constantin CROITORU.“

Prof. dr. Viorel STOIAN,Vicepreşedinte al

Academiei de ŞtiinţeAgricole şi Silvice

,,Gheorghe Ionescu -Şişeşti“


Ad

orm

irea

M

aici

i Do

mn

ulu

i


www.artevino.ro

preot parohNeculai ANISIA,Raul SOREANU

Mare sărbătoare la creştini,sunt multe biserici şi mănăstiricare au hramul AdormireaMaicii Domnului. Undeva într-un colţ de ţară de Dumnezeu,cu dealuri molcome cu apecare nu se grăbesc spre mareacea mare, trăiesc oameniblânzi, harnici şi chetroşi. Nuse grăbesc, calcă rar şi apăsat,mângâie cu privirea mândriatrecutului şi incertitudinea vii-torului. Nu fugăresc vorba niciatunci când îi simt pe aproapepe cei de la care moştenescdulcele grai moldovenesc, IonCreangă şi Mihail Sadoveanu,care deşi au trecut demult înlumea celor drepţi sunt pome-niţi de dimineaţa la şcoală şipână seara târziu la un paharde Străşinică.

Într-un sat din colegiul dedeputaţi nr. 6, Ştefan cel Mare,în apropierea vestitului târgTupilaţi, brăzdat de drumulcare şerpuieşte de la HanulAncuţei spre drumul Roma-nului pe lângă Condor, o mânăde oameni, vreo 700 de familii,sunt supăraţi şi astăzi că Ştefancel Mare n-a avut o bătălie cuturcii în zona lor. Din aceastăcauză au rămas fără biserică.De peste 500 de ani îşi doresco biserică ortodoxă.

Un comitet de iniţiativă for-mat din mai mulţi săteni, înfrunte cu preotul paroh NeculaiAnisia au hotărât să nu pă-şească în deceniul II al primuluisecol din mileniul III fără aconstrui o biserică ortodoxă.

Primarul Petru Gherghel,un catolic inteligent şi inimos,tată a unor copii olimpici, apreluat iniţiativa şi împreunăcu protopopul Ioan Dogaru s-au rugat la Dumnezeu aşa cumau făcut şi Preafericitul Teoc-tist, împreună cu Papa Ioanal II-lea, aşa cum fac şi astăziPrea fericitul Patriarh Danielşi Înalt Preasfinţitul IoanRobu.

Dumnezeu i-a ajutat şi într-o zi binecuvântată, după ceau turnat temelia noii bisericiamplasată în apropierea cimi-tirului şi a vechii capele s-aupregătit cum se cuvine cu caiişi odăjdii aşteptând să calcepe covorul de flori nimeni altuldecât Înalt Presfinţitul Teofan,Mitropolitul Moldovei. Marebucurie, mare emoţie, sute deoameni au aşteptat binecuvân-

tarea Înalt Presfinţitului Teofancare înconjurat de un soborde preoţi a sfinţit temelia bi-sericii ortodoxe din Tupilaţicu hramul Adormirea MaiciiDomnului. Şi cum le aşeazăbunul Dumnezeu parcă pentrua-i împăca pe tupilăţeni cuŞtefan cel Mare, la marea săr-bătoare au participat şi măi-cuţele de la MănăstireaRăzboieni, în frunte cu MaicaStareţă Acachia Căuş.

Şi cum toate lucrările bunese încheie cu o prăznuire, lavreme de seară am fost găzduiţicu ospitatalitatea binecunos-cută de Ioan Asaftei, un maresuflet de moldovean, care pelângă bu ca tele tradiţionale ne-a oferit la alegere vinuri bune:Străşinică, Frâncuşă de Cot-nari şi Şarbă de Odobeşti.Aşa s-a mai scris o pagină dinistoria neamului românesc.

Înalt Presfinţitului Teofan,soborul de preoţi, oficialităţişi săteni uniţi întru Hristos aureuşit să mobilizeze inimileparticipanţilor şi deşi în pe-rioadă de criză pe lângă baniiveniţi cu zgârcenie de la centrus-au mai adunat încă ceva pen-tru ca peste piatra de temeliesă crească zidurile bisericiiAdormirea Maicii Domnului.

