S T E N O G R A M A - senat.ro file- 2 - 6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 7 noiembrie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Toma Jalbă și chemarea

neuitării de neam a Transnistriei”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Autodenunț”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Silviu Cazacu și

cei trei piloni ai unui mandat reușit de primar”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie având ca titlu „Comisia SIPA, față în față cu activismul

politic manipulativ”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Extinderea rețelei de gaze

naturale în contextul modernizării comunităților rurale din județul Iași”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reglementări importante

privind regimul spațiilor verzi în intravilan”;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Dacă și noaptea ar fi fost zi,

ministrul Daea, foarte probabil, ar fi putut eradica pesta porcină africană”;

- Gheorghe Baciu (fără apartenență la grupurile parlamentare) – declaraţie politică având

ca titlu „Campania pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin”;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Între dispreț și încredere”;

- Dan Manoliu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Creșterea economică contribuie

la creșterea cererii de forță de muncă”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România are un deficit

de democrație”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România, record

istoric la producția agricolă”.

5

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 24

3. Informare privind conducerea Grupului parlamentar al PNL. 25

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12 – 17 noiembrie a.c. 25

5. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 31 octombrie

2018, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2006 privind

înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri. (L343/2018)

27

- 2 -

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul

României şi Guvernul Republicii Polone privind mormintele de război, semnat la Varşovia la

25 mai 2018. (L627/2018)

27

7. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2018

privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea

meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi

acestuia şi urmaşilor celui decedat. (L626/2018)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

28

8. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004

privind regimul armelor şi al muniţiilor şi pentru modificarea art. 342 alin. (1) din Legea nr.

286/2009 privind Codul penal. (L545/2018)


30

9. Dezbaterea și respingerea Legii manualului școlar. (L1/2018)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

31


privind Codul de procedură civilă. (L521/2018)


34

11. Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea

antiromânismului. (L570/2018)


35

12. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea unor prevederi

referitoare la organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie. (L525/2018)


38

13. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței

Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. (L532/2018)

39

14. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi

completarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de

avocat, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie

2011, respectiv a dispoziţiilor art. 62 alin. (1). (L487/2018)

41

15. Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor

acte normative. (L625/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.)

43

- 3 -

16. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea

absorbţiei fondurilor externe nerambursabile. (L493/2018)

44

17. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 17 din 15 iulie 2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi

modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României

nr. 540 din 20 iulie 2015, cu modificările şi completările următoare. (L490/2018)

45

18. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătăţii. (L559/2018)

47

19. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996

privind dreptul de autor şi drepturile conexe. (L442/2018)

50-52;

55

20. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind

înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu

dizabilităţi. (L385/2018)


52-55;

55

21. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea

mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

(L608/2018)


55


privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Electorale Permanente. (L504/2018)


58

23. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea

Autorității Electorale Permanente. (L535/2018)


62

24. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 din 7 martie

2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în

extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce

deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi

înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare. (L554/2018)


64

- 4 -

25. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele

publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. (L593/2018)


66

26. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului

plătit din fonduri publice. (L506/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.)

67

27. Dezbaterea Propunerii legislative pentru protecţia minorilor şi a tinerilor aflaţi în dificultate,

din centrele de ocrotire aflate în administraţia statului. (L557/2018)


68

- 5 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 7 noiembrie 2018

Ședința a început la ora 9.10.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreședinte

al Senatului, înlocuită de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați

de domnii senatori Ion Ganea și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 noiembrie 2018,

conducerea fiind asigurată de Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul

senator Ion Marcel Vela și domnul senator Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi

este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Domnul Ion Hadârcă:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Stimată doamnă președintă a ședinței,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de azi are tema „Toma Jalbă și chemarea neuitării de neam a

Transnistriei”.

Subiectul acestui mesaj aniversar în disperare este întemeiat pe ecoul nestins al unei voci

străbătând către noi peste toate apele și hotarele veacului trecut.

Încă la începutul secolului XX, Nicolae Iorga spunea că „România este o țară înconjurată de

români”. O constatare valabilă atunci, dar actuală, din păcate, și astăzi, la început de secol XXI.

Concis, ca într-o formulă matematică, marele istoric, unul dintre făuritorii Marii Uniri de la 1918, a

exprimat prin acest verdict o mare bucurie, dar și o mare dramă a poporului român. Bucurie, pentru

faptul că România, în pofida unor imperii în război de expansiune, a putut să crească în istorie ca stat

- 6 -

național pe vatra milenară a românimii. Dramă, pentru că mulți români din vecinătatea acestor imperii

au rămas în vitregia altor state.

Cu prilejul Centenarului răvășim istoria Marii Uniri și descoperim oameni și destine puse în

fața unor situații de un dramatism sfâșietor, când vrerea ființei naționale de a fi laolaltă cu frații se

zdrobește de frontierele crunte ale geografiei politice. Este cazul soldatului țăran Toma Jalbă, delegat

în Sfatul Țării de la Chișinău din partea moldovenilor transnistreni.

La Congresul ostașilor moldoveni, care le-a dat și unor transnistreni mandat de membru al

Legislativului basarabean și care și-a deschis lucrările la 19 octombrie 1917 la Chișinău, Pantelimon

Halippa a cerut unirea cu România. Unul dintre cei care a luat cuvântul a fost Toma Jalbă. El a vorbit

în numele românilor din Transnistria. Voi reda întocmai cuvintele sfâșietoare ale acestui român

transnistrean, considerând că sunt dator să le reproduc de la tribuna Senatului României în anul

Centenarului Marii Uniri: „Și așa, fraților, din cuvintele ce le-am auzit aici, văd că v-ați hotărât cu toții

să vă luați ce vi se cuvine, drepturile și autonomia. Dar eu acum vă întreb pe Domniile Voastre,

fraților: frații mei și neamurile mele, că noi suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsați pe noi,

moldovenii? De ce suntem rupți din coasta Moldovei și trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi

rămânem ca șoarecii în gura motanului? Frații noștri! Nu ne lăsați, nu ne lepădați și nu ne uitați! Și

dacă ne veți uita, noi malul Nistrului îl vom săpa și vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!”

Stenogramele și martorii congresului spun că adunarea a aplaudat în picioare strigând „Nu vă

vom lăsa!”, iar Ion Buzdugan a ieșit, tulburat de emoții, în față și i-a spus lui Toma Jalbă așa, ca să se

audă în sală, dar și departe în timp: „Când am auzit jeluirea fratelui nostru Toma Jalbă, moldovean de

dincolo de Nistru, mi s-a părut că aud bocetul mamei care și-a pierdut copiii. Cuvintele lui Toma Jalbă

sunt o doină, de care plâng văile și munții pe tot pământul românesc. În glasul lui Jalbă e toată tânguirea

și deznădejdea neamului nostru. «Nu ne lăsați!», strigă fratele nostru; eu socot că și pietrele, dacă ar auzi,

s-ar umple de jale. Nu vă lăsăm, fraților, veniți în brațele noastre! Nistrul îl vom săpa împreună și vom

îndrepta apa lui dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă!”

Știm cum au curs după acest episod apele Nistrului. La scurt timp, românii moldoveni de peste

Nistru au încăput în gura balaurului roșu. Deja în 1918, când românii basarabeni se unesc cu Patria-

Mamă și începe o perioadă pașnică de înflorire, în stânga Nistrului începe teroarea roșie, apoi ținutul

cade în focul unui război civil, după care urmează ani de foamete, provocată de exproprieri,

deznaționalizări și deportări. Mulți dintre cei care au vrut să evadeze din iadul roșu au murit secerați de

gloanțe pe apele înghețate ale Nistrului. Emblematice în acest sens sunt destinele transnistrenilor, colegi

ai lui Toma Jalbă, Ștefan Bulat, deputat în Sfatul Țării, poetul Tudor Malai sau doctorandul Sorbonei,

Nichita Smochină, fondatorul Comitetului Român al Refugiaților Transnistreni din perioada interbelică.

- 7 -

Nici basarabenii nu au scăpat de urgia roșie. 22 de ani mai târziu au trecut prin aceleași suplicii

ale ocupației străine: execuții, foamete, deportări, exproprieri și grave urmări ale deznaționalizării

forțate sau războiului pentru Transnistria din 1992. Poetul Grigore Vieru a știut să-și formuleze dorul

de țară printr-o frază pe cât de simplă, pe atât de pătrunzătoare: „Dacă visul unora a fost să ajungă în

Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.”

Jeluirea lui Toma Jalbă a fost să poată trece liber Nistrul și să fie alături de tot neamul. Visul lui

Grigore Vieru a fost să poată trece liber Prutul ca să fie cu neamul său românesc. Visul copiilor de la

școlile românești din stânga Nistrului care înfruntă azi, în plin secol XXI, supliciile unui regim

criminal, precum cel sovietic, din care provine, este să poată trece liberi Nistrul și Prutul,ca să poată fi

împreună cu frații lor de un sânge.

Prin ei, prin rezistența copiilor și a profesorilor români din Transnistria, strigătul lui Toma

Jalbă, dar și visul lui Grigore Vieru revin în actualitate cu putere întreită: „Nu ne lăsați și nu ne uitați!”

Realitățile crude în care ne zbatem noi, românii basarabeni, dar și mai crude ale celor

transnistreni sau bucovineni arată cât de actuală rămâne chemarea lui Toma Jalbă, dar și constatarea lui

Nicolae Iorga despre România. România este în continuare o țară înconjurată de românii amenințați de

deznaționalizare și tratamente discriminatorii doar pentru faptul că sunt români. Deznodământul care îi

poate salva este același ca și cel jinduit de generația de la 1918: reîntregirea neamului!

Vă mulțumesc.


Mulțumim.

Domnul Ion Hadârcă:

Ion Hadârcă – am uitat să zic, mă scuzați –, senator ALDE de Vaslui.

Vă mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se

pregătește domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația de astăzi este un „Autodenunț”.

„Sunt cetățean european și nu voi fi redus la tăcere. Suntem oameni liberi și, cu orice risc

pentru viețile noastre personale, nu vom accepta distrugerea democrației. Ceea ce vezi aici nu e

invitația la o adunare publică. Dacă ar fi așa, ai putea fi amendat/amendată pentru simplul fapt de a da

- 8 -

attend sau a fi prezent/prezentă într-o piață publică sau pe o stradă atunci când «autoritatea» n-are chef

să te vadă/audă acolo, ca și când piața i-ar aparține. Ei bine, nu. Strada, ca și piața, nu au fost niciodată

ale statului, municipalității, politicienilor, jandarmilor. Ele ne aparțin tuturor și acolo vom fi de fiecare

dată când vrem să ne facem auziți. Deci nu e o invitație. E o declarație de intenție și de acțiune. Eu, un

oarecare cetățean liber al României, afirm că duminică voi fi în piață, probabil cu o pancartă și, dacă

găsesc, o portavoce, pentru a-mi exprima poziția față de ceea ce se întâmplă în țară.

Firește, dacă împărtășești îngrijorările mele privind monstruoasa interdicție a protestelor fără

acord de la autorități, ai putea ieși și tu, tot individual, când simți nevoia. Dar numai dacă simți, la fel

ca și mine, că acesta e un moment de răscruce și că e nevoie de toți. Dacă, mai mult sau mai puțin

întâmplător, se nimerește să ieși, din proprie intenție și alegere, tot atunci, dă-mi de știre, mi-ar plăcea

să vorbim. Sau dacă ne vine să și mergem pe străzile noastre, să o facem în aceeași direcție.”


Pentru că a scris și a publicat pe Facebook textul pe care l-am citit mai sus pe data de 21

octombrie 2018, un scriitor și cadru didactic universitar clujean, dar, înainte de acestea, un cetățean

clujean, Dumitru Cornel Vîlcu, a primit vestea săptămâna trecută, prin poștă, că a fost amendat de

către Jandarmerie, în lipsă, cu suma de 1 200 de lei.

Eu am citit acest text aici, în Senatul României, și-l voi publica și pe Facebook. În această

duminică ori poate în această sâmbătă sau poate duminica sau sâmbăta de peste o săptămână ori poate

în toate sâmbetele și duminicile care vor urma, voi fi în piață, poate la Cluj, poate la București sau

poate în alt oraș din țară, cu un steag ori cu o pancartă și, dacă găsesc, cu o portavoce, pentru a-mi

exprima poziția față de ceea ce se întâmplă în țară.

Stimați domni și stimate doamne care conduceți Jandarmeria și Ministerul Afacerilor Interne,

Vă voi transmite înregistrarea acestei declarații făcute într-un spațiu public, aici, în Senatul

României. Dacă legea este una pentru toți cetățenii acestei țări, aștept și eu amenda.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al

PSD. Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

Doamna președintă,

Onorat prezidiu,


Titlul declarației politice: „Silviu Cazacu și cei trei piloni ai unui mandat reușit de primar”.

- 9 -

Numele lui Silviu Cazacu de la Partidul Social Democrat, un jurist tânăr care a fost ales în anul

2016 primar la Izvoarele, după ce patru ani fusese viceprimarul acestei comune, este bine cunoscut în

lumea politică din județul Giurgiu.

Conștient că și-a asumat o muncă grea și migăloasă, astăzi el administrează comuna Izvoarele

alături de un consiliu local alcătuit din 13 consilieri: 7 de la PSD, 3 de la UNPR și 3 de la PNL.

Deși începutul mandatului său a fost marcat de situații pline de tensiune, în legătură cu

rezolvarea urgentă a obiectivului „Alimentare cu apă”, care a fost prima sa grijă, dar și a problemelor

legate de blocarea conturilor primăriei, realizările din comuna Izvoarele sunt rezultatul principiilor sale

ferme de viață, iar Silviu Cazacu reprezintă un model de urmat. Imediat după alegerea sa ca primar, cu

sprijinul Consiliului Județean a reușit să organizeze Societatea Comercială Gospodăria Izvoarele ADP,

la care acționar unic era Primăria Izvoarele și care avea salarii neachitate de peste jumătate de an.

Din bugetul propriu, cu sprijinul consiliului local, primarul:

- a finalizat ca și construcție un sediu nou al primăriei, care a fost dotat, pentru buna

funcționare, cu mobilier și centrală termică;

- a realizat nomenclatorul stradal în cele șase sate ale comunei;

- au fost pietruite satele Petru Rareș și Valea Bujorului;

- 150 de familii au fost racordate la rețeaua de alimentare cu apă, fără costuri;

- a introdus iluminatul public în două sate, urmând ca până la finele anului să fie iluminate două

dintre cele șase cimitire din comună, și a realizat împrejmuirea la cimitirul din satul Chiriacu, iar

biserica acestui sat a beneficiat de sprijinul Consiliului Județean pentru continuarea construcției casei

pentru evenimente specifice cultului ortodox;

- a realizat împrejmuirea la școala din satul Chiriacu, iar elevii cu drag de carte din comună și

cu rezultate performante la olimpiadele naționale primind câte o bicicletă din partea Primăriei

Izvoarele, care a găsit resurse pentru a stimula aceste performanțe școlare.

