EMILIO SALGARI s_a ndscuf la Veronaintr-o familie modestd de negustori ta data de21 august 1862. Et s-asinucrs, imitand rituaiiti1y71ez ye seppuku, ta data ae zs apliiel9ll,laTorino.

$i-a inceput cariera scriind ca repofter lacotidianulLa Nuova Arena, in care a' pubticito pafte din activitatea sa ca sena/e. O datd ce

reputatia cd ar r trdit a ,"8tr:!;ili';,':;i!i:: :: ::;;;:;i;:{:#sudan, s'a intiltnit w Buffato eirt tn Neniiiii tii nw e! r-ar fi intiltnit intimpulturului rtailei ,,wild west show') gi a ntaii,gat pe cere gapte Mari.Blooratiite sale timpurii au fost umprute * poirgii urrnturoase stabirite inExtremuloient, evenimen.te nrei prens'ri'iiitut u aura pentru o marep,u,t:.^ oOey!sale Salgai, de fapt, nu s_a aventurat niciodaid mai Arpi,ti

clo Maroa Adriaticd.

{t

. ln ttatia, opera sa a fost cititd pe scara mai rargd dec6t cea a rui Dante.Astdziel este incd printre cei miitraauqi 40 di autori itatieni. Mutte dintreromanele sale cele mai p,opula1e au fost adaptate ca benzi desenate, seriide desene animate si filme de tung metraj.'- ir"este cansiderat parinteteitatian at avenlurii de'ficliune.

sargaria scris mai nu,le 200 de povestiri gi romane de aventuri, sta-bilind poveqtire sare in rocuri exotice, ci eroi dint* *u* varietate de cunuri.El s-a inspirat din rectura.titeraturii straini g,l diriiare, reviste de cdtdtoriegi enciclopedil pe care le-a folosit pent*'u p,o,irrtoa lumile eroilor sai. Aa scrs patru serii majore:,,Sandokan,,, ,,6orsarut Negru,,, ,,firagi JinBermuda", ,,Aventuri in vestur sdrbatic". r,ii sitguri ,unt in cea mai marep,arte piraliin afara tegii gi barbari, care tupta iiiotriva lacomiei, abuzuluide putere gi a corupfiei.

Emilio Salgari

SANDOKANTICRII DIN MOMPRACEM

Traducere:M e I i nte B ogd an -C ri sti an

MEditura Andreas ,**

.d-:

Cuprins

Capitolul 1 - Piragii din Mompracem .....................,...... sCapitolul 2 - Ferocitate gi genero2itate..................... L3Capitolul 3 - Crucigitorul ..... 23Capitolul4 - Tigrii gi leoparzii ..............................,.,...... Z8Capitolul 5 -,,Perla Labuanului" ...................,..,........,... 43Capitolul6 - Lord fames Guillonk ....,.,...50Capitolul 7 - Vindecare gi dragoste ,.,,.., 58Capitolul 8 * Vinatul Tigrului ......,,,.........67Capitolul9-Tridarea................................i.......................74Capitolul 10 - VAnatul piratului,.........,,.......,.,...........,.. B3Capitolul 11 - Giro-Batol ............ .................90Capitolul 1,2 - Canoea lui Giro-Batol ... 103Capitolul 1"3 - Pe ruta citre Mompracem ..........,... 111Capitolul 14 - Iubire 9i begie ...............,... 119Capitolul L5 - Caporalul englez ................................... 726Capitolul 16 - Expedifie contra Labuanului....,.... 135Capitolul 17 - intAlnirea nocturni .......................,..., LS7Capitolul 1B - Doi pirafi intr-un cuptor ..................1,67Capitolul 19 - Fantoma vestoanelor rogii .............. 180Capitolul 20 - Prin piduri ...................,... 1BBCapitolul 21 - Asaltul panterei .............. 198Capitolul 22 -Prizonierul .......................2I2Capitolul 23 -Yanez la vili ...........,,........222Capitolul 24 - Sofia Tigrului ...........,......245Capitolul 25 - La Mompracem ....,............ ..................... ZS7Capitolul 26 - Regina Mompracemului ................... 265

Capitolul 27 - Bombardarea Mompracemului ... 272Capitolul 28 - Pe mare ......... 280Capitolul 29 -Prizonierii ............ .............289Capitolul 30 - Fuga ................ 300Capitolul 31 - Yanez .............. 306Capitolul 32 - Ultima bdtilie a Tigrului ................. 320 Vd rgeomanddm:

