14
DESCOPERIRI DE TlPARE DE OPAITE LA TOMIS C. ICONOMU Descoperirea citorva tipare de opai\e intr-una din inca peri Ie boltite ale Edificiului roman cu mazeic vine sa intregeosca noestre despre activitatea in strovechea capitala a Pontului Sting la inceputul secolului al VII-lea e.n. 1 totodato so precizeze mai bine ecestei insemnate constructii. Astlel, la Edificiul cu mozaic, au la ivealo in cea de a patra magazie de la nivelul terasei a II-a 2, cinci tipare de opai\e. Ele au fost ascunse in vechime intre rosturile pietrelor din zidoria peretelui de nord- vest al magaziei, la adincimi variind intre 0,30 0,80 m 3 . Patru dintre tipare reprezinto jumo to\ile cu care se confec\iona par- tea superioaro - bordura, discul toarta iar cu 01 cincilea se ab\inea partea inferioaro a apai\elor. Precizam co dimensiunile in terioare ale tiparului pentru partee infe- rioara nu se patrivese 10 niei una dintre dimensiunile interioare ale juma- tatilor pentru partee superiaora de aceea consideram eel aceasta piesa este pereche cu un tipar care s-a pierdut. l Tiporele au fost gosite de cotre restourotorul C. Corpuz in toomno onului 1965. 2 Numerotarea teraselor .$i a mogoziilor se face dupa V. Canarache, Ediliciul cu mozaic din Tomis, 1968. p. 32 .$i A. R6dulescu, Date tehnice despre Ediliciul cu mOloic din Constanta, Buletinul monumentelor ;storice, XXXIX, 3 ,1970, p. 52, fig. 2. 3 In genera l, materialele gasite in magazii sint morcote luindu-se co reper supra- fata mozoicului de pe teroso a II-a, core constituiou cata a (inf. A. Radulescu). Astfe!' tiparul inv. 13512 este marcot cu adindmea de 0,30 m., tiparul inv. 13513 cu 0,60 m .. iar celelolte cu 0,80 m. In ce ne cansiderem ce odincimile moreote pe tipore. dintre core uno este de 0,30 m. nu pot fi luate in de suprafa\a de mozie deoareee, in acest caz, tiporul or fi trebuit 56 fi fast gosit. undevo, in zidoria boltii sou in partea ceo mai inalte a peretelui pastrot din magazie. Ori oceosta situotie. indicate de adincimeo marcota pe tipor, nu se potrive.<;te cu informotiile luate de noi de 10 C. Corpuz core a deseoperit oceste plese .'ii core n-o aro- tat eo tipore[e au oparut intre rosturi 10 1-2 m ina1time fo!a de nivelul actuol de calcOTe din interierul depozitului. De aeeea, credem eo, in mementul deseopeTirii tiporele au fast morcote luindu-se alt reper.

sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

DESCOPERIRI DE TlPARE DE OPAITE LA TOMIS

C. ICONOMU

Descoperirea citorva tipare de opai\e intr-una din inca peri Ie boltite ale Edificiului roman cu mazeic vine sa intregeosca cuno~tintele noestre despre activitatea me~te~ugareasco in strovechea capitala a Pontului Sting la inceputul secolului al VII-lea e.n. 1 ~i totodato so precizeze mai bine sfir~itul ecestei insemnate constructii.

Astlel, la Edificiul cu mozaic, au ie~it la ivealo in cea de a patra magazie de la nivelul terasei a II-a 2, cinci tipare de opai\e. Ele au fost ascunse in vechime intre rosturile pietrelor din zidoria peretelui de nord­vest al magaziei, la adincimi variind intre 0,30 ~i 0,80 m3.

Patru dintre tipare reprezinto jumoto\ile cu care se confec\iona par­tea superioaro - bordura, discul ~i toarta iar cu 01 cincilea se ab\inea partea inferioaro a apai\elor.

Precizam co dimensiunile interioare ale tiparului pentru partee infe­rioara nu se patrivese 10 niei una dintre dimensiunile interioare ale juma­tatilor pentru partee superiaora ~i de aceea consideram eel aceasta piesa este pereche cu un tipar care s-a pierdut.

l Tiporele au fost gosite de cotre restourotorul C. Corpuz in toomno onului 1965. 2 Numerotarea teraselor .$i a mogoziilor se face dupa V. Canarache, Ediliciul cu

mozaic din Tomis, 1968. p. 32 .$i A. R6dulescu, Date tehnice despre Ediliciul cu mOloic din Constanta, Buletinul monumentelor ;storice, XXXIX, 3 ,1970, p. 52, fig. 2.

3 In genera l, materialele gasite in magazii sint morcote luindu-se co reper supra­fata mozoicului de pe teroso a II-a, core constituiou cata a (inf. A. Radulescu). Astfe!' tiparul inv. 13512 este marcot cu adindmea de 0,30 m., tiparul inv. 13513 cu 0,60 m .. iar celelolte cu 0,80 m.

In ce ne prive~te, cansiderem ce odincimile moreote pe tipore. dintre core uno este de 0,30 m. nu pot fi luate in fune~ie de suprafa\a de mozie deoareee, in acest caz, tiporul or fi trebuit 56 fi fast gosit. undevo, in zidoria boltii sou in partea ceo mai inalte a peretelui pastrot din magazie.

Ori oceosta situotie. indicate de adincimeo marcota pe tipor, nu se potrive.<;te cu informotiile luate de noi de 10 C. Corpuz core a deseoperit oceste plese .'ii core n-o aro­tat eo tipore[e au oparut intre rosturi 10 1-2 m ina1time fo!a de nivelul actuol de calcOTe din interierul depozitului. De aeeea, credem eo, in mementul deseopeTirii tiporele au fast morcote luindu-se alt reper.

Page 2: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

136 C. ICONOMU

Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona partea inferioora. De ase­meneo, nu ni s-ou pastrat nici modelele intrebuintate pentru obtinerea ocestor tipare iii nici alte instrumente.

La toote piesele remarcam acuratetea cu core au fost executate orno­mentele ~i detaliile.

