92
INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI CU SARCINA PATOLOGICA

Sarcina patologica

Embed Size (px)

DESCRIPTION

nota 10

Citation preview

INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI CU SARCINA PATOLOGICA

Cuprins

ArgumentCap. I. Anatomia si fiziologia aparatului genital femininCap. II. Notiuni generale despre sarcina patologica2.1. Gravida cu risc obstretical2.2. Gravida cu disgravidie precoce2.3. Gravida cu disgravidie tardiva2.4.Gravida cu hemoragii in timpul sarcinii2.5. Gravida cu Iminenta la avort2.6. Lauza cu operatie de cezariana2.7. Lauzia patologicaCap. III. Bolile nou-nascutului la termen3.1.Leziuni obstetricale3.2.Tulburari respiratorii3.3.Boala hemoragica3.4.Sindromul icteric3.5.Malformatii congenitale3.6.Infectiile nou-nascutuluiElemente generale si ingrijiri de nursingEducatie pentru sanatateCapitolul IV Studiu pe cazuriConcluziiBibliografie

Argument

Scopul prezentului proiect este de a identifica probleme de ngrijire specifice pentru mama dar si pentru un nou nascut

Problemele pe care le poate prezenta un nou nascut i de care trebuie s in seama asistentul medical la ntocmirea planului de ngrijire sunt: apariia scaunelor diareice lichide, erupii cutanate , bronhopneumonii, otite, sinuzite frecvente insotite de febra, scderea brusc n greutate, candidoz bucal i esofagian.

Obiectivele prezentului proiect sunt:

1. Noiuni generale de anatomie si fiziologie

2. Prezentare general a nasterii

3. Rolul autonom si delegat al asistentului medical

4. Procesul de ingrijire

5. Educaie pentru sntate

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baz urmtoarele competene

profesionale:

1.Analizeaz semnele i simptomele specifice din afeciunile

infectocontagioase;

2.Identific problemele de dependen i stabilete diagostice de

ngrijire la pacienii cu afeciuni infectocontagioase;

3. Asigura securitatea n munc;

4. Elaboreaz planul de ngrijire;

5. Caracterizeaz tehnicile de nursing i investigaiile;

6. Pregtete pacientul pentru tehnici i investigaii;

7.Aplic interveniile proprii i delegate specifice bolilor

infectocontagioase

Cap. I. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

Aparatul genital feminin este alctuit din organele genitale interne, care sunt: ovarele sau gonadele feminine, calea genital format din tubele sau trompele uterine, uter, vagin; organul genital extern care este vulva i glandele anexe (glandele mamare).