+

Odiseea Capitanului Blood, de Rafael Sabatini,Viafa gi aventurile lui Robinson Crusoe,

de Daniel Defoe

O cdldtorie spre centrul pdmAntului, detwles Verne20 OOO de leghe sub mdri, deJwles VerneCopiii cipitanului Grant, deJwles VerneCinci sdptdmAni in balon, deJwles Verne

In fafa steagului, deJules VerneDe la pr{mAnt la lund, delules VerneUn cdpitan la 15 an|deJwlesVerne

Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark T'wainAventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain

Prinf gi cerEetor, de Mark Twainr aleaua neagrd, de Alexandre Dumas

Coliba unchiului Tom, de H. Beecker StoweMoby Dick, de Herrnan Melaille

Micul lord, de EH. Bwrnett

Pentru a consulta intreaga noasfrd ofertdaccesafi site-ul:

www.editu ra-andreas, ro

Descrierea CIp a Bibliotecii Nationale a nomanieiSALGARI, EMILIOSandokan: tigrii din MoBogdan-cristiun uu.u.IrlT:::j:ilf ;;lf"

; ffad : Merinre

tsBN 978_606_76.5_089- I

I. Melinte, Bogdan_Cristian (trad.)82l.t3i.l

DIFUZOR EXCLUSIV:ryO PRINT

Petru Maior nr. 32, sector l, BucuresilTe l./Fax : 02 1.22 2. 07. 67

E - mail : iv o 4 rint @ y aho o. r. omSite : www.editura-andreas.ro

Traducere din limba.italiand a cdrtii: Le tigri cle Mompracent'l\.aducdtor: MELINT E BOGDAN_CRISTIAN

O CS Edirura ANDREAS pRrNr, Bucure$ri, 2019'loate drepturile sunt rezerl'/ate. Nicio parte crin aceasti rucrare nu poate firepnxlus4 st.cata $i retransmisd sub lbrmri: tipiritn, elecbonici, mecanicd" fotcropiat4audio sau sub orice trtt.d v:rianli fdra permisiu'ea scrisi a Editurii Andreas print.

Corectard ;i tehnctredactare : AnaCr.istina AntonescuI lu s tralii itrte ri o r : Alexandru ColtanIlynafie copertd: Marius BogdanDTP copertd; Gheorghe Dumitru

Bun de tiparFormat:26,

'.!1.:0.J 20t9, Coli de tipar:2t,50I6/54x84 on

Capitolul 1

Pirafii din Mompracem

n noaptea de 20 decembrie LB49 un uraganfoarte violent s-a ndpustit asupra Momprace-mului, insuli silbatici, rdu famati, cuib al unorpirali cumplili, situatd in Marea Malaeziei, lacateva sute de mile de coastele occidentale ale

Insulei Borneo.Pe ce4, impinse de un vAnt irezistibil, alergau precum caii

descdtugati, amestecAndu-se in mod dezordonat, mase denori negri care, din cAnd in cAnd, ldsau si cadi peste pddu-rile intunecate ale insulei furioase ploi torenfiale; pe marea,pur 9i simplu inillati de vAnt, se ciocneau dezordonat gi sefrAngeau furios enorme valuri, incurcAndu-gi mugetele cuzgo-motele trdsneteloq, cAnd scurte;i seci, cAnd interminabile.

Nici de la cabanele aliniate la capdtul golfului, nici pestefortificaliile ce le apirau, nici peste numeroasele ambarcali-uni ancorate dincolo de stAnci, nici dinspre pddure, nici pestesuprafafa tumultuoasi a mirii, niciieri nu se zdrea vreo lu-min5; oricine insi, venind dinspre orien! ar fi privitin sus, arfi surprins pe culmea unei.stAnci foarte inalte, in surplombipe mare, doud puncte luminoase strllucind, doud ferestreiluminate cu tdrie.

Cine oare si vegheze la acea ord gi pe,o asemenea fur-tund pe insula piralilor sAngerogi?