În această zonă, în care ru-găciunea este foarte puternică,credincioşii din satul Cure -chiştea, comuna Gru măzeşti,au simţit, de asemenea, piatrade temelie a bisericii. Aşa ne-au spus atât primarul Con-stantin Mătase, cât şi preotulVasile Tomoioagă.

O situaţie deosebită am în-tâlnit însă la biserica din satulClimeşti, comuna Făurei,unde, datorită unui incendiu,biserica a fost deteriorată înproporţie de 30% (au avut desuferit mai ales acoperişul şi oparte din icoane). Menţionămcă, deşi au existat promisiuniferme de ajutor financiar dinpartea Guvernului, deocamdatărefacerea bisericii s-a făcutdoar cu sprijinul sătenilor, or-ganizaţi de primarul VasileGherghel şi de preotul parohVasile V.Luncanu.

Dumnezeu să ne ajute!

At Tupilati, Neamt County,has been sanctified, by His

Sanctity Father Teofan, Headof Moldavia and Bucovina Or-todox Church, the foundationof a new church, under pro-tection of Holy Virgin Mary



Nu se poate, n-am voie să nu vă povestesc despre unuldintre cele mai formidabile restaurante din Bucureşti,

care culmea, a funcţionat şi câţiva ani buni dinobsedantul deceniu. S-o luăm însă, mai de dinainte. Să

zicem că ceasul timpului a rămas în urmă, cu vreo 82 deani, când pe Calea Şerban Vodă, colţ cu o piaţă de fructe,găseai o cârciumioară unde se mai odihneau la un pahar

oltenii cocoşaţi de cobiliţele coşurilor cu bunătăţi, saucoşari negri de fum şi de supărare când n-aveau clienţi.Ţinea cârciuma un fost jandarm, Nicu Zissu, care bine afăcut când l-a ascultat pe Alfred Pagony s-o transforme

în bar de noapte. Alfred Pagony era vedetă în epocă:solist vocal, compozitor, pianist, şef de orchestră,

realizator de programe artistice. În primul program albarului, Pagony a cântat în duet cu un necunoscut, unmodest funcţionar de bancă, Ion Moscu, pe care el l-a

botezat pentru scenă: Jean Moscopol. Apoi, acesta adevenit unul dintre cei mai faimoşi cântăreţi de muzicăuşoară de la noi, alături de Cristian Vasile. S-au păstrat

până azi cântece ca: „Violete pentru fete“, „Sub balcon euţi-am cântat o serenadă“, „Vrei să ne întâlnim sâmbătă

seară“, „Mână birjar“, „Nu mă uita“ sau „Te aşteptdiseară-n Cişmigiu“. Dar la „Zissu“ mai cânta seară de

seară, o fată frumoasă coz, pe nume Isabele, plătită într-un mod foarte curios. Fără onorariu. Ea a inventat însă,

un cocteil, numit „Cocteil Isabele“, aşezat la vedere,printre băuturile din bar. Câte cocteiluri se vindeau,

atâţia bani lua. Şi a luat la greu. Se spune că atunci cândcomandai cocteilul, unii clienţi mai glumeţi, se explicau:

„Vreau să gust şi eu din Isabele!“

Vreau săgust şi eu

din isabele!



sare şi piper

Dan MIHĂESCU(de la Şosea în Obor,haimanaua nopţilor.

Cândva!)

Barul „Zissu“ era deschisvara pe terasa „Colonade“,la şosea dar patronul a mutat,inspirat, afacerea într-o casăboierească de pe strada Ba-tişte 5, lângă „Cinema Fan-tasio“, astăzi Arcub, pe ofelie din terenul unde s-a în-ălţat hotelul „Intercontinen-tal“. Prin 1947, Nicu Zissuşi-a închis localul şi, ceva maitârziu, după câţiva ani, a apă-rut aici o unitate de alimen-taţie publică, de stat, care numai ştie nimeni cum se nu-mea, fiindcă toată lumea-i zi-cea: „La Zissu!“ A devenit,alături de „Mon Jardin“,„Cina“ şi „Athenee Palace“,un loc în care nu găseai mainiciodată loc!