Primul tipar (fig. 1,2) din magazia a IV-a a aparut 10 adincimea de 30 cm. Este din lut caramiziu, greu ~i dur, fara nici un fel de deteriorare (inv. 13512). Dimensiunile exterioore sint: lungimea 10 cm. ~i la\imea maxima 7,3 em . iar dimensiunile interioare : lungimea 9,3 em. ~i loti mea maxima 5,9 em.

Cu acest tipar S8 imprima partee 5uperioaro a unui opait formata din bordura, disc, cioc ~i jumatate de toarta. Pe discul opai\ului confec\ionat cu aceasta unealta S8 aHa 0 cruce in relief ale carei brote erau umplute cu bobi\e. Acela~i ornament de bobi\e s-a intrebuin\at pentru a ob\ine ~iruri ce uneau capetele crucii. Discul, cu orificiul de umplere central, se des­chide in dreptul ciocului, formind un canal. Pe bordura se alia un decor olcatuit din doua rinduri de perle reliefate. Toarta zoomorfa reprezinta un animal stiliza!. Pe portea exterioora a tiparului se gase~te adincit in lutul moo Ie un e lunar, probabil marco olarului sou prescurtarea unui sim­bol religios.

AI doilea tipar (fig. 3), gasit 10 adincimea de 0,80 m. este din ace­la~i lut caramiziu, greu ~i fara urme de deteriorare (inv. 13510). Dimensiu­nile exterioare sint: lungimea 12,1 cm. ~i la\imea maxima 6,4 cm. Cu aceasta jumatate S8 obtinea partee superiooro a unui opait decorat cu doua cruci. Una din ele, of lata in centrul discului , avea capetele la\ite, de forma triunghiulara ; a doua, formata dintr-o bora cu capetele lalite ~i doua bobi\e proeminente, este a~ezata in canalul pe core il formeaza des­chidGrea discului spre cioc. Bordure are ca ornament un decor de linii radiale in relief, terminate spre cioc cu cite doua cerculele dispuse sime­tric. Ciocul este lung iar toorta conica u~or ascu\ita. De notat co orificiul de umplere nu apore modelat nicaieri, doorece era executat ulterior, pro­babil 10 intretaierea bro\elor crucii aflate in centrul discului.

Piesa urmatoare (fig. 4) este tot un tipar pentru partea superioora ~i a fost gasita la adincimea de 0,80 m. Obiectul intreg are lutul ro~cat. greu ~i dur (inv. 13511). Dimensiunile exterioare sint : lungimea 11 cm. ~i la\i­mea maxima 7 em. iar dimensiunile interioare: lungimea 9,2 em. ~i lati~ mea maxima 5,2 cm.

Tiparul serveD 10 confec\ionarea jumata\ii superioare a unui opai\ cu diseul simplu, deschis spre cioc cu un canal in care se gasea 0 cruce relie~ fata, alcatuita dintr-o bora cu capetele lalite flancata de doua bobi\e. Bordura este decorata cu un motiv de linii groase, radiale, terminate cu doua cercule\e dispuse simetric fa\a de canalul core duce spre cioc. Toarta este conica. Nici in acest caz nu era conturat orificiul de umplere care se executa ulterior in centrul discului.

AI patrulea tipar (fig. 5), tot pentru 0 jumatate superioara:? .f?st gasit de asemenea la adincimea de 0,80 'im. EI are lutul ro~u caramlZIU,

Page 3: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

DESCOPERIRI DE TIPARE DE OPAITE LA TOMIS, 137

gros co ~i celelolte piese (inv. 13509). Dimensiunile exterioare sint: lun­gimea 11,1 cm. ~i la\imea maxima 7,4 cm. iar dimensiunile interioare: lun­gimea 9,4 em. ~i latimea maximo 6,1 em.

lumatatea de opail executata cu acest tipar avea toarta conica ~i discul simplu. deschis printr-un canol spre cioc. borduro ornamentata cu striuri radiale ~i cercu lete in relief. Co ~i 10 celelalte piese onterioare nu era marcat orificiul de umplere.

Ultima piesa (fig. 6, 7), aparuta 10 adincimea de 0,60 cm., reprezinta un tipar cu care se obtinea jumatatea inferioara a 16mpii. Piesa sparta dar intregita, are lutul ro~u, galbui, greu ~i dur co 10 toate celelalte tipare descrise anterior (inv. 13513). Dimensiunile exterioare sint : lungimea 11,7 cm. ~i lalimea maxima de 6,7 cm. Cu acest tipor se realiza jumatatea inferioara a unui opait eu boza inelara. reliefato, de 10 care porne~te spre toarta 0 nervura lata.

Este interesant de notat ca pe partea exterioara s-a sapat cu un obiect osculit, inainte de ardere, a cruce bizantina cu capetele triunghiulare .

• • •

Toate cele patru jumata\i de tipar apar\in aceleia~i forme de lucerna cu corpul alungit ~i plat, cu discul deschis spre cioc printr-un canal, cu bor­duro inclinata, avind decor de linii radiale ~i toorta conica, ascu\ita.

Dintre cele patru piese cu care se executau parlile superioore ale opai\elor, trei aveau pe disc cite a cruce in relief. Tiporul de opai\ cu toorta zoomorfa are a cruce deosebita, impodobita cu perle; altul este decorot cu doua cruci de forme diferite, pe disc ~i canal, iar eel de 01 treilee are crucea numai pe canal. 0 singura piesa, de acela~i tip cu celelalte, nu este ornamentat6 cu niei un fel de simbel.

Intre t iporele de opai\e cu cruce ~i cele fara cruce poate fi stabilita o prezumtiva distinc\ie, in sensu I ca modul de folosire 01 opai\elor confec­lionate cu aceste tipare ero diferit. Daca opai\ele cu cruce au fast proba­bil destinate unor proctici religioase, lampa fara cruce se pore ca or Ii avut un rol strict func\ional.

De Qsemenea, mai trebuie semnalat co unul dintre tipare avec trasat pe portea exterioora, in lutul moo Ie, litera e, probabil un semn de recu­noa~tere, de proprietate ori perscurtareo unui simbal religi05. iar un altul avec sapota inainte de ardere, tot 10 exterior, 0 cruce cu carocter apotropaic.