Peste un labirint de trangee fari capit, de terasamentepe picior de prdbugire, de palisade dezvelite, de c6ti distruse

/\YiltlI

f?7 rmilb sa/{ar,

prin care se puteau vedea incd arme rupte gi oase umane,o^impunitoare gi leapind cabani se inalla, r.p"aJile r"vArful muntelui cu un mare steag rogu, ce avea pe mijloculsdu un cap de tigru.O cameri din acea locuinfi e iluminati, perelii ei sunt aco_perifi cu grere lesSturi rogii, cu catifea gi cu brocarturi oe marevaloare, dar gifonate ici gi colo, zdrenieroase gi pitate, iar po_deaua dispare sub straiul gros de .ouo".. persane, strllu_

cito^are 91

aurul, dar gi a.eite" lacerate gi mAnjite.In mijloc sti o masi de abanos, mozaicatdcu sidef gi de_coratS cu frize de argin! incdrcatS de sticre gi pahare oin .urmai rar cristar. in corguri se ridic, rafturi mari par,tiar distruse,

cuvase pline ochi de brifiri de aur; de cercei, de inele, de me_dalioane, de prefioase ornamente sacre, deformate sau stri_vite, de perle provenite frri dubiu de ra faimo"r"r" purcJ.iidin Ceylon, de smaralde, de rubine gi de diamanr. rianr.i.toare cet r'ai rnurgi sori i'reflexia unei lustre

"u.ii. "G.n"i"rlc tavln,

. irrtr'-. rrr.r'girrc std un divan turcesc cu fianjuri rupte ici;;i .rrl'; i'lr'-, ;tlt.i rnargin e, un ermoniu de abano. ;;i;;i_irl rr'ir tl.sligrr'ati gi rrsucitd. intr-o zdpdcearda" n"J"r..i,srrrrt ir'1r.iis;tiate covoare rurate, sprendide u"g*int", t"uio-uri concellrte poate de cerebre .onduiu, Iampadare i.a.i".nate, sticle in picioare cAt gi intoarse cu funduii"rur, ;;;;"intregi cAt gi sparte, apoi carabine indiene ornate cu arabes_curi, narcise spaniole, sdbii, topoare, pumnale, pistoale.

In acea camera atAt de ciudit mobilate, un om sti agezatintr-un fotoliu ce gchiopdt eazl: ein"it, suptu, cu o muscula_turd puternicd, cu trdsituri energice, masculine, mAndre side o frumusefe stranie. pdrul turigii;"g;;;ffi;;.b.dneagri ii inrimeazd chipul ugo.6.onrai A.e fruntea laie,umbritd de doud fabuloase sprancene arcuite indrdzneg, ogurd micd ce pune in mostri n$te dinp asculiti ca ai fiarerorsdlbatice qi strdlucitori ca perlele; doi ocfri foarte

"dil;;;strilucire ce fascineazd,, ce ard,e,ce face sd se aplecJo.i.u..alti privire.

Era agezat de cAteva minute, cu privirea alintitd asupraldmpii;i cu mAinile inclegtate in jurul unui iatagan scump,ce ii atArna dintr-un brAu larg de mitase rogie, strins in ju-rul unei cimd;i de catifea albastri cu frize de aur. O detuni-tura puternicd, ce zgudui intreaga caband pAnd la fundafie,il scoase brusc din acea stare de imobilitate. igi aruncd pespate pletele lungi gi inelate, igi aranjl pe cap turbanul in-frumusefat cu un diamant splendid, gros cAt o nuci, gi seridici intr-o clipire, aruncdnd imprejur o privire in care seputea citi ceva foarte sumbru gi ameninfator.

- Este miezul nopfii, murmuri el. Miezul noplii gi incd nr"r

s-a intors!Goli incet paharul plin cu lichior de culoarea chihlimba-

rului, apoi deschise uga, inainti cu pasul ferm printre tran-geele ce apirau coliba gi se opri pe marginea mirelei stAnci,Ia poalele cdreia marea mugea cu furie. Rimase acolo cAtevaminute cu brafele incruci;ate, neclintit ca stAnca de sub el,aspirAnd cu voluptate cumplitele rafale ale furtunii gi arun-cAndu-gi o privire la marea rivdgiti se retrase incet, reinffAndin caband, unde se opri in fala armoniumului.

- Ce contrast!, exclami el. Afard uraganul gi eu aici! Cineeste mai teribil?

igi plimbi degetele pe claviaturd, scolAnd sunete rapidece aveau ceva straniu, silbatic;i care mai apoi se domolird,pAni cAnd se stinseri printre risunetele tunetelor gi guie-riturile vAntului.