Visând laBrigitte Bardot cu un

Amalfi mic în faţă

Autorul acestor rânduri erape atunci student în anul I,n-aveam bani de Zissu, deşiprogramul muzical era fan-tastic şi oaspeţii numai VIP-uri, cum s-ar zice astăzi. Pre-ţurile nu erau foarte mari,dar zicerea „studenţie-sără-cie“ era valabilă. Funcţionaînsă o iniţiativă lăudabilă. Stu-denţii aveau voie o dată pesăptămână, la mai toate res-taurantele de lux din capitală,cu acces la specialităţile ser-vite acolo, cu preţuri mult re-duse. De obicei, se puteamerge sâmbăta între orelel7-19. Programul artistic eraacelaşi ca seara şi noi pentruasta mergeam. Bineînţelescă, ulterior, povestind despreprogramele de la „Zissu“ sau„Mon Jardin“, omiteam sta-tutul de milogi şi ne dădeamclienţi frecvenţi ai respecti-velor localuri, născocind pe-treceri gen „1001 de nopţi“,cu partenere mai sexi decâtBrigitte Bardot, Gina Lollo-brigida sau Claudia Cardi-

nale, frumoasele acelor vremi.În realitate stăteam cu câteun „Amalfi“ mic în faţă (ver-mut cu votcă). Dar, dacă văspun cine cânta acolo, rămâ-neţi pe două rânduri. Orches-tra Jean Ionescu, vioară şiclarinet (se spunea despre elcă este fiul nelegitim al regeluiCarol al II-lea, cu care semănaleit). Jean Ionescu a fost şidirijorul orchestrei Cinema-tografiei Naţionale.

Sergiu Malagambala cutia de chibrite

Tot la vioară, Joe Rein-ingher, şef şi el, al unei or-chestre celebre de jazz, cuprogram săptămânal la Radio.Saxuri: Alexandru (Şoni)Imre, devenit dirijorul or-chestrei „Electrecord“, BebePrisada şi Miki Ampoiţan,instrumentişti de cert niveleuropean. La pian Iancsi Ko-rossy, cel mai bun atunci,chitară Gabi Mezei, contrabasBela Kalausz (alteori, JohnnyRăducanu) şi la tobe, marele,inegalabilul Sergiu Malagam-ba, dirijorul orchestrei Tea-trului de Estradă. Numai zmei!

Odată, la un solo de tobe,se cânta o prelucrare după„Dansul săbiilor“ de Hacia-turian, Sergiu a simulat că is-a rupt un băţ de la tobe, amers la microfon, pe care aaşezat o cutie de chibrituri şia continuat să ţină ritmul cudouă beţe de chibrit, lovitede cutie. Efectul a fost de-vastator.

Solişti vocali erau: ZaideeJackson, o negresă electri-zantă, Gică Petrescu, adult,Luminiţa Cosmin, OvidTeodorescu, actor mare, lapropriu şi la figurat (143 dekile), cu soţia lui Ilinca Cer-bacev. Mai era o altă cântă-reaţă de succes (până să plecela „Mon Jardin“), o rusoaicăsuperbă, roşcată cu ochiiverzi, Vera Lescen ko, acom-paniată la balalaică de PetreLescenko, soţul ei un ins ex-pirat, care nu merita în niciun caz frumuseţea aia de fată.

A dispărut la un momentdat. Am auzit că ea a fostsăltată de la noi de KGBşi împuşcată pentru spio-naj. (Iancsy şi Johnny Ră-ducanu au făcut şi ei suc-ces mare, mare, la „MonJardin“după ce au renunţatla „Zissu“).

Birlic, Giugaru,Calboreanu, Vraca...