Din simpla înșiruire a acestor fapte se poate vedea că în doar doi ani de la alegerile locale

Silviu Cazacu și-a materializat aproape întregul program din campania electorală.

Prin PNDL 1 s-a finalizat drumul comunal 109 Valea Bujorului – Petru Rareș.

PNDL 2 permite o așezare durabilă și armonioasă a comunei Izvoarele prin demararea și

finalizarea unui proiect de asfaltare pentru 8,2 km, în valoare de 8,3 milioane de lei, fiind deja semnat

contractul de execuție a lucrărilor la un drum județean important – „Modernizare DJ503A”.

Este foarte important ca persoanele cu nevoi speciale să aibă parte de tratament și de personal

specializat într-un cadru corespunzător. Prin Ministerul Muncii s-a realizat un proiect reușit, în valoare

de 400 000 de lei – Centrul de zi pentru îngrijire și asistență din comuna Izvoarele, care a fost preluat

de la zero și finalizat. Desigur, este datoria tuturor să-i sprijinim permanent pe cei aflați în astfel de

- 10 -

situații, iar acest proiect de succes, datorită implicării Primăriei Izvoarele, DGASPC Giurgiu și

Fundației Helpline, asigură o viață mai bună pentru opt persoane cu dizabilități din județul Giurgiu.

Prin proiecte derulate pe GAL au achiziționat: tractor multifuncțional, remorcă, lamă de zăpadă

și sărăriță.

Grădinița cu program prelungit, preluată aproape de la zero, este finalizată și dată în funcțiune,

cu o valoare de investiție de 200 000 de euro, reprezentând cea mai mare investiție realizată pe GAL în

județul Giurgiu.

Pe fonduri din Norvegia, s-au creat zece locuri de muncă prin finalizarea și predarea casei de

tip rezidențial Valea Bujorului, care găzduiește zece persoane cu dizabilități.

Prin fonduri USA, parteneriat cu Enel România, s-a reușit reabilitarea clinicii dentare și

mutarea dispensarului uman în centrul comunei, într-o clădire nouă, acolo unde pacienții beneficiază

de condiții la standarde ridicate.

Proiectele viitoare până la finalizarea acestui mandat vizează:

- reabilitarea, modernizarea, dotarea și extinderea căminului cultural;

- prin PNDL 3, modernizarea prin asfaltare străzi de interes local;

- modernizare și extindere Școala Gimnazială nr. 1 Izvoarele;

- pietruirea celorlalte sate din comună.

Astfel, rezumând toate cele spuse, constatăm încă o dată că prin tenacitate primarul Silviu

Cazacu, de la PSD, a găsit calea dreaptă a izbânzii. Și este limpede că esența izbânzii sale în viață are

trei piloni zdraveni, imposibil de clintit: dragostea de oameni, seriozitatea și munca cinstită, valori pe

care Silviu Cazacu le susține cu patos, într-o comună ai cărei cei aproape 4 000 de locuitori se bucură

la cote noi de farmecul vieții la țară.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică ce am s-o prezint azi am intitulat-o „Comisia SIPA, față în față cu activismul

politic manipulativ”.

- 11 -

Am aflat cu stupoare cu o săptămână în urmă că mă aflu în eroare. Mi-a adus-o la cunoștință un

judecător de instanță, care este blogger și formator de opinie în timpul liber. Și nu este vorba despre

mine, ci despre colegii parlamentari care au făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă a

Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale

de Protecție și Anticorupție.

Judecătorul Cristi Danileț a declarat public că raportul comisiei parlamentare comune a fost

întocmit degeaba. Rezultă de aici, implicit, că votul plenului reunit al Camerelor Parlamentului României a

validat un document fără valoare în sine. Cristi Danileț susține – și mă văd nevoit să citez exact, cu

ghilimele de rigoare – că „afirmațiile din raportul comisiei de anchetă nu se adeveresc și, în orice caz,

faptele reclamate nu constituie ilegalități penale”. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Cristi

Danileț a primit de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism un

răspuns de finalizare a cercetărilor în legătură cu denunțul pe care tot el îl făcuse în mai 2017.

În această situație, mă văd nevoit să aduc unele clarificări absolut necesare.

Mai întâi, raportul final întocmit a fost dezbătut în ședința finală a Comisiei DGPA și nu au

existat concluzii divergente. Textul raportului, inclusiv concluziile formulate, au fost asumate de către

toți membrii comisiei. A fost formulată din partea opoziției doar o opinie separată, depusă în scris la

Biroul permanent al Senatului României.

În al doilea rând, toate ilegalitățile semnalate în raportul final au fost formulate pe baza unor

suspiciuni rezonabile, așa cum au rezultat ele din audieri și din documentele juridice obținute în urma

corespondenței instituționale purtate, și erau, în marja unor suspiciuni rezonabile, fapte penale în

momentul comiterii lor.

Voi exemplifica referindu-mă la cea mai gravă situație constatată de către comisie și pentru

care există probe în documentele care însoțesc raportul. În ianuarie 2006, ministrul justiției în exercițiu

de la acea dată, Monica Macovei, a pătruns în spațiile operative ale Serviciului Intern de Protecție și

Anticorupție, fără să îndeplinească condițiile legale, în speță fără să dețină certificat ORNISS. Acest

lucru rezultă fără dubiu din documentele juridice obținute de comisie. Și doresc să subliniez gravitatea

excepțională a situației în care un ministru al justiției în exercițiu decide să încalce flagrant legea, în

condițiile în care i s-a adus la cunoștință aceasta.

Desigur, orice cetățean are dreptul la o opinie exprimată liber, dar mi se pare inacceptabil ca un

judecător să etaleze un discurs atât de versatil, pentru a specula deficiențe de fond ale sistemului

juridic în interes care pare mai degrabă personal, decât civic. Apreciez ca total inadecvată apetența

unui judecător pentru manipularea adevărului și în contradicție cu esența statutului său profesional.

După părerea mea, un judecător nu poate fi în același timp și activist politic. Îi interzice în

primul rând legea – Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, care prevede că judecătorii și

- 12 -

procurorii nu pot să desfășoare sau să participe la activități politice și sunt obligați ca în exercitarea

atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Este tocmai ceea ce judecătorul Cristi Danileț face sistematic pe Facebook sau pe bloguri, din care

cauză a și fost recuzat recent.

Revin. După părerea mea, un judecător nu poate fi în același timp și activist politic. Îi interzice

nu numai legea, dar și etica profesională; dacă o are. Când spun etică profesională mă refer la acel set

de standarde și norme pe care un judecător ar trebui să le respecte pentru a-și menține independența,

imparțialitatea și pentru a evita incorectitudinea în derularea actului de justiție. În România,

documentul eticii profesionale a magistraților este Hotărârea nr. 328/24.08.2005 a Consiliului Suprem

al Magistraturii, care conține Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Ce fel de om ar trebui să fie judecător? Nu am o definiție exactă. Cred că ar trebui să aibă nu

numai o pregătire profesională de excepție, să dea dovadă de competență și acuratețe juridică în tot

ceea ce face, pentru că are în mână destinele unor oameni. Dar, tocmai de aceea, ar trebui să fie om de

caracter. Ar trebui să aibă o bună reputație și în cercul profesional, dar și în comunitatea rezidențială

de care aparține și pe care o deservește.

Imaginea sa publică nu ar trebui să fie grevată de referiri la imoralitate, indiscreții sau alte

indicii ale unor comportamente sociale inacceptabile și altele asemenea. Ar trebui să aibă multă

răbdare, să aibă o minte deschisă, să fie politicos, plin de tact, punctual, ferm, înțelegător, plin de

compasiune, să fie modest și cu bun-simț. Așa ar trebui să arate, pentru mine, un judecător, iar aceste

calități ar trebui demonstrate constant.

Nu știu dacă nu cumva a devenit oportun ca luările publice de poziție ale judecătorului Cristi

Danileț, puternic politizate și lipsite de fermitate în raport cu adevărul, să fie analizate de către

Consiliul Suprem al Magistraturii. Am îndoieli serioase că discursul public cu iz de activism politic

manipulativ, practicat sistematic și cu atâta obstinație, este compatibil cu responsabilitatea unui

judecător de a ține în echilibru în mod corect balanța justiției. Dacă dorim ca deviza „justiția este

fundamentul guvernării” să fie valabilă și în România, avem nevoie de oameni pentru care adevărul,

viața și legea să fie cele mai înalte valori umane.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, Circumscripția nr. 22 – PSD Hunedoara


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

domnul senator Pănescu Doru-Adrian, același Grup parlamentar al PSD.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața, stimați colegi!

- 13 -

Titlul declarației politice de astăzi este „Extinderea rețelei de gaze naturale în contextul

modernizării comunităților rurale din județul Iași”.

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor,

România a trimis pe data de 22 iunie 1995 o solicitare de a fi membru al Uniunii Europene.

După aproximativ 12 ani, țara noastră a devenit stat membru al acestei structuri, iar începând cu

ianuarie 2019 va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în cadrul unui sistem rotativ, timp

de șase luni.

Prin această scurtă incursiune în timp am vrut să scot în evidență faptul că, imediat după

Revoluția din 1989, România a început un proces ireversibil de modernizare, democratizare și aderare

la structurile europene dezvoltate.

Acest lucru presupune ca țara noastră să facă pași înainte în ceea ce privește asigurarea unui trai

decent românilor, comparativ cu al locuitorilor din celelalte state alături de care acum suntem parteneri

egali.

În anul 2016, PSD a promis românilor că va demara un amplu program de modernizare a satului

românesc prin asigurarea unui pachet minim de servicii de care să beneficieze locuitorii din aceste

comunități. Îmi doresc să ținem această promisiune și mă bucură faptul că până acum au fost deschise,

prin proiecte, foarte multe dintre domeniile care trebuie îmbunătățite în localitățile rurale din România.

Voi vorbi despre aceste măsuri ale Guvernului PSD-ALDE pentru județul Iași și voi face un scurt

rezumat al proiectelor începute și al banilor alocați în cadrul Programului național de dezvoltare locală.

Astfel, județul Iași beneficiază de fonduri totale de peste un miliard de lei. Vor fi construite,

modernizate și reabilitate 180 de grădinițe, creșe și școli, pentru care au fost alocate peste 224 de

milioane de lei. Vor fi reabilitate 44 de dispensare, cu suma de 54,9 milioane de lei. 68 de proiecte care

vizează introducerea sau extinderea rețelei de apă și canalizare vor fi realizate, cu suma de 384,5

milioane de lei. Vor fi modernizare peste 60 de drumuri comunale și aproximativ 100 de kilometri de

drum județean. De asemenea, șapte proiecte care prevăd reabilitarea unor poduri și podețe vor fi

realizate, cu suma de 10,5 milioane de lei. Vor mai fi construite sau modernizate opt sedii ale unor

primării din județ, un cămin cultural și o bază sportivă.

Recent, Guvernul a demarat un amplu proiect național de conectare a localităților din mediul

rural la rețeaua de gaz metan. Două astfel de rețele de distribuție vor fi înființate și în județul Iași.

Proiectul va fi derulat prin Consiliul Județean, în colaborare cu operatorul național de gaze naturale și

cu primăriile pe teritoriul cărora vor fi construite cele două magistrale. În prima fază, unitățile

teritorial-administrative implicate în proiect vor trebui să înființeze asociații de dezvoltare comunitară,

ADI, pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora și concesionarea sistemelor de

- 14 -

distribuție. Conform unei analize a Transgaz, în județul Iași este necesară construirea a două magistrale

de transport, cu o lungime totală de 80 km.

În acest sens, la nivelul județului se vor înființa două asociații de dezvoltare intercomunitară:

pentru zona de sud-est și pentru zona de nord-est. Din Asociația sud-est vor face parte 12 comune, în

timp ce 9 comune vor forma Asociația nord-est.

Proiectul va fi finanțat de Guvernul României prin Programul național de dezvoltare locală 3 și

cu fonduri europene. Lucrarea va fi realizată de Transgaz, costul unui kilometru de conductă fiind între

800 000 și un milion de euro. Astfel, România poate deveni un pol energetic în estul Europei, un punct

nodal în rețelele regionale de transport de energie, precum și un furnizor de energie în acest domeniu.

Valoarea estimată a acestuia este cifrată la aproximativ 1,6 miliarde de euro. Suma urmează să fie

acoperită în proporție de 35% din surse proprii, aproximativ 560 de milioane de euro, iar 65 de

procente, un miliard de euro, vor fi din surse atrase din fonduri europene.

Scopul tuturor acestor măsuri este de a crea bunăstare și de a îmbunătăți condițiile de trai prin

luarea unor măsuri care să aducă civilizație și confort în casele românilor. Programul de guvernare

propus de PSD-ALDE trebuie să continue și sper ca în 2020 să vorbim despre o Românie modernizată

și cu adevărat europeană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru-Adrian, Grupul parlamentar al PSD. Se

pregătește domnul senator Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Reglementări importante privind regimul spațiilor verzi în

intravilan”.

La sfârșitul lunii trecute s-a aflat în dezbatere și a fost aprobat în Senat un proiect de lege

deosebit de important, cu siguranță așteptat în teritoriu, și care vine în sprijinul cetățeanului. Este vorba

despre Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și

administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.

Pot spune că este un proiect așteptat și din experiența pe care, ca senator de Iași, o am legat de

acest subiect în orașul din care vin. Chiar în primăvara acestui an, locuitorii dintr-o zonă a cartierului

- 15 -

Tătărași, zonă în care se află și sediul cabinetului meu parlamentar, au protestat zile în șir împotriva

construirii a trei blocuri pe spațiul verde dintre imobilele în care locuiesc. Acest spațiu verde are o

suprafață de aproape 2 500 de metri pătrați, mulți arbori și constituie unul dintre puținele spații de

recreere din cartier.

Eu însumi am primit la cabinet câteva petiții prin care mi se solicita sprijin în rezolvarea acestei

probleme. De fiecare dată am dat curs cererilor primite, trimițând adrese către Primăria Municipiului

Iași pentru a soluționa cauza în favoarea cetățenilor din zonă. Problema s-a rezolvat, primăria

nemaiacordând autorizație de construcție investitorului.