Deodatl igi intoarse brusc capul citre uga ldsati intre-deschisi. Rimase un moment in ascultare, curbat inainte,cu urechile ciulite, apoi ieqi repede, impingAndu-se pAnd lamarginea stAncii.

in strdlucirea instantanee a unui fulger vizu intrAnd ingolf, o navi mic5, cu pAnzele aproape strAnse, amestecin-du-se in mijlocul ambarcafiunilor ancorate. Omul nosffu dusela guri un fluier de aur gi scoase trei note stridente. Un flu-ierat asculit ii rdspunse un moment mai tArziu.

- EI este!, murmurd cu o emofie vie. Era gi timpul!Cinci minute dupd aceea, o fiinti umand, inftguratintr_o

manta imbibati cu apd, ,. p."".nld inaintea ."n"n"i. ---^

-yanez!, exclami omul cu turban, intinzAnJu_riLLl"f"citre el.

- sandokan!, rdspunse nour venif cu un accent strdin mar_cant. Brr! Ce noapte infernald, frd;ioare.- Vino!Traversari repede trangeele gi intrari in camera ilumi_nat5, inchizAnd poarta.

, . Sandokan umplu doui pahare gi intinzAnd unul striinu_lui care se debarasase de manta si de carabina ce o purta incurea pe umir; ii zise, cu un accent aproape afectuos:- Bea, bunul meu yanezl* in sin.itatea ta, Sandokan.-inlla.(iolini ;l;rh:tr.clc gi s^c agezard inaintea mesei.N,rr-s,sitrrr .r'. rrn birbat de vreo treizeci gi trei - trei-zr.r'i ;i l)irl., cl. 1119, adicd un pic mai in vArstd decat."_l_r"rrlrrl sirrr. lil'rr trc staturS ,,.,"di", foarte robust, avea pieleaIrr;r'tr';rllrii, t.ii.siiturire regurare, ochii gri, istefi, buzere zefle-rrritrxr'., srrlr[i.i, indiciu ar unei voinfe d"e fier r" p.i." u"J"..

sc inlclcgca nu doar,cd era european, cigi cd trebuia si apar_fin;i unei rase meridionale.

- Ei bine, yanez,intrebd Sandokan, cu o anumiti emofie,ai vdzut-o pe fata cu pirul de aur?- Nu, dar gtiu ceea ce vroiai sd afli.- Nu ai mers in Labuan?

; Ba d1, insd dupd cum pofi intui, pe acele coaste supra_vegheate de cruci;itoarele.ngfur.gti, cu greu se face debar_carea celor ca noi.- Vorbegte-mi despre aceastd fati. Cine este?- Ifi voi spune cI este o creaturd minunat de frumoasd,

atAt de frumoasi incAt ar fi capabild sivrdjeasci cel mai for_midabil pirat.

- Ah!, exclami Sandokan.- imi ziseri ci are pirul blond ca aurul, ochii mai albagtri

decAt marea, carnea albi ca alabastrul. $tiu ci Alamba, unuldintre cei mai feroci pirali ai nogtri, ovdzuintr-o seari plim-bAndu-se prin pidurile insulei gi cd a fost foarte atins de aceafrumusefe incAt sd igi opreasci nava pentru a o contemplamai bine, cu riscul de a fi masacrat de crucisitoarele en-glezegti.

- Dar cui ii aparfine?- Unii spun ci ar fi fata unui colonist, allii a unui lord, algii

ci ar fi nimic mai pulin decAt o rudd a guvernatorului dinLabuan.

- Ciudatd creaturS, murmuri Sandokan, comprimAndu-gifruntea cu mAinile.

- $i aga?... intrebi Yanez.Piratul nu rdspunse. Se ridici brusc in prada unei emolii

vii gi se muti in fala armoniului, plimbAndu-;i degetele peclape.

Yanez se limiti si zAmbeasci gi, desprinzAnd dintr-un cuio mandolini veche, se puse s5-i ciupeasci coardel e,zicdnd:

- Sti bine! Sd facem un pic de muzici.De-abia ce incepuse si cAnte un cAntecel portughez,

atunci cAnd il vizu pe Sandokan apropiindu-se brusc demas5, indreptAndu-gi mAinile deasupra ei cu o asemeneaviolenld cAt s-o indoaie.