Între consumatorii de la„Zissu“, puteau fi întâlniţi (ţi-neţi-vă bine): N. Stroe cu so-ţia, actriţa Rolanda Camin,baritonul Petre ŞtefănescuGoangă, compozitoarea HildaJerea, poetul Miron RaduParaschivescu, maeştrii Bir-lic, Calboreanu, Giugaru,Geo Barton, George Vraca,Iancovescu, scriitorul PetreDumitriu, poetul Eugen Je-beleanu, surorile (dive) Tanţişi Dina Cocea, compozitorulIon Vasilescu, în sfârşit, toatăfloarea cea vestită a inteli-ghenţiei şi artelor noastre.

Pe un scăunel, lângă pianullui Iancsy, asculta programulseară de seară o prinţesă ade-vărată, pur sânge, care îl ado-ra pe pianist şi la mese vedeaiatâtea femei frumoase, încâtsimţeai nevoia să te operezide cataractă, fără să fie ne-voie.

Se venea atunci la restau-rant în primul rând pentrumuzica bună şi am să poves-tesc o dată despre ce orches-tre şi solişti de vază, s-au pe-rindat prin restaurantele şibarurile din Bucureşti, dacăvă puneţi bine cu mine.

Înţelepciunea luiAntonică

Citind toate acestea, vreunconfrate cârcotaş din redacţiarevistei noastre îmi va zicecă n-am spus nici un cuvinţelşi despre vin. Uite, că spun.Un şef de sa lă de la Zissu,Antonică (ulterior promovatpe merit director la „Cina“) aavut răbdare să înveţe pânăşi un fraier ca mine că vinul

nu se bea, zicând: „cum îmiplace mie!“ Se degustă cumeste el în realitate, respec-tându-i personalitatea. Îl amin-tea pe pivnicerul lui Ştefancel Mare, care în „FraţiiJderi“, zămisliţi deSadoveanu, ne sfătuia: „Vinulnu se bea ca apa, ca să seaudă cum gâlgâie în gâtlej,ci îl primeşti pe limbă ca peun şirag de mărgele, ca să-iprinzi agerimea şi mireas-ma.“ Se referea la vinul dom-nesc, din care România avea,slavă Domnului!

Am citit undeva că ŞtefanVodă, înainte să guste vreunvin de soi, îl saluta cu sceptrulridicat.

Vinuri mai bunedecât celefranţuzeşti

La „Zissu“, Antonică adu-cea de la Valea Călugăreas -că un Pinot gris,despre caredomnul Loustaunau, oeno-log vestit, de la InstitutulTehnic al vinurilor francezedin departamentul Maine-et-Loire, vizitând Valea Că-lugărească şi gustându-nevinurile, printre care şi acestPinot gris, a spus: „Calitateavinului obţinut la dumnea -voastră este superioară celeiobţinute la noi“. Poftim devezi!

Nu ştiu dacă v-am maispus asta, dar îmi asum risculrepetării, că la noi, la români,nu există să-ţi fie foame şi sănu se găsească cineva caresă-ţi dea un pahar de vin!Bravos naţiune! m

Former Bucharest stories:Zissu bar, great Romanian

singers and actors of the'50s. Romanian wines in that

time, acclaimed by theFrench oenologists.

De toate pentru toti ai nostri (6)

La un pahar de vorbă...


Viţă de vie în sahara? Totul este posibil

Sahara Vineyards s-a născut în Toscana italiană


magazin

Karim Hwaidak, om deafaceri egiptean, dar şimare amator de vinuri, lo-cuieşte cu familia în Tos-cana, la a doua sa casă, înlocalitatea Petroio.

Aici, cele câteva hectarede vie erau admirate zilnicde la fereastra casei de omulde afaceri şi de familia lui.

„A trăi printre vii, într-o zonă atît de renumităpentru vinurile sale, mi-arăscolit visele mai vechide a avea un vin al meu,numai al meu. Cele câtevahectare de vie nu erauceea ce eu visasem. Darera primul pas în viticul-tură pentru mine. Culti-varea viţei de vie în deşert

este o iniţiativă, un pio-nierat unic, riscant, darcare a dat roadele doritedatorită tenacităţii şitehnologiei”, spune omulde afaceri din Egipt.