Ovarul - gonada feminin, este un organ pelvian pereche situat n fosa ovarian, sub originea vaselor iliace externe i interne. Este o gland cu dubl secreie: exocrin, produce ovulul sau gametul feminin i endocrin, secret hormonii sexuali: foliculina i progesteronul. Se dezvolt n regiunea lombar pe faa median a mezonefrosului i printr-un proces de coborre se aeaz pe pelvis.Ovarul are form ovoidal, uor turtit i prezint p fa medial, acoperit cu franjuri sau fimbriile uterine i o fa lateral ce vine n contact cu peretele lateral al pelvisului.Are o margine, mezoovaric, la nivelul creia se afl hilul ovarului i care printr-o plic peritoneal mezoovar, se leag de ligamentul lat al uterului i o margine dorsal.Extremitatea uterin este legat de uter prin ligamentul propriu al ovarului ligamentul utero-ovarian, iar extremitatea tubar este orientat lateral superior spre partea infundibular a trompei tubei uterine.Ovarul se leag de tuba uterin printr-o fimbrie mai lung fimbria ovaric i de peretele lateral al pelvisului prin ligamentul suspensor al ovarului care este strbtut de vasele ovariene n drumul lor spre ovar.Tubele sau trompele uterine sunt ntinse ntre ovar i uter cu o lungime de aproximativ 7 12 cm i prezint 4 poriuni: intrauterin (care strbate pereii uterului i se deschide n cavitatea uterului), istmul trompei (mai strmt), ampula trompei (mai dilatat, care se afl mai lateral) i infundibulul (n form de plnie) aceasta prezint un orificiu prevzut cu o serie de franjuri (15-20) prin care se deschide n cavitatea abdomeno-pelvian.Uterul organul cel mai dezvoltat al cii genitale feminine este aezat ntre tubele uterine i vagin. Organ cavitar nepereche, este situat median n cavitatea pelvian, ntre vezica urinar i rect. El se dezvolt prin unirea pe linia median a canalelor Muller dintre straturi, straturi care alctuiesc tunica muscular sau miometrul. Prin poziia sa, uterul i ligamentele late care-l leag de pereii laterali ai pelvisului submpart cavitatea pelvian ntr-o excavaie vezico-uterin alta recto-uterin.Form i raporturi: Forma uterului este de par cu extremitatea mare orientat superior, fiind uor turtit n sens antero-posterior. Extremitatea superioar de unde pleac tubele uterine numit fundul uterului, care este continuat inferior cu istmul n prelungirea cruia urmeaz extremitatea inferioar sau colul uterin. n mod normal, ntre axul corpului i colului i axul pelvisului un unghi de anteversiune. n mod obinuit, poziia uterului n pelvis este de uoar anteflexie i anteversiune. n abaterile de la normal, uterul poate fi deviat retroversiune, retroflexie, lateroversiune. Fiind turtit n sens sagital, i se disting: faa vezical anterioar i faa care vine n raport cu colonul sigmoid i ansele intestinului subire. ntre corp i col se afl o poriune strmtorat numit istmul uterului. Pe circumferina colului se inser extremitatea superioar a vaginului, care urc mai sus pe faa posterioar a colului. Datorit acesteia, colul prezint o poriune supravaginal situat deasupra inseriei vaginului i o poriune intravaginal situat deasupra vaginului.Structura uterului: corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se reflect de pe feele anterioare i posterioare ale corpului uterin pe pereii laterali ai pelvisului formnd ligamentele late care, mpreun cu peritoneul, acoper uterul formnd perimetriumul. Colul uterin nu este acoperit de peritoneu.Sub peritoneu se afl tunica muscular sau miometrul care reprezint stratul cel mai dezvoltat al uterului. Tunica intern sau mucoasa uterului sau endometrul, format dintr-un epiteliu cilindric unistratificat. La interior se afl cavitatea uterin care comunic n jos cu vaginul prin orificiul uterin extern, iar n sus cu cele dou trompe. Cavitatea uterin se submparte ntr-o cavitate a corpului uterin mai mare, i o cavitate canalul cervical situat la nivelul colului uterin. Cele dou pri comunic ntre ele prin orificiul uterin situat n dreptul istmului.Inervaia este asigurat de plexul uterin. n grosimea ligamentelor largi, se gsete un esut conjuctiv lax coninnd fibre musculare netede, vase, nervi, care constituie parametrii.Colul uterin sau cervixul poriunea inferioar este cuprins ntre istmul uterin i polul inferior al organului. Are forma unui con cu vrful uor rotunjit dup sarcini repetate, forma sa este cilindric. Axa colului mpreun cu axa corpului uterin formeaz un unghi de anteflexie. Diametrul longitudinal este de aproximativ 3 cm, la pacientele multipare poate ajunge la 2/3 din lungimea total a uterului.La palpare colul prezint o rezisten reductibil. n graviditate colul prezint o consisten moale catifelat. Culoarea colului este roz palid. n preajma menstruaiei sau a unei sarcini devine rou violacee.Inseria vaginului pe col l mparte pe acesta n dou poriuni: poriunea supravaginal a colului uterin i poriunea intravaginal a colului uterin. Colul uterin este strbtut de canalul cervical.Poriunea supravaginal situat n cavitatea pelvin, este cuprins ntre inseria vaginului pe col i un plan transversal ce trece prin orificiul intern al canalului cervical. Aceast poriune vine n raport cu vezica urinar prin intermediul septului vezico-cervical, care prezint o densificare a esutului conjuctiv subperitoneal.Posterior, poriunea supravaginal