Însă astfel de situații, sunt convins, sunt întâlnite și în alte orașe din țară, așa că proiectul de

lege menționat anterior este bine-venit. El aduce precizări clare cu privire la definirea a ceea ce numim

spațiu verde în intravilanul localităților, la categoriile de teren ce intră în această definiție, lucru

important în păstrarea sănătății populației, dar și în ceea ce privește protecția mediului. De asemenea,

prevede obligațiile proprietarilor, fie că este vorba despre municipalitate, administrație publică locală,

persoane fizice sau juridice, legate de aceste spații, dar mai ales sancțiunile ce pot fi aplicate celor care

nu respectă legea.

Revenind la exemplul de la Iași, grație acestui proiect de lege, în viitor situații similare nu vor

mai putea fi întâlnite. Conform prevederilor stipulate, nu se pot da autorizații pentru construcții

provizorii sau permanente pe spațiile verzi, iar închirierea acestor spații se poate face numai dacă cel

care închiriază păstrează regimul de spațiu verde.

În concluzie, consider că această propunere legislativă aduce numai beneficii comunităților și

ajută la alinierea la standardele europene privind diminuarea impactului schimbărilor climatice asupra

vieții.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doru-Adrian Pănescu, senator al Grupului parlamentar al PSD, Circumscripția electorală nr. 24

– Iași



Îl invităm la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ion Marcel Vela:

Titlul declarației mele de astăzi: „Dacă și noaptea ar fi fost zi, ministrul Daea, foarte probabil,

ar fi putut eradica pesta porcină africană”.

Onorat Senat,


- 16 -

Din păcate, pesta porcină africană a lovit din plin în țara noastră, decimând aproape în totalitate

industria producătoare și prelucrătoare a cărnii de porc. Asta, în timp ce ministrul agriculturii, domnul

Petre Daea, venerând oaia, „statuie vie”, așteaptă ca Dumnezeu să refacă Geneza – mai precis, citez,

„și a fost seară și a fost dimineață: ziua întâi” –, astfel încât să devină ziua veșnică, fără de noapte, căci

numai așa Domnia Sa ar putea să rezolve aproape toate problemele agriculturii.

Știți bine la ce mă refer, stimați colegi. La remarca domnului ministru Daea privind problemele

pe care i le creează noaptea, și anume, îl citez: „Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru că aș putea

rezolva aproape tot în agricultură.”


În condițiile în care circa 98% din numărul de focare de pestă porcină africană sunt înregistrate

în gospodăriile populației, activitatea de prevenire și combatere ar trebui să acorde o importanță

deosebită acestui sector, corelat cu acordarea de despăgubiri în vederea reducerii impactului social.

Până în primăvara anului 2018, medicii veterinari de liberă practică, cei concesionari, care

efectuau anual inspecția efectivelor de porci din gospodăriile populației, se ocupau de această gravă

problemă. Astfel, era evaluată starea de sănătate a efectivelor, condițiile de creștere și erau identificate

animalele bolnave. În mod paradoxal, în mod ciudat, în martie anul curent, președintele ANSVSA a

decis, prin Ordinul nr. 17/2018, din rațiuni financiare, renunțarea la aceste inspecții și înlocuirea lor cu

o analiză a rezultatelor obținute în anii precedenți. Aceasta, în condițiile în care deja se înregistraseră

focare de pestă porcină africană în județul Satu Mare încă din luna august a anului trecut.

Deși în 2017 un raport DG SANCO, organizație a Uniunii Europene, în prezent Direcția

Generală pentru Sănătate și Securitate Alimentară, identifica în România ca principali factori de risc

privind intrarea și răspândirea virusului pestei porcine africane numărul mare de porci din gospodăriile

populației și numărul mare de mistreți, nu au fost luate măsuri concrete în acest sens. Efectivele aflate

în gospodăriile populației nu sunt în totalitate identificate și înscrise în Registrul de exploatație. Astfel,

nu există o situație reală a numărului de porci și a localizării acestora.

În această situație, evoluția stării de sănătate și a mortalității efectivelor nu poate fi urmărită cu

acuratețe, existând riscul apariției de focare neînregistrate, ceea ce favorizează răspândirea virusului.

Deci nu există o supraveghere, domnule ministru, o supraveghere riguroasă a mișcării animalelor din

gospodăriile populației.

Din cauza scăderii continue a bugetelor și programelor de acțiuni sanitar-veterinare, există în

sistem și un deficit de medici veterinari de liberă practică, cei concesionari, activitatea acestora

devenind neviabilă economic. În această situație, supravegherea stării de sănătate a efectivelor și

asistența veterinară de specialitate sunt deficitare la nivelul gospodăriilor populației.

- 17 -

În martie 2018 a fost publicat Ordinul ANSVSA nr. 20/195/2018, ce aprobă măsuri sanitar-

veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine. Acest ordin prevede aplicarea de

măsuri de biosecuritate și de înregistrare a porcilor din toate tipurile de exploatații: nonprofesionale de

subzistență, exploatații nonprofesionale ce desfășoară activități comerciale, exploatații comerciale sau

exploatații de semisubzistență. Măsurile prevăzute în acest ordin au fost bine primite de către medicii

veterinari și de către toți cei implicați în industria creșterii porcului, dar până la acest moment,

noiembrie 2018, nu s-au început punerea în aplicare și verificarea în teren a măsurilor prevăzute în

actul normativ menționat.

În aceeași notă de dezinteres și de dispreț total din partea ministrului agriculturii la adresa

crescătorilor și procesatorilor din industria cărnii de porc, până la apariția focarelor din Tulcea nu a

fost gândită și elaborată vreo schemă de plată a despăgubirilor. De asemenea, nu a existat niciun cadru

legislativ pentru acordarea acestor despăgubiri. Aceasta a făcut ca populația să nu aibă încredere în

acțiunea organelor competente și să încerce valorificarea pe cont propriu a porcilor din zonele de focar,

ceea ce a avut ca efect răspândirea rapidă a virusului în teritoriu. Nici până la această dată nu au fost

stabilite sumele ce vor fi plătite ca despăgubiri pentru toate categoriile de animale. Nu există grile de

calcul în funcție de categorie și starea fiziologică, cuantumul despăgubirilor fiind lăsat la latitudinea

comisiilor de evaluare în mod aleatoriu.

După experiența focarului din 2017 de la Satu Mare, nu au fost analizate și identificate,

domnule ministru, problemele apărute în managementul situației de criză. Nu au fost elaborate și

instituite planuri concrete de acțiuni în teren pentru toate zonele țării, cu identificarea factorilor de risc,

punctelor critice, unităților ce pot prelua animalele din zonele de restricție, identificarea zonelor pentru

ecarisarea cadavrelor.

La apariția focarelor, ANSVSA nu a trimis instrucțiuni clare și concrete în teritoriu cu privire la

modul de acțiune. Totul s-a rezumat la a se face referire la Manualul operațional pentru intervenție în

focarele de pestă porcină africană, la Decizia nr. 709/2014 și Decizia nr. 60/2002, alte acte normative,

fără a se da soluții concrete la situațiile apărute în teren în 2017 și în 2018, soluții ridicate de medicii

veterinari, oficiali sau de liberă practică, fără a-și asuma responsabilități în rezolvarea problemelor

apărute. Aceasta a dus la întârzieri în actul decizional, cauzând pierderi în economie foarte

semnificative. Sunt cazuri în care s-a întârziat luarea unei decizii privind livrarea animalelor din

fermele comerciale aflate în zonele de risc până când aceste efective au fost infectate și, drept urmare,

ucise, în loc să fie valorificate.

În focarul de la Tulcea autoritățile au acționat dezorganizat, fără un plan bine stabilit, fără a

avea asigurate resursele materiale și umane necesare, ceea ce a dus la îngroparea animalelor ucise în

gropi necorespunzătoare, nesupravegherea zonei, nerestricționarea la timp a traficului și a ieșirilor din

- 18 -

zonă ale cărnii de porc infectate. Filtrele sanitare și punctele de control la trecerea bacului au fost

instituite cu mare întârziere și s-au dovedit a fi ineficiente.

În concluzie, acum în România nu există un plan concret de oprire a extinderii, de eradicare și

combatere a pestei porcine africane care să țină seama de realitățile din teren și de opiniile

profesioniștilor din industrie. Planul actual de acțiune este elaborat la nivel teoretic, cu multe

neclarități, realizat pe baza unor acte normative emise de către Comisia Europeană, acte care nu au

aplicabilitate în condițiile specifice din România și în situațiile reale din teren, fiind și în contradicție

cu alte acte legislative naționale, motiv pentru care consider că este oportună demisia domnului Petre

Daea din fruntea Ministerului Agriculturii.

Doamnelor și domnilor senatori PSD,

Până nu este prea târziu, luați măsuri și schimbați acest ministru!

Ion Marcel Vela, senator, Partidul Național Liberal, Circumscripția nr. 11 – Caraș-Severin

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă mulțumesc, dragi colegi.


Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe. Se pregătește domnul senator Mihail

Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, doamnă președintă!

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Campania pentru revenirea la alegerea primarilor

în două tururi de scrutin”.

Dragi colegi,

Ca să obținem o ofertă electorală mai diversă și o posibilitate a evaluării mai concrete de către

cetățean a votului acordat, modificarea legilor electorale reprezintă un demers firesc și necesar, care să

aducă o schimbare reală a modului în care sunt organizate alegerile, de natură să atragă în politică

oameni care să pună cu adevărat administrația locală și centrală în slujba cetățenilor, oameni care să

aibă reprezentativitate și responsabilitate față de concetățeanul care i-a votat. Ceea ce nu s-a întâmplat

însă întotdeauna, mai ales la alegerile din 2012 – 2016, când mulți dintre primari, cei care gestionează

resursele unei comunități locale, au fost aleși cu nu mai mult de 10% din totalul alegătorilor.

Din convingerea că pentru români cea mai corectă soluție pentru redresarea încrederii

comunității față de candidații la conducerea primăriilor este revenirea la alegerea lor în două tururi de

scrutin, Partidul Mișcarea Populară a inițiat Legea cu privire la alegerea primarilor în două tururi de

scrutin, care a fost adoptată, ce-i drept, tacit, în Senat încă din 2016. Pentru că nu reprezintă un subiect

- 19 -

pentru actuala majoritate, acest proiect legislativ a ajuns la poziția 248 pe ordinea de zi a Camerei

Deputaților, deși inițiatorii au cerut, în mod repetat, mutarea proiectului la poziția a opta pentru a fi

dezbătut și votat de plenul Camerei decizionale.

Constatând reacția, deloc surprinzătoare, din partea PSD, care a dat tonul către majoritate

pentru a se vota împotriva acestei inițiative legislative, s-a apelat la reacția populară, peste 3 000 de

membri ai Partidului Mișcarea Populară promovând campania națională pentru strângerea de

semnături în favoarea adoptării acestei legi. Ca urmare, se va merge la Parlament cu un milion de

semnături depuse de cetățenii României, pentru a le cere și deputaților să voteze revenirea la alegerea

primarului în două tururi de scrutin. În cazul în care celelalte partide politice parlamentare vor ignora

mesajul transmis Parlamentului de peste un milion de semnături, acesta ar urma să fie supus

Președintelui României, cu rugămintea de a convoca un referendum pe acest subiect, la data de 26 mai

anul viitor, odată cu alegerile europarlamentare – o cerință justificată în cazul unei atitudini de rea-

credință a majorității parlamentare actuale, o consultare necesară, fără costuri suplimentare în

comparație cu alte inițiative cetățenești, un demers în deplină conformitate cu prevederile

constituționale.

În aceeași ordine de idei, cu acest prilej este momentul să se supună dezbaterii în regim de

urgență și proiectul de lege 462/2018, inițiat de PMP, care pune în aplicare referendumul validat în

2009 cu peste 50% participare, când 7,3 milioane de cetățeni români au optat pentru reducerea la 300 a

numărului parlamentarilor.

Având în vedere că și alte partide parlamentare susțin cele două proiecte legislative de

modificare a prevederilor referitoare la alegerile locale și generale care urmează să fie organizate în

țara noastră în următorii ani, proiecte de o importanță hotărâtoare pentru stabilitatea politică, necesară

acum mai mult ca oricând, îmi exprim și pe această cale încrederea că se va găsi înțelegerea necesară

pentru crearea unei majorități în stare să-și asume responsabilitatea asigurării cadrului legal pentru

atingerea acestui obiectiv.

Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, senator neafiliat

Mulțumesc.


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se

pregătește domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Între dispreț și încredere”.

- 20 -


Săptămâna trecută, am vorbit cu români din Spania, la Sevilla și la Barcelona. Unele dintre

remarcile pe care le-am auzit din partea mai multor compatrioți au fost în aceeași linie: vrem să fim

încurajați să mergem în România, să facem treabă în România, să ne întoarcem în România, vrem să

avem motive să ne întoarcem în România. Acum însă, cei de la guvernare sunt preocupați exclusiv de

prăduiala pentru interesul propriu și sunt complet dezinteresați de noi, de români.

Acum numai câteva zile, PSD s-a grăbit să adauge argumente pesimiștilor, să întărească

sentimentul că România este guvernată de oameni complet dezinteresați de orice altceva decât de a-și

salva propria piele. Luni, senatorii PSD au dat dovada unui dispreț greu de catalogat și au preferat să

ignore lucrările Senatului. Pur și simplu nu s-au prezentat la muncă. Niciun senator PSD, niciunul, nu a

fost în sala de ședințe a Senatului României, să facă legi, să facă ceea ce au fost mandatați să facă: legi

în folosul tuturor românilor.

Cei care conduc România acum și care se laudă permanent că au fost mandatați de cetățeni să

guverneze și-au pierdut orice interes în a gestiona țara. Oamenii din PSD sunt interesați de un singur

lucru: cum să iasă fiecare dintre ei, personal, mai bine din toate scandalurile interne din acest cartel

care își spune partid.

Unul dintre participanții la întâlnirea cu românii din Catalonia de sâmbătă mi-a spus că, deși a

fost silit să plece din cauza lipsei de perspective, din cauza abuzurilor la care a fost supus de pesediștii

locali din comuna sa, este totuși hotărât să meargă și să candideze la primăria din locul de unde a venit,

din Caraș-Severin. Nu pentru că este ușor, ci pentru că el consideră că este o datorie pentru

comunitatea și pentru țara de care este legat.