Astăzi, „Sahara Vine-yards“ are în produţieplantaţii de vie situată lacirca 50 km de Cairo, înapropierea localităţii Lux-or, pe o suprafaţă de circa223 de hectare, plantatecu 16 varietăţi de struguri

roşii şi 14 varietăţi de stru-guri albi. Prima producţiede vinuri albe a fost în2007, cu un blend de Viog-nier şi de Chardonnay, întimp ce pentru vinuri roşiis-a folosit un blend deSyrah şi Carignan.

Conducerea podgorieieste sub controlul spanio-lului Jose Lluiz Perez, unconsultant cu experienţăîn Priorat – Catalonia.

Egiptul are o antică tra-diţie vitivinicolă. Primeleviţe de vie comune au fostintroduse pentru primaoară probabil în Siria şiPalestina, dar descoperirilearheologice au arătat o tra-diţie viticolă a Egiptului în

epoca preistorică (elOmari), în Prima Dinastie(Abydos) şi în a Treia Di-nastie (Sakkara).

Din punct de vedereagronomic este decisivăirigarea cu sistem de pi-curare (la baza butucului),sistem care permite con-trolul creşterii viţei de vie,în timp ce senzorii de umi-ditate introduşi în teren,clegaţi la un sitem de pro-gramare-analizare, reglea-ză în timp real debitul deapă.

Este posibil datorităacestui sistem, să se re-colteze struguri perfect ma-turi, cu un conţinut de za-haruri foarte bun. m

Datorită unui val de friganormal, în partea meridio-nală a Braziliei, Districtul –Perico, localitatea Joaquin-Santa Caterina, societateavitivinicolă Perico a produsprimul eiswine din istoriaBraziliană. Plantaţiile de viţă

de vie ale societăţii, situatela 1300 de metri altitudine,au avut parte de o coborârea temperaturii la -7,5 grade,(o valoare record pentruacea zonă) lucru care le-apermis să recolteze bobiţelede struguri... congelate.

Aceste condiţii extremepermit producerea unui vinconcentrat, dulce, dar cu ooptimă aciditate, cu parfu-muri bogate şi bine integra-te. Tradiţia acestor vinurieste deţinută de Germania,Austria şi Canada, în timp

ce pentru alte ţări este o ra-ritate. În ultimii ani, încălzi-rea globală a făcut tot maidificilă producerea acestorvinuri.

Iar eiswine-ul brazilianva fi întradevăr o raritate.Să-l aşteptăm. m

În Brazilia s-a făcut, în premieră, eiswine



magazin

Aţi citit bine, şaptezecide milioane de ceşcuţe decafea pe zi, acesta este nu-mărul de cafele pe care ita-lienii şi-l oferă ca relaxareşi mică plăcere cotidiană.

Este un răspunsul la unstudiu efectuat de către In-stitutul Naţional de Expres-so Italian, care doreşte săinstituie Ziua expresso Ital-iană, prima zi naţională de«expresso» şi de «cappuc-cino».

Ca să o facă într-adevărca nişte profesionişti ce sunt,italienii vor distribui în circa3500 de baruri mici pliantecu ce înseamnă un ExpressoItalian Certificat şi câtevasfaturi pentru a puteaevalua profesiona-litatea celui carese afla în spa-tele barului.

Iată că adevăraţii iubitoride produse care ne dau micisatisfacţii cotidiene ştiu săevidenţieze modul acestorade a fi consumate, apreciate,dar şi servite.

Să sperăm că vom începeşi noi să explicăm tinerilornoştri ce este acela vin, ceînsemnă el pentru oameni,cum se consumă şi la ce,cum trebuie prezentat şi ser-vit. Asta doar aşa ca să numai fim luaţi de fraieri deorice ospătar cu pretenţii desomelier. m

70.000.000 pe zi !



Dar câtă muncă şi cîtăinvestiţie sunt necesare, nuputem relata.