Nu mai era acelagi om ca inainte: fruntea sa era furtunosde incruntatd, ochi sii trimiteau fulgere sumbre, buzele sale,retrase, lisau si i se vail5 dinlii in mod convulsiv, membreleii tremurau. in acel moment el era formidabilul conducitoral ferocilor pirali din Mompracem, era omul care de zece aniinsAngera coastele Malaeziei, omul care oriunde diduse te-ribile b5t5lii, omul a cirei indrdzneald extraordinari gi alcirui curaj neimblAnzit i-au procurat supranumele de Tigrual Malaeziei.

-Yanez!, exclamd el cu un ton de voce ce nu mai avea ni-mic de omenesc. Ce fac englezii in Labuan?

IT?l Ew.tln salaarL

- Se intdresc, rdspunse linigtit europeanul.- Sd compl oteze oare ei ceva impotriva mea?- Cred.

- Ah! Tu crezi? Sd indrdzneascd si ridice un deget im_potriva Mompracemului meu! Zi_le sd incerce .a,iial^'fi_ralii in ascunzi;urile lor! Tigrur ii va distruge pand ra urtimulgi le va bea tot sAngele. Zi-mi,ce lucruri ,pun d".p.e minet

- Ci a sosit timpul si se termine cu un pirat aga de in_drdznel.- $i md urdsc mult?

_ - {tat de mult incAt s_ar mulpumi sI igi piardd toate na_

vele, doar ca sd te spAnzure.- Ah!- Oare ai dubii? Frigiorul meu, sunt mulgi ani de cAnd tucomili una mai rea decAt alta. Toate coastele poarti urmeleincursiunilor tale. Toate satere gi toate o.ug"i" au fost asar-

tate de cdtre tine gi prddate. Toate forturile olard""", ;;;;_ole gi englezegti au primit bombele tare gi fundul *e.ii

" piin

de navele scufundate de tine.- Este adevirat, insd a cui e vina? poate cd oamenii de

rasd albi nu au fost inexorabili cu mine? poate ci nu m_audatjos de pe tron cu pretextul cd eu deveneam prea puter_nic? Poate ci nu mi-au asasinat mama, pe fragiigi surorilemele, pentru a-mi distruge descendenlai Ce rau le-am facuteu acestora? Rasa albd nu a avut niciodatl de ce si se ptanjade mine, gi cu toate,acestea a vrut si mi zdrobeascd. a..i.eu ii urdsc, fie ei sRL1ioli, olandezi, englezi sau po.tughezi,compatriofii tdi, eu ii brestem gi mr voiidzbuna*.inifp"

"iiam jurat asta pe cadavrele familiei mele gi imi voi *unginujurlmAntul! Daci am fostinsl nemilos cu dugmanii;";;;;;;ci se va ridica cate o voce si zica cadin cand in cana "* iostgeneros.

- Nu una, ci o suti,.omie de voci pot spune cu bund drep_tate ci tu egti cu cei slabi chiar pr"" g"n"ros, zise yanez. Opot spune toate acele femei clzute sub puterea ta, pe care

tu le-ai condus, cu riscul de fi scufundat de crucigitoare, inporturile albilor. O pot spune triburile slabe pe care le-aiapdrat impotriva raidurilor asupritoriloL siracii marinarideposedali de furtuni gi pe care i-ai salvat de valuri ;i i-aiacoperit de cadouri, gi o sut5, gi o mie algii ce igi vor amintimereu de binefacerile tale, o Sandokan.Dar zi-mi acum, frd-fiorul meu, ce vrei sd duci la capit?

Tigrul Malaeziei nu rispunse. incepu si se plimbe princameri cu bralele incrucigate gi cu capul aplecat spre piept.La ce se gAndea acel formidabil om? Portughezul Yanez, chiardacd il cunogtea de mult timp, nu putea si ghiceascd.

- Sandokan, zise dupd cAteva minute,la ce te gAndegti?Tigrul se opri privindu-l fix, dar nu rispunse inci.- Ai vre-un gAnd ce te macini?, relud Yanez, Toh! S-ar zice

ci te irili fiindci englezii te urisc mult,$i de data asta piratul rimase ticut.Portughezul se ridicd, aprinse o ligard gi se indrepti cdtre

o ugi mascati de tapiserie, zicAnd:

- Noapte buni, friliorul meu.La auzul acestor vorbe, Sandokan tresiri gi oprindu-l pe

portughez cu un gest, zise:- Un cuvAnt,Yanez.- Spune agadar.

- $tii cI vreau si merg in Labuan?

- Tul... in Labuan!...

- De ce atf,ta surprizi?- Pentru ci tu egti prea indrizne! gi ai comite vreo nebu-

nie in cuibul celor mai invergunafi dugmani ai tii.Sandokan il privi cu ochii ce trimiteau fliciri gi scoase un

soi de rdget surd.- Fratele meu, relul portughezul, nu igi pune la incercare

prea mult norocul. Stai in gardi! infometata Anglie a pus ochiipe Mompracemul nostru gi poate nu agteapti altceva decAtmoartea ta pentru a se arunca peste tigrigorii t5i ca si ii dis-trugi. Ai griji, deoarece am vizut un crucigitor acoperit de

IDl __tynilb saltarL

tunuri gi plin de soldali ce se agitd in apele noastre, gi acelaeste un leu ce nu agteapte altc;va decdt o pradd. ' '- -vv'!- Dar va intAlni Tigrul!, exclamd Sandokan, strAngAndpumnii gi fremdtAnd din cap pAnI in picioare.- Da, il va intarni gi poate u" ru.o,nb" in bitilie, dar stri-gdtul sdu de moarte va ajunge pAnI pe coastele Labuanului

gi alfii vor migca impotriva ti. vor muri murgi l"i, ;t i;;;;;puternic gi cutremurito4, dar va muri gi Tigrull -1-- Eu!... ' --- r

Sandokan fdcu un salt inainte, cu brafele incordate defurie, cu ochii infldcirafi, cu mAinile i*t"gt"t".",-l;;;;;-slfenge nigte arme. A fost insd un fut!"., se agezd la masd,bdu dintr-o suflare o cea;ci .arn".if,tini gi zise cu o voceperfect calmi:

^ " - { dreptate, Yanez. Totugi eu Voi merge mAine in Labuan.

Itl:n]" fstdpAnitmiimpinge cdtre acele plaje $i;;;;rmt $opte$te cA trebuie si o vid pe fata cu perui aL "ur.acu trebule.,,

- Sandol<an!...- Tlcere friliorul meu. Si mergem si dormim.

8a.)ca

Capitolul 2

Ferocitate gi generozitate

doua zi,la cAteva ore dupd risiritul soarelui,Sandokan iegea din cabani, gata si impli-neascd indrizneafa aventuri.

Era imbricat de lupti: incilgase cizmelungi din piele rogie, culoarea sa preferatd,

imbrdcase o haind splendidi din catifea puri rogie, decoraticu broderii gi franjuri gi pantaloni largi de mdtase albastrd.In bandulierd linea o bogati carabini indiani ornati cu ara-bescuri, de linti lungd: la curea un iatagan greu cu mAneruldin aur masiv gi la spate un kriss, acel pumnal cu lama 9er-puitoare gi otrdvit5, atAt de prelios pentru popoarele Ma-laeziei.

Se opri un momentla margineainaltei stAnci, parcurgAndcu privirea sa de acvili suprafala mirii, deveniti netedd giclari ca o oglindd, oprind-o citre orient.

- Acolo este, murmuri el, dupi cAteva clipe de contem-plare. Ciudat destin, ce mi impingi acolo jos, zi-mi dacd imivei fi fatal! Zi-mi daci acea femeie cu ochii albagtri gi cu pi-rul de aur ce in fiecare noapte imi tulburi visele, va fi pier-derea mea!..

igi scuturi capul, ca gi cum ar fi vrut si alunge un gAndriu, apoi cu pagi lengi cobori o scari ingusti ce era sipati instAnci gi ce ducea Ia plaji.

Un birbat il agtepta jos, Era Yanez.

IVI rwulb sal{ayi

. - Totul este gata, spuse acesta. Am pregdtit cele mai bunedoui vase ale flotei noastre, intdrindu-le Ju doue nombard".

- $i oamenii?- Toate bandele noastre sunt aliniate pe plaji, cu gefii lor.

Nu ai decAt si gi le alegi pe cele mai bune.- Mul;umesc, yanez.

- Nu-mi mulgumi, Sandokan. poate am pregitit ruina ta.- Nu te teme, fratele meu. proiectilele iu 6i.a d";ir".- Fii pruden! foarte prudent.

^ -- voi fi gi ifi promit cd, de indati ce voi vedea acea tandrdfati mi voi intoarce aici.- Femeie blestematd! L-ag strAnge de gAt acel pirat care

a vdzu_t-o primul gi !i-a vorbit despie ea.- Vino, Yanez.Traversard o esplanadd apirati de mari bastioane gi inar_

matd cu mari piese de artilerie, de terase gi de gropi "aan.i;i ajrrns^e'* la [Irm'lgolfului, in mijlocul ciiuia piutu"u OoU_

sr)r'(!z()c() s'rr cinci.sprezece veliere, ce se nume au prahos.irr lirl;r rrrrrri rtrng gir de colibe gi de constructii soride, cep;i.t';rrr rrr;rg;rzii, trci sute de birbigi erau ariniafi intr-o iru-

rrrr:rs:i ,rrli'c i. aqteptarea unui o"."a"r" semnal pentru asc ;u'lulcit, l)t.cculn o legiune de demoni, pe nave, pentru airnpliii;t"ia [cr.oarea pe toate mdrile Malaeziei.Cc bdrbafi 9i ce tipi!Erau malaezieni, de staturi mai degrabd micd, vigurogi

gi agili ca maimufele, cu fegele pdtrdloaie gi osoase, .r"t"nutintunecat, bdrbagi faimogi punf., ar'orindrdzneari gi f.r";l:tate; batakiil cu tenul gi maiinchis, renumili pentru p"siun"alor pentru carnea umand, dar dotafi totugide o civilizatierelativ foarte avansatd; daiacii, din insula vecind Borneo, destatura inalti, cu trdsituri frumoase, .*lub.i pentru ;;;crele lor care le-a adus supranumele de tlietori a" ."f

"t",siamezii, cu faga romboidali gi ochii cu reflexii gilbui;;i;tr*mezi| cu tenul galben gi capul impodobit cu o coadd nemd_surati;i apoi indienii, buginezii, jivanezi,tagalii din Filipinegi in fine, negrito cu capete enorme $i tres5tui ."rpingato"r".

La aparifia Tigrului Malaeziei un freamit parcurse lun-gul gir de pirafi. Tofi ochii pireau sd ia foc gi toate mAinile seinclegtari in jurul armelor.

Sandokan aruncd o prMre de complezenli peste tigrii sii,cum adora sd ii cheme, apoi spuse:

- Patan, inainteaz5.Un malaezian de staturi inalt5, cu membre puternice, cu

tenul mdsliniu;i imbrdcat cu o simpl5 sutand rogie impodo-biti cu cAteva pene, inaintd cu acea leginare care este spe-cifici oamenilor mdrii.

- CaF oameni numdrd banda ta?, il intrebi.- Cincizeci, Tigru al Malaeziei.- Toli sunt buni?- Toli sunt insetali de sdnge.

- imbarci-i pe cele doud praho.s gi cedeazi jumdtate ja-vanezului Giro-Batol.

- $i se merge?..Sandokan ii arunci o privire care il fficu si tremure pe im-

prudent, chiar daci era unul dintre acei birbali care rAdeaude mitralie.

- Supune-te gi nici un cuvAnt dacd vrei si trdiegti, ii ziseSandokan.

Malaezianul se indeplrti rapid, trigdndu-gi inapoi bandasa, compusd din oameni curajogi pAnI la nebunie gi care laun semn al lui Sandokan nu ar fiezitat si vandalizeze mor-rnAntul lui Mahomed, degi tofi erau mahomedani.

- Vino, Yanez, zise Sandokan, dupi ce ii vdzu imbarcafi.Erau pe cale si coboare plaja, cAnd au fost ajungi din urml

de un negru urAt cu capul enorm, cu mAinile gi picioarele demirime disproporfionatd, un adevirat campion al acelor ori-bili negrito care se intAlnesc in interiorul a aproape tuturorinsulelor Malaeziei.

- Ce vrei gi de unde vii, Kili-Dalu?, il intrebdYanez.- Vin de pe coasta meridionali, rispunse acel negrito res-

pirAnd greu.