32
MEDICALÃ sãptãmâna sãptãmâna An VII Nr. 139 21 septembrie - 4 octombrie 2011 EXEMPLAR GRATUIT FIN WATCH 139 www.saptamanamedicala.ro Farmacia pe care v-o recomandãm:

sãptãmâna - Saptamana Medicala · 4 JURNAL DE SARCIN? Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 21 septembrie - 4 octombrie 2011 Depistarea preeclampsiei, o boal/ periculoas/ atât pentru

  • Upload
    dinhtu

  • View
    243

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VII � Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

EXEMPLARGRATUIT

FINWATCH

139

www.saptamanamedicala.ro

Farmacia pecare v-orecomandãm:

3

EDITORIAL

www.saptamanamedicala.ro

Cre]te-[i speran[a de via[/prin vaccinare !

edicina ca ºtiinþã, medicina „bazatã pe dovezi” a apãrut ºis-a dezvoltat pe mãsurã ce societatea ºi-a permis sã su-porte costurile. Primul medic a apãrut chiar în comuna pri-mitivã, imediat ce populaþia tribalã ºi-a rezolvat „urgenþele

stringente” legate de asigurarea hranei ºi când s-a atins un nivel deprosperitate care a permis sã se observe natura, corpul omenesc,bolile acestuia.

În istorie, dezvoltarea medicalã a luat amploare la popoare ºi cul-turi prospere. În Egiptul antic faraonul avea medic în serviciul perso-nal. Babilonienii ºi egiptenii, utilizau diagnoza, prognoza, examinareamedicalã ºi prescripþiile, adicã elemente de medicinã modernã. Me-dicina naturistã de azi îºi are rãdãcinile în filozofia hindusã (sec. V î.Hr.).Tratatul persan de medicinã din vremea imperiului rãmâne o lucrarestandard chiar ºi pentru Europa pânã în perioada Iluminismului. ÎnChina anticã, boala este explicatã prin dezechilibrul dintre cele douãprincipii fundamentale yin ºi yang iar învãþaþii Greciei antice pot ficonsideraþi fondatorii medicinei occidentale moderne, deoarece aurealizat ruperea definitivã de magie ºi supranatural.

Evoluþia medicalã post hipocraticã trece de la medicul medievalºi renascentist, care era un erudit cu înclinaþii cãtre astrologie ºi al-chimie cãtre medicul modern de azi, savant ºi cetãþean.

Desigur, pentru multe boli nici medicina de azi nu are încã re-medii dar putem spune cã un mare pas a fost descoperirea întâi em-piricã a vaccinului împotriva variolei, în 1796, care avea o ratã demortalitate de 30%! Abia în a doua jumãtate a secolului XIX, fenome-nul capãtã o explicaþie ºtiinþificã, când Louis Pasteur demonstreazãcã bolile infecþioase sunt produse de microorganisme ºi formuleazãteoria germenilor patogeni în anul 1864. În continuare se reuºeºtesã se prepare primul vaccin împotriva antraxului, holerei, TBC – ului,erizipelului porcin ºi, în 1885, împotriva rabiei, deschizând caleaimunizãrii active fundamentate ºtiinþific. .

În prezent toate þãrile au elaborate propriile scheme naþionale devaccinare împotriva bolilor infecþioase. În România, vaccinarea copii-lor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze devaccin împotriva hepatitei B. Totuºi, acest lucru se uitã uneori ºi sepune la îndoialã rolul vaccinãrii în evitarea bolilor infecþioase.

�� C/lin M/rcu]anu

MCUPRINS

Editorial 3

Jurnal de sarcinã 4

Noutãþi 10

Punct de vedere 11

Recomandãri medicale 13

Farmacologie 13

Recuperare medicalã 14

Nefrologie 16

Investigaþii medicale 17

Relaxare 18

Diabet 20

Oncologie 22

Ayurveda 24

Terapii complementare 26

Unitãþi medicale 29

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

FINWATCH

Speranþa de viaþã a omului primitiv era destul de redusã.

Analizându-se scheletele descoperite în zona siturilor arheologice,

s-a ajuns la concluzia cã omul de Neanderthal, sau cel al

mezoliticului, în aproape 90% dintre cazuri nu ajungea la 40 de

ani. Faþã de sinantrop (Omul de Pekin, trãia în China de Nord în

urmã cu jumatate de milion de ani) care, în peste 70% din cazuri,

murea înainte de a avea 15 ani, înregistrãm un vizibil progres.

Dar, progresul a continuatpentru cã azi vorbim de durate medii

de viaþã de 75-80 de ani.

4

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Depistarea preeclampsiei, o boal/periculoas/ atât pentru mam/ cât ]ipentru copilPreeclampsia apare în perioada de sarcinã ºi re-

prezintã un sindrom care se poate instala în oricemoment dupã sãptãmâna 20 de sarcinã ºi pânã la6 sãptãmâni dupã naºtere. Boala se manifestã princreºterea tensiunii arteriale (hipertensiune arterialãindusã de sarcinã) în asociaþie cu prezenþa unorcantitãþi mari de proteine în urinã ºi edeme. Pânã la5% dintre sarcini pot fi afectate de preemclampsie,anumite femei gravide având un risc mai mare de-cât altele de a face aceastã boalã: sunt însãrcinatepentru prima oarã, au avut preeclamsie ºi la sarcini-le anterioare, au un istoric de hipertensiune arteria-

lã, au peste 35 ani, sarcina este gemelarã sau cumai mulþi feti, au anumite afecþiuni cronice, cum arfi diabetul zaharat sau boli de rinichi, sunt obezesau au anumite boli imune, cum ar fi lupusul erite-matos sau anumite afecþiuni hematologice.

Preeclampsia afecteazã atât mama cât ºi fãtul,manifestãrile clinice putând varia de la forme uºoa-re la forme severe. Asupra fãtului poate avea unefect negativ, deoarece reduce fluxul de sânge lanivelul vaselor sangvine uterine, privând fãtul deoxigen ºi nutrienþi. Ca urmare, se modificã dezvolta-rea intrauterinã a fãtului. De asemenea, pre-eclampsia poate avea un impact serios asupra or-ganelor mamei. De exemplu, poate afecta rinichii,ceea ce are ca efect creºterea cantitãþii de proteineîn urinã. Când preeclampsia devine severã, asociazãconvulsiile ºi se numeºte eclampsie ºi pot fi afec-tate inima, ficatul, creierul ºi ochii.

Boala are un potenþial sever. De aceea, cu câtmedicul curant ginecolog ºtie mai din timp despreaceastã boalã, cu atât poate lua niºte deciziiterapeutice mai eficiente, adicã corecte ºi în timputil. În scop diagnostic, rezultatele ar trebui întot-deauna evaluate împreunã cu istoricul medical alpacientului, examenul clinic ºi alte constatãri.

Pe lângã analizele standard folosite în modobiºnuit pentru depistarea bolii de cãtre medicii gi-necologi, respectiv hemoleucograma, analize pentruinvestigarea funcþiei ficatului ºi a rinichilor, analizaurinei, DDiivviizziiaa ddee llaabboorraattooaarree cclliinniiccee RREEGGIINNAA MMAARRIIAAoferã un nou set de teste care se efectueazã dinsângele matern, markeri preeclampsie, teste careîmbunãtãþesc posibilitatea de diagnosticare aacestei afecþiuni. Investigarea se poate realiza lasolicitarea gravidei sau la recomandarea mediculuiginecolog.

wwwwww..rreeggiinnaammaarriiaa..rroo

�� Din ce \n ce mai multe viitoaremame dau o importan[/ deosebit/testelor din timpul sarcinii, prin carepot evalua ]i \nt`mpina problemelede s/n/tate ale bebelu]ului. Uneledintre testele foarte moderne suntmarkerii pentru depistarea precoce a preeclampsiei ]i markerii pentruevaluarea riscului de malforma[iifetale \n prima parte a sarcinii,reunite sub denumirea Dublu test desarcin/ prin metoda Nicolaides.

Dr. Andreea AlexandruMedic }ef al LaboratoruluiClinic REGINA MARIAdin Bucure]tiDivizia de laboratoare clinice

Analize de ultim/ or/ pentru viitoarele m/mici

6

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Testele genetice de diagnostic prenatal, ca unicemetode profilactice, sunt precedate de o mãsurãtoareecograficã ºi de teste de screening prenatal. Acesteteste de screening sunt teste imunologice bazate pedozarea unor markeri serici specifici.

TTeessttuull dduubblluu,, denumit ºi testul combinat, este untest de screening prenatal specific primului trimestrude sarcinã (sãptãmânile 9-13,6 de sarcinã) prin carese dozeazã subunitatea beta a gonadotrofinei corioni-ce (free ß hCG) ºi proteina plasmaticã A asociatã sar-cinii (PAPP-A). Corelând rezultatul acestui test cu rezul-tatul ecografiei ºi cu ajutorul unui program se va ob-þine o valoare care indicã riscul gravidei de a avea unfãt cu sindrom Down (trisomie 21) ºi sindrom Edwards(trisomie 18).

TTeessttuull ttrriipplluu este un test de screening prenatalspecific intervalului de sarcinã 14-21 de sãptãmâni,prin care se dozeazã alfa-fetoproteina (AFP), estriol ne-conjugat (uE3) ºi gonadotrofina corionicã umanã(hCG), markeri serici cu rol în determinarea riscului dea avea un fãt cu defecte de tub neural, sindrom Downºi sindrom Edwards.

Ulterior efectuãrii acestor teste de scree-ning, gravidele cu risc crescut pentru o sarcinãcu probleme sunt îndrumate cãtre o procedurãinvazivã de recoltare a produsului biologic fetal(amniocenteza, biopsie de vilozitãþi coriale, cor-docenteza) în vederea efectuãrii unor analize cuvaloare de diagnostic - analiza cromozomilor dinvilozitãþi coriale sau lichid amniotic (cariotip),FISH, QF-PCR.

AAnnaalliizzaa ccrroommoozzoommiilloorr ffeettaallii ((ccaarriioottiipp ffeettaall))din vilozitãþi coriale (sãptãmânile 9-12 desarcinã) ºi cea din lichid amniotic (sãptãmânile15-24 de sarcinã) este analiza standard a diag-nosticului prenatal prin care este detectatãprezenþa ºi totodatã integritatea structuralã acelor 46 de cromozomi - 22 perechi de autozomi(44 cromozomi) ºi 2 heterozomi (cromozomii de

sex - XX sau XY). Procedura presupune cultivarea invitro a celulelor fetale (16-20ml lichid amniotic) pemedii de culturã speciale, timp de 13-14 zile, blocareacelulelor în metafazã ºi colorarea cromozomilor, proce-durã prin care se obþine o cariogramã prin care suntevidenþiate anomaliile numerice (aneuploidii) ºi struc-turale (translocaþii, deleþii, duplicaþii) cromozomiale.

Analizele citogenetice moleculare FFIISSHH ((FFlluuoorreess--cceennccee in SSiittuu HHyybbrriiddiizzaattiioonn)) ºi QQFF--PPCCRR ((QQuuaannttiittaavveeFFlluuoorreesscceennccee PPoollyymmeerraassee CChhaaiinn RReeaaccttiioonn)) sunt ana-lize de diagnostic prenatal pentru detecþia aneuploi-diilor cromozomilor 21, 18, 13, X ºi Y.

FFIISSHH iinntteerrffaazziicc utilizeazã sonde ADN marcate fluo-rescent pentru detecþia aneuploidiilor cromozomilor13, 18, 21, X ºi Y din celule fetale necultivate. FISHoferã un rezultat specific în 2-3 zile de la recoltare,însã rãmâne o metodã care necesitã celule intacte, iarîn cazul contaminãrii cu celule materne rezultatul estemai puþin informativ.

Tehnologia QQFF--PPCCRR a fost de curând aplicatã îndomeniul diagnosticului prenatal în România fiind ometodã rapidã de diagnostic prenatal a trisomiilor cro-mozomilor 13, 18, 21 ºi a aneuploidiilor cromozomilorde sex, obþinându-se un rezultat sigur în maximum 5ore de la primirea probei utilizând cantitãþi de produsfetal mult reduse faþã de tehnicile de diagnostic pre-zentate anterior (1-1,5 ml lichid amniotic, 1-3 mm vilo-zitate corialã sau 5 µl sânge fetal).

În cazul în care rezultatele testelor genetice dediagnostic prenatal indicã prezenþa unei anomalii ge-netice, pãrinþii sunt îndrumaþi sã solicite sfatul genetical unui specialist în geneticã medicalã.

Av`nd \n vedere frecven[a ridicat/ a anomaliilor genetice \n popula[ia uman/,medicina modern/ vine \n \nt`mpinarea viitoarelor m/mici cu o serie de teste

prenatale de screening ]i diagnostic

Testarea prenatal/

Adriana StanBiolog

8

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

xistã numeroase teste ºi proceduri care sepot aplica în timpul sarcinii, în vederea eva-luãrii dezvoltãrii embrionare ºi fetale; toc-mai de aceea, este foarte importantã con-

silirea gravidei ºi/sau a cuplului pentru a înþelege ºia decide care teste sunt cele mai potrivite atât pen-tru bebeluº, cât ºi pentru parinþi.

Fiecare test prenatal este efectuat într-un anu-mit moment al sarcinii, începând de la 8 -10 saptã-mâni ºi continuând spre 20 saptãmâni. Astfel,existã douã mari categorii de analize:

�� TTeessttããrrii pprreennaattaallee ddee ssccrreeeenniinngg, prin care sedepisteazã sarcinile aflate la risc crescut pentru di-verse afecþiuni, în aceastã categorie întrând ecogra-fia fetalã, screeningul biochimic matern prenatal prindublu test, respectiv triplu test. Testele de screeningnu pot indica sigur dacã bebeluºul are o problemã,dar pot orienta alegerea unor teste diagnostice.

�� TTeessttããrrii pprreennaattaallee ddiiaaggnnoossttiiccee, care sunt utili-zate pentru a depista o problemã particularã a be-beluºului; aceastã categorie de teste cuprinde: biop-sia din vilozitãþi coriale, amniocenteza, cordono-centeza

DDrryy tteesstt--uull reprezintã o metodã de screening bio-chimic prenatal, bazat pe dozarea hormonalã atâtpentru trimestrul I, cât ºi pentru trimestrul al II-lea,din picãtura uscatã de sânge (dried blood spots).

Sângele matern este recoltat, pus în picãturi peo hartie specialã de filtru, care se lasã la uscat. Dinaceste spoturi de sânge uscat se lucreazã hormoniiPAPP-A ºi free-âhCG în cadrul dublului test de primtrimestru de sarcinã, respectiv hormonii alfa-feto-proteina, free-âhCG ºi estriol liber pentru triplu testîn trimestrul al II-lea de sarcinã.

În conjuncþie cu screeningul de rutinã al mar-kerilor biochimici pentru riscul de sindrom Down,sindrom Edwards ºi defecte de tub neural, prinmetoda dry test se poate realiza ºi un screening alsarcinilor la risc pentru fibrozã chisticã (mutaþiaDeltaF508) ºi hipoacuzie nonsindromicã (mutaþia35delG), utilizând ca metodã de lucru izolarea ADN-ului din spotul de sânge uscat. Aceste testãri suntaplicate în sarcinã, permiþând un bun managemental familiilor la risc pentru cele douã categorii de boligenetice. Pot fi efectuate în trimestrul I sau în tri-mestrul al II-lea de sarcinã.

Toate aceste testãri prin metoda dry test pot fiefectuate izolat sau în combinaþie.

De ce sunt alese aceste boli pentrutestare prenatal/??

SSiinnddrroommuull DDoowwnn ((ttrriissoommiiaa 2211)) este cea mai frec-ventã cauzã de retard mental în populaþia generalã.De asemenea, se poate asocia cu alte problememedicale, cum ar fi anomalii cardiace, anomalii di-gestive, tulburari hormonale tiroidiene etc.

SSiinnddrroommuull EEddwwaarrddss ((ttrriissoommiiaa 1188)) este o anoma-lie cromozomialã gravã, caracterizatã printr-o aso-ciere specificã de malformaþii congenitale, cu im-plicaþii majore pentru supravieþuire.

DDeeffeecctteellee ddee ttuubb nneeuurraall reprezintã defectecongenitale (prezente la naºtere) ale creierului ºimãduvei spinãrii (cele mai comune forme sunt spinabifida ºi hidrocefalia).

FFiibbrroozzaa cchhiissttiiccãã ((mmuuccoovviisscciiddoozzaa)) este o boalãgeneticã cronicã, progresivã, adesea fatalã, careafecteaza sistemele digestiv ºi respirator. De ase-menea, pot fi interesate glandele sudoripare ºi sis-temul reproductiv. Pacienþii cu fibroza chisticã au oduratã de viaþã în medie de 30 ani.

3355ddeellGG reprezintã cea mai întâlnitã mutaþie lanivelul genei conexina 26, reprezentând o cauzãmajorã de hipoacuzie nonsindromicã cu transmiteregeneticã autozomal-recesivã.

E

Dr. Vasilica Pl/ia]uMedic Specialist Genetic/ Medical/, Asistent Cercetare }tiin[ific/, Centrul Medical Medsana

DRY Test – un test necesar pentru s/n/tateabebelu]ului t/u

V/ a]tept/m la Baby Expo - stand Didis B14\n perioada 22-25 septembrie!

10

NOUT?{I

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

tatistic, numãrul accidentelor rutiere din Ro-mânia este în scãdere. Cu toate acestea, sun-tem în continuare campioni europeni la acestcapitol. În 2010 au fost înregistrate 9213

asemenea accidente cu urmãri grave, în urma cãrora2363 de persoane ºi-au pierdut viaþa, iar 8477 au su-ferit vãtãmãri corporale.

Deºi prezente în aproape toate buletinele de ºtiri,accidentele însoþite de imagini ”ºocante” se rezumã laspectacolul macabru pe care îl oferã. Traumele ºi im-plicaþiile ulterioare (intervenþii chirurgicale, tratamen-te, recuperare medicalã, poliþie, instanþã de judecatãetc.) depãºesc imaginaþia.

Ce au în comun majoritatea victimelor? Dificulta-tea gãsirii unor rãspunsuri clare la întrebãrile “Cine vaplãti despãgubirile?”, “Cum ºi când vor fi ele plãtite?”.

Acesta este motivul pentru care am înfiinþatInsurance Claims Advisers “Daune Morale”. Alãturi departeneri ce exceleazã în domeniile lor de activitate(avocaturã, expertizã tehnicã judiciarã, recuperare me-dicalã, psihologie etc.), oferim consultanþã acestor per-soane ºi le îndrumãm în complicatul proces al des-pãgubirii.

Concret, alãturi de partenerii noºtri: � În cazul vvããttããmmããrriiii ccoorrppoorraallee, întocmim dosarul

de daunã ºi recuperãm: - cheltuielile fãcute cu spitalizarea ºi tratamentele

medicale (intervenþii chirurgicale, medicamente,proteze, recuperare medicalã etc.);

- veniturile pe care nu le-au putut ob-þine din cauza spitalizãrii ºi a concediuluimedical.

� În cazul ddeecceessuulluuii unui membru alfamiliei, întocmim dosarul de daunã ºirecuperãm pentru cei îndreptãþiþi cheltu-ielile de înmormântare (transport, piatrãfunerarã, ritualuri religioase etc.).

În ambele cazuri, prin negociere di-rectã sau în urma hotãrârii instanþei dejudecatã, obþinem inclusiv ddaauunneellee mmoo--rraallee.

Cine pl/te]te desp/gubirile??Asigurãtorul RRCCAA al vinovatului, iar în

anumite situaþii Biroul Asigurãtorilor dinRomânia (B.A.A.R.) ori corespondenþiiacestuia sau Fondul de Protecþie aVictimelor Strãzii (F.P.V.S.).

Este important ca demersurile sã fie începute câtmai repede posibil. Am constatat cã anumite aspectesunt trecute cu vederea, multe documente sunt pier-dute sau nu sunt solicitate (în special chitanþe ºi fac-turi) sau se fac înþelegeri cu vinovaþii accidentelor îndetrimentul pãrþii vãtãmate. Totodatã, anumite terme-ne legale trebuiesc respectate.

În situaþia în care victima este netransportabilã,cu o programare telefonicã prealabilã un consultant alsocietãþii noastre se poate deplasa la spitalul sau ladomiciliul indicat.

Cât cost/ ]i când sunt pl/tite serviciile noastre??Percepem un oonnoorraarriiuu ddee ssuucccceess (procent din des-

pãgubire), însã numai dupã ce despãgubirea a fostplãtitã. Pânã atunci, consultanþa noastrã ºi reprezen-tarea avocaþilor noºtri nu costã nimic, chiar ºi în cazu-rile în care accidentul a avut loc în afara MunicipiuluiBucureºti.

Nici m/car un leu în avans.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee iinnffoorrmmaaþþiiii,, aacccceessaaþþiiwwwwww..ddaauunneemmoorraallee..rroo ssaauu ccoonnttaaccttaaþþii--nnee llaa nnuummeerreelleeddee tteelleeffoonn 00221133115555005555,, 00778844664411117777..

AAddrreessaa ssoocciieettããþþiiii eessttee SSttrr.. DDooaammnneeii nnrr.. 1177--1199,,BBiirroouu 330088,, sseeccttoorr 33,, BBuuccuurreeººttii..

S

Cine ]i cum pl/te]te desp/gubirileîn cazul unui accident auto

11

PUNCT DE VEDERE

www.saptamanamedicala.ro

CCoonnjjuunnccttiivvaa este o membranã finã, transparen-tã, care acoperã sclera (albul ochiului) ºi tapeteazãpleoapele pe interior. Ea produce mucus ºi lacrimi încantitate micã, contribuind astfel la menþinerea lu-brifierii ochiului; de asemenea, are ºi rol imunologic,fiind o barierã în calea microbilor.

Cauza apariþiei litiazei conjunctivale este repre-zentatã în principal de existenþa unor inflamaþii tre-nante ale pleoapelor. Celulele conjunctivei încep sãdegenereze în cursul procesului inflamator, spaþiilerãmase libere se umplu cu diferite substanþe (detri-tusuri epiteliale ºi keratinã), formând astfel cchhiiss--ttuurriillee ccoonnjjuunnccttiivvaallee, care treptat capãtã o consis-tenþã durã, apãrând mici depozite de calciu. Acestedepozite pot fi localizate atât sub pleoapa inferioarãcât ºi sub cea superioarã, au dimensiuni mici, de 1-3mm, ºi pot fi unice sau multiple.

FFaaccttoorriiii pprreeddiissppoozzaannþþii sunt reprezentaþi de vârs-ta peste 50 de ani, conjunctivite cronice (inclusivcele care apar la purtãtorii de lentile de contact),acumularea de lipide sub conjunctivã, inflamaþii alepleoapelor, chalazioane vechi.

SSiimmppttoommee: de obicei, sunt asimptomatice; dacãau apãrut de o perioadã mai lungã, pot eroda con-junctiva ºi pot produce o senzaþie de corp strãin(“nisip în ochi”), lãcrimare sau discretã înroºire aochiului. Pacienþii le pot remarca prezenþa prin ever-sarea pleoapei inferioare ºi, în general, atunci seprezintã la medicul oftalmolog.

Tratamentul este în funcþie de simptomatologie.Formele asimptomatice se trateazã cu lacrimi artifi-ciale sau geluri lubrifiante. În cazul formelor simpto-matice, când conjunctiva este erodatã ºi apar iritaþii,concreþiunile trebuie îndepãrtate de medicul oftal-molog. Procedura este simplã, nedureroasã, se rea-lizeazã cu anestezie cu picaturi (topicã), cu ajutorul

biomicroscopului, în cabinetul de oftalmologie. Poatesã aparã o micã sângerare, care dispare însã prinpresarea digitalã a pleoapei. Dupã îndepãrtareaconcreþiunilor se recomandã tratament antibioticlocal câteva zile.

În concluzie, “pietricelele” de pe interiorul pleoa-pelor, aºa cum le denumesc pacienþii, sunt în gene-ral asimptomatice, se descoperã întâmplãtor, fie decãtre pacient, fie de cãtre medicul oftalmolog, înurma unui control de rutinã; nu reprezintã o afecþi-une gravã, nu modificã acuitatea vizualã, dar cândapare senzaþia de jenã ocularã ele trebuie îndepãr-tate de specialist pentru a evita posibile complicaþiiulterioare.

�� Dr. Miruna NicolaeMedic specialist oftalmolog

Doctorand în ]tiin[e medicaleClinica de Oftalmologie Ama Optimex

Litiaza conjunctival/ palpebral/(Concre[iuni calcare conjunctivale)

�� Litiaza conjunctival/ palpebral/este o afec[iune relativ frecvent/ ]iconst/ în existen[a pe interiorulpleoapelor a concre[iunilor calcare,"pietricele", mici forma[iuni dure, alb-g/lbui, în realitate fiind depozitede calciu, la nivelul conjunctivei.

12

PUNCT DE VEDERE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Oamenii petrec azi din ce în ce mai mult timp înfaþa computerului, ecranului tv ºi, adesea, înmedii cu aer condiþionat, ceea ce cauzeazã

uscarea ochilor din cauza reducerii numãrului de cli-piri determinate de concentrare. Din acest motiv, serecomandã utilizarea de lentile de contact cu nivelcrescut de confort, asigurat prin filmul lacrimal stabil.

Grupul de studiu Brian Tighe de la UniversitateaAston (Marea Britanie) a descoperit cã materialul pebazã de polivinil alcool (PVA) elibereazã o parte dinconþinut în filmul lacrimal, contribuind astfel la creº-terea confortului ocular.

PVA este utilizat drept constituent principal pen-tru numeroase tipuri de lacrimi artificiale. Cercetã-rile au indicat creºterea confortului suprafeþei ocu-lare odatã cu creºterea cantitãþii de PVA din compo-ziþia lentilelor de contact.

Aplicând aceste rezultate, CIBA Vision a dezvol-tat noile lentile, DAILIES AquaComfort Plus care asi-gurã confort îmbunãtãþit suprafeþei oculare.

Într-un alt studiu, publicat de Contact Lenses

Anterior Eye Journal, au fost examinaþi 34 de purtã-tori de diferite tipuri de lentile de contact, criteriileurmãrite fiind: confortul ocular, sãnãtatea ochiuluipe termen lung ºi efectul de lubrifiere a lentilei decontact dupã 8, 12 ºi 16 ore de la aplicare.

Materialul lentilelor DAILIES AquaComfort Plus afurnizat rezultate superioare comparativ cu restul.Volumul ºi stabilitatea filmului lacrimal înseamnãmmaaii mmuulltt ccoonnffoorrtt ppeennttrruu oocchhii//ppaacciieenntt..

În parteneriat cu trender.ro, Optimed a derulatrecent un proiect în cadrul cãruia au fost oferite spretestare lentile DAILIES AquaComfort Plus unui numãrde 30 persoane din diverse oraºe. Acestea au fostinvitate sã evalueze performanþa lentilelor din punc-tul de vedere al claritãþii vederii, al confortului. Pro-iectul a fost coordonat de Trender.ro , reprezentanþiiOptimed având doar posibilitatea de a rãspunde laîntrebãri, fãrã a interacþiona direct cu cei implicaþi.

Concluziile, o reconfirmare a ccoonnvveenniieennþþeeii ºi ccoonnffoorr--ttuulluuii lentilelor pentru o zi DAILIES AquaComfort Plusvor fi publicate pe site-ul www.optimed.ro.

Proiectul a fost derulat cu sprijinul Opticilor:Optimed Medical Bucureºti, Optiplaza (Plusoptic)Brãila, Optimed Medical Braºov, Novaoptic Boto-ºani, Opticris City Park Constanþa, Plusoptic Galaþi,Transparenþa Iaºi, Optiblu Oradea, Optiblu Ploieºti,Optica Optofarm Târgu-Mureº, Optica Zeiss Ro-denstock (Milapar) Timiºoara.

Sursa informaþiilor de specialitate: Articolul“Clinical performance of comfort-enhanced daily

disposable soft contact lenses”, cu referinþe dinstudii de specialitate, publicat în Revista CLINICAL,10/12/10 ºi preluat pe site-ul www.optimed.ro.

DAILIES AquaComfort Plusa furnizat rezultate superioare

DAILIES AquaComfort Plus sunt lentilele de contact al c/ror nivel crescut deconfort pentru pacient este confirmat atât de speciali]ti cât ]i de purt/tori.

� Consultaþii oftalmologice complexe pentruadulþi ºi copii � Prescripþii ochelari, lentile decontact moi ºi dure � Terapie LASER pentru

glaucom, diabet ºi cataractã secundarã � Câmp vizual � Pahimetrie

� Topografie corneeanã � Biometrie � Ecografie � Refractometrie

� Angiofluorografie � Potenþiale vizuale evocate � Electroretinografie � Gonioscopie

BBuuccuurreeººttii,, BB--dduull CCoorrnneelliiuu CCooppoossuu NNrr.. 33,, BBll.. 110011,, SScc.. 33,, AApp.. 4411

TTeell:: 002211 3322 3399 773311 ssaauu 002211 3322 3399 775599EE--mmaaiill:: ooppttiiccaabb@@ooppttiimmeedd..rroo

BBrraaººoovv,, SSttrr LLuunnggãã NNrr.. 99TTeell:: 00226688 441111 447777 ssaauu 00226688 440066 111144

EE--mmaaiill:: ooppttiiccaabbvv@@ooppttiimmeedd..rroowwwwww..ooppttiiccaaooppttiimmeedd..rroo

13

FARMACOLOGIE

www.saptamanamedicala.ro

La ce folosesc vitaminele? Sunt necesare pentrua ajuta la realizarea sutelor de reacþii chimicecare stau la baza menþinerii unei ssããnnããttããþþii bune.

Mineralele ajutã mai ales la creºterea ddiinnþþiilloorr ººii aaooaasseelloorr. De asemenea, ele influenþeazã pozitiv ºi ac-tivitatea celularã.

Vitaminele AA,, DD,, EE ººii KK pot fi stocate de corp. Deaceea, ele nu trebuie sã fie consumate zilnic. Înschimb, vitaminele CC,, BB11,, BB22,, BB33,, BB66,, BB1122 ººii aacciidduullffoolliicc nu pot fi stocate ºi pãrasesc foarte repede organ-ismul. Aºa se explicã faptul cã alimentele care conþinaceste vitamine trebuie mmâânnccaattee zziillnniicc pentru a aco-peri necesarul.

�� Vitamina A are rol antiinfecþios, de protecþiea mucoaselor ºi pielii. Aceasta protejeazã organismulîmpotriva infecþiilor ºi chiar reduce riscul apariþiei can-cerului sau a altor boli. Aceastã vitaminãeste un catalizator implicat în maturizareacelulelor ºi a þesuturilor; în mod particular,asigurã sãnãtatea pãrului, unghiilor ºi pieliicopilului dvs. Zvonurile legate de morcovi ºialte alimente bogate în vitamina A sunt ade-vãrate: sunt esenþiale pentru ochi sãnãtoºi.În prezent, copilul dvs. îºi poate asigura ne-cesarul de vitamina A prin consumul demorcovi, toate legumele ºi fructele colorateîn galben ºi portocaliu. 6 miligrame de beta-caroten – care se aflã într-un morcov mare –sunt convertite în 2000 micrograme de vita-mina A în organism.

În timp ce prea multã vitamina A din pro-duse de origine animalã - de exemplu ficatul -,poate determina probleme de sãnãtate,este aproape imposibil sã supradozaþi vita-mina A prin consumul de legume ºi fructe –de aceea, nu vã îngrijoraþi dacã copilul dvs.mãnâncã “prea mulþi” morcovi.

�� Vitamina D, denumitã de aseme-nea ºi antirahiticã, este vitalã în metabolis-mul calciului ºi al fosforului ºi în procesul deformare a osului în creºtere (osteogeneza).

Sursa de vitamina D în alimentaþie esteredusã, ea gãsindu-se în cantitãti mici înunt, lapte, gãlbenuº de ou. Uleiul de ficat depeºte conþine cantitãþi mari, însã acesta nueste utilizat ca aliment, ci mai degrabã camedicament. Din cauzã ca nou-nãscutul nupoate acumula rezerve de vitamina D nefi-ind expus prea mult la soare, este necesar

sã se facã profilaxia rahitismului încã din primeledouã sãptãmâni de viaþã. Vitamina D este singurarecomandatã sub formã medicamentoasã chiar de lanaºtere.

�� Vitamina C ajutã la formarea celulelor roºiiale sângelui, la dezvoltarea oaselor ºi þesuturilor. Deasemenea, ajutã la întãrirea gingiilor ºi a vaselor desânge, reducând învineþirea în cazul loviturilor sau rã-nilor. Vitamina C ajutã la cicatrizarea rãnilor, întãrindsistemul imunitar ºi totodatã previne apariþia infec-þiilor.

S-a demonstrat cã administrarea de vitamine saupolivitamine în cantitãþi mari este periculoasã ºipoate duce la apariþia unor stãri toxice. De aceea,este de preferat ca transferul lor în organism sã sefacã prin intermediul alimentelor care le conþin, faptce contribuie la o cât mai eficientã asimilare.

�� Centrul Medical Bio Terra Medwww.bioterramed.ro

Vitaminele ]i rolul lorîn dezvoltarea

copilului

14

RECUPERARE MEDICAL?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

oseph Hubertus Pilates (1880-1967), cel carea conceput aceastã metodã, s-a nãscut înGermania, lângã Dusseldorf, fiind un copil cusuferinþe multiple - rahitism, astm bronºic,

reumatism articular infecþios. De tânãr a început sãstudieze anatomia corpului uman ºi diverse tipuri deexerciþii fizice menite sã-i îmbunãtãþeascã starea desãnãtate ºi forma fizicã. A fost boxer, gimnast, schior ºiscufundãtor. El a imaginat o metodã prin care utilizaarcurile saltelei patului în scopul recuperãrii pacienþi-lor imobilizaþi la pat. A stabilit tehnici menite sã creas-cã controlul ºi sã asigure tonifierea unor muºchi-cheieprecum cei ai abdomenului inferior ºi cei ai spatelui.

Se susþine ideea unitãþii între minte (concentrare)ºi materie (execuþie), individul reuºind sã se miºte efi-cient, menþinând o stare de echilibru, cu accent pe pu-terea de concentrare ºi corectarea structurilor slãbite.Se obþin beneficii atât la nivelul corpului, prin atinge-rea mai multor obiective - scãderea în greutate, toni-fiere muscularã, creºterea flexibilitãþii ºi coordonãriimiºcãrilor diferitelor segmente ale corpului, cât ºi la ni-vel psihologic - relaxare, putere de concentrare, stãpâ-nire de sine ºi atitudine pozitivã.

Pentru buna înþelegere a principiilor fundamen-tale a exerciþiilor ºi a modului în care a apãrut metoda,menþionãm cã Joseph Pilates a trãit în Germania ºi înAnglia, dar s-a stabilit în America, unde a deschis sãlide gimnasticã aferente ºcolilor dans ºi balet, ca me-todã complementarã de recuperare dupã efortul sus-þinut de dansatori, prin pãstrarea tonusului ºi flexibili-tãþii corpului. A predat cursuri referitoare la controlulmusculaturii, aºa-numita “contrologie”. A fost hotãrâtîn ceea ce fãcea, dovedindu-se fanatic în menþinereastãrii de sãnãtate.

Principiile Pilates, definite prin concentrare, respi-raþie, precizie, energie, centrul de gravitaþie, control,armonia miºcãrilor ºi relaxarea, sunt eelleemmeennttee ddeebbaazzãã care aapprrooppiiee PPiillaatteess ddee yyooggaa.. PPiillaatteess ccoommbbiinnãã

exerciþiile ddee ssttrreettcchhiinngg ccuu cceellee ppeennttrruu oo respiraþieaaddeeccvvaattãã ºi menþinerea eecchhiilliibbrruulluuii.. În ttiimmpp ccee llaa yyooggaapoziþiile sunt fixe, muºchii dezvoltându-se prin efortulde menþinere în aceeaºi poziþie timp îndelungat, laexerciþiile Pilates nimic nu e static, miºcãrile sunt lenteºi se succed în ritm constant.

Metoda Pilates dezvoltã armonia trupului, îmbu-nãtãþeºte starea de bine a organismului ºi tonificãîntreaga musculaturã. Exerciþiile sunt uºor de efectuat,chiar ºi acasã, nu necesitã echipament special: o sal-tea ºi vestimentaþie lejerã (tricou, pantaloni sport).Dupã 2 sãptãmâni de exerciþii câte 10 minute pe ziapar rezultate vizibile.

Pilates pune accent pe calitate, nu pe cantitate.Exerciþiile trebuie executate cât mai lent, cu accent peconºtientizarea tuturor miºcãrilor ºi a respiraþiei. Po-ziþia corectã din care trebuie sã se execute exerciþiileeste cu spatele ºi abdomenul într-o uºoarã stare decontracþie muscularã, umerii relaxaþi, bazinul uºorbasculat cãtre anterior. Un principiu de bazã al me-todei este tehnica specialã a respiraþiei, pentru o bunãoxigenare a sângelui. Expiraþia forþatã este cheia rea-lizãrii inspiraþiei care urmeazã. Ritmul de execuþie amiºcãrilor respiratorii este constant, corelat în perma-nenþã cu miºcarea. Trebuie sã ne concentrãm asupraobiectivului de a înlocui respiraþia costalã, superficia-lã, care presupune oxigenarea doar a zonei pulmonaresuperioare (respiraþia pulmonarã), cu cea abdominalã,care umple cu aer partea inferioarã a plãmânilor (res-piraþia abdominala), pentru ca miºcãrile de stretchingsã nu restricþioneze cantitatea de oxigen primitã deorganism.

Pilates este deci o metodã de întreþinere fizicã pebaza puterii de concentrare; se adreseazã persoanelorde orice vârstã, în scop profilactic sau terapeutic, derecuperare medicalã a anumitor afecþiuni: ale coloa-nei vertebrale, discopatiile, sindroamele algice muscu-loligamentare, nevralgii etc.

J

Pilates - metod/ de între[inere fizic/sau tehnic/ de concentrare?

Dr. GeorgianaOzana Tache, Medic primar fizioterapie,recuperare medical/,Doctor în }tiin[e medicaleMedic coordonatorCentrul de RecuperareMedical/ „Medical Care“0723.626.289

16Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

NEFROLOGIE

Ce fel de întreb/ri sunt incluse într-un chestionar de evaluare a satisfac[iei pacien[ilor??De regulã sunt întrebãri referitoare la aspectele

nemedicale ale serviciilor, cum ar fi uºurinþa de acontacta furnizorul de servicii, promptitudinea cucare rãspunde personalul medical ºi nemedical soli-citãrilor, calitatea ºi cantitatea informaþiilor furnizateatât pacienþilor cât ºi aparþinãtorilor, rapiditatea cucare se executã diverse servicii – cum ar fi programã-rile pentru consultaþii, amabilitatea personalului, cu-rãþenia, accesul pentru persoanele cu mobilitate re-dusã etc.

Cei care completeazã chestionarul au la dispo-ziþie variante de rãspuns de tipul „da/nu” sau o scalãpe care sã-ºi poatã încadra opinia referitoare la fie-care dintre aspectele chestionate (aceastã scalã seîntinde de regulã de la “nu sunt de acord cu aceastãafirmaþie” pânã la “sunt complet de acord cu aceas-tã afirmaþie”, existând de regulã ºi opþiunea “nu estecazul”). Aceste scale oferã o standardizare a rãspun-surilor pentru prelucrãrile statistice ulteriore. Pentrua obþine însã o imagine cu mai multe detalii la fieca-re întrebare sau cel puþin la fiecare capitol, celor carecompleteazã li se oferã posibilitatea de a face co-mentarii sau de a-ºi exprima opiniile pe larg, referitorla aspectul analizat.

Dacã aþi participat deja la un sondaj de opinieºtiþi cã cel care rãspunde îºi pãstreazã anonimatul ºiîn cazul interviurilor telefonice ºi al chestionarelorcare se completeazã pe hârtie. Sunt necesare totuºianumite date despre respondenþi, care sunt folositeîn scopuri statistice – vârsta, sexul etc.

Celor care completeazã li se cere sã fie cât potde sinceri, pentru cã doar în acest fel furnizorul ser-viciilor îºi poate îmbunãtãþi activitatea ºi oferi serviciimai bune. Faptul cã aceste chestionare sunt anoni-me oferã garanþia cã, indiferent cât de critic estepunctul de vedere, cel care le completeazã nu va su-porta niciun fel de consecinþe negative.

Vã întreba[i care sunt avantajelecelui care particip/ la un astfel desondaj de evaluare a satisfac[ieipacien[ilor??Unul dintre ele este cã vã puteþi spune pãrerea

despre serviciile oferite, aducând în atenþia furnizo-rului atât aspectele pe care le consideraþi pozitive ºicare aþi dori sã rãmânã aºa în continuare, cât ºi as-pectele negative, zonele în care aþi dori sã observaþischimbãri. Uneori aceste chestionare aduc în faþafurnizorilor anumite situaþii de care nu aveau cunoº-tinþã pânã atunci sau despre care nu ºtiau cã producun disconfort pacienþilor sau aparþinãtorilor aces-tora.

Un avantaj major este reprezentat de îmbunãtã-þirile pe care furnizorul de servicii medicale le vaface, dupã sondajul de evaluare a satisfacþiei pa-cienþilor. De multe ori, schimbãrile pe care furnizorulintenþioneazã sã le facã sunt comunicate tuturorbeneficiarilor, chiar dacã aspectul reclamat ca neco-respunzãtor a fost semnalat doar de o parte dintrecei care au participat la sondaj.

Nu în ultimul rând, aceste sondaje sunt o ocaziepentru pacient ºi furnizorul de servicii sã comunice –aºa cum ºtim din experienþã, rareori pacienþii auocazia sã-ºi spunã pãrerea despre serviciile oferite încadrul unei vizite de rutinã, într-un centru de sãnã-tate, fie el public sau privat.

V-am prezentat câteva argumente în favoareaacestor sondaje, însã rãmâne la latitudinea dum-neavoastrã, când veþi fi solicitaþi sã participaþi la unsondaj de evaluare a satisfacþiei pacienþilor, sã ho-tãrâþi dacã doriþi sau nu sã participaþi.

�� Laura IonPatient Care Manager

Fresenius NephroCare RomâniaTel. 0723 550 123

[email protected]

Sondajele de evaluare a satisfac[ieipacien[ilor

�� NNee--aamm oobbiiººnnuuiitt ccuu ssoonnddaajjeellee ddee ooppiinniiee ddee ttoottffeelluull,, ddee llaa cceellee eelleeccttoorraallee ppâânnãã llaa cceellee ddeesspprree pprree--ffeerriinnþþeellee aalliimmeennttaarree.. ÎÎnn aacceesstt ppeeiissaajj ddiivveerrss aauu aappãã--rruutt rreellaattiivv rreecceenntt ººii ssoonnddaajjeellee ddee eevvaalluuaarree aa ssaattiiss--ffaaccþþiieeii ppaacciieennþþiilloorr..MMoottiivvuull ppeennttrruu ccaarree ssee ffaacc aacceessttee ssoonnddaajjee eessttee ddoo--rriinnþþaa ffuurrnniizzoorruulluuii ddee sseerrvviicciiii -- mmeeddiiccaallee îînn aacceesstt ccaazz-- ddee aa--ººii îîmmbbuunnããttããþþii ccoonnttiinnuuuu aaccttiivviittaatteeaa ppeennttrruu ccaabbeenneeffiicciiaarriiii ssãã ffiiee mmuullþþuummiiþþii.. DDee mmuullttee oorrii bbeenneeffii--cciiaarriiii nnuu ssuunntt ddooaarr ppaacciieennþþiiii,, ccii ººii ffaammiilliiiillee aacceessttoorraassaauu pprriieetteenniiii ccaarree îîii îînnssooþþeesscc ssaauu îîii vviizziitteeaazzãã ccâânnddssuunntt iinntteerrnnaaþþii..

17

INVESTIGA{II MEDICALE

www.saptamanamedicala.ro

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

Medicina nuclearã pe-diatricã se referã laexaminãrile, în prin-

cipal scintigrafice, la nou-nãs-cuþi, copii mici, preºcolari,ºcolari ºi adolescenþi. Copiiisunt expuºi la o dozã minimãde iradiere, frecvent mult maimicã comparativ cu cea ob-þinutã din examinãrile radio-logice, cantitatea de radio-

farmaceutic folositã fiind calculatã pe kg corp ºi îndoza minimã necesarã pentru realizarea investiga-þiei. Examinãrile scintigrafice se folosesc pe planmondial de peste 40 de ani, fãrã a fi raportate reacþiiadverse pe termen lung, extrem de rar apãrând micireacþii alergice nesemnificative. Principalele tipuride examinãri utilizate la copii sunt:

� scintigrafia osoasã cu evaluarea tumorilorosoase primitive (cu stadializarea acestora) ºi

secundare, suspiciunea de necrozã asepticã, osteo-mielite, artrite, fracturi de stres;

� Scintigrafie renalã – prin care se realizeazãevaluarea funcþiei renale a fiecãrui rinchi în parte, cudate importante în uropatia obstructivã, pielonefrite,necrozã tubularã acutã, reflux vezico-ureteral, trans-plant renal;

� Scintigrafia diverticulului Meckel;� Scintigrafia hepato-splenicã, cu punerea în

evidenþã a splinelor accesorii, cazurilor de asplenie,infarcte splenice;

� Scintigrafia cãilor biliare cu diagnostic dife-renþial între atrezia biliarã ºi hepatita neonatalã,întreatrezia biliarã extra- ºi intrahepaticã;

� Scintigrafia tiroidianã - cu evaluarea formaþiu-nilor nodulare (noduli „calzi” sau „reci”), a tiroidelorectopice, diagnosticul hipo/hipertiroidiilor;

� Scintigrafia pulmonarã - cu evaluarea regiona-lã a perfuziei pulmonare, ageneziei de arterã pulmo-narã, trombembolism pulmonar, ºunturi cardiacedreapta-stânga, hipertensiune pulmonarã etc.;

� Cardiologie nuclearã - evaluarea cardiomio-patiilor, transplant, hipertrofiilor ventriculare drepte.

În timpul investigaþiilor scintigrafice (care potdura 5-20 minute), este bine ca pãrinþii sã stea cucopiii lor pentru a-i calma ºi a reduce astfel even-tualele artefacte de miºcare ce pot apãrea. Pentrucopii mai mici de 3 ani se recomandã sedarea uºoa-rã a acestora.

Medicina nuclear/ \n pediatrie

�� Medicina nuclear/ este o specialitate imagistic/ ce ofer/, cu ajutorul radiofarmaceuticelor, informa[ii despre func[ionalitatea

unor organe ]i sisteme ale organis-mului. Imaginile se ob[in prin

detec[ia energiei emise \n afara cor-pului de molecula radioactiv/, partea radiofarmaceuticului administrat,

iar informa[iile ob[inute nu pot fifurnizate de alte tehnici imagistice

(neiradiante - ecografie, IRM sau radiante-radiologie, CT). ��

18

RELAXARE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Bien Dormir produce starea de relaxare necesarãinstalãrii somnului, îmbunãtãþeºte calitatea acestuia,asigurând funcþionarea organismului în condiþii opti-me. Spre deosebire de somnul indus de medicamen-tele de sintezã, cel indus de Bien Dormir este însoþitla trezire de un sentiment de relaxare, fãrã somno-lenþã rezidualã.Extractele de passiflora ºi muºeþelconþinute de Bien Dormir relaxeazã ºi calmeazã orga-nismul, inducând un somn natural, odihnitor. Sub-stanþa activã responsabilã de efectul sedativ ºi anxio-litic al muºeþelului, apigenolul, acþioneazã prin redu-cerea motilitãþii bazale ºi deprimarea sistemului ner-vos central. Flavonoidele psihoactive din passiflorapotenþeazã efectul sedativ al muºeþelului, acþionândsinergic. Particularitãþile fiecãrui produs din gamã re-zidã din combinarea acestor 2 extracte standardizatecu alte componente naturale.

Bien Dormir natural pentru tulbur/riu]oare de somnBien Dormir natural este indicat în tulburãri uºoa-

re de somn, stãri de anxietate, stres ºi tensiune ner-voasã. Bien Dormir natural poate fi administrat atâtadulþilor, cât ºi copiilor începând cu vârsta de 7 ani.Pe lângã extractele de passiflora ºi muºeþel, BienDormir natural conþine ºi extractele de tei ºi busuioc,ambele plante fiind utilizate tradiþional în stãri de an-xietate, depresie, obosealã, insomnie.

Bien Dormir Valerian/ pentru tulbur/ride somn cronice înso[ite de agita[ienervoas/Pentru persoanele ce suferã de insomnii de cau-

zã nervoasã, chiar ºi pentru copiii de peste 12 ani,combinaþia de muºeþel, passiflora ºi valerianã din fie-care capsulã de Bien Dormir cu Valerianã este ceamai indicatã. Aceasta pentru cã valeriana înlãturã difi-cultãþile de adormire, reduce procentul de treziri noc-turne ºi favorizeazã instalarea somnului profund.

Bien Dormir Melatonin/ pentru tulbur/rile de somn cauzate de modificarea secre[iei de melatonin/Administrarea de melatoninã este indicatã în tul-

burãrile de somn datorate înaintãrii în vârstã, schim-bãrii de fus orar sau lucrului pe timp de noapte. Cuefect antioxidant ºi anti-îmbãtrânire, Bien Dormir Me-latoninã este indicat adulþilor care suferã de insomniicronice, dar ºi persoanelor care, datoritã unui ritm deviaþã agitat, prezintã semnele îmbãtrânirii premature.

BBeenneeffiicciiiillee ggaammeeii BBiieenn DDoorrmmiirr::� induce somnul natural � fãrã somnolenþã rezidualã � fãrã dependenþã � fãrã zahãr

Adormi u]or. Visezi frumos!

Cauzat/ de factori cum ar fi stresul, anxietatea saudepresia, dar ]i de v`rst/, agita[ia cotidian/, un program de lucru atipic sau neadaptarea la un fusorar diferit, insomnia este o problem/ resim[it/ de totmai multe persoane. Solu[ia la \ndem`na tuturor estegama Bien Dormir, cu o tradi[ie de 7 ani \n tratareatulbur/rilor de somn.

www.fitermanpharma.ro www.facebook.com//LaboratoareleFiterman

20Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

atele înregistrate în registrul EDTA (EuropeanDialysis and Transplant Association) aratã ocreºtere constantã a prevalenþei pacienþilordiabetici în programele de substituþie renalã

cronicã în þãrile europene, de la 11% în 1982 la 17%în 1992 ºi 26% în 1999. Aceastã creºtere a fost rea-lizatã aproape exclusiv pe seama pacienþilor cu T2DZ(Lameire N, 2003), deci este vorba în general desprepacienþi vârstnici, cu comorbiditãþi importante.

Anemia este o complicaþie frecvent asociatã cudiabetul zaharat per se, adesea nerecunoscutã caatare ºi netratatã la timp. Cel mai important meca-nism implicat în patogeneza anemiei pacienþilor dia-betici este scãderea nivelurilor plasmatice ale Epo.Într-un studiu recent (Thomas ºi col., 2003) a fost eval-uatã o cohortã de 820 de pacienþi diabetici; rezulta-tele au demonstrat cã 23% dintre aceºtia aveau ane-mie nediagnosticatã anterior, prevalenþã care este de2-3 ori mai mare comparativ cu populaþia generalã.Cel mai important factor de risc asociat cu existenþaanemiei la pacienþii diabetici este REA: RR=2 pentrumicroalbuminurie ºi RR=10 pentru proteinurie, com-parativ cu pacienþii diabetici normoalbuminurici. Alþifactori de risc semnificativ corelaþi cu prezenþa ane-miei au fost RFG ºi HbA1c.

Evoluþia anemiei la pacienþii diabetici este în gen-eral spre agravare, odatã cu apariþia sau progresiaBDR (Yun ºi col., 1999); rata de agravare a anemieieste „modulatã” ºi de nivelul HbA1c, deci de gradul deechilibrare metabolicã a diabetului. Faptul cã pacienþiidiabetici prezintã anemie cu scãderea nivelului plas-matic al Epo înainte ca funcþia renalã sã se deteriorezesemnificativ poate fi cauzat de unele mecanisme re-nale (leziuni interstiþiale precoce) sau extrarenale (gli-cozilarea proteinelor etc.).

Rela[ia dintre anemie ]i neuropatiadiabetic/Mai multe studii recente (Bosman ºi col., 2001;

Hadjadj ºi col., 2001) au descris o relaþie semnificativãîntre prezenþa neuropatiei autonome diabetice ºi ane-mie, relaþie care sugereazã cã neuropatia diabeticã

poate reprezenta unul dintre factorii promotori ai ane-miei la pacienþii diabetici, înainte de apariþia BDR cli-nice.

Astfel, în urma comparãrii statusului hematological unui grup de pacienþi nondiabetici cu glomerulone-fritã cronicã ºi proteinurie cu cel al unui grup de pa-cienþi diabetici cu proteinurie (Bosman ºi col., 2001),s-a constatat la pacienþii diabetici o prevalenþã multmai mare a anemiei (13/27 vs 0/27), la un nivel simi-lar de afectare a funcþiei renale. Anemia la pacienþiidiabetici a fost asociatã invariabil cu scãderea nivelu-lui plasmatic al Epo. Pacienþii diabetici cu anemieaveau un nivel mult mai ridicat al proteinuriei, compa-rativ cu pacienþii diabetici nonanemici.

O diferenþã semnificativã între grupul pacienþilordiabetici anemici ºi al celor nonanemici, în afarã de ni-velul proteinuriei, a fost severitatea fenomenelor dedisfuncþie vegetativã, mult mai importante în grupulpacienþilor anemici.

Într-un alt studiu (Cotroneo P ºi col., 2000), aso-cierea anemiei cu simptomele de neuropatie diabeticãvegetativã a fost descrisã la 10 din 13 pacienþi diabe-tici cu anemie ºi fãrã deteriorarea funcþiei renale. Înambele studii a fost descris un rãspuns secretor „am-putat” al Epo la stimulul reprezentat de anemie, laaceºti pacienþi.

O analizã recentã a relaþiei dintre prezenþa ane-miei ºi a neuropatiei autonome la pacienþii diabetici cuBDR, dar fãrã IRC (Winkler ºi col., 1999), a arãtat cãprevalenþa anemiei este semnificativ mai mare la pa-cienþii diabetici cu neuropatie autonomã. De aseme-nea, s-a constatat cã la pacienþii cu anemie ºi neuro-patie autonomã nivelurile plasmatice ale Epo nu suntcrescute corespunzãtor nivelurilor Hb, ceea ce sugerea-zã cã neuropatia autonomã („denervarea” simpaticã arinichilor) ar putea fi cauza amputãrii rãspunsului eri-tropoietinic la pacienþii diabetici.

O descoperire remarcabilã în acest sens a fost cãmenþinerea unei hipoxii renale prelungite pânã la ºaseore, la pacienþii diabetici anemici ºi cu neuropatie,induce un rãspuns secretor normal al Epo (Bosman ºicol., 2002). Nu se cunoaºte pânã în prezent dacãacest rãspuns este datorat unei secreþii de Epo renalesau hepatice, însã este puþin probabil ca un rãspunshepatic sã fie indus doar în ºase ore. Dacã rãspunsulsecretor este de origine renalã, aºa cum este foarteprobabil, atunci se poate afirma cã neuropatia diabe-ticã autonomã este un factor patogenetic important înproducerea anemiei la pacienþii diabetici cu BDR inci-pientã. Mecanismul intim de alterare a rãspunsuluisecretor al Epo nu se cunoaºte, dar efectele constauîntr-un rãspuns secretor întârziat ºi amputat, relativ lagradul anemiei ºi al hipoxiei renale.

�� Conf. Dr. Cristian SerafinceanuCentrul Medical Materno-Infantil Persepolis

www.persepolispediatrie.ro

ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr

D

Particularit/[iale anemiei renale

la pacien[ii cu diabetzaharat

DIABET

22

ONCOLOGIE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DDAAIIWWAA PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd..,, TTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, BBiioo BBrraann // MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaanna dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?BBiioo BBrraann 11000000//MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la DDaaiiwwaa PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd,, ddiinnTTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

AArraabbiinnooxxyyllaannuull eessttee oo ffiibbrrãã aaccttiivvãã ddiieetteettiiccãã,, eesstteeeexxttrraassãã ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz,, pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, pprroodduuccâânndd ffrraaccþþiiuunnii mmoolleeccuullaarree ppaarrþþiiaall ssoolluubbiilleeccaarree ppoott ffii aabbssoorrbbiittee ddiinn iinntteessttiinnee îînnttrr--oo ccaannttiittaattee sseemm--nniiffiiccaattiivvãã ccaa mmoodduullaattoorr lliimmffoocciittaarr. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã en-zimele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nnuu eexxiissttãã nniicciiuunn ccoonnþþiinnuutt ddeecciiuuppeerrccii mmããssuurraabbiill îînn pprroodduussuull ffiinnaall,, aassttffeell ccãã aaffeeccþþiiuu--nniillee ccuu iinnttoolleerraannþþãã llaa cciiuuppeerrccii nnuu aauu nniicciiuunn ffeell rreeaaccþþiieenneeggaattiivvãã llaa aacceeaassttaa..

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

� creºte sseemmnniiffiiccaattiivv ººii rraappiidd aaccttiivviittaatteeaa limfo-citelor, cceelluulleelloorr NNKK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea cceelluulleelloorr BB ((pprroodduucc aannttiiccoorrppii)) ccuu 220000%% ººii TT ((ddiiss--ttrruugg cceelluulleellee ccaanncceerrooaassee)) cu 150%,

� stimuleazã ccrreeººtteerreeaa pprroodduuccþþiieeii ddee cciittookkiinneennaattuurraallee precum IInntteerrffeerroonniiii,, IInntteerrlleeuukkiinneellee,, FFaaccttoorriiii ddeeNNeeccrroozzaarree aa TTuummoorriilloorr ((TTNNFF)) ,

� induce creºterea AAppooppttoozzeeii ºi a calitãþii vieþii((QQOOLL)).

Produsul BBiiooBBrraann 11000000,, în cceeii 2200 aannii ddee uuttiilliizzaarreeºi având o serie întreagã de studii care îl susþin((wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo,, wwwwww..ddaaiiwwaa--pphhaarrmm..ccoomm,,wwwwww..jjaaffrraa..ggrr..jjpp..,, wwwwww..bbiioobbrraann..oorrgg,,wwwwww..ddhhddeeuurrooppee..sskk..)), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

Indica[ii:� Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

� Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

� Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); � Diabet (noninsulino dependent);� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-

tare, SIDA, reumatism cronic etc.;� Persoane care provin din familii cu antecedente

neoplazice.

Beneficii:� Puternic imunomodulator;� Reduce în mod real efectele negative ale trata-

mentului chimioterapic ºi radioterapic;� Efect rapid (la câteva zile de la administrare);� Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);� Efect antioxidant ºi antiinflamator;� Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);� Natural ºi GMO free (nemodificat genetic) indi-

cat ºi vegetarienilor;

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

23

ONCOLOGIE

www.saptamanamedicala.ro

� Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi pen-tru copii;

� Nu interfereazã negativ cu alte tratamente me-dicamentoase sau fitoterapice;

� Nu necesitã regim alimentar special;� Susþinut de studii efectuate ºi publicate în Japo-

nia, SUA ºi Europa;� Calitate demonstratã în timp, utilizat cu succes

de peste 20 ani la nivel mondial.� Înregistrat ºi în România

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN

�� Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

�� Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

�� Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului.

Accesând wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo veþi putea citi cartea,,,,BBiiooBBrraann ººii lluuppttaa ppeennttrruu ccrreeººtteerreeaa ssiisstteemmuulluuii iimmuunniittaarr..IImmuunnoommoodduullaaþþiiaa ººii bbeenneeffiicciiiillee ssaallee ppeennttrruu bboollnnaavviiii ddeeccaanncceerr”” ºi viziona filmul ,,,,AArraabbiinnooxxiillaann ((BBiiooBBrraann)) ººii iimmuu--nniittaatteeaa uummaannãã””,, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 15 octombrie 2011în limita stocului

PPuutteeþþii aacchhiizziiþþiioonnaa BBiiooBBrraann 11000000 ((225500)) ddiinn ffaarrmmaacciiii,, iinncclluussiivv ddiinn ffaarrmmaacciiiillee DDOONNAA

ssaauu CCOONNTTAACCTTAAÞÞII IIMMPPOORRTTAATTOORRUULL!!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

24Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Produsul Livecom sirop conþine principii activedin plante, care susþin ºi îmbunãtãþesc activita-tea ficatului.

Extractul de Silybum marianum (armurariu) areacþiune biologicã antioxidantã (inhibarea peroxidãriilipidice), citoprotectoare, antiinflamatoare, antiagre-gantã, antiangiogenicã, fotoprotectoare asupra pielii,antifibroticã, hidratantã.

Extractul de Emblica officinalis : fructele au o va-loare nutritivã mare datoritã concentraþiei ridicate înproteine, vitamine, aminoacizi ºi minerale. Conþinutulîn vitamina C este de 160 de ori mai mare decât înmere. Fructele acriºoare sunt rãcoritoare, diuretice ºilaxative. Fructele uscate sunt utilizate în anemii, icterºi dispepsii. Se recomandã în afecþiuni bacteriene ºivirale. Conþinutul ridicat de vitamina C este puternicantioxidant, antistres.

Extractul de Tinospora cordifolia se recomandã catonic, stimulent hepatic, diuretic. Cercetãrile farmaco-logice au demonstrat acþiunea de prevenire a fibroa-melor ºi de regenerare a celulei hepatice lezate. Da-toritã substanþelor amare planta are proprietãþi anti-

spastice, antiinflamatoare ºi antipiretice. S-au confir-mat ºi acþiunile imunomodulatoare ºi imunostimulente.

Extractul de Terminalia chebula: s-au confirmatproprietãþile adaptogene ºi hepatoprotectoare, laxati-ve, în hepatite cronice, acþiunea antistres.

Extractul de Boerhaavia diffusa: datoritã proprie-tãþilor diuretice, diaforetice, hepatoprotectoare, laxati-ve ºi fluidifiante ale secreþiilor bronºice, se recomandãîn edeme provocate de retenþia de lichide, în ascite,anasarcã, anurie. Sucul din fructe se recomandã în ic-ter ºi în alte afecþiuni hepatice.

Extractul de Aloe barbadesnsis stimuleazã reacþiaimunitarã împotriva bolilor canceroase, ajutã la neu-tralizarea aciditãþii gastrice, cicatrizarea ulcerului gas-tric ºi duodenal, ajutã la evacuarea deºeurilor intesti-nale.

Extractul de Eclipta alba, plantã cu acþiune pu-ternic antihepatotoxicã, cu proprietãþi tonice, fiind uti-lizatã în afecþiunile ficatului ºi ale splinei. Preparateledin aceastã plantã constituie un agent antiinflamatoreficient, cu acþiune hepatoprotectoare semnificativã.

Extractul de Fumaria officinalis are proprietãþiantispastice, antibacteriene.

Datoritã tuturor proprietãþilor menþionate mai susse recomandã utilizarea produsului în tulburãri hepa-tice, hepatite virale ºi toxice, alcoolism, hepatospleno-megalie, steatozã hepaticã, cirozã hepaticã, dischine-zie biliarã, toxiinfecþie alimentarã, ictere.

Mod de administrare:� Copii 1-5 ani: 1 linguriþã de 2 ori pe zi� Copii 6-14 ani: 1 linguriþã de 3 ori pe zi� Adulþi: 1-2 linguriþe (5-10 ml) de 2-3 ori pe zi.Persoanelor cu diabet zaharat li se recomandã va-

rianta LIVECOM sirop SUGAR – FREE.Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL

MMEEDD sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde interna-þionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªIIUUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

Livecom�� ÎÎnn lluummeeaa mmooddeerrnnãã îînn ccaarree ttrrããiimm nnuu mmaaii aavveemm ttiimm--ppuull nneecceessaarr ppeennttrruu aa aassiigguurraa oo hhrraannãã ccoorreessppuunnzzãã--ttooaarree nneecceessiittããþþiilloorr oorrggaanniissmmuulluuii.. DDaattoorriittãã ccoonnssuu--mmuulluuii iinnaaddeeccvvaatt ddee aalliimmeennttee sseemmiipprreeppaarraattee,, pprroodduu--sseelloorr ddee ttiipp ffaasstt--ffoooodd,, ccoonnssuummuulluuii ddee mmeeddiiccaammeennttee,,ffiiccaattuull nnoossttrruu -- „„uuzziinnaa ddee eenneerrggiiee aa ccoorrppuulluuii””-- sseessiimmttee oobboossiitt.. NNooii,, ffiiiinndd pprreeaa ooccuuppaaþþii,, nnuu mmaaii ppuutteemm„„aauuzzii”” sseemmnneellee oobboosseelliiii lluuii.. OO bbuunnãã ffuunnccþþiioonnaarree aa ccee--lluulleeii hheeppaattiiccee aassiigguurrãã,, ppee llâânnggãã oo ddiiggeessttiiee mmaaii bbuunnã㺺ii ffuunnccþþiioonnaarreeaa îînn lliimmiittee nnoorrmmaallee aa îînnttrreegguulluuii mmeettaa--bboolliissmm gglluucciiddiicc,, lliippiiddiicc ººii pprroottiiddiicc.. ��

AYURVEDA

26Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

TERAPII COMPLEMENTARE

AAssttffeell,, UUlleeiiuull ppuurr ddee ppeeººttee OOmmeeggaa--33 ssaauu UUlleeiiuullddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd ((OOmmeeggaa--33 ccuu vviittaammiinnaa DD)) ssuunntt ssuurrssee--llee iiddeeaallee ddee aacciizzii ggrraaººii OOmmeeggaa--33,, ppuurr,, ccuu pprroopprriieettããþþiinnuuttrriittiivvee,, tteerraappeeuuttiiccee ººii eenneerrggeettiiccee ddeeoosseebbiittee..

În funcþie de preferinþe puteþi alege formele li-chide, cu gust bun sau capsulele mici, uºor de în-ghiþit.

ªi dupã rãspândirea medicamentelor de sin-tezã, aceastã terapie tradiþionalã cu Uleiul din ficatde cod (Omega-3 cu vitamina D) a rãmas în atenþiamedicalã în lupta împotriva rahitismului.

VViittaammiinnaa DD este vitalã pentru absorbþia calciuluila nivelul oaselor ºi al dinþilor ºi pentru a îmbunãtãþirezistenþa muscularã. Dacã existã o deficienþã de vi-tamina D în copilãrie, creºterea este încetinitã sauchiar se poate ajunge la o formare defectuoasã aoaselor ºi rahitism, iar mai târziu, în urmãtoarele de-cade, la un risc crescut de osteoporozã.

Dr. Robert P. Heaney, un reputat osteo-specialistla Creighton University, Omaha, SUA, spune cã celpuþin o treime din fracturile osteoporozei au o cauzãnutriþionalã.

Cercetãtorii de la Oregon State University au pu-blicat un studiu care aratã cã vitamina D are un rolcrucial pentru funcþionarea sistemului imunitar:stimuleazã funcþia imunã ºi favorizeazã distrugereamicroorganismelor. Vitamina D impulsioneazã rãs-punsul imun înnãscut prin activarea unei proteineantimicrobiene.

Un nivel mai crescut de vitamina D decât se cre-dea pânã acum va face ca sistemul dvs. imunitar sã

vã protejeze de diverse tipuri de gripã - porcinã,aviarã, umanã ºi de mulþi alþi viruºi. Vitamina D esteun adevãrat susþinãtor al sistemului imunitar, un ga-rant al funcþionãrii ºi eficienþei acestuia, pentru osãnãtate durabilã.

Dar poate mai important decât aportul de vita-mina D este bogãþia de Omega-3 din uleiul de peºte.

Uleiul de peºte este un adevãrat combustibilpentru creier. El acþioneazã în special prin cei doiacizi graºi polinesaturaþi EPA si DHA, care reprezintãprincipalii acizi structurali ai creierului ºi se gãsescpreponderent în cortexul cerebral, în membranelecentrelor de comunicare sinaptice, în mitocondrii ºifotoreceptorii retinei.

DHA Omega 3 conþinut în uleiul de peºte consti-tuie aproximativ 60% din lipidele din creier.

Astãzi, putem afirma fãrã reþinere cã Omega-3reprezintã cãrãmizile de temelie ale formãrii cre-ierului.

Deoarece acizii graºi Omega-3 nu pot fi produºide corpul nostru, este esenþial ca alimentaþia noas-trã sã ne asigure necesarul zilnic. Cum acest lucrunu se întâmplã, iar deficitul este ºi mai mare la copii,este absolut necesar sã compensam aceastã ca-renþã cu ajutorul suplimentelor nutritive.

Acizii graºi Omega-3 sunt prezenþi în multe ali-mente, dar prelucrarea alimentelor, mai ales prinfierbere ºi prãjire, reduce mult conþinutul de Omega-3. Alimentaþia modernã este sãrãcitã în aceste sub-stanþe vitale.

Pe scurt, Omega-3 are efecte pozitive - asupra iinniimmiiii ºi circulaþiei vasculare, moderea-

zã nivelul colesterolului, trigliceridelor, al hipertensi-unii ºi oboseala cronicã, scade aritmiile;

- asupra ccrreeiieerruulluuii, a dispoziþiei ºi a funcþiei cog-nitive, reduce depresia, stresul ºi manifestãrile ex-treme;

- asupra aarrttiiccuullaaþþiiiilloorr, ameliorând înþepenealade dimineaþã, au efect antiinflamator;

Omega-3 esen[ialUleiul pur de pe]te - sursa ideal/

de Omega-3 ]i vitamina D

�� Se spune c/ uleiul de pe]te face copilulde]tept ]i viguros, lucru dovedit de-a lungul amultor decade de administrare regulat/ în]coli ]i gr/dini[e.Ast/zi, administrarea uleiului de pe]te nu maireprezint/ niciun disconfort, acesta fiind gustos]i eficient în formele lui naturale, precum uleiulde pe]te pur islandez. Cercet/rile întreprinse în ultimii ani au ar/tatc/ aceast/ terapie tradi[ional/ d/ o ]ans/ înplus copiilor care iau suplimente cu ulei depe]te s/ fie mai inteligen[i ]i mai rezisten[i!

27

TERAPII COMPLEMENTARE

www.saptamanamedicala.ro

- îmbunãtãþesc imunitatea, ajutã la menþinereadensitãþii normale osoase la adulþi, fiind foarte im-portanþi pentru buna funcþionare a organismului, îngeneral.

De reþinut, cã raportul ideal de consum, reco-mandat de nutriþioniºti, Omega-3:Omega-6 este de1:1, iar consumul real de Omega-6 (uleiul folosit înalimentaþie) este de 20-30 de ori mai mare.

Importan[a utiliz/rii uleiului de pe]tede c/tre femeile îns/rcinateDar acizii graºi polinesaturaþi din Omega-3 sunt

necesari bunei dezvoltãri a creierului încã cu multînainte de naºtere. În aceastã perioadã, fãtul pri-meºte necesarul de la mamã, prin placentã, ceea ceface ca, în cazul în care ea nu-ºi asigurã necesarulde Omega 3, sã fie afectate atât evoluþia fãtului, câtºi sãnãtatea mamei.

Conform Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, ne-cesarul de acizi graºi nesaturaþi Omega-3 în timpulsarcinii este de cel puþin 2,6 g pe zi. Dupã naºtere,necesarul de Omega-3 al bebeluºului este asiguratprin laptele matern.

O alimentaþie neadecvatã, care nu-i asigurã ma-mei necesarul de Omega-3, poate fi responsabilã dedegradarea stãrii de sãnãtate, precum ºi de depre-sia postnatalã. Dar consecinþele cele mai grave le

suportã copilul, care, în cazul carenþelor mai severede Omega-3, poate suferi daune ireversibile asupracreierului ºi asupra sistemului nervos în ansamblullui ºi disfuncþionalitãþi psihomotorii ºi vizuale.

Aceste consecinþe au fost evidenþiate printr-unansamblu de analize sofisticate, corelate cu carac-teristicile amãnunþite ale dietei. Perioada decisivã oreprezintã ultimul semestru de sarcinã, în care cre-ierul ºi retina au cea mai rapidã dezvoltare.

S-a demonstrat existenþa unei relaþii directeîntre aportul din timpul sarcinii ºi în timpul alãptãriide acizi graºi esenþiali de tip Omega-3 ºi dezvoltareafuncþiilor psihomotorii ºi a IQ-ului.

Apoi, pe mãsurã ce copilul creºte, aportul corectal acestor acizi esenþiali determinã evoluþia capac-itãþii de ascultare, de înþelegere ºi de memorare, deîmbogãþire a vocabularului, dar ºi stabilizarea dispo-ziþiei ºi combaterea depresiei.

PPeennttrruu ffeemmeeiillee îînnssããrrcciinnaattee oo nnuuttrriiþþiiee ooppttiimmãã ttrree--bbuuiiee ssãã iinncclluuddãã ccuu ssiigguurraannþþãã UUlleeii ddee ppeeººttee iissllaannddeezz,,ppuurr,, nnaattuurraall,, ttrraaddiiþþiioonnaall,, iiaarr ppeennttrruu bbeebbeelluuººii,, UUlleeiiuullddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd ppeennttrruu ccooppiiii ppooaattee ddeevveennii uunniiccaa ssuurr--ssãã ddee vviittaammiinnaa DD..

Uleiul de pe]te bun ]i pentru adolescen[i ]i pentru adul[ii stresa[iÎn Anglia, la Norwich Eaton Hall Special School,

s-a efectuat un studiu asupra unor grupuri mari deadolescenþi cu probleme de comportament. În urmaadministrãrii timp de ºase luni a unui supliment deulei de peºte, numãrul de incidente violente a scã-zut mult ºi nu s-au mai înregistrat evenimente grave.Alte studii au evidenþiat efecte pozitive asupra copii-lor hiperactivi, cu atenþie deficitarã, cu dislexie saucu autism.

Copiii ºi adolescenþii, în perioadele de maximãsolicitare fizicã ºi psihicã, pot beneficia de un plusde vitalitate, de acest factor de combatere a stresu-lui ºi sporire a capacitãþii de concentrare - Omega-3.

De altfel, datoritã efectului antiinflamator, pro-tecþiei la efort, surplusului de energie ºi imunitãþiioferite, Omega-3 este indispensabil ºi pentru spor-tivi ºi pentru toate persoanele care depun efort fizicºi intelectual susþinut.

Excepþionala calitate a uleiului de peºte produsîn Islanda, puritatea ºi gustul bun ºi-au dovedit efi-cienþa pentru bebeluºi, copii, adolescenþi ºi adulþi,pânã la vârste venerabile, pentru îmbunãtãþirea ºimenþinerea stãrii de sãnãtate.

www.sagasanatate.rowww.lysi.ro

Tel: 0722.810.692

28

TERAPII COMPLEMENTARE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

Orice produs original cu acþiune certã pearealul venos este benefic pentru tipul depacient amintit mai sus.

LIZOFLAM beneficiazã de aportul a 4 elementenaturale:

� MUGURII DE PLOP - au activitate antiinflama-torie, antisepticã, cicatrizantã, epitelizantã, analge-zicã, balsamicã, astringentã.

� CASTANUL – are activitate þintitã pe întreagareþea venoasã, cu rol tonic, antiinflamator, decon-gestiv, astringent, hemostatic. Esculozita are pro-prietãþi capilar-protectoare.

� CÃTINA – rol tonifiant, activitate antiscorbu-ticã (prin urmare, tonifiant vascular ºi capilar), re-epitelizant, cicatrizant, activitate intensã antiinfla-matoare (prin uleiurile nesaturate din compoziþiacãtinei).

� MEDOCARB® – are acþiune intens antiinfla-matoare, predominant în sectorul hemoroidal,inactiveazã ºi adsoarbe prin particulele micro-adsorbante din componenþa Medocarbului.

LIZOFLAM se aplicã pe suprafeþe afectate deprocesul inflamator, fiind necesare cel puþin 3 ºe-dinþe terapeutice pe zi.

Efectul clinic se instaleazã rapid, în câteva ore.Tratamentul cu LIZOFLAM în patologia venoasã

necesitã corelarea investigaþiilor clinice ºi delaborator cu tabloul clinic. Se poate asocia cu GelVenotonic sau cu Venofort (gel sau comprimate).

Pentru hemoroizi, LIZOFLAM reprezintã un tra-tament de elecþie, manifestãrile clinice zgomotoase(dureri acute în zona ano-rectalã) pot fi diminuate înmod tranºant prin aplicaþiile cu LIZOFLAM.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duvlea, Farmacia Afina: 0744 622 587

www.elidor.roTelefon: 021.335.95.63

LIZOFLAM

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

Produs nou original în patologia venoas/

Patologia venoas/, inclusiv patolo-gia hemoroidal/, prin complica[iilepoten[iale pot pune via[a pacientu-lui \n pericol. Lipsa unor investiga[iide profil ]i, prin urmare, lipsa unuidiagnostic corect poate privapacientul de un tratament adecvat.

29

UNIT?{I MEDICALE

www.saptamanamedicala.ro

Clinici medicale

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SSCCIINNTTIIGGRRAAFFIIEE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãEECCOOGGRRAAFFIIEEEcografii uzuale

Ecografie mamarã, pãrþi moi,

pediatricã, sarcinã,

transvaginal

GRAL MEDICAL

Str. Traian Popovici (fosta

Unitãþii) nr. 79-91, sector 3,

Bucureºti

Tel./Fax: 021/323.00.00 (02)

Mobil: 0724.242.259

www.gralmedical.ro

[email protected]

Consultaþii ºi investigaþii de

specialitate

Analize medicale de

laborator

Imagisticã medicalã

(radiologie, CT, RMN,

mamografie)

Radiologie dentarã

Abonamente de sãnãtate

Medicina muncii

Spitalizare de zi (Dializã,

Litotriþie, Tratamentul

Pintenilor Calcaneeni,

Tratamentul Rãnilor

Deschise, Radioterapie ºi

Chimioterapie)

CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB

Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34

Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORLDermatologieAcupuncturãStomatologieMedicina muncii

CENTRELE MEDICALE PULS

www.PULSMEDICA.roStr. Tunari, nr. 37tel: 212.40.400745.12.99.440723.180.968Str. Teiul Doamnei, nr. 2 tel: 242.13.760745.12.99.550723.180.969Str. Turda, nr. 127tel: 224.01.870741.20.99.650723.180.979

Specialitati medicale:- Alergologie; - Chirurgie- Cardiologie; - Dermatologie- Endocrinologie- Gastroenterologie;- Medicina interna;- Medicina de familie;- Medicina muncii;- Neurologie; - Nefrologie;- Orl- Audiometrie;- Oftalmologie- Obstetrica-Ginecologie - Oncologie - Ortopedie- Pediatrie - Pneumologie- Psihiatrie - Psihologie- Reumatologie - Urologie

SOS MEDICAL GRUPStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti Tel: 021 / 212.13.43 Fax: 021 / 212.14.59 E-mail: [email protected] Web: www.sos-medical.net Alergologie, Cardiologie Dermatologie, Diabet ºinutriþie, Endocrinologie

ºi disfuncþii sexualePsihoterapie Neurologie Oftalmologie, Ortopedie Urologie, Ginecologie Psihiatrie, Psihologie Pediatrie -Homeopatie copiiGedicinã generalãMedicinã internãMedicinã de familie

CENTRUL MEDICAL DR TIRON

Str. ªtirbei Vodã, nr. 94, sector 1, Bucureºtitel 313.50.93; fax 313.50.24;[email protected]

Analizã mineralã tisularãOrtopediePosturologieOzonoterapieOsteopatieAcupuncturãMedicinã generalã

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

30

UNIT?{I MEDICALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 139 � 21 septembrie - 4 octombrie 2011

CLINICA INTRO MED Bd. Ferdinand I, nr. 31, et. 1,sector 2, BucureºtiTelefon: (021) 252 55 58;(031) 805 62 95Fax: (021) 252 55 59e-mail: [email protected]: www.intromed.ro

•medicinã internã, •cardiologie,•pediatrie, •endocrinologie, •dermatologie (inclusiv laser CO2), •obstetricã-ginecologie, •fizioterapie•Ecografie: abdomen, cord,vase, tiroidã, sân, transvaginalã, sarcinã, 4D, Doppler color

MEDISYSTEM CENTRU MEDICAL

BucurestiBd. Timisoara, nr. 17A, sector 6Tel: 021 440.30.91/440.30.92Cardiologie, dermatologie,ecografie, ginecologie, labo-rator analize medicale, medi-cina muncii, medicina gener-ala, medicina interna, neurologie, oftalmologie, ORL.

CENTRUL MEDICAL LOTUS MEDICA

Sos. Olteniþei, nr.105, blocintec, et.2, sector 4332.31.41, 332.27.89,332.63.75, 332.63.75 [email protected]

stomatologieradiologie analize de laboratormedicina munciibalneofizioterapiecabinete de specialitatecardiologiechirurgiedermatologie-venerologie ecografiegastroenterologie medicinã internã nefrologie neurologie obstetricã-ginecologieoftalmologie orl psihiatrie psihologireumatologie

Investigaþii medicale Medicinã de urgenþã

AMBULANÞA SOSStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti 021.97610722 333 0000744 323 0000788 787 000 [email protected] Web: www.sos-medical.net

SALVAREA PULS tel: 021.97330749.973.9730720.973.973

UrgenteTratamenteAnalize la domiciliuTransport medicalizatECG; Ecografii

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, deGlaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:

Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.760723 626 [email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

CEDRU - SAN Sos. Stefan Cel Mare, nr. 240, bl. 59A, et. 1, ap. 4, sector 2Tel: 021 619 1117, 021 619 [email protected]

Recuperare medicalã, medicinã fizicã ºi balneologie