Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 4 aprilie 2018
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Jandarmeria Română – un
reper fundamental de stabilitate”;
- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Salvarea unuia
dintre monumentele vechi ale Iașiului”;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă recenta decizie
privind revenirea la reducerea pedepsei cu câte 20 de zile pentru fiecare carte/lucrare
științifică scrisă și pentru fiecare invenție/inovație brevetată în închisoare, precum și
decizia de amânare a termenului de evaluare a școlilor doctorale;
- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Masacrul de la
Fântâna Albă, un adevărat Katyn românesc”;
- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Comerț la distanță sau
distanță fără comerț?”;
- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Situația de la Consiliul
pentru monitorizarea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu
dizabilități”;
- Ioan-Iustin Talpoș (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Poluarea în județul
Maramureș – indolență sau incompetență?”;
- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Comisia PSD pentru verificat
posibilități, declarată neconstituțională de CCR”;
- Ion Ganea (PMP) – declaraţie politică având ca temă inundațiile la nivelul Dunării;
- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică referitoare la anularea sesiunii de
finanțare a proiectelor culturale din București;
- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Programul Săptămâna
«Școala altfel», o reușită a Ministerului Educației”;
- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Familia – o valoare socială
și o instituție fundamentală”;
- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă Ziua Internațională a
Sănătății;
4
- 2 -
- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Atenție,
angajatori! PSD pune la cale amenzi pe care să vi le aplice instituțiile!”.
2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 26
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9 – 14 aprilie a.c. 27
4. Informarea plenului Senatului cu privire la depunerea moțiunii simple intitulate
„Absorbția banilor comunitari – o catastrofă marca PSD – ALDE”.
27-28;
47
5. Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,
combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2017.
28
6. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor
naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliul European și Consiliu – Al doisprezecelea raport cu privire la progresele înregistrate
pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale – COM(2017) 779 final;
- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O
perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în
regiune – COM(2018) 65 final;
- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliul European și Consiliu – Al treisprezecelea raport cu privire la progresele
înregistrate către o uniune a securității efective și reale – COM(2018) 46 final.
29
7. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 62/2011
privind dialogul social. (L43/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
35
8. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L77/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
37
9. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea prevederilor art. 7 alin. (1) din cap. II al
Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice. (L100/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
43
10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. (L102/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
47
- 3 -
11. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263 din 16 decembrie
2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L34/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
52
12. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit. e) alin. (1) art. 114 din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L58/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
57
13. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici. (L78/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
58
14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici. (L61/2018)
(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)
68
15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 16
din Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2016 privind ceremoniile oficiale. (L98/2018)
72
16. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale
asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor
art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, republicată:
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului – procedură de urgență.
74
- 4 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 4 aprilie 2018
Şedinţa a început la ora 9.00.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreşedinte al Senatului,
înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii
senatori Emilia Arcan, înlocuită de domnul senator Marian Pavel, și Gheorghe Baciu, secretari ai
Senatului.
Domnul Nicu Fălcoi:
Bună dimineața, stimați colegi!
Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2018.
Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat
de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.
Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90
de minute.
Și o să începem prin a-i da cuvântul domnului senator Salan Viorel.
Domnul Viorel Salan:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația politică de azi am intitulat-o cât se poate de elocvent „Jandarmeria Română – un
reper fundamental de stabilitate”.
Jandarmeria Română aniversează în acest an 168 de ani de existență. A fost întemeiată la 3
aprilie 1850 de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, printr-un ofis domnesc care dădea pentru prima
dată statutul juridic Jandarmeriei și stabilea principiile de organizare și funcționare – „privegherea
siguranței publice și ținerea unei bune orânduieli și ducerea la îndeplinire a legilor”.
Astăzi, Jandarmeria Română, structură militară subordonată Ministerului Afacerilor Interne, are
atribuții în asigurarea și restabilirea ordinii și liniștii publice. Dar sfera ei de activitate s-a extins mult,
de la transportul și paza valorilor, bunurilor și materialelor periculoase, la paza și apărarea obiectivelor
de importanță deosebită. Jandarmii participă și la misiuni și operațiuni desfășurate în afara teritoriului
național, în sprijinul păcii și al securității și pentru gestionarea situațiilor de criză.
Jandarmeria Română este în prezent o forță militară de stabilitate, sprijin nemijlocit și
intervenție. De asemenea, Jandarmeria Română poate fi considerată ca fiind a treia forță publică,
alături de Armată și Poliție. Ea își bazează strategia de acțiune pe contactul și dialogul direct cu
- 5 -
cetățenii, având rol primordial în asigurarea și restabilirea ordinii publice și devenind astfel o garanție
fundamentală a democrației constituționale.
Dacă ar fi să ne referim doar la activitatea desfășurată anul trecut, ar trebui să menționăm că
efectivele de jandarmi au desfășurat în 2017 peste 31 000 de misiuni de asigurare a ordinii publice, pe
timpul cărora au fost constatate peste 16 000 de infracțiuni și aplicate 140 000 de sancțiuni. Pot fi adăugate
aici peste 1 000 de acțiuni ale structurilor antiteroriste din cadrul Jandarmeriei Române și peste 30 000 de
acțiuni de executare în colaborare cu alte structuri. Nu în ultimul rând, trebuie amintită creșterea
performanței activităților de cooperare internațională și a participării Jandarmeriei Române la misiuni
internaționale sub egida Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Alianței Nord-Atlantice și a
Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Dincolo de atmosfera festivă a acestor zile, jandarmii sunt la datorie și în săptămâna aceasta. Ei
acționează permanent pentru punerea în aplicare a Planului general de măsuri pentru asigurarea
climatului de ordine și siguranță publică premergător și pe timpul sărbătorilor pascale. La nivel
național, peste 8 500 de jandarmi acționează pentru a preveni incidentele ce ar putea tulbura ordinea
publică, precum și pentru a descuraja faptele antisociale, acordând o atenție sporită zonelor
aglomerate. Jandarmeria Montană a suplimentat, de asemenea, efectivele și a intensificat măsurile de
ordine publică. Aproximativ 330 de jandarmi sunt pregătiți să acționeze zilnic în stațiunile turistice și
pe traseele montane sau să intervină în situații de urgență, pentru a salva persoanele aflate în
dificultate.
Am lucrat peste 35 de ani în Jandarmeria Română, în județul Hunedoara, din care 22 de ani ca
și comandant de unitate și inspector-șef. Cunosc direct provocările și dificultățile acestei arme. Știu cât
de importantă este o corectă corelare a prevederilor legale referitoare la atribuțiile și competențele
Jandarmeriei Române cu evoluția societății românești și cu noile provocări ale mediului de securitate.
Știu de asemenea că o altă dificultate majoră este dotarea logistică deficitară. Un alt aspect sensibil
este necorelarea drepturilor și obligațiilor personalului Jandarmeriei Române cu ale celorlalte instituții
cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice. De asemenea, competența limitată în anumite
domenii îngreunează activitatea de constatare a faptelor penale sau contravenționale.
Toate acestea impun modificarea cadrului legislativ, direcție în care m-am angajat cu toată
energia. Și voi continua să acționez consecvent pentru a soluționa cât mai multe din aceste neadaptări,
iar toate demersurile pe care le voi face vor fi subsumate scopului principal al Jandarmeriei Române,
acela de a proteja drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor.
Nu este ușor să fii jandarm. Eficiența, dinamismul, spiritul de inițiativă, simțul responsabilității
și al datoriei sunt calități esențiale pentru a putea aplica legea și, în același timp, să respecți regula
fundamentală care este prevenirea și evitarea violențelor. Situațiile pot deveni periculoase în mod
- 6 -
neașteptat și nu oricine le poate face față. Un temperament bine echilibrat, o minte deschisă și
cooperantă și disponibilitatea de a dialoga empatic, fluid și coerent cu oamenii și comunitățile sunt de
asemenea însușiri absolut necesare celui care a decis să aleagă acest drum.
Cunosc ce oameni curajoși și dedicați sunt militarii jandarmi. Știu că este nevoie de vocație și
caracter pentru a duce la bun sfârșit misiunile primite. Jandarmeriei Române îi doresc să rămână
același reper fundamental de stabilitate socială și să acționeze în continuare în beneficiul cetățenilor, al
comunităților, aplicând mereu în mod echilibrat legea, în litera și spiritul ei. Iar jandarmilor le doresc
să-și facă și pe mai departe cu inteligență, seriozitate, tact și devotament atribuțiile.
La mulți ani, Jandarmeria Română!
La mulți ani, bravi jandarmi!
Vă mulțumesc.
Viorel Salan, senator din Circumscripția nr. 22, PSD Hunedoara
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Pănescu Doru-Adrian.
Domnul Doru-Adrian Pănescu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi are ca obiect „Salvarea unuia dintre monumentele vechi ale Iașiului”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Nu știu de câte ori ați mers în Iași în ultimii ani sau poate dacă ați reușit să ajungeți vreodată și
să vedeți faptul că, dincolo de universitățile de tradiție din capitala Moldovei, de muzeele pline de
viață sau de un Palat al Culturii care a ajuns simbol național, Iașiul mai are câteva comori, care nu sunt
la fel de bine cunoscute și promovate.
Nu degeaba i se spune orașului nostru „cetatea celor 100 de biserici”, fiindcă acestea există și
sunt îmbinate pe cât de fericit s-a putut la momentul zidirii lor cu restul arhitecturii orașului. Le găsești
și în centrul vechi al Iașiului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare, unde, alături de Palatul Roznovanu,
splendida clădire a Teatrului Național și cunoscutul Palat al Culturii, treci pe lângă impozanta
Catedrală Mitropolitană, la care încă se lucrează, și bijuteria reprezentată de Biserica „Trei Ierarhi”, o
construcție, cu siguranță, unică în țară.
Însă nu peste toate bisericile Iașiului a trecut timpul la fel de blând și nu s-au găsit pentru toate
fondurile necesare reabilitării. Câteva dintre comorile Iașiului sunt pe cale să cadă la primul cutremur.
Și vorbim de monumente vechi de sute de ani, ce păstrează în zidurile lor rămășițe și amintiri de pe
- 7 -
vremea în care țara încă nu era unită și când nimeni nu se aștepta să discutăm vreodată despre un
centenar al acestei uniri.
Am adresat, în urmă cu două săptămâni, o întrebare ministrului culturii și identității naționale,
domnul George Ivașcu, și domnului Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, cu privire
la situația uneia dintre cel mai vechi biserici ortodoxe din Iași, Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril”.
Datată la mijlocul veacului al XVII-lea, aceasta deține una dintre cele mai valoroase catapetesme din
Moldova și, totodată, este locul în care a funcționat primul cor polifonic în limba română din Moldova.
Din nefericire, biserica nu a fost niciodată în decursul istoriei sale restaurată profesionist. Cutremurele
și mai cu seamă bombardamentele din vremea celui de-al Doilea Război Mondial au adus-o în pragul
colapsului. Azi, expertizele tehnice arată că Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril” se prezintă în cel mai
grav stadiu de degradare dintre toate monumentele istorice din Iași, fiind necesare lucrări de
consolidare în regim de maximă urgență.
M-am bucurat să aflu, din răspunsul comunicat și din discuțiile purtate cu reprezentanții
Secretariatului de Stat pentru Culte, că a fost depusă integral documentația pentru restaurare, că
aceasta a fost analizată și că există șanse ca biserica să primească fonduri pentru demararea lucrărilor
încă de anul acesta.
În anul Centenarului, consider că demersurile de restaurare a unor edificii ce constituie mărci
ale identității naționale, cum este și cazul Bisericii „Sfinții Atanasie și Chiril” din Iași, vor da cu
adevărat contur și consistență acestei aniversări.
Totodată, față de alte orașe cu un bogat patrimoniu arhitectural vechi, cum sunt Sighișoara,
Sibiu sau Brașov, Iașiul a avut mult de suferit din pricina tristei sistematizări urbane din perioada
comunistă. De aceea, cred că încercarea de a salva monumentele care ne-au mai rămas merită orice
efort financiar și reprezintă o binemeritată recompensă pentru însemnătatea istorică și culturală a
acestui oraș. Iar peste 50 de ani, când se va discuta poate despre Centenarul Marii Uniri, românii își
vor aminti ce anume s-a clădit, ce proiecte am declanșat în această perioadă și ce a rezistat în timp.
Vă mulțumesc.
Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator din Circumscripția electorală nr. 24 – Iași, Grup PSD.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Goțiu Remus Mihai pentru a-și citi declarația politică.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Bună dimineața!
Stimate colege și stimați colegi,
- 8 -
Felicitări! Ieri ați mai rezolvat una din marile probleme ale cetățenilor români. În Comisia juridică a
Camerei Deputaților, colegii de la PSD și ALDE, cu sprijin de la UDMR, au votat revenirea la reducerea
pedepsei cu câte 20 de zile pentru fiecare carte ori lucrare științifică scrisă și pentru fiecare invenție sau
inovație brevetată în închisoare. Bravo! Asta chiar era o prioritate pentru cetățeni! Tot ieri, în plenul
Senatului s-a adoptat legea de punere în aplicare a Ordonanței de urgență nr. 54/2017, prin care termenul de
evaluare a școlilor doctorale s-a amânat, o dată în plus, până la data de 31 decembrie 2019.
Înțeleg, dar poate înțeleg greșit, că prin însumarea celor două decizii se pune capăt imposturii
academice din România. Numai bine, pe când viitorii cercetători de top vor ieși de pe porțile
închisorilor, vor avea posibilitatea să treacă direct în băncile școlilor doctorale proaspăt evaluate.
Perfect! Și ținând cont de decizia de a compensa perioada petrecută în închisoare cu câteva mii de euro
din cauza lipsei condițiilor decente de detenție, nu va mai fi necesar să alocați bani suplimentari pentru
cercetare. Felicitări!
Stimate colege și stimați colegi,
Nu-mi rămâne decât să vă doresc sărbători fericite! Poate după întoarcerea din minivacanța de
Paști o să vă faceți timp, un pic de timp, și pentru problemele alea mărunte rămase pe agenda
cetățenilor. Poate mai finalizăm canalizarea la o școală. Poate mai construim un spital. Poate dăm în
folosință niște kilometri de autostradă, măcar pentru câteva săptămâni, înainte să-i închidem din cauza
alunecărilor de teren. Poate mai plantăm niște copaci, nu doar îi tăiem. Desigur, asta doar în cazul în
care nu e mai urgentă dezincriminarea abuzului în serviciu și a altor infracțiuni de corupție. Știu,
domnul Dragnea ne-a dat asigurări că asta vor cetățenii români și de asta v-au votat. Sper totuși să mai
rămână ceva timp și pentru chestiunile alea mărunte enumerate mai înainte, legate de educație,
sănătate, infrastructură, mediu, cultură.
La final, îmi cer scuze că vă tot deranjez cu problemele astea, dar promit că o voi face în
continuare.
Sărbători fericite!
Mihai Goțiu, senator USR de Cluj
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul doamna senator Federovici Doina-Elena.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat Katyn
românesc”.
- 9 -
Distinși colegi,
1 aprilie 1941 – una dintre cele mai negre zile ale poporului român. S-a vorbit în aceste zile și se va
vorbi în continuare despre Centenarul Unirii, dar nimeni nu a amintit în acest an de masacrul de la Fântâna
Albă. Astăzi, iată, se împlinesc 77 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, localitate de frontieră cu
Uniunea Sovietică, unde trupele poliției secrete comuniste sovietice au masacrat aproape 3 000 de oameni.
Aveau o singură vină: erau români și își doreau să treacă și să trăiască în România.
Pe lângă deportările românilor în Siberia la începutul anului 1941, după ce trupele sovietice au
pus stăpânire pe Basarabia și Bucovina de Nord, NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar
fi permis trecerea graniței în România, pentru a atrage în cursă românii care doreau să treacă granița
din teritoriile ocupate.
Astfel, în data de 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea
Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină, a format
o coloană pașnică de peste 3 000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovietico-română, în
speranța că așa vor putea să ducă până la capăt acțiunea lor. Însă nu a fost să fie așa. În Poiana Varnița,
la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana ar fi
ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost
urmăriți de cavaleriști și omorâți cu sabia. La finalul măcelului, răniții au fost legați de cozile cailor și
târâți până la cinci gropi comune, săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii fiind în viață încă:
bătrâni, femei, copii, sugari, vii, morți sau muribunzi. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD-ul din
Hilboca, adică Adâncata de astăzi, și după torturi de neimaginat au fost duși în cimitirul evreiesc din
acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var, fără ca fosta
URSS să recunoască aceste crime împotriva umanității.
După masacru, a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12
spre 13 iunie 1941, peste 13 000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și
Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Ca rezultat al emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, populația
românească din regiunea Cernăuți a scăzut cu 75 000 de persoane între recensământul românesc din
1930 și primul recensământ sovietic din 1959.
Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii 1990, fiind interzisă
de autoritățile sovietice și ulterior de cele ucrainene orice referire la el sau comemorarea lui. Doar în
anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care și-au
dorit să trăiască în România.
Prin Legea nr. 68/2011, Parlamentul României a instituit ziua de 1 aprilie ca Zi națională de
cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor,
- 10 -
ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța,
nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Distinși colegi,
Pentru a comemora acest tragic eveniment, Asociația „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și
Ținutului Herța” organizează în fiecare an simpozioane, iar pentru acest lucru merită felicitați din tot
sufletul. Tot pe 1 aprilie, în fiecare an de la destrămarea imperiului sovietic, la Troița de la Varnița,
ridicată în memoria victimelor de la 1 aprilie 1941, au loc slujbe de pomenire a celor căzuți fără vină.
Dumnezeu să-i aibă în grija Sa!
Vă mulțumesc.
Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, doamna senator.
Are cuvântul domnul senator Baciu Gheorghe.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe Baciu:
Bună dimineața, distinși colegi!
Bună dimineața, domnule președinte!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Comerț la distanță sau distanță fără comerț?”.
Comerțul online este reglementat de Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic și de
Ordonanța de urgență nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu
profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Există două categorii de comerț online. Primul palier este cel privitor la operatorii economici
care se comportă corect cu consumatorii și care trebuie încurajați, trebuie sprijiniți și consiliați. Și mai
există și palierul de vizavi de aceștia, indiferent că operează pe site-uri, magazine online, Facebook ori
alte variante de vânzare la distanță, comercianți care ating, într-un anumit moment, limita de
infracțiune.