Și sunt convins că, din fericire, sunt enorm de mulți oameni ca el, care, oriunde ar fi, nu vor să

uite și nu vor uita de România, așa cum au făcut toți senatorii PSD luni.

Vă mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan. Se pregătește domnul senator Bodog

Florian-Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Dan Manoliu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi poartă un titlu aparte: „Creșterea economică contribuie la

creșterea cererii de forță de muncă”.

Stimați colegi și colege,

Politicile și deciziile economico-fiscale ale guvernării PSD, deși contestate de opoziție, au

condus la un trend ascendent al creșterii economice. Creșterea cea mai mare o înregistrează industria

- 21 -

bunurilor de capital reflectată în mașini-unelte, echipamente sau clădiri. Pe scurt, investiții care duc la

dezvoltare.

Stabilitatea economică a încurajat operatorii economici să-și mărească numărul de angajați, ca

urmare firească a creșterii numărului de comenzi. Spre surprinderea pesimiștilor, odată cu micșorarea

indicelui de șomaj a apărut imperios necesară o cerere mare de forță de muncă, în principal calificată,

mai ales în industria producătoare și în construcții.

Creșterea economică s-a reflectat și în agricultură. Măsurile din programul de guvernare și

vremea favorabilă au permis obținerea unor recolte foarte bune și, totodată, încurajarea apariției de noi

ferme, atât vegetale, cât și animale, generând o cerere mare de forță de muncă și în acest sector.

Toate se traduc în faptul că, în aproape doi ani de guvernare PSD, românii au venituri mai mari,

puterea de cumpărare a crescut și, implicit, s-a produs o creștere a nivelului de trai. Urmările s-au

văzut, de exemplu, în creșterea vânzării de autoturisme și în creșterea serviciilor de piață furnizate

populației.

Folosind dezinformarea, opoziția încearcă să inducă populației un sentiment de teamă,

nesiguranță și instabilitate, menite să abată atenția de la realizările obținute printr-o guvernare cu

rezultate. Partide precum USR-ul, apărute din neant, fără platformă, fără statut, fără niciun program,

fără nicio inițiativă legislativă, fără nicio măsură menită să aducă o contribuție la economia țării, vin,

prin reprezentanții lor parlamentari, să dea lecții, să arată cu degetul, dar fără a propune nicio măsură.

Nu avem nevoie de aceștia.

Mai avem multe de pus în aplicare din promisiunile făcute prin programul de guvernare, dar

pentru aceasta este nevoie de liniște și un climat favorabil.

Vă mulțumesc.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală Neamț


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian-Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Declarația mea politică de astăzi are titlul „România are un deficit de democrație”.

Stimați colegi,

Democrația în România și oriunde în lume înseamnă, în mod esențial, existența unor opțiuni

reale pentru cetățeni de a alege. În materie de politică, facem anumite alegeri urmare a programelor

propuse de partide, dezbătute, criticate și analizate de presă și de opinia publică.

- 22 -

Constat cu regret că în acest moment avem, într-adevăr, în România un deficit de democrație.

El însă nu se datorează coaliției aflate la guvernare din 2016, în urma votului dat de oameni, ci din

cauza liderilor partidelor de opoziție, care au adus românii în imposibilitatea de a alege sau de a

dezbate.

Coaliția PSD-ALDE a venit și vine în fața românilor cu proiecte clare, precum și cu rezultate

pozitive pentru oameni la fel de clare. Fără a intra în prea multe detalii, aș aminti aici doar două măsuri

din domeniul sănătății: creșterea substanțială a salariilor cadrelor medicale și investițiile realizate în

dotările spitalelor cu aparatură de ultimă generație.

De mai bine de doi ani, în vreme ce PSD și ALDE guvernează cu rezultate pozitive,

recunoscute la nivel european și simțite de români, opoziția nu face nimic altceva decât să promoveze

bârfa, speculațiile, înjurăturile, intrigile, adică un mare și foarte real nimic. De mai bine de doi ani,

românii nu au auzit nimic concret de la membrii opoziției: nicio propunere reală, niciun argument de

fond, niciun proiect. Or, acest lucru este, în opinia mea, extrem de periculos pentru noi toți.

În loc să lupte pentru a ajuta țara aceasta să prospere, să se dezvolte, să facă pași înainte, așa

cum ne dorim și așa cum românii merită, cei din opoziție încearcă din răsputeri să blocheze tot, să

distrugă tot, să facă România de rușine pe plan internațional, în speranța, probabil, că vor putea

acapara puterea fără a propune oamenilor măcar o singură idee concretă și constructivă. Liderii

opoziției au o singură idee fixă, aceea de a critica mereu coaliția aleasă de români ca să guverneze țara.

Atât și nimic altceva.

În acest context și din cauza partidelor precum Partidul Național Liberal sau a „Uniunii

Sugrumați România”, România a ajuns la un deficit de democrație extrem de periculos. Invit și le cer,

de fapt, acestor lideri să vină în fața noastră nu cu bârfe, nu cu speculații, ci cu idei și proiecte clare

pentru români, care să poată fi dezbătute, care să poată fi analizate și în urma cărora românii să poată

compara și alege.

Desigur, de la oamenii care au dus românii, în perioada crizei de acum zece ani, la sărăcie și la

austeritate nu ne putem aștepta în mod real la nimic bun. Ei nu sunt în stare de altceva și, de aceea,

nimeni în această țară nu a auzit niciodată nimic concret din partea lor. Nici Partidul Național Liberal

și nici „Uniunea Sugrumați România” nu știu, nu pot și nu vor să facă nimic concret. Spre norocul

românilor însă, actuala coaliție PSD-ALDE are un proiect și știe, vrea și poate să realizeze, iar acest

lucru se vede.

Vă mulțumesc.

Florian Bodog, senator PSD Bihor



- 23 -

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața din nou!

Distinși colegi,

Pentru că un distins coleg senator din partea PNL a cerut de la acest microfon demisia

domnului ministru al agriculturii, dați-mi voie să vă prezint și eu o declarație politică, pe care am

intitulat-o sugestiv „România, record istoric la producția agricolă”.

Distinși colegi,

România înregistrează în acest an cel mai bun rezultat agricol din istorie, în condițiile în care

producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8

miliarde de euro. Conform datelor Ministerului Agriculturii, producția de grâu din acest an este mai

mare cu 200 000 de tone față de anul trecut, depășind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma

să se situeze undeva între 14,5 și 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone, cât va

recolta Franța. În acest context, România devine cel mai mare producător european de porumb.

Da, stimați colegi, România a detronat Franța de pe locul întâi la producția europeană de

porumb.

Aceste performanțe remarcabile din sectorul agricol se datorează investițiilor semnificative din

acest sector. Pe de altă parte, în acest domeniu activează peste 12 700 de firme, numai în primele șapte

luni din 2018 înființându-se 1 450 de companii noi, cu 27% mai multe decât în aceeași perioadă a

anului 2017.

Sunt performanțe remarcabile, determinate de politicile consecvente și deciziile guvernării

PSD-ALDE, de la acordarea în avans a tuturor subvențiilor, până la programele de refacere și

modernizare a infrastructurii agricole, sisteme de irigații, de combatere a grindinei, până la cele de

sprijin al legumicultorilor sau crescătorilor de animale.

Și dacă am vorbit de irigații, vă dau două exemple concrete din județul Botoșani, pe care-l

reprezint în Parlament. În anul 2017, Guvernul a alocat fonduri pentru punerea în funcțiune a

sistemului de irigații de la Manoleasa, unde lucrările s-au finalizat și, astfel, mii de hectare au fost

irigate. În anul 2018, s-au continuat investițiile și s-a repornit sistemul de irigații de la Ripiceni Stânca,

tot din județul Botoșani, sistem care deservește astăzi peste 3 000 de hectare.

Stimați colegi,

Haideți să lăsăm ipocrizia deoparte. Mai sunt multe de făcut, iar rezultatele guvernării PSD-

ALDE nu pot fi ignorate. De aceea, îi asigur pe cetățeni că toate prevederile din programul de

guvernare vor fi realizate, indiferent câte piedici vom avea.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici.

- 24 -

PAUZĂ


Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

- Grupul parlamentar al PSD – doamnele și domnii senatori Stan Ioan, Bădălău Niculae,

Vulpescu Ioan, Arcan Emilia, Trufin Lucian, Toma Vasilică, Smarandache Miron-Alexandru;

- Grupul parlamentar al PNL – Cristina Ioan, Pîrvulescu Eugen, Popa Cornel, Caracota Iancu,

Hărău Eleonora-Carmen, Stângă George-Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea-Vasile;

- Grupul parlamentar al USR – Alexandrescu Vlad-Tudor, Ghica Cristian, Wiener Adrian;

- Grupul parlamentar al ALDE – Nicoară Marius-Petre.

Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 noiembrie 2018.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte

al Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală.

După cum observ, Grupurile USR, ALDE probabil că nu și-au terminat ședința de grup.

PAUZĂ



Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 noiembrie 2018, și vă anunț că, din

totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 79 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Ion Ganea și

Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Atunci, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice;

10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

- 25 -

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 69 de voturi pentru, zero contra, zero abțineri, programul de lucru pentru astăzi a fost

aprobat.

*

Înțeleg, din partea Grupului PNL, o intervenție.

Vă rog, domnule vicelider, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o modificare; două modificări în componența Grupului senatorial al Partidului Național

Liberal, și anume vom avea, începând de astăzi, încă un vicelider, în persoana domnului Mario-Ovidiu

Oprea, iar liderul de grup, începând de astăzi, este domnul Florin Cîțu.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Am luat act de modificările din cadrul Grupului PNL.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi…

Domnule senator Moga, vă rog, microfonul central.

Domnul Nicolae Moga:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Domnule președinte,

La solicitarea multor colegi, vă fac o propunere referitoare la cartelele de vot. Până găsim o altă

metodă, până reglementăm lucrul ăsta, vă propun să rămână la fel cum a fost până acum: cartelele de

vot să rămână la staff, stafful să ni le ofere dimineața. Exact cum a fost până acum.

Vă propun lucrul ăsta până găsim o altă modalitate, ca să nu fim puși în situația să nu avem

cartele sau să nu putem să votăm.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală și la prezidiu.)


Vă mulțumesc, domnule senator Moga, pentru intervenție.

Rog stafful să țină cont de solicitarea președintelui Comisiei pentru regulament.

Mai sunt și alte intervenții?

- 26 -

Săptămâna aceasta facem cum ne-a propus domnul Moga. Vedem mai târziu ce facem.

(Discuții la prezidiu.)

Stimați colegi,

Invit liderii de grup până la prezidiu, inclusiv pe domnul senator Moga. (Discuții la prezidiu.)

Mulțumesc.

Informez plenul Senatului că discuția cu liderii grupurilor parlamentare ca urmare a propunerii

domnului senator Moga… concluzia este următoarea: îl mandatăm pe domnul senator Moga să poarte

o discuție cu stafful, să stabilească procedurile privind ridicarea cartelelor, aducerea cartelelor, și

inclusiv pentru ședințele de plen, în așa fel încât toate lucrurile să fie în regulă și să fie informate

grupurile parlamentare.

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 12 – 17 noiembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de

lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni, 12 noiembrie: ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința

Biroului permanent; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamenatre; 16.00 – 18.00, lucrări

în plenul Senatului; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 13 noiembrie – lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 14 noiembrie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi, 15 noiembrie – lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 16 noiembrie, respectiv sâmbătă, 17 noiembrie – activități în circumscripțiile

electorale.


Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 69 de voturi pentru, zero abțineri și zero voturi contra, programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul

Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din

5 noiembrie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(b577/01.11.2018)

- 27 -

Adoptată tacit de Camera Deputaților.

Dacă inițiatorul o susține. Nu.

Atunci, nu avem cum să supunem votului și să adoptăm.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi

funcţionarea Jandarmeriei Române. (b579/01.11.2018)

Adaoptată tacit de Camera Deputaților.

Inițiatorul? Nu.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(b580/01.11.2018)

Respinsă de Camera Deputaților.

Dacă dintre inițiatori susține cineva. Nu.

Atunci, nu avem cum să adoptăm.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea

termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 31 octombrie 2018, a unei iniţiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2006 privind

înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri. (L343/04.06.2018)

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75

alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din

Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în

calitate de Cameră decizională.

*

Continuăm, stimați colegi, cu punctul II, dezbaterile asupra inițiativelor legislative.

1. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii

Polone privind mormintele de război, semnat la Varşovia la 25 mai 2018. (L627/15.10.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat Diana Severin, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Vă rog, microfonul 10, aveți cuvântul.

Doamna Diana Severin – secretar de stat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul a fost elaborat în baza Tratatului dintre Republica Polonă și România privind relațiile

de prietenie și cooperare, semnat la București la data de 25 ianuarie 1993, și reglementează

colaborarea în plan bilateral în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, asigurând

- 28 -

cadrul necesar pentru înființarea, amenajarea și întreținerea mormintelor eroilor căzuți în timpul

conflictelor armate.

Pentru aceste considerente vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu. Microfonul 6, aveți cuvântul.

Domnul Tit-Liviu Brăiloiu:


În ședința din 30.10.2018, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale,

membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de

voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

La fel, comisia supune spre dezbatere și adoptare prezentul raport de admitere, fără

amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.



Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de adoptare. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este

Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 73 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2018

privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor

personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui

decedat. (L626/15.10.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat Diana Severin. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Diana Severin:

Vă mulțumesc.

- 29 -

Proiectul de act normativ vizează crearea cadrului legal specific, astfel încât să fie cuprinse

toate elementele necesare participării militarilor invalizi și răniți, precum și a însoțitorilor acestora la

evenimentul competițional Invictus Games și la alte evenimente sportiv-recreative care vizează

recunoștința cuvenită acestora, reinserția socioprofesională, recuperarea și reabilitarea fizică și psihică,

precum și reglementări privind modul de asigurare a fondurilor necesare pentru participarea echipei

României la asemenea evenimente.

Pentru aceste considerente vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu.




În data de 30 octombrie 2018, Comisia pentru apărare a adoptat prezentul raport de admitere,

fără amendamente.

La fel, vă propunem dezbatere și vot asupra proiectului privind prezentul raport de admitere,

precum și proiectul de lege.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Atunci declar…

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Doamna Liliana Sbîrnea:


Aprecierea și recunoștința noastră față de acești oameni nu sunt… nu se manifestă doar prin

folosirea cuvintelor „vă apreciem” și „suntem recunoscători”, ci trebuie să o facem zilnic. Contează și

intenția de a valoriza acești oameni și trebuie să-i felicităm pentru rezultatele pe care le-au obținut la

jocuri și să ne străduim să le creăm cadrul legal necesar pentru a participa la aceste evenimente.