La Anvers, în Belgia, afost construită cea mai marepiramidă din cupe de şam-panie. Cei care sau încumetatla o asemenea sfidare a echi-librului şi greutăţii au fostpatru somelieri. Dar în spa-tele lor, alte patru firme mariau contribuit la realizareaacestei uimitoare piramidedin cupe de şampanie.

Producătorul de pahare,organizatorul, supermaga-zinul tip Mall care a fostgazdă şi producătorul deutilaje de ridicat, utilaje cuajutorul cărora a fost reali-zată piramida.

43.000 de cupe de şam-panie s-au folosit la realiza-rea ei. Înălţimea era de 7metri, cu o greutate de circa9 tone.Când „bolicinele” ro-zalii au început să se scurgădintr-un pahar într-altul, unmurmur de uimire a umplutholul acelui „Mall”.

Culoarea roz, care coboracătre bază trimetea reflexeuimitoare de la un pahar laaltul. Acea fântână care par-că nu se mai umplea, deve-nea din ce în ce mai coloratăşi mai frumoasă.

A durat 72 de ore con-struirea ei, dar rezultatul afost un record mondial.

De ce v-am povestit toateacestea?

Avem o luna de zile decând încercăm să luăm le-gătura cu câţiva sponsori,producători, organizatori,pentru arealiza o asemeneapiramidă, dar la dimensiunimult mai mici, pentru unconcurs de gătit în aer liber.Încă nu am găsit sprijinulnimănui. Aşa e la noi. Lumeae grăbită, setoasă de câştigulimediat, de o investiţie caremâine să-i dubleze profitul.

Frumuseţea nu mai inte-resează pe nimeni, compe-tiţia nu mai stârneşte niciun interes, totul se rezumăla bani. Mai sunt zece ziledar noi nu ne-am pierdutsperanţa.

Am apelat la cei din ex-terior şi mai aşteptăm şi câ-teva răspunsuri din ţară.

Speranţa va muri ultima.

Cea mai mare piramidădin cupe de şampanie

Stimaţi cititori, primim pe adresanoastră de mail([email protected]) relatări de laevenimentele la care aţi participat,orice alte gânduri legate de vie şivin, ce v-a plăcut (sau v-anemulţumit) în legătură cuindiferent care fenomen legat dedomeniul de interes al revisteinoastre. Vă aşteptăm!



tableta consumatorului

Criza şi vinulCriza economică a

schim bat atitudinilemultor oameni din în-

treaga lume, atitudinile noas-tre ale românilor, dar pânâîn prezent nici o naţiune nua renunţat la vin.

Americanii au coborât pu-ţin nivelul de preţ, căutândvinurile producătorilor mici,încă necunoscuţi, dar careau vinuri bune şi de calitate.

Consumatorul american,prin schimbarea de com-portament, datorată crizei,a favorizat producători dinChile, Argentina, Australiaşi Noua Zeelandă, producă-tori care au avut cu toţii ocreştere demnă de luat înseamă a exportului.

Tendinţa care s-a remar-cat în această perioadă afost o creştere a cantităţiiconsumate, dar cu o scăderea valorii. (+19,3% în canti-tate, -14,4% în valoare,acestea sunt datele care facreferire la primele patru luniale anului, raportate laaceeaşi perioadă a anuluitrecut).

Italienii, care au pierdutun procentaj enorm la ex-port, circa 10,8%, în canti-tate şi circa 21,1% în va-loare, au pierdut poziţia decel mai mare furnizor pentruSUA, dar au menţinut pri-matul ca valoare (pierdereade 21,1% nu le-a afectatacest primat, datorită vinu-rilor de excepţie ca Barolo,Sassicaia, Ornelaia, Brunel-lo di Montalcino, Chianti,Prosecco şi altele).

În Italia, consumatorul,căutător sârguincios al bu-nului raport calitate-preţ,este atras acum de ceea cevânzătorii şi-au propus săpromoveze: micile podgorii,micii producători care auun raport calitate-preţ foartebun şi care le pot oferi pro-duse noi, necunoscute, dincauza dificultăţilor de afir-mare.