Referitor la aceștia din urmă, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a primit
nenumărate reclamații referitoare la o serie de nereguli, atenționări privitoare la civilitatea și legalitatea
comerțului pe care îl practică, semnalând prejudicii materiale și financiare aduse consumatorului sau
acuzând practici comerciale înșelătoare.
Din totalul sesizărilor de 92 400 transmise anul trecut la ANPC pe segmentul comerțului, peste
o treime, deci respectiv 36%, 28 224, reprezintă comerțul la distanță, restul de 64%, 50 176, vizând
vânzările directe. Pentru serviciile comerciale prestate online în perioada de Black Friday, ANPC-ul a
- 11 -
primit 600 de reclamații anul trecut și 150 de sesizări în primele două luni din acest an. Pot părea multe
sau puține, în funcție de modul în care apreciem deverul acestui tip de comerț.
Cele mai frecvente reclamații fac referire la nerespectarea termenului de livrare la produsele
comandate – peste 50%. Există operatori economici care nu respectă termenele de livrare, dând de
obicei vina pe firmele de curierat, deși cuantumul prejudiciului economic adus consumatorului de
întârzierea la livrarea unui anumit produs nu este suportat de transportatori. Printre altele, se mai
reclamă neîncadrarea în termenul legal de restituire a contravalorii, deteriorări ale produselor în timpul
transportului, lipsa de verificare a integrității produselor, abateri de la informațiile privind
caracteristicile produsului în momentul încheierii contractului, comportament incorect în relația cu
consumatorul, nerespectarea termenului de remediere etc.
Pentru abaterile constatate, comisarii din ANPC aplică sancțiunile prevăzute în Ordonanța nr.
34/2014, dar magazinele online funcționează în continuare și sunt foarte greu de verificat, deoarece
sediul lor social sunt căsuțe din oficii poștale sau adrese luate la întâmplare.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu are în acest moment prerogative să
închidă sau să suspende activitatea unui site care comercializează produse, deși Comisia Europeană a
luat în calcul varianta de a discuta despre comerțul online, comerț care a luat amploare în ultima
perioadă, înregistrând în prezent un adevărat boom pe piață.
Consider că aceasta este o problemă care trebuie luată în discuție în Parlamentul României, pentru a
fi reglată din punct de vedere legislativ în cazul vânzărilor online, pentru că în prezent produsul poate fi
returnat în 14 zile, dar sumele primite de la consumator sunt rambursate tot în 14 zile, produsul nu poate fi
testat, nu pot fi identificate diferențele de calitate între produsul livrat și cel descris în site. În timp ce, spre
comparație, în cazul vânzărilor directe produsul se poate returna în funcție de politica comerciantului,
acesta poate fi testat, văzut, probat chiar, iar metoda de plată este sigură.
Este evident că acest sector al serviciilor pentru populație a avansat în țara noastră într-un ritm
mai rapid decât reglementările la nivel național. Fără a fi specialist în domeniu, dar în calitate de adept
convins al viitorului acestui tip de comerț modern și confortabil pentru client, tocmai pentru că m-am
confruntat adeseori cu deficiențele semnalate mai sus în domeniul comerțului la distanță, consider de
interes cetățenesc înlăturarea acestora, prin elaborarea, împreună cu specialiști în domeniu, a unor
prevederi legislative clare, prin constituirea unui grup de lucru în cadrul comisiei de specialitate a
Senatului, căreia am toată hotărârea și determinarea să mă alătur.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Vă invit, stimați colegi, alături de mine.
Senator Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția nr. 15 – Covasna
Mulțumesc.
- 12 -
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Wiener Adrian. Se pregătește domnul senator Talpoș.
Domnul Adrian Wiener:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Situația de la Consiliul pentru monitorizarea
implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități”.
În anul 2010, România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Astfel, după o lungă perioadă de abulie politică, prin Legea nr. 8/2016 se înființează unele dintre
mecanismele prevăzute la art. 33 al Convenției. Unul dintre aceste mecanisme este reprezentat de
Consiliul pentru monitorizarea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
autoritate administrativă autonomă sub control parlamentar.
Rolul principal al acestei instituții era de a monitoriza, promova și proteja drepturile
persoanelor cu dizabilități instituționalizate în entități publice sau private. Misiune grea, care ar fi
trebuit să înceapă prin „desecretizarea” și amendarea condițiilor în care aceste persoane sunt
„depozitate” în spații depersonalizate, uneori insalubre, în condiții degradante. Ar fi trebuit să
desfășoare inspecții de monitorizare în echipe mixte, cu participarea deplină și transparentă a societății
civile, prin ONG-urile de resort, și cooptarea de inspectori de monitorizare independenți. Era o șansă
pentru demascarea și reformarea cinismului instituționalizat din spatele zidurilor și pereților scorojiți ai
spitalelor, centrelor, secțiilor și altor epitomi ai „lagărelor dintre noi”.
Autonomia pe care am menționat-o permite Consiliului să sesizeze organe judiciare, să
atenționeze și să condiționeze autorități competente, să colaboreze cu Avocatul Poporului, să facă
recomandări, să fie în esență o instituție care să responsabilizeze statul social România și pe noi toți
față de abuzul prin neglijență al compatrioților noștri, perpetuat în atâția ani de indiferență și
dezumanizare. Perspectiva asupra persoanei cu dizabilități a rămas una strict medicalizată. Dreptul la
viață independentă sau la libertate rămâne, din păcate, în continuare dependent de gardurile ruginite
din noi înșine.
În 2017 abia echipa de conducere numită de Senat a început construcția instituțională a
Consiliului. Greu, fără buget adecvat pentru crearea corpului administrativ, fără a beneficia de un sediu
accesibilizat de la RA-APPS, fără suport interinstituțional adecvat, prin detașarea de funcționari
publici pe o perioadă limitată. S-au deschis conturi în trezorerie, s-au creat protocoale de colaborare cu
diverse ONG-uri, staturi de funcții, organigrame, fundamentare de buget, regulament de organizare și
- 13 -
funcționare, s-a realizat baza de date cu toate instituțiile rezidențiale publice și private, modelul de
notificare a decesului în instituții și procedura de selecție a experților independenți.
S-a muncit mult și, parțial, benevol pentru crearea premizelor funcționării unei instituții care ar
fi putut să schimbe paradigma privitoare la persoanele cu dizabilități și incluziunea socială în
România. Aveți respectul și prețuirea mea, Marta Bencze!
Urmează însă execuția sumară a doamnei Bencze, președintele Consiliului, și a echipei sale, în
urma unei ședințe a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat, ședință care a
durat doar 15 minute și a fost, practic, un simulacru.
Înlocuitorul dânsei, Florinel Butnaru – membru al Partidului Social Democrat, fost senator PP-DD,
întâmplător în aceeași Comisie pentru drepturile omului, și conectat la unul dintre cei mai influenți
comunicatori la vârf ai PSD. Practic, instituția a fost bugetată cu peste 5 milioane de lei și a început să
fie privită cu râvnă nedisimulată de împărțitorii de dispense și sinecuri din PSD. Se pare că pactul
acestor „ribbentropi și molotovi” ai politicii de Dâmbovița a inclus negocieri și înțelegeri nescrise cu
PNL asupra posturilor acestei instituții autonome.
Astfel, instituția a fost pur și simplu „arestată”, cu largul concurs al adevăratei opoziții.
Traiectoria profesională a inginerului auto Florinel Butnaru, fost șef la Autoritatea Rutieră Vâlcea, fost
vicepreședinte PSD Sector 4, nu are nicio legătură cu materia drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Nicio expertiză de funcționar public specializat, deși criteriile de eligibilitate din lege o impun. Singura
calitate a oamenilor pe care i-a adus în Consiliu pare a fi apropierea de PSD.
Sunt multe detalii sordide în această poveste, care nu este, de fapt, decât o replicare a anexării,
bucată cu bucată, a României instituționale de către o clasă politică cu reflexe de prădător.
Senator de Arad, Adrian Wiener
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Talpoș Ioan-Iustin.
Domnul Ioan-Iustin Talpoș:
Bună dimineața, domnule președinte!
Înainte de a citi declarația, dați-mi voie să-i urez colegului meu, domnul secretar al Senatului:
La mulți ani!
Declarația politică poartă numele „Poluarea în județul Maramureș – indolență sau incompetență?”.
Stimați colegi,
Stimați reprezentanți ai Guvernului României,
În luna ianuarie 2000, aproximativ 100 de tone de cianuri s-au împrăștiat în sistemul
hidrografic al zonei Baia Mare, accidentul fiind catalogat drept unul dintre cele mai mari dezastre
- 14 -
ecologice din Europa. Acel eveniment a afectat pentru o perioadă de 10 ani fauna și flora acvatică, iar
statul român a plătit despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari Ungariei pentru cianura
deversată în râul Tisa și fluviul Dunărea.
Cu toate că ar fi trebuit să învățăm din lecțiile trecutului, se pare că autoritățile locale au
memoria scurtă. Săptămâna trecută, județul Maramureș s-a confruntat cu un nou dezastru ecologic.
Acesta a afectat un întreg ecosistem și a avut ca rezultat peste trei tone de pește mort. Deversarea de
ape de la Mina Băiuț a contaminat râul Lăpuș și a compromis pentru următorii cinci ani aria protejată
Cheile Lăpușului, care a fost declarată rezervație naturală. Pe lângă faptul că peste 90% din fauna
piscicolă a fost afectată, specialiștii spun că vor suferi și câteva specii ocrotite, precum stârcul cenușiu
sau pescărușul albastru.
În ultimul an am făcut numeroase întrebări, interpelări sau sesizări adresate autorităților locale,
dar și reprezentanților Guvernului, deoarece acest eveniment nu este singular. Menționez aici
accidentul ecologic de la Bozânta Mare din luna octombrie 2017 sau deversarea de metale grele în râul
Săsar din luna ianuarie anul curent. Trebuie precizat că trimisul Guvernului în teritoriu, subprefectul
județului Maramureș, a declarat în luna ianuarie faptul că poluarea râului Săsar este inventată de către
presă, iar pozele sunt trucate, cu toate că sute de cetățeni ai orașului Baia Mare au semnalat neregula,
mulți dintre ei punând aceste imagini inclusiv pe rețelele de socializare. Putem observa că autorităților
locale nu le pasă și chiar încearcă să ascundă aceste evenimente, în loc să caute soluții.
Incompetența și lenea se pot observa și la nivelul ministerelor, care nu intenționează să ia
măsuri pentru închiderea și ecologizarea minelor din județul Maramureș. Reprezentanții companiei
naționale Remin au declarat în repetate rânduri că din anul 2012 nu s-a mai alocat niciun leu pentru
lucrări de ecologizare a minelor, ci doar pentru conservări și monitorizări. Deși ministrul economiei a
fost un reprezentant al județului Maramureș, care ar trebui să știe problemele din zonă, nici în bugetul
anului 2018 nu sunt prevăzute fonduri pentru începerea unor lucrări de ecologizare, cu toate că
parlamentarii opoziției au depus numeroase amendamente pe această temă la Legea bugetului.
Stimați colegi,
Prevenția este mult mai utilă decât tratarea problemelor. Dacă guvernelor PSD nu le-a păsat,
fac un apel la bun-simț și la normalitatea dumneavoastră. Haideți să rezolvăm problema minelor
dezafectate, care pun în pericol flora, fauna și viața locuitorilor din județul Maramureș.
Senator Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș
Mulțumesc.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule senator.
Voi da și eu citire unei declarații politice.
- 15 -
(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Declarația mea politică de astăzi se numește „Comisia PSD pentru verificat posibilități,
declarată neconstituțională de CCR”.
Stimați colegi,
Decizia de ieri a Curții Constituționale a României, care a admis sesizările de neconstituționalitate
formulate în urma înființării, în februarie, a Comisiei speciale de verificare a activității directorului
Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a readus în discuție un subiect pe marginea căruia aș dori
să fac câteva precizări.
Am remarcat, nu o dată, în ultima perioadă motivațiile mai mult decât îndoielnice invocate de
reprezentanții actualei majorități politice PSD-ALDE atunci când au argumentat necesitatea înființării
câte unei noi comisii speciale.
Cu referire la cazul de față, am atenționat chiar în cadrul ședinței Birourilor permanente reunite
care a premers adoptarea hotărârii de înființare a acestei comisii, Hotărârea nr. 11/2018, asupra
caracterului inutil și lipsit de logică al acestei decizii, atâta vreme cât toate prerogativele ce se doreau a
fi încredințate acestei comisii se regăseau clar printre prerogativele Comisiilor de apărare ale celor
două Camere ale Parlamentului.
Mai mult, adoptarea pe repede-înainte a hotărârii de înființare a acestei comisii, sub presiunea
politică a actualei majorități, care face diverse lucruri „pentru că poate”, a survenit după ce în ambele
Comisii de apărare propunerile de audiere a domnului Liviu Dragnea, susținute de USR și PNL, au fost
respinse la vot de reprezentanții PSD și ALDE. Ce altceva aș putea concluziona de aici, decât că
intenția noastră de a vedea și ce probe aduce domnul Dragnea în sprijinul declarațiilor Domniei Sale a
fost supărătoare pentru reprezentanții actualei majorități politice?
Și atunci vă întreb, domnilor colegi de la PSD și ALDE: ce anume doreați să dezvăluiți și ce
anume doreați să țineți ascuns, opunându-vă audierii președintelui PSD în Comisiile de apărare? Sau
poate aveați raportul acestei comisii speciale gata întocmit și mai trebuia doar să înființați pur formal o
comisie ale cărei concluzii să se suprapună exact pe conținutul acestui raport? Cum altfel s-ar putea
explica această atitudine contradictorie, prin care teoretic vreți să se afle, dar practic țineți morțiș ca
domnul Dragnea să nu spună nimic în fața comisiilor permanente ale Parlamentului?
Las la o parte un alt detaliu complet absurd al situației, dezvăluit chiar de titlul proiectului de
hotărâre de înființare a acestei comisii, care-și propunea să verifice nu probe sau indicii concrete cu
privire la săvârșirea vreunor fapte, ci „modul în care este posibil ca directorul SPP să fi implicat
instituția în activități care exced cadrului legal de funcționare”. Deci, așa cum am apreciat și atunci, la
momentul adoptării deciziei, o inovație brevetată de PSD – comisia specială de verificat posibilități.
- 16 -
Domnilor colegi,
Avem, cred, cea mai mare densitate de astfel de comisii speciale, înființate toate pe repede-
înainte și cărora cruda realitate este că le sunt încredințate sarcini politice trasate de președintele PSD.
Aceasta este, de altfel, și cea mai mare problemă de fond legată de înființarea și funcționarea acestor
comisii: că, în loc ca ele să fie puse onest în slujba unor cauze prevăzute de lege, reprezintă, într-o
formă sau alta, instrumente puse în slujba unor jocuri politice meschine, care slujesc unor interese
personale extrem de discutabile. Or, această abordare este o abordare… este o abatere de la regulile de
funcționare ale unui stat democratic.
Nu poți ignora complet existența unor comisii permanente, alcătuite din persoane care au
competențe și prerogative în diverse domenii, numai pentru că majoritatea politică pe care o deții îți dă
iluzia că ai îndreptățirea să calci în picioare orice reguli și să impui cu forța decizii, într-o deplină
sfidare față de mecanismele democratice elementare. E nefiresc, de altfel, și să adopți în avans rapoarte
de modificare a unor legi, așa cum ați procedat săptămâna trecută cu legile justiției. Dar ați făcut asta
fără nicio remușcare, tot „pentru că puteți”. Și felul acesta de a proceda spune foarte multe despre
dumneavoastră și despre felul complet distorsionat în care înțelegeți să vă raportați la rigorile jocului
democratic.
Și exact așa ați vrut să faceți și cu această comisie, domnilor colegi de la PSD și ALDE. Ați
înființat-o intempestiv, pentru a-i oferi satisfacție domnului Dragnea, care, în încercarea de a ascunde
probleme importante și obiective ce nu sunt declarabile, mimează acum o vajnică luptă cu statul paralel, pe
care, judecând după declarațiile ce s-au făcut până acum în spațiul public, pare mai degrabă că PSD l-a
creat și din care domnul Dragnea și mulți colegi membri în partidul dumneavoastră au făcut parte.
Vă mulțumesc.
Nicu Fălcoi, senator USR Timiș
(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)
Dau cuvântul domnului senator Ganea Ion.
Domnul Ion Ganea:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Ca în fiecare primăvară, mai normală sau nu – în ultimii ani s-au întâmplat o mulțime de
anomalii și abateri de la așa-zisele reguli ale climei continentale care caracterizează teritoriul României
–, se întâmplă în fiecare an fenomenul cu care ne confruntăm mereu: inundații de primăvară.
În mod obișnuit, debitele maxime pe Dunăre se produc în perioada de primăvară – vară,
vârfurile producându-se mai frecvent în lunile aprilie – mai. Există însă și unele excepții, când
vârfurile undelor de viitură se produc fie în lunile decembrie – ianuarie, fie către sfârșitul verii, în
- 17 -
lunile august – septembrie. Experții de la Apele Române spun că în istoria recentă, pe teritoriul
României, Dunărea a produs trei mari inundații. Cele mai semnificative evenimente hidrologice au
avut loc în ianuarie 1998, martie 2006, iunie 2010. Cele mai mari pagube s-au produs în timpul
inundațiilor din 2006, valoarea acestora ridicându-se, din calculele autorităților, la circa 340 de
milioane de euro.
Cea mai recentă inundație semnificativă la nivelul Dunării a fost cea din vara anului 2010, când
suprafața afectată a fost de circa 35 de kilometri pătrați. Inundația din 2010 a avut efecte nefaste în Delta
Dunării, inundarea controlată a incintei Sireasa, de circa 6 000 de hectare, fiind considerată singura
soluție la acea dată pentru protejarea localităților Ceatalchioi, Plaur și Sălceni, din județul Tulcea, și puțin
a lipsit ca o soluție similară să nu fie aplicată și incintei agricole I.C. Brătianu, din zona de nord a
județului, pentru protejarea părții mai joase a municipiului Galați, aflat în mare pericol de inundare.