Tipologic, opai\ele confec\ionate cu aceste tipare reprezinta vorienta mai noua 'a lampilor care deriva din opai\ele de tip nord-·afrioan din seco­lele IV-V e.n ,

Prin forma, ornamenta\ie, calitatea pastei ~i a execuliei , ele au a anumita individualitate care Ie deta~eaza net de tipurile clasice ale opai­telor nord-ahicane.

Page 4: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

138 C. ICONOMU

Datarea lor. in mare. in secolele V-VI e.n. este asiguratii de nume­roasele descoperiri de opai\e ana loge de 10 Tomis 4. DinogeHa 5 ~i Suci­dava 6 unde astfel de piese apar in contexte arheologice din aceastii perioadii.

Pentru tiparele de 10 Edificiul roman cu mozaic dispunem ~i de ana­logii care permit datarea lor mai strinsii. Astlel. 10 Atena se cunoa~te un fragment de tipar cu discul deschis ~i bordura ornamentatii cu douii ~iruri de linii radiale. in relief ~i cu a flaare pe disc. Datat in secalul VI e.n .• el poate fi apropiat de tiparele noastre prin formii ~i decorul de liniu\e de pe bordurii ~i floare de pe disc 7.

Ceva mai apropiat co aspect de tiparele de Constanta. un opai\. de asemenea de 10 Atena. are pe bordurii obi~nuitul motiv de linii radiale. groase. bazinul deschis spre cioc printr-un canal ~i cordonul de pe disc care inconjura orificiul de umplere.

J. Perlzweig dateazii aceastii formii incepind din a doua jumiitate a secolului VI e.n. pinii 10 mijlocul secolului 01 VII-lea e.n. 8

Dar ceo ma; apropiota ~i rna; semnificativa analogie 0 constituie tiparele de opaile descoperite 10 Kranevo-Balcic (R. P. Bulgaria) in ruinele unei fortarete romano-bizantine.

Astlel. in turnul de sud-vest 01 cetii\ii de 10 Kranevo s-au descoperit 36 de tipare de liimpi. un tipar pentru capace de vas. 0 morlaria pentru amestecat culorile ~i mid eoerne de animal. teote fiind obiecte care con­stituiou inventa rul unui atelier de ceramica 9,

Din cele 36 de tipare. 34 sint pentru jumiitatea facialii ~i douii pen­tru partee inferioara 10,

In privinta formei opaiteior cu care se confec\ionau eeeste tipare, eo este tipica pentru 0 perioad6 tirz,ie, prin alungirea ~i aplotizarea corpului opai\ului. prin toarta plinii ~i conicii. prin discul alungit aflat in prelun­gire cu canalul ce se indreapta spre cioc. prin motivele de crud bizantine ~i prin ornamentele de cercule\e. bobi\e. zigzaguri. liniu\e radiale de pe bordurii ~i disc.

Apropierile care se pot face intre tiparele de 10 Tomis ~i cele de 10 Kranevo (R. P. Bulgaria) co forma de ornamente sint. credem. revelatoare.

4 O poilele de 10 Edificiul cu mozaic sint inedite. Pentru celelolte de 10 Tomis, d. e. \conom!.J, Opcife greco-romane, 1967. tip. XXX. p. 27 ~i nr. 725-726. p. 140; opoite osemanatoare ~i fo tipul XXXII. p. 28. nr. 760. 762. p. 146.

5 I. Borneo, L'incendie de fa cite de Dinogetia au VIe siecle, Dacia, n.s., X, 1966. p. 243. fig. 5. 1-3 : p. 257. fig. 14. 6.

6 D. Tudor. O/tenia romana. ed. III , 1968, p. 94-95, fig . 20/ 3-6; idem, Sucidova, Ed. Scrisul romanesc, Croiovo, 1974, fig. 3312-4.

1 J. Perlzweig. The Athenian Agora, VII, Lamps of the Roman Period, Princeton, 1961. p. 196. nr. 2879.

8 Idem, p. 198. nr. 2927. v v v

9 Gorana Tonceva. Keramicna robatilnisco kroi s Kronevo, kOla druzestva v gr. Stalin, IX, 1953, p. 81 ; outoaTeo considera tele unui atelier care a func1ionat in turnul ceto~;; bizantine.

10 Idem. p. 81.

v Izvestia na arheologices­aceste piese drept unel -

Page 5: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

~ ... • J

,"

Fig. 2

Fig. I

Fig. 4

Fig. 3

Page 6: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

Fig. 5 Fig. 6

Fig. 7

Page 7: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

DESCOPERIRI DE TIPARE DE OPAITE LA TOMIS, 139

Astfel. tiparele de 10 Tomis prezinta asemanori in privin~a formei genera Ie cu piesele nr. 1-7; 9-19; 21-23 de 10 Kraneva ". Analogiile de detaliu sint ~i mai frapante. Decorul zoomorf de 10 apucatoarea tipa­ru lui de opai\ de la Tomis inv. 13512 (fig. 1-2) se regase~te la piesele de la Kranevo nr. 2, 6, 12, 15, 24'2 iar motivele de bobi\e de pe bordura 10 apai\ele nr. 5 ~i 27 13.

Tiparele de la Tomis nr. 13509 (fig. 5), nr. 13510 (fig. 3), nr. 13511 (fig. 4) au analogii in privinla ornamentarii bordurii cu piesele nr. 2, 4, 6, 8, 10, 12, 15, 16, 17, 19,21,23,30 de la Kranevo 14.

Singurul tipar pentru jumatatea inferioara din cele descoperite la Edificiul cu mazaic de la Tomis, nr. 13513 (f ig . 6, 7) i~i gase~te asemanari la tiparele nr. 35 ~i 36, cu excep\ia impresiunii pentru nervura torlii care nu apare la tiparele descoperite in turnul fortarelei de la Kranevo 15.

Atit la tiparele de la Tomi5, cit ~i la cele de la Kranevo se observa practica incizarii de nume, litere ~i cruci la exterior, pe partea de unde era lin uta unealta in t impul fo losirii. Daca, pe tiparul de la Tomis nu con­statam decit un e ~i 0 cruce cu capetele triunghiulare, la Kranevo exista nume proprii, grupaje de litere sou semne izolate, impreuna cu crucea bizantina cu capetele desfacute 16 incizcte inainte de ardere.

Cu tocte co nu putem gasi onalogii care sa mearga pine 10 identi­tate, totu~i r asemanarile stobilite, atit in privinta tipului general de opaite exeeutate eu aeeste tipare cit ~ i la unele detalii ornamentale, fae posibila stubilirea unui strins raport de eontemporaneitate intre piesele de la Tomis ~i eele de 10 K,anevo.

De~i autoarea, datind i n mare tiparele de opai\e de la Kranevo in seeolul al VI-lea e.n. 17, nu Ie leaga de momentulla eare se sfir>e~te aeeasta

11 Ibidem, pI. I-VII . p. 81-84; celelolte piese frogmentare sint probobil asema· natoare.

12 Ibidem, nr. 2, p. 81, pI. I, fig. 100 a; nr. 6, p. 82. pI. 11, fjg. 104 a; nr. 12. p. 82-83, pr. V, fig. 110; nr. 15, p. 83, pr. VI, I;g. 113; nr. 24, p. 84, pr. VI II , f ig . 122.

13 Ibidem, nr. 5, p. 82. pI. Ill. fig. 103 a; nr. 27. p. 84, pI. VIII. fig. 123. 14 Ibidem, nr. 2. p. 81 . pI. I. fig. 100 a ; nr. 4. p. 82. pI. II. fig. 102 a ; nr. 6. p. 82,

pI. III , fig. 104 0; nr. 8. p. 82. pI. IV, fig. 106: nr. 10, p. 82, pI. IV. fig. 108; nr. 12, p. 82-83, pr. V, fig. 110; nr. 15, p. 83, pr. VI , fig. 113; nr. 16, p. 83, pr. VI, fig. 114; nr. 17, p. 83. pI. VI, fig. 115; nr. 19, p. 83, pI. VII, fig. 117; nr. 21, p. 83-84, pI. VII, fig. 119; nr. 23, p. 84, pr. VIII, fig. 121 ; nr. 30, p. 84, pr. IX, fig. 126.

15 Ibidem, nr. 35, p. 85, pI. X, fig. 129; nr. 36, p. 85, pI. X, fig. 130.

16 Ibidem, nr. 1, p. 81, pI. I, fig. 99 b; nr. 2, p. 81, pI. I. fig. 100 b; nr. 3. p. 81-82, pI. II, fig. 101 b; nr. 4, p. 82, pI. II. fig . 102 b; nr. 5, p. 82, pI. In, fig. 103 b; nT. 6, p. 82, pr. III, fig. 104 b.

17 Ibidem, p. 86-87; opai\e onologe co tip cu lucernele confec\ionate cu tiparele de 10 Tomis ~i Kranevo s-au gasit ~i 10 Nova Cerno-$ilistra. Sint dotote in secolul 01 VI-lea e.n. pe bozo analogiei cu tiparele de 10 Kranevo ~i co atare nupot fi folosite pentru precizari-cronologice. Cf. AI. Milcev ~i St. Angelovo. Razkopki i proucvanja v m. Sifis­trenski okrog, prez 1968 g., Arheologja, XII. 1, 1970, p. 37, fig. 9.

Page 8: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

140 C. ICONOMU

lortorealo, el trebuie sa se Ii produs in imprejurarile legate de invaziile de la sfir~itul secolului al VI-lea ~i de la inceputul secolului al VI I- lea e.n.

Din acest punct de vedere istaria lortarelei de la Kranevo imparto ­~e~te soorta comuna a tuturor cetatilo'r din Scythia Minor ~i Moesia dis ­truse de marile invazii avara-slave. Inso. Qutoarea descoperirii de 10 Kra­neva con'sidelra dao r oce"Ste piese drept'O dovloda a fopt'ului .co in turnrul for­torelei bizantine a lunctionat un atelier de fabrioat opaile. Credem co este greu, daca nu imposibil, de admis co in ajunul marilor invazii avara-slave aparatorii cetatii de 10 Kranevo se indeletniceau cu fabricarea opaitelor. De asemenea, este dificil de sustinut co inainte sou dupe. distrugerea ceta ­Iii, me~te~ugarii locali confeC\ionau lucerne intr-un loc atit de pulin pro­pice activjta~ii de olar co turnul unei cet6ti. Noua ni se pare mai degraba co uneltele respective au fast puse 10 ada post in momentul anterior pro­ducerii atacului care a distrus cetatea. Ruinarea fortificatiei ~i evenimen­tele care au urmat au lacut im pos ibi la recuperarea unelteior depozitate acolo. lata de ce propunem pentru eceste piese, ca datare, sfir~itul seco­lului al VI-lea sou inceputul secolului al VII-lea e.n.

Dar, tiparele din incoperea a IV-a a Ediliciului cu mozaic au lost descoperite intre rosturile pietrelor din zidaria acestei constructii, ascunza­toare improvizat6 care davede~te graba cu care au fost puse acolo. Fap­tul co nu 'Ou mai fast nici 0 data ridicate se datore~te situa1iei co dupa evenimentele care au impus ascunderea lor, ed ificiul. inclusiv magazia a IV-a, s-a ruinat ~i nu a mai fost relacut nici 0 data. In aceasta privinlo situa\ia de la Edificiul cu mozaic din Tamis este identico cu cea din for­tarea,a de 10 Krane'lo. Tipare de opaite, relativ pre1ioase pentru me~te~u­gari; locali, cu forme ~i ornamente asemanatoare au fost ascunse in impre­jurori determinate de cauze comune. Caracterul pustiitor 01 evenimentelor care au dus la distrugeri masive de cetat i a determinat ca eceste imp~ tonte instrumente sa nu rna; fie nici 0 data recuperate.

Tiparele de opaile de la Tomis ~i Kranevo nu sint singurele morturii ind irecte ale evenimentelar tragice care s-au abatut asupra acestei parti de Imperiu. Tot la Edificiul cu mozaic, chiar aliituri de magazia a IV-a, in i ncaperea a III -a, a ie~it la iveala un insemnat depozit de mariuri alcotuit din amfore, ancore, lingouri de fier etc 18.

Faptul co nu au mai lost nici a data ridicate arata co Ediliciul cu mazeic ~i ora~ul au suferit distrugeri atit de mari incit nu a mai fast posibilo ~i nici necesara recuperarea marfurilor din magazie.

18 V. Canarcche, Contemporcnuf, nr. 38 din 23 sept. 1966, p. 7; M. Bucovola. Tomis, din 2 oug. 1966. p. 18; V. Conorache, Edificiuf cu mozaic din Tomis. 1968. ghid, p. 7, 28. 30 ; A. Radulescu, Date tehnice despre edificiuf eu mozaie din Constanta, Bufe­tinuJ monumentefor istorice. XXXIX. nr. 3, 1970. p. 52 ~i urm. ; idem, Amfore cu inscriptii de fa edificiul roman eu mozeic din Tomis. Pontice, VI, 1973. p. 193-207.

Page 9: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

DESCOPERIRI DE TIPARE DE OPAIIE LA TOMIS, 141

o recentCi lucre in discutie a dotorii amforelor din eeeste inca peri arato ca ele sint din secolele VI -VII 19 si nu din secolele IV-V cum fusese ro detate anterior 20, .

De asemenea, in magazia a IV-a, ceo in cere au fost descoperite tiparele, S-Q U mal gasit ~i emfore care contineau cuie. ce f6ceau parte, probabil, din acela~i stoc de morfuri ca ~i cele din magazia a III-a 21. Fap­tul co tiparele au aporut aici, adica in asociere cu marfuri importate. sugereaza ideea co ~i ele au fost aduse din alto parte. De~i numarul lor mic se opune unei astfel de aprecieri, nu trebuie trecut6 cu vede rea nici ecee sta i pateza.

A~adar, imprejurorile in care au fost gosite tiparele ~i morfurile de 10 Edificiul cu mozaic din Tomis, in condi t iile in care activitatea de aici a fost intrerupta bruse, ;;i niciodata reluato, foe posibil6 sincronizarea crono­logica a descoperirilor din cele doua magazii in sensul existentei unui perieoi iminent care a determinet in mod simultan depozitarea sou ascun­derea in pripo a acestor obiecte in ajunul distrugerii Edificiului. Acest peri­co l a fost una din maril e invazii de la sfir~itul secolului al VI-lea sau ince­putul secolul ui al VII - lea e.n.

Deoarece, pe cit se pare, ora~ele din nordul Dobrogei ~i cele de pe \armul marii nu au avut de suferit de pe urma atacului din anii 586-587 01 avarilor, va trebui sa Qvem in vedere numai invaziile de 10 inceputuJ secolu!ui al VII - lea e.n. 22.

In cazul nostru, se pune de fapt problema : cu ajutorul tiparelor de opai\e ~i a celorlalte obiecte descoperite la Edificiul cu mozaic se poate

19 M. Sampetru, Situotia Imperiului romano-bizontin 10 Dunereo de los 10 sfir~i­tul seco/ului of VI-feo ~i inceputul ce/ui de 01 VII-fea, se/V, 2, 22, 1971, p. 224 ~i nota 26; 10 Histrio ocest tip se doteoza in secolul 01 VI - lea e.n. (5. Dimitriu, VI. Zirro, Em. Condurachi, Histrio I, p. 455-458, fig. 383, 384). Sapaturile de 10 lotrus confi rma oceast6 dotore (D. Dj onova , Rannovizontisko ziliscno stroitelstvo v kastela Jatrus, Arheofogja, 1968, 3, p. 19). Un recent artico l priYind tipo[ogia amforelor bizontino Ie incadreoza in sec. VI e.n. (G. Kuzmanov, Tip%gia i chron%gja no rannovizantiiskite am tor; (N-VI vJ, Arheo­logjo, XV, 1, 1973, lip. XIX. p. 19 ~ i fig. 1. Mai recent C. Scorpon intr-un artical consa ­crat amforelor de [0 Socidova doteal6 10rg t ipul amforelor sferoidale intilnite ~i la Edi­ficiul cu mozoic in magazia a III-a, in secolele IV-VII e.n. (c. Scorpan, Ceromica ramo­no-bizontino de 10 Sacidava, Pont;ca, 1975, VIII. p. 268, tip. Al , pI. 11 /8, 9) iar tipul amfo­relor cilindrice core 10 Edificiul roman apar in inc6pereo a IV-a. intre 570-610 e.n. (Idem, op. cit., tip. K p. 268, pI. 1/ 5. Cf. ~i B. Bottger, Die impartkeromik ous dem spat anti ken DonauJimeskastefJ Jatrus in Nordbufgarien, Actes du IXe congnh international d'eludes sur les Irontifues romoines, M omaia 1972, Bucure~ti-Vje n a, p. 131 , pI. l/Bc.

20 M. Bucoval6, Tomis, din 2 aug. 1966. p. 18; V. Conoroche. Contemporonuf, nr. 38, din 23 sept. 1966, p. 7; A. V. R6dulescu Ie dateoz6 co tip in secolele IV-VI e.n. (Ct. Pen/ica, 1973, VI. p. 201, 206).

21 M. Sam petru, op. cit., nota 26; A. V. R6dulescu, op. cit., p. 194. La Histria amfore osemanctoare sint dotate in ultimele decenii a le secolului 01 VI·leo e.n. (His· tria 1, 1954, p. 460, fig. 389). Este posibil6 deci prelungirea dotari i lor ~i 10 inceputul secolului 01 VII · lea e.n.

1.2 DID, 2. p. 433; M. Sampetru , op. cit. , p. 218-219. core admite totu~ i un atae asupro Ulmetum·ului. Histriei ~i eventual chior osupro Tomis-ului.

Page 10: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

142 C. ICONOMU

stabili exact care dintre invozii a determinet sfiq;itul ecestei constructii ~i ascunderea marluril or in magaziile a III -a ~i a IV-a, sau invers : admilind co exista posibilitatea stabilirii datei precise a momentului la care s-a pro ­dus morele atoe avara-slav care a distrus ~i Edificiul cu mazaie, otund vom putea data cu exactitate tiparele de opaile cit ~i celelalte materiale gasite in cel e doua depozite.

In privinia datarii tiparelor de opail e de 10 Ediliciul cu mozoic am vazut ca acestea se pot incadra larg in secolul al VI-lea ~i eventual in prima jumatate a secolului 01 VII-lea, pe bozo analogiilor cu piesele simi­lare de la Tomis, Dinogelia, Suc idava, Kranevo ~i Atena. Celelal te mate­riale din magazia a 111-0 ~i a IV-a, in special amlorele, se pot, de oseme­nea, piasa in seooleleal IV-lea ?i pina in 01 VII-'Iea , datorita descoperirii de piese aseman6toare 10 Histria ~i intr-o serie de centre din Bulga ria 23,

De aceea, neavind decit posibilitatea oblinerii unei datari largi a obiectelor go site in cele doua magazii, ramine de vozut in ce masur6 eve­nimentele de 10 inceputul secolului 01 VII-lea e.n. ne pot a j uta sa oblinem o incadrare cronologica mai strins6.

Dupa cum se ~tie. V. Parvan este primul care pe bozo cercetarilor arheologice proprii a suslinut ca marele atac avaro-slav de 10 slir~ i t ul dom­niei lui Mauriciu Tiberiu, nu a determinet numai mari distrugeri in Dobro­gea, ci ~i pierderea de catre Imperiu a limesului danubian ~i a Scythiei Minore 24,

Teoria, reluata de catre R. Vulpe 25, a fast acceptata de catre to\i isto­ricii, eo fiind inregistrat6 co ctare ~i in Istoria Romanie; 26,

Recent M. Sompetru propune. fara onega continuita tea st6pini rii bizontine in Dobrogea, pe bozo noilor descoperiri arheologice, i n special celei monetare, anii 614-615 ca data a trecerii in masa a slavilor la sud de Dunare 27, datare recent contestata 28.

Cercetatorul I. Borneo, urmind parerea mai veche a lui N. Iorga considera insa ca stapinirea politico a Imperiului bizantin asupro Dobro­gei nu 5 - 0 intrerupt imediat, odata cu a~ezarea slavilor in pen insula Bal­canica, eo men\inindu-se pina 10 invazia ~i trecerea bulgarilor (679-680). De~i slabita ~i grav alectata, viola urbana nu dispare, eo manifestindu-se in forme modeste determinate de noile imprejurari politice 29.

Intr-adevor cele mai noi cercetori arheologice au aratat co via ta romano continua in Scythia Minor ~i in secolul 01 VII-lea e.n. lucru dove-

23 Cf. nota 19.

24 V. Parvon, BCM/, IV , p. 191 ; idem, (etatea rropoeum, Buc" 1912, p. 146-1 47.

25 R. Vul pe, HAD, p. 379-380. 26 /storio Romoniei, I, 1960, EA, p. 605-606, p. 733. 27 M . S8mpetru, op. cit.. p. 217- 245.

28 C. Scorpan, Pontica, V, 1972, p. 349-372. 29 N. lorgo. Histoire des Roumaines et de fa Romonite O rientale, II, Sue., 1937,

p. 365 ~ i nota 1 ; p. 376 ; DID, 2, p. 442-445.

Page 11: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

D ESCOPERI RI DE TIPARE DE OPAITE LA roMIS, 143

dit de descoperiril e de 10 Histria 30, Beroe 31, U lmetu m 32, Ca llatis 33, Tomis 34 ~i Sacidava 3S.

rmparta~ind intru totul ideea continuita\ii vie\ui rii romane ~i dupa anii 601 - 602, t rebuie sa aratam ca pentru noi se pune door problema care dintre atacuri le de 10 inceputul secolului 01 VII -l ea a provocat pune­rea la ada post a marfurilor din magazia a III · a ~i a IV-a, inclusiv a tipa­relor de opai\e, precum ~i distrugerea Edificiului cu mozaic 36.

Filnd lipsi\i de rezultatele cercetarilor arheolog ice sistematice de la Edificiul cu mozaic, sintem obliga\i sa apelam la descoperirile monetare care arata ca la Constanta s·au gasit doar 10 monede de la Focas ~ i 7 de 10 Heroclius, ceea ce dovede~te revenirea Imperiu lui dupe evenimentele deoseb it de g rave din anii 601 - 60237 cit ~i nivelul cu totul modest de exis­ten!;; d in acea vreme. In aceasta privin\a atacul din anii 601-602 nu poate fi comparat cu cele onterioare sou cu cele de mai tirziu, datorita faptului

30 A. Petre, O uelques donnees arche%giques concernant 10 continuite de la populafion et de la culture romano-bizantines dans 10 Scythie Mineure aux Vie et Vile siecie ae notre ere, Dacia, n.S. VII, 1963, p. 317 ~i urm. AI. Suceveanu, C. Scarpan, Sfre­tigrafia Histriei romane tirzii in fumina sapaturi/or din 1969 ~i 1970 in sectorul central, Pantica, IV, 1971, p. 158-164.

31 A. Petre, op. cit., p. 348-349. 32 V. Parvon, U/metum, I, p. 597-598 : II, p. 42-50, 283. 33 Gh. Poenaru-Bordea, Monedele bizontine de bron! din sec. V-VII in Dobro­

gea, 81'4/, 3/ , 1971 , p. 50. 34 Ibidem. 3S C. Scarpon, Date arheo/ogice referitoare la sec. VI ~i VII pe teritoriul Dobrogei,

Pontica V, p . 367; idem, Sacidava - a New Roman Fortress on the Map of the Danube Limes ,Acies du IX congres international sur fes frontieres romaines, Mamaia 1972, Bucu­re~tj- Vieno, 1974, p. 116.

36 Este pasibil co Edificiul cu mazoic sa se fi ruinat par,iol anterior morilor dis­t rugeri de 10 inceputul secolului 01 VII-leo e.n . Astfe1. ultimele mogazii ale terase; din mijloc cit ~ i depozitele terose; din spre port au fost gasite, in cursul sapaturilor oproope. camplet darimate in timp ce inc6perile cu morfuri se aflou Intr-o store mat buna. Pre­zenta stocului de marfuri in oceste magazt; denote preferin10 celoT care Ie-au depozitot de a Ie pune 10 adapast in acele inca peri core se goseou intocte. Dar este posibil co magaziile din spre port, of la te in porteo ceo mat de jos, 56 fi fost d istruse ~ i in peri­oade mult mai nai deoarece se aflou in zona grevota de octivita1i portuore. De ase­menea, straturile graase de orsurs6 din nivelele superioare ri dica ipoteza existen~ei unei suprostructuri de lemn aHota co acoperi~ peste teroso cu mazaic ~i care proteja proba­bil aceost6 suprafa~o (V. Barbu, Tomis ora~ul poetului exilat. Ed . Albatros, Buc. 1972, p . 93). Incendiul produs a determinat probobil prabu~ireo ultimelor bolti de 10 magozi i le cu m6rfuri. Acest lucru a fast posibil insa ~i ulterior dupa acoperirea ruinelor cu strate compacte de dorimaturi ~i pamint provenit de 10 nivelul actualei p iete Ovid iu. V. Cana­roch e considero co edificiul s-a ruinat complet in sec. !V-V e.n. datorito unui cutremur de. pamin t ~i aluneco rii falcze i catre port (Studii Clasice, III . 1961, p. 240 ; Edificiul cu mazaic din romis, ghid, 1968, p. 7; d_ ~i Chro nicon Pascale I, 586, 3-7 (P. 317 0), Fontes his to­riae daco-romane, 11, p. 586-587; Theofilact Simocata, II, 10. Fontes", II, p. 536- 537: Theophanes Confessor, Fontes .. , 11, p. 600-601). Acest punct de vedere poate fi luot in considerate pentru a explico ru inareo partiala a Ed ificiului. Tot oici tinem so precizom ca . chiar daca se va renunta 10 anii 601 - 602 co moment 01 d6rimarii Edificiului cu mozoic credem co ramine co un fopt bine stabilit ca ultima etap6 de ruinore "istorica" a acestei construclii cit ~i depazitoreo marfurilor in mogoziile III ~ i IV, inclusiv a tiparelor de opai1e constituie evenimente contemporane ~ i ca data rea lor nu poate fi onterioaro secolului. 01 VII - lea e.n. •

37 Gh. Poenoru Bordeo, 8MI, 3, 1971, p. 56.

Page 12: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

144 C. ICONOMU

co tulburorile din interiorul Imperiului s-au conjugat cu atacurile externe, determinind consecinle catastrofale pentru regiunile de 10 Dunarea de las.

Intr-adevar. distrugerile cele rnai insemnate au loc in oceasta vreme, dupa care cetalile ~i a~ezarile din Dabragea unde se inregistreaza ele­mente de continuitate post 602 se vor exprima. din punctul de vedere 01 culturii materia Ie, in forme foerte modeste 38.

Pentru aceste motive. preferam so datam marfurile din a 111-0 ~i a IV-'a. indusiv tiparele de opaile 39. precum ~i ultima provocat6 de evenimente istorice a Edificiului cu mazeic, in lor 601-60240.

magaziile distrugere jurul ani-

Inca 0 problema a carei abordare este necesaro, 0 constituie motivul ascunderii tiparelor de opaite intr-una din magaziile Edificiului cu mazeic. Faptul ca au fost puse 10 ada post aici. sugereaza pasibilitatea existenlei in apropiere. daca nu chicr in cuprinsul Edificiului. a unor ateliere me!?­te~ug are~ti.

Intr-o lucrare de popularizare despre Tomis. V. Canarache ora to co 10 Edificiul cu mozaic s-au descoperit ..... cuptoore de caramida .. . pe terasa din mijloc a complexului cu mazeic" 41, Acela~i autor publico, intr-o alta lucrare despre Edificiu. 0 fotografie a unui cuptor de vor aflat lingo inca­perea boltita nr. 142. Atit cuptoarele de caramida cit ~i cel de var par a fi din epoci mai noi. acesta din urma folosind piatra din vechile ruine pentru fabricarea varului 43 . Tot aici trebuie sa adaugam ~i faptul ca. in antichi­tate, in zona in care se afla Edificiul cu malaic, nu se gaseau condi~i i propice activitalii de olar ; in special lipsea posibilitatea de a face focul in cuptoare intr-o zona rela tiv dens locuita sau grevata de activitati por­tuare ; ca atare, va trebui sa renuntom la ipoteza existen,ei unor instalatii me~te~ugare~ti de acest fel in incinta construcliei unde s-or fi putut folosi tiparele amintite.

Credem co este mai probabil co cele cinci tipare so constituie restul dintr-o cantitate mai mare de piese similore. aduse co ~i celelalte mar­furi din import.

In conduzie. se poate spune ca 10 inceputul secolului 01 VII -lea cele cinci t ipore de opaite au fost ascunse intr-una din incaperile boltite, a16-

38 DID, 2, p. 442 : A. Petre, op. cit., passim. 39 Precizom co aceasta datare se refera la momentul in care au fast depozitate

marfurile in cele douo mogazii ~i nu 10 tipurile amforelor respective care dupa cum am vawt se intilnesc vreme de mai multe secole.

40 M. Sampetru propune co data pentru depozitareo marfurilor anii 586-587 sau 614-615. e.n. Atacul din onii 601-602 nu este luot in considerore (M. S8mpetru, op. cit., p. 224) ; monedele de 10 Heroclius ~i Heraclius Constantin gasite 10 Edificiul cu mozaic nu constituie numai decit un indiciu ca Edificiul a fost distrus in anii 614-615 sou mai tirziu (idem, p. 225). Este posibila distrugeiea acestuio ~j in onii 601-602 monedele dove­dind in acest caz doar continua reo vietu irii ~i dupa oceosta data.

Pe bozo moteriolelor gosite in ce le doua mogozii M. Bucovola propune recent, intr-o lucrore de populorizare inceputul secolului al VII-lea co data de sfir$it a Edificiu­lui cu mozaic: (M. Bucovola, L'edifice remain a mosaioue de Tomi. Muzeul de Arheo­logle Constanta (faro data). p. 43-·44.

41 V. Canarache, romis, Ed. Meridiane, 1961. p. 35. 42 Idem. Edificiul cu momie din Temis. ghid, p. 9. ~J Ibidem.

Page 13: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

DESCOPERIRI DE TIPARE DE OPAITE LA TOMIS, 145

turi de alte marluri, pentru a Ii puse la ada post de invazi ile care s-au produs in aceasta perioada,

Faptul ca tiparele au lost depuse intre rosturile pietrelor din zidCiria incaperii a IV-a, intr-o ascunzatoare putin sigur6 ~i improvizato. dovede~te atit iminen\a atacului, cit $i laptul ca, dupa producerea acestuia, Ediliciul cu mozaic a fost in mare parte distrus, astlel incit marfurile din depozite nu au mai fast recuperate.

Pina acum, a putut Ii documentata la Tomis produc\ia locala a unor opai\e pentru secolele II-IV e,n, 44, dar lara descoperirea unor tipare, Pen­tru secolele VI-VII, aceasta activitate locala a lost stabilita in parte cu ajutorul a doua tipare gasite anterior la Constanta 45, la care se adauga ocum ~i cele cinei piese descoperite 10 Edificiul cu mozaic, care, importate sou confectionate pe loc, constituie valoroase marturii privind activitatea me~te$ugareasca in capitala Pontului Sting.

D<COUVERTES DES MOULES DES LAM PES A TOMI

Resume

L'artide presente cinq moures des lampes decouvertes dans 10 IV-erne remise de l'edifice au mosoique de Tomi.

GuatTe pieces represente les moi ties superieure des moules des lam pes et 10 dn­quieme c'est une moitie inferieure de moule.

Avec 10 premiere (f ig. 1, 2) om modeloit 10 portie superieure d'une lampe qui ovoit sur Ie disque une croix en relief ou une fleure et 10 bordure ornementee avec deux rangee de petits grains. L'anse zoomorphe represente un anima l stylise. A I'exb~rieure de 10 moule on voi t un e incise dans I'argile molle.

La deuxieme moule (fig. 3) avai t comme decoration sur Ie disque deux croix et sur 10 bordure des lignes rodial es en reli ef.

Le traisieme moule (fig. 4) etait utilise au fac;:onnement d'une lampe avec croix sur Ie canal qui meme vers Ie disque et 10 bordure decoree avec des [ignes radial es.

l e quatrieme moule {fig. 5} a 10 bordure ornementee avec des [ignes radiales et l 'anse conique.

la derniere piece est un moule (fig. 6, 7) avec lequel on obtenait 10 moitie in fi! ­rieure d'une lampe. II a a exterieure une croix incisee avec les extremites triongulaire.

les lompes confectionnees avec ces moules representent 10 plus nouve lle variante des lampes qui derivent des larn pes de type nord-africoine du IV-V-eme siecle de n.e. leur dotation generale pour Ie VI-eme siecle de n.e. est garontie par les analoqiques avec les pieces semblables decouvertes a Tomi , Sucidava, Athene et Kronevo-Ba1cic.

On rencontre les plus proches analogies oux moules des Kranevo qui etaient les outils d'un atelier - a notre avis - cache dans Ie tour d'une forteresse byzantine.

On semble que 10 fin de 10 citadelle de Kranevo-Balcic c'etoit produit en i'occu­rence liee des invas ion de 10 fin du VI -erne et Ie bout du VII-erne, ceUe forteresse se faisant part de 10 sort des tou ttes res cites de Scythia Minor et Moesia 11, detruites par les grandes invasions avaro-slaves. C'est pourquoi on propose pour les rnoul es de Kranevo une datotion plus presise - c'est-a-dire 10 fin du VI-eme et Ie bout du VII -erne siecie de n.e.

Les moures de Tami ont ete trauves dans 10 IV-erne remise de "edifice ruine. On sem ble que 10 situation de Kranevo est identique a celie de Tami et que 10 situation

44 C. !conomu, Ateliere de opaite 10 Tomis. Comunicare prezentata 10 sesiunea muzeelor din 1968; idem, Un depozit de lucerne fa Constanta. Pontica III, 1970, p.237-254.

45 Idem, Opaile greco-romane, 1967. nr. 805, p. 155 ~i nr, 806.

Page 14: sa intregeosca - Revista PONTICA · PDF file136 C. ICONOMU Celor patru tipare folosite pentru imprimarea jumatalii faciale a opai­ lelor Ie lipsesc perechile cu core se confec\iona

146 C. /CONOMU

de Kranevo est identique a celie de Tomi et que ces outils ont ete caches au deposes en circonstances determinees por des causes commune. En outre des moules, 6 ,'edifice au mosaique, dans 10 til-erne remise on a decouvertes un grand depot des marchandi­ses : omphores. oncres, lingots de fer, datees en general en VI-erne - VII-erne sieeles de n.e. De meme, dans Je IV-erne remise pres des moules, on a decouvert des omphores avec des clous.

Le foit que dans les depots I'activite a ete brusquement interrompue et jama is recommencee. cinsi que ['obondonnement de merchandises dons "edifice ruine fa it possible 10 supposition qu'un peril imminent a determine 10 dissimulation de ces objets. jomais nkuperes.

Puisqu'on semble que 10 ville n'a pas suffri a cause de I'attaque ovare des annees 586- 587, l'auteur suppose que 10 destruction de I'edifice est due aux invasions ovora-sla ­ves au bout du Vll -eme siecles de n.e., plus precis 0 celles de 601-602, 10 plus forte, dont 10 ville de Tomi a ete 10 proie.

$i , en general les objects decouvertes dans les deux remises ont ete places dans Ie VI-eme siec!e de n.e., Ie fait qu'on a etobli 0 laquelle invasior. on due 10 destruction de l'edifice, meme a une detation exacte des merchandises decouvertes dans les deux remises oux onnees 601-602.

A cette ocasion est detruit I'edifice ou mosolque qui enfouit sous ses ruines les m~rchandises de la III-erne et IV-eme remise, inclusivement les cinq moules des lampes consideres merchandises importes.

Les moules documentent aussi I'activite ortisonale dons 10 capitole du Pont Gauche au bout du VII-eme siecle de n.e.