Aşa s-a ajuns la creareaunui „Wine-Show“, care vaavea loc la Torino, în fostafabrică Fiat, transformată demai mult timp de către gru-pul GL-Events Italia în Lin-goto-Fiere, unul dintre celemai mari saloane de eveni-mente din Europa.

Nu putem spune că, lanoi, consumatorul nu ar aveanevoie de asemenea iniţia-tive, care să-l ajute să seorienteze în labirintul creatde importatorii de băuturide tot felul care, pentru a-şivedea societăţile prosperând,sunt în stare să importe totceea ce costă puţin (igno-rând calitatea produsului) şisă vândă scump, fără a-i in-teresa nici urmările destulde grave pentru producţiainternă, nici sănătatea ce-tăţenilor.

Sigur că am avea nevoiede asemenea iniţiative, dinpartea oricărui organizatorde asemenea manifestaţii,dar cum să poţi să străbaţio capcană-labirint, mai pe-riculoasă decât cea a im-porturilor, când nici o insti-tuţie de stat nu-ţi acordănici cel mai mic sprijin pen-tru realizarea unei asemeneamanifestaţii? Şi nu mă referla sprijin material, ca să nuse spună că, pe vreme decriză, nu putem încuraja ase-menea manifestări. Ci la sus-ţinerea morală, consiliereaproducătorilor, a importa-torilor, la susţinerea media-tică etc.

Bine că alte state pot. Şimaterial şi ... altfel.

Şi culmea, pot tot celecare au şi cultură oenologică,şi producători buni, şi pro-duse de calitate. (Un con-sumator) m

Overview on worldwidewine sales during the crisis

and, based on trends noted,proposed solutions to theRomanian market profile

Stimaţi cititori, primim pe adresanoastră de mail([email protected]) relatări de laevenimentele la care aţi participat,orice alte gânduri legate de vie şivin, ce v-a plăcut (sau v-anemulţumit) în legătură cuindiferent care fenomen legat dedomeniul de interes al revisteinoastre. Vă aşteptăm!

Rhein Extra BrutImperial

Produs din soiulIordană, varietateexistentă doar în

Romania, era servit lamenu-ul pregatit pentru

Regele Ferdinand.Obţinut prin metoda

tradiţională





ComunicatNe cerem scuze cititorilor pentru întârzierea apariţiei ultimelornumere ale revistei Romanian WINE Art. Facem precizarea că înaceastă perioadă am modernizat structura şi aspectul grafic alrevistei, în sensul apropierii de publicul nostru ţintă, producăto-rii şi consumatorii de vinuri, iubitorii de artă.Editorul a hotărât schimbarea sediului social, reorganizarea co-legiului ştiinţific şi a echipei redacţionale. Vă informăm că edito-rul Arte&Vino va prelungi abonamentele cu doua luni de zilepentru toţi abonaţii.

Vă mulţumim,

Consiliul de administraţie al Arte&Vino

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL

Colegiul ştiinţific:Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu - preşedinte

Prof. univ. dr. Valeriu V. CoteaProf. univ. dr. Gheorghe Glăman

Prof. univ. dr. Dorin PopaProf. univ. dr. Aurel Popa

Prof. univ. dr. Viorel StoianLector univ. dr. Cătălin Galan

Dr. ing. Mihai MaciciDr. ing. ec. Ion Puşcă

Dr. Ing. Constantin CroitoruIng. Lucia Pârvu

Redactor şef:Marius CristianTel: 0724275577

[email protected]

Layout:sc Interface srl

Redactori:Aurora Dobrin

Laura DediuRăzvan Cruceanu

Cezar FilipColaboratori:Carmen PascuEmilian Pascu

Foto:Mircea Vlad

Redactor de limbă engleză:Corina Mogoşan

Director executiv:Somelier Marian Timofti

Tel: 0731 520 [email protected]

Publicitate:[email protected]

Distribuţie:Hachette Inmedio, distribuţie proprie,

abonamenteAdresa redacţiei:

Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4, BucureştiTel: 021 231 52 63www.artevino.roISSN: 2066-7930

Tiparul:Megapress


Documents

RWA septembrie