În perioada care a urmat după inundațiile din 2010 au fost depuse eforturi considerabile pentru
recuperarea terenurilor inundate și reutilizarea acestora, deși este foarte evident că eficiența reutilizării
acestor terenuri este greu de estimat. De altfel, în perioada care a urmat inundației, ARBDD –
Rezervația Biosferei „Delta Dunării” a propus ca soluție trecerea incintei în regim de renaturare, care
ar transforma incinta într-o zonă tampon pentru vârfurile de viitură și ar favoriza dezvoltarea unor
habitate natural de tip mozaic, cu productivitate naturală ridicată, favorizând dezvoltarea unor activități
economice diferite în folosul nemijlocit al populației locale, precum pescuit, agricultură, creșterea
animalelor, turism.
Având în vedere faptul că inundarea controlată a incintei Sireasa s-a făcut de către autorități,
după trecerea perioadei de inundații s-a impus refacerea incintei agricole Sireasa, la solicitarea
concesionarului, care a cerut consiliului județean și o despăgubire foarte mare, de circa 70 de milioane
de euro, sumă ce ar fi reprezentat pierderile înregistrate de societate în urma inundării controlate a
incintelor agricole din această zonă a Deltei.
Pe de altă parte, guvernatorul din acea perioadă al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a
declarat la vremea respectivă că reconstrucția ecologică a incintei agricole Sireasa era singura soluție
posibilă, mai ales că rezervația avea și are și în prezent un studiu de soluție pentru această variantă.
Din păcate, Consiliul Județean Tulcea s-a opus, argumentând că refacerea zonei pentru agricultură ar
aduce mai mulți bani la buget.
Reconstrucția ecologică a incintei agricole Sireasa ar fi posibilă și în prezent, în contextul în
care în Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării sunt prevăzute sume consistente pentru astfel
de activități. Singura problemă rămâne statutul juridic al acestei zone, finanțarea fiind posibilă doar
dacă zona ar fi inclusă în domeniul public de interes național și în administrarea Rezervației Biosferei
„Delta Dunării”.
- 18 -
Pe data de 23 martie 2018, brațul Sulina a depășit cota de inundație, iar apa a intrat pe faleza
orașului. Autoritățile au anunțat că nivelul brațului Sulina a crescut cu aproape 80 cm pe malul stâng,
fiind inundate zeci de gospodării. Fenomenul s-a petrecut ca urmare a vântului puternic dinspre est,
nord-est care a împins apele Mării Negre spre continent, blocând scurgerea Dunării. Odată cu încetarea
vântului, apele mării s-au retras, iar apele Dunării și-au reluat scurgerea normal.
Față de cele menționate mai sus și având în vedere faptul că există riscul unor noi inundații atât
în anul acesta, cât și în anii care vor urma, atât de-a lungul fluviului Dunărea, cât mai ales în Delta
Dunării, se impun măsuri care să prevină aceste inundații.
Considerăm că una dintre măsurile cele mai importante pentru atenuarea efectelor negative ale
inundațiilor este aceea experimentată deja și în alte state europene, de creare a unei zone tampon de tip
buzunar, inundabile, în incintele îndiguite amenajate atât de-a lungul Dunării, cât și în Delta Dunării.
În această categorie de lucrări se încadrează și propunerile de renaturare a unor incinte îndiguite din
zonele amonte Deltei Dunării, de-a lungul Luncii Dunării și în Delta Dunării, în incintele Sireasa,
Pardina etc.
Sunt necesare reluarea rezultatelor din studiile realizate de Institutul Național de Cercetare
Delta Dunării Tulcea, actualizarea acestora și implementarea lor în incintele îndiguite menționate. Este
necesar să se implementeze și măsurile stabilite în Planul de management al riscului la inundații –
fluviul Dunărea.
Vă mulțumesc.
Senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul doamna senator Silvia-Monica Dinică.
Doamna Silvia-Monica Dinică:
Mulțumesc.
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori,
Stimați colegi,
În declarația mea politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre sesiunea anulată de finanțare a
proiectelor culturale din București.
Am aflat de pe site-ul ARCUB despre intenția Primăriei Municipiului București de a transfera
concursul de selecție de proiecte culturale desfășurat în anii anteriori de către ARCUB către Direcția
ONG din Primăria Municipiului București.
- 19 -
Ne întrebăm ce anume a motivat această decizie a dumneavoastră, doamnă primar, având în
vedere că pe 9 martie ARCUB a postat pe site-ul său anunțul de participare la selecția de proiecte pe
anul 2018, iar o săptămână mai târziu anunțul a fost șters de pe site fără altă explicație, până la data de
31 martie, când a fost făcut anunțul referitor la Direcția relația cu ONG, sindicate și patronate. Astfel,
din acest an, programul de finanțare nerambursabilă care s-a desfășurat între 2014 și 2017 prin
ARCUB se va derula prin Direcția relația cu ONG, sindicate și patronate din cadrul Primăriei
Municipiului București.
ARCUB este o instituție respectată în mediul cultural din România, are buni specialiști și a
colaborat de-a lungul timpului cu cele mai reprezentative nume ale culturii române contemporane.
Concursurile de selecție organizate de ARCUB au permis finanțarea unor proiecte culturale valoroase,
dovedind profesionalismul celor care au pregătit aceste concursuri.
Ne întrebăm: de ce ați dori ca un fond de 4 milioane de lei să fie gestionat nu de profesioniști
care și-au dovedit competența, ci de o direcție în ale cărei atribuții nu există finanțarea de proiecte
culturale? Și aș dori, de asemenea, să vă mai întreb: ce se întâmplă cu procedura de selecție de anul
acesta? Când va fi reluată?
Doamnă primar general,
Fac un apel la dumneavoastră să nu afectați calitatea concursului de selecție pentru proiecte
culturale derulat din fondurile Capitalei.
Doamnă primar general,
Vă rog, lăsați profesioniștii să-și facă treaba!
Vă mulțumesc.
Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, doamna senator.
PAUZĂ
Domnul Nicu Fălcoi:
Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel pentru a-și citi declarația politică.
Domnul Victorel Lupu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Programul Săptămâna «Școala altfel», o reușită a
Ministerului Educației”.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
- 20 -
Îmi face o deosebită plăcere să vă vorbesc astăzi despre un program care mi s-a părut încă de la
început un pas important spre modernizarea învățământului românesc.
Introdus acum câțiva ani și eficientizat la sfârșitul anului 2016, prin introducerea unui ghid de
implementare care să vină în sprijinul profesorilor, programul „Școala altfel” a fost și este o provocare
pentru elevi, cadre didactice și părinți. Ghidul de implementare a reprezentat rezultatul unei ample
analize la care au participat peste 1 500 de persoane și 50 de organizații.
Am ales acest moment pentru că, tocmai săptămâna aceasta care a trecut, elevii din Iași și din
întreaga țară au parcurs o nouă etapă a acestui program. Am văzut centrul Iașiului, pietonalul Ștefan
cel Mare, înțesat de grupuri de elevi care urmau să viziteze fie importante obiective turistice, cum ar fi
Palatul Culturii, Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Golia, fie clădirile istorice în care-și desfășoară
activitatea Primăria Iași – Palatul Roznovanu și Consiliul Județean – Palatul Administrativ.
Programul „Școala altfel” a devenit deja o tradiție în școlile din România, iar elevii așteaptă cu
nerăbdare perioada în care orele de curs obișnuite sunt înlocuite cu activități care mai de care mai
interesante: vizite la diverse obiective turistice sau instituții, concursuri sportive și de orientare
turistică, excursii, drumeții, șezători literare, activități culturale, tehnico-științifice, sportive, de
voluntariat, de responsabilizare socială, de implicare în societate, activități educaționale privind
sănătatea, educație ecologică, protecția mediului, educație rutieră, prevenirea incendiilor.
Toate aceste activități de educație nonformală oferite elevilor reprezintă un pas înainte spre o
dezvoltare normală și armonioasă a copiilor noștri. Prin intermediul acestora, cei mici sunt stimulați să
dea frâu liber imaginației, să-și dezvolte abilitățile socio-emoționale și comunicaționale, să
conștientizeze și să-și valorifice talentele. Totodată, elevii învață lucruri noi care le vor fi de folos în
procesul de dezvoltare intelectuală. În plus, activitățile extracurriculare îi ajută și pe profesori să-și
cunoască mult mai bine elevii și să găsească modalitatea perfectă pentru a se face înțeleși și pentru a
adapta apoi conținutul materiilor la nevoile elevilor.
Concluzionând, programul „Școala altfel” se dovedește o metodă de succes în educația copiilor,
contribuind la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale ale acestora,
pentru că învață să învețe din lucrurile practice, palpabile, pe care nu le descoperă din cărți și manuale,
ci din ceea ce realizează, văd sau ating. De asemenea, profesorii buni… vor beneficia de un instrument
suplimentar pentru a-și cunoaște elevii, dar și de a folosi pe parcursul anului școlar activități care s-au
dovedit a fi eficiente, iar părinții și membrii comunității vor simți satisfacția propriei contribuții la
educația copiilor și a tinerilor. Așadar, „Școala altfel” este cel mai potrivit instrument de a uni și
perfecționa echipa formată din cadre didactice, părinți și copii.
Vă mulțumesc.
Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași
- 21 -
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
PAUZĂ
Domnul Nicu Fălcoi:
Dau cuvântul doamnei senator Arcan Emilia pentru a citi declarația politică.
(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Doamna Emilia Arcan:
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Familia – o valoare socială și o instituție
fundamentală”.
Doamnelor și domnilor senatori,
În prezenta declarație politică revin asupra temei valorii familiei în societatea noastră, fiind
dintotdeauna o susținătoare declarată a femeilor, a rolului acestora în viața de zi cu zi și mai ales a
condiției de mamă, de soție și iubită pe care o au reprezentantele sexului frumos, condiție care nu
poate fi îndeplinită decât alături de un bărbat.
Mă aflu la această tribună cu o temă ce privește rolul familiei deoarece, recent, informații
publice privind fixarea datei referendumului prin care românii vor fi chemați să-și expună punctul de
vedere privind concepția despre această instituție, unde s-au declanșat din nou discuții și s-au ridicat
semne de întrebare care nu ar trebui lăsate fără un răspuns clar din partea noastră… eu voi fi cât se
poate de fermă în a-mi spune părerea privind definirea familiei în Constituția României.
Poziția mea – și, cred, a colegilor mei din Partidul Social Democrat, precum, bănuiesc, a
majorității cetățenilor statului român – apără, conservă un anumit înțeles al familiei, fără a fi împotriva
sau a obstrucționa alte conotații care se dau realității sociale foarte diverse a familiei în zilele noastre.
Eu susțin și pledez pentru ceva pozitiv și firesc, și nu împotriva a altceva.
Doresc să definim familia ca o asociere între un bărbat și o femeie, așa cum știm dintotdeauna,
cum ne-a fost lăsată de înaintașii noștri. Pentru acest lucru sunt de acord cu organizarea
referendumului cât mai repede cu putință și pe parcursul desfășurării acestuia voi milita în sensul
definiției precizate mai sus, fără a leza sensibilitatea celor care ne propun alte formule sau alte practici
sociale.
Fiind o instituție fundamentală a societății contemporane, familia trebuie să-și găsească o
reglementare fără niciun echivoc în Constituția statului român, spunând de multe ori – și spun și acum
și nu ignor – faptul că în mass-media și în general în opinia publică sunt aduse în discuție și alte
- 22 -
formule, alte concepții de familii sau asocieri de persoane. În acest sens, ne declarăm disponibilitatea
pentru o discuție deschisă și o reglementare corespunzătoare a ceea ce este desemnat ca parteneriat
civil și solicitat de alte minorități.
Sunt de acord că parteneriatul civil este necesar ca protecție reală pentru cuplurile de același
sex. Aceste comunități au toată libertatea să se manifeste după cum doresc, dar, ca oameni politici,
suntem datori să promovăm adevăratele valori sociale, acelea care și-au dovedit utilitatea și trăinicia în
decursul timpului. Familia, ca asociere a bărbatului și femeii, a fost confirmată și validată în istorie, iar
eu am libertatea să nu doresc să ies din aceasta și să susțin adevăratele valori sociale.
Este necesar și oportun ca familia să fie mai bine definită din punct de vedere legislativ, dar
acest demers nu este suficient pentru a beneficia de tot ceea ce are ea mai bun. Sunt oameni din viața
politică, socială, religioasă și laică ce cred că familia tradițională este factorul de continuitate și
echilibru al societății. Vreau să transmit cu fermitate că românii încă mai cred că familia formată dintre
un bărbat și o femeie este și va rămâne celula de bază a societății, iar viitorul României este asigurat
doar dacă se respectă acest concept lăsat de Dumnezeu de la întemeierea lumii.
Subliniez faptul că atât Constituția României, cât și Codul civil reflectă realitatea că familia se
întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe
drepturile și îndatoririle părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor și consideră că
aceste acte normative trebuie respectate și aplicate, și nu diminuată importanța lor prin instituții noi,
fără nicio tradiție, dar care pretind drepturile ce decurg din căsătorie.
Familia actuală trebuie apărată de tot felul de provocări, mai vechi și mai noi. În România, în
ultimele trei decenii, familiile au avut mult de suferit din pricina plecării din țară a femeilor și
bărbaților și mai ales a celor tineri. Cred că, din moment ce referendumul ne va da verdictul,
preocupările privind valoarea familiei se vor deplasa de la aspectul definirii la problemele reale și
dificile cu care se confruntă cetățenii noștri – femei, bărbați, copii sau vârstnici.
Ca membri ai unui partid aflat la guvernare, un partid cu o pondere importantă a femeilor, dăm
o mare apreciere beneficiilor pe care familia le oferă societății contemporane, fără a subestima
derapajele sau evenimentele grave, uneori tragice, care se mai petrec în sânul acestora. Așadar,
acestora va trebui să le răspundem în continuare cu politici adecvate și vom continua să acționăm pe
această direcție.
Și pentru că suntem în una din cele mai renumite perioade ale anului, cea în care ne pregătim
ori trăim deja sentimentul la cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, vă rog să-mi îngăduiți să vă
adresez tradiționalele urări specifice sărbătorilor pascale.
Trecând peste opiniile diferite politic, peste divergențele referitoare la diversele probleme ale
societății actuale, dragi colegi, distinse colege, suntem uniți într-o credință care ne îndeamnă să fim
- 23 -
mai buni, mai îngăduitori, iar zilele acestea să le trăim în pioșenie, cu gândul la Fiul lui Dumnezeu,
care a murit și a înviat pentru noi. Sunt zile sfinte, în care, mai presus decât toate, trebuie să avem grijă
de sufletele noastre. Colegilor de rit catolic sper că Paștele le-a adus sănătate, liniște și bucurii, iar
celor care suntem în Săptămâna Mare să ne ajute Dumnezeu să o trăim cu înaltă emoție sufletească și
cu bucurie să primim Sfânta Lumină a Învierii!
Transmit tuturor românilor din această țară și oriunde se vor afla să aibă parte de împăcare, de
fericire în familie și le doresc cu mult respect sărbători pascale binecuvântate și luminate!
Eu vă mulțumesc pentru atenție.
Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.
Vă mulțumesc.
(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, doamna senator.
Are cuvântul domnul senator Cristian Ghica pentru a da citire declarației politice.
Domnul Cristian Ghica:
Mulțumesc.
Stimate colege,
Stimați colegi,
7 aprilie este Ziua Internațională a Sănătății, după ce pe 2 aprilie am marcat Ziua Internațională
de Conștientizare a Autismului.
România alocă în continuare cele mai mici cheltuieli pentru sănătate, la doar jumătate din
media Uniunii Europene și în scădere permanentă din 2010 până astăzi. Nu este de mirare că ne aflăm
pe primul loc la indicatori precum prevalența afecțiunilor, mortalitate, morbiditate etc. Doar un
exemplu dureros: mortalitatea infantilă în România e dublă față de media europeană.
După ce au fost comparate datele Organizației Mondiale a Sănătății cu statisticile europene,
România a fost trecută în zona roșie a sistemelor de sănătate cu deficiențe grave. La noi, cota publică
din totalul costurilor pentru îngrijire medicală ajunge la 80%.
Tinerii din România sunt cei mai îngrijorați din toată Europa privind starea lor de sănătate:
19% dintre românii între 15 și 29 de ani, față de media europeană de doar 9%. În București, capitală
europeană și pol al creșterii economice și dezvoltării, starea de sănătate este pe locul întâi pe lista
îngrijorărilor: un procent zdrobitor de 66% dintre bucureșteni declară că își fac adeseori griji pentru
sănătatea lor. În Uniunea Europeană ne aflăm pe locul 25 la capitolul sănătate, iar cu atât mai alarmant,
în aceste condiții, este faptul că investițiile în acest domeniu se află în scădere. Cheltuielile totale cu
- 24 -
sănătatea ca pondere din PIB au ajuns, de la aproximativ 6% în 2010, la 4% în prezent, adică doar 56%
din media europeană.
În această sesiune parlamentară am depus două proiecte de lege în domeniul sănătății și voi
continua să lucrez pentru remedierea problemelor din sistemul medical, astfel ca românii să
beneficieze de dreptul lor constituțional la sănătate și îngrijire. Chiar ieri am fost într-o vizită la
Spitalul Militar Central și am discutat cu doi medici în ceea ce privește experiența lor în domeniul
bolilor rare.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Vă rog să sprijinim aceste proiecte și orice inițiativă legislativă din domeniul sănătății.
Vă urez sărbători fericite, cu sănătate, alături de cei dragi!
Vă mulțumesc.
Sunt senator Cristian Ghica, din Circumscripția electorală nr. 42 – București.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
PAUZĂ
Domnul Nicu Fălcoi:
Dau cuvântul doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău pentru a-și citi declarația politică.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi conține un avertisment adresat angajatorilor: „Atenție,
angajatori! PSD pune la cale amenzi pe care să vi le aplice instituțiile!”.
Stimați colegi,
Încet și sigur, au început să apară efectele nocive provocate de revoluția fiscală, așa-zisa
revoluție fiscală, de care nimeni nu avea nevoie. Avem din 2015 un Cod fiscal care asigura creștere
economică, întocmit tot de o guvernare PSD, dar cu o largă majoritate de susținere politică, din care s-
a ales praful. 261 de modificări ale Codului fiscal s-au făcut anul trecut și revoluția fiscală este, practic,
o abrambureală fiscală, atât în ceea ce privește impactul acesteia asupra salariilor nete încasate de
angajați, cât și asupra modului de gestionare a contractelor de muncă în economie.