Este o onoare deosebită pentru noi și pentru Armata Română ca acești oameni, care nu se lasă

niciodată bătuți, să ne reprezinte.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc și eu, doamna senator Sbîrnea.

- 30 -

Dacă sunt alte intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita, săptămâna viitoare, luni,

la ora 18.00.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind

regimul armelor şi al muniţiilor şi pentru modificarea art. 342 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind

Codul penal. (L545/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mihai Valeriu, secretar de stat, de

la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Mihai – subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne:


Guvernul a formulat punct de vedere negativ pe marginea propunerii legislative în discuție.

Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul comun de admitere, cu amendamente,

elaborat de Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

Mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei juridice avem raport comun. Da?

Domnule președinte Brăiloiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.



Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 295

privind regimul armelor și munițiilor și pentru modificarea art. 342 alin. (1) din Legea nr. 286 Cod

penal, în sensul eliminării sancțiunii anulării dreptului de deținere a armelor pentru situația în care

titularul a săvârșit într-o perioadă de doi ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o

contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională, complementară anulării dreptului

de deținere ori, după caz, de port și folosire a armelor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere, iar Comisia pentru apărare, ordine

publică și siguranță națională și Comisia juridică au adoptat prezentul raport comun de admitere, cu

amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru succinta prezentare.

- 31 -

Dacă sunt intervenții.

Procedură.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Văzând și poziția Guvernului și că nu se înțeleg lucrurile, noi considerăm, Grupul PNL, că ar mai fi

ceva de discutat la această lege și solicităm retrimiterea la comisie pentru… timp de o săptămână.

Mulțumesc.


Înțeleg că motivul este că există divergențe între punctul de vedere al Guvernului și cel al

comisiei. Nu?

Vă mulțumim că aveți grijă să nu existe astfel de divergență.

Supun votului dumneavoastră această solicitare, retrimiterea la comisie, termen – o săptămână.


Cu 21 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și o abținere… Număr insuficient de voturi

pentru a fi retrimisă la comisie.

Dacă sunt alte intervenții. Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita, săptămâna viitoare, luni,

cu speranța că vom avea un punct de vedere comun între Guvern și majoritate.

*

Punctul 4 al ordinii de zi, Legea manualului școlar. (L1/03.04.2018) Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru

Andea, secretar de stat, de la Ministerul Educației Naționale. Microfonul 10.


Domnul Petru Andea – secretar de stat la Ministerul Educației Naționale:

Mulțumesc, domnule președinte,


După cum se cunoaște, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea manualului

școlar în ansamblu său. Cum deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, rezultă că proiectul de

lege trebuie respins.

Vă mulțumesc.



- 32 -

Din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru constituționalitate avem raport

comun.

Domnule președinte Pop, microfonul 5.


Domnul Liviu-Marian Pop:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii celor două comisii, analizând legea trimisă la promulgare și considerentele expuse în

Decizia Curții nr. 537/2018, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere a Legii

manualului școlar.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar caracterul legii este ordinar.

Mulțumesc.



Doresc să informez plenul Senatului că la balcon avem un grup de 50 de pensionari din județul

Galați, veniți la invitația domnului senator George Stângă.

Le spunem bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

Continuăm dezbaterile.


Domnul senator Goțiu.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.


Bună dimineața!


USR va vota, evident, pentru acest raport de respingere, dar intervin acum pentru a sublinia

modul în care s-a ajuns la acest raport de respingere, în speranța că ceea ce s-a întâmplat nu se va mai

repeta.

Practic, totul a pornit încercându-se să se eludeze rolul Legislativului, al Parlamentului și rolul

de for de dezbatere și decizional. Pe această lege s-a lucrat mult în Comisia de învățământ. Se ajunsese

la unele puncte comune, dar au fost și niște lucruri care au fost forțate să treacă. De ce? Pentru că se

începuse la sfârșitul anului trecut o procedură deja de evaluare a manualelor pentru acest an, iar legea

ar fi trebuit să urmeze și să se conformeze procedurii deja începute. Ce s-a întâmplat cu acea procedură

de elaborare a manualelor se cunoaște, sunt deja celebre manualele pentru clasa a VI-a, de geografie și

de istorie – nu mai repet acest lucru –, dar sper ca pe viitor să gândim și să dezbatem, în mod real,

aici, în Parlament, legi care să vizeze mai ales când e vorba de educație ceea ce se va întâmpla nu doar

- 33 -

în lunile următoare, ci și peste cinci sau peste 10 ani. Să nu ne mai grăbim cu astfel de proiecte de legi

doar pentru a rezolva situația pentru câteva luni și situația la care s-a ajuns, pentru că s-a încercat

eludarea rolului de legislativ și de dezbatere aici, în Parlament.

Sper că, dacă va mai reveni un proiect al Legii manualului, nu va fi precedat de ordine de

ministru cărora legea asta apoi să trebuiască să se conformeze.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? (Discuții la prezidiu.)

Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Stimați colegi,

Fără îndoială că nu este un succes pentru Comisia de învățământ, dar cred că din această Lege a

manualului noi putem să facem un pas mai departe și să gândim, să avem o abordare mai flexibilă, și

anume să considerăm în viitor o lege a resurselor educaționale, ceea ce înseamnă un document mai

cuprinzător și care cred că este mai așteptat de societate și de școlile din România. De aceea, cred că

tot răul este spre un mai bine.

Vă mulțumesc foarte mult.


Vă mulțumesc.

Domnul președinte al comisiei, o intervenție.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Stimați colegi,

În fapt, decizia Curții spune că noi, Senatul, trebuia să fim prima Cameră care dezbatem Legea

manualului școlar, iar Camera decizională trebuia să fie Camera Deputaților. Ăsta este fondul

problemei. Decizia Curții ne obligă din punctul acesta de vedere. Dacă vrem, să reluăm procesul. Și eu

am făcut lucrul acesta, toți senatorii Partidului Social Democrat au depus Propunerea legislativă pentru

Legea manualului școlar – este în circuit parlamentar, urmează s-o dezbatem în Senat – și această lege

să sperăm că va fi votată și de Camera Deputaților, cu toate amendamentele pe care și dumneavoastră,

cei din opoziție, le-ați depus.

Mulțumesc mult de tot.

- 34 -


Vă mulțumesc.

Cu o precizare: să reluăm procesul legislativ, nu procesul.

Mai sunt alte intervenții? Nu.


Vă amintesc că votul asupra legii… Ne aflăm în faza de reexaminare a legii, ca urmare a

Deciziei Curții Constituționale nr. 537/18.07.2018, prin care legea este declarată neconstituțională în

ansamblul ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare. Legea face

parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiilor și respingerea legii transmise la promulgare.


Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat, iar

propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. (L521/04.09.2018)


Inițiatorul văd că nu este prezent, motiv pentru care dau cuvântul reprezentantului Guvernului

și invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat, de la Ministerul Justiției,

microfonul 9.


Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat la Ministerul Justiției:


Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Formularea propunerii de reglementare analizată este de natură să creeze confuzii și

incertitudine, dar și dificultăți în ceea ce privește interpretarea și aplicarea reglementării, situații

sancționate în mod constant de Curtea Constituțională.

În ceea ce privește propunerea de modificare a dispozițiilor art. 509 din noul Cod de procedură

civilă, care reglementează situațiile care constituie cazuri de revizuire, arătăm faptul că acestea sunt

lipsite de claritate și previzibilitate și sunt de natură a permite retractarea hotărârilor judecătorești în

alte situații decât cele limitativ și expres prevăzute de Codul de procedură civilă.

Prin urmare, apreciem că propunerea legislativă nu îndeplinește cerințele de constituționalitate

mai sus-amintite, fiind de natură să aducă atingere principiului autorității de lucru judecat și

- 35 -

principiului securității juridice, dar și exigențelor constituționale referitoare la claritatea, precizia și

previzibilitatea normei juridice.

Pentru aceste considerente, Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma prezentată.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, dau cuvântul domnului senator Diaconu pentru a prezenta

raportul.

Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:


Cu mențiunea că, inclusiv avizul Consiliului Legislativ este negativ, Comisia juridică, în

ședința din 30 octombrie 2018, a analizat propunerea legislativă și a hotărât să adopte, cu unanimitate

de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, și votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni,

la ora 17.00.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi

combaterea antiromânismului. (L570/04.09.2018)


Inițiatorul nu este prezent. (Discuții la prezidiu.)


Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

În calitate de inițiator, da? (Discuții în sală.)

Domnul Gheorghe Baciu (din sală):

Da.


Puteți să luați cuvântul de la microfonul central, după care o să vă rog să luați loc lângă domnul

senator Diaconu, ca inițiator.


De ce a apărut această lege? A apărut ca o normalitate, ca ceva care-și propune să

reglementeze un lucru care se manifestă tot mai pregnant în societatea noastră. Și atunci, mai mulți

- 36 -

inițiatori, aparținând PMP, PSD, PNL, senatori și deputați, s-au gândit să promoveze o astfel de lege

care să înlăture posibilitatea ca în public sau prin alte mijloace în mass-media românii să fie jigniți în

mod deschis, să fie batjocoriți, să se întreprindă împotriva lor anumite acte care nu fac bine nimănui,

nici celor care le promovează, nici celor care le suportă.

Și acest proiect de lege a fost promovat. S-a primit de la Consiliul Legislativ un aviz favorabil,

de la una din comisii avizatoare, aviz favorabil. Sigur, Comisia juridică își va spune cuvântul. Zic

dumnealor că aviz ar fi doar negativ. Eu cred că nu este corect, când promovăm ceva românesc care

să-l apere pe român de batjocura altora, să fie avizat negativ.

Îmi rezerv dreptul, domnule președinte, ca la discuții pe fond să iau cuvântul și să susțin partea

aceasta.

Mulțumesc.


În regulă.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Diaconu.



Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unor infracțiuni și stabilirea pedepselor

aplicabile în cadrul săvârșirii acestora, în scopul prevenirii și combaterii unor manifestări ostile la

adresa statului român, situate în afara prevederilor Constituției României, care aduc atingere integrității

teritoriale a României, valorilor și memoriei eroilor națiunii române.

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea

legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.


Vă mulțumesc.


(Domnul senator Gheorghe Baciu solicită cuvântul.)

Imediat.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Domnule senator Baciu, microfonul central.



Am fost cu toții martori ai unor manifestații absolut incalificabile. Eu nu vreau să mai văd în

prezența televiziunilor un oarecare salariat al statului român, pe la finanțele publice, cu o minte

bezmetică și nelalocul ei, cum spânzură pe „Crăișorul Munților”, pe Iancu, în prezența televiziunilor,

- 37 -

spunând că face un lucru bun. Nu vreau să mai asist la acea batjocură pe care un popă catolic,

europarlamentar, de altfel, o aduce nației române. Nu vreau să văd cum un președinte al unui partid

politic parlamentar susține sus și tare că 1 Decembrie este o sărbătoare în care trebuie să punem doliu

la steaguri sau să nu o sărbătorim cu toții, așa cum merită, fiind sărbătoarea noastră națională.

Nu mai curând decât săptămânile trecute, cred că chiar săptămâna trecută, Korodi Attila, șeful

Grupului parlamentar al UDMR din Senat, alături de declarația făcută de la Budapesta de unul din

demnitarii de acolo, spune că președintele Comisiei Europene este un neștiutor, fiindcă a afirmat în

prezența Președintelui României că 1 Decembrie va trebui să fie sărbătorit și de Europa, fiind o

sărbătoare a unui stat care este membru în Uniunea Europeană și care este a șasea putere ca populație

din Uniunea Europeană.

Îmi aduc aminte acum de sloganul celui mai puternic partid de guvernământ aflat în sală, cel

mai puternic partid parlamentar, care spune: „Sunt mândru că sunt român.”.

Fiți mândri, dragi colegi, că sunteți români, că suntem români cu toții, votați pentru acest

proiect de lege care-l bagă după gratii pe cel care ne jignește și proferează fel de fel de cuvinte

jignitoare sau manifestații contra poporului român și care-l premiază pe cel care se poartă normal și așa

cum trebuie să ne purtăm noi. Cerem respect, așa cum respectăm noi, nu mai mult, nu altfel.

Vă mulțumesc.

Vă rog să gândiți cu capul dumneavoastră și, atunci când votați, faceți lucrul pe care vi-l

dictează conștiința, nu partidul.

Mulțumesc.



Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2.



Grupul USR va vota pentru raportul de respingere a acestei legi și o să explic și de ce.

Dacă o astfel de lege ar fi fost în vigoare în urmă cu 10 – 11 ani, probabil că mulți dintre cei de

la putere s-ar fi bucurat că nu aș fi putut să fiu aici, în Senat, pentru că aș fi fost condamnat penal

pentru atingere adusă unor simboluri naționale. Ce s-a întâmplat în Cluj, într-o perioadă destul de

cunoscută drept epoca Funar? S-au construit tot felul de statui, printre care și una a lui Avram Iancu, în

Piața Avram Iancu, o statuie care în ghidurile turistice internaționale avea caracterizarea incredibil de

comică, era o caracterizare din ghidul Routard.

- 38 -

În 2007, când s-a pus problema reamenajării pieței Avram Iancu din Cluj-Napoca, am inițiat un

demers jurnalistic pentru ca acea statuie și Avram Iancu să aibă, într-adevăr, o reprezentare care să nu

ajungă de râs în ghidurile internaționale de turism. Peste 100 de personalități clujene și mulți alți

clujeni au semnat acest demers intitulat „Avram Iancu merită ceva mai bun.”.

Ca urmare a acestui demers, m-am trezit cu o sesizare penală pentru atingerea adusă

simbolurilor naționale și pentru constituire de grup infracțional organizat.

Dacă o astfel de lege în care se spune că am fi condamnați ca fiind antiromâni pentru o

percepție, cum este formulată în această lege, probabil că nu s-ar fi ajuns la neînceperea urmăririi

penale, ci la un proces în care aș fi riscat să fiu condamnat.

Ceea ce voiam să exemplific e faptul că cu asemenea formulări, oricând putem ajunge la

abuzuri, la interpretări, pentru că percepția este, evident, una subiectivă și depinde din ce punct de

vedere o vedem. Și, astfel, în loc să rezolvăm o problemă, am genera alte probleme.

