Mă amuză teribil pișatul ochilor din senin pe tema dramoletei

de la vârful poliției argeșene, cu șef adus de la Teleorman și tot reperto-riul de bocete ce a inundat spațiul public în ultima săptămână. Avem ce merităm! Să jucăm în Liga a II-a sau chiar a III-a a politicii naționale, mult după Prahova, Olt, Dâmbovița sau Giurgiu, că de Teleorman nici nu mai zic, fi indcă e o Californie în materie de infrastructură rutieră și absorbție de fonduri pentru dezvol-tare. Nu Liviu Dragnea a pus Argeșul la index, au făcut-o înaintea lui cei care reprezintă astăzi PSD la noi în județ. Ei sunt cei care au prăbușit județul la un minim istoric prin me-diocritatea cu care evoluează la nivel național. Uitați-vă doar la amato-rismul garniturii de parlamentari care (nu) ne reprezintă în competiția dură de la București cu alte județe. Fiindcă, să nu ne facem iluzii, toți vor bani, toți vor dezvoltare și toți vor prosperitate pentru județele lor, nu suntem singuri la masa la care se împart resursele. Dacă avem cumva vreun loc la acea masă și nu la cea la care mănâncă șoferii, lăutarii sau personalul auxiliar. Uitați-vă doar

la ”Generația Radu Vasilică”, ajunsă acum la (i)maturitate politică și care produce dezastre de competență nu doar în Parlament, ci și în direcțiile deconcentrate unde a fost plantată cu macaraua infl uenței de partid. Exponenții ”noului” PSD îi găsiți deja pe funcții în instituții impor-tante din județ, depun icre și se înmulțesc, spre prosperitatea lor, nu a argeșenilor. Nu văd și nici nu sunt capabili să vadă dincolo de vârful bocancului. Îi găsiți la Inspectoratul Școlar, la APIA, la AFIR, ca să dau doar exemplele cele mai fl agrante de tupeu, prostie și incompetență. Și atunci, când PSD Argeș e ca deșertul Gobi la capitolul resursă umană (doar președintele său a recunoscut în conferință de presă că organizația nu are niciun om capabil spre a fi propus ministru), de ce să ne mai mire că Liviu Dragnea ne trimite la poliție pe cineva de la Videle? Sulta-nul s-a convins că Argeșul nu se mai poate administra singur, că a ajuns un sat fără câini și a apelat la rețeta fanariotă. La fel s-a întâmplat și în trecut, cu boierii valahi și moldoveni care mergeau la Stambul, cu șpagă, pentru ca Sultanul să-i taie capul

domnului pământean, ca să-i ia ei jilțul. Numai că intrigile și jocurile de culise deveniseră atât de frecvente și de obositoare până și pentru Sul-tan, care a apelat la un domn fana-riot care să administreze Pașalâcul. Asta e lecția oferită de Liviu Drag-nea impotenților care conduc PSD Argeș. Obosit de câte variante de șefi pentru IPJ Argeș au plecat din Argeș (aproape că trebuia anunțată licitație pe SEAP, ca să se aleagă unul), Sul-tanul a pus un om de al lui. În felul ăsta a încheiat lucrarea și a stins lu-mina în Pașalâc.

Gabriel Grigore

P.S. Ne revoltăm ipocrit pe „dra-ma” de la poliția județeană, însă nu observăm că PSD Argeș nu a fost capabil să gestioneze drama conti-nuă și în timp real care se petrece la Ștefănești. Într-un pârât de oraș cu infrastructură de sat, administrat de PSD și sfâșiat între interesele unui brigand de viceprimar și ifosele de primadonă ale unei cucoane care n-are nimic în comun (dar chiar nimic în comun) cu administrația și postul de edil.

Punctul pe YLecţia de la poliţie. Sau cum a stins Dragnea lumina în PSD Argeş

NR. 1254FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

25 - 31 iulie 201820 pagini 1 leu

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Mobexpert Piteşti - Jupiter City Shopping Center

pag.

17

pag. 20

Ceva ce sigur nu ştiaţi şi doriţi să afl aţi!

VÂND CASĂ ȘI TEREN ÎN PITEȘTI, SITUATE CENTRAL, ÎNTRE AUTOGARA SUD ȘI B-DUL REPUBLICII. Casa, an construcție 1920, toate utilitățile, suprafața utilă: parter (113 mp, 5 camere), etaj (118 mp, 5 camere),

pivniță (72 mp, 4 încăperi). Teren 1400 m.p. Preț negociabil. Tel 0745.025732

pag. 10-11

Sclavie modernă la un transportator din Argeş DEZVĂLUIRI

CUM SUNT EXPLOATAŢI ŞI INTIMIDAŢI ŞOFERII

Narcis Ion (foto): „Am cerut să-mi bage şi mie ceva din bani pe card... Au zis «îţi dau bani, dar să mergem la notar. Facem o hârtie prin notariat» (...) Nu înţeleg, se dă salariul prin notariat sau cum?” pag. 5

Părinţi disperaţi. Mai mult de 100 de copii respinşi la înscrierea la creşele din Piteşti O mămică amenință că își va duce copilul la Direcția de Asistență Socială Directorul DAS, Sorin Iancu: „Asta e, atât poate oferi municipalitatea!”

pag. 7

Preotul Brânzea s-a luptat trei ani să transforme Parcul Florica în cartier de vile Coincidență sau nu, a renunțat la proces în octombrie 2017, cu puțin înainte de fi na-lizarea negocierilor prin care Ministerul Culturii a cumpărat Vila Florica

Scandalul Transfăgărăşan şi furia patronului de la Valea cu PeştiUltimele noutăţi despre mall-ul gigant de la PiteştiEugen Răducu: „Primăria Piteşti mi-a încălcat dreptul fundamental apărat de Constituţie”Două „vizite thriller” la Primăria Ştefăneşti: Mihai Ghezea şi Mugur Voinea Primarul de la Arefu:„În ultima perioadă, urşii mănâncă şi câinii”

pag. 12

pag. 18

pag. 6

pag. 2

pag. 20

Record de plictiseală la Zilele Câmpulungului. Doar Oncescu ce a mai smuls aplauze

Pline de evenimente, agitaţie, gălăgie, specta-col și fum de grătar, Zilele Municipiului Câm-pulung au oferit și momente apreciate. Unul dintre acestea s-a petrecut în cadrul festivităţii ofi ciale de sâmbăta trecută, atunci când sala arhiplină de la „Ciobănașul” l-a ovaţionat în picioare pe olimpicul de aur al Muscelului, Costin Oncescu, cel care în acest an a făcut trecerea de la Colegiul Naţional „Dinicu Go-lescu” la Universitatea Oxford, în Marea Bri-tanie. Multiplu medaliat la competiţii naţio-nale și internaţionale de Informatică, Costin a strâns aplauze înzecite în comparaţie cu cele manifestate la omagierea celorlalte personali-tăţi care au primit titlul de Cetăţean de onoare al Câmpulungului. Și, dincolo de acest aspect, după recordul de aplauze a urmat recordul de timp plictisitor, organizatorii prelungind fes-tivitatea dincolo de două ore și jumătate. Asta

cu ajutorul celor care s-au obișnuit să-și întin-dă discursurile precum guma mestecată până își pierde tot gustul...

Lift defect de o veșnicie la Spitalul Județean Argeș

În condițiile în care sute de oameni se perin-dă zilnic prin cabinetele și saloanele Spitalului Județean Argeș, iar două din lifturi sunt dedi-cate bolnavilor în căruț sau pe targă, unul din-tre cele două lifturi destinate atât pacienților, cât și vizitatorilor este defect de o... veșnicie. Credem că nu ar fi un efort supraomenesc al conducerii unității spitalicești să repare ascen-sorul bolnav. Și pentru asta venim chiar cu o idee, și anume recuperarea celor 40 de mili-arde delapidate de fosta contabilă a spitalului.

Cămin studențesc ca un minihotel, la UPIT

Universitatea din Pitești va avea un nou cămin studențesc. Acesta este construit la inițiativa guvernului, care va fi nanța 30 de cămine studențești noi în 30 de universități de stat. Universitatea din Pitești a concurat cu alte 50 de universități și a rămas între singurele 5 care au reușit să obțină fi nanțare. Căminul va semăna cu un minihotel, va avea bucătărie, club, salon de lectură și spălătorie. Acest pro-iect va fi derulat de Compania Națională de Investiții, dreptul de proprietate fi ind transfe-rat temporar pentru a putea fi construit.

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Popa Nicolae Brânzea, supranumit și Domnul cu Coasa al averii Brătienilor.

Președintele Dan Manu de la CJ, gândind la un proiect UE pentru construcția unei gropi comune care să satisfacă exigențele PSD Argeș.

Care-i concluzia mea după doi ani de mandat? Sunt prea puține gropi pentru câți proști avem în județ...

Foaie verde, luați pastile!Că tai brazi ca să fac vile...

Din Din

Culise...Culise...

„Electric Castle” pe ruta Trivale-Centru, cu primarul Ionică și doi băieți

deștepți din transporturi.

Noul comandant Tudorel Pieleanu, gândindu-se să ceară o mărire de salariu pentru condițiile deosebit de grele

de muncă la conducerea IPJ Argeș.

Domnu’ primar, autobuzele astea sunt atât de electrice încât vor

curenta toți hoții de buzunare pe ruta Prundu-Auchan Găvana..

Am venit dimineața la muncă și nu lucra nimeni. Am plecat seara de la muncă și iarăși nu lucra nimeni. E clar că sunt victima unei

farse și că m-au numit la conducerea IPJ Argeș în perioada concediilor...

Nicolae Brânzea, preot Biserica Sf. Ilie, moștenitorul averii Brătienilor, cu gâsca-n traistă: „Nu e parc acolo, e doar lăstăriș, într-o perioadă chiar pășteau gâștele acolo”. Cornel Ionică, primarul Piteștiului,

pe post de captain Picard, în autobuzul Mercedes Benz testat pe străzile muni-cipiului: „Are dotări la bord de zici că e avion”. Tudorel Pieleanu, șeful IPJ Argeș,

cu GPS-ul prin județ: „Vreau să schimb cultura organizațională a Poliției Argeș”. ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului

și Muscelului, o nouă abordare gastrono-mică: „ Mănânc biserica și băncile ei”. Cristian Mitrofan, manager Centrul

de Cultură și Arte „George Topîrceanu, salutări de pe Riviera Franceză: „Am înțeles că acasă plouă, aici e soare și cald!”

Dumitru Tudosoiu, inspector școlar general ISJ Argeș, după ce profesorii de 1, 2 și 3 la titularizare nu au reușit să îi facă o surpriză: „Rezultatele se situează în normalul așteptărilor de până acum”. Sorina Honţaru, director executiv

DSP Argeș, la numărarea de bubițe Ko-plik, două la primărie, două la prefec-tură: „Nu este epidemie acum. Sunt doar cazuri de rujeolă”. Gheorghe Stoican, primar comu-

na Arefu, mirat că urșii nu mai aleargă după miere, ca-n vechime, ci după câini fără covrigi în coadă: „În ultima peri-oadă, urșii mănâncă câinii. Se întâmplă aproape zilnic, noaptea mai mult. Nu se ia nicio măsură. Au închis și cetatea pen-tru doi urși, trei câți sunt acolo. Situația e groaznică”.

ELECTRO-CUTARE

Vizitatori numai unul și unul în ul-tima perioadă la Primăria Ștefănești. Cam de când Lavinia Năstase a fost de-clarată câștigătoare la concursul pentru postul de manager al Centrului Cul-tural și infl uența ei în primărie, dar și asupra edilului Ioana Jenica Dumitru a crescut simțitor. Și deranjant pentru mulți. Primul oaspete al primăriei și vechi prieten al Laviniei, din vremea când conducea săptămânalul ”Atac de Argeș”, a fost Mihai Ghezea. Da, acel Mihai Ghezea, legendarul Mihai Ghe-zea, care a făcut în multe feluri istorie în presa și viața publică din Argeș acum vreo 15 ani și care s-a liberat anul trecut din penitenciar, după ce a fost condam-nat într-un dosar de șantaj împreună cu Dan Diaconescu. Al doilea oaspete de seamă a fost un alt condamnat, de data asta în dosarul de corupție cu mi-lioane de euro de la APIA, e vorba de

fostul ofi țer SRI Mugur George Voinea. Dacă vă reamintiți, acesta a scăpat cu pușcărie cu suspendare după ce a cola-borat cu DNA ca să-l înfunde pe fostul director general adjunct de la APIA la nivel de țară, Aurel Pană. Practic, Voi-nea a scăpat după ce a recunoscut mita de 1,2 milioane de euro pe care i-a promis-o adjunctului de la APIA. Inte-resant e că, deși se afl ă în perioada în care are termen de încercare și teoretic nu mai are voie să fi e administrator de fi rmă sau să facă afaceri, Voinea zburdă voios de colo-colo, inclusiv pe la Primă-ria Ștefănești, ca să obțină lucrări pen-tru fi rma de la Câmpulung a socrului său. Ca s-o scurtăm, că sigur vom mai avea prilej să revenim, la ce faună se perindă în ultima vreme prin Primăria Ștefănești, chiar n-o vedem deloc bine pe primărița Ioana Jenica Dumitru. Iar Lavinia ar trebui să știe de ce.

Două „vizite thriller” la Primăria Ştefăneşti: Ghezea şi Voinea

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Gabriel Gherghe, fostul, actualul și viitorul adjunct al poliției argeșene, atâta timp cât va fi susținut doar de

Șerban Valeca și Dan Manu.Liviu Dragnea, singur la o conferință de presă, deși mai e cu cineva la masă.

Șeful Poliției Mioveni, Cristi Mihalcea, suferind enorm că PSD

nu l-a dorit în fruntea IPJ Argeș.

Ăștia de la București fac mișto de mine sau de doctorul Manu? Cică am fost admis pe postul de șef al IPJ Argeș, dar fără loc, fi indcă anul ăsta au

fost mai puțini concurenți ca niciodată...

Hai, Șerbane, că v-am dat un șef de poliție la Argeș numai bun de pus în ramă! Nu știe

județul, n-a prins în viața lui vreun hoț și nici n-a fost implicat în mafi a de la permise...

Gata, eu mi-am luat papara cu șefi a Poliției Județene! Nu vedeți ce dulce e?

Leonard Fleancu și Florin CojanuEchipa feminină de baschet a Universității

din Pitești a cucerit titlul de campioană euro-peană. Jucătoarele pregătite de antrenorii Leo-nard Fleancu și Florin Cojanu s-au impus cu 20 la 9 în fața echipei din Ucraina, la Jocurile Universitare de la Coimbra, ediția 2018. Pen-tru performanța excepțională care a dus numele Universității din Pitești, al municipiului Pitești și al României pe buzele tuturor, Jurnalul de Argeș îi declară pe antrenorii Leonard Fleancu și Florin Cojanu Oamenii Săptămânii.

Oamenii săptămâniiOamenii săptămânii

Peste 1.800 de locuri la master şi la licenţă la Universitatea Piteşti

În perioada 03-31 iulie/ 01-18 septembrie se fac înscrierile pentru noul an universitar 2018-2019.

Pentru înscrierea la oricare dintre programele de licență este nevoie de: taxa de 100 de lei, un eseu motivațional pentru testarea cunoștințelor și capacității cognitive, un dosar tip mapă, fi șă de înscriere (pusă la dispoziția candidaților la admi-tere), două fotografi i tip buletin, diploma de bac în original (cu excepția absolvenților din 2018, care pot aduce o adeverință), foaia matricolă din anii de liceu, certifi catul de naștere (original + co-pie) și aviz medical de la medicul de familie.

Adrian Sămărescu, prorectorul Universității din Pitești, ne-a precizat că ,,admiterea se face cen-tralizat, e a doua ediție în care facem admiterea în corpul central, deci, indiferent de specializarea pe care vrei să o urmezi, găsești totul aici, ca la recepția unui hotel, cu oameni care te îndrumă spre facultățile pe care vrei să le urmezi.”

În comparație cu anul precedent, locurile buge-tate au crescut substanțial, astfel încât la licență au fost 800, iar în acest an sunt 930. Cât despre locurile de la master, s-au înregistrat 400 de lo-curi în 2017 și 930 de locuri în acest an. În acest an, pentru minorități se acordă un număr de 50 de locuri. Studenții din Basarabia reprezintă o mare parte dintre studenții străini care optează pentru diferite specializări ale universității. Cele mai căutate locuri sunt la asistență medicală ge-nerală, dar sunt multe oferte care le fac cu ochiul viitorilor studenți. Actoria este unul dintre cele mai recente programe universitare, iar conform rectorului Dumitru Chirleșan, o generație de anul I deja a absolvit această specializare.

Mihaela-Andreea Giulea şi Marian Niţescu

Am primit acum câteva zile o „Notifi ca-re” cel puțin ciudată din partea Arhiepi-scopiei Argeșului și Muscelului. Nu este semnată și nici ștampilată. Noroc că a fost expediată de pe adresa de mail pe care am mai comunicat, destul de rar. Și sublini-em rar, pentru că o primă nedumerire e legată de faptul că, deși nu este semnat de o persoană anume și nici ștampilat, do-cumentul se dorește a fi formulat și expe-diat de Biroul de presă al instituției, deși, repetăm, nu și-l asumă nimeni și nu este semnat ca atare.

Nu avem nicio informație că Arhiepi-scopia Argeșului ar avea vreo o persoană desemnată să exercite rolul de purtător de cuvânt. Ni se atrage însă atenția, în re-spectiva notifi care, că Arhiepiscopia este ”o instituție de drept privat și utilitate publică și nu instituție publică, astfel cum este defi nită de Legea 544/2001”.

Ei bine, aici am înțeles! Arhiepiscopia este instituție de utilitate publică doar atunci când cere bani de la Guvern și de la populație, însă când trebuie să răs-pundă presei este doar de... drept privat. Prin urmare, ni se cere imperativ să nu mai publicăm în săptămânalul nostru ni-ciun fel de articol privind „instituția sau pe vreunul din angajații instituției noas-tre, care ar putea afecta imaginea acestei instituții, cât și viața privată, cât și dem-nitatea angajaților noștri”. Deși nu se face referire în mod concret la vreun articol

anume, bănuim că este vorba despre cel din ediția trecută în care ne întrebam, pentru că enoriașii din Argeș s-au între-bat, la rândul lor, cum s-o fi ales proto-singhelul Cristian Ichim, Caliopie pe nu-mele de călugăr, cu o vânătaie sub ochi. Dar nu, despre asta nu ni se spune nimic, dacă e adevărat sau fals ce am publicat noi. Apoi, cel care a editat documentul numit „notifi care” ne citează din Codul Deontologic al Jurnalistului, iar la fi nal ne amenință cu judecata. Bine, asta nu înainte din a ne cita, în treacăt, un articol din Codul Civil.

Am fost însă tare curioși să afl ăm cum e cu acest articol 1522, cu care ne amenință Arhiepiscopia. Ei bine, căutând pe inter-net, că doar nu avem aroganța de a ști Codul Civil pe dinafară (deși Arhiepisco-pia ne-a citat din toate codurile posibile și imposibile, bine că nu și din Codul lui Da Vinci), afl ăm că se referă la... „Punerea în întârziere a debitorului și executarea silită a obligaţiilor”. Woops! Avem vreo datorie la Arhiepiscopie și noi nu știm? Că doar dispoziția cu pricina se referă la un con-tract de natură fi nanciară. Bine, uitasem că, atunci când vine vorba de Biserică, in-evitabil este vorba și despre cerut bani! Și, în fi nal, ca să cităm și noi, facem apel la Statutul Bisericii Ortodoxe Române pen-tru a le reaminti celor vremelnic nimeriți să îi conducă destinele a cui este...

Un ciudat punct de vedere trimis în numele Arhiepiscopiei. ÎPS Calinic ştie?

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care persoanele asistate social vor pierde ajuto-rul fi nanciar acordat de stat dacă refuză un loc de muncă. Vorbim aici despre persoanele obișnuite să încaseze ajutorul social din partea statului. Conform noilor reglementări, cine refuză un loc de muncă nu va mai primi ajutorul social. Mai mult, o altă modifi -care adusă legii prevede ca persoana care încasează acel ajutor să presteze muncă în folosul comunităţii.

„Datorită proiectului de lege al ALDE, cei care primesc acest ajutor social nu mai au, ca până acum, posibilita-tea să respingă de trei ori oferta de angajare. La fel va fi pedepsit și refuzul de a urma cursurile de pregătire profesională organizate de Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cred că este un proiect de lege care reglementează foarte limpede un aspect: ajutor social nu mai trebuie să primească decât cel care se încadrează în lege. Trebuie să se termine și cu practica ajutorului so-cial în schimbul voturilor, chiar dacă a scăzut mult ca intensitate în ultimii ani, dar și cu această obișnuință ca alții să primească bani de la stat fără să facă nimic, deși sunt apți de muncă, în timp ce restul cetățenilor muncesc și își câștigă cu greu un trai decent”, a precizat vicepreședintele ALDE Andrei Gerea.

M.I.

S-a promulgat o lege mult aşteptată, iniţiată de grupul parlamentar ALDE

Deputatul Gerea: „Ajutor social - doar pentru cel care se încadrează în lege”

Din Statutul Bisericii Ortodoxe Române

Art. 1. Biserica Ortodoxă Ro-mână este comunitatea creștinilor ortodocși, clerici, monahi și mireni, constituiți canonic în parohii și mă-năstiri, din eparhiile Patriarhiei Ro-mâne afl ate în interiorul și în afara granițelor României, care mărturi-sesc pe Dumnezeu în Sfânta Trei-me, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, pe temeiul Sfi ntei Scripturi și al Sfi ntei Tradiții, și participă la viața Biseri-cii prin aceleași Sfi nte Taine, slujbe liturgice și rânduieli canonice.

Art. 3. (2) Biserica Ortodoxă Ro-mână se administrează în mod au-tonom prin organisme proprii re-prezentative, constituite din clerici și mireni, potrivit Sfi ntelor canoane.

Art. 5. (2) Biserica Ortodoxă Română este națională și majori-tară, potrivit vechimii apostolice, tradiției, numărului de credincioși și contribuției sale deosebite la viața și cultura poporului român. Biseri-ca Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc.

Material realizat de Alina Crângeanu

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Familia autorului triplei crime de la Stoeneşti, protejată pentru a treia oară prin ordin judecătoresc

Starea de tensiune dintre familiile de romi de la Stoenești care au fost implicate în triplul omor din aprilie 2016 încă persistă, mai ales că pro-cesul de omor nu s-a fi nalizat decât în primă instanţă. Rudele celor trei acuzaţi se tem de reacţia celor care și-au pierdut persoane apropiate, astfel că, în mod repetat, au solicitat Judecătoriei Câmpulung emiterea unui ordin de protecţie.

O asemenea cerere a fost acceptată pri-ma dată în octombrie 2017, atunci când instanţa a dispus ca toţi cei unsprezece pârâţi din familiile Durleci și Tinca să păstreze o distanţă minimă de treizeci de metri faţă de cei unsprezece reclamanţi din familiile Mărunţelu și Durleci, dar și faţă de reședinţele acestora. Termenul de valabilitate a protecţiei a fost de trei luni, timp în care activitatea de supraveghere a fost realizată de poliţiștii de la Stoenești și Cetăţeni. Pe 16 ianuarie 2018, cei care se consideră ameninţaţi au revenit cu cererea de protecţie către Judecătorie și au obţinut un nou ordin, de data aceas-ta valabil pe o perioadă de șase luni și vizând interzicerea oricărui contact între părţi, inclusiv prin telefon sau corespon-denţă poștală. În plus, în cauză au intrat ca reclamante și alte două persoane din familiile Durleci și Budrea. Nu lipsesc dintre cei protejaţi nici cei doi inculpaţi achitaţi în primă instanţă, Doru Vasile Durleci și Dorel Durleci. Recent, la mij-locul acestei luni, instanţa a emis un nou ordin de protecţie, valabil tot pe o pe-rioadă de o jumătate de an. În procesul de omor cu trei acuzaţi a fost condamnat doar Pavel Laurenţiu Durleci, fratele și tatăl său, Doru Vasile și Dorel, scăpând de pedeapsă. La fi nalul anului trecut, condamnatul a murit la Spitalul Jude-ţean Argeș, acolo unde fusese adus din penitenciar.

Unul dintre acuzaţi a fost condamnat pentru lovire

Cei doi fraţi acuzaţi de omor, adică cel condamnat și decedat, Pavel Laurenţiu, și Doru Vasile, achitat în primă instan-ţă, au fost inculpaţi și într-un proces de lovire. În mod evident, procesul a încetat faţă de cel care a murit, în cauză rămâ-nând fratele acestuia, Doru Vasile, care a fost condamnat, în primă instanţă, la un an și trei luni de închisoare cu suspen-dare pentru fapta de lovire comisă faţă de Antoniel Gheorghe Abel Liţă, tot din Stoenești.

Ordin de protecţie refuzat în cazul ţiganilor care s-au încăierat în această lună

La mijlocul acestei luni, tot la Stoe-nești, pe Valea Bădenilor, alţi ţigani au fost implicaţi într-un incident care putea să se încheie ca și acum doi ani. Două grupuri s-au încăierat, după ce s-a por-nit ceartă pe o bucată de pământ pentru care nu deţin acte de proprietate, două persoane fi ind spitalizate cu multiple tra-umatisme. În cauză s-a întocmit dosar penal, dar până la fi nalizarea cercetărilor a intervenit o altă acţiune judecătorească prin care 13 rudari au solicitat protecţie faţă de 6 persoane din grupul advers. In-stanţa a respins solicitarea joia trecută.

Cătălin Ioan Butoiu

Știu că aţi avut mai multe neînţelegeri cu managerul Nicolae Po-ghirc și că din această cauză aţi plecat. Care au fost motivele demisiei dum-neavoastră?

- Domnul Poghirc m-a deranjat prin felul în care vorbește, într-un mod mai coleric. Aceste confl icte verbale au în-ceput de când a fost numit manager al teatrului. Concret, ce v-a spus de v-a făcut să

plecaţi după 20 de ani în slujba teatru-lui?

- Sunt multe de spus. Mi-a spus că nu sunt în stare să fac nimic în repetate rânduri. Iar eu sunt un tip mai tempe-ramental și i-am spus în cele din urmă: ”Decât să te bat și să am probleme, mai bine plec”. Nicolae Poghirc m-a jignit de mai multe ori. Are un stil de moldovean din acesta… A venit să facă afaceri la Pitești. Vrea să facă un fel de afacere a lui din Teatrul Davila. Care a fost picătura care a umplut

paharul în conflictul cu Nicolae Po-ghirc?

- Picătura care a umplut paharul a fost după ce am venit din concediul medi-cal, pe care mi-l luasem absolut legal. Domnul Poghirc era nemulțumit că îmi luasem concediu medical. Și atunci l-am întrebat: „Stai un pic, dumneata ești și doctor?”. Era foarte supărat că îmi luasem concediu medical. Eu am fost internat, am avut mai multe proble-me. Iar dânsul mi-a zis: ”Trebuia să fi i la serviciu în perioada în care ai fost în

concediu medical”. Și eu i-am răspuns: ”Văd că nu am cu cine discuta. Îmi dau demisia”. Și am plecat. Mi-am dat de-misia în mai, acum două luni. M-am săturat și am plecat pur și simplu. Între timp, m-am angajat la o companie de transporturi, unde am liniște și unde pot lucra fără tensiune. A încercat să vă convingă să

renunţaţi la demisie?- Nu, nu a încercat sub nicio formă să

facă asta. Au mai fost și alte motive pentru

care v-aţi dat demisia de la teatru?- Au fost motivele pe care vi le-am rela-

tat mai sus. Iar principalul motiv a fost limbajul de lemn al domnului Poghirc. E un tip foarte coleric. Au plecat mai mulți oameni din teatru în ultimele luni din cauza temperamentului domnului Poghirc. E păcat. În cei 20 de ani cât am lucrat la Teatrul Al. Davila nu am avut niciun confl ict cu nimeni, puteți verifi -ca asta. Am pus mult sufl et la teatru, am fost și administrator, și șofer. Cum vedeţi viitorul teatrului sub

conducerea lui Nicolae Poghirc?- Văd un viitor sumbru al teatrului din

Pitești sub conducerea dânsului. Ar putea fi schimbat Nicolae Po-

ghirc?- Nu știu. Domnul Poghirc are spate

politic. E greu de schimbat și această difi cultate vine în primul rând de la Mi-nisterul Culturii.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

Managerul Poghirc şi-a mai făcut un duşman, pe fostul administrator al Teatrului Davila

Noul autobuz hibrid produs de fi rma Mercedes-Benz, divi-zia premium a Grupului Dai-mler AG, a ajuns la începutul acestei săptămâni la Pitești pentru a putea fi testat. Prima-

rul Cornel Constantin Ionică, reprezentanți ai fi rmei produ-cătoare, dar și ai mass-media au făcut turul Piteștiului în autovehiculul pus la dispoziție de producători. Este vorba

despre noul model Citaro de la Mercedes-Benz, bazat pe o tehnologie hibrid, cu motorul electric integrat între moto-rul cu ardere internă diesel și cutia de viteze automată. Au-tovehiculul are o lungime de 12 metri, dispune de o capaci-tate de 106 locuri, dintre care 34 de locuri pe scaune, și este adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilităţi.

Reamintim că Primăria Mu-nicipiului Pitești dorește achi-ziţionarea a 40 de autobuze din fonduri europene neram-bursabile și în acest sens mai multe tipuri de autobuze tip hibrid au fost deja testate.

M.I.

Autobuz Mercedes cu motor electric, testat la Piteşti

Noi detalii ies la iveală în acest adevărat răz-boi de gherilă dintre angajații Teatrului Al. Davila. În numărul precedent al Jurnalului de Argeș, Valentin Popa, maestru de sunet la Teatrul Al. Davila și angajat al instituției de 39 de ani, ne făcea mai multe dezvăluiri legate de atitudinea foarte autoritară a ma-nagerului Nicolae Poghirc și ne dezvăluia că mai mulți angajați și-au dat demisia în ulti-mele luni din cauza neînțelegerilor avute cu managerul teatrului. Am reușit să luăm legă-tura cu Marin Slujitoru (48 de ani), fost admi-nistrator al teatrului și angajat al instituției timp de 20 de ani, care și-a dat demisia acum două luni după ce nu a mai suportat modul în care se purta cu el managerul Nicolae Poghirc. Reamintim că, la începutul lunii iulie, mai mulți angajați ai secției de Estradă a Teatrului Al. Davila, în frunte cu Andreea Dragnea, Mihai Dragnea și Dragoș Ionescu, l-au acuzat pe managerul Nicolae Poghirc de abuz de putere și nerespectarea drepturilor salariaților, cum ar fi neplata salariilor la timp (balerinul Dragoș Ionescu a făcut o se-sizare la ITM Argeș în acest sens), încălcarea dreptului la securitate și sănătate în muncă și inegalitatea de tratament. În acest sens, Andreea Dragnea, campioană europeană la dans alături de soțul său Mihai, a făcut mai multe dezvăluiri punctuale și argumentate legate de neregulile de la Teatrul Al. Davila. Andreea Dragnea a dezvăluit, printre altele, că sala de balet de la teatru este plină de igrasie, că s-a încercat mușamalizarea acci-dentului de muncă balerinei Ramona Titov și că la teatru nu există o condică de prezență. Iar în loc să se ia măsuri, doi dintre cei care au sesizat neregulile - Andreea Dragnea și Dragoș Ionescu - au fost chemaţi în Comisia de disciplină de același Nicolae Poghirc.

Marin Slujitoru: ”Mi-am dat demisia din cauza limbajului de lemn al domnului Poghirc”

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

În luna mai a acestui an, când s-a angajat ca șofer de autoturis-me și camioane la SC Transcom Danmar SRL, Narcis Ion a fost tentat de suma promisă de anga-jator la suta de kilometri, superi-oară ofertelor unor fi rme concu-rente. Deși i s-a părut dubios încă de la început că nu a primit, după cum mărturisește, la angajare, un exemplar al contractului de mun-că.

„Eu am sesizat că respectivul contract este semnat doar de mine, nu și de ei, dar mi-au zis că așa e mai nou, că trebuie să-l sem-neze doar pe al lor, cel care rămâ-ne la fi rmă, și că ce ne dă nouă nu se semnează. A pretextat că nu mai e obligatoriu să se semneze și ce ne dă nouă”, spune tânărul.

A început cursele înternaționale la scurt timp după angajare și a lucrat până spre sfârșitul lunii iu-nie.

„Am plecat cu avionul în Spa-nia, să preiau o mașină pe care un alt angajat a lăsat-o când a plecat de la ei, tot din lipsa banilor. Am încărcat din Portugalia, am fă-cut toată Europa, trei-patru săp-tămâni... Am venit acasă, le-am lăsat mașina aia, am luat altă ma-șină la câteva zile, apoi a trebuit să fac iarăși 4000 de kilometri în trei zile până în Portugalia. Am descărcat în Portugalia și am stat trei zile pe parcare, că n-am avut cursă. După a patra zi mi-au dat cursă din Portugalia în București. Am ajuns în Curtea de Argeș, am rămas duminică acasă, luni di-

mineaţă am plecat la descărcat...”, povestește tânărul despre jobul său.

„Mi-au băgat 500 de euro avans diurnă, din care am plătit 427 de euro reparaţia la maşină în Ungaria”

Potrivit angajatului, în tot acest timp, deși, teoretic, banii de diur-nă îi erau virați pe card, în realita-te, indirect, era forțat ca din acele sume să plătească diverse cheltu-ieli ale fi rmei: reparațiile mașinii, vignetele valabile în străinătate/ telecom-urile (taxele de drum interoperabile în țările europene) etc., rămânând, practic, fără bani de întreținere.

„Spre exemplu, mi-au băgat 500 de euro avans diurnă, din care am plătit 427 de euro repa-raţia la mașină în Ungaria și 63 de euro la hotel (nr. - una dintre puținele dăți în care a benefi ciat de cazare), că nu ne-au lăsat cei de la Opel să stăm la ei în curte, de vineri seara până luni, când s-au apucat de lucru la mașină”, mai spune angajatul.

Ultima cursă a fost și picătura care a umplut paharul.

„Marți, la ora 9, am plecat din Spania cu mașina. Joi dimineaţă, la ora 10 am fost în Pitești, 4000 de km, timp în care am dormit două ore pe noapte. Am venit, am predat mașina cuiva de la fi rmă. A rămas că pleacă el să descarce în Bulgaria. Înainte cu câteva zile am cerut să-mi bage și mie ceva din bani... Au zis «îţi dau bani, dar să mergem la notar. Fa-cem o hârtie prin notariat»”, mai

povestește Narcis Ion.Procedura propusă de angajator

i-a dat de gândit tânărului, care s-a întrebat dacă nu cumva sunt probleme cu contractul său de muncă.

„Nu înţeleg, se dă salariul prin notariat sau cum? La câteva zile, am fost sunat și mi s-a spus că am furat banii. Banii pe care mi i-au băgat în cont. Le-am arătat că am plătit reparaţii la mașină etc., apoi la câteva zile am primit notifi care acasă că nu m-am prezentat la lo-cul de muncă, deși eram în zilele libere”, mai povestește angajatul.

De altfel, tânărul mai spune că nici dreptul la zilele de odihnă nu i-a fost respectat.

„Din mai până acum am stat acasă, în total, maximum o săp-tămână, cu tot cu dus pe la ser-vice. În rest, a fost muncă. Toţi banii pe care i-am primit în inter-valul acesta au fost sub formă de diurnă. Am extrasele de cont din care reiese că e vorba de diurnă”, spune tânărul.

Pe 3 iulie 2018 s-a trezit cu un referat și o convocare din care a afl at că este cercetat disciplinar.

„Începând cu data de 29.06.2018, salariatul A. Ion Narcis nu s-a mai prezentat la locul de muncă pentru a-și înde-plini obligaţiile prezente în con-tractul de muncă și atribuţiile de serviciu conform fi șei postului. Salariatul nu a depus nicio cerere de demisie sau încetare a activită-ţii și nu a justifi cat sub niciun fel absentarea de la locul de muncă”, se arată în referatul amintit.

În convocarea care i-a fost transmisă, angajatorul arată că „cercetarea disciplinară va avea ca obiect abaterea disciplinară pe care ați săvârșit-o și care este pre-văzută în referatul (...). În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formule-ze și să susțină toate apărările în favoarea sa (...), precum și drep-tul să fi e asistat, la cererea sa, de către un un avocat sau de către un reprezentant al salariaților/al sindicatului (...)”.

Lucru pe care l-a și făcut, pen-tru că tânărul a contactat deja un avocat.

Avocat: „O formă de sclavie cu acte”

„Este foarte important ca angajații să înțeleagă că ceea ce semnează trebuie și realizat în

practică. Ca urmare, în condițiile în care scrie că se plătește un sa-lariu, trebuie să se arate foarte clar unde se plătește acel salariu și cum: transfer în cont, remite-rea banilor și semnarea... Aceste elemente sunt foarte importante. În condițiile în care salariatul nu urmărește realizarea a ceea ce este scris în contractul de muncă, se expune abuzului, acestor for-me de încălcare a contractului, formulelor de sclavie modernă: adică, una spunem, alta scriem și alta realizăm.

Bănuiesc că un contract sem-nat există la angajator. Categoric că nu e în regulă ca angajatul să primească un contract care nu are toate rubricile completate, care nu are semnături. Dovada că acel înscris, document este emis de angajator este că pe fi șa postu-lui apare, totuși, ștampila fi rmei. Angajatul nu avea de unde să ia ștampila fi rmei și s-o pună acolo, pe fi șa postului. Este o bătaie de joc inclusiv momentul în care s-a realizat angajarea. Angajatorul și-a făcut o hârtie probabil ca să justifi ce la ITM că acel om este angajatul său, dar nu și-a asumat o suită de obligații, cum ar fi nor-mal. I-a aruncat angajatului o altă hârtie, nesemnată, și, gata, te-am angajat. Sfi dează modalitățile normale de încheiere a unei relații de muncă. O formă de sclavie cu acte”, a explicat, pentru Jurnal de Argeș, avocatul Liviu Stancu, apărătorul ales de angajat.

„În situaţia mea mai sunt alţi doi care au plecat”

Tânărul spune că se va adre-sa Inspectoratului Teritorial de Muncă și e hotărât să meargă și în instanță pentru a-și obține drep-turile bănești.

„În situaţia mea mai sunt alţi doi care au plecat și încă unul: trei. Urmează să mă întâlnesc cu unul dintre ei să văd ce acte a de-pus către ITM și să fac și eu la fel (...)”. Trebuie să mai îmi dea salariul minim pe economie pe două luni și diferenţa pe care mai au să mi-o dea pe kilometri, în jur de 600 de euro. În ultima lună am avut 22.700 km, pentru că din banii ăștia, pe care ei mi i-au băgat ca avans diurnă, eu le-am plătit reparaţiile la mașină”, mai spune Narcis Ion.

Angajatorul: „Suntem o fi rmă cu angajaţi destul de mulţumiţi... Dacă vin aurolaci de-ăştia..!”

Un angajat al SC Transcom Danmar SRL din Corbi își cere drepturile salariale pentru cele două luni în care a lucrat ca șofer de transport internațional, în condiții numai de el știute: 27 de mii de kilome-tri parcurși, mâncând din sacoșă și dormind, cel mai adesea, în cabina dubei cu care nici el nu știe ce transporta. Și, în plus, fără respectarea dreptului legal la repaos. Asta în condițiile în care, mai spune șoferul, din cea mai mare parte a diurnei primite a fost nevoit să suporte reparația mașinii și taxele de drum interoperabile în țările europene. În momentul în care a îndrăznit să-și ceară drepturile, și-a pus angajatorul în cap, iar acum este cercetat disciplinar pentru că a lipsit când, spune el, avea dreptul la liber. Consideră că la mijloc e o încercare de intimidare a sa, mai ales că în lupta pentru banii pe care îi cere n-are decât un exemplar nesemnat al contractului de muncă încheiat, în luna mai, cu angajatorul și o fi șă a postului, aceasta din urmă fi ind și singurul înscris care poartă ștampila fi rmei afl at în posesia angajatului. Potrivit tânărului, cazul său n-ar fi singular. De cealaltă parte, angajatorul spune că actele de încadrare sunt în regulă, nu dorește să comenteze situația, dar îl jignește pe salariat.

Sclavie modernă la untransportator din Argeş. Cum sunt exploataţi şi intimidaţi şoferii

Angajatorul Maria Mincă: „Vă rog să vă adresaţi autorităţilor să vină în control!”

Am încercat să obținem un punct de vedere și de la ofi cialii fi rmei Transcom Danmar SRL.

„Noi la fi rmă avem contractul de muncă semnat de el. Scrie pe con-tractul de muncă: «Am primit un exemplar». Dacă eu am contractul semnat de el, semnat de mine, ștampilat de mine, menționat de către el: «Am primit un exemplar», nu înțeleg care este problema... Nu vreți să vă adresați dvs. autorităților competente să vină în control la mine să vadă dacă este adevărat...?! În calitate de ce mă sunați dum-neavoastră? (...) Și dacă am un punct de vedere, nu vreau să vi-l spun, care e problema?! Vă rog să vă adresați autorităților să vină în control la mine, să vadă tot ce am eu în regulă la fi rmă. Suntem o fi rmă destul de mare, cu angajați destul de mulțumiți de serviciile noastre. Dacă vin aurolaci de-ăștia..!”, spune Mincă Maria, manager transport Transcom Danmar SRL.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Exemplarul din contract afl at la angajat nu are semnătura angajatorului

DEZVĂLUIRIDEZVĂLUIRI

Am cerut să-mi bage și mie ceva din bani... Au zis «îţi dau bani, dar să mer-gem la no-tar. Facem o hârtie prin notari-at» (...) Nu înţeleg, se dă salariul prin no-tariat sau cum?”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

În urmă cu o săptămână, Jurnal de Argeș relata despre noua solu-ţie propusă de viceprimarul Sorin Apostoliceanu la nemulţumirile locatarilor blocului 56 din strada I.C. Brătianu, revoltaţi că rămân fără parcarea din faţa imobilu-lui, ca urmare a închirierii aceste-ia pentru amenajarea șantierului aferent noului bloc, de 10 etaje, care e ridicat alături de către dez-voltatorul SC Titi Dan. Edilul le promitea pensionarilor din zonă amenajarea unor locuri de parcare pe un teren de lângă restaurantul Colibri, unde edilul afi rma că loca-lul ocupă ilegal spaţiul domeniului public, pe care primăria s-a gândit să-l transforme în parcare cu plată.

„Cel de la Colibri a închis o bucățică de teren în mod ilegal. Noi ne ducem să tăiem ce a făcut acolo. (…) Avem cadastru. El a scris «Parcare clienți». Ne-am dus și le-am spus: «Domnule, aici e do-meniu public, o să facem o parca-re». El, a două zi, și-a pus stâlpi și lanțuri. Ne-am dus cu Poliția Lo-cală și i-am dat amendă”, declara, săptămâna trecută, în Jurnal de Argeș, vicele Sorin Apostoliceanu.

Doar că lucrurile nu par a sta în-tocmai cum le descrie reprezentan-tul autorităţii publice locale.

Patronul Restaurantului Colibri, proprietarul terenului în cauză, spune că nici vorbă de încălcarea domeniului public.

„Documentele care au stat la baza delimitării proprietății mele cu

acei stâlpi metalici, uniți cu lanț și închiși cu lacăte, au fost: memoriu tehnic și plan/ schiţă de amplasa-ment - cadastrul din 2000, în care sunt trecute actele de proprietate și suprafața de 906,692 mp, precum și vecinătățile și calea de acces în discuție; autorizaţia nr. 698/2001 și planul de situaţie unde se vede foarte clar că pe calea de acces am construit canalizarea; extrasul de carte funciară - 24.09.2008, unde sunt trecute actele de proprieta-te și unde se specifi că: 1132,75 mp - cumpărat și 906,692 mp - măsurat; Adresa nr. 56501 din 19.11.2010 cu proces-verbal de vecinătate, unde se vede acceptul semnat și ștampilat de la Insp. de Stat în Construcţii (...); plan de amplasament și delimitare a imo-bilului, unde se vede suprafața de rectifi cat - 926 mp față de 906,69, o diferență de 19,31 mp”, a expli-cat, pentru Jurnal de Argeș, omul de afaceri Eugen Răducu.

„Știa că se va construi în apropiere ceva căruia trebuie să-i dea cu chirie «fără LICITAȚIE» terenul din fața blocului 56”

Proprietarul terenului și al resta-urantului amintește autorităților locale că există inclusiv un proces pentru rectifi carea cărții funciare, proces încă pe rol, până la soluţio-narea căruia autorităţile nu puteau

interveni pe terenul respectiv.„Cu toate că am încercat legal

și amiabil, din 2010, să rectifi c cadastrul conform actelor de pro-prietate, dacă nu a fost posibil, am acționat în instanţă, unde am soli-citat «acțiune în constatare + recti-fi care carte funciară + anulare car-te funciară», solicitând Certifi cat de Grefă obținut în iunie 2018. În aprilie 2018, am depus la Primăria Pitești adresa cu nr. 19342, urmare a faptului că dl. Apostoliceanu So-rin, în loc să se ocupe de studierea actelor, să discute cu juriștii care sunt în cadrul primăriei, face pe Facebook, probabil în timpul pro-gramului, afi rmații defăimătoare și instigă pe cei din blocul 56 să parcheze pe calea de acces pe care o am în proprietate cu acte, deci îl pot suspecta de interes propriu, și

se uită la terenul unde, spune dom-nia sa, are cadastru pe străduţă. Oare are cadastru? Cum și când a fost făcut și cu ce acte? Și dacă este «străduță», cum se numește? Că un «vice» de primărie, bine plătit din bani publici, ar trebui să știe, nu? Bănuiesc, în schimb, că știa că se va construi în apropiere ceva căruia trebuie să-i dea cu chirie «fără LICITAȚIE» terenul din față blocului 56, pentru organizare de șantier”, mai spune omul de afa-ceri.

Eugen Răducu: „Am fost furat de angajați ai Primăriei Pitești, păziți de Poliția Locală ”

Patronul de la Colibri solicită or-ganelor compente să se sesizeze cu privire la încălcarea drepturilor sale de către angajaţii Primăriei Pitești, care au pus în practică dispoziţiile edilului, demontându-i și ridicân-du-i stâlpii, dar și în privinţa altor acțiuni ale autorităţilor locale, pe care le consideră abuzuri.

„Primăria Pitești mi-a încălcat dreptul fundamental apărat de Constituţia României și încearcă prin practici ce țin de regimul co-munist, de mult apus, preluarea în mod abuziv a unei părți din pro-prietatea privată pe care o dețin cu acte. Solicit pe această cale Parche-tului să se sesizeze. Am multe acte să predau și îl rog pe dl. Apostolice-anu Sorin să respecte legea, să nu se compromită. În acest fel va dormi liniștit, nu cu teama că va fi între-bat de procuratură «de ce?». Toa-te acestea m-au făcut să delimitez proprietatea spre a nu fi încălcată (invadată) de cei care erau instigați să o facă de către un reprezentant de frunte al primăriei. Urmarea, în dată de 05.07.2018, primesc vi-zita a doi domni de la Poliția Lo-cală care fac un proces-verbal că am pus stâlpi pe domeniu public (...). Suntem în stare de judecată și, până la soluționarea cauzei prin sentință judecătorească, nu putem acționa. Am fost rugat să dau jos gardul, că cei cu construcția blocu-

lui nu au cum să bage utilajele. Cel puțin ciudat!”, mai spune omul de afaceri.

Pe 19 iulie, Eugen Răducu (foto) a sunat la 112, reclamând că pro-prietatea i-a fost încălcată și van-dalizată. „Am fost furat. De cine, vă întrebați: de angajați ai Primă-riei Pitești, păziți de Poliția Lo-

cală, care au venit, au distrus îm-prejmuirea proprietății mele și au furat lanțurile, stâlpii și lacătele, indivizi care nu au putut prezenta Poliţiei niciun act în baza căruia ar fi putut distruge, tulbura propri-etatea privată și fura, știind, dar neținând cont că suntem în proces. Menționez că nu am fost atenționat în prealabil sau înștiințat că, dacă nu dau jos delimitarea proprietății mele, o va face prin încălcarea or-cărei legi, deoarece așa vrea cine-va”, mai spune Eugen Răducu. Tot pe 16 iulie a.c., omul de afaceri a depus o plângere la Poliție. “A fost întocmit un proces-verbal, în care a fost consemnat că nu au avut acte și au făcut totul la ordin verbal, așa a spus șeful... Oare cine a fost instigatorul la furt și tulburare de proprietate? Am solicitat cercetarea faptelor și pedepsirea conform legii a celor implicați, a celor care au dat ordin, au instigat la aceste fapte și a OCPI, dacă a întocmit cadastru primăriei fără acte și fără a solicita semnătură vecinilor”, încheie pa-tronul de la Colibri.

Eugen Răducu, proprietarul acuzat de vicele Apostoliceanu că a montat ilegal stâlpi în parcarea de la Colibri:

„Primăria Piteşti mi-a încălcat dreptul fundamental apărat de Constituţie”

Eugen Răducu, patronul complexului Colibri din Pitești și proprietarul terenului la care viceprimarul So-rin Apostoliceanu a făcut referire într-un număr precedent al ziarului nostru, atunci când acuza îngrădi-rea ilegală a unui spațiu din vecinătatea șantierului noului bloc care se ridică în Centru, despre care noi am tot scris, contrazice cu acte acuzațiile edilului potrivit cărora stâlpii de lângă local au fost montați ilegal, pe domeniul public. Mai mult, omul de afaceri a sesizat Poliția cu privire la încălcarea și vandali-zarea proprietăţii sale de către angajaţii Primăriei Pitești.

Ce-i răspunde vicele Apostoliceanu, în replică, patronului Colibri

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu spune că, din contră, patronul de la Colibri este cel care trebuia să aștepte soluţionarea cu o decizie defi nitivă favorabilă încheierea procesului înainte de a îngrădi cu stâlpi suprafaţa de teren amintită.

„Noi avem cadastru făcut. Altceva nu știu ce să vă mai spun. Până când o să aibă o hotărâre judecătorească în care să se arate că e al lui, e domeniu public. Oricine are dreptul să dea în judecată și să spună orice, numai să dovedească asta cu acte. În momentul în care se termină procesul și se decide că e al tău, poţi să faci ce vrei. Până atunci, nu ai voie să îngrădești nimic, chiar dacă ţi se pare ţie că e terenul tău...Dacă dumneavoastră vă cumpă-raţi mâine un stâlp și îl montaţi în Piaţa Primăriei, trebuie să vi-l las acolo, că e al dumneavoastră, cumpărat cu banii dumneavoastră? E de bun simţ asta! Am încercat să vorbesc omenește cu el, să-i spun că e domeniu public, că avem cadastru... Zice că nu e bun cadastrul. Aia o să arate procesul. Până una alta, este domeniu public”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Sorin Apostoliceanu. Izabela Moiceanu

Desantul angajaţilor primăriei pentru ridicarea

stâlpilor din parcarea complexului Colibri

Vești bune pentru cei care locuiesc în zona Bradu de Sus. În cel mult două săptămâni, în faţa fostului cămin cultural vor începe lucră-rile de forare a unui puţ de mare adâncime.

„Este o lucrare ce va deservi tot satul Geamăna. Anul trecut, am făcut, la fel, un puţ de mare adâncime în Bra-du de Jos, în zona lacului. Vin acolo nu doar oamenii din comună, ci și mulți dintre care sunt în tranzit, chiar se formează coadă. Apa curge perma-nent, iar surplusul ajunge în lac. M-aș bucura ca și în Geamăna să avem apă la fel de bună ca în Bradu de Jos, unde analizele sunt făcute, iar apa este bună din toate punctele de vedere”, a decla-rat, pentru Jurnal de Argeș, primarul

comunei Bradu, Dănuț Stroe (foto). Și tot în curând, rețeaua de canali-

zare a comunei se va extinde din nou.„Ne afl ăm în procedură pentru in-

troducere canalizare ape pluviale pe strada Tăbăcariei și pe strada Princi-pală, porțiunea dintre pasarelă și fosta moară, partea dreaptă, pe sensul de mers Bradu-Pitești, după care va urma amenajare canalizare pluvială pe Stra-da Serelor. Zilele acestea se publică pe SEAP anunţul pentru procedura de execuţie a lucrărilor de introducere ca-nalizare pluvială și asfaltare pe strada Profesor Gheorghe Barbu.

Printre proiectele comunei trebuie amintită și construcţia creșei în cadrul PNDL 2.

I.M.

Încă un puţ de mare adâncime la Bradu

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate,

testate și verificate de noi și care vin cu garanţia fiabilităţii

și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI

DIN STOC ŞI IMPORT

l d l R bli

IN STOC ŞLA COMANDĂ

VÂNZĂR

STOC ŞI IMPORAUTO

„Asta e discriminare!”, cred părinții micuților respinși la primul examen din viața lor, intrarea la creșă

„Înscrierile s-au făcut în perioada 1 iunie-29 iunie. A fost pe bază de concurs, criteriile nu au fost afi șate nicăieri, nu a fost transparență la dosare, au intrat foarte mulți co-pii cu pile, mulți pe nedrept”, spune Cătălina Dobrogeanu. În continuare, mămica explică de ce este nemulțumită: „Viza fl otantă, pilele, punctajele care nu sunt co-recte... Mi se pare ceva în neregulă în privința acordării punctajului. De exemplu, se acordă punctaj că ești în șomaj, același punctaj care se acordă și dacă mergi la muncă după 1 august, cum e posibil așa ceva? Cum e posibil ca mie, care vreau să lucrez, să nu îmi pri-mească copilul la creșă? Vă dau un exemplu. La «Castelul Magic» (Creșa Arpechim), s-a intrat cu 15 puncte. Sus, în Războieni, s-a intrat cu minim 5 puncte, o altă neregulă. Se dă, de asemenea, punctaj că ești despărțită de soț. Păi, atunci, mă despart de soț, că doar așa găsesc loc la creșă! Sunt niște criterii absurde! Deci, copilul care are 13 puncte poate să mear-gă, însă copilul care a obținut 12 puncte sau 10 puncte, nu. Asta e discriminare! Domiciliul stabil nici nu e criteriu. Cei cu mutație în Pitești au aceleași drepturi ca și cei care stau în oraș. Sunt la creșă copii de la Bradu, de la...Ștefănești... Eu stau la 10 metri de creșă, se termină blocul și intru în grădiniță, dar nu sunt admisă. Am o cunoștință de la Lunca Corbu-lui care își aduce băiețelul la creșă în Pitești. Am o vecină care nu a avut niciodată serviciu. Primește punctaj de mamă singură, dar în același timp și puncte că nu are

serviciu. Deci, nu îmi vine să cred așa ceva! Nu o spun din răutate. Eu vreau să merg la muncă, dar ce fac cu copilul? Ea, că stă aca-să și niciodată nu o să meargă la muncă, copilul ei merge la creșă! Și eu plătesc taxe și impozite la fel ca toată lumea. Soțul are serviciu, soțul meu a stat acolo dintotdeau-na, acolo a crescut și copilul meu nu merge la creșă. Cum e posibil așa ceva? Că au intrat alții pe pile? Dacă s-ar face corect, criteriile ar fi corecte, atunci asta e! O hotărâ-re de Consiliu Local a fost dată în grabă, iar cei care au votat nu au gândit corect situația”, mai spune mămica luându-și din nou copilul în brațe. Iar în timp ce se îndreap-tă către ieșire ne spune, cu năduf, că s-a gândit chiar să îl ducă celor de la Serviciul de Asistență Soci-ală Pitești, cei care administrează creșele din Pitești adică.

Părinţi disperaţi. Peste 100 de copii respinşi la înscrierea la creşele din Piteşti O mămică amenință că își va duce copilul la Direcția de Asistență Socială

Şefa Centrului de Îngrijire şi Educaţie Timpurie Creşe, Denisa Bălan:

„Serviciile de creşă sunt servicii sociale”

„Serviciile de creșă sunt servicii sociale, de aceea se afl ă în administra-rea Serviciului de Asistență Socială”, spune și Denisa Bălan, șefa Servi-ciului Centrul de Îngrijire și Educație Timpurie Creșe Pitești din ca-drul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Pitești. Potrivit unui comunicat al respectivului centru: „Primăria Municipiului Pitești este preocupată de situația difi cilă în care se afl ă un număr atât de mare de părinți și în vederea rezolvării acestei situații a întreprins deja măsuri concrete. Astfel, prin hotărâri adoptate în ședința de Consiliu Local din data de 12.07.2018, a fost dat în administrarea DAS Pitești un spațiu în cadrul Creșei din str. Smeurei în care funcționa o grădiniță cu program prelungit. De asemenea, au fost alocate deja fondurile necesare amena-jării și dotării spațiului respectiv în vederea înfi ințării unei noi grupe de creșă cu 20 de locuri”. Din punctul de vedere al directorului Iancu, locurile acestea sunt, însă, deocamdată, ipotetice. Însă părinții copiilor respinși mai au posibilitatea de a-și reînscrie copilul în termenul de 10 zile pus la dispoziție după începerea anului școlar. Asta în eventualitatea că unii dintre micuți vor fi retrași de părinți. Slabe speranțe, cred părinții celor rămași pe dinafară.

Material realizat de Alina Crângeanu

Peste 100 de copii nu vor putea merge, în această toamnă, la creșele din Pitești. Numărul redus de locuri a făcut ca micuții să fi e selectați în baza unor criterii stabilite prin HCL 238/2017. Părinții, nemulțumiţi de criteriile de selecție și de desfășurarea procesului de evaluare a dosarelor pentru înscrierea la creșă, au creat și un grup pe Facebook intitulat „Contestații Creșă Pitești”. Disperată, o mămică a venit luni la redacția Jurnalului de Argeș, având-o în brațe pe fetița ei, în vârstă de un an și trei luni, Sofi a, al cărei dosar a fost respins la înscrierile din perioada 1 iunie-29 iunie, dar și ulterior, în urma contestațiilor. Cătălina Dobrogeanu spune că a fost respinsă pe criterii absurde și discriminatorii, în această situație afl ându-se peste două sute de părinți din Pitești.

Directorul DAS, Sorin Iancu:„Asta e, atât poate oferi municipalitatea!”

„Atitudini de genul ăsta nu sunt constructive!”, spune în replică șeful Direcției de Asistență Socială a Mu-nicipiului Pitești, Sorin Iancu. Aces-ta ne spune și punctul său de vedere asupra întregii situații, care riscă să devină explozivă. „La nivelul muni-cipiului Pitești sunt un număr de 11 creșe, cu un număr total de 520 de locuri. Asta e, atât oferă municipali-tatea. Din numărul total de locuri, 224 copii au fost reînscriși și au fost 296 de locuri disponibile, pentru care au fost depuse 433 de solicitări. Au fost declarate admise 317 cereri, iar diferența, de la 296 la 317, și anu-me 21 de dosare, au avut egalități de punctaj, nu puteam să nu îi primim. În fi nal, 116 solicitări nu au putut fi onorate din cauza lipsei de locuri. În momentul în care noi am preluat serviciul de creșe anul trecut, aveam situații în care aveam copii înscriși și din alte localități, lucru care nu mi se pare corect și nu e în regulă. Le-am pus în vedere să găsească alte soluții. Deci, noi am anunțat locuri-le ca fi ind disponibile în baza regu-lamentului de funcționare aprobat în ședință de Consiliu Local, în baza hotărârii de Guvern care aprobă me-todologia de funcționare a creșelor. În conformitate cu această metodo-logie au fost aprobate criteriile de departajare a solicitărilor. Aceste cri-terii au fost în vigoare și anul trecut, iar la noi funcționează o comisie de analiză a cererilor. Cert este că locu-rile au fost ocupate în totalitate și au rămas neonorate 116 solicitări. Nu au fost respinși. Nu sunt onorate, nu avem locuri și pentru aceștia”. Refe-rindu-se la acuzele că vin părinți din alte localități să își înscrie copiii la creșele din Pitești, directorul Iancu răspunde: „Viza de fl otant e viză de reședință. Dreptul de a avea 2-3 locuințe nu e îngrădit. Eu nu pot să îi spun ăluia care are viză de fl otant că nu are loc, nu am cum să fac asta. Aș face o discriminare. Este o presu-punere să zici că, dacă are viza făcută de 2-3 luni, a făcut asta în vederea înscrierii copilului la creșă. Aceste criterii sunt publice, toată lumea le cunoaște, informăm cu prioritate mămicile care merg la serviciu din perioada aceea de creștere a copilu-lui, mai devreme. Deci, obligatoriu, cine merge la serviciu în luna august sau septembrie are prioritate, față de cineva care începe activitatea în no-iembrie, în decembrie sau chiar anul viitor”.

Se dă punctaj că ești despărțită de soț. Păi, atunci, mă despart de soț, că doar așa găsesc loc la creșă!

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesAlexandru Rosetti, un reputat lingvist şi fi lolog muscelean

Negustorii celebri ai Piteștiului anului 1632

1632. Pe la 1632 trăiau la Pitești doi negustor celebri. Necula, fi ul lui Apostol din Pitești, avea obiceiul să meargă prin sate și să arvuneas-că mierea. Atunci când datornicii săi nu-și puteau plăti datoriile în numerar, negustorul le lua caii în loc. Stamatie era, de asemenea, un negustor cu dare de mână, care își cumpărase proprietăţi în București.

Se înfi inţează la Pitești seminarul pentru pregătirea preoţilor

În 1836, Episcopul Ilarion al Ar-geșului înfi inţează la Pitești un seminar pentru pregătirea preoţi-lor. Aici va funcţiona până în anul 1838, când va fi mutat la Curtea de Argeș.

Proclamaţia domnitorului Barbu Știrbei de la Piteşti

În momentul declanșării Războ-iului Crimeei, Barbu Știrbei, dom-nitorul Ţării Românești, părăsește ţara, în octombrie 1853, fără să re-nunţe la tron. În acest sens, dom-nitorul a dat o proclamaţie de la Pitești. După un an, Barbu Știrbei a revenit în ţară.

Henri Trenk a pictat Schitul Trivale

Pe 19 mai 1861, pictorul Henri Trenk depune la minister o serie de 16 tablouri din albumul care cuprindea imagini cu mânăstirile din Argeș și Vâlcea. Între acestea se afl a și tabloul în sepia reprezentând Schitul Trivale.

Unitățile industriale reprezentative ale Piteștiului la 1906

1906. Ca unități industriale repre-zentative orașul Pitești avea Moara Sistematică de Făină, Abatorul, Fa-brica de Pielărie și Încălțăminte din Găvana (comună suburbană).

Finalizarea mai multor lucrări în Pitești

1969. decembrie 12. Finalizarea lucrărilor pentru: Autobaza Pitești-Sud, Liceul Industrial Nr. 8 (stra-da Mircea Vodă), Exploatarea de Transport Local (strada Depozite-lor).

Participări importante din Pitești la mari construcții din țară

1970-2002. Participări importan-te din Pitești la realizarea Canalu-lui Nou Dunăre - Marea Neagră, Autostrada Pitești - București, Casa Poporului din Capitală, Canalul Dunăre - București, strângerea recoltei, Autostrada București - Constanța.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Alexandru Rosetti s-a născut la 20 octombrie 1895 la București și a decedat la 27 februarie 1990. A fost un reputat lingvist și fi lolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică. Profesor la Facultatea de Litere din București, Alexan-dru Rosetti a fost unul dintre patronii spirituali ai școlii lingvistice de la București, alături de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur. A fost membru titular al Academiei Române din 1948. Alexandru Rosetti a urmat școala pri-mară la Câmpulung Muscel, iar pe timpul verii a locuit în orașul Câmpulung, la ”Vila Sandu”, imobil al cărui prim proprietar a fost încă din anul 1910.

M.I.

Urmaș al familiei prințului Rosetti

Alexandru Rosetti era un urmaș al familiei prințului Ro-setti. A fost fi ul lui Petre Rosetti Bălănescu, avocat și moșier, și al Zoei (născută Cornescu), fi ica lui C.C. Cornescu, auto-rul cărții „Manualul vânătoru-lui” (1874). Alexandru a urmat școala primară la Câmpulung Muscel și Liceul ”Gheorghe Lazăr” din București (bacalau-reat în 1914). A urmat cursurile Facultății de Litere (1916-1920), întrerupte în timpul războiului, când a fost mobilizat pe front și rănit în luptele de la Mărășești (1917). I-a avut profesori pe Ovid Densusianu, Ion Bianu, I.A. Candrea, Dimitrie Onciul. Și-a susținut doctoratul la Sor-bona, Paris, cu teza „Recherches sur la phonétique du roumain

au XVI-e siècle” (Paris, 1926). La Paris s-a căsătorit cu Maria Rallet. A ajuns în 1933 directo-rul Fundației Regale pentru Li-teratură și Artă a regelui Carol II, cea mai prestigioasă editură din România din epoca interbe-lică (este director până în 1947). De la bun început obiectivele sale erau complexe: în primul rând publicarea de ediții critice ale scriitorilor clasici români, a colecției ”Energia”, unde rege-le Carol propunea tipărirea de cărți de aventură, ediții defi niti-ve ale scriitorilor contemporani.

Cariera didactică, titluri academice

După ce a obținut titlul de doc-tor în litere la Sorbona a devenit conferențiar universitar de fone-tică generală și experimentală în 1928, apoi profesor în 1932 la Facultatea de Litere și Filosofi e din București. Din 1938 a fost titularul Catedrei de limba ro-mână. În perioada 1945-1946 a fost decan al Facultății de Litere și Filosofi e, iar între anii 1946-1948, rector al Universității din București. Din anul 1963 a fost directorul Centrului de cerce-tări fonetice și dialectologice al Academiei. A primit titluri-le de Doctor honoris causa al Universităților din Montpellier și din Aix-en-Provence. A fost membru corespondent al Aca-demiei suedeze și membru al Academiei iugoslave din Za-greb. A fost ales membru în biroul Societății internaționale de științe fonetice și membru în Comitetul internațional al slaviștilor. A obținut Premiul de Stat în 1962 și distincția de Om de știință emerit în 1965.

Activitatea de fi lologActivitatea de fi lolog a lui Ale-

xandru Rosetti se întinde pe aproape șapte decenii de muncă intensă, coroborată cu pasiunea sa extraordinară pentru bibliofi -lie. Atât în epoca interbelică, cât și în perioada comunistă, Ro-setti s-a ocupat de editarea unor opere complete ale scriitorilor și cronicarilor români ca Miron Costin, Ion Neculce, Grigore Ureche sau Ion Luca Caragiale (la această ediție lucrând alături de Silvian Iosifescu, Șerban Cio-culescu și Liviu Călin). Rosetti a inițiat și publicat primele ediții critice ale operelor lui Hasdeu, Alexandru Odobescu, Ion He-liade Rădulescu, Nicolae Băl-cescu. De importanță națională și internațională rămân studiile și cercetările sale lingvistice, cu precădere trebuie precizat interesul pe care l-a arătat pen-tru istoria limbii române, cu susținerea unor teorii proprii de

o mare originalitate, recunoscu-te pentru acribia și metodele cu care acesta operează. Prin studi-ile sale de limbă românească ve-che, de fonetică și dialectologie, prin utilizarea unor instrumen-te de cercetare noi, de exemplu fonetica experimentală, a adus contribuții primordiale în cer-cetarea științifi că a limbii româ-ne. A promovat direcții noi ale cercetării, și anume lingvistica matematică și structurală. A fost unul dintre cei mai profunzi cu-noscători ai limbii române, pe care a studiat-o printr-o vastă documentare istorică.

Activitatea academicăProfesor de fi lologie la Facul-

tatea de Litere din București (titularul cursului de istoria limbii române vreme de câteva decenii), academicianul Alexan-dru Rosetti a lăsat nenumărate lucrări de specialitate, publicate în țară și Occident (în special în Franța și Danemarca). Este cunoscut ca unul dintre cei mai longevivi membri ai Academiei Române, rămânând titularul acestui înalt for chiar și în pe-rioada socialist-comunistă, când o parte importantă dintre aca-demicienii care nu aderaseră la noua doctrină își pierduseră ti-tlul academic, la fel ca și titlul de profesor universitar (fi ind astfel excluși complet din viața publică). Astfel, câțiva lingviști importanți ca Iorgu Iordan,

Alexandru Graur, Jacques Byck, Ion Coteanu și apoi Alexandru Rosetti se dovediseră părtinitori (favorabili) noii structuri politi-ce, rămânând în înaltele foruri științifi ce și culturale și acti-vând, de asemenea, ca profesori universitari. Totodată, Institu-tul de Lingvistică din București al Academiei Române îi poartă numele (alături de cel al lui Ior-gu Iordan).

MemorialistulRosetti rămâne printre puținii oameni de cultură din România

care au cunoscut o parte semnifi cativă dintre intelectualii români și străini ai secolului în care a trăit. A întreținut o corespondență notabilă cu George Călinescu și Tudor Vianu, dar și cu profesori de renume din Occident. A scris mai multe memorii de călătorie: „Note din Grecia” (1938), „Diverse (Note de drum, amintiri ese-uri)” (1961), „Cartea albă” (1968), „Călătorii și portrete” (1977). Alexandru Rosetti se stinge la 27 februarie 1990, la locuința sa din București, în urma unui incident electric. Moartea sa este descri-să și de Gheorghe Florescu, unul dintre cunoscuții săi, în cartea sa „Confesiunile unui cafegiu”. De altfel, Rosetti este unul din-tre puținii intelectuali români activi în perioada interbelică ce au supraviețuit Revoluției din decembrie 1989 (un alt caz similar este cel al cunoscutei Cella Delavrancea).Casa Rosetti de la Câmpulung Muscel

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

„Asta e fascinant la cărţi: îţi permit să călătorești fără să faci un pas” (Jhumpa Lahiri).

În acest context, Biblioteca Ju-deţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită într-o călătorie în lumea incitantă a cărţilor și vine în în-tâmpinarea dumneavoastră cu o largă paletă editorială, din care vă vom prezenta, în rândurile ce urmează, mai multe titluri.

Din domeniul psihologiei, am selectat următoarele titluri: So-here Roked, „Vindecarea oboselii: cum să învingi epuizarea și să te simţi excelent” (București, Editu-ra Life Style, 2015); Pierre Gali-mard, „Psihologia adolescentului de la 11 la 15 ani” (București, Editura Meteor Publishing); Jeff Keller, „Pregătit pentru succes” (București, Editura Curtea Veche Publishing, 2014); Adam Smi-th, „Teoria sentimentelor mora-

le” (București, Editura Publica, 2017).

Pentru cititorii pasionaţi de is-torie, recomandăm următoarele titluri: Neagu Djuvara, „O scur-tă istorie ilustrată a românilor” (București, Editura Humanitas, 2013); Cristian Teodorescu, „Lo-vitura de stat, trecut și viitor?” (Galaţi, 2017); Stelian Tănase, Elena Vijulie, „Dinastia” (Bucu-rești, Editura Rao Distribuţie, 2017); Robert D. Kaplan, „În umbra Europei” (București, Edi-tura Humanitas, 2016).

Din domeniul medical, vă pre-

zentăm titlurile: Izabella Wentz, Marta Nowosadzka, „Tiroida Hashimoto: cum să schimbăm stilul de viaţă ca să depistăm și să tratăm cauzele” (Pitești, Editura Paralela 45, 2016); Iaroslav Kiss, „Fizio-kinetoterapia și recupera-rea medicală în afecţiunile apa-ratului locomotor” (București, Editura Medicală, 2018).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind următoarele titluri: Kate Morton, „Păzitoarea tainei” (București, Editura Hu-manitas Fiction, 2017); Marie Rutkoski, „Blestemul câștigăto-

rului” (București, Editura Corint Books, 2017); Alain de Botton, „Ce se întâmplă în iubire” (Bucu-rești, Editura Humanitas Fiction, 2017); Paul Th eroux, „Bazarul pe roţi” (Iași, Editura Polirom, 2015).

Cu speranţa că titlurile pre-zentate anterior v-au capti-vat, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „Valoa-rea unei cărţi se măsoară prin ceea ce poţi lua din ea” (James Bryce).

Zina Ionescu

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!

„Sticluţa cu poveşti” - atelier creativ, la Biblioteca Judeţeană Argeş

Pentru că a sunat clopoțelul vacanței, Bibli-oteca Județeană Argeș organizează, în această vară, o serie de evenimente educative, la care îi invită să participe pe copii. Miza - să-și pe-treacă timpul liber descoperind atât colecțiile bibliotecii, cât și moduri de expresie creative, adaptate vârstei lor.

În perioada 9 - 13 iulie, în cadrul Proiectului Biblioteca din vacanță, s-a desfășurat atelierul „Sticluța cu povești”, care li s-a adresat copii-lor cu vârstele cuprinse între 8-10 ani. Copiii au nevoie de cât mai multe activități, care să-i ajute să se dezvolte corect și armonios încă de la cele mai fragede vârste. Prin joc, veselie și chi-cot, micuţii și-au descoperit abilităţile sociale, pe cele de comunicare, au învățat să gândească autonom și au fost provocați să descopere lu-mea din jurul lor. În cadrul atelierului, ei au creat povești de vacanță, au făurit nuferi, naiuri din paie, borcane cu sclipici, personalizate cu jucării, vaze din sticle.

Gabriela Rădulescu, bibliotecară

„Ciuleandra” din Topoloveni, spectacol în Cehia

În perioada 12-18 iulie, ansamblul folcloric de copii „Ciuleandra” al Casei de Cultură „Pr. Ion Ionescu” din Topoloveni a participat la Festi-valul Internațional de Folclor „Moonlight in Prague”, din Cehia. La acest eveniment au fost invitate 16 ansambluri folclorice din întreaga lume, iar cel din Topoloveni a fost singurul din România. După ce au stat cinci zile în Cehia, vineri, 20 iulie, copiii din cadrul ansamblului folcloric „Ciuleandra” au plecat spre Botoșani, la un alt spectacol, unde au obținut locul I. Ansamblul folcloric „Ciuleandra” fi inţează din 1972 și a avut spectacole în mai multe părți ale Europei. M.T.

Săptămâna trecută, mier-curi, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Județene Argeș, s-au risipit petale lirice, s-au răsfoit pe îndelete pagini de carte nouă, chitara lui Stelian Necșoi și cea a lui Florin Că-prar au vibrat, atmosfera de vară care nu mai seamănă cu ce-a fost a luat chipul Micha-elei Valmar.

Volumul – aproape un de-but, dacă ne gândim că pri-mul a fost tipărit acum mai

bine de 20 de ani – se intitu-lează ”Gânduri printre petale. De la poezii la aforisme”. Este o șoaptă. Șoapta unei femei care descoperă valoarea clipei în timp ce clipa trece. Șoapta unei femei dependente, la modul absolut, de natură, de dragoste, de frumusețea și de stabilitatea rânduielii patri-arhale. Este șoapta celei care se descoperă pe sine egală cu clipa – fragilă, trecătoa-re, simplă, pentru că toate înțelegerile s-au dezlegat, au devenit clare.

Poeziile Michaelei Valmar au un aer oriental, fără să respecte, însă, un cod sau un cifru oriental. Descriu conținuturi din unghiuri su-biective. Subiectivitatea este totuși sub control, nu se cla-tină, încearcă să se apropie de realități, păstrându-le în-tregi. Mereu aproape de ele. Mereu mângâietor. Niciodată pătimaș.

Denisa Popescu

Printre versurile-petale ale Michaelei Valmar

Vorbirea, sunetul, cuvântul s-au născut din necesitate și reprezintă procese care se învață pe tot par-cursul vieții. Nu este niciodată prea târziu sau prea devreme să învățăm o exprimare corectă, concisă și clară.

Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș a organizat, în perioada 16-20 iu-lie, cursul „Arta de a vorbi frumos și con-vingător”. Acesta a fost dedicat copiilor cu vârsta de 11 până la13 ani.

Copiii și-au dezvoltat abilitatea de a vorbi în public și au fost inițiați în arta comunicării. Au învățat despre dicție, ton, intonație și expresivitate, dar și cum să construiască un discurs argumentat și convingător.

Cursul a cuprins un program de exerciții practice, în care s-a pus accent pe ele-mentele esențiale necesare vorbitului li-ber, precum vocea, respirația, gestionarea emoțiilor, postura și gesturile, ritmul și rostirea, creativitatea și argumentarea în contextul discursului.

Pe parcursul instruirii, au fost folosi-te metode de educație nonformală, in-teractive: jocuri de rol, dezbateri, jocuri de improvizație. Acest lucru a oferit participanților libertatea de a-și structu-

ra și exprima propriile idei, astfel încât originalitatea și creativitatea fi ecăruia să poate fi puse în valoare.

Cursul a oferit celor mici noi experiențe, urmărind animarea acestora în scopul dezvoltării comunicativității, dezinhiba-rea și stimularea creativității, stăpânirea emoțiilor de vorbire în public și de cap-tare a atenției, coordonarea și corelarea vorbirii cu mișcări complexe. „Arta de a

vorbi frumos și convingător” va fi reluat în perioada vacanțelor, cu noi grupe de participanți, deoarece feedback-ul pri-mit a fost unul pozitiv, copiii afi rmând ca această experiență i-a ajutat să-și îmbunătățească pronunția clară și corec-tă, să-și dezvolte încrederea și capacitatea de a organiza un discurs.

Oana Adriana Antonescu, bibliotecar

Arta de a vorbi frumos şi convingător - curs de dicţie şi intonaţie la Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş

Ansamblul „PLAI DE DOR”, în TurciaÎn perioada 19-23 iulie, Ansamblul Folcloric „PLAI DE DOR” al Cen-

trului Cultural Mioveni a participat la un festival internațional de dans din Turcia. Festivalul, intitulat International Çanakkale Troia Folk Dance Festival – Turcia, a fost organizat la Marea Marmara. Au participat peste 600 de dansatori din Europa și Asia. Printre țările participante se numără Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Georgia, Iran, Nepal, dar și Turcia.

„PLAI DE DOR”, înfi ințat din 2005, este un ansamblu cu membri tineri, care a participat de-a lungul anilor la mai multe concursuri atât pe plan local, național, cât și internațional. M.T.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 25.07.2018

Privind debutul proiectului „Diversificarea activitatii UNIV STONE ARG SRL prin infiintarea unei linii de prelucrare piatra naturala”

S.C. UNIV STONE ARG S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul „Diversificarea activitatii UNIV STONE ARG SRL prin infiintarea unei linii de prelucrare piatra naturala”, cod SMIS 112307, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2409 a fost semnat în data de 21.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea și creșterea competitivității societății, în vederea dezvoltării locale durabile și a creării unui pol concurențial în regiunea Sud-Muntenia. În acest sens, firma va achiziționa o serie de echipamente IT sisteme de iluminat ecologic, utilaje și echipamente speficifice în vederea înființării unei linii de prelucrare piatră naturală. Fluxul tehnologic modern, performant, va contribui la diversificarea activității societății, fapt ce se va reflecta într-o dezvoltare sustenabilă a societății, la respectarea normelor de mediu și la poziționarea competitivă a UNIV STONE ARG SRL pe piața specifică. Prin atingerea obiectivului general, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 1.022.465,85 lei, valoarea totală eligibilă este de 859.215,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 773.293,50 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 657.299,47 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 115.994,03 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 85.921,50 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 163.250,85 lei. Durata de implementare a proiectului este de 26 luni (06.03.2017-30.04.2019). Locul de implementare a proiectului este înregistrat ca punct de lucru la adresa din: Oraș Ștefanesti, Str. Șoșeaua București-Pitești, nr. 9, județ Argeș, Regiunea Sud-Muntenia Detalii suplimentare puteți obține de la: Bogdan Gabriel IOANICESCU - Administrator, tel: 0722 942 544, email: univstone@gmail.com.

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 25.07.2018

Privind debutul proiectului ,,Creșterea competitivității ADVANCED DENTAL FAMILY CLINIC S.R.L., prin dotarea cu echipamente

performante, inovative pentru serviciile de tehnică dentară’’

S.C. ADVANCED DENTAL FAMILY CLINIC S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul ,,Creșterea competitivității ADVANCED DENTAL FAMILY CLINIC S.R.L., prin dotarea cu echipamente performante, inovative pentru serviciile de tehnică dentară’’, cod SMIS 113509, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2425 a fost semnat în data de 18.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea și creșterea competitivității societății, în vederea dezvoltării locale durabile și a creării unui pol concurențial în regiunea Sud-Muntenia. În acest sens, firma va achiziționa o serie de echipamente specifice sectorului de tehnică dentară, menite să optimizeze fluxul tehnologic deja existent, să crească capacitatea de producție și să conducă la o gestionare mai eficientă a activității companiei, fapt ce se va reflecta într-o dezvoltare sustenabilă a societății, la respectarea normelor de mediu și la creșterea competitivității pe piața specifică. Prin atingerea obiectivului general, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 856.620,31 lei, valoarea totală eligibilă este de 856.620,31 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 685.296,25 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 582.501,81 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 102.794,44 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 171.324,06 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 0,00 lei. Durata de implementare a proiectului este de 19 luni (01.04.2017-31.10.2018). Locul de implementare a proiectului este înregistrat ca punct de lucru la adresa din: Satul Valea Mare-Podgoria, Oraș Ștefanesti, Str. Calea București, nr. 190B, județ Argeș, Regiunea Sud-Muntenia Detalii suplimentare puteți obține de la: MINODORA CLAUDIA COSTACHE- Administrator, tel: 0744 544 567, email: advanceddentalfamilyclinic@yahoo.com.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Preotul Brânzea s-a luptat trei ani să transforme Parcul Florica în cartier de vile

CEVA CE SIGUR NU ŞTIAŢI ŞI DORIŢI SĂ AFLAŢI!

Coincidență sau nu, a renunțat la proces în octombrie 2017,

cu puțin înainte de fi nalizarea negocierilor prin care Ministerul

Culturii a cumpărat Vila Florica Culturii a cu p

Oare pierderea de către stat, exact în aceeași perioadă, a

dreptului de preempțiune pentru uzina electrică și observatorul

astronomic construite de Brătianu pe domeniul Florica, bașca

4600 mp de teren, a făcut parte din negociere?

Vă mai amintiți scandalul provocat de pierderea cu schepsis, la sfârșitul anului 2017, de către Primăria Ștefănești a unui obiectiv de patri-moniu, respectiv uzina electrică și observatorul astronomic, parte a domeniilor de la Florica? La nivelul Primăriei Ștefănești s-a declanșat astfel un scandal monstru, după ce înștiințarea în care autoritățile în drept erau notifi cate de către Minis-terul Culturii să își exercite dreptul de preempțiune s-a... pierdut pe circuitul documentelor dintre edilul Ioana Jenica Dumitru și secretarul Georgeta Ion, iar termenul legal a trecut. Era vorba despre fosta uzină electrică, de o cramă din care pleacă mai multe tuneluri spre moșie, de un observator astronomic, plus câteva anexe scoase la vânzare de către moștenitori, bașca 4600 mp de teren, oferite mai întâi statului la prețul derizoriu de 100.000 de euro. Sesizată de primărița Ioana Dumitru, Comisia de Disciplină a

Secretarilor (pentru că secretarul UAT Ștefănești, Georgeta Ion, este persoana pe care edilul o conside-ra responsabilă pentru pierderea dreptului de preempțiune și împo-triva ei a făcut sesizarea) a convo-cat o primă întrunire pe 15 martie. Comisia, constituită de fostul subprefect Gabriel Stoian, a audiat-o pe secretarul Primăriei Ștefănești, Ion Georgeta, căreia i s-au cerut mai multe documente necesare stabilirii adevărului. Între timp însă, sub-prefectul Stoian a fost schimbat și problema a rămas în coadă de pește de atunci. Din câte știm, comisia nu s-a mai întrunit, probabil pentru că nimeni nu mai vrea să descopere matrapazlâcurile făcute pe această speță și cum s-a ajuns ca Primăria Ștefănești să nu își exprime dreptul asupra obiectivului de patrimo-niu, iar preotul Nicolae Brânzea, în calitate de comoștenitor, să fi e dezlegat spre a vinde acest obiectiv de patrimoniu cui dorește.

Patimile lui Brânzea în recuperarea averii Brătienilor, mai grele decât Patimile lui Iisus

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

„Precizez că pe terenul meu nu este decât o vegetație sălbatică, este un teren viran care nu poate avea ca destinație agrementul”, le-a spus Brânzea judecătorilor

De altfel, preotul Brânzea nu și-a as-cuns niciodată intenția de a fructifi ca toate bunurile revendicate și câștigate de pe urma Brătienilor. Astfel că, după ce a făcut o afacere frumoasă cu Minis-terul Culturii, căruia i-a vândut Vila Florica, acesta și-a exprimat intenția de a recupera și Biserica Brătienilor, parte a ansamblului Florica și în care se afl ă înmormântați mai mulți membri ai familiei Brătianu. Ba chiar s-a strădu-it, până anul trecut, să poată schimba destinația unei suprafețe de peste 10 hectare de pe domeniul Florica, având destinația de parc dendrologic, pentru a construi aici un cartier rezidențial. De-mersurile sale au început în 2014, când a solicitat pentru prima oară Consiliului Local Ștefănești transformarea parcu-lui, din ”spații plantate agrement, sport, turism, în zonă pentru construcții locuințe”. Pentru că a obținut în câteva rânduri răspuns negativ, atât din partea compartimentului de urbanism, cât și din partea juriștilor UAT Ștefănești, ba chiar și o hotărâre de Consiliu Lo-cal potrivnică, Nicolae Brânzea s-a adresat, în 2015, instanței de judecată, acționându-i în contencios adminis-trativ atât pe primarul Mihail Dorin Bărbuceanu, cât și Primăria și Consiliul Local Ștefănești. Nicolae Brânzea a ce-rut în instanță revocarea hotărârii Con-siliului Local, precum și emiterea unei noi hotărâri favorabile, dar și plata unor despăgubiri generate de nepunerea sa în drepturi. În motivare, acesta a scris: „Sunt proprietarul a două suprafețe de teren, respectiv 10.568 mp, cu vecinătăți

N - drum acces, E - SC Vasicos Center, S - Sc Vasicos Center - teren care nu se afl ă în amenajament silvic și 800 mp teren N - drum acces E - Vasicos, S - drum acces și V - drum acces, situate în Ștefănești, dobândite în baza certifi -catului suplimentar de legatar din data de 9 mai 2013 la certifi catul de legatar din 18 mai 2011, ca unic moștenitor al defunctei Eleonora Brătianu”. Potrivit reclamantului Nicolae Brânzea, avizul nejustifi cat emis de autoritățile locale actului normativ, respectiv HCL din 2014, au fost emise după o verifi care superfi cială a documentelor. Cităm: „în soluțiile de respingere a cererilor nu mi s-a adus la cunoștință în ce bază și care este temeiul legal în baza căruia terenul proprietatea mea este cuprins în acea zonă destinată spațiilor plantate, agrementului, sportului și turismului, conform PUG, cu atât mai mult cu cât în imediata apropiere, având ca veci-nătate, pe două dintre cele două laturi este o zonă de construcții, un ansamblu rezidențial de construcții ce aparțin SC Vasicos Center. Precizez că pe terenul meu nu este decât o vegetație sălbati-că, un teren viran care nu poate avea ca destinație agrement, nefi ind vorba de vreo investiție sau de vreo amenajare care să poată da această destinație tere-nului”.

Ce a spus în instanţă juristul primăriei: „Terenul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Brătianu, fi ind cuprins în categoria terenuri forestiere (zona dendrologică)”

În întâmpinarea depusă în instanță de fostul jurist al instituției, Cătălin Opri-na, acesta arăta că:

„În data de 28.10.2014, reclamantul a depus o cerere prin care solicita Con-siliului Local Ștefănești schimbarea

categoriei de folosință a terenului în suprafață de 11.368 mp, din teren spații plantate agrement-turism, în zonă pen-tru construcții locuințe. Prin OUG din 2005, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori stră-mutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Potrivit legi-lor în vigoare, suprafețele de teren cu-prinse în categoria spații verzi, zone de agrement și turism trebuie să corespun-dă unui număr de metri pătrați pentru fi ecare locuitor. Terenul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Brătianu fi ind cuprins în categoria terenuri forestiere (zona dendrologică), în afara amenaja-mentului silvic și făcând parte din cele 10 hectare categoria de folosință parc”.

Interesant e că, după vreo doi ani de proces, în octombrie 2017, preotul Brân-zea renunță subit la judecată. Perioada e cam aceeași în care se derulau aprins ne-gocierile pentru vânzarea Vilei Florica. Ne întrebăm dacă nu cumva renunțarea la fel de subită a Ministerului Culturii, precum și a autorităților locale, la buca-ta din ansamblul Florica (uzina electrică și observatorul astronomic) nu a făcut parte din negociere...

Mai ales că toate obiectivele de patri-moniu și cei 4600 mp din vecinătatea Vilei Florica au ajuns foarte rapid la un privat, care a plătit pe ele moștenitorilor reprezentați de preotul Brânzea puțin peste 100.000 euro. Acum, părinte-le Brânzea a solicitat din nou UAT Ștefănești modifi carea planului de ur-banism, demers strict necesar pentru schimbarea destinației unui teren mult mai mic, rămas în proprietatea sa și afl at în proximitatea șantierului deschis de omul de afaceri Corin Boian de la Va-sicos Center.

Preotul Brânzea zice că nu mai are treabă cu parcul. Vrea doar schimbarea planului de urbanism

„Parcul e la vilă, a fost dat ministerului. Eu tre-buie să schimb planul de urbanism acolo și e o procedură. Procesul nu s-a mai derulat, a fost un proces pe un refuz de a... Schimbarea destinației se face prin PUG. Ce cartier să faci într-un hec-tar acolo? Nu e vorba de un cartier de vile, e pur și simplu vorba de schimbarea destinației pen-tru că trebuie să schimb, e dreptul meu. E vor-ba doar despre un hectar de teren, intravilan, în afara fondului forestier. Nu e parc acolo, e doar lăstăriș, într-o perioadă chiar pășteau gâștele acolo. În titlu de proprietate este vorba de 8 hectare și ceva de pădure pe dealuri, care nu au nicio treabă cu asta. Aici este vorba de un hectar de teren intravilan. Terenul ăsta nu a fost parc, a fost la stațiunea de cercetări, a fost în continu-area acelui teren, este o pădure crescută ulterior, un lăstăriș. Dacă mâine tai tot de acolo, nu e niciun parc, e proprietate privată. Nu este pă-durea de lângă vilă. Ăla, cu copacii ăia frumoși, e chiar parcul. Acum nu mai are nicio treabă, este al Ministerului Culturii. Acum vorbim de o suprafață de lăstăriș în continuarea vilelor făcute de Corin Boian. E adevărat că se lucrează cum se lucrează în Primăria Ștefănești, așa cum știți și dumneavoastră... Ca să nu mai vorbesc că pe 20 de hectare de pădure validate în 2001, nici acum nu sunt pus în posesie. Dar au fost puși alții... pe amplasamentul pădurii Brătienilor. Trăiască Brătienii, că acum toți s-au... jucat cum au vrut. Brătienii au avut acolo 280 de hectare, până jos la râul Argeș. Istoria e destul de lungă, ăsta e un teren pe titlu de când trăia Oana (Oana Brătia-nu, cea care n-a avut moștenitori și l-a făcut le-gatar testamentar pe Nicolae Brânzea - n.red.) și pe care trebuie să îl aduc la un nivel de soluție”.

Primăriţa Ştefăneştiului fuge de răspunsul la această problemă

Logic, ne-am adresat și primăriței Ștefăneștiului pentru a afl a cum stau lucrurile atât în cazul an-chetei de la Prefectură privind uzina de apă și observatorul astronomic, cât și în cazul solicită-rii preotului Nicolae Brânzea. Însă Ioana Jenica Dumitru, autodeclarată în silenzio stampa, ca o mare vedetă (negativă) ce este, nu ne-a furnizat niciun răspuns, deși are (sau avea) până acum lună vreo trei responsabile pe partea de comuni-carea cu presa. Oare are ceva de ascuns?

Material realizat de Alina Crângeanu

N drum acces E SC Vasicos Center categ

SENZAŢIONAL!!! Nici pe Caliopie nu l-ar fi dus mintea

la aşa ceva. Brânzea spune că „nu e parc,

e doar lăstăriș, într-o perioadă chiar pășteau

gâștele ...”, în vreme ce primăria vorbeşte

de „terenuri forestiere, zona dendrologică”

La începutul acestui an, prima echipă din Europa de Est care a traversat Oceanul Atlantic vâslind, în cadrul celei mai grele curse de canotaj din lume, Talisker Whisky Atlantic Challenge, a fost cea formată din patru români. Printre ei s-a afl at și un muscelean, fi zioterapeutul Ionuţ Olteanu, originar din Davidești, cel care, la fi nal de com-petiţie, s-a decis să-și ceară iubita în căsătorie.

Musceleanul care a traversat Atlanticul va înfrunta duritatea Patagoniei

Și nu a trecut decât o jumătate de an până ce a apărut o nouă provocare. La fi nal de toamnă, Ionuţ va pleca în sudul Americii de Sud pentru a participa la Patagonian Expedi-tion Race, cea mai dură cursă de anduranţă pe uscat. El face parte dintr-o echipă formată din patru membri și denumită Climbing Th e World. Alături de el se va afl a Vasile Oșean, cel care a condus expediţia din Atlantic, și doi noi parteneri de aventură, Monica Mâni-cuţă și Alex Diaconu.

Dacă la cursa peste Ocean scopul a con-stat și în strângerea de fonduri pentru con-stituirea la Adunaţii Copăceni a unui centru destinat copiilor cu boli grave, expediţia din Patagonia, din noiembrie, va fi una și de sus-ţinere a funcţionării stabilimentului medical în care sunt îngrijiţi copiii cu dizabilităţi per-manente sau în stadiu fi nal. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Încep lucrările la noul parc din Topoloveni

Primăria din Topoloveni a primit confi rmare pentru începerea lucră-rilor la noul parc din oraș. Acesta va avea spațiu verde cu arbori și arbuști, locuri de joacă pentru copii, foișoare, alei pietonale etc. „Săptămâna aceas-ta, joi, dăm ordinul de începere a lucrării. Construcția va dura 7 luni”, a spus primarul din Topoloveni, Gheorghiță Boțârcă.

Primăria din Topoloveni va depune și la ADR Sud-Muntenia un proiect pentru iluminat public și încă unul pentru locuințe sociale, combinat cu infrastructură de drumuri. Cât despre creșa care urmează să fi e construită în Topoloveni și care se adresează copii-lor cu vârsta cuprinsă între 0- 3 ani, aceasta se afl ă în stadiul de evaluare a ofertelor. M.T.