Astfel, marea așteptare a populației privind majorările de salarii s-a transformat în mare
dezamăgire. Statistica oficială ne spune că salariul mediu net, adică banii luați efectiv de angajat în
mână, sunt mai puțini în ianuarie 2018 cu 145 de lei. Tot datele oficiale ne arată că numărul de
contracte de muncă din economie a scăzut în 2018 cu peste 53 215 în mediul privat.
- 25 -
Vreau să vă amintesc, stimați colegi și stimați angajatori, unde găsise doamna Olguța Vasilescu
principala cauză a avansului lent de creștere salarială în sectorul economic privat. Angajatorii sunt hoți
– a zis Domnia Sa –, pentru că nu majorează salariile brute ale angajaților. Vă rog să nu uitați această
atitudine, pentru că doamna Vasilescu nu este singura care gândește așa și care consideră mediul privat
format din hoți, și nu din contribuabili, care alimentează lunar bugetul de stat.
Abrambureala fiscală a PSD-ALDE, cea pe care Guvernul o peticește în fiecare ședință de
guvern în mod penibil, a adus prejudicii importante nu numai în sectorul economic, ci și la nivelul
bugetului de stat. Pentru că au început să vadă dimensiunea dezastrului, miniștrii Guvernului Dăncilă
și-au propus ca după Sfintele Paști să asmută și mai tare autoritățile de control asupra agenților
economici onești, cei care de regulă plătesc și cei care pot fi găsiți ușor în sediile lor. Că, nu vă
amăgiți, evazioniștii lucrează în liniște.
Prima care a furat startul a fost chiar doamna Olguța Vasilescu, care a pregătit deja Inspecția
Muncii cu suficiente chitanțiere pentru a amenda acei agenți economici care nu au sărit pe burtă la
ordinele Guvernului și nu au făcut dialog social cu forța. Așadar, dragi angajatori, puneți bani
deoparte, căci Inspecția Muncii a primit norma de amenzi și nu contează dacă sunteți sau nu în vreo
situație culpabilă, vor găsi inspectorii un motiv să vă taie amendă.
Pe de altă parte, nici Ministerul Finanțelor nu stă cu mâinile încrucișate. După ce a răvășit o
țară întreagă cu abrambureala fiscală și a demonstrat că nu este bun nici măcar de consilier în acest
minister, fostul ministru a fost promovat la ceas de seară în funcția de șef al fiscului. Alți 20 de șefi din
ANAF au fost demiși pentru că nu jupoaie pielea de pe contribuabil prea convingător.
Stimați colegi,
Oricât ar încerca miniștrii guvernelor Dragnea să smulgă mai mulți bani de la agenții economici
onești, nu vor reuși, pentru că nu mai e de unde. Și-a dat și cămașa de pe el agentul economic onest
pentru a onora obligațiile fiscale. Soluția noastră, a liberalilor, pentru ieșirea din fundătura economică
în care ne-au aruncat trei guverne conduse de Dragnea și Tăriceanu stă în deblocarea de urgență a
investițiilor publice. Agenții economici nu au de lucru. Își pierd și bruma de angajați pe care o mai
aveau. Au trecut deja trei luni din 2018 și banii care ar trebui să vină de la Uniunea Europeană sunt tot
zero. Pe niciun șantier din țară nu se lucrează.
De asemenea, dacă ANAF vrea să încaseze mai mulți bani, atunci să se străduiască puțin să
deranjeze marea evaziune fiscală, pe care toată lumea o cunoaște, numai Guvernul nu. Despre agenții
economici români onești, ANAF ar face bine să-i sprijine, să le ia de pe cap o parte din birocrația
inutilă, să-i stimuleze să facă investiții private consistente. Știm cu toții că, dacă doar dai cu biciul într-
un cal slab și flămând, mai devreme sau mai târziu calul o să se prăbușească.
Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.
- 26 -
Vă mulțumesc.
Domnul Nicu Fălcoi:
Vă mulțumesc și eu, doamnă senator.
Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Brăiloiu Tit-Liviu,
Chisăliță Ioan-Narcis, Bodog Florian-Dorel, Trufin Lucian, Pațurcă Roxana-Natalia, Vulpescu Ioan,
Smarandache Miron-Alexandru, Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Bădălău Niculae, Pop Liviu-Marian,
Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu,
Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Alexandrescu Vlad-Tudor, Bădulescu Dorin-Valeriu.
PAUZĂ
Domnul Nicu Fălcoi:
Stimați colegi,
Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.
*
PAUZĂ
(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al
Senatului.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Bună dimineața, stimați colegi!
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința plenului.
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 aprilie 2018, și vă anunț că, din totalul
de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 79 de colegi.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel
Marian și Gheorghe Baciu.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.
Vă rog să votați.
Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,
lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.
Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.
Vă rog să votați.
- 27 -
Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost
aprobat.
*
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului
pentru perioada 9 – 14 aprilie 2018.
Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel
cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:
- luni, 9 aprilie – zi liberă;
- marți, 10 aprilie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința
Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între
orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări,
interpelări și răspunsuri;
- miercuri, 11 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în
plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;
- joi, 12 aprilie: între orele 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;
- vineri și sâmbătă, 13 și, respectiv, 14 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de săptămâna viitoare. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră programul.
Vă rog să votați.
Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost
aprobat.
Dați-mi voie să vă anunț că la balcon se află un grup de vizitatori din comuna Traian, județul
Ialomița, la invitația domnului secretar al Senatului, domnul senator Pavel Marian.
Bine ați venit! (Aplauze.)
Domnule secretar, vă rog să vă ridicați în picioare.
*
Înainte de a intra la punctul 2, îl rog pe liderul de grup al Partidului Național Liberal sau
vicelider… îl invit la microfon.
Domnule senator Pîrvulescu, aveți cuvântul, microfonul central.
Domnul Eugen Pîrvulescu:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În temeiul articolelor 67 și 112 din Constituția României și în temeiul articolelor 163 – 167 din
Regulamentul Senatului, Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Mișcarea Populară
- 28 -
înaintează moțiunea simplă cu titlul „Absorbția banilor comunitari – o catastrofă marca PSD-ALDE”,
împotriva doamnei Rovana Plumb, ministrul zero al absorbției fondurilor europene.
Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru
dezbaterea acesteia.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Doresc să precizez și eu că a ajuns textul moțiunii și la mine.
În conformitate cu Regulamentul Senatului, numărul necesar de semnături este întrunit. Va
parcurge cursul regulamentar, va ajunge la domnul președinte al Senatului, domnul Tăriceanu, care va
dispune așa cum prevede Regulamentul.
*
Continuăm activitatea plenului Senatului.
La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia
pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea al anului 2017.
Stimați colegi,
Vă reamintesc că, potrivit art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport
asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat
plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.
De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a
Senatului.
În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea
corupției și petiții pentru prezentarea raportului.
Vă rog, domnule senator, microfonul 7.
Domnul Costel Șoptică:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Vă voi prezenta în sinteză Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea
abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea al anului 2017.
Astfel, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor,
combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru analiză în a soluționa 216 petiții.
Din cele 216 petiții analizate, 185 de petiții au fost luate în considerare și 31 de petiții au fost
clasate.
- 29 -
Pentru 128 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a
problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexele II – IV ale prezentului raport, iar în 88
de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, pentru a răspunde la întrebările formulate, la
solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de
inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii
parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări când soluționarea
petițiilor excede competența Parlamentului, după caz.
Așa cum am prezentat în anexele II – IV, pentru soluționarea celor 128 de petiții care au fost
înaintate unor organe sau structuri ale statului, s-au făcut 98 de sesizări către instituții reprezentând
administrația publică centrală sau locală, 15 sesizări către instituții ale sistemului judiciar și 7 către
structuri ale Parlamentului.
Comisia a efectuat audieri în vederea soluționării petițiilor, fiind audiați petenți și persoane din
conducerea Agenției Domeniilor Statului, Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, Inspectoratului
pentru Situații de Urgență Brașov, reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, ai
Monitorului Oficial al României, primarului sectorului 1 al municipiului București, director ADP
Sector 1, reprezentanți ai Consiliului Local Sector 1.
Raportul detaliat al comisiei poate fi studiat pe pagina de internet a Senatului.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
*
La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea
parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.
1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliul European și Consiliu – Al doisprezecelea raport cu privire la progresele înregistrate pentru
realizarea unei uniuni a securității efective și reale – COM(2017) 779 final.
Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul și proiectul de
hotărâre.
Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.
Doamna Gabriela Crețu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
- 30 -
Este vorba de un act nelegislativ prin care Comisia Europeană își face datoria de a informa
parlamentele naționale pe domeniile de competență comună, europeană și națională. În cazul acesta, e
vorba de componenta de securitate în interiorul Uniunii Europene.
Raportul oferă informații autorizate cu privire la o serie de acțiuni întreprinse la nivelul UE în
diverse domenii și, de asemenea, stabilește o serie de acțiuni pe care Comisia le va întreprinde pentru a
intensifica sprijinul acordat statelor membre în combaterea radicalizării atât online, cât și offline, prin
acțiuni subsecvente constatărilor preliminare și recomandărilor grupurilor de experți care există și
funcționează.
În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Titus Corlățean și o să-mi permiteți să vă
supun spre aprobare raportul, bănuind că raportorul va dori să facă câteva precizări suplimentare.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a
Senatului.
Dacă sunt intervenții.
Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
O scurtă intervenție, pentru că e bine să informăm colegii pe câteva chestiuni de fond.
Doamna președinte a informat cu privire la faptul că membrii Comisiei de afaceri europene au
adoptat acest raport și aveți pe masă un proiect de hotărâre a Senatului pentru adoptarea acestui raport
care privește un al 12-lea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a
securității efective și reale, adoptat de Comisia Europeană. E o comunicare a Comisiei, de fapt.
Ce mă interesa? Să precizez două-trei lucruri.
În primul rând, care este contextul.
În 2015, aduc aminte, Comisia Europeană a adoptat Agenda europeană privind securitatea, cu
câteva obiective extrem de clare, care vizează, de fapt, combaterea terorismului, a amenințărilor în
materie de securitate și, respectiv, adoptarea unor măsuri de combatere a finanțării terorismului.
În 2016, aceeași Comisie a adoptat un document de punere în aplicare a acestei Agende a
terorismului, care include un pachet de măsuri, între altele, două propuneri de regulament; și ne
interesează în mod direct aceste lucruri: o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru
pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în materie de frontiere și
vize – deci apropo de tematica Schengen – și, respectiv, o Propunere de regulament privind instituirea
unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE în materie de cooperare
- 31 -
polițienească, judiciară, azil și migrație. Pe ambele propuneri de regulament noi vom avea un raport
separat. Îl vom prezenta atunci când ajunge în plen. Deja l-am discutat.
Ei, în acest context apare această comunicare a Comisiei privind progresele înregistrate privind
implementarea pachetului de măsuri propuse. Noi salutăm și susținem această abordare în materie de
securitate. Ea face parte din prioritățile Uniunii Europene și am convingerea că se va regăsi între
prioritățile președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului viitor.
Ceea ce vreau – în mod particular să atrag atenția: membrii comisiei atrag atenția Guvernului
asupra întârzierii transpunerii în legislația națională a Directivei Uniunii Europene 2015/849 privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și am
solicitat și solicităm și se regăsește în propunerea de hotărâre a Senatului să solicităm Guvernului să
accelereze procedurile interne de avizare a proiectului de lege, cu sugestia reprezentantului Guvernului
care preia acest mesaj să se propună procedură de urgență pentru ca noi în Parlament s-o putem
transpune cât mai rapid.
În rest, susținem pachetul de măsuri și raportul așa cum e el prezentat.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votați.
81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O perspectivă credibilă
de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune – COM(2018) 65 final.
Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președintă a Comisiei pentru
afaceri europene, pentru a prezenta proiectul de hotărâre și raportul.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Gabriela Crețu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Este, de asemenea, un document politic al Uniunii Europene, al Comisiei Europene prin care
este prezentată politica de extindere, care face parte integrantă din strategia mai amplă de consolidare a
Uniunii Europene până în 2025.
Documentul a fost analizat în cadrul comisiei, împreună cu ministerele competente. Principul
de bază este că aderarea este și rămâne un proces bazat pe merite și depinde exclusiv de progresele
- 32 -
realizate de fiecare țară în parte, dar în care proces Uniunea Europeană va consolida în mod
semnificativ sprijinul cel puțin pe câteva linii: consolidarea statului de drept, consolidarea
angajamentului în ceea ce privește securitatea și migrația, consolidarea sprijinului pentru dezvoltarea
socio-economică, îmbunătățirea conectivității, agenda digitală, sprijinirea reconcilierii și a relațiilor de
bună vecinătate.
În cadrul comisei, raportor a fost, de asemenea, colegul Titus Corlățean. Aceasta este o temă de
care noi suntem interesați și din alte motive pe care cred că le va sublinia colegul meu.
Mulțumesc.
Și vă supunem o opinie de trimis Comisiei Europene spre aprobare.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, doamna senator.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a
Senatului.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator Corlățean. Microfonul central.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor, domnilor senatori,
Propunerea noastră este să adoptăm un proiect de opinie și nu un raport simplu, o hotărâre care
să adopte un raport simplu, pentru că, în opinia noastră, a membrilor Comisiei pentru afaceri europene,
avem nevoie să spunem anumite lucruri în contextul documentului, care nu ridică probleme, îl
susținem ca atare, dar interesul României este de a spune în acest context câteva lucruri.
Pe de o parte, noi întotdeauna, mult înaintea Bruxelles-ului, noi de la București am spus în mod
clar: singura soluție este integrarea deplină, neselectivă a spațiului balcanic din rațiuni istorice pe care
le cunoaștem de pace, securitate, stabilitate și prosperitate, deci integrală.
Pe de altă parte – și salutăm acest lucru –, pe de altă parte – și ăsta e un element pe care l-am
introdus în propunerea noastră pe care o supunem votului –, trebuie să spunem foarte clar partenerilor
europeni și Comisiei Europene că acordarea unui orizont temporar 2025 pentru integrarea statelor din
Balcani nu înseamnă limitarea sau anularea șanselor, perspectivelor europene care trebuie acordate
acelor state din Parteneriatul Estic, în primul rând Republica Moldova, Georgia și Ucraina, cu privire
la proiectul lor european, cu privire la o viitoare candidatură.
E o chestiune de principiu într-un moment în care pare că fixarea datei pentru Balcani stopează
traseul european pentru state, precum Republica Moldova, și România trebuie să fie foarte clară și
foarte fermă față de orice fel de înțelegere a unei limitări.
- 33 -
Nu suntem de acord cu acest lucru.
În sfârșit, un ultim comentariu. Pentru că ieri și în ultimele două zile am văzut comentarii în
spațiu public legate de ceea ce propune președinția actuală bulgară a Uniunii Europene, un summit al
Balcanilor de la care patru state s-ar putea să absenteze, inclusiv România, din rațiuni de prezență,
invitarea Kosovo-ului să fie reprezentat la acest Consiliul European... Fac o precizare: cred că trebuie
să evităm greșelile. O absență a României ar fi o mare greșeală în acest context. E adevărat că
România nu a recunoscut – și mai sunt și alte state membre UE – , nu a recunoscut Kosovo, dar cred
că putem să fim îndeajuns de sofisticați încât condițiile prezenței Kosovo la acel moment să nu
împieteze asupra proiectului balcanic de ansamblu de integrare. Și aduc aminte modul în care România
– eram la Ministerul de Externe atunci – a știut să gestioneze președinția Procesului de Cooperare Sud-
Est European (SEECP), inclusiv cu Serbia, astfel încât Kosovo… Am putut găsi condițiile de fapt
juridice și politice, zic eu, înțelepte să avem prezența Kosovo în Procesul de Cooperare Sud-Est
European, acceptate de Serbia în anumite condiții, și să avem un summit la București, organizat de
președintele… de Ministerul de Externe și, bineînțeles, prezidat de Președintele României, la care a
fost prezent și președintele Kosovo de la acel moment, în condiții bine negociate, legate de steag, de
simbolistică. Deci cred că ar fi o greșeală și ar fi un pic… un joc rudimentar de politică externă, dacă
România nu ar da curs invitației de a fi prezentă la summitul Balcanilor, în contextul președinției
Uniunii Europene.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votați.
Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
Înainte de a trece la punctul 3, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori
din localitatea Gura Ocniței, județul Dâmbovița, invitați de domnul vicepreședinte al Senatului,
domnul senator Țuțuianu.
Le spunem bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)
3. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliul European și Consiliu – Al treisprezecelea raport cu privire la progresele înregistrate către o
uniune a securității efective și reale – COM(2018) 46 final.
Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președintă a Comisiei pentru
afaceri europene, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.
- 34 -
Doamna Gabriela Crețu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Cu scuzele de rigoare că am citit în ordinea inversă rapoartele, acesta fiind înaintea celui pe
care l-am citit la început, fac precizarea că el pune accent cu precădere pe zona de securitate
informatică, dar face și… urmărește și evoluții din alte domenii care vizează dosare prioritate precum
ar fi: îmbunătățirea protecției și rezilienței împotriva terorismului și criminalității, abordarea
mijloacelor care susțin terorismul, securitatea cibernetică și justiția penală în spațiul cibernetic,
combaterea radicalizării și dimensiunea externă. Și, în acest context, la lucrările comisiei am avut
invitați pe lângă ministerele de Externe și de Interne și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a
Spălării Banilor.
Cu această ocazie, în raportul pe care vi-l propunem atragem atenția Guvernului că suntem în
întârziere cu transpunerea în legislația națională a Directivei 849/2015 a Parlamentului European și
Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării
terorismului și de modificare a Regulamentului nr. 748/2012, lucru care trebuie avut în vedere și
accelerat procesul de transpunere și, de asemenea, solicităm accelerarea acestor procedee de avizare a
proiectului de lege care este deja elaborat de Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, astfel încât să
atingem și obiectivele prevăzute și să nu intrăm nici în procedură de infringement.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a
Senatului.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Foarte scurt, pentru că prezentarea raportului comisiei și prezentarea pe care am făcut-o la
primul document, la al doisprezecelea raport al Comisiei sunt pertinente, inclusiv pentru tema pe care
o avem. Aș vrea doar să menționez faptul că, în mod specific, acest raport privește progresele
înregistrate în implementarea unui pachet de măsuri care vizează mai întâi intensificarea luptei
împotriva radicalizării. Și aici este o problemă pe care începem s-o resimțim tot mai larg în Uniunea
Europeană, inclusiv radicalizare în penitenciare sau propaganda teroristă on-line și off-line; chestiunile
legate de securitatea cibernetică; protecția spațiilor publice – și deja aici am văzut lucrurile care s-au
- 35 -
întâmplat, din păcate, în inima Europei în ultimii ani, plus finanțarea terorismului – și alte priorități;
schimb de informații; interoperabilitate.