În încheiere, vreau doar să mai subliniez un aspect, pentru că mi-a atras atenția motivarea

acestei legi, mai exact referirea la Unio Trium Nationum și la acel termen de tolerat…, de națiune

„tolerată”.

Îmi fac o datorie de a sublinia un lucru pe care nu l-am învățat în școli, unde acestui termen i s-

a dat o semnificație greșită, el provine din dreptul roman, unde procedura tolerēs era o procedură prin

care pater familias își recunoștea un nou-născut, un nou-născut în familie, ca și fiu al familiei. Deci era

o recunoaștere și era o instituție total diferită de procedura expunerii, când nou-născutul era expus

undeva la colțul străzii și luat de vânzătorii de sclavi sau unde murea.

Poate că e bine să spunem acest lucru pentru a înțelege exact ce a însemnat acel termen tolerēs.

Nu era un termen peiorativ, ci, dimpotrivă, era o recunoaștere.

USR va vota pentru raportul de respingere a acestei legi.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și USR-ul va vota împotrivă săptămâna viitoare,

luni….(Discuții în sală.) pentru raportul de respingere, săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor

prevederi referitoare la organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie.

(L525/04.09.2018)


- 39 -

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, doamnei secretar de stat Sofia Mariana Moț.

Vă rog, microfonul 9.

Doamna Sofia Mariana Moț:


Punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această inițiativă legislativă este în sensul că nu

poate fi susținută în forma prezentată pentru următoarele considerente:

- funcțiile de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sunt funcții de

demnitate publică numite, care au prin natura lor o componentă politică și administrativă pronunțată;

- în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, o funcție publică presupune reglementarea

unui statut bine definit, fără elemente de subiectivitate și arbitrariu. Or, prevederile legale propuse

constituie premisele nașterii raporturilor de serviciu pe baza unor elemente subiective, și nu pe baza

unor criterii de competență profesională care să poată fi evaluate în mod obiectiv prin concurs.

Considerăm că dispozițiile propuse au valențe discriminatorii, poziționând persoanele vizate

într-o situație privilegiată în raport cu alte persoane care urmăresc ocuparea posturilor prin concurs, în

condițiile stabilite de lege, a unei funcții de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și

procurorilor.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei juridice, microfonul 5, domnul senator Diaconu.




Pe baza considerentelor expuse deja de doamna secretar de stat, în ședința din 30 octombrie

2018, membrii Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritatea

de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita săptămâna viitoare.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. (L532/04.09.2018)

- 40 -



Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Moț.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul...


Scuzați-mă, vă rog.


Vă scuz.



Guvernul nu susține nici acest proiect de inițiativă legislativă în forma prezentată.

Apreciem că era necesar să se clarifice dacă cerințele propuse, respectiv obiective de interes

național și proiecte de cooperare internațională, trebuie îndeplinite cumulativ.

Considerăm că prevederile propuse sunt reglementate în termeni prea generali și nu permit

diferențierea clară față de condițiile enumerate la art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000,

lăsând loc arbitrariului în aplicarea legii.

Vă mulțumesc.





Aveți cuvântul.


Proiectul legislativ intenționa să relaxeze condițiile pe care asociațiile, fundațiile și federațiile

trebuie să le îndeplinească pentru obținerea statutului de utilitate publică, precum și al promovării

participării cetățenești la luarea deciziilor publice prin intermediul structurilor care funcționează deja

în cadrul autorităților prevăzute de art. 51 din ordonanță.

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și

validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.


Vă mulțumesc.



- 41 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria

legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 71 de voturi pentru, zero voturi contra, zero abțineri, raportul de respingere a fost adoptat,

motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii

nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, respectiv a dispoziţiilor art. 62

alin.(1). (L487/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului.

Dintre inițiatori, microfonul 7, domnul deputat Grosaru.


Domnul Andi-Gabriel Grosaru – deputat:


Stimați domni senatori și doamne senator,

Conform tradițiilor democratice ale reglementării profesiei de avocat în România,

Congresul avocaților a redevenit organul suprem de conducere a profesiei de avocat, ca organ al

profesiei prin reglementarea cuprinsă în Decretul-lege nr. 90/1990, ce a fost ulterior abrogat și

înlocuit de Legea nr. 51/1995, care a preluat reglementările de sorginte democratică și a consacrat

legal compunerea Congresului avocaților din reprezentanți desemnați după reguli și standarde

tradiționale ale democrației profesiei de avocat din România, corespunzător atribuțiilor legale ale

congresului.

Propunerea legislativă vine să remedieze o situație existentă în cadrul Congresului avocaților,

în sensul reprezentării, inclusiv a Casei de Asigurări a Avocaților, de drept, prin președintele

consiliului de administrație, tocmai pentru a exclude o altă procedură de desemnare a unui reprezentant

al acestei instituții, pentru a se asigura prezența președintelui Casei, ca și membru al Congresului,

având în vedere că supravegherea Casei de Asigurări a Avocaților este de competența Congresului,

statutul, hotărârile Congresului de administrație și bugetul Casei sunt, de asemenea, supuse aprobării

Congresului avocaților.

Vă mulțumesc.



- 42 -

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Sofia Mariana Moț. Microfonul 9.



Apreciem că, în situația în care în cadrul lucrărilor desfășurate în congres în îndeplinirea

atribuțiilor acestei entități se impune consultarea Casei de Asigurări a Avocaților, acest demers poate fi

realizat și pe cale administrativă, prin convocarea la lucrări, solicitarea unui punct de vedere și așa mai

departe, nefiind necesară neapărat și amendarea Legii nr. 51/1995 pentru rezolvarea problemelor

identificate în practică.

Prin urmare, Guvernul apreciază că Parlamentul este cel care decide cu privire la oportunitatea

adoptării acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.







În ședința din 30 octombrie 2018, membrii Comisiei juridice au reexaminat propunerea

legislativă și au hotărât, cu o singură abținere și un vot împotrivă, să adopte un raport suplimentar de

admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Raportul suplimentar înlocuiește raportul anterior.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii

legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.


Cu 54 de voturi pentru, 21 de voturi contra și zero abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 53 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

- 43 -

*

Continuăm. Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și

completarea unor acte normative. (L625/15.10.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Domnul György Attila – secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice:

Mulțumesc.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2018 s-au aprobat o serie de măsuri fiscal-

bugetare, cu intrare în vigoare în trimestrul IV, anul 2018.

Guvernul susține raportul elaborat de Comisia de buget.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnul Ștefan Mihu:


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Drept pentru care supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere,

cu amendamentele admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Vrea să vorbească de la UDMR.



Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Cseke Attila.


Domnul senator Cseke Attila.

- 44 -

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:



V-aș face propunerea, ca lider de grup al UDMR, să retrimitem acest proiect la comisia de

specialitate pentru unele clarificări, termen – o săptămână.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul UDMR.


Cu 77 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, propunerea de a retrimite la

comisie, termen – o săptămână, a fost aprobată.

*

Continuăm. Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei

fondurilor externe nerambursabile. (L493/04.09.2018)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Attila György, de la

Ministerul Finanțelor, da?


Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Prin această inițiativă legislativă s-a propus soluția privind rectificarea unor erori care au apărut

în ceea ce privește evidențele bugetare pe venituri.

Guvernul susține inițiativa doar sub rezerva preluării unor amendamente, care au fost

prezentate în cadrul punctului de vedere.

Mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu.




- 45 -

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii comisiei au reanalizat propunerea legislativă, iar, în

urma votului exprimat, aceasta a întrunit 7 voturi împotrivă, 3 pentru.

În consecință, comisia a hotărât să adopte raport suplimentar de respingere pe care îl supunem

spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


A! Vă rog. Mă scuzați. Domnul secretar din stânga mea nu m-a putut ajuta.

Doamna senator Alina Gorghiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Într-adevăr, este o inițiativă a colegilor noștri din Camera Deputaților. Este o inițiativă care, din

punctul nostru de vedere, elimină, așa cum spunea reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene, o

greșeală din lege și simplifică absorbția de fonduri europene. Din păcate, înțeleg că în Comisia de

buget, finanțe punctul de vedere majoritar a fost de respingere a acestui proiect legislativ, care nu face

altceva decât să permită cadrul legal pentru a se plăti sumele cuvenite beneficiarilor proiectelor

retrospective finanțate din POS Mediu 2007 – 2013.

M-aș bucura să reevaluăm punctul de vedere al comisiei astăzi, prin votul senatorilor din plen,

și să votăm împotriva raportului de respingere și, implicit, un vot pentru proiectul de lege.

Vă mulțumesc.





Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte

din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 50 de voturi pentru, 28 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 17 din 15 iulie 2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi

- 46 -

modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 540 din

20 iulie 2015, cu modificările şi completările următoare. (L490/04.09.2018)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila György.

Vă rog. Microfonul 8, aveți cuvântul.

Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Prin această inițiativă legislativă sunt prevăzute noi reguli privind utilizare ștampilelor în cazul

persoanelor juridice de drept public.

Punctul de vedere al Guvernului pe această inițiativă este în sensul că Parlamentul va decide

asupra oportunității adoptării acestei inițiative.

Mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Microfonul 7, aveți cuvântul.



Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al

Guvernului și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere,

cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului, raportul de admitere, amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.





Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 78 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.


- 47 -


Cu 75 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost

adoptată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea...

Vă rog, domnule senator Ghica. Aveți cuvântul, microfonul 2. Explicația votului.

Domnul Cristian Ghica:


Vă mărturisesc că sunt puțin emoționat. Cred că e pentru prima oară când spun treaba asta în

plen. Eu cred că... De fapt, știți la ce mă gândesc? Aș vrea să parafrazez o replică celebră și se pare că

este un pas mic pentru societate dar, de fapt, e un pas foarte mare. Eu cred că acesta ar putea să fie

punctul zero de la care să înceapă debirocratizarea în România. Și cred că este un pas extrem de

important în digitalizarea administrației publice către care cred că toți tindem.

Vreau să mulțumesc tuturor pentru acest vot.

Nu mă așteptam să o fac atât de repede, a mai trecut un proiect acum ceva timp. Apreciez

foarte mult acest lucru.

Vă mulțumesc din nou tuturor.


Domnule senator, nu am înțeles cum ați votat, că era explicarea votului. Domnule senator

Ghica, din cauza emoțiilor, nu ați spus cum ați votat totuși, că de aia ați cerut cuvântul, nu?


„Pentru”, evident.

Mulțumesc.

Dar să știți că chiar sunt emoționat. Chiar vorbeam cu colegii mei acum despre treaba asta.


Fiind unanimitate, ne-am dat seama cum ați votat.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții aici. Explicarea votului. Nu.

*

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătăţii. (L559/04.09.2018)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și invit la microfon pe doamna secretar Diana

Severin, da?

- 48 -

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Doamna Diana Severin:


Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel

încât un medic de familie să poată fi titularul atât al unui singur cabinet, cât și al mai multor puncte

secundare de lucru.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Diaconescu.


Domnul Renică Diaconescu:

În urma dezbaterilor din ședința din 30 octombrie 2018, Comisia pentru sănătate publică a

hotărât, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa

ce face parte integrată din prezentul raport.

Menționăm că amendamentele cuprinse în anexă sunt de competența decizională a Camerei

Deputaților.

Comisia pentru sănătate publică supune, pentru dezbatere și adoptare, plenului Senatului

raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.


Vă mulțumesc.


Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2, după care domnul senator Wiener.


Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Este o inițiativă legislativă în principal a colegilor parlamentari din Grupul parlamentar al

UDMR, susținuți și de alți colegi, o inițiativă care vine în sprijinul rezolvării problemelor care există

mai ales în mediul rural în ceea ce privește asigurarea asistenței medicale la nivelul medicinii de

familie. Soluția găsită, îmbunătățită prin raportul Comisiei de sănătate, credem că va duce lucrurile

- 49 -

înainte. Va fi un pas înainte în sensul în care, în anumite localități în mediul rural, unde astăzi nu se poate

asigura această asistență, va exista această posibilitate prin faptul că medicul de familie poate să-și

deschidă un punct secundar de lucru, în plus față de cel principal.

Evident că vom susține și vă rog să susțineți această propunere legislativă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnule senator Wiener, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

Stimați colegi,

România ocupă, din păcate, ultimul loc în Europa la indicatorul „Nevoi medicale nesatisfăcute”

și asta, în principal, datorită accesului absolut insuficient la servicii de medicină primară. Vreau să

menționez faptul că în România există între 400 și 600 de localități care nu au medic de familie, vârsta

medie a medicilor de familie în România este peste 52 de ani.

Evident, această lege vine să faciliteze accesul populației, în special din mediul rural la servicii

medicale de bază. Țineți cont de faptul că, în România, una din cinci gravide este evaluată medical

pentru prima dată în momentul nașterii. Este o lipsă de asistență medicală primară cumplită în mediul

rural. Mă surprinde profund punctul de vedere negativ al Guvernului și sper ca noi toți, aici, să

decidem a sprijini această lege și a facilita accesul românilor din mediul rural la servicii medicale.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum a spus și colegul nostru, domnul senator Cseke, propunerea legislativă a fost ușor

modificată, ușor îmbunătățită în cadrul Comisiei de sănătate, iar punctul de vedere al Guvernului se

referea la propunerea inițială, așa că am să vă rog să votați această inițiativă.

Este o inițiativă bună, care vine în completarea tuturor inițiativelor pe care noi le-am făcut

pentru a crește accesibilitatea populației României la servicii de sănătate, indiferent dacă anumiți

colegi… Și am constatat cu stupoare că vicepreședintele Comisiei din Camera Deputaților a făcut

afirmații absolut halucinante, împreună cu o colegă medic, de altfel, cu privire la inițiativele pe care

- 50 -

noi le promovăm pentru a asigura creșterea accesibilității și a accesului populației României la servicii

de sănătate.

Vom vota pentru.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Domnule senator Diaconescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnul Renică Diaconescu:

Pentru a explica, oarecum, faptul că această comisie de sănătate a votat împotriva unei decizii a

Guvernului, vreau să vă spun, așa cum preciza și domnul senator dinaintea mea, că noi am adus

modificările care să faciliteze și să se acordeze cu punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Ce se voia în punctul de vedere al Ministerului Sănătății? Ca accesul medicilor tineri să vină

spre zonele rurale și că, dacă un medic își poate extinde activitatea și în alte localități, medicii tineri nu

mai pot veni în acele localități. Noi am făcut amendamente care permit medicilor să intre în localități și

restricționează accesul medicului cu un cabinet particular într-o unitate teritorială să meargă foarte

departe.