a colului vine n raport cu rectul, lateral vine n raport cu baza ligamentului larg i prin intermediul acestuia cu poriunea terminal a uterului i artera uterin, ambele situate la circa 2 cm de col i 15 cm de fundul de sac lateral al vaginului.Canalul cervical este canalul ce strbate axul longitudinal al colului, avnd form alungit fusiform, fiind strbtut de cele dou extremiti. Pereii si sunt acoperii de o mucoas care la nivelul orificiului intern se continu cu mucoasa cavitii uterine, iar la nivelul orificiului extern se continu cu poriunea vaginal a mucoasei colului uterin.Canalul cervical comunic cu vaginul printr-un alt orificiu orificiul intern, care apare ca un canal mai ngust dispus ntre dou caviti: uterin i a canalului cervical. Rolul orificiului intern este de a nchide n mod virtual comunicarea cavitii uterine cu canalul cervical i vagin.Canalul cervical comunic cu vaginul prin orificiul extern situat la extremitatea inferioar a colului.Orificiul extern al canalului cervical mparte poriunea vaginal a colului n dou buze: anterioar, mai mare i proeminent i una posterioar mai mic. Forma variaz n funcie de vrst i de starea fiziologic a femeii.n sarcin, colul uterin se hipertrofiaz uor prezentnd un proces progresiv de ramolire, care ncepe din primele sptmni de sarcin la nivelul orificiului extern, n timpul sarcinii avnd loc o dilataie a colului, canalul cervical obstrundu-se datorit formrii i acumulrii de mucus.Musculatura colului uterin este format din fibre musculare netede ce provin din musculatura corpului uterin i din tunica muscular a vaginului. n poriunea superioar colul este format din fibre spiralate ale arhimiometrului. Fasciculele musculare se mpletesc strns i merg n apropierea canalului cervical. Sunt mai numeroase i mai groase n poriunea supravaginal. Aceste fascicule se unesc ntre ele printr-un esut conjunctiv elastic care mai ales n poriunea vaginal este foarte vascularizat. n jurul vaselor de calibru mai mare fibrele musculare sunt mai groase, mai rare, iar esutul conjunctiv este foarte bogat. Fibrele elastice devin tot mai numeroase spre poriunea inferioar a colului unde fibrele musculare sunt mai rare. La nivelul poriunii vaginale predomin un esut conjunctiv elastic, fibrele musculare fiind n numr mai restrns i cu o dispoziie oblic.Mucoasa colului uterin este constituit dintr-un epiteliu un corion. Epiteliul pavimentos stratificat la nivelul poriunii vaginale sau exocolului i un epiteliu glandular la nivelul canalului cervical sau mucoasei endocervicale. esutul conjunctiv al corionului este foarte bogat n fibre colagene formnd papile dup traiecte ondulate. Sub zona capilar, esutul conjunctiv este mai bogat n fibre colagene dispuse n fascicule ondulate, orizontale i n fibre elastice.Vascularizaia este sub form de reele capilare la nivelul papilelor i de reele nervoase n straturile mai profunde. Mucoasa canalului cervical este constituit dintr-un epiteliu cu un nveli cilindric, gland cervical i corion. Corionul mucoasei endocervicale este bogat n fibre colagene i rare celule.Celula de rezerv de la nivelul colului uterin celul de origine mezodermic dispus la limita dintre epiteliul cervical i corionul subdiacent i pstreaz o mare capacitate de regenerare i metaplazie amintind de celula mezenchimatoas nedifereniat unii autori i atribuie un rol esenial n constituirea displaziilor i carcinoamelor colului uterin. Displaziile colului uterin conduc uneori la carcinoame intraepiteliale i invazive aprute iniial datorit hiperplaziilor celulelor de rezerv. Se vorbete despre o astfel de hiperplazie cnd ntre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical i membrana sa bazal se constat prezena unuia sau mai multor straturi de celule primitive. De obicei, aceast hiperplazie duce la apariia de 2-5 straturi celulare ajungnd ns i la 10-12. celulele hiperplazice sunt mici, semnnd cu celulele startului bazal al epiteliului pavimentos al colului cu nuclee mari n raport cu citoplasma.Vaginul este un canal cilindric musculo-membranos extensibil i elastic turtit n sens antero-posterior care la extremitatea superioar se inser pe colul uterin i inferior prin orificiul vaginal i se deschide n spaiul dintre labiile mici denumit vestibul vaginal.Pereii cavitii vaginale sunt n contact, cel anterior i cel posterior. Dimensiunile sale variaz n medie avnd 8-9 cm lungime. Peretele posterior este mai lung dect cel anterior deoarece se inser mai sus pe colul uterin. La limita dintre vestibulul vaginal i orificiul vaginal se afl o membran numit himen care nchide incomplet acest orificiu; resturile himenului dup primul contact sexual poart nume de caruncule himenale.La inseria colului uterin ntre pereii vaginului i col se afl fornixul vaginului submprit n: fornix anterior, posterior i lateral (drept i stng). Peretele anterior al vaginului are raporturi cu fundul vezicii i cu uretra. Posterior are raporturi cu rectul iar partea superioar (fornixul superior), cu excavaia recto-uterin sau fundul de sac Douglas unde peritoneul este n contact cu peretele vaginal. n prile laterale, vaginul ader pe marginea median a muchilor ridictori anali iar n partea inferioar vine n raport cu bulbii vestibulari i glandele vestibulare mari.