Un ultim comentariu și acest lucru va fi mai dezvoltat la cele două proiecte de regulamente pe
care le-am menționat la raportul viitor al Comisiei afacerilor europene.
Există un pachet de sisteme de informații, acces de informații care sunt în vigoare în clipa de
față și se lucrează la un pachet de sisteme de informații care vor intra în vigoare. Acest lucru este
pertinent pentru interesul României din perspectiva de țară membră UE, dar nonmembră a spațiului
Schengen. Și trebuie să fim extrem de atenți cum gestionăm acest lucru. Doar un lucru să vă spun că,
de exemplu, pe lângă sistemele în vigoare, Sistemul de Informații Schengen S.I.S. și celelalte,
EURODAC, va intra în vigoare un sistem de intrare-ieșire, care va înlocui actualul sistem de
ștampilare manuală a pașapoartelor. Deci mare progres mare la nivelul Uniunii Europene. Noi trebuie
să fim racordați la toate aceste schimbări. Dificultatea rezidă, spuneam, din faptul că încă nu suntem
membri ai spațiului Schengen, dar vom preciza foarte clar care este poziția noastră în documentul pe
care l-am anunțat.
În rest, propun să votăm acest document. Este și în interesul României.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă sunt alte intervenții. Nu.
Atunci, voi supune votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votați.
Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
Continuăm ordinea de zi cu dezbaterea inițiativelor legislative.
*
Punctul 1, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 62/2011 privind
dialogul social. (L43/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale și invit inițiatorul, dacă este prezent, sau un reprezentant
al inițiatorilor…
Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe Baciu:
Bună ziua, dragi colegi!
Domnule președinte,
- 36 -
La acest punct de la ordinea de zi s-au întocmit actele necesare și propunerea legislativă
vizează să reglementeze un obiect de activitate cu care administrațiile publice locale mereu iau contact.
Vă informez, totodată, că inițiatorii sunt senatori și deputați de la PMP.
Propunerea legislativă reglementează introducerea… adică vrea să reglementeze un anumit
fapt: primarul municipiului reședință de județ din fiecare județ să facă parte din componența Comisiei
de dialog social la nivel teritorial al administrației publice, aceasta și motivat de faptul că foarte multe
propuneri pentru această Comisie de dialog social sunt legate de administrația publică locală și cel mai
reprezentativ ar fi cel care reprezintă capitala de județ, deci municipiul reședință.
Vă mulțumesc.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,
domnul secretar de stat Rîndunică, microfonul 10.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Adrian Marius Rîndunică – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției
Sociale:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei de muncă, microfonul 7, domnul senator Rotaru,
pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă vizează, așa cum a spus și inițiatorul, introducerea primarului
municipiului reședință de județ în componența fiecărei Comisii de dialog social.
Membrii comisiei au luat în discuție și au dezbătut această propunere legislativă și au ajuns la
concluzia să adopte un raport de respingere. Având în vedere faptul că au fost și argumente pentru
acest raport, vă propunem, deci, un raport de respingere.
Legea este organică.
Senatul este prima Cameră sesizată.
- 37 -
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții?
Nu sunt intervenții, motiv pentru care declar încheiate dezbaterile generale.
Fiind vorba de o lege cu caracter… de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exprimat
săptămâna viitoare, marți.
*
Punctul 2, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L77/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,
dacă este prezent. Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, de la Ministerul Muncii. Microfonul 10, aveți cuvântul.
Domnul Adrian Marius Rîndunică:
Ca și la punctul anterior, domnule președinte, Guvernul susține raportul Comisiei de muncă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială,
domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Avem un raport de respingere, cu amendamente respinse.
Legea este organică.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții. Nu.
Atunci, declar încheiate…
Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):
Doamna Presadă.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doamna senator Presadă, vă rog să fiți un pic mai rapidă.
- 38 -
Vă rog, microfonul 2.
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Avem aici o propunere legislativă care prevede că evaluarea persoanelor pentru stabilirea
gradului de handicap să se desfășoare la domiciliul acestor persoane în cazurile grave.
Există în acest moment un ordin de ministru care prevede această posibilitate. Din păcate, el nu
este aplicat. Eu cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestei propuneri și să nu
adoptăm acest raport de respingere, tocmai pentru a face dreptate și a aduce la nivel de lege această
posibilitate și a institui obligația comisiilor de handicap de a se deplasa la domiciliul persoanelor care
au nevoie de această evaluare și care nu se pot deplasa.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc pentru intervenție.
Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Înțeleg, o intervenție și domnul
senator Rotaru. Mai sunt și alte intervenții?
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Și domnul senator Baciu.
Vă rog.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Stimați colegi,
Ați văzut cu toții și problema generează deosebită emoție pe … în mass-media, oameni aflați în
situații foarte complicate din punct de vedere fizic, care vin iarăși și iarăși pentru evaluarea gradului de
handicap.
Există un ordin de ministru care îi pune la adăpost sau ar trebui să-i pună la adăpost pe acești
oameni de umilință, de caznă, de necaz, în aceste împrejurări. Ordinul de ministru nu funcționează. E
foarte adevărat că în discuțiile din Comisia de muncă toți colegii au arătat… au încercat să manifeste
aplecare și diligență pentru rezolvarea problemelor și s-a… ni s-a pus în vedere, ni s-a adus la
cunoștință de către reprezentanții Guvernului că, în acest moment, problema… modul în care este
legiferat în proiectul de lege este imposibil de îndeplinit.
- 39 -
Dar, dacă noi facem legi după capacitatea de aplicare a acestora în teren și nu facem legi
încercând să determinăm sporirea capacității de a face lucruri bune pentru cetățeni, eu cred că ne
încălcăm fișa postului.
Așa că, Partidul Național Liberal, grupul din Senat, va susține acest proiect de lege și am
rugămintea să cumpăniți cu înțelepciune și dumneavoastră în legătură cu el.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul central.
Și înțeleg, ultima intervenție, domnul senator Rotaru.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe Baciu:
Dragi colegi,
Domnule președinte,
Astăzi se discută una din legile foarte, foarte importante, adică nu trebuie s-o tratăm nicicum,
așa, cu superficialitate. Mă mir că nici de această dată Guvernul nu-și exprimă o poziție clară în
favoarea unui lucru care… care să aducă mai mult bine acelor persoane… cu mai mult nenoroc în
viață, care suferă de diferite grade de handicap.
Aș vrea să mai arăt faptul că Guvernul nostru mereu ne dă sfaturi. Aici nu putem, că n-avem
forță de muncă, dincoace că n-avem, nu știu…
Noi dacă… cum spunea și doamna colegă Hărău, dacă am făcut o lege, Guvernul trebuie s-o
implementeze, nicicum s-o discute și să dea sfat de big brother Senatului ce și cum să facă.
Aceste persoane cu handicap… Dacă s-a cerut în acest proiect de lege expres ca o comisie să
meargă acolo… Eu m-am săturat să văd la televizor oameni târându-se în patru labe pe scări înalte să
ajungă la diferite instanțe sau, mă rog, instituții pentru handicap județene, de unde să primească sau nu
un anumit aviz sau o anumită prelungire pentru acea pensie și așa destul de mică pe care o iau.
Cred că atât puterea, cât și opoziția trebuie să facă orice, ca aceste persoane să fie mai bine
servite pentru viitor.
Poate – ce știu? – are un gând bun inițiatorul și propune o prelungire, să mai dăm un termen
de gândire și comisiei de specialitate și să trecem la un vot serios și fără probleme.
Mulțumesc.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
- 40 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Domnule senator Baciu, doresc să vă informez că Guvernul a exprimat un punct de vedere aici,
spunând că este de acord cu propunerea pe care comisia o prezintă plenului.
2. Ca tehnică legislativă, e obligatoriu să avem un punct de vedere al Guvernului, nu neapărat
că dă sfaturi, ci exprimă poziția Guvernului.
Invit la microfon pe domnul senator Rotaru.
Vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul central. (Discuții la prezidiu.)
O singură intervenție de grup.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Pe fond, această inițiativă legislativă este bună, este corectă. Evident că toți ne-am dori ca nicio
persoană, care are o problemă, o dizabilitate, să nu fie plimbată sau să nu fie pusă în situația ca,
nedeplasabilă fiind, să meargă undeva la o comisie.
Pe de o parte, acest lucru este reglementat și ar trebui să funcționeze, pe de altă parte, însă
trebuie să fim realiști că, dacă adoptăm o lege, ea trebuie să se și aplice. Aplicarea legii presupune
resursele necesare pentru aplicare.
Am să vă dau un exemplu destul de elocvent care ilustrează foarte clar dificultatea în care ne
aflăm astăzi pentru a aplica această prevedere legală.
De pildă, am cerut o informație de la Casa Județeană de Pensii Brăila care, în luna noiembrie,
anul trecut, având în vedere niște evenimente care s-au întâmplat acolo cu medicii de expertiză, Casa
Județeană de Pensii Brăila a rămas fără niciun medic de expertiză. Această situație se regăsește și în
alte județe. Ori nu mai sunt deloc medici, ori mai e un medic sau doi, comparativ cu cinci câți avea
Brăila, cu un program zilnic de 6, de 8 ore, eu știu cât a fost el, și care rezolva zeci, sute, mii de cazuri.
Astăzi, Brăila, de pildă, are 2 508 cazuri nerezolvate pe zona de expertiză, pentru că nu mai e
niciun medic. Au fost ținute trei sesiuni de concurs și nu s-a prezentat nimeni la acest tip de concurs.
Apar asemenea situații în continuare, pentru că, zilnic… Și într-o lună de zile pe o sinteză
prezentată tot de conducerea Casei, rezultă că, lunar, apar cel puțin 50 de cazuri noi care vizează
încadrarea privind capacitatea de muncă a persoanelor care solicită acest lucru pe Legea nr. 416, apar
lunar circa 100 de cazuri noi care înseamnă încadrare într-un grad de invaliditate, apar circa 200 de
cazuri pentru prelungirea concediilor medicale peste 90 de zile și apar cam 500 de cazuri lunar pentru
revizuiri periodice. Suntem într-o situație fără ieșire. Acești oameni nu numai că nu se pot adresa,
- 41 -
undeva, la Brăila, trebuie să meargă la un județ arondat sau vine un medic din județele limitrofe o oră
sau două pe săptămână să rezolve această problemă.
Situația este așa cum am spus nu numai la Brăila, în multe județe.
Și atunci, plecând de la aceste realități, trebuie să vedem care este rezolvarea problemei? Și
rezolvarea problemei este să vedem cum am putea stimula medicii să se îndrepte spre această Comisie
de expertiză, care presupune o doză de risc, de expunere și așa mai departe. Nu discutăm alte
argumente aici sau alte elemente. Cert e că aceasta este realitatea și, pe cale de consecință, a vota… Și
noi ne-am dori să votăm, votăm, dar este inaplicabil.
Acesta a fost motivul pentru care am adoptat un raport de respingere.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Cu permisiunea dumneavoastră, voi mai da cuvântul unui reprezentant al PNL și unul al PSD.
Domnule senator Oprea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Se pregătește domnul senator Chisăliță.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulțumesc, domnule președinte.
O intervenție pe procedură, doresc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Ați afirmat mai devreme că reprezentantul Guvernului a spus că nu susține inițiativa legislativă.
Cu mult respect, vă spun că nu a spus acest lucru. A spus că susține raportul Comisiei de muncă. Or,
acest lucru nu este elocvent. Noi avem nevoie de poziția Guvernului legată de inițiativele legislative.
De aceea, îl rog pe reprezentantul Guvernului, pentru că este a doua oară și s-a întâmplat și dățile
trecute să facă referire la inițiativa legislativă, pentru că este foarte important să dea și două-trei
argumente de ce nu este de acord Guvernul cu o inițiativă legislativă.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
O să rog reprezentantul și reprezentanții Guvernului să țină cont de această sugestie a
dumneavoastră.
Eu am spus exact ce spuneți și dumneavoastră, nu știu cum ați înțeles greșit, și anume că
reprezentantul Guvernului a spus că susține punctul de vedere al comisiei.
- 42 -
Domnule senator Chisăliță, vă rog, aveți cuvântul.
Vă rog, microfonul 4.
Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să fac totuși câteva completări referitoare la această propunere și să explic câteva
lucruri pe lângă ceea ce a explicat domnul președinte Rotaru, faptul că nici nu avem medici care să se
deplaseze și trebuie să atragem către aceste comisii acești medici, însă trebuie să facem o distincție
între.. foarte bine între persoanele nedeplasabile, pentru că medicii care fac recomandarea către aceste
persoane scriu în raportul respectiv că ele nu sunt deplasabile. Iar, printr-o cerere pe care unul dintre
membrii familiei sau cel care… persoana care are grijă de această persoană o duce la această comisie,
comisia respectivă se deplasează la aceste persoane.
Iar în cazul reevaluărilor să nu uităm că persoanele care sunt nedeplasabile, care sunt în scaun
rulant și așa mai departe beneficiază prin lege de o persoană care le însoțește.
Ca urmare, o persoană, să spunem într-un scaun rulant, așa cum sunt eu, deși eu mă pot deplasa
pe un spațiu îngust fără o persoană care să fie lângă mine, însă pe o distanță mai lungă beneficiază de
un însoțitor.
Ca atare, aceste persoane care nu sunt la pat, se pot duce sau pot fi însoțite la Comisia de
expertiză de persoana însoțitoare, iar cei care sunt la pat pot beneficia de acea comisie printr-o cerere
pe care o depune persoana însoțitoare.
Mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Nemaifiind alte intervenții… Domnule senator Cseke Attila, doriți – da? – , din partea
Grupului UDMR. Vă rog, microfonul 2.
Domnul Cseke Attila-Zoltan:
Mulțumesc, domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
O scurtă intervenție.
Orice caz de genul acesta pentru persoana respectivă înseamnă o incapacitate a administrației
publice din România și a instituțiilor publice din România de a-i rezolva o problemă, care pentru ea
este cea mai importantă problemă, zilnică, din păcate.
Deci noi trebuie să înțelegem că această dezbatere, până la urmă, în orice cadru, inclusiv legat
de un proiect legislativ, este o dezbatere importantă. Și, trebuie, cumva, să depășim acest stadiu al
imposibilității de a merge mai departe. Sigur că aici măsurile nu pot fi de pe o zi pe alta, în mod
- 43 -
evident, mai ales că vorbim de o lipsă de personal care se acutizează de-a lungul timpului. Dar ar
trebui să încercăm împreună și mai ales Guvernul și ministerele care sunt aici responsabile să încerce
măcar pe termen mediu și lung, de astăzi, o implementare a unor măsuri care să încerce să remedieze
treptat, treptat problema. Pentru că, altfel, pentru persoanele cu dizabilități, cu aceste probleme,
chestiunea, scuzați-mă, de a te târî la ... cu o ambulanță sau cu altă mașină la o revizuire sau la o
evaluare este o problemă foarte gravă și, încă o dată, imaginea pentru persoana respectivă, a
administrației și a instituțiilor publice din România este dezastruoasă, că nu putem să rezolvăm această
chestiune. Deci mesajul nostru este de a ne ocupa foarte serios de această chestiune, măcar să putem să
spunem: domnule, astăzi începem să implementăm niște măsuri care, evident, vor aduce efecte în
câțiva ani, pentru că problemele nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta, dar trebuie să începem să dăm și
soluții concrete.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
În acest moment, chiar nu mai sunt alte intervenții, motiv pentru care declar încheiate
dezbaterile generale, iar votul va fi exprimat săptămâna viitoare într-o ședință a plenului, unde vom
avea votul final pentru inițiative cu caracter organic.
*
Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 7 alin. (1)
din cap. II al Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice. (L100/05.02.2018)
Dacă dintre inițiatori este prezent... Nu sunteți inițiator, doamnă.
Domnul George Stângă Cătălin este inițiator. Nu este prezent.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, da?, microfonul 10, de la Ministerul Muncii.
Aveți cuvântul.
Domnul Adrian Marius Rîndunică:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 7 alin. (1) din
capitolul II al Anexei nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 în sensul acordării sporurilor pentru condiții
de muncă întregului personal din unitățile sanitare, unitățile medico-sociale, inclusiv personalul TESA.
- 44 -
Personalul TESA din unitățile sanitare și unitățile medico-sociale nu face parte din familia
ocupațională „Sănătate și asistență socială”, având ca și specific al activității... similar personalului
TESA din familia ocupațională „Administrație”.
Tocmai pe aceste considerente, Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
Poate că în argumentație puteați să puneți și punctul de vedere al Președintelui României, care
spune să nu mai fie modificat.
Domnul senator Rotaru, domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție
socială, microfonul 5, vă rog, aveți... 7, vă rog. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat un
raport de respingere a propunerii legislative.
Avem avize negative de la Comisia de buget, finanțe, de la Comisia pentru sănătate publică.
Pe cale de consecință, supunem plenului raportul de respingere a propunerii legislative.
Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):
Wiener, domnul Gabi Ionașcu.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
OK. Am văzut.
Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Vă rog, microfonul central.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Este vorba despre ceea ce noi, liberalii, numim în mod constant cârpeală la Legea salarizării
bugetare, care, făcută pe un genunchi și în fuga calului, are o grămadă de probleme de rezolvat.
- 45 -
De această dată, cârpeala pe care unul dintre colegii liberali, susținut de tot grupul nostru
politic... se referă la un grup restrâns de salariați bugetari, personalul tehnic din spitalele de
pneumoftiziologie.
Vă rog să aveți în vedere faptul că a nu le acorda dreptul salariale la nivelul, măcar la nivelul
celor pe care anterior acestei legi le-au avut, poate să determine carențarea de forță de muncă cu
calificare corespunzătoare acestui domeniu.