Staţie de epurare, în octombrie, la Bogaţi

Se are în vedere continuarea pro-iectelor începute în comuna Bogați la rețeaua de canalizare, care va fi gata mai devreme decât se preconiza inițial.

„Am obținut încă o extindere, pen-tru că era doar pentru tronsonul prin-cipal. Sigur, în fi ecare an, solicităm câte-o extindere până se vor rezol-va toate căile principale din Bogați. Stația de epurare e făcută. Finalizarea acestui tronson era pe 31 decembrie, însă am avut o întâlnire cu construc-torul, cu arhitectul și se decalează pentru 15 octombrie, mai devreme cu 2 luni și jumătate”, a declarat prima-rul comunei Bogați, Ion Gârleanu.

Tot în localitatea Bogați urmează să se construiască un centru cultural, care, potrivit spuselor primarului Ion Gârleanu, depășește 100 de miliarde.

„Am semnat contractul de fi nanțare pentru construirea unui centru cultu-ral. A fost licitat deja, acum așteptăm să înceapă lucrarea. De la începe-re, termenul de execuție este de trei luni, dar știți că se decalează. Dacă va fi gata la anul în decembrie, sunt mulțumit. Important e că am semnat contractul de fi nanțare, deci e aprobat proiectul”, a adăugat primarul.

M.T.

Investiţii în derulare la Băiculeşti

Proiectul de asfaltare a DC 213 Argeșani - Băiculești - Zigoneni, investiție cu fonduri europene, pen-tru care a avut loc deja licitația de execuție a lucrărilor aferente celor 5,4 km de drum comunal a ajuns în faza contestațiilor. „Licitația la DC 213 e în contestație. Asta-i procedura, ce să facem?! Sper să se deblocheze cât mai repede, pentru că acolo am termen de execuție noiembrie 2019 și nu e de joacă. Mai am promisiuni pentru DJ 704 H Valea Gazelor - Noapteș, pen-tru astfalt, și ar mai fi de enumerat, dar la momentul potrivit ”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, primarul Ni-culae Dragnea.

Investiții în derulare au loc și la două școli din comună. dar și la dis-pensar. Se lucreză la două toalete, una la Școala Valea Brazilor și cealaltă la Școala Băiculești, precum și la reabili-tarea dispensarului uman”, a mai de-clarat, pentru Jurnal de Argeș, edilul-șef al comunei Băiculești.

Urmează implementarea unui nou proiect fi nanțat din fonduri europene: amenajarea unui teren multifuncțional de sport în incinta fostei clădiri administrative din sa-tul Tutana, proiect pentru care, în luna mai, primarul Niculae Dragnea a semnat, la AFIR Târgoviște, con-tractul de fi nanțare. „Am obținut fi nanțarea. Suntem pe proceduri, dar puțin probabil să înceapă anul aces-ta”, a mai precizat primarul Neculae Dragnea.

I.M.

Transfăgărășanul, spectaculosul drum împânzit de cascade și păduri, este o dovadă incontestabilă a frumuseții țării noastre. Cu toate acestea, acest drum celebru este deschis doar patru luni pe an, în perioada iulie- octombrie, din cauza riscului de alunecări de teren, căderi de pietre, avalanșe. În acest an, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a amânat deschiderea acestui drum până la data de 1 iulie din cauza fenomenelor mete-orologice. Am stat de vorbă cu omul de afaceri Dumitru Grecu, cel care deține hotelul de patru stele Valea cu Pești, situ-at în apropierea Lacului Vidraru. Acesta este unul dintre operatorii economici importanți afectați de amânarea deschi-derii Transfăgărășanului.

Dumitru Grecu: „Cineva vrea să își bată joc de județul Argeș”

„Să fi u sincer, cred că este o ambiție prosteas-că a conducerii de la CNAIR, pentru că i-am acționat în instanță, întrucât blocau drumul nejustifi cat. Au vrut să ne demonstreze că au pâinea și cuțitul în mână. Au fost turiști stră-ini, ca în fi ecare an, care au desfăcut porțile. Astfel, s-a circulat cu trei săptămâni înainte de deschiderea ofi cială. S-a circulat absolut normal. În mod normal, anul acesta puteau să deschidă Transfăgărășanul în data de 1 mai, pentru că nu mai era zăpadă. Nicăieri în Euro-pa nu există un drum închis, indiferent de alti-tudine, în data de 1 mai. Numai în România se ține închis până la 1 iulie, bătaie de joc.

Transalpina a fost deschis la 15 mai, în mod ofi cial. Cineva vrea să își bată joc de județul Argeș. Îmi pare rău de conducerea județului Argeș, care se lasă călcată în picioare de oricine. Argeșul e unul dintre cele mai puternice județe și merită mai multă considerație. Am senzația că nimănui nu-i pasă.

Ne-am pierdut o grămadă de bani, toți agenții economici de pe Transfăgărășan. Fluxul tu-ristic a crescut excepțional după deschiderea ofi cială, dar foarte mulți oameni nu se duc pe Transfăgărășan atunci când e închis, pentru că trebuie să își asume responsabilitatea.”

Avalanșa din 27 mai îl contrazice pe Grecu

În data de 27 mai, anul curent, un accident a avut loc pe Transfăgărășan, cauzat de niște că-deri de pietre de pe versanți. În cădere, pietrele au atins două autoturisme, dintre care unul în deplasare, și o persoană a prezentat ulterior tra-umatisme și o stare de amnezie.

„Vizavi de accidentul care a avut loc pe Transfăgărășan, este vina exclusiv a celor de la întreținerea drumurilor. Era doar o buca-tă de zăpadă care rămăsese pe niște bolovani. Am trecut pe acolo și le-am spus că o să cadă, că trebuie dată la o parte și să fi e curățat dru-mul, dar... nu s-a întâmplat. Bineînțeles că a căzut și a antrenat pietre. De fapt, n-a fost nicio avalanșă de zăpadă. Dacă cei de la Compania de Drumuri nu iau măsuri, așa se întâmplă tot timpul. Dacă treceți pe Transfăgărășan, o să vedeți că pietrele curg tot timpul. Orice pericol iminent poate fi îndreptat înainte de a apărea, dar nu se vrea.”

Campanie de promovare a Transfăgărășanului în Polonia

Managerul hotelului Valea cu Pești, Dumitru Grecu, a fost anul trecut în Polonia, împreună cu ambasadorul României din Polonia, pentru a promova șoseaua Transfăgărășan.

„Eu am făcut eforturi personale de promova-re a Transfăgărășanului. Am organizat o cara-vană care a venit din Cracovia până pe litoral și a trecut și pe Transalpina și pe Transfăgărășan. Am făcut o promovare extraordinară în Polo-nia, așa că anul acesta e plin de polonezi în Ro-mânia, dar nimănui nu-i pasă. (...) Important e să facem eforturi. Vrem să facem ceva pentru țara asta sau nu vrem să facem? Vrem să avem un loc călduț și liniștit unde să nu ne asumăm responsabilități sau vrem să fi m niște oameni adevărați care fac ceva pentru țara asta?”, adau-gă Dumitru Grecu.

„Ribana este un brand și se afl ă numai în locațiile astea trei. Fa-cem prăjituri de casă, chiar fo-losim unt, toate cremele noastre sunt fi erte. 80% dintre prăjituri sunt invențiile mele. Bineînțeles, n-am inventat eu savarina și ecle-rul, dar este vorba de prăjituri-le de casă, este vorba de torturi, torturile sunt personalizate. În general, respectăm și cerințele clienților. Dacă vor altceva, ca și aspect, facem. Chiar sunt prăjitu-rile cu gustul de altădată”, ne spu-ne managerul cofetăriei, Ribana Andrei (foto).

Meniul este cât se poate de di-vers: torturi în pastă de zahăr, fi gurine, torturi personalizate, candy bar etc. La Ribana găsiți prăjituri făcute în laboratorul propriu. Vă puteți delecta într-un decor intim cu varietatea de prăjituri sau să savurați o băutu-ră răcoritoare pe terasă. Cât des-pre atmosferă, e tare familială. Nimic formal. Predomină buna dispoziție. Prețurile sunt pentru toate buzunarele, iar rețetele sunt, în proporție de 80%, inventate de proprietara Ribana. Dacă vi se face dor de gusturile din copi-lărie, puteți da o fugă până aici pentru o prăjitură cu cremă de casă, ca odinioară.

Cofetăria Ribana - tradiție de familie și echipă unită, din 1994

„Eu fac prăjituri de la nouă ani. Bunica mea face prăjituri, mama mea, mătușile mele, de asemenea, cred că este o genă de familie. Străbunica mea era bucătăreasă la o familie în București, în pe-rioada interbelică. Respectivii patroni, stăpânii, erau prieteni cu

Regele Mihai, erau francezi. Pentru moment, sunt singură

în această afacere, o administrez singură, dar am o echipă în spate foarte bună. Toată lumea se vaită de angajați că nu sunt loiali, dar la noi nu este cazul. Este o veselie continuă în laborator, fetele sunt extraordinare, alături de mine”, continuă doamna Ribana.

„Avem clienți foarte vechi”

„Clienții ne apreciază, au încre-dere în noi. Avem clienți foarte vechi, stabilim legături de priete-nie. Știu despre fi ecare câte ceva, câți copii au, când au zilele de naștere, ce fac părinții. Am clienți de 20 de ani, care, la rândul lor, au adus alți clienți. În general, un client mulțumit este cea mai bună recomandare”, a încheiat mana-gerul cofetăriei.

Pentru detalii și comenzi, sunați la numerele: 0744 652 372 (Cen-tru), 0763 604 531 (Exercițiu), 0763 854 975 (Mioveni).

Mari Tudor

Adevărata „Ribana” sau cum au ajuns prăjiturile cu gust de altădată un brand al Piteştiului

Cum mergi prin Pitești, pe strada Griviței, lângă pasajul de la Institutul de Proiectări, o să vezi la un moment dat cofetăria Ribana. După cum spune chiar managerul ei, este „locul care s-a născut din pasiunea Ribanei pentru prăjituri”. Cine este Ribana, adevărata Ribana? Ade-vărata cofetărie Ribana este deținută de Ribana Andrei, o piteșteancă a cărei pasiune pentru gătit datează de la 9 ani. Aceas-ta vă așteaptă cu o echipă de excepție în cofetăriile din strada Griviței, nr. 11, Exercițiu, bl. D17, parter (Zona „La Pictoru”) și Mioveni (bulevardul Dacia, bloc P4, lângă Florăria Gina).

Scandalul Transfăgărăşan şi furia patronului de la Valea cu Peşti Dumitru Grecu: „Îmi pare rău de conducerea județului că se lasă călcată în picioare”

Ambiţia prostească a CNAIR: Transalpina - da, Transfăgărăşanul - nu

Pentru a rămâne deschis tot anul, Trans-făgărașanul are nevoie de modernizare. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat pe 28 aprilie 2018 licitaţia pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic necesar pentru reabilitarea / modernizarea șoselei Transfăgărășan. Valoarea estimată a con-tractului este de circa 5 miliarde lei. Com-pania de Drumuri lansase încă din vara lui 2015 o licitație similară, pentru circa trei milioane de lei, dar care a fost anulată.

„Acum trei ani, împreună cu domnul mi-nistru Teodorovici, împreună cu Comisia de Transporturi din Camera Deputaților și împreună cu secretarul de stat care a devenit ulterior ministrul Transporturi-lor și împreună cu directorul general de la Compania de Drumuri, am avut o întâl-nire pe Transfăgărășan, la Valea cu Pești, unde s-a hotărât că Transfăgărășanul este drum strategic, de importanță națională și pentru turism și pentru o serie întreagă de activități. Ca atare, domnul ministru a promis că alocă bani să se facă un stu-diu de fezabilitate pentru determinarea condițiilor în care șoseaua Transfăgărășan poate să fi e deschisă tot timpul anului. Au trecut trei ani. Nici până azi nu s-a rezol-vat... S-a încercat o licitație, încă una, dar rezultatele sunt un fel de bătută pe loc. To-tul e la nivel declarativ, toată lumea vrea, dar când vorbim de fapte nu mai e nimic.

Nu e foarte complicat să ții drumul des-chis tot timpul anului. Mai trebuie făcu-te niște investiții, niște protecții pentru avalanșe, ori implicare mai activă a celor de la Compania de Drumuri. În primă fază, fără niciun fel de investiție, drumul poate fi deschis la 1 mai sau la 15 mai, așa cum se întâmplă pe Transalpina, acolo unde dru-mul urcă cu 100 de metri mai mult în alti-tudine. E bătaie de joc. Nu că aș vrea răul cuiva. Eu vreau să fi e bine peste tot, dar nu mi se pare normal ca un drum cu 100 metri mai înalt decât Transfăgărășan să fi e deschis cu o lună jumate mai devreme. Acolo nu sunt avalanșe, probleme? Acolo se poate, aici nu se poate?! Chiar sunt foar-te supărat că nimeni nu face ceva”, a înche-iat omul de afaceri Dumitru Grecu.

Mari Tudor

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

RUSTIC! FC Argeș a susținut week-end-ul tre-cut un meci de pregătire în fața formației Rapid București. Lăsând la o parte scorul fi nal, 3-0 pentru piteșteni, de remarcat este peisajul cât se poate de rustic în care s-a desfășurat partida. Meciul a fost susținut de argeșeni la baza sportivă de la Valea Iașului, acolo unde echipa s-a afl at în cantonament.

Tehnicianul Emil Săndoi își încurajează elevii „să tragă tare” chiar în fața sediului FC Argeș.

Poate se autosesizează cineva și achită restanțele fotbaliștilor pe ultimele două luni de zile.

Un-doi, Un-doi! Hai băieți! Osul la treabă că trebuie să vină și mălaiul!

Săptămâna trecută, la sediul Asociației Județene de Fotbal Argeș a avut loc o ședință importantă a Co-misiei de arbitri. S-au discutat problemele cu care se confruntă cavalerii fl uierului în fotbalul județean și soluții privind violența pe terenul de joc. Ședința a fost condusă de președintele Comisiei de arbitri și anume de către Edi Dumitrescu, însă, din câte se pare, discuțiile au fost controlate de la început și până la sfârșit de președintele AJF, Cornel Sorescu. Trebuie să menționăm faptul că această comisie este un orga-nism de sine stătător, fără a avea vreo implicare din partea conducerii AJF. Iată că în continuare Sorescu nu se dezminte și vrea să controleze tot ceea ce mișcă în această instituție fotbalistică.

Zvonul săptămânii!

Preţul unui bilet pe Stadionul Dobrin a crescut

Începând din 23 iulie 2018, FC Argeș a pus în vânza-re abonamentele pentru sezonul competiţional 2018-2019. Tichetele sunt valabile pentru cele 19 partide de pe propriul teren și costă 80 de lei. Preţul unui bilet de intrare pe Stadionul Nicolae Dobrin este de 5 lei, pensionarii, studenţii, copiii și elevii plătind 2 lei. In-trarea la lojele arenei din Trivale se va face tot pe bază de abonamente, care vor costa 300 și 500 lei. M.I.

Fotbaliştii de la FC Argeş, neplătiţi de două luni

Deși șefi i grupării din Trivale au anunțat și au ga-rantat că nu sunt și nici nu vor fi probleme fi nanciare la echipă, iată că lucrurile stau exact pe dos. Spunem acest lucru pentru că alb-violeții sunt neplătiți de două luni de zile. Ultimul salariu încasat de trupa condu-să de Săndoi a fost cel pe luna mai 2018. Din sursele noastre am afl at că restanțele fi nanciare vor fi totuși achitate în luna august. M.I.

În ce constă funcţia de director sportiv la FC Argeș?

- Tot ceea ce este legat de activitatea pur sportivă, atât la echipele de la Cen-trul de Copii și Juniori, cât și la echipa de seniori. Ce ne puteţi spune despre activi-

tatea de la Centrul de Copii și Juniori al FC Argeș?

- Vreau la această întrebare să încep cu o mulțumire adresată doamnei Gica Dobrin, care, în momentul în care echipa de seniori avea nevoie de grupe de copii și juniori, a cedat clubului FC Argeș tot ce avea ca juniori la Școala de fotbal Nicolae Dobrin. Fără nicio pretenție. Așa se face că am preluat de la Școala Nicolae Dobrin cinci gru-pe de copii și juniori, cu tot cu antre-nori. Mă refer la Petre Calotă, Augus-tin Eduard, Paul Ciobanu, Georgian Șerban și Adrian Mălușanu. Pe parcurs și-a manifestat dorința de a veni la FC Argeș, de la Inter Sport, grupa de copii născuți în anul 2005, având antrenor pe Daniel Ghiță. Din momentul în care am transferat toate cele șase gru-pe, selecția a fost continuă, ușile fi ind deschise pentru toți jucătorii care și-au manifestat dorința să joace sub culorile alb-violet. În momentul de față avem 150 de jucători legitimați, lucrul cel mai important fi ind acela că nu se per-cepe niciun fel de taxă. În luna septem-brie a acestui an este prevăzut în buget ca toți jucătorii să aibă echipament, unul pentru joc și unul pentru prezen-tare, ceea ce este un lucru extraordinar din punctul meu de vedere.

„Până la începerea campionatului vor mai apărea unul sau doi jucători care au activat în Liga I” În privinţa echipei mari, ce ne

puteţi spune despre transferuri?- În returul campionatului, antre-

norul Emil Săndoi a studiat lotul, iar acum și-a transferat jucătorii de care consideră că are nevoie. Nu dau nume, dar pot vorbi despre posturile defi ci-

tare pe care le-a constatat. Mă refer la fundaș central, mijlocaș central și ata-cant. Transferurile nu s-au încheiat și de aceea, până la începerea campiona-tului, vor mai apărea unul sau doi jucă-tori care au activat în Liga I. Ce sistem de joc va adopta condu-

cerea FC Argeș?- Se caută soluții și se au în vedere

două sau trei sisteme de joc. Putem vor-bi despre 4-4-2 sau 5-3-2, iar important este că se dorește ca adversarul să joace în funcție de sistemul nostru de joc și nu invers. Se dorește să fi e promovați copii cât mai mulți de la Centrul de Copii și Juniori, drept dovadă că în momentul de față au fost promovați doi jucători născuți în anul 1999. Este vorba de Borțosu și Olteanu, dar și despre Udrea, fotbalist născut în anul 2000. Aceștia sunt fundași și mijlocași.

„Se dorește ca echipa să facă partide spectaculoase pentru că suporterii noștri sunt pretențioși” Cum vedeţi lupta pentru promo-

vare din acest nou sezon fotbalistic al Ligii a II-a?

- Va fi cel mai interesant campionat al Ligii a II-a, pentru că din seria de 20 de echipe fac parte unele de tradiție pre-cum FC Argeș, Petrolul Ploiești, UTA Arad sau Farul Constanța. Vreau și îmi doresc ca, în meciurile derby disputate cu echipele enumerate mai sus, echipa noastră să aibă o prestație foarte bună și să ieșim învingători. Asta se și dorește și anume ca, de la meci la meci, echipa să facă partide spectaculoase, pentru că suporterii noștri sunt pretențioși. Concret, FC Argeș este favorită la

promovare?- Din punct de vedere sportiv și valo-

ric, FC Argeș ar avea șanse la promova-re. Făcând o comparație între echipele de tradiție, ca valoare a lotului, suntem o echipă de podiumul clasamentului. Mă refer la valoarea jucătorilor noștri.

Marius Ionel

Săptămâna trecută s-a tras la sorţi, la sediul Federaţiei Româ-ne de Fotbal, programul noului sezon de Liga a II-a. Echipa din Mioveni va debuta în tur cu un meci acasă, contra Academica Clinceni, după care în urmă-toarele două etape va întâlni tot echipe din Ilfov, Snagovul și Baloteștiul. În etapa a IV-a se va face deplasarea la Tg Jiu, apoi se va juca acasă, cu Metaloglobus, după care se va merge la Târgo-viște și apoi se va juca acasă, cu Energeticianul. În etapa a VII-a, CS Mioveni va face prima depla-sare serioasă, la Timișoara, unde

va juca cu ASU, după care se va primi vizita nou-promovatei U Cluj. În etapa a X-a Mioveniul va juca la o altă nou-promovată, Ae-rostar Bacău, pentru ca în etapa a XI-a să fi e programat derbiul cu FC Argeș.

Vor urma o deplasare la Petro-lul Ploiești și apoi două meciuri acasă, cu Oradea și Daco Geti-ca. Etapa a XV-a programează o deplasare la Farul, apoi o vizită a Daciei Unirea Brăila, pentru ca ultimele trei etape să aducă meciurile cu Ripensia, ACS Poli Timișoara și UTA.

M.I.

Programul CS Mioveni în noul sezon de Liga II

Vasile Popa, director sportiv la clubul alb-violet:

„Sportiv şi valoric, FC Argeş ar avea şanse la promovare”

Se dorește ca adversarul să joace în funcție de siste-mul nostru de joc și nu invers.

CS Mioveni şi FC Argeş vor primi câte 25.000 euro din drepturile de televizare

Federaţia Română de Fotbal a anunţat că a încheiat licitaţiile privind atribuirea dreptului de transmisie a meciurilor de fotbal disputate în Cupa României și în campionatul Ligii 2 pen-tru următoarele trei sezoane, nu doar unul, așa cum se obișnuia până acum. Începând cu noul sezon, meciurile din Liga 2 vor fi transmise de toate posturile care televizează și jocurile din Liga 1: Look TV, Digisport și Telekom Sport. Banii pe care urmează să-i încaseze cele 20 de cluburi din eșalonul secund sunt fi rimituri pe lângă ceea ce se oferă în prima ligă. În fi ecare etapă a Ligii 2 vor fi transmise în direct patru meciuri, cele mai importante, după părerea te-leviziunilor.

Suma de 500 de mii de euro de la televiziuni va fi împărţită în mod egal în trei tranșe. Suma pe care FRF a obţinut-o în acest an pentru dreptu-rile TV din Liga 2 este cu 120.000 de euro mai mult faţă de sezonul recent încheiat. Banii vor fi împărţiţi în mod egal către cele 20 de cluburi, în trei tranșe. În septembrie se va împărţi 40% din suma totală (10.000 de euro de club), în fe-bruarie va fi a doua tranșă de 40%, iar la fi nalul campionatului, în iunie, se vor da ultimii bani, cei 20% (5.000 euro). M.I. Etapa a XI-a programează derbiul dintre CS Mioveni și FC Argeș

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Maliuc, joi, 19 iulie 2018, spre miezul nopții. Ha-bar nu am ce caut pe aici. Sunt destul de încurcat cu viața mea literară, din ce în ce mai absentă. Îmi trece prin minte o fază din începutul democrației, undeva în anii

‚90, perioada în care la FSN soseau

mereu ajutoare. Îmi băgasem deja degetele prin că-limara cu cerneală tipografi că. Eram fotograf. Nea Marin al lui Vulpeanu, țăran din Siliștea mea și a lui Dumnezeu, începuse să vină des la oraș, așa cum de altfel zoreau tot mai mulți dintre românii pentru care Revoluția sunase clopoțelul schimbării.

Era perioada in care ajutoarele deveniseră o modă. Că de la francezi, că de la italieni, indiferent de unde, camioanele erau pline cu fel și fel de lucrușoare, mul-te dintre ele... un lux. Printre acestea, la loc de cin-ste erau televizoarele. Pe atunci, FSN avea la timonă oameni care nu erau cunoscuți. Abia începeau să înfl orească ziarele, media în general. Azi așa, mâine așa, nenea Vulpeanu venea pe bicicletă de la 18 km, sperând că poate-poate va potrivi în tinda casei un televizor străin. Afl asem că multe se dădeau pe sub mână și că puternicii zilei împart la neamuri toate cele. Eram revoltat, eram furios pe neputința mea.

Într-o zi, la amiază,  prin zona havuzului, m-am întâlnit cu Grig, azi redactor-șef al Jurnalului, pe atunci tânăr și ambițios redactor la Evenimentul.

I-am explicat ce și cum și l-am rugat să îmi dea o idee, fi indcă aș dori să atrag cumva atenția. După ce s-a gândit câteva secunde, mi-a spus: „Florine, în occident există o atitudine în astfel de situaţii, se numește greva foamei”. Aveam copiii mici, Coca lu-cra la Direcția Poștei, eram încă tineri, așa cum erau milioane de români dornici de o liniște anume, de normalitate.

Nu i-am spus nimic! A doua zi am pus cortul în față la partid. Au fost 9 zile în care iadul începea să devină... rai. Aveam o pancartă pe care scrisesem toate nemulțumirile. Nimic personal, nimic pentru mine. Printre care înlăturarea cenzurii - impuse de domnul Ursa - întocmirea contractelor de muncă etc. Tot colectivul de muncă și-a intrat în drepturi. Aveam voie sa beau apă. Nouă zile în care BBC, Petre Mihai Băcanu în persoană, ziare centrale, ale noastre veneau și mușcau cu sete din realitatea unei crunte atitudini de viață - nepăsarea față de celălalt. După 7 zile de grevă, timp în care sute de piteșteni veneau să mă încurajeze, pe scările clădirii a ieșit un angajat de la partid care ținea în mână o franzelă „București”, din care cădeau felii mari de șuncă presată: 

- Ți-e foame, bă, Sile? 

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Ţi-e foame, bă, Sile?

Avionul din curtea Primăriei este o donaţie a unui localnic din Moşoaia

Săptămâna trecută, mass-media locală și națională a relatat pe larg faptul că Pri-măria Moșoaia ”și-a cumpă-rat un avion”. Și asta pentru că în curtea primăriei și-a fă-cut apariția un avion de mici dimensiuni.

Misterul ni l-a dezlegat chiar primarul localității. „Avionul din curtea Primă-riei Moșoaia este o donație a unui cetățean din localitatea noastră, care nu l-a mai repa-rat, având un mic defect. A dorit să-l montăm aici pe un postament și să-l lăsăm ca și piesă de muzeu lângă Primă-ria comunei Moșoaia, să de-vină un simbol al localității noastre. Nu puteam să renunț la o asemenea idee, având în vedere că cetățeanul ni l-a donat fără niciun fel de costuri materiale. O să-l pu-nem pe un postament, o să-l revopsim și vom face toate lucrurile de toaletare. Va fi ceva frumos!”, ne-a declarat primarul Ene Florea. M.I.

Doi arhitecţi din Argeş, în Consiliul Naţional

La începutul acestei luni a avut loc Confe-rinţa naţională ordinară a Ordinului Arhitecţilor din România, în cadrul căreia au avut loc alegeri pentru desemnarea com-ponenţei structurilor de conducere. Doi arhitecţi din Argeș, Radu Alexan-dru Răuţă și Dragoș Mi-hai Dordea, au devenit membri ai Consiliului Naţional al Ordinului, primul fi ind și președinte al fi lialei argeșene.

În comisiile de discipli-nă și cenzori nu a ajuns niciun argeșean. Preșe-dinte al Ordinului a fost ales Alexandru Lucian Găvozdea, reprezentând Filiala Sibiu-Vâlcea, cel care a obţinut cele mai multe voturi, în compe-tiţie cu trei arhitecţi din București.

C.I.B

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

Henri Mathias Berthelot, general francez, șeful Misiunii Militare Franceze, trimise în sprijin Ro-mâniei între anii 1916-1918.

Cu un simț al umorului foarte dezvoltat, a de-clarat la sosirea în țară: ”Nu am întâlnit nicioda-tă în lume o asemenea splendidă dezorganizare”. Bineînțeles că bravul general, cel care îi învinsese pe nemți la Marna, nu avea prea multe date despre calvarul prin care trecuse armata română. Cu o capacitate de muncă uriașă și cu ajutorul a peste o mie de cadre militare franceze, a pus-o pe picioa-re în câteva luni. Fără acest aport însemnat nu ar fi fost posibile victoriile din vara anului 1917 din ”Triunghiul de foc” Mărăști, Mărășești și Oituz.

Poporul l-a simțit imediat, îndrăgindu-l chiar mai mult decât pe comandanții români. Neputân-du-i pronunța ușor numele, l-au poreclit ”genera-lul Burtălău”. Era și o aluzie la ținuta sa masivă. ”Era o namilă de om...” scrie un general în memo-riile sale. Oriunde se afl a, era înconjurat imediat de ofi țerii români care, mai emancipați, îi ziceau ”papa Bertălău”. Dar ce capital imens de simpatie se afl a în această poreclă!

Deși a fost obligat să părăsească țara după ce se semnase la Buftea pacea cu Puterile Centrale, fi ind condus plângând de regina Maria în gara din Iași, Berthelot a fost în continuare alături de români. După terminarea războiului s-a bătut ca un leu pe culoarele cancelariilor din Paris unde erau semnate Tratatele de pace, pentru ca românilor să li se res-pecte drepturile.

Dar și recunoștința românilor a fost pe măsură! La 1 Decembrie 1918 a fost singurul general care i-a însoțit pe regele Ferdinand și regina Maria la intrarea triumfală în București. La Alba-Iulia a fost aclamat ca un erou. A fost declarat Cetățean de onoare al României. A fost ales membru de onoare al Academiei Române și i s-a conferit titlul de Cavaler al Ordinului ”Mihai Viteazul”. Precum toți țăranii participanți la război și în conformitate cu drepturile ce-i reveneau odată cu primirea ordi-nului ”Mihai Viteazul”, a fost împroprietărit cu o moșie și un conac în Fărcădinul de Jos (azi comu-na Henri Berthelot), județul Hunedoara. Nu s-a atins măcar de un leu din veniturile provenite din administrarea acestora, banii fi ind donați Acade-miei Române, dar și pentru constituirea unui fond de ajutorare a tinerilor români în vederea continu-ării studiilor militare sau civile în Franța.

Părerea istoricului: dacă vorbim de artizanii Ro-mâniei Mari, trebuie să-l trecem în primii cinci.

Prof.dr. Cornel Carp

LECŢIA DE ISTORIE

Generalul Burtălău

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Un grup de elevi din Republica Moldova, în vizită la Mioveni

Afl ați într-o tabără de o săptămână în comuna Nucșoara, un grup de elevi din Raionul Strășeni - Republica Moldova a vizitat orașul Mioveni. Elevii au fost primiţi de reprezentanții Primări-ei Mioveni și au avut parte de un tur al orașului.Grupul de copii din Republica Moldova a vizitat cele mai importante obiective turistice din Mioveni, inclu-siv Catedrala „Sfi nţii Apostoli Petru și Pavel”. M.T.

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂMAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Firmă de transport cu parc auto microbuze

și autobuze, cu sediul în Pitești,

ANGAJEAZĂ MECANIC AUTO

CU EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIU.

Relații la telefon 0734999959

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în 2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet, ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 mi-nute de mers pe jos, și stație Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana, piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călinești -

Argeș, acces apă, curent electric, stradal,

zonă între case. Preț negociabil.

Tel: 0724605599

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane,

gresie, faianţă. Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Vând 1.260 mp teren intravilan cu magazie de cărămidă în suprafaţă de 72 mp, electrifi cată, în Valea Mare- Enculeşti, la 5,5 km de Euro Mall Vivo. Telefon 0751467619. Schimb garsoniera cu super imbunatatiri, cu apartament 2 camere decomandat + diferenta de pret. Telefon 0765041636. Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Proprietar, vând apartament 2 camere, zona Ceair, cu

îmbunătăţiri, centrală termică, termopan, bloc anvelopat termic, preţ negociabil. Telefon 0765/428.404 Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113

Închiriez apartament 3 camere, parter, cartier Găvana III, mobilat şi utilat, preţ negociabil. Telefon: 0745578949 sau 0741067266.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica Envisan,

preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vînd casă comuna Drăganu, sat Prislop, cap linia 14,

suprafaţă 200 m.p, teren 1630 m.p, apă curentă, canalizare,

cablu tv şi internet. Preţ negociabil. Tel. 0742800773

Vând lemne de foc şi rulotă maşină.

Telefon 0744383634.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

SC Delta Cart Educational

ANGAJEAZApe perioada nedeterminata

AGENTI VANZARE CARTE.

CV-ul pe adresa de mail deltacart@ymail.com. Pentru detalii - telefon

0248222322Interviul se va desfasura in perioada

28-29.06.2018

Spitalul de Pneumoftiziologie Sf.Andrei, cu sediul in Comuna Valea Iasului, str.Armand Calinescu nr.5, judetul

Arges organizeaza licitatie publica cu plic inchis pentru inchirierea unui spatiu cu destinatia comer-

ciala in suprafata totala de 36.80 mp.

Licitatia va fi organizata in data de 31.07.2018 orele 11.00 la sediul in-stitutiei.. Garantia de participare – 2000 de leiTel/fax contact: 0248724431,0248724431, email: aprov@spviasului.ro. Pret minim acceptat: 1000 leiData limita depunere oferta 30.07.2018 – ora12.00Durata contractului 1 an cu posibilitate de prelungire pana la 3 ani.Documentatia de inchiriere impreuna cu caietul de sarcini se achizitio-neaza de la sediul unitatii la pretul de 10 lei.

Elevii clasei a 12-a C, de la Liceul Industrial nr. 6 Pitești, profesor diriginte Voinea Maria, promoţia

1987 – 1989, doresc să organizeze anul viitor revederea de 30 de ani de la absolvirea liceului.

Organizatorii împreună cu câţiva colegi regăsiţi se întâlnesc în data de vineri 27 iulie 2018, orele 17.00. Doritorii pot afl a relaţii suplimentare la numărul de telefon 076 1967 013. Sorin Cotescu

Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii).

Tel: 0729/033987

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni,

preţ 15.000 Euro negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei negociabil, situat la 20 km de Piteşti,

în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon 0720/421107,

0734/303203.

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Caut peroana pentru ingrijire batran.

Telefon 0751/066.565. Salariu avantajos.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa,

dependinte +livada pomi fructiferi situat la 2 km de

orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

Vând apartament 4 camere, zona I.C. Brătianu. Relaíi la tel:

0723 203 670.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

MOBEXPERT PITEŞTI - JUPITER CITY SHOPPING CENTER

Mona LisaMobilier realizat din fier forjat vopsit în câmp electrostatic. Scaun dim. 52x57x89H cm Lei 668

diam. 100x73H cm Lei 969Lei 3.641 Lei 3.277

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

În județul nostru s-au înregistrat 82 de cazuri de rujeolă de la înce-putul acestui an. Numai în ultima lună au fost 22 de cazuri de ruje-olă, cele mai multe în Pitești. Din fericire, nu s-au înregistrat decese din cauza acestei boli contagioase de la începutul epidemiei până în prezent, transmite în scris DSP (Direcția pentru Sănătate Publică) Argeș în urma solicitării noastre.

Direcția de Sănătate Publică asigu-ră că există sufi ciente doze de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) în județul Argeș. Ultima tranșă de vaccin ROR a fost primită în județul nostru la începutul lunii iunie 2018, respectiv 11.600 doze vaccin.

„Nu este epidemie acum. Sunt doar cazuri de rujeolă. Avem vaccin până la sfârșitul anului, nu sunt probleme cu vaccinul ROR. Se vaccinează înconti-nuu. Au vaccin toți medicii de fami-lie. Se fac trei doze acum, pentru că se face și doza suplimentară. Au fost mai multe cazuri de rujeolă în ultimii doi ani. Se administrează doze de vaccin la 9-11 luni, la un an și la 5 ani, dar și în acest interval. Dacă copiii nu au fost

vaccinați, se pot recupera dozele”, spu-ne Sorina Honțaru, director executiv DSP Argeș.

7 cazuri de rujeolă în PiteștiCele mai multe cazuri de rujeolă au

fost depistate în Pitești, dintre care 4 adulți, doi copii și un sugar. Au fost ca-zuri de rujeolă și în comuna Băiculești: 3 copii de 10, 3 și 5 ani. De asemenea, au mai fost 3 cazuri în Topoloveni, 2 în comunele Bradu și Merișani și câte unul în Ștefănești, Bascov, Bogați, Călinești și Negrași. Dintre aceștia, 16 pacienți au fost nevaccinați, 4 pacienți vaccinați cu o doză de vaccin ROR și 2 pacienți vaccinați cu 2 doze de vac-cin ROR.

Rujeola are o origine virală și se răspândește pe aceleași căi clasice, anume prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale pe care per-soana infectată le împrăștie în jur în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii. Rujeola este o boală eruptivă care poate avea multe complicații, iar singura metodă de prevenire este vac-cinarea.

Mari Tudor

Aproape opt sute de mii de lei a alo-cat Guvernul drept ajutoare de ur-genţă pentru 241 de familii și români singuri, bani provenind din creditele bugetare aprobate cu o asemenea des-tinaţie în bugetul Ministerului Muncii și Justiţiei Sociale. Dintre aceștia, 1,8 mii lei au fost acordaţi unui număr de

patru argeșeni, din Pitești, Curtea de Argeș, Ștefănești și Oarja.

Este a doua alocare fi nanciară din acest an constând în sprijinirea unor cazuri speciale. Anterior, în martie, opt argeșeni au primit ajutor sub for-mă bănească.

C.I.B.

Patru argeşeni primesc ajutor de urgenţă de la Guvern

Noi cazuri de rujeolă în Argeş. Evidenţa pe localităţi Devenit Cetăţean de

onoare al Câmpulun-gului săptămâna trecu-tă, maestrul grafi cian și caricaturist Bogdan Pe-try și-a expus lucrările, ca de obicei, de Zilele Municipiului Câmpu-lung. Vernisajul desfă-șurat miercurea trecută a fost o ocazie pentru aleșii locali să se vadă altfel, prin ochii artis-tului, în cadrul unei caricaturi denumite „Game of Counselors”, cu referire la serialul mult lăudat „Game of Th rones”. Mai stilizaţi sau mai caricaturizaţi, cei victorioși în alegerile locale de acum doi ani s-au cam amuzat de ex-presivitatea conferită de mâna lui Petry, însă pri-marului Liviu Ţâroiu lucrarea i-a picat direct în cap! În centrul poste-rului afi șat în holul Primăriei se regăsește un Ţâroiu total abru-tizat, cu peniţa-spadă în mână, șezând obosit cu eșarfa peste mantia de lider. Cel mai urâţit personaj al caricaturii și-a primit astfel răspla-ta pentru lipsa de interes manifestată de-a lungul timpului faţă de opera lui Petry. Oricum, per-sonajul seamănă cu el... Cât de cât!

Ţâroiu cel Urât, afi şat în holul Primăriei Câmpulung

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

În zilele noastre, utilizarea telefonului mobil s-a genera-lizat. Avantajele sunt imense, dar există și unele puncte vulnerabile din perspectiva stării de sănătate, așa cum ar fi electrosmogul și stresul. În plus, prin augmentarea reali-tăţii riscăm să ne îndepărtăm de traiul normal, obţinând o viaţă de împrumut.

„Efectul câmpului electromagnetic al telefonului asupra organismului uman stârneşte controverse”

Medicul cardiolog Adrian Tase: ”Tocmai mă pregăteam să exa-minez, în regim de urgență, un pacient cu infarct miocardic acut, când a sunat telefonul mobil. Am întins mâna să îl închid și, instinctiv, pentru o fracţiune de secundă, am aruncat o privire pe display pentru a vedea cine mă sunase. Mi-am dat seama atunci că mobilul îmi controlează o par-te din viaţă. Primul meu telefon celular, pe care l-am achiziţionat în secolul trecut, îmi ocupa un buzunar mare de halat și, la ne-voie, putea fi folosit și ca armă de apărare. Convorbirile erau puţine, dar wireless-ul îmi dă-dea un sentiment de libertate. În plus, mobilul era util și în gărzi ca pager. Telefonul mobil sună adeseori în momente inoportune. În plus, semnalul sonor îi poate deranja pe cei din jur. Vibraţiile sunt o soluţie a acestei probleme, dar există riscul ratării unui apel important. Odată cu apariţia smartphones, telefonul mobil în-cepe să acapareze efectiv timpul și intimitatea oamenilor. O aștep-tare de peste 10 minute în gară sau aeroport este o bună ocazie de a verifi ca ultimele e-mail-uri primite sau de a practica diverse activităţi pe internet. Mai nou însă, oamenii folosesc facilităţile telefonului inteligent și în pauzele foarte scurte, de exemplu când aș-

teaptă ascensorul. Augmentarea realităţii prin navigarea pe web sau pe hărţile rutiere, accesarea Google sau vizionarea TV sunt o mare tentaţie. În plus, utilizatorul poate fi atât de absorbit de ceea ce face cu telefonul inteligent, încât să trateze superfi cial sau chiar să ignore unele situaţii din viaţa re-ală, de exemplu de trafi c rutier, și să devină victima unor accidente.

Efectul câmpului electromag-netic asupra organismului uman stârnește controverse, dar nu avem încă rezultate concludente. În schimb, stresul produs de tele-fonul mobil, coroborat cu cel ge-nerat de alţi factori ai civilizaţiei secolului al XXI-lea, a fost inclus recent pe lista factorilor de risc minori ai bolilor cardiovascula-re”.

„Celularul utilizat cu măsură este un bun prieten”

„O altă problemă este depen-denţa psihică. Un celebru cardi-olog american declara recent des-pre telefonul celular într-o revistă de specialitate: «Mă simt captiv, dar iau măsuri active». Convorbi-rile trebuie să fi e scurte și efi cien-te. Aparatul nu trebuie ţinut prea aproape de ureche. Din momen-tul formării numărului și până în clipa în care interlocutorul răs-punde, ecranul trebuie urmărit de la circa 20 cm. Telefonul mobil să aibă un semnal sonor discret și de bun-gust. În timpul activităţilor importante, celularul să funcţio-neze mai mult pe modul silenţi-os, eventual cu vibraţii. Iar faci-lităţile complexe ale smartphones să fi e utilizate parcimonios, orice exces consumând din timpul atât de prețios. În concluzie, celularul utilizat cu măsură este un bun prieten. Totuși, folosirea abuzivă poate transforma telefonul mobil într-un inamic al sănătăţii. Fapt valabil și pentru alte «bijuterii» tehnologice”, ne-a mai spus dr. Adrian Tase.

M.I.

Medicul cardiolog Adrian Tase:„Folosirea abuzivă poate transforma telefonul mobil într-un inamic al sănătăţii”

Nici nu au fost votate bine în Parlament modifi cările privind Legea 416, că primarul Bebe Ivan de la Băbana a scăpat de 4 dosa-re sociale. „Deja am 4 inși cărora le-am încetat ajutorul! Au fost 65, dar mulți nu s-au mai încadrat, acum mai am 14, care prestează. Ne apropiem de Albota!”, spune Bebe Ivan. Edilul crede că pentru faptul că localnicii din Băbana și-au găsit un loc de muncă nu este neapărat meritul politicieni-lor, ci motivul ar fi că în Pitești și împrejurimi au apărut mai

multe fi rme care fac angajări și le oferă angajaților facilități, de exemplu transport, dar și faptul că AJOFM Argeș le oferă oame-nilor locuri de muncă. La rândul său, primarul Ion Dumitru, de la Albota, nu este un adept al aju-toarelor sociale, pe care le acor-dă doar câtorva bătrâne, iar din această lună doar trei locuitori ai comunei vor benefi cia de Legea 416, „dar numai cu condiția de a face curățenie pe platformele de gunoi”, atenționează edilul.

A.C.

Se reduce numărul benefi ciarilor de ajutoare sociale la Băbana şi Albota

Gheorghe Badea: „Un proiect se face greu. Sperăm să se termine într-un an”

Investitorii de la Prime Kapital l-au contactat pe omul de afa-ceri Gheorghe Badea (GIC Group) în vederea achiziționării de la acesta a unui teren în suprafață de 50.000 mp necesar con-struirii viitorului mall. Alți 80.000 mp vor fi achiziționați de la Constantin Pănescu, proprietarul Metabet.

„Încă nu l-am vândut, e în curs. Un proiect se face greu. Această inițiativă e mai mult decât benefi că pentru oraș. Se face pasarelă de trecere în cartierul Prundu. Cartierul Prundu va fi scos la lumină. De 30 de ani ne chinuim să facem pasarelă peste calea ferată. Această pasarelă va fi mană cerească pentru Pitești. Cum să înceapă lucrările, dacă munca în țara noastră e de la un an în sus, 2, 3, 4? La autostrăzi e de 20 de ani, iar la centuri e de 10 ani. Așa că și aici abia a început de un an și mai durează mult și bine. Sperăm să se termine într-un an. Dacă votăm și scoatem legi și proceduri mai bune, ne dezvoltăm și noi cu infrastructură și cu tot ce ne trebuie. Altfel, procedura de scoatere a documentației, de la cele mai simple avize și până la autorizațiile de construcție, apoi și procedurile de licitație, de achiziție...”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, omul de afa-ceri Gheorghe Badea, care a vrut să sugereze că procedurile sunt încă greoaie din cauza birocrației.

Am contactat și compania PK pentru a le cere un punct de vedere, dar nu am primit un răspuns până la închiderea ediției.

Mari Tudor

Primarul Cornel Ionică: „Se vor demola o parte din fosta Textila Gară şi Metabet”

„Ce știm noi la ora asta e că intenționează să demoleze o parte din fosta Textila Gară și Metabet, iar pe locul acela se va face un mall. Cel mai interesant pentru noi și pen-tru toată lumea e că s-ar realiza o pasarelă peste calea ferată, care să meargă din bu-levard către strada Lânăriei. Asta știu până în acest moment. A fost o discuție infor-mală cu noi și cu cei care intenționează, mai mult decât atât nu pot să vă spun. Nu au obținut autorizația de construcție, pen-tru că nu au solicitat-o până la ora asta. În condițiile legii, le vom da tot sprijinul, pentru că este vorba de un număr foarte important de locuri de parcare și de locuri de muncă și de faptul că zona va suferi o importantă transformare, și mai ales de pasajul rutier care ne lipsește foarte mult peste calea ferată și pe care îl vor transfera, după afi rmațiile lor, după ce-l vor realiza, către autorități. Doamne-ajută să-l facă, pentru că schimbă mult fața orașului”, ne spune primarul municipiului Pitești, Cor-nel Ionică.

Ultimele noutăţi despre mall-ul gigant de la Piteşti

Prime Kapital (PK), companie imobiliară cu investiţii în Europa Centrală și de Est, a anunțat că va dez-volta un mall în Pitești. Viitorul centru comercial va avea o suprafață închiriabilă de 50.800 mp și va fi cel mai mare din oraș. Situat pe un teren din imediata apropiere a Gării Sud, mall-ul ar oferi mai multe locuri de muncă și, în colaborare cu municipalitatea, compania ar urma să construiască și o pasarelă între bulevardul Republicii și strada Lânăriei. În afară de mall vor fi ridicate și blocuri de locuințe. Prime Kapital a semnat deja un acord cu retailerul Carrefour, care va fi nucleul noului mall din Pitești. Detaliile tehnice și costul investiției nu au fost făcute publice încă.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.com / jurnalarges@rdslink.ro Nr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaMarketing: Sorin CotescuRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion ButoiuGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduPentru sugestii şi reclamaţii, 0248.221774sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com

Tel.: 0248/22.23.22

Parlamentarul argeșean Dănuț Bica a publicat săptămâna tre-cută, pe site-ul Camerei Depu-taţilor, un comunicat de presă referitor la legea prin care a fost înfi inţat Fondul Suveran de Dez-voltare și Investiţii. Deputatul PNL critică adoptarea legii prin care a fost înfi inţat Fondul Su-veran de Dezvoltare și Investiţii, considerând că această reglemen-tare se prefi gurează a fi cea mai puternică lovitură dată în ultimii ani sectorului de stat al economiei naţionale. Tot săptămâna trecută, Legea de înfi ințare a Fondului Su-veran de Dezvoltare și Investiții a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a Ro-mâniei. Dănuț Bica: „Fondul Su-veran de Dezvoltare și Investiţii nu este cu adevarat nici un fond pentru dezvoltare, nici pentru investiţii. Acesta reprezintă doar o construcţie economică aven-turoasă, prin care se vor pune pe butuci, pentru început, cele mai profi tabile 33 de companii cu capital de stat din economia românească. Nu este un fond pentru dezvoltare, deoarece va fi alimentat cu bani, în numerar, de la bugetul de stat, urmând să primească, pentru început, 9 miliarde de lei. De unde vor lua guvernanţii această sumă, având în vedere că bugetul are deja un defi cit de peste 27 miliarde de lei? Din banii destinaţi modernizării școlilor și spitalelor sau construirii de drumuri și autostrăzi? Mai este în această situaţie FSDI un fond pentru dezvoltare? Nu este nici

fond pentru investiţii, pentru că, în cazul în care guvernele dom-nului Liviu Dragnea ar fi dorit cu adevărat să facă investiţii, ar fi tre-buit să se concentreze în primul rând pe absorbirea celor peste 26 miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile care au fost puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană și au rămas necheltuite până în pre-zent. Deputaţii Partidului Naţio-nal Liberal au semnat și transmis Curţii Constituţionale a Români-ei o sesizare de neconstituţionali-tate cu privire la prevederile Legii de înfi inţare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiţii, iar această instituție a declarat legea neconstituțională”.

M.I.

Deputatul PNL Dănuţ Bica:„Înfi inţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, cea mai puternică lovitură dată sectorului de stat al economiei naţionale”

A fost sărbătoare mare pe 21 iulie în comuna argeșeană Ungheni. Ca în fi ecare an, primarul Iulian Miu a organi-zat Ziua comunei Ungheni. De la ora 18.00, cu mic, cu mare, localnicii și nu numai au par-ticipat la o petrecere pe cinste de ziua localității lor.

Mari artiști au urcat pe scena de la Ungheni: Doinița și Ionuț Do-lănescu, Maria Constantin, Ma-ria Beatrice Bădănoiu, Daniela Cernea, George Nedelea, Iulian Ghiță, Valentin Grigorescu, dar și Ansamblul Doina Argeșului. Ajunsă la cea de-a XI-a ediție, Ziua comunei Ungheni a fost și de această dată un eveniment cât se poate de reușit grație implicării totale a primarului Iulian Miu. Demn de reținut că, alături de autoritățile locale de la Ungheni, la ceas de sărbătoare au fost în-treaga conducere a județului și

numeroși parlamentari de Argeș. Îi menționăm aici pe Dan Manu, președintele Consiliului Județean, pe Șerban Valeca, președintele PSD Argeș, pe deputații Cătălin Rădulescu și Nicolae Georgescu. ”Mulțumesc tuturor celor care au dorit să fi e alături de noi la ceas de sărbătoare. Iată că am ajuns la a XI-a ediție și vreau să-i asi-gur pe cetățeni că și la anul ne vom întâlni în aceeași locație. La

mulți ani, Ungheni!”, a declarat Iulian Miu, primarul comunei Ungheni. Cu această ocazie, Dan Manu, președintele Consiliul Județean Argeș, a precizat faptul că administrația județului Argeș susține dezvoltarea localității și a alocat, din iunie 2016 până în iunie 2018, fonduri importante pentru susținerea investițiilor de alimentare cu apă a comunei și pentru canalizare. M.I.

Doiniţa şi Ionuţ Dolănescu au încântat audienţa la Ziua Comunei Ungheni

Dacă din diverse motive podul din comuna Poiana Lacului, ce face parte din drumul național DN67B, nici după patru ani de zile nu a putut fi reparat, iată că autoritățile locale de la Moșoaia, în numai patru luni, au reușit să realizeze un pod peste râul Teleor-man, care face legătura între trei comune, și anume Moșoaia, Băbana și Poiana Lacului.

Ene Florea, primarul comunei Moşoaia:

„În curând vom fi naliza podul ce leagă Moşoaia de Băbana şi Poiana Lacului”

Ene Florea, primarul comunei Moșoaia: ”Podul se construiește de către fi rma Metabet, una din-tre cele mai specializate societăți în construirea de poduri. Construcția a început acum aproximativ patru luni și suntem convinși că până la 15 august podul va fi gata. Acesta este amplasat pe patru pi-loni care sunt introduși în pământ la o adâncime de 17 metri și au o grosime de un metru. Lățimea podului este de 8 metri, 6 metri pentru rulare și doi metri pentru trotuare. În concluzie, putem spune că este un pod foarte solid, un pod care face legătura între comuna Moșoaia și satele Bătrâni, din comuna Băbana, și Lăzărești, din comuna Po-iana Lacului. Deci, podul despre care vorbim face legătura între trei comune, și anume Moșoaia, Bă-bana și Poiana Lacului. Valoarea acestui contract este de 20 de miliarde de lei vechi, bani proveniți din fonduri europene pe axa PNDL. Din punctul meu de vedere, este un pod care va dăinui foarte mult timp de acum înainte”.

M.I.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1254 (25 - 31 iulie 2018)

Flacăra centenarului a poposit la priveghiul de la Poliția Județeană, spre bucuria lui Liviu Dragnea și spre tristețea pretendenților la șefi a IPJ - Gabriel Gherghe,

Bogdan Berechet și Cristian Mihalcea de la Mioveni.

Condoleanțe, Gabi, că ai pierdut postul! Dumnezeu să te ierte, Bogdane, că l-ai săpat pe Gabi! Să arzi în iad, domnu’ Mihalcea, că i-ai îngropat pe amândoi și, odată

cu ei, și pe noi...!

LA MULŢI ANI!Opt personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 25-31 iulie 2018.

Primul sărbătorit, pe 25 iulie, este primarul Ion Boncoi de la Valea Mare-Pravăț. Pe 27 iulie vor primi felicitările cuvenite primarul Bebe Ivan de la Băbana și primarul Gheorghe Stoican de la Arefu. Pe 28 iulie vor închina o cupă de șampanie primarul Gheorghiţă Boţârcă de la Topoloveni și medicul stomatolog Eny Pavel. Pe 29 iulie va da de băut directorul Adrian Macovei de la DGASPC Argeș, iar pe 30 iulie se vor afl a în centrul atenției Ene Florea, primarul comunei Moșoaia, și colegul nostru de redacție Florin Silvestru. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Noul comandant al poliției argeșene, Tudorel Pieleanu, marcându-și teritoriul pe ruta Videle-Pitești.

Voi face la sediul IPJ Argeș un memorial al victimelor de la permise. Bineînțeles că primii invitați să taie panglica vor fi chestorii Berechet,

Stoica și Fătuloiu. E un proiect la care țin și pe care, la Teleorman, nu l-aș putea pune niciodată în operă...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Semnalul de alarmă al primarului de la Arefu, Gheorghe Stoican:

„În ultima perioadă, urşii mănâncă şi câinii. Se întâmplă aproape zilnic...”

Bebe Ivan Gheorghiţă Boţârcă Ene Florea

Urșii sunt tot mai des văzuți în zona Transfăgărășan - Barajul Vidraru. Chiar săptămâna trecută, o ursoaică și cei doi pui ai săi s-au apropiat de câțiva turiști care se afl au la un picnic pe marginea șoselei în această zonă. Astfel, în data de 6 iulie, directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, a înaintat la Ministerul Mediului o cerere de redis-tribuire a celor trei urși în altă zonă, iar zilele trecute cererea a fost aprobată.

S-a instalat o cușcă pentru capturarea urșilor

„Da, am primit aprobarea pentru reloca-re acum două zile. Urșii vor fi relocați pe același fond de vânătoare, numai că în altă zonă. Deja ne-am apucat să facem demer-surile, am instalat o cușcă pentru captu-rare, am luat legătura cu cei de la Brașov, care sunt abilitați să facă capturările, cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Am demarat procedurile pentru așa ceva, numai că sunt anevoioase, nu e așa ușor”, ne spune directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu.

„Oamenii vin grămadă la primărie. Eu ce să fac?”

Și comuna Arefu s-a confruntat perio-dic cu atacuri ale urșilor. Cetățenii sunt alarmați, întrucât urșii intră în gospodării și atacă animalele domestice. Iată ce ne-a spus Gheorghe Stoican, primar comuna Arefu, despre atacurile urșilor:

„În ultima perioadă, urșii mănâncă și câi-nii. Se întâmplă aproape zilnic, noaptea mai mult. Nu se ia nicio măsură. Au închis și cetatea pentru doi urși, trei, câți sunt acolo.

Situația e groaznică. Nu e vorba de un câi-ne, de găini, de porci, dar pot ataca oameni. Asta nu înțeleg ei. Dacă înțeleg, nu știu de ce nu aplică. Stau cu o cușcă să intre ursul. E prost ursul să intre?! Au mai fost oameni care s-au dus la spital, dar zici că pentru oa-meni nu există despăgubiri. Ăștia suntem, noi n-avem nicio valoare, urșii au, sunt ocrotiți de lege. Nu știu cine îi ocrotește. Miniștrii, cei de la ONG- uri să ia câte unul acasă, să se sature, să vadă cum e. Oamenii vin grămadă la primărie. Eu ce să fac? Să îi dau ursului cu ștampila în cap?!”

Mari Tudor