Vă mulțumesc.





Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 81 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, raportul a fost adoptat.



Cu 79 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 14, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind

dreptul de autor şi drepturile conexe. (L442/04.09.2018)

- 51 -


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat, de la

Ministerul Culturii.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității

Naționale:

Bună ziua, domnule președinte!


Prin adoptarea proiectului de act normativ se urmărește facilitarea accesului la opere publicate

al persoanelor nevăzătoare cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate.

Scopul proiectului de act normativ este să îmbunătățească disponibilitatea și schimburile

transfrontaliere ale anumitor opere și ale altor obiecte protejate de drepturi de autor, în formate

accesibile pentru persoanele beneficiare.


Domnilor senatori,

Fiind vorba de transpunerea unei directive europene, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de

lege, așa cum a fost aprobat în raportul comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru cultură și Comisiei juridice, avem raport comun.

Vă rog, microfonul 7. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Turos Lóránd:


În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor

prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în

anexa la prezentul raport și sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru cultură și media și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări

supun plenului Senatului spre dezbatere raportul comun de admitere, cu amendamente, și Proiectul de

lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile

conexe.


Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Turos.


- 52 -


Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 67 de voturi pentru, un vot contra și 9 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.


Cu 71 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și 8 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu

dizabilităţi. (L385/18.06.2018)


Inițiatorul?

Sunteți inițiator? Da.

Domnule senator Chisăliță, vă rog. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată astăzi în dezbatere are ca principal scop asigurarea faptului că

România, stat parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, își

respectă întru totul obligațiile asumate în această calitate.

Prin modificările și completările aduse Legii nr. 8/2016 prin această propunerea legislativă se

sporesc atribuțiile Consiliului de monitorizare și se înlătură discriminarea persoanelor cu dizabilități,

neinstituționalizate. Între modificările propuse se numără monitorizarea implementării Convenției în

toate instituțiile, ce au obligația de a respecta unul sau mai multe articole din acestea, asigurându-se

respectarea drepturilor tuturor persoanelor cu dizabilități.

O completare considerată a fi mai mult decât necesară este acordarea posibilității

reprezentanților Consiliului de monitorizare de a participa, în calitate de observatori, la activitățile

comisiilor județene de evaluare a persoanelor cu handicap pentru a modifica respectarea drepturilor

persoanelor cu dizabilități de către acestea.

Mulțumesc frumos.



- 53 -

Din partea Guvernului dau cuvântul domnului secretar de stat Nicea Mergeani, de la Ministerul

Muncii.

Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Domnul Nicea Mergeani – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale:


Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind

înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu

modificările și completările ulterioare.

În această situație, Guvernul nu susține această propunere legislativă.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului, domnul senator Chisăliță.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.



În cadrul ședinței din data de 30.10.2018, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă

și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi a membrilor prezenți, un raport de admitere, cu

amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități supune spre dezbatere

și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea

legislativă.


organice și urmează a fi supusă votului plenului Senatului în conformitate cu prevederile art. 76 din

Constituția României, Senatul fiind Cameră decizională.


Vă mulțumesc.


Din partea Grupului USR înțeleg că-s două intervenții. Ne hotărâm și noi?

Vă rog. Domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

Stimați colegi,

Acest Consiliu de monitorizare este un mecanism esențial în respectarea acestei convenții,

Convenția pentru respectarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Din păcate, prin

această lege s-a pierdut din vedere premisa esențială a acestui consiliu, a acestui mecanism de

- 54 -

monitorizare practic, și anume independența instituțională. Acest consiliu trebuie să monitorizeze

instituțiile statului în exercițiul lor de a implementa drepturile persoanelor cu dizabilități, care sunt

numeroase, și în România, din păcate, sunt foarte puțin respectate.

Prin faptul că și-au extins domeniul de activitate și nu s-au limitat prin această lege să extindă

domeniul de activitate… și nu s-au limitat la obiectul esențial pe care îl are, practic, își pierd

ascendentul pe care l-ar avea, acela al independenței instituționale. În măsura în care și-au propus să

realizeze un registru național al persoanelor cu dizabilități, în măsura în care își propun să aibă și alte

activități pe lângă cea de inspecție și monitorizare, și anume formarea sau derularea a tot felul de

proiecte finanțate cu fonduri de la diverse instituții sau chiar fonduri europene, practic, își cresc

dependența de bunăvoința diverselor instituții pe care ei, de fapt, ar trebui să le monitorizeze și să le

amendeze, practic, prin inspecțiile pe care le fac, prin constatarea neregulilor.

De asemenea, sunt îngropate, nici măcar profund, ci la suprafață, în lege drepturi de preemțiune

ale președintelui, ale vicepreședintelui, sinecuri de tot felul.

Grupul USR va vota împotrivă, considerând faptul că această lege, practic, pervertește

obiectivul principal al Consiliului de monitorizare și acela de a fi un câine de pază al instituțiilor

statului în exercitarea implementării drepturilor persoanelor cu dizabilități.


Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnule senator Chisăliță, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.



Vizavi de avizul Guvernului, vreau să vă spun că în comisie s-au luat în considerare toate

obiecțiile pe care le-a avut Guvernul, iar, de asemenea, au fost adoptate o serie de amendamente venite

de la Consiliul de monitorizare, în așa fel încât acest proiect să respecte în totalitate Convenția

Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, aș vrea să vă solicit să supunem la vot o modificare la unul dintre

amendamentele admise. S-a strecurat o greșeală de formulare.

Este vorba la nr. crt. 17. La art. 4 la lit. f) textul adoptat inițial de comisie a fost: „Primește

notificările de deces transmise conform art. 13 de către facilitățile de tip rezidențial publice sau private

prevăzute la art. 2 alin. (2)”.

Modificarea care trebuie făcută:

„Privește notificările de deces transmitere… conform art. 12 de către instituțiile prevăzute la

art. 2 alin. (2).”

- 55 -


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această modificare.


Cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, zero abțineri, această modificare adusă în atenție de

colegul nostru, domnul senator, a fost adoptată.

*

Domnul Cristian Ghica (din sală):

Precizare... Procedură...


Vă rog, domnule senator Ghica. Microfonul 2. Intervenție pe procedură sau precizare.



Cred că nu mi-a trecut emoția. La punctul 14, la L442, am votat din greșeală „contra” și aș

vrea, pentru stenogramă să rămână că aș fi votat „pentru”.

Mulțumesc. (Discuții în sală.)


Am înțeles. Pentru stenogramă. E bună precizarea.

*


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative

Din sală: Luni. (Discuții în sală.) Organică...


Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera...

Mulțumesc colegilor că mi-au atras atenția. (Discuții la prezidiu.)

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi luni.

*

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea

mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. (L608/02.10.2018)


Dacă inițiatorul este prezent... Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicea Mergeani, de la Ministerul

Muncii. Microfonul 9.


- 56 -

Domnul Nicea Mergeani:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 8/2016 privind

înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu

modificările și completările ulterioare, în sensul că avizarea propunerii de candidați pentru funcțiile de

președinte și vicepreședinte ai Consiliului de monitorizare a implementării Convenției să se realizeze

cu avizul comun al Comisiilor pentru drepturile omului din Camera Deputaților și Senat.

Având în vedere autonomia acestei instituții care funcționează sub controlul parlamentar,

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului, vă rog, domnule senator Chisăliță. Microfonul 5.

Aveți cuvântul.



În cadrul ședinței din data de 30.10.2018, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă

și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Comisia a decis respingerea propunerii legislative având în vedere prevederile art. 74 alin. (4)

și (5) din Regulamentul Senatului, republicat, și că pe ordinea de zi a comisiei s-au aflat două proiecte

cu același obiect de reglementare, astfel că prevederile prezentei propuneri legislative se regăsesc în

cuprinsul Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea

mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturilor persoanelor cu dizabilități – L385/2018.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități supune spre dezbatere

și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.


organice și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, Senatul fiind Cameră decizională.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Vă rog.

Doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Florina-Raluca Presadă:


- 57 -

Văd că venim cu tot felul de propuneri legislative care să modifice felul în care funcționează

Consiliul de monitorizare a Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități, dar nu văd nicăieri un

raport de activitate al acestui consiliu, nu văd nici măcar un site prin care acest consiliu să ne

informeze cu privire la acțiunile pe care le face și nu văd nici măcar o acțiune întreprinsă de către acest

consiliu.

Acest consiliu a devenit o sursă de sinecuri pentru PSD, de când PSD a ajuns la șefia acestei

instituții. Despre asta-i vorba. Votăm pe bandă rulantă legi care nu fac decât să dea puteri sporite unui

consiliu care nu face nimic! Decât să fie un loc călduț pentru diverși apropiați ai PSD-ului.

Este inadmisibil ceea ce se întâmplă și trebuie neapărat să stăm cu ochii… să monitorizăm noi

acest Consiliu de monitorizare, pentru că nu-și face treaba. Degeaba dăm noi puteri sporite, degeaba le

dăm bugete, pentru că nu fac absolut nimic. Nu știm unde se duc acești bani. Mai ales de când a ajuns

președinte al consiliului un numit de către PSD. Este rușinos ceea ce se întâmplă!

Vom vota împotriva oricărei propuneri care nu face decât să dea puteri sporite unor oameni

ajunși acolo nu în slujba persoanelor cu dizabilități, ci a unora care i-au numit acolo.

Vom vota împotrivă, așa cum am spus.



Raportul comisiei este de respingere… (Discuții la prezidiu.)

Domnule senator Chisăliță, vă rog, aveți cuvântul.

Din partea Grupului PSD, da?


Din partea grupului.


Microfonul 5.



Din păcate, doamna senator a vrut să vorbească la alt punct. Noi acum avem un raport de

respingere pe un proiect de inițiativă.

Referitor… (Discuții în sală.)

Da. Și nu suntem inițiatori noi, ca grup PSD.

Doamna senator ar trebui să se uite puțin mai atent, să vadă că acest Consiliu de monitorizare,

de la data de la care a fost preluat, prin concurs, ca să ne înțelegem, de un alt președinte, și-a desfășurat

o activitate extrem de intensă, ea apărând inclusiv pe site și inclusiv în presă, prin acțiuni de

monitorizare la o serie de instituții care sunt în competența acestui consiliu.

- 58 -

Deci este… Mi se pare deplasat să vorbim că acest Consiliu de monitorizare nu își face și nu își

desfășoară treaba.

Mulțumesc foarte mult.


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

(Doamna senator Florina-Raluca Presadă solicită cuvântul.)

Doamna senator, ați avut o intervenție. Conform Regulamentului, una din partea grupului.

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 17 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi organizarea şi

funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. (L504/04.09.2018)



Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Vajda Zsombor, zic bine?

Domnul Vajda Zsombor – vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente:

Da.


Vă rog să precizați dumneavoastră foarte bine numele.

Vicepreședintele Autorității Electorale Permanente. Microfonul 8.

Domnul Vajda Zsombor:

Bună ziua, domnule președinte!


Sunt Vajda Zsombor de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Instituția noastră nu susține adoptarea acestei propuneri legislative întrucât contravine înseși

Constituției. La data la care persoana își depune candidatura trebuie să aibă domiciliul în România,

conform Constituției, și să fie și cetățean român.

Având în vedere termenul foarte lung de la data rămânerii…, validării dosarului de candidatură

și până în ziua alegerilor, nu se poate, tehnic, realiza această propunere.


Vă mulțumesc.

- 59 -

Din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnule președinte Cârciumaru, microfonul 7, aveți cuvântul.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

În ședințele din data de 9 și 30 octombrie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică,

împreună cu membrii Comisiei juridice au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor

prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun plenului Senatului, spre

dezbatere și adoptare, raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Comisia pentru comunitățile de români din afara țării a dat aviz negativ, Comisia pentru

constituționalitate – aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului – aviz negativ.

Guvernul nu susține.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar închise… (Discuții în sală.)

Doriți să interveniți, nu?

Vă rog, microfonul 2, domnul senator Mihail.


Mulțumesc.

Discuția despre acest proiect este, de fapt, despre accesul la viața politică românească al

oamenilor care trăiesc în afara țării. În afara României, printre milioanele de români care sunt acolo,

sunt foarte mulți oameni de o deosebită calitate, oameni care au contribuit deja sau contribuie la

bunăstarea comunităților din care fac parte, care cunosc problematica comunităților din care fac parte

sau care au expertiză în domenii specifice, care ar putea fi foarte utilă în Parlamentul României. Acești

oameni… În acest moment, acestor oameni li se pun piedici în a accede la Parlamentul României.

Am ascultat un punct de vedere al Guvernului…, al AEP-ului care spune că propunerea

contravine Constituției României. Constituția României prevede la art. 16 că pot fi ocupate funcții în

stat de către cetățeni care au domiciliul în țară. Până a ocupa o funcție, respectiv o poziție de

parlamentar, trebuie să și candidezi, să fii și ales. Sunt niște pași foarte importanți. Și actul de a

candida poate că pentru unii dintre dumneavoastră sau pentru Guvern pare ceva foarte simplu, dar

pentru o persoană care și-a desfășurat viața profesională într-o altă țară, care are un bagaj de experiență

- 60 -

și cunoștințe dintr-o altă țară, are familia acolo, are viața acolo și are curajul să se gândească la o

schimbare în folosul României, acest act poate fi foarte, foarte dificil. Vă spun din experiență proprie.

Rolul nostru, cred, ca parlamentari, este să sprijinim democrația, să eliminăm barierele pentru

cei care vor să se implice. Dacă noi vom continua să aplicăm o interdicție de a candida celor care au

curaj, din afară, să se gândească la acest lucru, nu facem decât să subliniem faptul că, pentru România

de astăzi, pentru birocrația română de astăzi, pentru administrația română de astăzi, cetățenii români

din afara țării nu sunt bine-veniți.

Vă rog frumos să dăm mesajul contrar: că vrem să avem expertiza lor, că vrem ca ei să

contribuie la dezvoltarea României și vrem ca ei să poată să fie parlamentari, fără a trebui să facă fel

de fel de artificii, să-și mute domiciliul în țară când nu știu încă dacă vor fi aleși sau nu.

Am auzit fel de fel de scuze legate de tehnicalități și am auzit… am citit în raportul comisiei că

acești oameni „trebuie să depună din timp toate diligențele pentru îndeplinirea acestor condiții

formale”.

Domnilor, a-ți muta domiciliul din Statele Unite, sau din Franța, sau din alt loc în România, nu

e o simplă condiție formală pentru cineva pus în această situație. Rolul nostru este să facilităm, nu să

împiedicăm, așa că vă rog să votați această lege pentru oamenii care sunt în diaspora și vor să ne ajute.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție, ne-ați convins.