Pe de altă parte, este un act grav de inechitate făcut în legătură cu toți cei care rămân în urmă în
sarabanda asta a creșterilor salariale pe care dumneavoastră, puterea, reprezentanții, cei care susțineți
Guvernul ne-ați propus-o și inflația care vine, pur și simplu, îi va ruina personal. Ei nu vor ține pasul și
nu vor putea să-și conserve nivelul de trai în condițiile în care nu ne aplecăm cu diligență spre a le
menține cel puțin salariile pe care le aveau anterior.
Așa că vă rog frumos să votați inițiativa liberală.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu pentru intervenție. Înțeleg că această inițiativă nu e o cârpeală, nu? Nu e o
cârpeală? Vă rog să mă ajutați măcar să înțeleg eu.
Microfonul central, doamna senator.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Răspunsul, domnule președinte, din partea Grupului Partidului Național Liberal: este că este o
cârpeală necesară.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
A...
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Asta este. Ați croit... lucrurile le-ați croit prost și noi trebuie să ne străduim, împreună cu
dumneavoastră, că văd că o faceți des, aproape în fiecare ședință de Guvern, prin ordonanță, să dregem
busuiocul, atât cât se mai poate el drege.
Mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
M-ați lămurit.
Alte intervenții?
Domnule senator Wiener, vă rog, microfonul 2, după care, domnul senator Ionașcu.
Domnul Adrian Wiener:
Stimați colegi,
- 46 -
Din păcate, această situație referitoare la materia sporurilor este una paradoxală.
Există o anvelopă, o limită de 30% din masa salarială a cumulului de sporuri care se pot acorda
de către un spital. Introducând personal nemedical în zona de acordare a sporurilor, practic, se
diminuează resursa financiară rămasă pentru personalul medical. Pentru că, însumate, ele nu pot depăși
30%. E adevărat, la ordonatorul de credite e tot aia.
Deci paradoxul în care am ajuns a fost ca unii dintre sindicaliști, practic, să-i sape pe ceilalți
sindicaliști, astfel încât să-i excludă din această anvelopă. S-a ajuns, efectiv, la lucruri pe care nu le
credeam posibile în interiorul, să zic, personalului din spitale și în interiorul sindicatelor. Este
rezultatul, dacă vreți, paradoxal și, în același timp, foarte bizar al acestor limite pentru care, într-
adevăr, nu s-au făcut proiecții, nu s-au făcut simulări ale rezultatelor concrete la care se va ajunge. Ce
să vă spun? Este o situație foarte, foarte bizară și acest lucru, această disjuncție între personalul
medical și nemedical, unii primesc, alții nu primesc, vă spun, în spitale se soldează cu lupte la
baionetă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Ionașcu. Vă rog, microfonul 2.
Mai sunt alte intervenții? Nu.
Domnul Gabi Ionașcu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
N-o să critic modul cum s-a promovat și s-a adoptat legea, ci aș critica o afirmație a domnului
secretar de stat.
Personalul TESA își desfășoară activitatea în același loc și în aceleași condiții ca și personalul
medical. Dacă citim din modificarea art. 7 alin. (1) lit. (b), sesizăm că este vorba de acordarea unui
spor de până la 85 la sută întregului personal, asta înseamnă și personalul TESA care lucrează în
condiții deosebit de periculoase. Și vreau să citesc din textul de modificare. Este vorba de leprozerii,
anatomie patologică, TBC, SIDA.
Consider că proiectul de lege este bine-venit. Grupul nostru va vota pentru adoptarea
prezentului proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Nemaifiind alte intervenții, declar închise... încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi
exprimat într-o sesiune de vot final pentru inițiativele legislative cu caracter organic.
- 47 -
*
Stimați colegi,
Doresc să vă informez că moțiunea simplă inițiată de Grupurile parlamentare ale PNL și PMP,
da, va fi dezbătută și votată săptămâna viitoare, marți, începând cu ora 16.00.
*
Continuăm cu punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii
nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
(L102/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Vă rog, domnule senator Wiener, microfonul 6.
Aveți cuvântul.
Domnul Adrian Wiener:
O să încep prin a sublinia importanța acestei inițiative și ce are în vedere în esență. Articolul 3
al Tratatului Uniunii Europene prevede, printre altele, că Uniunea combate excluziunea socială și
discriminările și promovează justiția și protecția socială.
De asemenea, câteva dintre principiile recent aprobatului Pilon european al drepturilor sociale
se referă, insistent, la demersul pentru protecția socială adecvată. În diverse alte documente strategice
ale Uniunii Europene se recomandă, de exemplu, în art. 30 al Cartei Europene Sociale, revizuită, ca
statele membre să ia măsuri în cadrul unei abordări globale și coordonate pentru a promova accesul
persoanelor aflate într-o situație de excludere socială sau sărăcie la angajare, asistență socială și alte
beneficii.
Indicatorul social de referință – obiectul de reglementare al prezentei legi este o modalitate de
calcul unitară prin care, practic, toate prestațiile sociale se raportează la o anumită valoare, printre ele:
venitul minim garantat, indemnizația de șomaj, ajutorul pentru încălzire, alocația de stat pentru copii.
Astăzi, valoarea indicatorului social de referință este 500 de lei și nu s-a modificat din 2008, de 10 ani.
Deși schimbarea valorii ISR-ului conduce la actualizarea tuturor prestațiilor sociale acordate prin
raportare la acesta, valoarea ISR a rămas aceeași de la introducerea sa, iar indexările survenite în
vederea asigurării coșului zilnic au fost conforme unui raport al rețelei europene de politici sociale
arbitrare și urmând mai degrabă o logică politică.
Așadar, actuala inițiativă legislativă propune indexarea anuală a indicatorului social de referință
cu sută la sută din rata inflației. Acest mecanism autonom nu este o noutate, este prevăzut deja în cazul
pensiilor.
- 48 -
De altfel, această recomandare de stabilire a unor mecanisme independente și autonome atât
pentru salariul minim, cât și pentru calculul prestațiilor sociale apare insistent în rapoartele de țară ale
Comisiei Europene. Eliminarea arbitrariului din metoda de indexare a indicatorului social de referință,
totodată, poate să aducă stabilitate socială și economică prin predictibilitatea bugetului necesar și
efectele sociale produse prin aplicarea sa.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Rîndunică Adrian, de la Ministerul Muncii.
Vă rog. Microfonul 10.
Domnul Adrian Marius Rîndunică:
Domnule președinte,
Așa cum a prezentat și domnul senator, în 2011, indicatorul social de referință din 2011
constituie bază de referință și pentru calculul indemnizației de șomaj, precum și beneficiile de asistență
socială suportate de la bugetul de stat.
Majorarea anuală a valorii ISR prin indexare ar avea un impact financiar considerabil asupra
bugetului de stat și a bugetului asigurărilor de șomaj, motiv pentru care nu susținem propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a
prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 76/2002 și
a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.
Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Dacă sunt intervenții. O intervenție pe procedură, înțeleg, domnul senator Alexandrescu,
microfonul central. După care, o întrebare din partea domnului Corlățean.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Grupul parlamentar al USR dorește să vă propună să fiți de acord cu reîntoarcerea la comisie a
acestei inițiative legislative pentru armonizarea punctelor de vedere. Considerăm că este o inițiativă
- 49 -
bine-venită și necesară și dorim să mai luăm două săptămâni, dacă sunteți de acord, astfel încât să o
repropunem într-o formă mai agreată.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului USR de retrimitere la comisie.
Termen, două săptămâni, cu argumentația de rigoare.
Vă rog să votați.
Doamna senator Federovici, vă rog să votați.
Cu 28 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea a fost respinsă.
Continuăm dezbaterile.
Domnule senator Corlățean, vă rog. Microfonul 3. O întrebare adresată inițiatorului.
Domnul Titus Corlățean:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nu e o intervenție la dezbaterile generale propriu-zise, ci o întrebare adresată inițiatorului. Nu
știu dacă am dreptul și către Guvern, dar, dacă se poate, pentru inițiator... Inițiatorul, domnule senator!
Întrebarea mea e următoarea: dumneavoastră, când ați făcut prezentarea inițiativei legislative, a
rezultat că, potrivit legii românești, acest indicator social de referință se constituie prin raportare la un
anumit set de criterii care ar fi diferit sau ușor diferit de indicatorul social de referință stabilit prin
cumularea mai multor criterii în Carta Socială Europeană, revizuită, da? Dacă e așa, întrebarea mea
este următoarea: concluzia dumneavoastră este că avem două criterii diferite de raportare în condițiile
în care totuși Carta Socială Europeană este ratificată de România, deci este obligatorie pentru statul
român, dacă există – și asta era, de fapt, o întrebare și către Guvern –, există o neconcordanță între un
angajament al României asumat prin ratificarea Cartei Sociale Europe, prima și revizuită, și, respectiv
legislația românească, pentru că atunci avem un alt tip de problemă.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Inițiatorul dorește să răspundă?
Vă rog. Domnul senator Wiener. Microfonul 6.
Domnul Adrian Wiener:
Carta Europeană pentru Securitate Socială stabilește niște standarde minimale și niște
recomandări principiale în ceea ce privește suportul social și tipul de raportare a statului, astfel încât
diferența dintre baza de 20% a fiecărui stat și vârful de 20% al fiecărui stat în ceea ce privește venitul
- 50 -
să nu crească constant, cum se întâmplă în ultimii 7 ani în România, de exemplu, ci să fie, pentru
scăderea tensiunilor sociale, cât mai compact.
Indicatorul social de referință, în principiu, este în cuantum fix, în timp ce, din rațiuni uneori
arbitrare și de multe ori în logică politică, coeficientul din indicatorul social de referință care reprezintă
procentual respectiva prestație socială se tot modifică. Logica formală a unui astfel de sistem de asistență
socială ar fi ca indicatorul social de referință să se indexeze independent și automat, să fie depolitizat, dar
coeficienții respectivi ai fiecărui tip de prestație socială să rămână constanți, astfel încât datoria acestui tip
de atitudine a statului social România de a asigura accesul la coșul zilnic al cetățenilor aflați în prag de
sărăcie și excluziune socială să rămână în interiorul acestei logici, adică să țină cont și de rata inflației, de
creșterea medie anuală a prețurilor, pentru că, altfel, logica pentru care acorzi prestația socială nu se mai
păstrează, nu are nicio altă rațiune decât, mă rog, discursul politic, ca să zic așa.
Pe de altă parte, nu știu ce să zic, acest mecanism, care este unul de natură politică și
administrativă, trebuie dublat de alte măsuri, astfel încât baza căreia i se adresează prestația socială să
fie din ce în ce mai îngustă. Ele merg doar sinergic.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.
Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):
Da, domnul Cristian Ghica.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
O singură intervenție avem.
Domnule senator Ghica, vă rog.
Două intervenții. Doamna senator Hărău.
Microfonul 2, domnule senator Ghica.
Domnul Cristian Ghica:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Fără să intru peste expertiza colegului nostru în materie europeană de a cărui competență nu mă
îndoiesc sub niciun chip, aș vrea totuși să precizez că indicatorul social de referință este element de
calcul esențial pentru aproape toate prestațiile sociale din România. Credem că este normal din acest
punct de vedere ca valoarea acestuia să depindă de criterii fundamentate economic.
Propunerea noastră inițială a fost ca indexarea indicatorului social de referință să se facă anual
cu rata inflației, la fel cum se întâmplă deja în legislație cu punctul de pensie. Am înțeles însă
constrângerile bugetare. Deși aici, fac o paranteză și eu, ca un coleg de mai devreme, nu e treaba
noastră să găsim Guvernului soluții, ci Guvernul trebuie să găsească soluții pentru ce votează
- 51 -
Parlamentul. Dar revin la ce spuneam inițial, propunerea am revizuit-o în sensul să cerem retrimiterea
la comisie pentru a putea să indexăm câte 25% în fiecare an acest indicator, astfel încât să ajungem la
indexarea cu sută la sută abia după 4 ani.
În fine, această modalitate deja testată de indexare va garanta ca cetățeni vulnerabili, și enumăr
câteva categorii sociale: mamele, copiii, persoanele cu dizabilități vor primi o indemnizație corectă de
la statul român, în acord cu situația economică de la acel moment.
Mai mult – și cred că este un avantaj și pentru Guvern –, proiectul va duce la automatizarea
indexării, eliberând timp și resurse umane din administrație necesare pentru îndeplinirea Programului
de guvernare asumat.
Vă mulțumesc.
Și vă rog să votați pentru acest proiect totuși.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator, vă referiți la Programul de guvernare al PSD?
(Intervenție neinteligibilă a domnului Cristian Ghica.)
Am crezut că n-aud bine, era bine să precizăm.
Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Proiectul acesta de lege pune din nou o problemă principială în fața noastră. Ca societate, noi
avem bani pentru ce vrem să avem bani. Constituția României spune că ar trebui să avem bani pentru
ce vrea Parlamentul să existe bani, nu Guvernul să existe bani.
Proiectul legislativ pe care, dintr-o curioasă întâmplare, nu l-a semnat niciun parlamentar
liberal este, spre onoarea lor, inițiativa unor colegi din două capete, ca să zic așa, ale eșichierului
politic, pe de o parte PSD, pe de o parte USR.
Încă o dată, un grup de parlamentari dintre care, repet, nu face parte și partidul în numele căruia
eu vorbesc, vine cu o inițiativă legislativă și este stopat de Guvern, care n-are bani. Dar n-ar trebui,
dragi colegi, să punem noi, ca Legislativ, piciorul în prag, serios, să aibă domnii aceștia bani pentru
ceea ce vrea țara să fie bani? Și țara vrea să fie bani în funcție de ce votează Parlamentul.
Vă mulțumesc frumos.
Vom susține inițiativa legislativă a colegilor.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
- 52 -
Alte intervenții?
Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul 3, microfonul 4, microfonul central, microfonul 2. Ce microfon doriți? 3.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consider că intervenția anterioară este strict populistă, pentru că îmi permit să-i amintesc
doamnei senator, bugetul este aprobat de Parlament, este aprobat de noi.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul va fi exprimat într-o ședință în care vom
vota inițiative legislative cu caracter organic.
*
Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263 din 16
decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L34/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Imediat. În numele inițiatorului, domnul Mario-Ovidiu Oprea.
Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 6, domnule senator.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Distins Senat,
Este vorba de faptul că forma actuală a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice nu recunoaște la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salarii, și sporurile cu caracter
permanent care fac parte din calculul pensiilor și veniturilor în plus pentru care s-au reținut
contribuțiile la asigurările sociale...
Ca atare, propunem luarea în calcul și a veniturilor aferente funcției sau funcțiilor secundare
care sunt dovedite cu adeverință eliberată de unitățile angajatoare pentru care s-au reținut contribuții.
În prezent, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 – probabil că data de 1 aprilie e
vinovată – în care o persoană a acumulat două funcții, la stabilirea punctajelor anuale se utilizează
salariile brute sau nete, după caz, inclusiv sporurile cu caracter permanent corespunzătoare funcției de
bază. Însă, în mod injust, acest mod de calcul nu ține cont de funcțiile sau funcția secundară și de
contribuțiile aferente acestora.
- 53 -
Deci, încă o dată, ideea este că nu se recunosc la determinarea punctajelor lunare, pe lângă
salariile și sporurile cu caracter permanent care fac parte din calculul pensiilor și veniturilor în plus și
aceste funcții secundare.
Mulțumesc, domnule președinte,
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,
domnul secretar de stat Adrian Rîndunică, de la Ministerul Muncii.
Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Adrian Marius Rîndunică:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru,
microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.
Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții.
Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):
Presadă și Hărău.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc.
Stimați colegi,
- 54 -
Aici este vorba de contributivitatea la pensie și de acordarea pensiilor în funcție de
contributivitate.
Am hotărât în diverse situații și mult prea des, după opinia noastră, a liberalilor, să facem rabat
de la argumentul și de la criteriul contributivității când dăm pensii. Asistăm la o situație inversă.
Oamenii pe care dorim noi să-i aducem în echitate, dacă vreți, au contribuit pe funcții și pe norme
suplimentare la fondul de pensii și sunt acum în situația ca această contribuție să nu fie recunoscută
exact în momentul în care ar trebui remunerați pentru asta, recompensați pentru asta, ca un element de
echitate socială. Asta este ce vrem să facem.
Și, de aceea, vă rog frumos să votați inițiativa legislativă. Noi, liberalii, suntem consecvenți, nu
dorim pensii în afara contributivității, dar nu putem accepta ca oamenii care au contribuit la pensie să
nu primească drepturile aferente contribuțiilor lor.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Doamna senator Presadă, vă rog. Mai sunteți acolo? Nu vă vedeam din cauza domnului
Alexandrescu și domnului Goțiu.
Vă rog. Microfonul 2.
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Mulțumesc mult.
Aș dori să clarificăm puțin despre ce este vorba.
Avem aici o propunere legislativă care spune că la calcularea punctajelor lunare să se ia în
calcul la pensie, să se ia în calcul și contribuțiile pentru funcțiile secundare avute înainte de 2001.
Am înțeles din discuțiile la comisie că Guvernul nu ar susține această inițiativă pentru că,
înainte de anul 2001, nu era permis acest cumul de funcții. De fapt, nu se plăteau contribuții la pensii
pentru o funcție secundară. Din păcate, nu mi se pare un argument suficient pentru a respinge această
inițiativă, pentru că, dacă omul poate să vină și să dovedească că pentru funcția secundară a contribuit
la fondul de pensii, cred că și această contribuție ar trebui luată în calcul la aceste punctaje lunare.
Până la urmă, despre asta e vorba. Nu cred că s-a trezit cineva vreodată să ceară mai mult decât a
contribuit. În momentul acesta, din cauza acestei imposibilități de a contribui, conform legii, la funcția
secundară la fondul de pensii, au fost majoritatea oamenilor pentru care, într-adevăr, nu s-a plătit această
contribuție. Totuși, după 2001, acest lucru a fost permis. Și se poate ca în această perioadă din '92 încoace
până în 2001 să fi existat situații în care au fost contribuții pentru funcția secundară.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
- 55 -
Domnul senator Cseke Attila.
Vă rog. Microfonul 2. Aveți cuvântul.
Domnul Cseke Attila-Zoltan:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Aici, din păcate, avem cam aceeași situație pe care am avut-o la propunerea legislativă cu
persoanele cu handicap.
Nu este, clar, vina actualului Guvern sau a guvernelor din ultimii 10-15 ani, dar avem această
situație specială pentru persoanele care au avut mai multe funcții înainte de 2001, când, deși nu exista
în lege această obligație, totuși administrația publică din România sau instituțiile din domeniul acesta
de specialitate, din domeniul muncii sau al pensiilor, trebuiau să-l înștiințeze cumva pe cetățean:
„Domne’, tu trebuie să-ți alegi una din funcțiile pe care le ai care să-ți fie funcție de bază și după care
ești obligat să plătești contribuția la pensii, iar la celălalt, la funcția sau cealaltă funcție, funcția
secundară, nu ești obligat.”
Problema este că avem cetățeni astăzi în România care totuși, neștiind această chestiune, nefiind
informați, au plătit pentru ambele funcții. Deci au plătit și după funcția secundară o contribuție la pensii.
Din acest punct de vedere, principiul este corect, adică dacă ai plătit, tu cu ce ești vinovat? Ai
plătit mai mult decât alții și ai plătit și pentru funcția secundară. Doar pentru aceste persoane ar trebui
să acordăm o posibilitate de a le recalcula pensia, așa este normal și, până la urmă, și principiul
contributivității acest lucru prevede.
Evident, nu poate fi vorba despre o recalculare în întregul sistem de pensii, pentru că nici nu
cred că am avea această capacitate instituțională, dar o recalculare individuală, acolo unde sunt
asemenea situații unde cetățeanul poate să dovedească cu diferite acte că el și pentru funcția secundară
a plătit contribuție la pensie, nouă ni se pare un principiu sau o chestiune corectă și ar trebui să
adoptăm această măsură.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Mai sunt alte intervenții?
Domnul senator Rotaru, din partea Grupului PSD.
Vă rog. Microfonul? 7.
Vă rog.
Domnul Ion Rotaru:
Cu tot respectul pentru domnul senator Cseke, necunoașterea legii nu poate fi invocată și mai e
un principiu în drept care spune că „drepturile îi apără pe cei vigilenți, și nu pe cei indolenți”.
Am să vă citesc ce prevede art. 2 al Legii nr. 2/1991 privind cumulul de funcții:
- 56 -
„Persoanele care cumulează mai multe funcții sunt obligate să-și aleagă o unitate unde vor avea
funcția de bază, care îi achită și celelalte drepturi de personal.
Unitatea prevăzută la alin. (1) plătește pentru salariatul respectiv contribuția de asigurări sociale
și reține contribuția pentru pensia suplimentară, stabilite pe baza salariului luat în calcul pentru
celelalte drepturi (…). De asemenea, ține și completează carnetul de muncă al salariatului.”
Astfel, contribuția de asigurări sociale de stat era plătită – pe cale de consecință asta, nu mai
vorbesc de lege – numai de unitatea unde salariatul avea funcția de bază.
Dacă avem situații în care oamenii au plătit, au făcut-o în necunoștință de cauză, au plătit și și-
au asumat acest lucru. Legea prevedea clar că: doar la funcția de bază se plătește contribuție.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog, alte intervenții.
Domnul Cseke Attila, drept la replică. Microfonul 2.
Domnul Cseke Attila-Zoltan:
Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru că chiar ne cunoaștem cu domnul senator Rotaru și am un respect deosebit pentru
dânsul, vreau să-i spun că are dreptate, dar trebuie să continuăm ideea atunci. Într-adevăr,
necunoașterea legii nu te exonerează, dar atunci, în următoarea fază, vorbim de îmbogățirea fără justă
cauză. Statul s-a îmbogățit fără justă cauză, cu contribuții ale unor cetățeni pe care nu trebuia să le
primească. Deci statul, v-am spus, nu e vorba de actualul Guvern sau de alte guverne, statul, la un
moment dat, trebuia să-i spună: „Domne’, tu nu mai plăti, pentru că nu ești obligat să plătești. Îți
returnez această sumă.”
Deci eu sunt de acord că nu te exonerează necunoașterea legii, dar dacă tu ai încasat o sumă
care nu ți se cuvine pe legislația respectivă, atunci trebuie să facem o lege să restituim aceste sume,
evident, cu inflație și așa mai departe, acestor persoane, pentru că ei, până la urmă, în mod corect spun:
„Domne’, eu am contribuit mai mult decât alții, de ce nu mi se recunoaște la pensie?” Dacă nu se poate
acest lucru, atunci trebuie să aplicăm următoarea fază și aceste sume ar trebui restituite.
Deci, parțial, sunt de acord, dar atunci trebuie continuat demersul.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Alte intervenții? Nu.
Drept la replică la replică nu există, doamna..., doamna senator Silistru.
Bun. Nu mai sunt alte intervenții.
- 57 -
Declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi exprimat într-o ședință unde vom vota
inițiativele cu caracter organic.
*
Continuăm cu punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. e) alin. (1)
art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L58/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Doamna Turcan nu este prezentă.
Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, microfonul 10, de la Ministerul Muncii.
Aveți cuvântul.
Domnul Adrian Marius Rîndunică:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Situațiile prevăzute a fi reglementate de propunerea legislativă au fost deja legiferate prin
Legea nr. 217.
Față de acestea, Ministerul Muncii nu susține prezenta inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,
pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere, motivat de faptul, așa cum a precizat
și reprezentantul Guvernului, că această problemă a fost rezolvată de Legea nr. 217/2017 pentru
modificarea Legii nr. 263. Era corectă propunerea legislativă.
Pe cale de consecință, raport de respingere a propunerii legislative.
Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.
Și, doar o completare la punctul precedent, voiam să spun că este corect ceea ce spunea domnul
senator Cseke și probabil că acest lucru trebuie să fie luat în discuție pe noua variantă de lege a pensiei.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
- 58 -
Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.
Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):
Doamna Hărău.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog, doamna senator Hărău.
Mă scuzați că nu v-am observat dinainte!
Microfonul 2.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Cu atât mai mult cu cât a lipsit inițiatorul, vreau să le aduc la cunoștință colegilor noștri că
proiectul are în vedere situația unor oameni bătuți de soartă: e vorba de invalizi cărora plata pensiei li
se suspendă de drept începând cu luna următoare, pentru mai multe situații considerate incompatibile
cu situația de invaliditate gradul I și II. Multe dintre interdicții sunt justificate, dar sunt interdicții în
legătură cu care ar trebui să fim ceva mai atenți când analizăm, fiindcă legiuitorul a pierdut din vedere
faptul că persoanele cu invaliditate de gradul I și II pot desfășura activități care nu comportă efort fizic,
ci doar intelectual sau artistic.
Așadar, incompatibilitatea prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. 1 lit. d) a generat situații neplăcute,
în care pensia de invaliditate a încetat de drept ca urmare a obținerii unor venituri nesemnificative,
ocazionale, din creații artistice sau drepturi de autor.
Nu știu dacă vă aduceți dumneavoastră aminte, dar a făcut furori un caz intens mediatizat, al
unei tinere invalide care, în clipa în care a publicat o carte și a obținut o sumă minusculă, a pierdut
indemnizația de invaliditate. La genul acesta de situații ne referim și genul acesta de situații am dori să
fie evitate.
Vă mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Am înțeles că a fost reglementat deja.
Vă rog, alte intervenții.
Nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Votul final va fi exprimat într-o ședință unde vom vota inițiative legislative cu caracter organic.
*
Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici. (L78/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
- 59 -
Domnul senator Fălcoi. Microfonul 6.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Proiectul de lege este cât se poate de simplu, dar cu implicații importante în ceea ce privește
administrația publică din România. Propunerea noastră este aceea de a transforma posibilitatea
Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de a sesiza instanța de contencios administrativ, atunci
când sesizează o încălcare a legii, în obligație.
Instituind obligația de a acționa în instanță autoritatea sau instituția publică emitentă a actului
administrativ ilegal sau care a refuzat să aplice prevederile legale în domeniul funcției publice și al
funcționarilor publici, acest lucru va aduce un plus considerabil la întreaga umbrelă de măsuri privind
transparentizarea instituțiilor statului și de luptă împotriva nerespectării deontologiei profesionale,
aspecte notate ca fiind de o deosebită importanță pentru țara noastră în Strategia națională a României
pentru 2016 – 2035.
De asemenea, se pune problema și de o mai multă responsabilizare instituțională, eminamente
necesară pentru a ne atinge scopurile de a avea un sistem administrativ cât mai eficient și reprezentativ
pentru cetățeni, dar care, din păcate, încă are multe lacune la nivel juridic și administrativ, dată fiind
eschivarea preponderentă a instituțiilor publice subordonate diferitelor ministere în aspecte ce țin de
raportarea anumitor cazuri ce nu le-ar pune, neapărat, într-o lumină favorabilă.
Prin urmare, stimați colegi, vă rog să votați acest proiect de lege.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului
și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sirma Caraman, secretar de stat de la Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 8.
Aveți cuvântul.
Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice:
Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative este modificarea art. 22 alin. (3) din
Legea nr. 188 privind Statutul funcționarilor publici, în sensul instituirii obligației Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici de a sesiza instanța de judecată pentru actele administrative privind funcția
publică, și nu posibilitatea, cum este în prezent.
- 60 -
Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât trebuie să avem prevederi unitare în
actele normative. Astfel, Legea nr. 554 privind contenciosul administrativ, la art. 3 alin. (2), prevede că
ANFP „are posibilitatea” de a sesiza instanța de judecată pentru actele normative privind funcția
publică. Chiar și Constituția, la art. 23 alin. (5), prevede că prefectul „poate” ataca actele normative,
deci, posibilitatea, nu obligativitatea.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator
Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Florin Cârciumaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului în ședința din 06
martie 2018 au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de
respingere.
Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de
respingere a propunerii legislative.
Guvernul, deci, nu susține, Comisia juridică a dat aviz negativ, legea este organică... Asta este.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
Domnul senator Fălcoi.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
La dezbateri generale, da? Nu la întrebări adresate inițiatorului.
Domnul Nicu Fălcoi:
Nu.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog.
Domnul Nicu Fălcoi:
Stimați colegi,
- 61 -
Știm cu toții cam ce se întâmplă în administrația publică locală. Știm cu toții că Agenția
Națională a Funcționarilor Publici face sesizări la instanța de contencios administrativ pe prietenii, pe
ochi frumoși.
Haideți să schimbăm odată chestia asta, haideți să-i obligăm atunci, dacă tot au competența de a
sesiza nerespectarea legii și pot sesiza instanța de contencios administrativ, haideți să-i obligăm să o
facă de fiecare dată când constată această nerespectare a legii, nu doar atunci când le convine!
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.
Domnul Cseke Attila-Zoltan:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Aici avem o problemă puțin mai amplă: ce credem noi despre administrație, cum trebuie să
funcționeze administrația și cum trebuie să funcționeze cei care au posibilitate de sesizare în cazul de
față.
Orice actor sau orice subiect de instituție publică, de administrație publică centrală sau locală,
înainte de a sesiza o instanță sau o altă autoritate, face o analiză, în mod cert, că doar nu o să sesizeze
în toate situațiile când are un act administrativ pe care îl primește, trebuie să facă o analiză. În urma
acestei analize, dacă constată că sunt anumite probleme, inițiază demersul. Prin demers își asumă și
anumite riscuri (care astăzi nu prea sunt reglementate în legislația din România) și, evident, ceea ce nu
este reglementat – și aici ar trebui să ne gândim –, atunci când abuzează de dreptul de sesizare, atunci
este sancționat. Astăzi, din păcate, în legislația din România, această ultimă fază sau etapă nu prea este
reglementată, instituțiile de control și instituțiile de verificare pot să facă sesizări fără a avea niciun fel
de consecințe, chiar dacă, ulterior, eventual, instanțe judecătorești stabilesc clar că sesizarea nu avea
niciun temei.
Această propunere legislativă, din păcate, înfrânge aceste etape ale actorului, subiectului din
administrația publică sau instituțiile publice, și anume aceea de a face o analiză, de a face demersuri,
de a-și asuma riscuri și, eventual, a primi și sancțiunea pentru că a făcut o sesizare care nu a avut temei
legal. Dacă impui obligativitatea sesizării în toate situațiile, unde mai rămâne această analiză?
Deci, din păcate, inițiativa legislativă sub această formă nu poate fi susținută, Grupul UDMR
nu o va vota.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
- 62 -
Mai sunt alte intervenții?
Doamna senator Presadă și domnul senator Mazilu.
Vă rog, domnul senator Mazilu. Microfonul 3.
Stimați colegi,
Până se pregătește domnul senator Mazilu, vreau să vă informez că suntem la punctul 7 pe
ordinea de zi, avem 54 de inițiative legislative și intenționez să vă propun prelungirea programului de
lucru până la epuizarea ordinii de zi.
Vă rog, domnul senator Mazilu.
Domnul Liviu-Lucian Mazilu:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Nu am să reiau argumentele pe care le-a prezentat doamna secretar de stat privind regimul
diferit nejustificat între Agenția Națională a Funcționarilor Publici și instituția prefectului, care s-ar
crea cu ocazia adoptării acestei propuneri legislative.
Vreau totuși să subliniez faptul că, în opinia mea, această lege nu poate fi aplicată, în primul
rând din cauza faptului că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu poate cunoaște în orice
moment care sunt cazurile în care autoritățile centrale sau locale refuză aplicarea legislației în privința
funcției publice. Nu are o structură specializată în acest sens, nu are resurse umane și resurse materiale
pentru aceasta.
Mai mult decât atât, consider că, așa cum spunea și colegul nostru, domnul Cseke, ideea în care
se instituie obligativitatea de a ataca toate actele administrative care pot părea nelegale unor
funcționari care din exces de zel ar putea ataca, de-a valma, toate actele administrative care le vin în
față, ar duce la situații absurde, în sensul că ar putea fi atacate acte administrative care nu-și mai
produc efectele sau, în mod cert, ar duce la supraaglomerarea instanțelor de judecată.
Eu cred că, în condițiile actualei legi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici funcționează,
să spunem, ca un filtru, în ideea că are posibilitatea să analizeze oportunitatea sub aspectul gravității
faptelor și sub aspectul consecințelor juridice, astfel poate discerne unde probele sunt suficient de
concludente pentru a ataca în instanță un act administrativ.
Vreau să reamintesc faptul că legalitatea sau nelegalitatea unui act administrativ este totuși
hotărâtă de instanță, și nu de niște funcționari. În situația în care atacarea actului administrativ, în mod
evident, conduce la suspendarea aplicării efectelor lui, în această situație pot exista persoane implicate
în actul juridic care pot fi prejudiciate. Și, dacă instanța respinge acțiunea, există posibilitatea de a se
crea prejudiciu bugetului de stat, prin eventualele cheltuieli de judecată și, evident, alt fel de daune pe
care le pot cere persoanele implicate.
- 63 -
Din aceste motive, și nu numai, Grupul PSD nu va susține această propunere legislativă.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog, alte intervenții.
Doamna senator Presadă era înaintea dumneavoastră, domnule senator Fenechiu. Nu vă
supărați pe mine, nu am cum să vă dau dumneavoastră cuvântul înainte.
Microfonul 2. Vă rog.
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Mulțumesc mult.
Din păcate, atunci când este vorba despre acte ilegale și posibilitatea sau obligația Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici de a sesiza prefectul în legătură cu acestea, nu pot să fiu de acord cu
antevorbitorii mei. Eu cred că oricine are această obligație, această datorie de a sesiza autoritățile
competente, atunci când constată sau presupune că un act este ilegal.
Ceea ce spun antevorbitorii mei seamănă cu situația în care observăm în tramvai o persoană cu
mâna în geanta altei persoane și atunci noi stăm și judecăm dacă să facem sesizare undeva sau nu, dacă
să intervenim sau nu. Eu cred că corect este să intervenim și să spunem: „Domne’, aici se comite o
ilegalitate!”
Adică, nu cred că există acest risc de supraîncărcare a instanțelor, fie că această instanță este
prefectul sau o curte de judecată. Cred că este oportună inițiativa aceasta și trebuie să dăm…, să
instituim această obligație de sesizare pe marginea actelor ilegale, atunci când se prezumă că acestea ar
putea fi ilegale. Eu nu cred că există cineva care se trezește vreodată să spună: „A, cred că am detectat
un act ilegal!” Cred, așa este, am detectat un act ilegal, am indicii temeinice, am probe care să-mi
sugereze că actul e legal și atunci am datoria să sesizez acest lucru.
De aceea, eu vă îndemn să cumpătați și să respingem acest raport.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Domnul senator Fenechiu.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Discuția pe care o facem noi aici este o discuție care, rezumată, arată cam așa: dacă se constată
că există o încălcare a legii, cel care constată poate sau nu să sesizeze nelegalitatea. În contextul în care
noi ne dorim ca lucrurile să devină clare, nu cred că este suficient să mergem pe obligația pe care o are
- 64 -
orice autoritate, care e o obligație care mai mult derivă dintr-un principiu decât dintr-o prevedere
legală.
Ne-am dorit, de exemplu, să avem răspunderea magistraților. Și am constatat că Partidul Social
Democrat a fost un campion în sensul acesta. Nu că noi am condamna această inițiativă, dar am
apreciat faptul…, am aprecia dacă ar exista o anumită consecvență și în sensul ăsta. Adică ne dorim ca
magistratul să răspundă, dar nu ne dorim ca un cap al administrației sau o instituție publică, în
momentul în care constată că se încalcă legea, să răspundă.
Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu putem lucra cu dublă măsură, da? Dacă sancționăm
un magistrat că încalcă legea sau că comite, săvârșește o eroare judiciară, cred că va trebui să
sancționăm și pe cine, constatând că se încalcă legea, nu apelează la instanță. Or, din punctul ăsta de
vedere, eu cred că este obligatoriu, dacă ne dorim să avem o administrație coerentă și dacă ne dorim ca
drepturile cetățenilor să fie respectate, să se stipuleze clar obligativitatea ca, în momentul în care se
constată o încălcare a legii, să se formuleze cele legal prevăzute, pentru că, altminteri, suntem în
situația în care, a spus un antevorbitor, dacă ilegalitatea ne profită, închidem ochii, iar dacă ilegalitatea
nu ne profită nouă – da? – o atacăm.
Eu cred că măsura care trebuie să decidă, care să încline balanța nu este dacă ne profită sau nu
ne profită, ci, pur și simplu, dacă există sau nu o încălcare.
Grupul Partidului Național Liberal va susține această inițiativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Mai sunt și alte intervenții?
Domnul Gabi Ionașcu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Legea trebuie să aibă caracter imperativ. Pe fond, este vorba de înlocuirea conjuncției „și”
poate cu termenul „sesizează”.
Și, în aceste condiții, nu-i punem pe unii aleși locali, pentru niște false rapoarte ale agenției, să
ajungă deliciul presei, fără să plătească nimeni nimic, dar, în condițiile acestea, evident că și
responsabilizăm Agenția Funcționarului Public pentru a întocmi documentele corespunzător. Și atunci,
cea mai bună formulă este cea imperativă: „sesizează”, „și sesizează”.
Grupul nostru, al Partidul Mișcarea Populară, va susține proiectul de lege.
Vă mulțumim, domnule președinte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
- 65 -
Mai sunt alte intervenții? Nu. (Discuții la prezidiu.)
Din partea Grupului PSD, nu știu…
Domnule senator Dumitrescu, doriți să interveniți?
Vă rog. Microfonul 3.
Nu vă sfiiți.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Nu mă sfiesc, dragul meu, dar stimata doamnă v-a sesizat, că asta e atribuția secretarilor. Altfel,
dacă o să vă luați această sarcină, să-i vedeți pe toți care ridică mâna, când unul nu o să-l vedeți, o să
spună că nu l-ați văzut că nu vreți să-l vedeți. Și atunci, doamna secretar are această responsabilitate;
unu pe-o parte, unul pe-o parte.
Bine. Mulțumesc.
Suntem excesivi! Suntem excesivi, pentru că să nu credeți că întâmplător și că… Aici e
întrebarea ce a fost: oul înainte sau găina înainte? Adică, cum? Credeți că această prevedere din lege,
care durează de atâția ani – odată cu reforma administrativă și așa mai departe –, pe care ați făcut-o în
repetate rânduri, a fost o scăpare sau a fost o intenție a legiuitorului de a apăra pe cineva? Păi, au fost
la guvernare inclusiv colegii domnului senator Fenechiu! În mai multe rânduri. Și dânșii atunci au lăsat
această prevedere în lege, cu „poate” în loc de a se cere cu fermitate. Toate actele care sunt
suspicionate, pentru că cel care constată, constată…, observă, are o anumită capacitate și un anumit
instrument, justiția este cea care spune dacă un act sau altul este supus controlului juridic și unei
decizii sau unei sentințe penale. (Discuții în sală.)
Dacă noi vom introduce acest element într-o societate care și așa este extrem de bulversată,
primul lucru pe care îl vor face cei din administrație: tot ce li se pare că este într-un fel sau altul atins
de o anumită – cum să spun eu? – părere, impresie, anumite indicii că ar fi un act care ar trebui să fie
supus justiției, îl vor trimite imediat în instanță sau organelor respective de anchetă. Ăsta va fi
rezultatul. Rapid. Unde-i lege, nu-i tocmeală! Mai greu e cu „poate”, că trebuie să deceleze, să fie
atent. Când spune „există o suspiciune”, trimite-l, gata, las’ că rezolvă instanța, ceea ce nu este corect.
Administrația are o anumită flexibilitate. Plecăm de la premisa că administrația și aia e… Eu
știam că numai politicieni sunt hoți și fac lucrurile pentru ei. Din majoritate, că cei din opoziție,
niciodată, nu fac decât ceea ce este foarte corect și știu ce vrea poporul. Dânsul, poporul! (Discuții în
sală.)
Domnilor colegi, acestea sunt populisme. Și așa administrația are un grad de dificultate în a
funcționa.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator!
- 66 -
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Știți foarte bine că toată lumea se ferește să semneze din dorința de a nu se expune. De ce îi
puneți în situația de a fi și mai comodă această inflexibilitate? Credeți cumva că acest proiect de lege,
când a fost el făcut, nu a fost gândit? Să știți că din ăștia care gândeau mai erau și mai demult.
Dintotdeauna au fost în Parlamentul României, în sistemul de administrație, în funcția publică, au fost
și instituții care se numeau Ministerul Funcției Publice... Deci toate aceste lucruri nu sunt
întâmplătoare. Măsura este, dacă vreți, fundamentală pentru toate lucrurile, da?
Și ca să închei, ca să nu mai facem atât de multe populisme iarăși, pentru că suntem în
Săptămâna Patimilor, a fost – și cred că știe toată lumea, dar îmi place să spun acest lucru – din sală, la
un discurs, marele istoric Iorga, s-a întors către Brătianu și a spus: „Ce să învăț eu de la
dumneavoastră, domnule Brătianu? Un inginer!” Și dânsul i-a spus: „Măsura, domnule profesor!”
Măsura, domnilor colegi! (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator, cu scuzele de rigoare că nu v-am observat.
Doamna secretar mi-a atras atenția, însă domnul secretar mi-a atras atenția că de la Grupul PSD avem
deja doi vorbitori.
Domnule senator Fenechiu, înțeleg, ce? Drept la replică?
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):
Procedură.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Procedură. S-a încălcat vreo procedură?
OK. Vă rog, microfonul 2.
Și vă rog să începeți cu procedura încălcată, ca să nu mai greșesc.
Vă rog.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Drept la replică. Am spus că pe procedură vreau să intervin, mie mi-a fost pronunțat numele și
vreau să furnizez o explicație domnului senator Dumitrescu.
Eu nu am spus vreodată că în materia modului cum au acționat în diverse funcții publice
reprezentanții unui anumit partid politic au fost mai buni decât reprezentanții altui partid politic și
departe de mine a fost intenția ca să atac majoritatea parlamentară.
Însă, eu așa, uitându-mă retrospectiv în spate și având în vedere faptul că, de când știu eu, la
Agenția Funcționarilor Publici numirile s-au făcut de către majoritate și, aș putea spune, chiar pe
criteriu politic, și având în vedere că, de cele mai multe ori, tot ceea ce înseamnă unitate
descentralizată sau deconcentrată este condusă tot de un om numit politic de la majoritate, este cât se
- 67 -
poate de evident că se generează o conivență, pentru că toți oamenii provin de acolo, indiferent că sunt
de la PSD, indiferent că sunt de la PNL, indiferent că sunt de la ALDE sau de la UDMR sau de
oriunde altundeva.
În momentul în care există posibilitatea că ANFP „poate” sau în momentul în care prefectul
„poate”, este cât se poate de evident că el poate și „să nu poată”, situație în care abuzul este tolerat,
abuzul este încurajat, pentru că, pe criteriu politic, nu o să poți face niște lucruri. Și când spun treaba
asta…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator…
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Da, nu…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Dreptul la replică totuși nu poate să dureze un sfert de oră, că trece ora 11…
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Mai durează un minut, domnule președinte, un minut!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Din cele două!
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Ce e foarte sensibil în toată povestea asta este că Agenția Funcționarilor Publici lucrează cu
funcționarii publici și acolo posibilitatea de abuz este cea mai mare, iar cum avizul ANFP-ului și
dreptul ei de control pe anumite zone este cât se poate de clar stipulat, în momentul în care lăsăm să se
poată, lăsăm, practic, funcția publică la libertatea cuiva care poate să poată sau poate să nu poată.
Motiv pentru care, indiferent că abuzul l-ar face PSD, PNL, UDMR sau USR sau oricine
altcineva, eu cred că a înlocui „poate” cu obligativitatea demersului este civilizat și va proteja și PSD-
ul, când va fi în opoziție.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
(Domnul senator Nicu Fălcoi solicită cuvântul.)
Am văzut intervenția dumneavoastră, domnule senator.
Invit liderii de grup la prezidiu.
Liderii grupurilor parlamentare!
(Discuții la prezidiu cu liderii grupurilor parlamentare.)
PAUZĂ
- 68 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Tocmai ne-a părăsit un grup de vizitatori din Brașov – le mulțumim pentru prezență –, la
invitația domnului senator Coliban.
Mulțumesc, liderilor de grup.
Doresc să informez plenul că, după consultarea cu liderii de grup, nu o să mai fac propunerea
de prelungire a programului până la epuizarea ordinii de zi, în speranța totuși că programul legislativ îl
vom parcurge un pic mai repede, pentru că avem totuși, așa cum le spuneam și colegilor, 54 de
proiecte pe ordinea de zi de astăzi, dincolo de cele care o să mai urmeze. Pentru unele dintre ele o să
înceapă să se apropie termenul de adoptare tacită.
Nemaifiind alte intervenții la punctul 7, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi
exprimat într-o ședință unde vom vota inițiative cu caracter organic.
*
Punctul 8, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. (L61/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Domnul senator Fălcoi.
Vă rog. Microfonul 6.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
Înainte de a prezenta proiectul de lege, vă fac propunerea să retrimitem la comisie acest proiect
de lege pentru două săptămâni, în ideea de a veni cu niște amendamente care să armonizeze părerea
comisiei cu proiectul legislativ.
O va formaliza unul dintre viceliderii de grup.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
De acord viceliderul? De acord.
Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie, termen – două săptămâni.
Vă rog să votați.
25 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 6 abțineri.
Insuficient pentru a fi aprobat.
Vă rog, continuăm.
Inițiatorul. Microfonul 6.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
- 69 -
Exercitarea unei funcții publice de conducere presupune promovarea funcționarului public prin
concurs, cu respectarea prevederilor art. 63 – 68 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor
publici, referitoare la criteriile profesionale și cele de vechime.
În condiții speciale, prevăzute de art. 92 din legea menționată, un funcționar public poate ocupa
temporar o funcție de conducere, fără a fi promovat prin concurs, prin numire în funcție de către
persoana care are competența numirii în funcția publică, pe o perioadă de maxim 6 luni într-un an
calendaristic.
Experiența a arătat că, în multe cazuri, din motive subiective sau, pur și simplu, din comoditate,
autoritatea în cauză nu organizează concurs pentru ocuparea funcției vacante, funcția de conducere
fiind ocupată în mandate succesive de numire.
Stimați colegi, vreau să vă amintesc doar că, spre exemplu, un studiu inclus în Strategia 2016 –
2020, precizează faptul că doar pentru anul 2015 au fost acordate 2 179 de avize pentru funcțiile de
conducere cu caracter temporar, dintr-un total de 3 050 de posturi, pentru înalți funcționari publici.
Prin urmare, ocuparea prin provizorat a unei funcții publice a devenit o obișnuință, o
normalitate și noi, inițiatorii acestui proiect de lege, am dori să schimbăm acest lucru.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,
doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.
Aveți cuvântul.
Doamna Sirma Caraman:
Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare a fost prezentat, acela de a restricționa la maximum 6 luni ocuparea
temporară a posturilor de conducere vacante.
Guvernul nu susține, întrucât, în practică, sunt excepții bine justificate, în special la comune,
unde lipsa personalului calificat care să corespundă condițiilor pentru ocuparea posturilor de conducere
este cunoscută. Și, mai mult, prin proiectul de Cod administrativ, credem noi că prevederea acoperă
toate situațiile din practică, în sensul instituirii obligației instituțiilor publice de a organiza concurs la 6
luni și, numai în cazul în care nu se ocupă prin concurs, să poată exercita temporar funcția de
conducere alte persoane. Considerăm că aceasta va acoperi toate situațiile din practică.
Mulțumesc frumos.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
- 70 -
Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație
publică, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Florin Cârciumaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din data de 06.03.2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea
voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere, cu amendamente respinse.
Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de
respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.
Legea este organică.
Guvernul nu susține.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții?
Vă rog. Domnul senator Ionașcu. Dacă insistați! Microfonul 2.
Domnul Gabi Ionașcu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Necesitatea completării legii este una evidentă, este vorba de calitatea serviciilor publice pe
care le asigură funcționarii publici. Apoi, mai este și o chestiune care ține de imagine, atâta timp cât se
prelungesc contractele cu un funcționar public care nu îndeplinește condițiile, evident, toate
consecințele negative le trage administrația publică respectivă.
Aș vrea să vă exemplific, stimați colegi, situația înalților funcționari publici. Din cele 84 de
funcții de înalt funcționar public de prefect și subprefect, numai 4 îndeplinesc condițiile legii.
(Intervenție neinteligibilă din sală.)
Sunt în categoria funcționarilor publici.
Majoritatea subprefecților sunt în funcție mai mult de 6 luni de zile, culmea, continuarea în
funcție este acceptată la solicitarea subprefectului, persoanei în cauză.
Așadar, în aceste condiții, consider că este absolut necesară o astfel de reglementare, consider
că, indiferent dacă este din mediul rural sau mediul urban, administrația publică are capacitatea de a
îndeplini toate formalitățile privind organizarea unui concurs în termenul celor 6 luni.
Așadar, eu, împreună cu colegii mei din PMP, susțin proiectul de lege.
Vă mulțumim.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt alte intervenții.
- 71 -
Vă rog, domnule senator Fălcoi.
Sunteți cumva și inițiator?! A, vreți să convingeți.
Microfonul central.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Știm cu toții ce se întâmplă în teritoriu. Nu vorbim numai de înalți funcționari publici, vorbim
de funcționari publici pe funcții de conducere la nivel local. Vă dau doar un exemplu: în orașul de
unde vin eu, în Timișoara, directorul Poliției Locale este, de aproape 4 ani, interimar pe funcție. La
întrebarea pe care i-am pus-o primarului: „De ce nu organizează concurs?”, a zis: „Pentru că poate,
pentru că legea (în forma în care este acum) îi permite să nu organizeze concurs pentru funcție și să
țină cât vrea el acel funcționar pe o funcție de conducere.” Sunt convins că asemenea cazuri sunt în
fiecare județ, în fiecare UAT, aproape, pot să spun.
Dacă mi-ați fi permis să…, dacă ați fi fost de acord să retrimitem la comisie această propunere
legislativă, probabil aș fi venit cu un amendament care s-o facă dezirabilă și pentru dumneavoastră.
Din păcate, nu ați permis acest lucru, așa că vom fi nevoiți să dăm un vot pe lege în forma actuală.
Eu zic să vă gândiți foarte bine la acest lucru, la faptul că, din păcate, funcțiile acestea, prin
care viața noastră ar trebui să fie mai bună în locurile de unde venim, s-au politizat atât de mult, încât
și-au pierdut consistența.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Din câte înțeleg, primarul a spus: „Pentru că pot, că așa îmi permite legea!”, și dumneavoastră
ați spus: „Lasă că modific eu legea, pentru că pot!”
Domnul senator Bodog.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vreau să spun că noi nu reglementăm aici situații particulare. Situația de la…, cu primarul din
Timișoara este una…, mă rog, datorată faptului…, apartenenței politice, probabil, a primarului din
Timișoara.
Însă, aș dori să spun faptul că – din experiența pe care am avut-o la Ministerul Sănătății – am
scos posturile la concurs de două ori pentru Direcția de Sănătate Publică și nu am reușit să le ocup.
Nici măcar nu s-au prezentat candidați. Așa că această propunere legislativă nu vine decât să blocheze
- 72 -
situația. Avem și noi pe zona de sănătate, la Serviciile de Ambulanță, o astfel de prevedere care
blochează, pur și simplu, activitatea serviciilor.
Deci consider că inițiativa legislativă nu poate fi susținută în forma actuală și vom vota împotrivă.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Mai există alte intervenții? Nu.
Declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi exprimat săptămâna viitoare.
*
Punctul 9, pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 16 din
Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2016 privind ceremoniile oficiale. (L98/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului, domnul secretar de stat Nicolae Nasta, de la Ministerul Apărării Naționale, da?
Vă rog. Microfonul 9.
Domnul Nicolae Nasta – secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Ministerul Apărării Naționale nu susține demersul legislativ, includerea în rândul entităților
care pot depune coroane de flori în cadrul ceremoniilor oficiale a grupurilor parlamentare, consiliului
județean, instituțiilor statului român, partidelor politice neparlamentare, asociațiilor și fundațiilor,
pentru că ar conduce la prelungirea peste o limită acceptabilă a duratei de desfășurate a ceremoniilor
militare și la crearea condițiilor de apariție a unor situații nedorite în rândul personalului participant,
prin atingerea unor limite fizice, în special în condiții meteo nefavorabile.
Precizăm că legislația actuală nu împiedică depunerea de coroane și de către alte persoane după
încheierea ceremoniei oficiale.
Pentru aceste considerente, vă rugăm să respingeți demersul legislativ.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al comisiei pentru administrație, domnul senator
Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.
Domnul Florin Cârciumaru:
Domnule președinte,
- 73 -
Stimați colegi,
Membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să
adopte un raport de respingere.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și
adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții?
Grupul PMP, vă rog să vă hotărâți, sunteți trei în sală și doi vorbitori. Nu merge.
Domnul senator Baciu.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Gheorghe Baciu:
Această propunere legislativă a fost inițiată de colegii mei de la Cameră și câțiva colegi
senatori… De fapt, nu am propus un lucru așa de mare, încât, dacă – Doamne ferește! – vine ploaia,
nimeni nu mai poate depune coroane de flori, care-i poziția ministerului. La un moment dat, când
această lege s-a discutat în Comisia de administrație publică locală (eram și eu invitat acolo), doi
domni cu grade pe umăr același lucru l-au invocat.
Eu cred că nu este un lucru care să fie nu știu cât de… tare de luat în seamă de plenul Senatului.
Dacă cineva (un partid neparlamentar, o asociație, o fundație) vrea să depună, nu cred că se
prelungește mai mult de o oră jumătate, nu mai mult de o oră jumătate. Într-o oră jumătate se termină
toată ceremonia, indiferent în care județ e. Nu cred că ne putem lega de acest lucru: că nu știu câtă
întârziere se produce, se produce disconfort, nu poate să stea militarul drept sau nu poate lumea să
participe până la sfârșit.
Cred că această propunere legislativă ar trebui votată, ca oricare organizație să aibă dreptul de a
se bucura și de a pune o floare, o coroană acolo, la acei eroi, unde se sărbătoresc aceste evenimente.
Mulțumesc.
(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.
- 74 -
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte
din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votați.
Cu 46 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul de respingere a fost
adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Dați-mi voie, stimați colegi, să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a
dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea
exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
- Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea
referendumului – procedură de urgență.
Fiind ora 13.00 sau aproape 13.00, declar încheiate dezbaterile din ședința de astăzi.
Vă mulțumesc tuturor pentru implicare, participare. Am stabilit un nou record.
Ședința s-a încheiat la ora 13.00.