Vulva este alctuit din labiile mari i cele mici, spaiul interlabial, aparatul erectil i glandele anexe.Labiile mici sunt situate medial de cele mari i mrginesc ntre ele pe linia median vestibulul vaginului. Se unesc ntre ele pe clitoris formnd prepuul clitorisului. Aparatul erectil este format din: bulbii vestibulari i clitoris. Glandele anexe ale vulvei sunt: glandele Bartholin n numr de dou, situate n dreapta i stnga extremitii inferioare a vaginei. n poriunea anterioar a vestibulului, pe feele mediale ale labiilor mici se gsesc glandele vestibulare mici ale cror secreie intr n constituia smegmei.Vascularizaia i inervaia: arterele provin din artera ruinoas intern. Venele se ndreapt spre vena cu acelai nume. Limfaticele se duc unele la limfonoduluii iliaci iar altele la cei inghinali. Nervii vin din ramura perineo-vulvar a aceluiai nerv ruinos intern.

Cap. II. Notiuni generale despre sarcina patologica

GRAVIDA CU RISC OBSTETRICAL

Evolutia unei sarcinii depinde in mare masura , de medicul fizic, social, familial, de dorinta cu care este asteptat copilul, de modul in care viitoarea mama colaboreaza cu personalul medico-ssnitar, accepta sfaturile si intelege sa le aplice.Este necesara cunosterea cauzelor care deterimina riscul obstetrical, pentru identificarea probelemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor si actiunilor de nursing, in vedera asigurarii unei supravegheri diferentiate

1. circunstante psiho-sociale1. sarcina nedorita1. familii dezorganizate. Climatul afectiv neprielnic, venit redus, alimenatie deficitara1. domiciliul femeii in zone geografice greu accesibile, fara posibilitati de anunt telefonic, de transport de urgenta1. nerespectarea prevederilor legislatiei de ocrotire a femeii gravide la locul de munca

2. factori generali1. varsta; grupele de varsta sub 20 de ani, cat si cele de peste 35 de ani.1. Primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani1. Marile multigeste sau numai multipare ( chiar 3-4 nasteri ectopice in antecedente)1. Inaltime sub 1,55 m1. Greutate sub 45kg1. Infantilism genital1. Izoimunizare Rh sau de grup

3. antecedentele ginecologico-obstetricale1. uter cicatricial ( in special dupa operatie de cezariana( corporeala)1. malformatii sau tumori genitale ( in special fibrom)1. steriliate involuntara tratata1. operatii plastice pe sfera genitala ( prolaps, fistule chirurgia infantilitati sau rect)1. sarcini cu coplicatii ( hemoragii, infectii, toxemii) sau o sarcina la mai putin de un an de la ultima nastere1. intreruperea intempesiva a cursului sarcinii ( avort, sarcina prematura)1. nasteri cu; distocii mecanice, de cinamica, in delivrenta,interventii , nascuti morti, decedati in perioada neonatala precoce, malformatii, hipertrofie fetala, macrosomi, copii cu handicap.

4. boli preexistente sarcinii1. cardiopatii1. boala hipertensiva1. anemii1. tulburari endocrino-metabolice ( obezitate, prediabet, diabet, hiperparatiroidism, hipo sau hipertiroidism)1. pneumopatii1. nefropatii1. infectii cronice ( tuberculoza, sifilis)1. boli infectioase ( rubeola, herpes, toxoplasmoza, listerioza, hepatita, colibaciloza, boalacu incluzii citomegalice)1. hepatita cronica1. afectiuni ortopedice ( cifoscolioza , schiopatare)

5. intoxicatii1. alcoolism 1. tabagism etc

6. sarcina complicata prin;1. distocii osoase1. distocii de prezentatie ( inclusiv prezentatie pelvina)1. cresterea anormala in greutate peste 20% fata de greutatea initialain timpul sarcinii ( peste 3% in tim, I, peste 6% in trim. II si peste 11-12% in trim. III) sau cresterea nesemnificativa a greutatii.1. Trepiedul disgravidiei tardive1. Infectii; urinare, vaginale, cutanate.1. Cresterea anormala a volumului uterului ( genelaritate, oligoamnios, hidramnios)1. Hemoragii dupa a 20-a saptamana a sarcinii1. Incompetenta cervicala1. Fals travaliu1. Incompatibilitati de grup de Rh1. Interventii chirurgicale1. Teste de explorare a potentialului biologic cu valori deficitare ( colpocitohormonologia , estriolul, hormonul lactogenic placentar, amnioscopia, amniocenteze etc)

7. hemoragie recenta1. ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declansarea contractilitatii uterine1. procidenta de cordon1. suspiciune clinica de suferinta fetala1. moartea intrauterina a fatului

GRAVIDA CU DISGRAVIDIE PRECOCE

Disgravidiile sunt manifestari patologice determinate de evolutia sarcinii si pot pune in pericol viata femeii.In prima jumatate a sarcinii apar varsaturi simple, care nu antreneaza starea generala si dispar in luna a IV-aIn cazuri patologice varsaturile sunt incoercibile, grave, asociate cu scaderea in greuate, starea generala alterata.Culegerea datelor1. varsaturi abundente repetate1. scaderea in greutate cu aproximativ 300-500 g/zi1. constipatie1. scaderea diurezei pana la 400 ml/zi1. alterarea starii generale1. tahicardie1. facies zbarcit, buze arse , uscate1. in formele grave; tulburari nervoase, anurie

Probleme1. alterarea nutritiei din cauza greturilor si varsaturilor manifestata prin scaderea in greutate1. deficit de volum lichidian din cauza greturilor si varsaturilor1. teama in legatura cu cresterea riscului perinatal, anxietate

Obiective Gravida;1. sa se poata alimenta si hidrata ; sa creasca in greutate1. sa nu prezinte semne de deshidratare, tulburari electrolitice; sa nu prezinte corpi cetonici in urina

Inerventii1. internarea in spital este obigatorie1. se explica importanta spitalizarii permanente pentru prevenirea starii de acidoza1. se mentine o stare nutritionala adecvata1. se identifica defictul de volum prin ;1. masurarea tensiunii arteriale1. observarea semnelor de deshidratare (tegumente,mucoase)1. cantarire1. hidratare parenterala conform indicatiilor medicale.

GRAVIDA CU DISGRAVIDIE TARDIVA

Disgravidia tardiva se caracterizeaza prin; edem, hipertensiune arteriala, albuminurie. Se depisteaza in cadrul controlului prenatal.Disgravidia tardiva nesupravegheata evolueaza spre preeclampsie si eclampsie.

Culegrea datelor 1. edeme,tensiune arteriala peste 140/90 mmHg1. cresterea rapida in greutate1. cefalee severa, tulburari de vedere1. somnolenta, tulburari auditive1. greata, varsaturi1. oligurie, proteinurie

Probleme1. deficit de cunostinte in legatura cu factorii de risc, severitatea bolii1. posibila vatamare a mamei si copilului1. alimentatie insuficineta1. alterarea confortului din cauza cefaleei1. alterarea eliminarilor1. anxietate din cauza necunosterii evolutiei1. inadaptare la rol ( nu respecta regimul)1. acumulare excesiva de lichide ( edeme)

Obiective1. sa cunosca boala gravidica, sa colaboreze pentru prevenirea eclapsiei1. sa raporteze zilnic asistentei propriile observatii legate de cresterea sau scaderea edemelor,diureze, confort1. sa relateze medicului modificarile starii sale1. sa demonstreze ca a inteles necesitatea reducerii consumului de sare; urmeaza regimul prescris1. gravida sa inteleaga cauzele edemelor, sa cunosca semneletoxemiei gravidice

Interventii1. depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale 1. explicarea modului de actiune a factorilor de risc1. instruirea gravidei sa-si controleze zilnic greutatea 1. raportarea manifestarilor legate de sistemul nervos central; tulburari de vedere, cefalee, greturi, varsaturi, convulsii1. explicarea importantei reducerii sarii din alimentatie1. prelungirea repausului1. sfatuirea gravidei sa se interneze pentru a evita compromiterea sarcinii si complicatii post-partum1. asigurarea linistii si a odihnei,a comfortului psihic1. medicamente- la indicatia medicului in convulsii1. izolare, liniste1. introducera unui departator de gura, o spatula linguala, sau o coada de lingura infasurata in material textil intre arcadele dentare pentru a nu-si musca limba1. pozitie care sa asigure respiratia1. montarea unei sonde urinare1. prinderea unei vene1. oprirea convulsiilor1. grabirea nasterii

GRAVIDA CU HEMORAGII IN TIMPUL SARCINII

In prima jumatate a sarcinii pot aparea; avortul care are numeroase cauze ovulare, materne, factori de mediu; mola hidatiforma ( sarcina molara) si sarcina extrauterina.In a doua jumatate hemoragiile pot fi cauzate de avorturi in luna V-VI de sarcina, placenta praevia si abruptio placentae ( apoplexia utero- placentara)

GRAVIDA CU IMINENTA DE AVORT

Avortul reprezinta intreruperea spontana sau provocata a sarcinii in primele 6 luni.Dupa acest termen, expulzia produsului de conceptie poarta denumirea de nastere prematura, fatul fiind viabil.

Culegera datelor1. femeia acuza dureri pelvine , contractii uterine, metroragie1. medicul constata modificari ale colului uterin, deschiderea orificiilor coluluiProbleme1. aletrarea confortului1. posibila alterare hemodinamica sin cauza sangerariiPot aparea probleme in plan psihologic la femeia cu avorturi repetate, ajungand pana la modificari ale dinamicii cupluluiObiectiveGravida;1. sa nu prezinte disconfort1. sa-si mentina volumul sanguin , frecventa si ritmul cardiac in limite normaleInterventiiAsistenta1. asigura linistea si repausul1. safatuieste gravida sa consulte de urgenta medicul1. observa pierderile de sange; cantitate, aspect, eventuale resturi ovulare1. masoara si supraveheaza functiile vitale, observa comportamentul si reactiile gravidei1. administreaza medicamentele recomandate de medic ( sedative, calmante,tranchilizante)1. sfatuieste gravida sa-si mentina o igiena riguroasa pentru evitarea infectiei.

LAUZA CU OPERATIE DE CEZARIANA

Indicatia pentru finalizarea nasterii prin operatie cezariana este, in exclusivitate, de competenta medicului, dar asistenta medicala trebui sa cunoasca principalele aspecte privind pregatirea pentru interventie si particularitatile de ingrijire ale lauzei operate.Unele gravide stiu, inca din perioada sarcinii, ca vor fi supuse interventiei,in timp ce la altele operatia constituie o urgenta.Asistenta medicala trebui sa fie pregatita sa faca fata oricarei situatii.Principalele indicatii pentru nastere privind cezariana sunt;

Indicatii materne1. Distocia mecanica1. distocii ale bazinului oso ( bazine viciate , simetrice si asimetrice)1. distocii de prezentatie ( transversala, pelvina , craniana deflectata)1. disproportie feto-materna ( exces de volum al fatului)1. Distocia de dinamica si dilatatie1. hipokinezia = contractii rare, slabe, mai putin de 2 in 10 minute, evolueaza spre inertie1. hiperkinezia = contractii dese cu ritm de 6- 10 in 10 minute, de intensitate crescuta1. hipertonia , simpla sau asociata cu hiperhinezia si sindromul de iminenta de ruptura sau chiar de ruptura uterina1. diskineziile, care afecteaza toate componentele contractiei uterine ( frecventa, intensitate , durata)1. Placenta praevia1. Decolarea prematura a placentei normal inserate1. Eclampsia1. Uterele cicatriciale

Indicatii fetale120. suferina fetala manifestata prin alterarea b.c.f. si modificarea lichidului amniotic120. procidenta de cordon ( cand punga amniotica este intacta si cordonul aluneca in punga inaintea prezentatiei) si prolabarea de cordon ( cand punga este rupta si exista risculcomprimarii cordonului intre prezentatie si peretele excavatiei pelvine)120. sarcina biologic prelungita ( peste 42 saptamani)120. copil fosrte pretios , mai ales la primipare peste 35 ani si dupa tratament de iinfecunditate120. infectii ale aparatului genital, evitand infectarea fatului, la trecerea prin canalul pelviperineal.Pentru primipare , operatia cezariana inlatura traumatismul colului uterin si al planseului pelviperinealIngrijirea luzei cuprinde doua laturi majore ; ingrijiri acordate operatiei pe abdomen si ingrijiri impuse de manifestarile fiziologice ce decurg din lauzie .Este sfatuita ca cel putin doi ani sa evite o noua sarcina.

LAUZIA PATOLOGICA

In timpul lauziei pot aparea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inertia uterina.Asistenta anunta medicul , nu paraseste lauza , se comformeaza indicatiilor medicale.1. Infectia puerperala este prevenita astazi prin protectie cu antibiotice la gravidele si lauzele cu risc ( ruptura prematura a membranelor, infectii vaginale sau alte focare infectioase).Manifestari , semne; febra, tahicardie, subinvolutie uterina, modificarea aspectului si mirosului lohiilor, dureri.1. Infectiile glandei mamare apar, mai ales,la primipare, din cauza conformatiei anormale a mamelonului si a lipsei de igiena.La inceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porti de intrare pentru microbi, apoi daca nu se ia masuri ,pot aparea limfangita, galactoforita, abcesul sanului.

Interventii pentru prevenirea si depistarea infectiei;Tractul genital1. respectarea regulilor de sespsie si antisepsie1. igiena riguroasa post-partum1. pansamente aseptice1. verificarea aspectului membranelor inferioare , asigurarea repausului pentru prevenirea accidentelor tromboembolice in caz de tromboflebita1. controlul temperaturii si pulsului ; observarea discordantei dintre acestea1. izolarea lauzei bolnave1. la indicatia medicului- tratament cu antibiotice glandele mamare1. reducerea duratei suptului, in caz de ragade- suspendarea alaptarii concomitent cu golirea sanului prin muls1. badijonarea fisurilor cu nitrat de Ag 1% , mentinerea sanului la aer , evitarea frecarii1. in caz de abces mamar, alaptarea este intrerupta , medicul evacueaza colectia; ingrijirea plagii.

Cap. III. Bolile nou-nascutului la termen

1.LEZIUNI OBSTRETICALE

Aceste suferinte sunt legate de actul nasterii, in special cand aceasta este prelungita ,laborioasa sau impune anumite interventii obstreticale.Semnele de suferinta fetala intrauterine constatate de obstretician inainte de nastereau adeseori un correspondent in perioada imediat urmatoare nasterii sin u de putine ori si urmari (sechele) tardive.a. Leziuni cutanate si ale tesutului subcutanat*Bosa sero-sanguina cel mai frecvent va apare la cap.Se prezinta ca o tumefactie infiltrate ,destul de mare,avand pielea pe deasupra roscata.Dureaza cateva zile dupa care incepe sa se resoarba treptat.Cu tratament ,se pun local prisnite cu Rivanol solutie 1%0.*Petesii si echimoze- se recomanda la nou-nascut cu mare fragilitate capilara si la cei care au din nastere un numar scazut de trombocite.

b.Leziuni traumatice musculareSunt mai rare si constau din hematoame produse cu ocazia trecerii fatului prin canalul pelvi- genital.Hematoamele apar ca niste tumefactii dure.Cel mai important este homatomul muschiului sterno-chidomastoidian avand dimensiuni de la o aluna la o cireasa mare.Tratament- prisnite locale.

c.Leziuni osoase*Cefalhematomul este o revarsare sanguina intre unul din oasele craniene si periostul sau.Tumefactia este deci la craniu, apare la 2-3 zile dupa nastere,creste progresiv, tegumentele locale sunt nemodificate, limita este la suturile osului interesat.Tratament: vit.K naturala (Fitomenadion),diverse coagulante,prisnite locale.*Fracturile obstreticale se produc in urma unor presiuni puternice in timpul nasterii sau extractiei fatului la nastere.Tratament: reducerea fracturii si imobilizarea in raport cu sediul fracturii.d. Traumatismele cerebro-meningaleSe manifesta in duoa moduri : precare imediat dupa nastere sub forma asfixiei nou-nascutului tardiv dupa un interval liber care poate fi de la cateva ore la o saptamana.Tratamentul hemoragiei cerebro- meningale este complex si cuprinde medicamente hemostatice (coagulante) antibiotice, nutritie pe cale endovenoasa sau prin govaj cu sonda gastrica,prednisone, antitermice (medicamente contra febrei) anticonvulsivante.Prognosticul hemoragiei cerebro-meningale a nou-nascutului este foarte grav; copilui fie decedeaza fie ramane cu sechele cum ar fi encefalopatia cronica infantile ,epilepsie, surditate.

2.TULBURARI RESPIRATORII

Se numeste correct hypoxia nou-nascutului si consta din intarzierea in declansarea primei respiratii dupa nastere.Se prezinta sub trei forme clinice: apeea tranzitorie a nou-nascutului.Nu lasa sechele in cavitatea buco-faringiana si din fosele nazale si adm.de O2; asfixia albastra.Tegumentele sunt cianotice , respiratia absenta sau redusa la miscari rare, neregulate, nu prezinta semen neurologice; asfixia alba sau sincopa nou-nascutului este cea mai grava.Tegimentele sunt de paloare aroasa, musculature complet hipotona incat copilul este flask, respiratia inexistenta, bataile cordului absente sau foarte rare si asurzite, stare se soc.Necesita reanimare cardio-respiratorie si circulatorie.

Reanimarea cardio-respiratorie si circulatorie a nou-nascutului consta in: dezobstruarea cavitatii bucale ,a faringelui si a narilor prin aspirarea cu o sonda Nelaton a secretiilor nazale si mucozitatilor; insuflatia gura la gura sau gura la nas.Aceasta se face in ritm de cca. 20 insuflari/min. cu o intensitate foarte redusa; Excitatii pentru declansarea respiratiilor spontane; mici stropiri cu apa rece pe torace; Oxygen sub forma de jeturi in fata narilor, pe masca sau sub cort neetaus; utilizarea balonului autogomflabil tip rulen, care poate inlocui insuflatia; masaj cardiac extern in ritm de cca. 100/min; Incalzirea extremitatilor cu sticle umplute cu apa calda, bine astupate; montarea unei perfuzii endovenoase in vena ombilicala sau intr-o vena periferica, prin care se introduce picatura cu picatura solutie glucoza 5% asociata cu o cantitate mai mica de solutie clorura-sodica 0,9%; in stop cardiac prelungit este indicate si injectia intracardiaca cu adrenalina diluata cu clorura de calciu; in situatii extreme, de persistenta a lipsei respiratiilor.Sunt interzise strict ca manevrare: flagelarea (palmuirea) nou-nascutului ,scuturarea nuo-nascutului cu capul in jos , baterea peste fese a nou-nascutului, introducerea alternative intr-o baie cu apa calda si una rece , utilizarea de stimulente cardio-respiratorii injectabile.

