3
Sărbătoarea de Halloween Origine şi tradiţii Origini păgâne ale Halloween-ului Această sărbătoare datează din timpul populaţiei celtice (~ 800 d. Hr.). Popoarele celtice ocupau ţinuturile Marii Britanii de astăzi, o mare parte a Europei vestice, dar şi o zonă izolată din actuala Turcie. Una dintre sărbătorile majore ale acestor popoare era numită „Samhain” şi era celebrată la finele lunii octombrie, semnificând sfârşitul verii. Celţii aveau o credinţă conform căreia frontiera dintre lumea aceasta şi cea următoare devine mai permisibilă în această perioadă a anului. Cu acest prilej, sufletele celor care muriseră se puteau întoarce printre cei vii prin intermediul animalelor. Se crede că sufletele morţilor puneau stăpânire pe trupuri de animale, în special de pisici negre, pentru a reveni timp de o noapte, printre rude şi prieteni. Tot în această zi se sărbătorea şi ziua recoltei proaspăt culese pentru care celţii ofereau zeilor jertfe de mâncare, iar tinerii se adunau pe vârful unui deal unde făceau tradiţionalul foc sacru de „Samhain”, aprins în onoarea zeilor. Orăşenii culegeau bucatele de jar din foc şi le duceau acasă pentru a reaprinde focul în vetrele lor. Jarul era purtat într-o coajă de gulie sau în alt obiect improvizat. Întrucât întoarcerea acasă în întuneric, atunci când spiritele rele dădeau târcoale, era considerată periculoasă, ei se îmbrăcau în costume înfricoşătoare şi sculptau figuri înspăimântătoare în suporturile pentru jar, tocmai pentru a alunga duhurile malefice din calea lor. Aici îşi au originea costumele şi bostanii tăiaţi în forma unor feţe răutăcioase din zilele noastre. Obiceiuri de Halloween “Trick-or-treating” (“Ne dai sau îţi facem rău”)

Sărbătoarea de Halloween

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Halloween

Citation preview

Page 1: Sărbătoarea de Halloween

Sărbătoarea de HalloweenOrigine şi tradiţii

Origini păgâne ale Halloween-ului

Această sărbătoare datează din timpul populaţiei celtice (~ 800 d. Hr.). Popoarele celtice ocupau ţinuturile Marii Britanii de astăzi, o mare parte a Europei vestice, dar şi o zonă izolată din actuala Turcie. Una dintre sărbătorile majore ale acestor popoare era numită „Samhain” şi era celebrată la finele lunii octombrie, semnificând sfârşitul verii. Celţii aveau o credinţă conform căreia frontiera dintre lumea aceasta şi cea următoare devine mai permisibilă în această perioadă a anului. Cu acest prilej, sufletele celor care muriseră se puteau întoarce printre cei vii prin intermediul animalelor. Se crede că sufletele morţilor puneau stăpânire pe trupuri de animale, în special de pisici negre, pentru a reveni timp de o noapte, printre rude şi prieteni.

Tot în această zi se sărbătorea şi ziua recoltei proaspăt culese pentru care celţii ofereau zeilor jertfe de mâncare, iar tinerii se adunau pe vârful unui deal unde făceau tradiţionalul foc sacru de „Samhain”, aprins în onoarea zeilor. Orăşenii culegeau bucatele de jar din foc şi le duceau acasă pentru a reaprinde focul în vetrele lor. Jarul era purtat într-o coajă de gulie sau în alt obiect improvizat. Întrucât întoarcerea acasă în întuneric, atunci când spiritele rele dădeau târcoale, era considerată periculoasă, ei se îmbrăcau în costume înfricoşătoare şi sculptau figuri înspăimântătoare în suporturile pentru jar, tocmai pentru a alunga duhurile malefice din calea lor. Aici îşi au originea costumele şi bostanii tăiaţi în forma unor feţe răutăcioase din zilele noastre.

Obiceiuri de Halloween

“Trick-or-treating” (“Ne dai sau îţi facem rău”)Copiii, îmbrăcaţi în costume, cutreieră casele şi primesc

bomboane şi prăjituri pentru sufletele celor decedaţi.

Jack-o′-lantern (Felinarul lui Jack)Jack era un irlandez care îl păcălise pe diavol să se urce în vârful

unui măr, după care sculptase în coaja copacului simbolul crucii, împiedicându-l astfel pe satana să mai coboare pe pamânt. Datorită răutăţii faptei lui, Jack nu a fost primit după moarte în rai, iar porţile iadului îi erau închise de către diavolul ofensat de păcăleala lui. Astfel că Jack a fost obligat să cutreiere fără încetare pământul. La un moment dat, înduioşat de soarta omului rătăcitor, satana i-a dăruit o

Page 2: Sărbătoarea de Halloween

bucată de jar pentru a-şi lumina drumul în timpul nopţii. Jack a amplasat jarul în coaja unui nap pe care tocmai îl mâncase.

MereleAceste fructe sunt asociate cu zeităţile feminine: Nemurirea,

Învierea şi Cunoaşterea. Atunci când mărul este tăiat în două, la mijlocul fiecărei părţi apare o stea în cinci colţuri, stea care semnifică simbolul pentagramei întâlnit în foarte multe credinţe păgâne.Tradiţii populare de Halloween legate de mere :1) Curăţarea cojii unui măr în faţa unei oglinzi luminate de o lumânare poate provoca apariţia în oglindă a chipului viitorului /viitoarei soţ/soţii.2) Tăierea unei panglici neîntrerupte, cât mai lungi, din coaja unui măr poate să îţi releve cât de lungă îţi va fi viaţa.(cu cât mai lungă panglica, cu atât mai lung firul vieţii).

Origini creştine ale Halloween-ului

Ziua tuturor sfinţilor ( All Saints' Day ) a fost creată de papa Bonifaciu al VII-lea. Se pare că se adunaseră prea mulţi sfinţi pentru a se putea aloca fiecăruia dintre ei o zi anume din an, aşa că a fost instaurată Ziua tuturor sfinţilor, în care puteau fi celebraţi sfinţii care nu aveau o zi specifică în calendar. All Saints' Day era sarbatorită pe 13 mai, dar a fost apoi mutată pe data de 1 noiembrie de către Papa Gregoriu, în anul 835 (Să fie o simplă coincidenţă corespondenţa acestei zile cu cea a Samhain-ului?)

Iniţial Halloween-ul a fost numit All Hallows' Eve, în traducere "Ajunul zilei tuturor sfinţilor". All Hallows' Eve a fost scurtat în Hallowe'en şi apoi în Halloween.

All Souls' Day (Ziua tuturor sufletelor) a fost instaurată pe data de 2 noiembrie, pentru a celebra toţi creştinii credincioşi care nu au devenit sfinţi. Cele 3 zile, de la 31 octombrie până pe 2 noiembrie, au fost numite Hallow Tide ("Perioada sfântă").