Domnul senator Manoliu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

După care, domnul senator Cseke Attila.

Domnul Dan Manoliu:

Domnilor colegi,

Eu nu sunt de acord cu problema, cum e prezentată de domnul senator, pentru simplul motiv că

în lege se stabilește că poate fi domiciliu nu stabil, deci poate fi un domiciliu flotant, care e foarte ușor

de obținut. Una la mână.

A doua la mână, tot în propunerea legislativă se spune că, dacă respectivul câștigă alegerile și

nu depune acea dovadă a domiciliului, mandatul nu va fi validat de către Parlament. Asta înseamnă, vă

dați seama, că respectivul mandat intră deja în furca invalidării și înseamnă o…, ca să spun așa, un

haos în validarea mandatelor și totodată înseamnă ocuparea pe buletinul de vot a unei poziții care poate

fi luată de altcineva.

- 61 -

Deci eu spun că într-adevăr contravine Constituției și în al doilea… al doilea motiv este acela

că un domiciliu flotant se poate obține foarte ușor, fără a avea probleme și nu îngrădim, prin asta,

participarea personalităților din afara țării la procesul de alegere în Parlamentul României.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila.




Stimați colegi,

Referitor chiar la obiectul acestei inițiative legislative v-aș aduce în atenție două chestiuni.

Una dintre ele, despre care am mai tot zis și de la acest microfon, în 2015, după ani buni,

partidele parlamentare, sigur, din acel mandat parlamentar, au decis, printr-o Comisie de Cod electoral,

să elaboreze și să adopte cinci legi pe partea electorală. Și, atunci, discuțiile – și finalul acestor discuții

și dezbateri și adoptarea lor – au fost acestea: „Domnule, trebuie să lăsăm o perioadă de timp ca aceste

legi să-și producă efectele, să vedem în timp unde sunt probleme și le vom corecta.” Suntem la trei ani

de la acea decizie. Evident că nu e exclusă nici o modificare, pentru că acesta este rolul Parlamentului

și inițiativa legislativă trebuie dezbătută, dar totuși aș aminti acest consens care a fost atunci în

Parlamentul României pe legile electorale.

Doi. În afară de posibilitatea de a modifica o legislație electorală și un proces electoral, sunt și

anumite chestiuni logice sau, dacă vreți, tehnice, care au funcționat timp de 28 de ani și care ar trebui

să funcționeze în continuare.

În momentul în care spui că poate candida cineva… și aici nu este vorba de diaspora sau de

unde vine cetățeanul și așa mai departe, în momentul în care spui că poate candida cineva care nu are

domiciliul în țară, își depune dosarul de candidatură – atenție, cu 30 de zile înainte de data alegerilor se

tipăresc buletinele de vot, cu cetățeanul respectiv pe buletinul de vot pe care se poate vota – și spui că

până în preziua alegerilor va trebui să facă această dovadă. Dacă nu face această dovadă, practic, tu pui

cetățeanul…, induci în eroare cetățeanul român, votantul, indiferent cu cine ar trebui să voteze sau ce

parte a eșichierului susține politic, pentru că ai pe buletinul de vot un cetățean care nu are dreptul să

candideze, dar e acolo și e evident că unii vor vota cu acel cetățean.

Ai voturi pierdute din partea electoratului pentru că omul respectiv nu îndeplinește această

condiție. Și atunci, legea actuală – care e în aceeași formă cu privire la această chestiune, că trebuie să

- 62 -

îndeplinești această condiție la data depunerii candidaturii și a dosarului de candidatură – este corectă,

este logică și credem că trebuie să rămână așa.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare.

*

Punctul 18 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii

nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și

funcționarea Autorității Electorale Permanente. (L535/04.09.2018)



Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Vajda Zsombor. Microfonul 8.

Domnul Vajda Zsombor:

Bună ziua, din nou!

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține nici adoptarea acestei modificări legislative

întrucât prezintă multe lacune legislative.

Pe de altă parte, ridică probleme mari în aplicarea practică a acestor prevederi. Nu putem să ne

imaginăm cum ar putea să imprime, într-o secție de votare din străinătate, președintele de acolo câte un

buletin de vot pentru fiecare doritor să…, fiecare votant, pentru circumscripția unde ar dori el să

voteze. Practic, ar fi imposibil, plus că ar fi multe erori pe tot parcursul voturilor... Cam atât.


Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnul președinte Cârciumaru. Microfonul 7.


Domnul Florin Cârciumaru:



Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică, împreună cu

membrii Comisiei juridice au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să

adopte un raport comun de respingere.

- 63 -

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun plenului Senatului, spre

dezbatere și adoptare, raportul comun de respingere și propunerea legislativă.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. (Discuții la prezidiu.)

Imediat.

Domnul senator Mihail.


Se pregătește domnul Manoliu, evident. Microfonul 3.



Aș vrea să clarificăm ce votăm. Românii de afară sunt câteva milioane. În fapt, sunt mai multe

categorii: vreo 700 000 dintre ei au ales să declare în relația cu statul român că au domiciliul în afara

țării, din cei care rămân, acele câteva milioane, marea, zdrobitoarea majoritate sunt oameni care încă

mai consideră că, atunci când vorbesc de acasă, vorbesc de România, vorbesc de locul unde și-au lăsat

familiile, vorbesc de locul unde, de obicei, se întorc câteva luni pe an, vorbesc de locul unde au casa

construită sau în construcție. Oamenii aceștia sunt legați de România și, pentru că sunt legați de

România, vor să aibă un cuvânt de spus în ce se întâmplă în România, acolo unde consideră ei că este

casa lor.

Dacă eu sunt din Vaslui și muncesc nouă luni pe an la Bologna, mi se pare foarte, foarte simplu

și logic să-mi aleg parlamentarul care se va ocupa ca, la mine în județ, la Vaslui, lucrurile să meargă

bine, nu de parlamentarul care se ocupă neapărat de Bologna.

A-i împiedica pe acești oameni să voteze și să aibă un cuvânt de spus la ei acasă, numai pentru

că ni se pare nouă că ar fi o aplicare problematică și că „nu putem să ne imaginăm ce vor face oamenii

din consulate”, este cel puțin deplasat. Eu am fost în consulate și am stat de vorbă cu consulii, cu

consulii generali, cu personalul din consulat și le-am expus situația. Cred că, dacă ați fi făcut același

lucru, v-ați fi dat seama că problema asta nu e atât de mare.

Am văzut în motivarea comisiei că se vorbește despre fonduri care trebuie injectate pentru a

asigura această schimbare radicală. Domnilor, vorbim de niște imprimante și niște foi! Chiar dacă

adăugați și oameni la cele câteva sute de secții de votare, sumele sunt de ordinul zecilor de mii de euro.

Statul român nu are astfel de bani pentru milioanele de oameni de afară care sunt oameni care ar putea

să contribuie la transformarea și dezvoltarea României și pe care dumneavoastră, guvernanții, ați ales

să-i ignorați.

- 64 -

Eu sper că măcar acum, în al doisprezecelea ceas, vă veți da seama că vă pot ajuta acei oameni,

ajutând România, și că veți vota această lege pentru a le da posibilitatea să se exprime și să-și aleagă

aleșii acolo unde au nevoie de ei – în țară.

Mulțumesc.


Domnul senator Manoliu.


Domnul Dan Manoliu:

Domnilor colegi,

Din nou sunt nevoit să-l contrazic pe colegul meu senator. Nu mi se pare firesc ca mie, din

județul Neamț, în ziua alegerilor, dacă mă duc în județul Iași – a alegerilor locale sau parlamentare –,

să nu mi se dea voie să votez pentru cei din Neamț, iar cel din Italia sau din Spania, plecat, să

primească acceptul de a vota de acolo pentru localitatea sau județul din care a plecat. Una la mână.

A doua la mână, știți regimul buletinelor de vot care sunt tipărite de o singură autoritate, sunt

tipărite sub un anumit regim. Deci dăm liber să tipărim buletine de vot în afara țării, cum vrem și cum nu

vrem. Una la mână. A doua la mână, trebuie să tipărim buletinele de vot din respectivele țări și secții

de votare pentru toate județele țării, mai ales la alegerile locale și parlamentare. Deci vă dați seama,

într-adevăr, cam ce înseamnă pentru respectivul consulat sau ambasadă să tipărească atâtea seturi de

buletine de vot fără să știe nimeni câte, cum și ce. Deci deja și securizarea votului lasă de dorit.

De aceea, Grupul PSD va vota împotriva acestei propuneri legislative.


Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.


*

Punctul 19 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17

din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole

situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale

ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi

înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare. (L554/04.09.2018)



- 65 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș,

de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc.


Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține oportunitatea promovării inițiativei

legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 în forma prezentată, pentru următoarele

considerente: o parte dintre soluțiile propuse în cuprinsul acestei inițiative legislative sunt identice cu

textul amendamentelor admise în raportul preliminar adoptat de Comisia de agricultură, silvicultură,

industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților pentru inițiativa legislativă

pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 și întrucât măsurile propuse nu se corelează cu

prevederile legale în vigoare aplicabile în acest domeniu, raportat la faptul că propunerea legislativă

conține pasaje care nu prezintă coerență și predictibilitate, astfel încât să se facă posibilă determinarea

efectelor normelor juridice din punct de vedere al aplicării în timp a legii.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru agricultură, raport comun.

Doamna președinte Silistru. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Doamna Doina Silistru:


Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și

elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului – aviz negativ, Comisia pentru administrație – aviz negativ,

Comisia pentru mediu – aviz negativ.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, membrii celor două comisii au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere a propunerii legislative, pe

care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Lege organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

- 66 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.




*

Punctul 20, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele

publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. (L593/17.09.2018)

Ocazie cu care salutăm prezența domnului ministru Teodorovici în plenul Senatului!


Inițiatorul… Sunteți inițiator?

Vă rog, domnul senator Mazilu. Microfonul 5.

Aveți cuvântul.

Domnul Liviu-Lucian Mazilu:



Având în vedere că în Serbia trăiesc comunități importante de români care, de cele mai multe

ori, au nevoie de sprijinul țării mamă, România, pentru promovarea și perpetuarea obiceiurilor,

tradițiilor, culturii și a limbii române, având în vedere că România are interese strategice în anumite

zone ale Serbiei și ținând cont totodată de interesele comune ale României și Serbiei, am considerat că

este oportună completarea și modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și

a Legii nr. 215/2001 a administrație publice locale, în sensul de a permite realizarea… autorităților

publice locale din România realizarea și finanțarea unor obiective de investiții, programe comune

cultural-sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care

contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie și în Republica Serbia, așa cum se întâmplă, în prezent,

în relațiile cu Republica Moldova și Ucraina.

Totodată, am considerat oportună introducerea unui nou articol, prin care autoritățile

administrației publice locale din România pot aproba finanțarea și/sau cofinanțarea unor proiecte

propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, în

cadrul programelor de interes comun, de cooperare transfrontalieră și cooperare teritorială.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să susțineți și să votați această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

- 67 -

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul

Dezvoltării.


Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Guvernul susține această inițiativă legislativă și vă propunem a fi adoptată conform raportului

comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru buget și Comisiei pentru administrație avem raport comun.

Domnul senator Arcaș. Microfonul 7.


Domnul Viorel Arcaș:


Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al

Guvernului și au hotărât, cu majoritate covârșitoare, să adopte raport comun de admitere, cu

amendamentele cuprinse în anexă.


Vă mulțumesc.




*

Punctul 21 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (L506/04.09.2018)

Vă rog, doamna vicelider Pațurcă, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:


În cadrul Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice se dorește reformularea unor soluții.

De aceea, vă propunem retrimiterea la comisie.

Termen, o săptămână.

- 68 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea sau solicitarea de retrimitere la comisie, termen – o

săptămână, argumentația prezentată de colega noastră.


Cu 61 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, propunerea de retrimitere la

comisie a fost aprobată.

*

Continuăm cu punctul 22, și ultimul, Propunere legislativă pentru protecţia minorilor şi a

tinerilor aflaţi în dificultate, din centrele de ocrotire aflate în administraţia statului. (L557/04.09.2018)


Inițiatorul nu este prezent, motiv pentru care dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl

invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat de la Ministerul Muncii. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

Domnul Nicea Mergeani:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protecția copiilor și tinerilor din centrele

de ocrotire, care se află în imposibilitatea de a se integra în societate, chiar și după împlinirea vârstei

de 18 ani.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică și Comisiei pentru muncă avem raport comun.

Domnul senator Breaz. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

Bună ziua, stimați colegi!

În ședința din data de 30 octombrie 2018, analizând propunerea legislativă, membrii comisiei

au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun,

spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea

legislativă.

Lege organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

- 69 -


Vă mulțumesc.


Vă rog, doamna senator Sbîrnea. Microfonul 3.

Aveți cuvântul.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

De fapt, inițiativa legislativă are… cuprinde mai multe inițiative legislative care ar presupune

modificarea legislației, în total, privind protecția minorilor. Și mă refer aici la organizarea de centre pe

patru categorii (preșcolari; ciclul primar, gimnazial, liceal, postliceal; studenți și tineri încadrați în

muncă), la menținerea acestor tineri în centre până la împlinirea vârstei de 26 de ani, timp în care li se

asigură protecția, asigurarea transportului gratuit, acces gratuit la spectacole, transport CFR gratuit,

înființarea unui corp de control care să verifice activitatea de acolo, subvenția a 75% din salariul mediu

pe economie pentru cei încadrați în muncă, 50% din costul cazării și mesei și așa mai departe.

Trebuie să avem în vedere faptul că majoritatea copiilor din aceste centre sunt abandonați de

către familie. Dacă putem veni cu inițiative legislative care să încurajeze familiile să-i putem reintegra,

să-i putem educa, astfel încât să aibă un loc de muncă, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, ar fi foarte

bine.

Mă întreb ce se întâmplă când ajung la 26 de ani. O luăm de la capăt și prelungim perioada în

care îi vom ține în centre? Deci ideea este că o educație mai bună în vederea dobândirii de competențe

profesionale, astfel încât să fie combativi pe piața muncii, ar favoriza integrarea acestor copii în

societate.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna senator.




Stimați colegi,

Am epuizat punctele înscrise pe ordinea de zi.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare.

Ședința s-a încheiat la ora 12.45.

Documents

S T E N O G R A M A - senat.ro file- 2 - 6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind