Upload
others
View
0
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 4 aprilie 2017
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reglementarea
serviciilor administrației publice centrale și locale se va baza pe o relație de parteneriat
între cetățeni și stat”;
- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea
includerii județului Giurgiu în circuitul național de turism”;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă prestigiul Senatului
României;
- Marian Pavel (PSD) – declarație-replică la declarația politică a domnului senator
Remus Mihai Goțiu;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică la intervenția domnului senator Marian Pavel;
- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Probleme de
comunicare la Consiliul Concurenței”;
- Gabriela Crețu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Viața noastră nu are legătură
cu indicatorii lor”;
- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Codrul nu mai este frate cu
românul!”;
- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Aplicarea Programului de
producere a energiei din surse regenerabile”;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – intervenție privind declarația politică a doamnei senator
Emilia Arcan;
- Adrian Țuțuianu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Academia Română, la ceas
aniversar”;
- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca temă congresul Partidului
Popular European desfășurat recent la Malta.
3
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 24-25;27
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10 – 15 aprilie a.c. 25
4. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de
subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:
25-27;
27-33
- 2 -
- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților
de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare) – COM(2016) 863 final;
- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea inițială și
formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate
transportului de mărfuri sau de pasageri, precum și a Directivei 2006/126/CE privind
permisele de conducere – COM(2017) 47 final.
5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor
naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport cu privire la progresele înregistrate
pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 732 final.
33
6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului
nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din
motive etnice. (L52/2017)
36
- 3 -
S T E N O G R A M A
ședinței Senatului din 4 aprilie 2017
Ședința a început la ora 9.10.
Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreședinte al
Senatului, înlocuită de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de
domnii senatori Marian Pavel și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Bună dimineața!
Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2017. Conform
programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.
Din lista colegilor înscriși la declarații politice, din partea Grupului parlamentar al PSD, dăm
cuvântul doamnei senator Federovici Doina.
Doamna senator.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Bună dimineața!
Mulțumesc, distinsă doamnă președinte de ședință.
Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Reglementarea serviciilor administrației publice
centrale și locale se va baza pe o relație de parteneriat între cetățeni și stat”.
Stimați colegi,
Așa cum ați putut constata, în primele trei luni de guvernare echipa de miniștri și parlamentari
PSD-ALDE a îndeplinit toate măsurile pe care le-a promis românilor la alegerile din 11 decembrie 2016.
Am ridicat foarte sus ștacheta față de guvernarea precedentă, administrată de tehnocrați. Deci e normal ca
românii să aibă mari așteptări din partea noastră. Sunt convinsă, în guvernarea tehnocrată nimeni nu și-a
pus mari speranțe, iar realitatea a arătat că s-au blocat multe din proiectele începute de PSD.
Acum, că am revenit la guvernare, toți românii așteaptă de la noi să reluăm ceea ce a fost
întrerupt. Vă asigur că ne vom face treaba, iar măsurile adoptate în cele trei luni de guvernare arată că
PSD este interesat de problemele reale ale oamenilor. S-au mărit salariile și pensiile. În paralel cu
măsurile sociale, s-au luat și multe decizii importante pentru mediul de afaceri.
Vă dau doar câteva exemple. S-a redus TVA de la 20% la 19%. S-au redus accizele pe carburanți
cu valori între 18 și 20%, s-a eliminat taxa pe construcții speciale, s-au eliminat 102 taxe, din care o mare
parte erau la Registrul Comerțului, dar și alte taxe importante pentru mediul de afaceri, cum este chiar
- 4 -
taxa pe timbru pentru înmatricularea vehiculelor. S-a adoptat programul Start-up Nation, care va acorda
ajutoare pentru începerea unei noi afaceri, în special de către cei tineri, s-a redus impozitul la IMM-uri la
1% pe cifra de afaceri, s-a renunțat la impozitul pe venit pentru angajații sezonieri care sunt păstrați în
câmpul muncii pentru tot anul, s-a eliminat plata CASS pentru veniturile suplimentare obținute din
veniturile independente, s-a aprobat actul normativ prin care Guvernul alocă peste 74 de milioane de euro
pentru finanțarea Programului Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și multe altele.
Urmează, în următoarele trei luni, să implementăm un cod economic și un cod administrativ,
care vor conține toate reglementările necesare, fără alte norme metodologice suplimentare. În acest fel,
vom grupa legislația economică și cea din domeniul administrativ în două acte normative. Astfel, se va
simplifica procesul de identificare a legilor și normelor care reglementează legislația economică și
administrativă.
Orice persoană sau antreprenor care va avea nevoie să caute o prevedere va identifica imediat
articolele de lege, întrucât vor fi grupate în cele două coduri. Astfel, vom avea, pe de o parte, Codul
economic, care va include Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea evaziunii fiscale, Legea
societăților comerciale și alte legi din acest domeniu, iar, pe de altă parte, vom avea Codul
administrativ, care va cuprinde legislația națională și locală în domeniul administrativ, respectiv
Statutul funcționarului public, Legea administrației publice locale, dar și alte acte normative.
Ceea ce ne dorim este să avem o relație bazată pe încredere și predictibilitate între stat și fiecare
cetățean sau firmă din țara noastră. De aceea, vom schimba modul de interacțiune cu toate instituțiile
statului, prin reducerea numărului de formulare, maximum cinci pe an, prin publicarea pe site-ul
Guvernului a nomenclatorului tuturor taxelor din România, prin restrângerea la jumătate a numărului de
taxe fiscale și nefiscale și prin renunțarea solicitării documentelor care se află deja la o instituție publică.
Având în vedere aceste aspecte pe care le-am menționat, stimați colegi, vă solicit să colaborăm
pentru a adopta cât mai rapid în perioada următoare toate modificările legislative pe care vi le-am
prezentat și pe care Guvernul le va aproba și le va transmite către Parlament.
Vă mulțumesc.
Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, doamna senator.
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Marciu Dan Ovidiu.
Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:
Bună dimineața!
Mulțumesc, doamna președinte.
Doamnelor și domnilor,
- 5 -
Declarația politică – „Necesitatea includerii județului Giurgiu în circuitul național de turism”.
Județul Giurgiu deține areale cu mare potențial turistic. Și aș enumera:
- în comuna Călugăreni, localitate istorică, puncte de interes: Crucea lui Șerban Cantacuzino,
ridicată în 1862, simbol al victoriei din 1595 a lui Mihai Viteazu, care a repurtat o victorie asupra lui
Sinan Pașa; podul peste Neajlov, construit în epoca regelui Carol al II-lea, reconstruit în anii 1934 –
1935, în cinstea victoriei asupra turcilor; de asemenea, Crucea lui Mihai sau Crucea de piatră,
monument ridicat în 1993, cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a
domnitorului Mihai Viteazu;
- în localitatea Comana: Parcul natural Comana, la fel ca și Mănăstirea Comana, ctitorită de
Vlad Țepeș și refăcută de Șerban Cantacuzino, sunt situate pe Valea Neajlovului, în apropiere de
București la circa 30 de kilometri – parcul reprezintă cea mai mare arie protejată din Câmpia Română,
cu o suprafață de aproape 25 de hectare; în incinta lui sunt rezervații de mărgăritar, de bujor românesc
și ghimpe; după Delta Dunării și Balta Mică a Brăilei, Balta Comana este a treia zonă umedă a
României și a doua ca biodiversitate după Deltă, găzduind peste 140 de specii de păsări și 13 specii de
pești, dintre care două nu sunt întâlnite nicăieri în lume – se pot practica pescuitul și vânătoarea,
plimbări cu caiacul, cu barca cu motor, cu trăsura prin pădure până la marginea Deltei Neajlovului;
casa memorială din Comana a scriitorului suprarealist de origine aromână Gellu Naum, 1915 – 2001,
fost profesor de filozofie, eseist, poet, prozator;
- în comuna Florești-Stoenești avem un monument de arhitectură în stil brâncovenesc, edificat
între anii 1710 și 1715. Tot aici se mai află un conac boieresc care găzduiește un Muzeu de etnografie
și artă populară, secție a Muzeului Județean „Teohari Antonescu”;
- comuna Gostinari: ruinele conacului lui Radu Șerban de la Mironești, care pot fi consolidate
in situ;
- în comuna Gostinu, printr-un proiect transfrontalier s-a amenajat o zonă de agrement în
vecinătatea Dunării, cu 10 căsuțe de lemn, unde se pot caza turiștii, care beneficiază inclusiv de o
plajă, deja celebră în județ și în capitală;
- comuna Herăști: ansamblul medieval care include Casa de piatră de la Herăști, ctitorită de
boierul Udriște Năsturel, cumnatul lui Matei Basarab, Biserica Herăști, ctitoria familiei Năsturel,
contemporană cu conacul și restaurată;
- comuna Slobozia: Mănăstirea Sf. Ioan Rusu;
- în comuna Vărăști: Ansamblul medieval Dobreni;
- comuna Vedea: biserică cu picturi realizate de renumitul pictor Gheorghe Tăttărescu;
- în orașul Mihăilești: Biserica din Drăgănescu, pictată de marele duhovnic român Arsenie Boca;
- despre municipiul Giurgiu:
- 6 -
Așezare vlăsceană, atestată documentar în anul 1403 într-un document din vremea lui Mircea
cel Bătrân, oraș care a fost distrus în mare parte în timpul războaielor ruso-turce, a fost reconstruit
după un plan arhitectural care presupunea o dezvoltare radială a străzilor și piețelor, pornind de la o
piață centrală circulară, așa-numita Farfurie, unică în România, dar din păcate distrusă parțial în timpul
regimului comunist.
De asemenea, municipiul Giurgiu poate oferi croaziere pe Dunăre. Există port unde acostează
multe vase turistice care fac croaziere pe Dunăre. Sunt foarte mulți turiști amatori de croaziere ce
provin din Statele Unite, din Germania, din Franța și Norvegia. Organizatorii oferă turiștilor
posibilități de explorare și descoperire a unor evenimente și experiențe unice în interacțiunea activă cu
localnicii. De ce nu am relua croazierele pe Dunăre cu navele românești, așa cum s-a făcut până acum
circa 10-15 ani?
De asemenea: Cetatea Giurgiu; Turnul Ceasornicului, care este monument construit în piatră în
1877, clădire emblematică a municipiului; prima gară din Țara Românească, dată în funcțiune odată cu
colegiul din municipiu, în 1869; Podul Prieteniei, construit în 1954; Podul Bizeț, care este proiectat și
construit de inginerii Anghel Saligny și Ion Ionescu-Bizeț, inaugurat în 1905, care este singurul pod în
curbă din Europa, și așa mai departe.
Sunt și alte monumente și locuri care pot fi vizitate.
Solicităm Ministerului Turismului includerea județului Giurgiu în circuitul turistic național, în
conformitate cu prevederile programului de guvernare în domeniul turismului.
Senator de Giurgiu, Cristian Marciu
Mulțumesc frumos.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Goțiu Remus.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Bună dimineața!
Doamnă președinte de ședință,
Domnule președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,
Stimate colege,
Stimați colegi,
Mă văd nevoit să revin asupra unei teme care se pare că vă este dragă, și cu îndreptățire, celor
mai mulți dintre dumneavoastră – prestigiul acestei instituții.
Nu știu dacă ați aflat – întâlnirea a fost publică și transmită on-line în direct –, dar mă asigur
acum că aflați: la sfârșitul săptămânii trecute, la inițiativa Asociației pentru Apărarea Drepturilor
- 7 -
Omului din România, Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a avut loc o dezbatere publică la care au
participat mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar și parlamentari de la diferite partide.
Întâlnirea a devenit necesară în contextul foarte agitat în domeniul justiției, când Consiliul Superior
al Magistraturii (CSM) funcționează ilegitim, din cauza absenței celor doi reprezentanți ai societății civile
din componența sa, fapt care ridică semne serioase de întrebare asupra legitimității tuturor deciziilor pe care
CSM le ia în această perioadă și mai ales a posibilității ca aceste decizii să poată fi atacate cu succes în
instanțe tocmai din cauza acestei situații. Mai mult, funcționarea ilegitimă și, conform unor opinii
exprimate pe această temă, chiar ilegală a CSM are efecte extrem de grave atât în privința încrederii
societății în ideea de lege, dar și în Parlament, și mai exact în Senat, unde se află sursa acestei stări de fapt.
Stimate colege și stimați colegi,
Una dintre propunerile puse în discuție în cadrul dezbaterii amintite a fost amendarea legii și
constituirea unui mecanism prin care reprezentanții societății civile în instituții precum CSM, CNCD,
CNI și altele să fie numiți direct de către societatea civilă, atenție, fără implicarea Parlamentului în
aceste proceduri.
E drept, schimbarea acestor proceduri va trebui să fie votată tot de către Parlament, dar însuși faptul
că reprezentanții celor mai active organizații civice din domeniul drepturilor omului se gândesc la limitarea
atribuțiilor sau chiar la excluderea Parlamentului din procesul de desemnare a reprezentanților societății
civile în diferite organisme cheie ale democrației arată cât de multă încredere mai au membrii societății
civile în instituția pe care o reprezentăm.
Stimate colege și stimați colegi,
Domnule președinte al Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu,
Ideea excluderii Parlamentului din acest proces reprezintă un avertisment, chiar o palmă, mi-aș
permite să afirm, care ar trebui, măcar în ultimul ceas, să ne trezească la realitate.
Am mai spus, voi mai spune și voi repeta până se va înțelege: prestigiul Parlamentului nu se
dobândește prin vot autoreferențial, la fel cum rolul de instituție centrală a democrației și organ
reprezentativ suprem al poporului riscă să se piardă când vocea poporului nu se mai aude prin vastele
lui coridoare și săli. Prestigiul și rolul de organ suprem al poporului se câștigă și se pierd în fiecare zi
de către Parlament. În cazul care a generat situația amintită – numirea celor doi reprezentanți ai
societății civile în CSM –, Parlamentul, și mai exact Senatul, încă are șansa de a remedia situația,
reluând votul cu candidații înscriși în termenul legal, 6 noiembrie 2016.
Desigur, ne putem și încăpățâna, precum Faraonul din textele biblice, și să perpetuăm abuzul, dar
să nu ne mirăm atunci de efecte. Și, pentru o instituție precum Parlamentul, nu cred că există plagă mai
grea decât neîncrederea din partea cetățenilor. Da, vă asigur, pierderea încrederii cetățenilor în Parlament
nu poate și nu se va putea remedia cu votul majorității parlamentare, care ar pretinde că e altfel.
Vă mulțumesc.
- 8 -
Mihai Goțiu, senator USR de Cluj
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Întrucât… (Discuții la prezidiu.)
Dăm cuvântul domnului senator Pavel, pentru un drept la replică.
(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Marian Pavel:
Vă mulțumesc.
Domnule senator,
Am stat și am analizat ceea ce dumneavoastră ați afirmat în plenul Senatului și, în al
doisprezecelea ceas, eu cred că dumneavoastră puteți înțelege.
Dumneavoastră puteți înțelege un vot democratic în Parlamentul României. Dumneavoastră
puteți înțelege că democrația este cu vot, domnule senator, și nu cu numiri.
Dacă dumneavoastră solicitați astăzi sau veniți să ne expuneți că s-a acreditat ideea de a fi scos
Parlamentul ca for decizional în ceea ce înseamnă numirea membrilor societății civile în CSM,
înseamnă că n-ați înțeles nimic.
Domnule senator,
În Parlamentul României, în Senat, nu este vorba despre un vot obligatoriu. Nu este vorba
despre un mandat imperativ, domnule senator. Pe mine, senatorul Pavel, nu mă poate obliga nimeni,
nici senatorul Goțiu, nici președintele Călin Popescu-Tăriceanu, nici liderul de grup, să votez pentru
cineva, în favoarea cuiva, dacă eu nu cred lucrul acesta.
Și, încă o dată, să spuneți că trebuie să reluăm votul, după ce există un vot de respingere,
domnule senator… există un vot cu 79 împotriva cuiva. Asta înseamnă că persoana respectivă a fost
respinsă. Să mă obligați de fiecare dată să vin să votez, că poate o să-mi schimb decizia și opinia, îmi
dă mie ideea că dumneavoastră n-ați înțeles încă cum este cu votul în Parlament. Dar sunt convins că
în următorii trei ani cu siguranță veți înțelege.
Vă mulțumesc frumos.
(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator.
Un drept la replică din partea domnului senator Goțiu. (Discuții la prezidiu.)
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Domnule secretar al Biroului permanent al Senatului… Marian Pavel…
Mulțumesc, știu cum vă cheamă.
- 9 -
Două observații am de făcut referitor la ceea ce ați afirmat dumneavoastră.
În primul rând, ceea ce am menționat în declarația politică este să vă spun ceea ce se întâmplă în
societatea civilă. Majoritatea organizațiilor care au semnat și acel protest au participat și la această
dezbatere și au făcut această propunere, pe care o găsiți și pe site-ul APADOR-CH. Deci eu v-am
informat că astfel vede societatea civilă – sau peste 20 de organizații, pe care eu le consider
reprezentative pentru drepturile omului din România – ceea ce s-a întâmplat în Parlament… și în Senat.
Dumneavoastră sunteți îndreptățit să țineți cont sau nu de această opinie. Eu v-am spus și v-am transmis
modul cum văd ei situația.
Legat de problema de fond, am spus-o și în Biroul permanent, o repet și aici în plen, art. 135
specifică foarte clar: „Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcții nu se obține numărul necesar de
voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice.” De asemenea, se arată la art. 133: „Votul
secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcții (…).” Iar la
alin. (4): „Senatorul votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei
dorite sau votează contra ștergând numele și prenumele persoanei respective.”
Din punctul meu de vedere, interpretând cumulat aceste două prevederi din Regulamentul
Senatului, art. 135, în interpretarea pe care o dați dumneavoastră – au dat-o Comisia juridică și Biroul
permanent –, nu s-ar aplica niciodată. Pentru că doar în cazul numirii în funcții au loc aceste voturi pe
listă, cu pentru și contra. Or, în cazul numirilor în funcții, spune foarte clar articolul 135: dacă nu se
întrunește cvorumul necesar, se reia votul.
Astfel, aș aștepta – am solicitat și domnului președinte al Comisiei juridice și în Biroul
permanent – să mi se explice sau să explice nu mie personal, ci societății civile și opiniei publice în ce
situații se aplică art. 135.
Mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator.
Nemaifiind prezenți de față colegi senatori care să-și susțină declarațiile politice, suspendăm
pentru câteva minute ședința.
PAUZĂ
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Reluăm ședința de susținere a declarațiilor politice.
Invităm, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Mircea Cazan.
Domnul senator.
Domnul Mircea-Vasile Cazan:
Declarație politică – „Probleme de comunicare la Consiliul Concurenței”.
- 10 -
În data de 9 martie 2017, Consiliul Concurenței a transmis un comunicat de presă pe site-ul propriu
cu privire la faptul că va analiza tranzacția prin care PayPoint Services intenționează să preia Payzone, sens
în care autoritatea va întreprinde demersuri instituționale prin care să identifice dacă operațiunea notificată
nu alterează piața de profil, libera concurență inducând posibile efecte anticoncurențiale.
Dar interesant este faptul că anunțul sus-menționat și publicat de Consiliul Concurenței a apărut la
ceva timp după ce alte două publicații on-line de specialitate în domeniul financiar-bancar economic,
„Capital” și „Ziarul Financiar”, au anunțat în data de 8 martie, la o diferență de timp mică una de cealaltă,
deci cu o zi înainte, anunțul oficial menționat, știrea că PayPoint va achiziționa Payzone, dând publicității
chiar comunicatul în cauză.
Întrebarea care se pune este: cum Consiliul Concurenței a păstrat confidențialitatea
comunicatului, dacă pe surse cele două publicații au intrat în posesia acestuia cu cel puțin 24 de ore
înaintea anunțului oficial? Care au fost rațiunile pentru care a fost plasat la cele două publicații, și nu
către toate sursele mass-media?
Această situație poate genera suspiciuni față de loialitatea persoanelor cu funcții publice care
trebuiau să respecte normele de reglementare a activității autorității în cauză, să păstreze echidistanța
în raport cu terții interesați în a primi informații în interes public, atât timp cât aceste informații
relevante despre diverse activități interne, cum ar fi în cazul de față evaluarea unor concentrări
economice, pot să apară în mod direcționat către anumite publicații de casă.
Pun și eu o întrebare în raport cu știrea de mai sus, și anume dacă există canale informale de
difuzare externă de știri despre aceste feluri de investigații, analize, evaluări specifice în domeniul
concurenței cum este cel prezentat mai sus.
Consider că se impune ca această practică să fie bine analizată de cei în drept și comunicatele
să se remită conform Legii transparenței și Legii nr. 544/2001, cu atât mai mult cu cât între Consiliul
Concurenței și DNA a fost încheiat în 2015 un protocol privind colaborarea pentru depistarea
practicilor anticoncurențiale. Este absolut necesar ca cei de la Consiliul Concurenței să-și facă bine
treaba și să nu existe suspiciuni asupra activității desfășurate de către această instituție publică.
Senator de Sibiu, Mircea Cazan
Vă mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator.
Suspendăm pentru câteva momente ședința.
Mulțumim.
PAUZĂ
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Reluăm ședința din nou.
- 11 -
Pentru susținerea declarației politice, dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD,
doamnei senator Crețu Gabriela.
(Replică neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Crețu.)
Vă așteptăm.
Doamna Gabriela Crețu:
Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Viața noastră nu are legătură cu indicatorii lor”.
În țara divorțurilor politice transmise în direct, uneori cu probele infidelității excluse, și în țara
unde inventăm catastrofe reale sau imaginare, îmi asum un act de curaj. Astăzi vă voi vorbi despre
indicatorii macroeconomici. Poate părea un efort sortit eșecului sau pentru a vă plictisi.
Dar, în aceste zile, ca totdeauna în trecutul din urmă, în acest spațiu, în spațiul public în genere,
s-au purtat zeci de discuții sterile despre cum și ce trebuie să urmărim pentru a fi siguri de succes.
Susținătorii Guvernului, criticii Guvernului deopotrivă păreau convinși că soarta lor e legată de cifrele
pe care statistica le va anunța în ziua X.
De decenii deja, criteriul oricăror comparații legate de dezvoltare a ajuns produsul intern brut.
S-a insinuat subtil și a luat locul altor măsurători, pe care în trecut le cunoșteam: produsul național,
venitul național, balanța de plăți etc. S-a insinuat și, pereche cu el, puterea de cumpărare a înlocuit
calitatea vieții.
Ni se spune că o țară o duce bine sau o duce rău după mărimea produsului intern brut. Ni se
anunță că vine sau pleacă o criză după evoluția produsului intern brut. Viața bună a ajuns să fie
echivalată cu puterea de cumpărare mare.
Cine reprezintă țara, cine iese din criză și cui îi aparține puterea de cumpărare nu ni se spune.
Că o țară e formată din cetățeni, nu din consumatori, se ignoră cu intenție.
Produsul intern brut reprezintă valoarea producției vândute și încasate într-o țară în timp de un
an. Este măsura pieței, nu a activității. Tot ceea ce nu intră în regulile pieței nu există.
Dacă firmele sunt românești sau străine nu contează. Contează doar să funcționeze în această
țară. Indicatorul nu e sensibil la colonizare. Dacă sporesc cifrele de afaceri ale cazinourilor de pe Calea
Victoriei, vânzările producătorilor americani de tutun sau recolta de roșii de la Tecuci, din mărimea
PIB-ului nu ne dăm seama.
PIB-ul nu ne spune nici dacă veniturile se adună în conturile din Elveția ale celor din Top 300,
se repatriază spre țările unde sunt înregistrați investitorii străini sau în paradisurile fiscale sau, varianta
preferabilă, se împart între cei care muncesc pentru ele.
- 12 -
Media pe cap de locuitor ne ascunde cât de echitabilă sau de neechitabilă este repartizarea între
toți cei care participă la realizarea sa. Ea poate crește în voie, în timp ce majoritatea moare de foame.
Media poate crește.
Aceste lucruri sunt logice. Nu e nicio noutate. Ce se ignoră adesea este altceva.
Ca să vedem cu ce am rămas după întregul efort, din PIB ar trebui să scădem nu doar ceea ce
aparține de drept altora – investitori străini, de exemplu –, ar trebui să se scadă și toate costurile
externalizate ale producției pe care le plătim întotdeauna noi, într-un fel sau altul. Poluarea mediului nu
intră decât parțial în costuri, dar are efecte negative și generează cheltuieli publice mari pentru a repara
ceea ce mai e de reparat. Sănătatea fizică și psihică deteriorată a lucrătorului lipsit de protecție sau
prost plătit este pe gratis. Exploatarea excesivă a resurselor, care se asociază cu distrugerea solului, a
peisajului, alunecări sau prăbușiri de teren, modificări climatice, ele sunt parte a averii distruse a unei
națiuni, dar nu și parte a costurilor de producție, a producției vândute și încasate, adică a PIB. Nici
costurile de dezactivare a unui reactor nuclear nu fac parte. Zicem că pe termen scurt e bună energia
nucleară că e ieftină, dar nimeni n-a internalizat costurile care urmează în momentul în care o centrală
va trebui dezactivată.
De ce spun toate aceste lucruri? Pentru că mi-am amintit, în această dimineață, o vorbă dură,
spusă odată de Franklin Delano Roosevelt: „Guvernul condus de bănci este tot atât de periculos ca un
guvern condus de crima organizată.” Or, noi am ajuns să trăim într-o lume – nu vorbesc doar de
această țară, vorbesc de această Europă și această lume – în care toți indicatorii pe care îi folosim și pe
care îi urmărim sunt cei pe care băncile, din păcate, i-au impus. Nu cei care măsoară viața noastră, ci
cei care măsoară afacerile lor.
Mulțumesc foarte mult.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, doamna senator.
Permiteți-mi să salut prezența în sală a unui grup de tineri elevi, însoțiți de profesorii lor,
membri ai Orchestrei Rosh Pinna Youth Band, din Israel, aflați în vizită în Senatul României.
„I wish you a warm welcome for the students and kids, coming from Israel, member of the
Rosh Pinna Youth Band Orchestra. We are here in the middle of the this morning reunion of the
Romanian Senate. I wish you a very pleasant stay in Bucharest also.”
Continuăm sesiunea de susținere a declarațiilor politice și invităm, din partea Grupului
parlamentar al PSD, pe doamna Arcan Emilia.
Doamna senator.
Doamna Emilia Arcan:
Vă mulțumesc, doamna președinte.
- 13 -
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Codrul nu mai este frate cu românul!”.
Doamnelor și domnilor senatori,
În luna care tocmai a trecut, pe 21 martie, la nivel mondial s-a marcat Ziua Internațională a
Pădurilor. Potrivit legii care a intrat în vigoare de curând, în România această zi este sărbătorită pe 25
martie.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat această hotărâre cu scopul de a crește gradul de
conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în
beneficiul generațiilor prezente și viitoare.
Organizația Națiunilor Unite recomandă statelor membre să organizeze acțiuni pentru
reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.
Deviza sub care se marchează anul acesta Ziua Internațională a Pădurilor se intitulează „Păduri
și energie”.
În țara noastră, în acest an, parcă mai mult decât în anii trecuți, opinia publică a reușit să
sensibilizeze și să mobilizeze mai mult cetățenii României pentru a privi cu mai mare atenție și
îngrijorare la ceea ce se întâmplă cu pădurile, care ne-au fost de mare ajutor pentru apărarea vieții, a
sănătății de-a lungul întregii noastre istorii.
Astfel, am putut vedea participând la campanii de sădire a pomilor și de împăduriri atât
autoritățile locale, județene și centrale, cât și cetățeni de la orașe și sate, copii și tineri și, mai mult
decât atât, chiar premierul României ne-a dat un exemplu pozitiv și de această dată.
Totuși, nu putem să trecem peste acest moment fără a sublinia faptul că pădurea trece printr-o
mare suferință. În ciuda importantelor beneficii ecologice, economice, sociale, de sănătate și de
supraviețuire pe care ni le oferă, pădurea este supusă unor distrugeri dramatice. Defrișările și tăierile
continuă într-un ritm alarmant, atât la nivel mondial, cât și, din păcate, în țara noastră.
Văzând cum dispar pădurile de pe văi, de pe dealurile și munții patriei, ajungi la concluzia că
românul nu-i mai este frate, ci a devenit dușmanul codrului.
Problema nu este nouă, ci este bine cunoscută. Apreciez că Legislativul trecut s-a aplecat cu
mare grijă asupra acestui domeniu și a elaborat un Cod silvic modern, în care sunt prevăzute sancțiuni
grele pentru tăierile ilegale de arbori. Și, cu toate acestea, nu se reușește stoparea fenomenului, ca și
cum ar fi o fatalitate dacă nu secătuim atât cât a rămas din această mare bogăție, din „aurul verde” sau
„plămânul” țării noastre.
Doamnelor și domnilor senatori,
Eu fac această declarație tocmai pentru a preveni distrugerea pădurilor și pentru a nu o privi ca
pe o fatalitate împotriva căreia nu avem ce face. Consider că am ajuns într-un punct în care problema a
- 14 -
atins o gravitate deosebită. Este o chestiune de supraviețuire și de securitate națională. Ca atare, ea
trebuie tratată cu măsuri deosebit de serioase.
E de presupus faptul ca mijloacele și forțele pe care le repartizăm acestui flagel să nu fie
suficiente și capabile să aplice așa cum se cuvine Codul silvic, legea. Mă gândesc la măsuri care să
apere efectiv pădurile de tăierile iraționale, iresponsabile și ilegale, măsuri care să ajute și să determine
comunitățile din apropierea pădurilor să devină apărătoare ale acestora, măsuri care să-i vizeze pe toți
infractorii furtului de lemn, tăietori, transportatori, vânzători și prelucrători de lemn furat.
Autoritățile și instituțiile statului, atât cele cu atribuții din sectorul forestier, cât și cele care
aplică legea, care au în atribuții ordinea, apărarea și siguranța națională trebuie responsabilizate cu
problema apărării pădurilor, ea fiind una de siguranță națională. Nu ne mai putem permite doar să
lăsăm… să ne lamentăm așa, să vedem și să ne uităm cum dispar pădurile.
Solicit cu această ocazie ca ministrul de resort să vină în fața Parlamentului cu o informare la zi
asupra problematicii pădurilor și cu un plan cuprinzător de măsuri, inclusiv cu resursele suplimentare
de care este nevoie pentru a trece, așa cum scrie în Codul silvic, de la reducere la creșterea suprafețelor
cu păduri.
Și un exemplu eu l-am dat deja în județul Neamț, unde sâmbătă, 1 aprilie, alături de colegele
mele din Organizația județeană a femeilor social-democrate și cu unii colegi din Biroul permanent, am
plantat 500 de puieți de stejar, într-o zonă în care defrișarea a atins cote maxime. A fost o acțiune pe
care am inițiat-o, care s-a bucurat de mare succes printre membrii Partidului Social Democrat din
Neamț și care vă asigur că nu va fi ultima.
S-a tăiat prea mult, ani la rând, ca să putem acoperi rănile deschise din pădurile noastre într-un
timp foarte scurt. Vă îndemn pe cât mai mulți să urmați exemplul, pentru că așa vom lăsa urme ale
trecerii noastre și, de ce nu, o bogăție pentru generațiile viitoare, căci la momentul actual, din păcate,
mari zone din frumusețile naturale nu mai au codri verzi, așa cum apar pe harta geografică a României.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Sunt Emilia Arcan, senator de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.
Vă mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, doamna senator.
În continuare dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Sbîrnea
Liliana.
Doamna senator.
Doamna Liliana Sbîrnea:
Mulțumesc frumos, doamna președinte.
- 15 -
Tema declarației mele este „Aplicarea Programului de producere a energiei din surse regenerabile”.
La începutul declarației mele, doresc să-mi exprim satisfacția pentru că Executivul nostru a
dovedit disponibilitatea de a da un nou impuls unei probleme controversate, asupra căreia a plutit un
nor de incertitudine în ultimii ani. Mă refer la sistemul de producere a energiei regenerabile.
În acest domeniu, Guvernul a aprobat joia trecută o Ordonanță de urgență pentru modificarea și
completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile. Noua ordonanță vine să îmbunătățească legislația în domeniul producerii energiei
din surse regenerabile și, implicit, să susțină dezvoltarea în continuare a acestui sector.
Astfel, certificatele verzi, potrivit noilor reglementări, vor fi valabile până în anul 2032, iar
producătorii de energie regenerabilă vor plăti impozit pe profit doar în momentul tranzacționării acestora,
și nu la momentul înregistrării în contabilitate. Legea era necesară și urgentă, pentru că la finalul lunii
martie expira perioada de amânare de la tranzacționare a certificatelor verzi, decizie luată acum trei ani,
și în acest sens trebuie pregătit și reglementat momentul reinserării în piață a acestor bonuri.
De altfel, în domeniul la care mă refer avem și obligații europene. Conform normelor și
angajamentelor europene asumate, România are stabilită pentru 2020 o țintă națională de 24% energie
regenerabilă în consumul final brut de electricitate. Menționez cu bucurie faptul că țara noastră a atins
deja această țintă, dar ea trebuie menținută și în perspectiva anului de referință.
Sunt multe prevederi interesante în acest act normativ, nu-i voi face aici un rezumat, dar vreau
să precizez că membrii Guvernului au avut grijă ca noile măsuri de revenire a sistemului de producere
a energiei regenerabile să nu aibă impact în facturile plătite de consumatorii casnici până în anul 2032.
Potrivit Strategiei energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, pentru a
susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic trebuie să devină mai puțin
poluant, mai avansat din punct de vedere tehnologic și mai robust din punct de vedere economic.
Ordonanța despre care fac vorbire în declarația mea constituie un moment important în implementarea
Strategiei energetice a țării.
Am considerat necesar să salut acest moment, știut fiind că sectorul energetic contribuie în mod
esențial la dezvoltarea României, prin influența profundă asupra competitivității economiei, a calității
vieții și a mediului.
Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10, județul Buzău
Vă mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, doamna senator.
Dăm cuvântul, pentru un scurt drept la replică, domnului senator Goțiu.
Domnule senator.
- 16 -
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Bună ziua!
Nu este neapărat un drept la replică, cât o precizare și o rugăminte adresate doamnei senator
Emilia Arcan, legat de declarația politică privitoare la salvarea pădurilor.
Mă număr printre cei care în vara lui 2015 am ieșit în stradă pentru a susține adoptarea acelui
Cod silvic, pe care l-am considerat un pas înainte în protejarea acestor păduri, dar nu și un pas
suficient.
Legat de acele sancțiuni de care ați amintit că sunt prevăzute în Codul silvic, cea mai mare parte a
lor a fost introdusă prin Ordonanța nr. 51/2016, aceste sancțiuni foarte dure, și în continuare și această
ordonanță este perfectibilă. Dar, după cum știți, la Camera Deputaților se află în acest moment în dezbatere
tocmai această aprobare a Ordonanței nr. 51 și, în paralel, tot la Camera Deputaților este în discuție o lege
care prevede alte reglementări și alte sancțiuni, care, practic, ar scoate Ordonanța nr. 51/2016, în totalitate,
din efectele ei cele mai benefice.
De aceea, rugămintea este de a vă adresa colegilor deputați, de la Camera vecină, pentru a-i
ruga și a discuta cu ei pentru menținerea acestei Ordonanțe nr. 51, și în special a principalelor
reglementări legate de protecția pădurilor din acest domeniu, și nu de a merge pe cealaltă variantă, care
e mai edulcorată în această privință.
Mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator. (Discuții la prezidiu.)
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Țuțuianu Adrian.
Domnul Adrian Țuțuianu:
Mulțumesc mult, doamna președinte.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Academia Română, la ceas aniversar”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Este o onoare să mă adresez dumneavoastră astăzi, marcând un secol și jumătate de când, în
plin efort de regenerare a României moderne, ia naștere cel mai important for de consacrare
intelectuală, de cercetare științifică și de creație culturală din România – Academia Română, instituție
de elită, ce a confirmat prin prodigioasa activitate celebrele cuvinte ale marelui Voltaire: „La ce pot
sluji academiile? Să întrețină focul pe care l-au aprins marile genii.”
Într-adevăr, ideea înființării unei societăți academice a fost susținută de cărturari de seamă ai
vremii respective, printre care Ion Heliade-Rădulescu, Ioan Maiorescu, Iordache Golescu, Timotei
Cipariu, Gheorghe Asachi sau George Barițiu. Vastul program de reforme ce a urmat actului unirii
Principatelor Române a creat un mediu prielnic pentru înființarea unei academii, astfel că, având deja o
- 17 -
bază materială datorată lui Alexandru Ioan Cuza și lui Evanghelie Zappa, prin Decretul nr. 582 din 1,
respectiv 13 aprilie 1866 al Locotenenței Domnești, la propunerea lui C.A. Rosetti, a luat ființă la
București Societatea Literară Română, a cărei principală menire era de a alcătui Dicționarul și Glosarul
Limbii Române, respectiv „acele două colonade ale templului său literariu”, precum și de a stabili
normele ortografice ale limbii.
Situația internațională nefavorabilă și cumplita epidemie de holeră ce cuprinsese țara au amânat
inaugurarea Societății Literare Române pentru anul următor, când la 1/13 august 1867, la București, în
casele banului Constantin Ghica, de lângă Grădina Cișmigiu, s-a desfășurat cea dintâi ședință a
Societății Literare Române.
Primul statut al Societății a apărut în același an. A schimbat numele acesteia în Societatea
Academică Română, ce avea scopul „de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”. Prin
decretul domnesc din anul 1879, Societatea primește denumirea de Academia Română.
Este important de menționat și faptul că, la un an după fondarea Societății Academice Române,
a fost înființată Biblioteca Academiei – 6 august 1867 –, care avea misiunea de a aduna și conserva în
colecțiile sale fondul național de manuscrise și tipărituri, ilustrând istoria și cultura românească,
precum și istoria universală.
Stimați colegi,
Academia Română funcționează și acum, ca și în anii de pionierat ai existenței sale, pe trei
coordonate: for de consacrare și de recunoaștere a meritelor deosebite ale oamenilor de știință, de
cultură și de litere din țară, cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România și
participant activ în viața societății românești.
Este incontestabilă și imposibil de cuprins în cuvinte importanța fondării, acum 150 de ani, a
Societății Academice Române. Cine se încumetă la o evaluare de acest tip va trebui să aibă în vedere
că a contribuit, prin noblețea ideilor, prin forța științei și prin fermitatea principiilor, la constituirea
statului român modern, promovând perfecționarea continuă, calitatea profesională, probitatea morală și
meritocrația, cu toate că, inevitabil, traseul existenței i-a fost marcat și de perioade nefavorabile.
Evident că evoluția ascendentă a acestui for este asigurată de membrii ei, elita intelectualității
românești, iar societatea contemporană și contextul istoric național și internațional obligă la deschidere,
la dinamism, la atitudine fermă și implicare nemijlocită în probleme importante pentru țară.
Tradiția trebuie adaptată la situația contemporană, la dezvoltarea tehnologică și evoluția
științifică, trebuie să valorifice trăsăturile spirituale specifice, astfel încât, în această epocă a
demitizărilor, a deconstrucției, a patriotismului exacerbat sau bagatelizat, a dedublărilor și a confuziei
dintre valoare și nonvaloare, Academia Română, prin membrii ei, să rămână templu național al științei,
culturii și artei, locul unde se gândesc marile proiecte ale țării, așa cum este și vastul document al
- 18 -
Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, gândit și asumat de echipe de specialiști
membri ai Academiei Române.
Este de datoria noastră să punem în aplicare ideile, să parcurgem anevoiosul drum de la vorbă
la faptă, să devenim parteneri de idei și acțiuni. Este momentul acum să răspundem și apelului pe care
membrii Academiei Române l-au adresat instituțiilor statului și poporului român, preocupați fiind de
multiplele acțiuni îndreptate direct împotriva statului și poporului român, de încercările recurente de
regionalizare a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției
României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic,
social, al calității vieții în aceste zone.
Vă afirm astăzi aici, doamnelor și domnilor, că, da, este nevoie să ne unim. Dincolo de
convingeri politice, se impune să luăm atitudine împotriva tuturor acelora care, prin acte mai mult sau
mai puțin fățișe, prin diversiuni mai îndrăznețe sau mai palide, urmăresc subminarea valorilor și
instituțiilor fundamentale ale statului, denigrează simbolurile naționale, promovează nonvaloarea,
corupția sau doresc deprofesionalizarea și degradarea învățământului și, implicit, a societății. Da, este
timpul să ne unim în cuget și simțiri, precum strămoșii noștri odinioară, să veghem ca România să
rămână o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut și pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână
pe pământul său, educată și prosperă, o țară a Europei unite, dar cu identitate proprie, românească, așa
cum ne-au cerut-o membrii Academiei Române și cum cu toții o dorim.
Stimați colegi,
Simbol al spiritualității naționale, încă de la înființarea sa, Academia Română obține acum
certificatul Magna cum laude pentru cei 150 de ani de activitate neîntreruptă ca nucleu al
intelectualității românești, cunoscută și apreciată universal ca cel mai înalt for științific al României, ce
promovează excelența și performanța, ca mediator corect între tradiție și modernitate.
Datoria noastră este să apărăm această instituție de prestigiu atunci când prin inițiative
nepotrivite îi este pus în pericol statutul și s-o sprijinim în demersul său sintetizat, încă perfect, de
cuvintele lui Carol I rostite într-una dintre adunările Academiei: „Însă cum poate să fie altfel, când
lucrările de căpetenie ale Academiei sunt istoria și limba, temeliile existenței noastre naționale?”
Țara datorează astăzi Academiei un șir de documente istorice ascunse până acum și care au fost
scoase din întuneric prin ostenelile neobosite ale membrilor ei, răspândind nouă lumină asupra
trecutului neamului românesc. Nu mai puțin însă trebuie să ne ocupăm și de viitor, de limba noastră,
care s-a păstrat neatinsă în câmpiile roditoare ale Dunării, în plaiurile mărețe ale Carpaților.
Ce sarcină mai dulce poate avea Academia Română decât a lua sub paza sa această limbă
veche, pe care poporul o înțelege și o iubește?
Vă mulțumesc.
- 19 -
Senator de Dâmbovița, Adrian Țuțuianu
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Suspendăm pentru câteva minute ședința.
PAUZĂ
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Bună dimineața din nou!
Voi da citire listei cu colegii senatori care au depus în scris declarațiile politice pentru data
de… (Discuții la prezidiu.)… 4.04… greșirăți data: domnul senator Stan Ioan, doamna Silistru Doina,
domnul Bodog Florian-Dorel, Trufin Lucian, Bădălău Niculae, Moga Nicolae, Butunoi Ionel-Daniel,
Caracota Iancu, Stângă George-Cătălin, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, doamna Hărău
Eleonora-Carmen, domnul Popa Cornel. Și atât.
În aceste condiții, declarăm… (Discuții la prezidiu.)… a, doriți?
Domnul senator Vela dorește să susțină o declarație.
Vă rog.
(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Ion Marcel Vela:
Mulțumesc, doamna președinte.
Doamnelor și domnilor,
Dragi colegi,
Săptămâna trecută am participat, alături de alți colegi senatori și deputați, la congresul
Partidului Popular European de la Malta, unde s-au adoptat rezoluții importante pentru viitoarea
politică a Uniunii Europene în domenii cheie de dezvoltare. Mă refer aici la combaterea terorismului
islamic, agricultura inteligentă, provocările din epoca digitalizării, antreprenoriatul inovativ sau
viitorul comerțului european.
Dar cea mai importantă este rezoluția „Europa ne asigură viitorul”, un document integrator al
viziunii de ansamblu asupra Europei și care acordă o atenție specială solidarității în Uniunea
Europeană și reformei instituționale. Toate acestea, în fața noilor provocări cărora trebuie să le facem
față: lupta împotriva terorismului, controlul migrației, apărarea comună a Uniunii Europene și
răspunsul la amenințarea rusă.
Am apreciat în mod deosebit declarațiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, care
a reiterat o poziție foarte clară a țării noastre vizavi de viitorul Uniunii Europene. Domnia Sa a insistat
asupra faptului că Uniunea Europeană se confruntă deja cu o divizare și o lipsă de încredere între state
- 20 -
și a precizat că România nu susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice de integrare sau cu mai
multe viteze, care riscă să ducă la o separare a statelor membre din punct de vedere social și economic.
De altfel, și ceilalți șefi de state care au luat cuvântul au susținut viziunea comună asupra
viitorului fiecărui stat membru în Uniunea Europeană, dar și al Uniunii în ansamblul ei, știut fiind
contextul foarte complicat pe care-l traversăm.
Aduc și aici, în fața dumneavoastră, dragi colegi, mesajul Congresului Partidului Popular European,
important atât prin amploarea participării largi – mă refer la cei peste 1 500 de participanți –, dar și prin
prisma rolului important pe care-l joacă Partidul Popular European în relațiile internaționale care
influențează agenda globală.
În rezoluțiile adoptate la Malta am acoperit cele mai importante subiecte europene din acest
moment, iar rezoluțiile adoptate aici pot deveni politici publice ale Uniunii Europene. De aceea, este
important să le discutăm, inclusiv în Parlamentul României, fiind realitatea cu care ne confruntăm în
mod direct.
Vă mulțumesc.
(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator.
Declarăm închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2017.
Ședința plenului Senatului se va relua în câteva minute, conform programului aprobat.
Vă mulțumesc.
PAUZĂ
(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al
Senatului.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Bună dimineața, stimați colegi!
O să-l invit pe domnul secretar general Marian Pavel să citească prezența.
Îl salutăm pe domnul lider de grup de la PNL.
Din sală: Nu e secretar general.
(Replică neinteligibilă a domnului senator Marian Pavel.)
Domnul Marian Pavel:
Bună dimineața!
1 Alexandrescu Vlad-Tudor
2 Andronescu Ecaterina
3 Arcan Emilia prezentă
- 21 -
4 Arcaş Viorel
5 Avram Nicolae prezent
6 Baciu Gheorghe prezent
7 Badea Viorel-Riceard
8 Bădălău Niculae
9 Bădulescu Dorin-Valeriu prezent
10 Băsescu Traian prezent
11 Benea Adrian-Dragoş prezent
12 Bodog Florian-Dorel Guvern
13 Botnariu Emanuel-Gabriel prezent
14 Brăiloiu Tit-Liviu
15 Breaz Valer-Daniel prezent
16 Bulacu Romulus
17 Butunoi Ionel-Daniel
18 Cadariu Constantin-Daniel prezent
19 Caracota Iancu
20 Cazan Mircea-Vasile prezent
21 Cazanciuc Robert-Marius
22 Cârciumaru Florin
23 Chirteş Ioan-Cristian prezent
24 Chisăliţă Ioan-Narcis prezent
25 Chiţac Vergil
26 Cîţu Florin-Vasile prezent
27 Coliban Allen prezent
28 Corlăţean Titus prezent
29 Costoiu Mihnea-Cosmin
30 Covaciu Severica-Rodica prezentă
31 Craioveanu Elena-Lavinia prezentă
32 Creţu Gabriela prezentă
33 Cristina Ioan
34 Császár Károly Zsolt prezent
- 22 -
35 Cseke Attila-Zoltan prezent
36 Dan Carmen Daniela Guvern, prezentă
37 Dănăilă Leon prezent
38 Deneş Ioan prezent
39 Derzsi Ákos prezent
40 Diaconescu Renică prezent
41 Diaconu Adrian-Nicolae prezent
42 Dinică Silvia-Monica
43 Dinu Nicoleta-Ramona prezentă
44 Dircă George-Edward prezent
45 Dogariu Eugen prezent
46 Dumitrescu Cristian-Sorin
47 Dumitrescu Iulian
48 Dunca Marius-Alexandru Guvern
49 Fălcoi Nicu prezent
50 Federovici Doina-Elena prezentă
51 Fejér László-Ődőn prezent
52 Fenechiu Cătălin-Daniel
53 Fifor Mihai-Viorel prezent
54 Filipescu Răducu-George prezent
55 Ganea Ion prezent
Ghica Cristian
57 Gorghiu Alina-Ştefania
58 Goţiu Remus Mihai prezent
59 Hadârcă Ion
60 Hărău Eleonora-Carmen
61 Ilea Vasile prezent
62 Ilie Viorel prezent
63 Ionaşcu Gabi prezent
64 Iordache Virginel prezent
65 Iriza Scarlat
- 23 -
66 László Attila
67 Leş Gabriel-Beniamin Guvern
68 Lungu Dan prezent
69 Lungu Vasile-Cristian prezent
70 Lupu Victorel
71 Manda Iulian-Claudiu prezent
72 Manoliu Dan prezent
73 Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent
74 Marin Gheorghe prezent
75 Marin Nicolae prezent
76 Marussi George-Nicolae prezent
77 Matei Constantin-Bogdan prezent
78 Mazilu Liviu-Lucian prezent
79 Meleşcanu Teodor-Viorel Guvern
80 Mihail Radu-Mihai prezent
81 Mihu Ştefan prezent
82 Mirea Siminica
83 Moga Nicolae prezent
84 Nicoară Marius-Petre
85 Nicolae Şerban prezent
86 Niţă Ilie
87 Novák Csaba-Zoltán prezent
88 Oprea Mario-Ovidiu prezent
89 Oprea Ştefan-Radu
90 Orţan Ovidiu-Florin prezent
91 Pavel Marian prezent
92 Paţurcă Roxana-Natalia delegație
93 Pauliuc Nicoleta
94 Pănescu Doru-Adrian prezent
95 Pereş Alexandru prezent
97 Pîrvulescu Eugen
- 24 -
98 Pop Gheorghe prezent
Pop Liviu-Marian prezent
99 Popa Cornel prezent
100 Popa Ion
101 Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton
102 Preda Radu-Cosmin prezent
103 Presadă Florina-Raluca
Domnule președinte, avem cvorum.
*
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Stimați colegi,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 aprilie 2017, ședință condusă de
subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul legal de
lucru fiind îndeplinit.
Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi a fost distribuită.
Vă solicit, dacă sunt, întrebări sau comentarii asupra ordinii de zi.
Vă rog, doamna Lavinia Craioveanu. Microfonul central.
Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul PSD propune suplimentarea ordinii de zi cu următorul punct: Propunerea legislativă
pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6
martie 1945 din motive etnice.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, doamna senator.
Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor.
Dacă nu sunt, atunci supun la vot ordinea de zi, cu modificarea propusă de doamna vicelider de
grup.
Vă rog să votați.
Cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 6 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru astăzi este: de la ora 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului,
urmate de lucrări în comisiile permanente.
Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program. Nu sunt.
- 25 -
Atunci, îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, programul de lucru pentru astăzi a
fost aprobat.
*
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului
pentru perioada 10 – 15 aprilie 2017.
Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:
- luni, 10 aprilie: ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în
grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final pentru inițiativele
legislative cu caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;
- marți, 11 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul
Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;
- miercuri și joi, 12, respectiv 13 aprilie – lucrări în comisiile permanente;
- vineri și sâmbătă, 14, respectiv 15 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.
Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program pentru săptămâna viitoare. Nu sunt.
Atunci, îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru pentru
săptămâna viitoare a fost aprobat.
*
La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea
controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.
1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare
în Domeniul Energiei (reformare) – COM(2016) 863 final.
Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator
Gabriela Crețu.
Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.
Doamna Gabriela Crețu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2 al Tratatului de la
Lisabona, pentru exercitarea controlului parlamentar ex-ante asupra Propunerii de Regulament al
Parlamentului European și Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea
- 26 -
Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei. Este vorba, de fapt, de o revizuire a actualului
Regulament de instituire a Agenției Europene.
Ca urmare, am recurs la examinarea respectării principiului subsidiarității și al proporționalității.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Allen Coliban.
La lucrările comisiei, care au avut loc în data de 29 martie 2017, au participat și reprezentanți
de la Ministerul Energiei și Ministerul Afacerilor Europene, ale căror puncte de vedere au fost
analizate și discutate.
Au fost analizate, de asemenea, avizele pe care le-au trimis Comisia economică, industrii și
servicii și Comisia pentru transporturi și energie, precum și fișa de sinteză furnizată de serviciile
tehnice ale Senatului.
Așa cum v-am menționat anterior, este o propunere de revizuire a actualului regulament care
stabilește înființarea Agenției de Cooperare a Reglementatorilor din Energie, revizuire care, în esență,
vizează transformarea parțială a unei agenții de cooperare într-una executivă, atribuindu-i-se noi
competențe și schimbându-se modalitatea de vot, respectiv trecerea de la unanimitate sau vot majoritar
absolut – cum am zice noi – către vot simplu.
Ca urmare a analizei modificărilor propuse, comisia a constatat, și în baza discuției cu celelalte
comisii, că propunerea încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.
Aceste deficiențe au fost semnalate și de alte state membre, în ideea că existența unei instituții
responsabile cu facilitarea cooperării între reglementatorii naționali de energie reprezintă un atu pentru
Uniunea Europeană, că până acum câmpul lor de competențe nu a fost considerat așa de problematic.
În acest moment, prin modificările care sunt propuse, apar câteva aspecte discutabile, la care
am subscris și noi ca și comisie.
În primul rând, inițiativa face parte din Pachetul de iarnă privind energia curată, care să
conducă la consolidarea securității energetice, așa-numitul al treilea pachet energetic, care aduce o
reformă a pieței energetice, la care noi am subscris.
Dar, în timp ce o implicare sporită a Agenției de Cooperare a Reglementatorilor în dezvoltarea
pieței interne și, în paralel, o tranziție accelerată spre monitorizare și consultanță sunt recomandate,
apar câteva riscuri.
Riscul este riscul suprareglementării, și anume al creșterii numărului de acte administrative, și
de a transforma Agenția de Cooperare într-o autoritate de reglementare la nivel paneuropean, respectiv
de a i se acorda prerogative de emitere de recomandări „din proprie inițiativă”, după cum este stipulat
în art. 6.
Un alt risc este legat de un aspect nou. Se întăresc centrele operaționale regionale, care au
atribuții de monitorizare supranațională, ceea ce poate să genereze un anumit risc.
- 27 -
Stimați colegi,
Raportul este enorm de lung și de tehnic, pentru că noi am încercat să punem în balanță
susținerea pe care o avem pentru crearea pieței unice de energie cu efectele pe termen scurt pe care
anumite măsuri le pot genera. Din punctul ăsta de vedere, nu am să vă citesc întregul raport. De asta
mai sar niște elemente.
Înființarea centrelor operaționale regionale reprezintă un pas important, dar pune mari
probleme de cedare a competențelor. Prin propunerea din pachetul legislativ, respectiv din actuala
propunere de revizuire a Regulamentului de înființare a Agenției, se acordă acestor centre operaționale
anumite prerogative incompatibile cu responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește securitatea
în aprovizionare. Deci trebuie discutată mai profund împărțirea responsabilităților între operatorul
național și structura regională, care să nu introducă riscuri de legalitate și politice, cu efecte asupra
funcționării operative a sistemului național de electricitate. În acest sens am preluat noi observațiile pe
care le-am primit, inclusiv de la Executiv.
Bineînțeles, o altă parte a acestor observații vine dinspre autoritatea de reglementare națională,
respectiv ANRE, și privește ceea ce spuneam la început: privește acele schimbări legate de sistemul de
vot, de membrii consiliului de administrație, extinderea rolului organismului, care afectează procesul
de luare de decizii și echilibrul existent între organismele decizionale de la nivel național și Agenția de
Reglementare.
În urma dezbaterii pe care am făcut-o și pe celelalte componente ale pachetului, pe care vi le-am
prezentat într-o ședință anterioară, membrii Comisiei pentru afaceri europene vă propun formularea
unui aviz motivat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, și hotărârea, al cărei
text îl găsiți integral pe pagina noastră on-line.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, doamna președinte.
*
Înainte de a da cuvântul colegilor, vreau să rog stafful tehnic să pună pe site-ul Senatului
propunerea legislativă care a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi, pentru ca toți colegii să poată
să urmărească.
*
Vă informez că acest proiect de hotărâre – revenind la ordinea de zi – se regăsește în format
electronic pe pagina de internet a Senatului.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.
- 28 -
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene,
Doamnelor și domnilor senatori,
Am auzit argumentele comisiei, dar aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru.
În mod cert trebuie să avem puncte de vedere în domenii sensibile. Aici însă suntem într-una
din zonele care au cele mai mari șanse la o integrare la nivel european.
De aceea, aș atenționa ca avizul motivat pe care îl formulăm să fie un aviz pe care să continuăm
să-l analizăm. Eu aș fi foarte interesat să analizez motivația acestui aviz și v-aș propune să nu dăm un
vot în alb pentru acest aviz motivat. Este extrem de important ca la nivelul Uniunii Europene să
continue procesele de integrare. Întotdeauna vom avea o bancă națională care va spune: nu vrem încă
euro, întotdeauna vom avea un ANRE care va spune: dar să nu ne controleze prea tarea această
Agenție de cooperare.
Deci părerea mea este că trebuie să argumentăm extraordinar de bine avizul motivat, motivarea
din acest aviz.
Aș propune, îmi permit să propun, măcar o săptămână să așteptăm și să analizăm mai bine
motivația din acest aviz, eu fiind un susținător al avizului pozitiv, dar aș vrea să analizăm motivația
mult mai bine.
Vă mulțumesc mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doriți să interveniți, doamna președinte?
Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul central.
Doamna Gabriela Crețu:
Spre surpriza dumneavoastră, eu sun de acord cu domnul Traian Băsescu pe această linie, de
asta am și prezentat cumva cu oarece rezerve textul raportului, întrucât el cuprinde niște observații
extrem de pertinente, împreună cu altele, care țin de dorința permanentă a autorităților de reglementare
naționale de a-și păstra teritoriul, fie că e cazul, fie că nu e cazul. Da?
Ceea ce însă noi nu am făcut – și eu am ridicat în mod sistematic în comisie – este analiza pe
termen scurt a efectelor pachetului energetic asupra economiei, nu asupra reglementatorului, pentru că
se poate întâmpla… Eu sunt federalistă. După cum știți, țin la procesul de integrare, dar în acest proces
de integrare pot exista câștigători și pierzători, cel puțin pe termen scurt. Or, în momentul în care apare
pe bursa energetică producătorul român, s-ar putea ca la început să-i convină, să zică că poate să vândă
mai multă energie, dar, în realitate, să vedem cum pe termen lung prețurile se duc la un nivel care îi
scade sub costurile sale și îl elimină total din producție, de pe piață.
- 29 -
Deci, în acest sens, eu cred că noi ar trebui să avem o analiză mult mai profundă pe pachetul
energetic în ansamblu și nu atât o reacție pe această componentă a pachetului energetic.
De ce am acceptat totuși să formulăm un aviz motivat? Am făcut și o consultare cu celelalte
parlamente. Sunt puține care au o asemenea reacție, deci nu va fi vorba de o, să spunem, respingere a
propunerii comisiei, chiar dacă, poate, sub anumite aspecte, ar trebui să existe o reevaluare a formei în
care este făcută propunerea. Dar am acceptat cu această condiție, repet, pe care am pus-o instituțiilor
prezente, cel puțin Ministerului Energiei, foarte serios, ca să avem o analiză concretă, pe date, pe cifre,
pe volume de producție, pe tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu, pentru că s-ar putea să ne păstrăm
suveranitatea deciziei asupra nimic. Și ăla ar fi riscul cel mai mare. Deci nu am nici ceva împotrivă de
a amâna… dacă… doar serviciile să-mi precizeze dacă mai avem timp în cele 8 săptămâni să amânăm
cu o săptămână ca să ne mai uităm o dată pe conținut. Da? Avem timp?
Deci, ca președinte de comisie integratoare, eu nu am nimic împotrivă. Dacă doresc și alte
comisii să se uite pe acest raport, dar, repet, relevanța nu este atât pe Agenția de Reglementare, de
cooperare a reglementatorilor, deși și acolo sunt niște aspecte, cât pe pachetul energetic în ansamblu și
efectele sale.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumim pentru precizări, doamna senator.
Înțeleg că s-a solicitat… Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.
Domnul Traian Băsescu:
Vă rog să mă scuzați… N-aș vrea… O să-l rog să facă treaba asta. Nu aș vrea să par unul care
vine să vorbească degeaba, dar vreau să vă atenționez asupra unui lucru: la comisie au trecut foarte multe
COM-uri până acum. Niciodată, niciodată Guvernul n-a putut veni. Și nu vorbesc de acest Guvern.
Guvernul n-a putut veni în fața comisiilor cu un… n-aș spune un studiu, cu o analiză de impact a
deciziilor pe care noi le luăm să aprobăm documentele venite de la Comisie. În acest domeniu, energie,
eu aș fi foarte curios să știu cum stăm, dacă intrăm pe o piață reglementată a Uniunii Europene. Ce se
întâmplă cu producția pe cărbune? Care sunt șansele noastre să vindem în această piață? Deci cred că în
această săptămână care, poate, ne-o dau ca răgaz comisia și plenul, măcar pe problema energiei, trebuie
să vină Guvernul, specialiștii din Guvern, nu politicienii, că nu-i treaba lor – avem funcționari care stau
acolo și învârt toate hârtiile – , să ne prezinte o analiză: care este efectul creării acestei piețe pentru
România? Vom fi un exportator? Vom fi un importator? Eu nu spun că asta trebuie să ne oprească să
susținem integrarea sistemelor energetice, dar trebuie să ne conștientizeze ce va urma și ce avem de făcut
pentru a rămâne un jucător important măcar în regiune, dacă nu pe piața Uniunii Europene.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
- 30 -
Vă mulțumesc, doamnă, pentru înțelegere.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dumneavoastră doriți să interveniți, doamna Crețu? Și pe procedură tot dumneavoastră? E în
regulă.
Doamna Gabriela Crețu:
Solicitasem serviciilor Senatului să verifice data la care expiră cele opt săptămâni. Este 6
aprilie. Deci, în aceste condiții, trebuie să vedem…să cădem de acord asupra oportunității de a trimite
la comisie. Dacă trimitem la comisie, nu mai avem posibilitatea, în contextul în care ajungem la
concluzia că avizul motivat era justificat, să-l mai trimitem, pentru că depășim cele opt săptămâni.
În schimb, am putea trimite în dialogul politic o opinie către Comisia Europeană. În aceste
condiții, nu știu, las plenul să decidă. Domnule președinte de ședință, puteți supune colegilor noștri
spre…. să-i consultați pe colegii noștri în această privință. Deci, repet, aviz motivat nu se mai poate.
Voiați să spuneți ceva, domnule…
Domnul Traian Băsescu (din sală):
Nu, doamnă. Nu mai contează dacă ieșim din termen.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doamna senator, vă rog să nu dialogați.
Doamna Gabriela Crețu:
Da. Domnul președinte Traian Băsescu spune că dacă ieșim din termen nu mai contează. Are
dreptate. Cel puțin, parțial.
Deci vă propun totuși să supunem spre aprobare hotărârea așa cum este, dar rămânând cu
sarcinile pe care ni le-am stabilit și pe care trebuie să le urmărim pe parcurs.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog, domnule senator Allen Coliban. Microfonul central.
Domnul Allen Coliban:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În calitate de raportor pe această problemă, susțin punctul de vedere al doamnei președinte și
vreau să adaug doar că a existat o dezbatere în cadrul comisiei și că punctul nostru de vedere, poziția
României în situația aceasta nu este una discordantă față de alte state membre. Au mai fost state care
și-au exprimat îngrijorarea cu privire la subsidiaritate. Și aș menționa aici Franța și Austria.
Prin urmare, propunerea și rugămintea mea către colegii senatori este să validăm prin vot
poziția comisiei.
- 31 -
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Mai sunt și alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții…
Domnul senator Eugen Teodorovici. Microfonul 3.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Da, e adevărat, ar trebui să avem alte analize sau studii de impact vizavi de anumite decizii ale
Comisiei sau anumite propuneri ale Comisiei Europene, dar îmi aduc aminte când domnul președinte
Băsescu în anii trecuți, atunci când se impuneau astfel de abordări, atunci când, practic, România și-a
asumat fără să fie nevoie acel Pact Fiscal, care, din păcate, astăzi, produce efecte negative, nu a făcut
acest lucru.
Deci cred că, de această dată, se impune un vot pentru ceea ce Comisia a propus, dar să nu
uităm totuși că o astfel de abordare este, într-adevăr, utilă, dar atunci când este cazul, nu după ce
efectele nu se mai pot opri.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Vă rog, domnule senator Traian Băsescu, dreptul la replică. Microfonul central.
Domnul Traian Băsescu:
Este doar un drept la replică, la domnul senator Teodorovici.
Domnule senator, pot să vă spun că degeaba ați fost ministru de finanțe dacă nu înțelegeți rostul
Pactului Fiscal, al Tratatului Fiscal. Parlamentul României l-a ratificat și, dacă l-am fi respectat, astăzi,
n-am fi alergat pe toate piețele să ne acoperim găurile din bugetul de stat.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Nu există replică la replică.
Bun. Dacă nu mai sunt alte intervenții, înțeleg că, procedural, nu mai există solicitarea de a fi
retrimis la comisie, motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul.
Vă rog să votați.
Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat.
2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea inițială și formarea periodică a
- 32 -
conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri,
precum și a Directivei 2006/126/CE privind permisele de conducere – COM(2017) 47 final.
Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator
Gabriela Crețu.
Vă rog, doamnă senator. Microfonul 7.
Doamna Gabriela Crețu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în baza aceluiași Protocol nr. 2 pentru controlul
ex-ante al unei propuneri a Comisiei Europene, respectiv Directiva Parlamentului European și a
Consiliului de modificare a Directivei 59/2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a
conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri,
precum și a Directivei nr. 126/2006 privind permisele de conducere.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportorul a fost domnul senator Radu Oprea.
La lucrările comisiei din 29 martie au participat și reprezentanți de la Ministerul
Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe.
Au fost analizate avizele primite de la Comisia pentru transporturi și energie, procesul-verbal al
Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și fișa de sinteză furnizată de
Serviciul de afaceri europene al Senatului.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:
Se consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece numai
normele comune la nivelul Uniunii Europene pot crea condiții de concurență echitabilă pentru
operatorii de transport rutier, asigurând, în același timp, un nivel minim de siguranță rutieră.
În ceea ce privește formarea periodică, deși ea ar trebui să rămână de competența statelor care
trebuie să adapteze formarea la nivel național, UE este totuși mai în măsură să asigure că nivelul
minim al conținuturilor de formare este conform cu obiectivele de urmărit.
Se constată că obiectivul propunerii de directivă este acela de a îmbunătăți standardele care
trebuie respectate de noi, conducătorii auto, de a menține și a îmbunătăți competențele profesionale ale
actualilor conductori de camioane și autobuze din întreaga Uniune Europeană.
Se apreciază că prin această propunere de directivă se sporește conștientizarea conducătorilor
auto cu privire la riscuri în vederea reducerii riscurilor și creșterii siguranței rutiere, precum și
clarificarea unor standarde privind competențele profesionale pentru a asigura concurență echitabilă în
interiorul Uniunii Europene.
Recomandăm:
- 33 -
- includerea în domeniul de aplicare a directivei și a combinațiilor de vehicule cu masă totală
autorizată mai mare de 4 250 de kilograme, în sensul creșterii siguranței rutiere și calității serviciilor în
transportul comercial de mărfuri;
- clarificarea sintagmei „transport necomercial de pasageri sau mărfuri” utilizată pentru a defini
o exceptare de la prevederile directivei, întrucât există riscul ca o operațiune de transport, care într-un
stat membru este considerată necomercială, în alt stat membru să fie considerată comercială, și, atunci,
ar apărea probleme, întrucât este, prin excelență, un domeniu transfrontalier de activitate și acordarea
permisiunii ca marcarea Codului comunitar 95 pe documentul conducătorului auto să poată fi efectuată
atât de autoritățile care eliberează permisul de conducere, cât și de cele care eliberează certificatul de
competență profesională pentru acestea.
Justificarea vine din faptul că au existat cazuri în care posesori de permise de conducere
eliberate într-un stat membru care marchează codul de permis… au fost preschimbate cu permise noi,
fără a li se mai transfera și codul 95 care le permite să facă transportul, lăsându-i pe posesori fără
dovada pregătirii profesionale valabile.
Prin urmare, e necesară introducerea acestei flexibilități pentru a nu restricționa drepturile
dobândite de șoferii auto.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor participanților,
formularea unei opinii la Proiectul Comisiei 47/2017 final, în conformitate cu observațiile pe care le-am
prezentat, și vă supun, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre formulat în baza acestui raport.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a
Senatului.
Dacă sunt intervenții din partea colegilor.
Dacă nu sunt, atunci supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votați.
Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
*
La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind consultarea
parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
1. Proiect de hotărâre referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul
European și Consiliu – Al doilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei
Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 732 final.
- 34 -
Invit la microfon pe doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator
Gabriela Crețu.
Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.
Doamna Gabriela Crețu:
Domnule președinte de ședință,
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, de data aceasta, în baza Protocolului nr. 1, prin
care parlamentele naționale sunt informate cu privire la politicile europene, în principal, și pot intra
într-un dialog politic cu Comisia Europeană în vederea examinării Comunicării Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport cu privire la progresele
înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – 732/2016.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportorul a fost domnul senator Iustin Talpoș.
La lucrările comisiei au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Europene și de la
Ministerul Afacerilor Interne.
Au fost analizate punctele de vedere elaborate de cele două ministere, precum și Fișa de sinteză
pusă la dispoziție de Serviciul pentru afaceri europene al Senatului.
Comisia pentru politică externă a transmis un proces-verbal, de asemenea, Comisia pentru
drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Acesta este al doilea raport lunar cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei
Uniuni a securității efective și reale, care acoperă evoluțiile în cadrul a doi piloni principali:
combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și mijloacele de care dispun acestea,
consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.
Primul raport, adoptat la 12 octombrie 2016, a acoperit perioada cuprinsă între aprilie și
octombrie 2016. Prezenta Comunicare prezintă procesele înregistrate de atunci și analizează situația în
perspectivă, până în decembrie 2016.
În urma dezbaterii, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu unanimitate de voturi, să
formuleze prezentul raport. Scopul lui este de a vă informa, ca plen al Senatului, despre existența unei
asemenea analize care vine de la Comisia Europeană, care ne poate servi în evaluarea și fundamentarea
propriilor decizii. Nu am decis să intrăm într-un dialog politic sau să facem observație pe acest text la
acest moment.
Mulțumim foarte mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.
Doresc să vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de
internet a Senatului.
- 35 -
Dacă sunt intervenții din partea colegilor?
Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Eu am urmărit cu atenție raportul Comisiei pentru afaceri europene și dați-mi voie să ridic un
semn de dubiu, dacă doriți, cu privire la concluzia finală, respectiv decizia de a nu intra într-un dialog
politic cu Bruxellesul pe această temă, ținând cont de competențe, bineînțeles, aici e vorba de
Protocolul nr. 1, sesizarea în baza Protocolului nr. 1.
De ce spun asta? Pentru că, dacă, în discuția politică mai largă privind Europa cu mai multe
viteze, există un domeniu vulnerabil, o spun de la bun început, cu privire la eventualitatea materializării
unui astfel de proiect – o Europă cu mai multe viteze, cred că primul domeniu pe care l-aș menționa sau
aș fi tentat să-l menționez este exact acest spațiu de securitate comună în Uniunea Europeană.
Nu o dată, în toate evaluările la care am avut acces sau din care am făcut parte și-n alte
perioade anterioare, nu o dată – concluzia principală a fost atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în
relația transatlantică UE - Statele Unite, de exemplu – s-a remarcat o anumită insuficiență a racordării
în materie de schimb de informații, de transfer de „inteligence”, de reacție operativă. Deci o limitare a
capacității integratoare a statelor membre ale Uniunii Europene pentru a combate fenomenele care pun
în pericol securitatea națională, ordinea publică, plecând adesea și de la anumite atitudini, nu neapărat
egoiste, dar care țin de, să spunem, tentația unor autorități naționale de a-și proteja sursele de
informații, de a-și proteja modalitățile de acțiune, deci de a nu transfera integral „inteligence-ul” la
care au acces către alți parteneri în scopul de a combate anumite lucruri care urmau să se întâmple.
Or, eu cred că e foarte important să profităm și de acest, să spunem, pretext (putem să numim și
pretext această Comunicare a Comisiei) de a lansa un semnal politic în sensul de a susține o Europă
integrată începând cu acest domeniu al unei securități efective, reale și integrate, spun eu, în Uniunea
Europeană, tocmai pentru a ne susține poziția națională și de a descuraja tentațiile care încă sunt reale
cu privire la crearea unei Europe cu mai multe viteze.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc frumos.
Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.
Doamna Gabriela Crețu, doriți să interveniți?
Doamna Gabriela Crețu:
O precizare…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Microfonul 7.
- 36 -
Doamna Gabriela Crețu:
O precizare pentru toți colegii noștri. La orice ședință de Birou permanent în care se face
repartizarea documentelor europene, orice comisie are această posibilitate, dar este chiar rugată să se
autosesizeze ca, dorind să exprime o opinie, să analizeze documentul, iar Comisia pentru afaceri
europene este mai mult decât bucuroasă să preia opinii întemeiate de la colegii noștri de la celelalte
comisii și să le putem, bineînțeles, transforma și într-un motiv de dialog cu Comisia Europeană.
Atât am vrut să spun și mulțumesc pentru intervenție colegului.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Noi vă mulțumim pentru intervenție și pentru precizare, doamna senator.
Mai sunt și alte intervenții din partea colegilor? Dacă nu sunt, atunci supun votului
dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votați.
Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
*
La ultimul punct pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței
Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice
(L52/20.03.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îl invit la microfon pe
domnul deputat Silviu Vexler, inițiator.
Vă rog, domnule deputat. Microfonul 8.
Domnul Silviu Vexler – deputat:
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori.
Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru că m-ați primit astăzi.
Pe foarte scurt, acest proiect reprezintă un mic gest de umanitate pentru puținii supraviețuitori
ai Holocaustului, care mai trăiesc astăzi în România. Este evident că nicio prevedere nu poate șterge ce
s-a întâmplat atunci, dar acest act normativ poate reprezenta un mic sprijin pentru acești oameni care
au suferit îngrozitor. Evident, numărul potențialilor beneficiari se micșorează pe zi ce trece și de aceea
mi-am permis să solicit înțelegerea dumneavoastră.
Evident, vă rog să aveți bunăvoința și amabilitatea să-l votați favorabil.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumim, domnule deputat.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.
- 37 -
Vă rog. Domnul secretar de stat Adrian Rîndunică, de la Ministerul Muncii. Microfonul 10.
Domnul Adrian Marius Rîndunică – secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției
Sociale:
Bună ziua!
Adrian Rîndunică, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 și art. 3 din Ordonanța
Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la data de 6 septembrie 1940 până la data de 6 martie 1945 din
motive etnice, în sensul actualizării indemnizațiilor lunare primite de aceste persoane.
Potrivit art. 7 din Ordonanța nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul
Muncii și Justiției Sociale, prin Casa Națională de Pensii Publice, respectiv prin casele teritoriale de
pensii, are atribuții doar în stabilirea și plata drepturilor prevăzute de legile cu caracter special.
Conform prevederilor art. 4 din Ordonanța nr. 105/1999, cu modificările și completările
ulterioare, nivelul indemnizațiilor acordate, potrivit art. 2 și 3, vor fi indexate prin hotărâre a Guvernului,
în funcție de evoluția prețurilor și a tarifelor. Același act normativ prevede, în cadrul art. 11, că
Ministerul Finanțelor Publice va introduce în structura bugetului de stat sumele necesare care decurg din
aplicarea ordonanței.
Precizăm că expunerea de motive nu este însoțită de fișa financiară și nu conține informații care
să indice sursa de acoperire a cheltuielilor ocazionale de plată, conform indemnizației, fapt ce
contravine prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție, conform cărora nicio cheltuială bugetară nu
poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
Având în vedere obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative, apreciem că
Parlamentul este în măsură să se pronunțe asupra adoptării acesteia.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
Invit la microfon pe președintele Comisiei juridice, domnul senator Șerban Nicolae.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.
Domnul Șerban Nicolae:
Mulțumesc, domnule președinte.
În data de 28 martie anul curent, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere, în prezența
inițiatorului, această propunere legislativă, făcând o serie întreagă de discuții pe baza întrebărilor și
răspunsurilor primite. Impactul bugetar este minim. De altfel, așa cum am fost informați – din păcate,
am spune noi –, 30 de persoane (potențiale beneficiare) au decedat. Acest număr, așa cum a spus și
- 38 -
inițiatorul, se împuținează, practic, cu fiecare zi ce trece, iar dintre supraviețuitorii „trenurilor morții”,
pe teritoriul României, mai există astăzi trei persoane.
E vorba de o reparație minimă și pe care noi putem s-o facem ca Parlament, fără să fie afectat în
vreun fel exercițiul bugetar, ținând cont de faptul că anul acesta se împlinesc 50 de ani de când România
a dat dovada unui gest de demnitate și de solidaritate, atunci când, la solicitarea Uniunii Sovietice, toate
țările din blocul așa numit socialist au rupt relațiile diplomatice cu statul Israel. România nu numai că a
fost singurul stat care a păstrat relațiile diplomatice deschise cu acest stat, dar a fost și poarta de acces a
cetățenilor evrei aflați în Europa către statul Israel. Relațiile foarte bune, pe care le-am avut întotdeauna,
s-au bazat și pe acest sentiment de solidaritate și de umanitate arătat de poporul român față de evreii
trăitori pe pământ românesc, mai ales în perioada tragică a anilor Holocaustului.
De aceea, Comisia juridică, analizând propunerea legislativă, o găsește îndreptățită.
Ea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată și comisia a propus, în unanimitate,
raport de admitere, fără amendamente.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, domnule președinte.
Dacă sunt intervenții din partea colegilor.
Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
O susținere extrem de clară pentru adoptarea acestei inițiative legislative. Există foarte multe
motive și ne-ar lua ceva timp să le menționăm pe toate.
Înainte însă de a face un scurt comentariu, aș face o recomandare domnului secretar de stat și o
sugestie către Guvern. Pe această temă, evaluarea și poziția exprimată să fie mai puțin de natură
tehnică, inclusiv aspectele legate de sursele de buget, că sunt sau nu sunt prevăzute. Abordarea și
poziția trebuie să fie de natură politică, ca să nu fie niciun fel de dubii sau discuții, sau îndoieli, da?
E la latitudinea, competența Parlamentului să aibă decizia finală. Da, dar și Guvernul trebuie să
aibă o poziție extrem de clară din acest punct de vedere și sper că ceea ce am spus a fost corect înțeles
de domnul secretar de stat.
Al doilea comentariu, cel, aș spune, mai de fond. Cred că și la acest subiect nu știm în țara asta
întotdeauna să facem… nu să ne vindem bine marfa, dar să prezentăm așa cum este corect ceea ce facem
în România de ani de zile. Pentru că arhitectura legislativă, instituțională, un anumit efort bugetar,
aspectele de simbolistică, dacă vorbim de monumente, de ziua de comemorare a Holocaustului și așa mai
- 39 -
departe, fac parte dintr-un model românesc de a trata o chestiune care a șocat, a marcat umanitatea. Și,
adesea, aud în contactele externe cuvinte de apreciere față de modelul românesc.
De altfel, săptămâna trecută, fiind la Washington și într-o discuție cu conducerea Muzeului
Holocaustului, din discuția respectivă a rezultat interesul susținerii americane pentru promovarea unui
model românesc în plan european pe această temă, inclusiv sub forma, adaug eu, unei reflecții cu
privire la includerea ca prioritate… combaterea antisemitismului, memoria Holocaustului și aspectele
ce țin de rasism, toleranță – includerea ca prioritate în agenda viitoarei…, în mandatul viitoarei
Președinții românești a Consiliului Uniunii Europene.
Sunt lucruri pe care trebuie să știm să le prezentăm și mai bine, mai apăsat în plan internațional,
european, mai ales că avem de spus, spre deosebire de alții, inclusiv din vecinii noștri, avem lucruri
importante de spus.
Legislația pe care o propune inițiatorul face parte din acest tip de poziție, de atitudine a
societății românești și nu pot decât să salut această inițiativă.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chisăliță.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.
Se pregătește domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.
Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:
Mulțumesc, domnule președinte.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, acest proiect a venit și la
această comisie și am dat aviz favorabil, cu atât mai mult cu cât, așa cum spune și inițiatorul, este un
proiect care face, practic, mai mult o reparație morală față de niște oameni care merită acest lucru.
Deci considerăm că el poate fi susținut în plenul Senatului.
Mulțumesc mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu.
Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
- 40 -
Nu vreau să critic, dar vreau să spun cu blândețe: Guvernul politic al României ar trebui să
înțeleagă despre ce-i vorba. Probabil, la Ministerul Muncii, nu s-a aflat că în România a existat o
Comisie Wiesel în timpul mandatului domnului președinte Iliescu, că a fost recunoscut Holocaustul și,
să spui astăzi că pentru cei câțiva supraviețuitori nu sunt bani în buget, este aproape o jignire pentru
memoria celor care au pierit în acest proces criminal. Și, dacă la Ministerul Muncii există atâta lipsă de
simț politic și de cunoaștere a istoriei realităților noastre din perioada celui de-al Doilea Război
Mondial, îi invit să meargă în spatele Primăriei capitalei și vor vedea monumentul Holocaustului
ridicat la București.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Deci cred că niciunul dintre noi nu se poate crampona de afirmația: „N-avem surse în buget.”.
Până la urmă, domnule secretar de stat, cedăm noi din salariile noastre, dacă Ministerul Muncii e atât
de sărac.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă sunt și alte intervenții. (Discuții la prezidiu.)
Domnul senator Vlad Alexandrescu.
Vă rog. Microfonul central.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Domnule președinte de ședință,
Trebuie să recunosc că suntem puțin nepregătiți pentru această dezbatere.
Evident că datorăm o recunoaștere morală și financiară victimelor Holocaustului, e un lucru
care nu mai poate fi pus la îndoială. Există o comisie…, a existat o Comisie Wiesel. Exterminarea
evreilor sub răspundere românească este un lucru care a fost atestat de istorici (prin deportări, prin
muncă forțată, prin confiscare de averi), cu toate că sunt episoade mai puțin studiate în istorie, în
programele de istorie, la școală.
Nedumerirea mea vine din faptul că există și alte victime ale perioadei care intră sub incidența
acestei legi, și anume 1940 – 1945, care au fost tot atât de criminal tratate și exterminate – și mă
gândesc mai ales la minoritatea romă. Așa cum vă e tuturor cunoscut, au fost foarte mulți romi care au
fost deportați în Transnistria și supuși cam acelorași tratamente, în aceeași perioadă.
Întrebarea mea ar fi dacă..,. pentru că nu cunosc dosarul, este un lucru care a venit acum peste
masă și peste ordinea de zi, întrebarea mea ar fi dacă în normele de aplicare a acestei Hotărâri de
Guvern nr. 105 din 1999 se prevede o indemnizație, o reparație într-un anumit fel, o... anumite
- 41 -
compensații pentru supraviețuitorii, dacă există, ai acestei minorități rome, despre care s-a vorbit mai
puțin și despre care cred că, cumva, istoria ne obligă să vorbim.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Cu permisiunea dumneavoastră, inițiatorul.
Vă rog, domnule deputat. Microfonul 8.
Domnul Silviu Vexler:
Doar câteva gânduri de încheiere.
Vă mulțumesc că ați ascultat dezbaterile și mulțumesc tuturor celor care au luat cuvântul, în
mod special Comisiei juridice și Comisiei pentru drepturile omului.
Și aș vrea doar să vă dau un exemplu, pentru că s-a făcut referire mai devreme la cei care au
fost în „trenul morții”. Domnul senator Băsescu poate își aduce aminte că în ultimele șase luni de
mandat ale Domniei sale a decorat unul din cei patru supraviețuitori ai „trenului morții” care mai trăiau
la momentul respectiv. La momentul în cauză, domnul a intrat mai repede pe listă, prin înțelegerea
dumneavoastră, și, la câteva zile după ce a fost decorat la Cotroceni, din păcate, a murit. Era ultimul
supraviețuitor al „trenului morții” din Iași.
Un singur gând. Eu mulțumesc Ministerului Muncii pentru că nu a dat un aviz negativ și vă
mulțumesc și dumneavoastră pentru înțelegere.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule deputat.
Invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu.
Vă rog, doamna senator. Microfonul central.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Chiar dacă în cărțile de istorie sunt capitole dedicate acestui nefericit eveniment din istoria
omenirii, aș îndrăzni să spun, chiar dacă profesorii de istorie sunt pregătiți în mod special pentru a
preda aceste capitole și chiar dacă în activitățile extracurriculare există foarte multe evenimente care se
leagă de acest eveniment, eu cred că, prin votul nostru favorabil, pe care îl dăm astăzi, exprimăm clar o
atitudine de respect și de recunoaștere a nenorocirii prin care supraviețuitorii au trecut.
Vă mulțumesc foarte mult.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, doamna senator.
- 42 -
Invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu.
Vă rog, domnule președinte. Microfonul central.
Domnul Traian Băsescu:
N-aș vrea să plecăm de aici cu o confuzie – domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat din
nou cuvântul –, această lege acoperă și pe cei care au făcut parte…, asupra cărora s-au exercitat
crimele Holocaustului care erau evrei, și pe romi. Deci nu avem a avea teamă că îi excludem pe romi
prin votul nostru de astăzi, pentru că este vorba de oameni care au fost în „trenurile morții”. Și, politic,
nu avem dreptul decât să avem un vot unanim, în opinia mea, pentru că orice ezitare aici ar fi o
contrazicere a ceea ce am recunoscut ca țară. Ne-am asumat propria istorie și este important să fim
consecvenți.
Vă mulțumesc mult, domnule președinte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumim și noi pentru precizări, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD.
Microfonul central. Vă rog, domnule senator.
Domnul Șerban Nicolae:
Mulțumesc, domnule președinte.
Voiam să fac, în linii mari, aceeași precizare, nu știam că o să se mai solicite a doua oară cuvântul.
Proiectul de lege este de modificare a unui act normativ existent și care vorbește de persoane
persecutate în perioada determinată între 1940 și 1945, fără a face distincție. Este vorba de persoane
persecutate din motive etnice, fără a se identifica exact. Ceea ce ar fi contrar spiritului legii – să facem
noi determinări etnice, așa cum au încercat unii într-un mod absolut barbar și care a rămas ca o rușine
în istoria umanității.
Eu îl felicit pe inițiator. Dacă mai sunt și alte opinii, dacă mai sunt și alte inițiative, este bine să
nu folosim întrebări retorice în plenul Senatului, faceți propuneri, stimați colegi, și le vom discuta cu
aceeași seriozitate. Încă o dată, felicitări inițiatorului!
Grupul nostru susține exact raportul, așa cum a fost el formulat de Comisia juridică și avizat de
Comisia pentru drepturile omului, de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra
propunerii legislative.
- 43 -
Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte
din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost adoptată.
Declar aici închise lucrările ședinței de astăzi.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Ședința s-a încheiat la ora 11.45.