2. BOALA HEMORAGICANou-nascutul in prima saptamana de viata prezinta: hemoglobina (Hb) 16-20 g/dl; eritrocitr (hematii) 5.000.000-7.000.000/mmc;leucicite (Le) 12.000-20.000/mmc.;formula leucocitara (F.L.)la fel ca la copilul mare.Nou-nascutul are deci poliglobulie si leucocitoza fiziologica.*Bolile hemoragice sunt caracterizate prin aparitia spontana sau la traumatisme minime a manifestarilor hemoragice de intensitate variabila si cu diferite localizari.

CLASIFICARE:VASCULOPATIISe caracterizeaza prin fragilitate capialra crescuta.Afectiunea se manifesta prin dureri si tumefactii articulare simetrice in special la membrele inferioare; aparitia de petesii situate pe membre si fese; dureri abdominale; melena. Cauza bolii cel mai adesea este strepto-cocul. Tratamentul consta in Penicilina ,Tarosin (vit.C+vit.P),eventual Prednison.Boala este benigna dar poate recidiva.

TROMBOCITOPENII SI TROMBOPATII

In aceste afectiuni sunt implicate trombocitele.Ele scad numeric (trombocitopenii) sau prezinta deficiente (trombopatii).Prima categorie este cea mai frecventa intalnita si include urma-toarele afectiuni principale:a.Purpura trombocitopenica imunologica (P.T.I.) in care survinpetesii, echimoze( vanatai) , epistaxis si ginginoragii.Sangerarilemasive duc la anemie acuta posthemoragica.Tratamentul constadin Prednison, gama-globulina I.V.,transfuzii cu sange.b.Trombocitopenia din hipersplenism este o urmare a hiperactivi-tatii splinei in distrugerea trombocitelor.Apare cand splina este marita de volum in diverse afectiuni( ciroza hepatica, limfom malign).Nu se poate rezolva decat prin splenectomie.c.Trombocitopenia din aplazia medulara este insotita de anemie si leucopenie.d.Trombocitopenia din leucemiile acute.e.Trombocitopenia din metastazele medulare ale unor boli maligne.

COAGULOPATII

a.Hemofiliile- afecteaza doar sexul masculine.Ele sunt boli ereditare.Mmanifestarile clinice in hemofilii constau din: hematoame, hematroze, sangerari prelungite la plagi, gingivoragii ,hematurie.Tratamentul hemofililor consta in primul rand din produse substitutive administrate i.v.b. Boala von Willebrand se intalneste la ambele sexe.c. Hipoprotrombinemia apare in doua circumstante:- in insuficienta hepatica;- in boala hemoragica a nou-nascutului datorita absentei deSinteza a vitaminei K la aceasta varsta.La nou-nascut este indicate numai vit.K1(Filomenadion).d. Coagularea diseminata intravasculara (CID) apare in starile toxico-septice grave,avand multiple manifestari si localizari hemoragice. Sunt scazute ca numar trombocitele precum si mai multi dintre factorii coagularii.

3.SINDROMUL ICTERICa. Icterul fiziologic

b. Icterul-anemiile hemolitice icterul este rezultatul unei distrugeri masive a eritrocitelor (hemoliza) se intalnesc in mai multe circumstante: Incompatibilitatea materno-fetala de factor Rh.Acest factor este un antigen eritrocitar care se poate transmite de la tatal care-l poseda (Rh pozitiv) la copil. In caz cand mama nu-l are (Rh negative) in cursul primei sarcini se produc anticorpi ant-Rh in organismul matern; Incompatibilitatea materno-fetala de grup sanguine ABO, mai putin grava totusi decat cea Rh; Unele anemii hemolitice congenitale au manifestari precoce; Unele anemii prin deficite enzimatice eritrocitare.

c.Icterele hepato-celulare se intalnesc:*hepatita acuta virala transmisa de la mama la fatale transplacentara, daca mama este purtator de virus in perioada sarcinii;*hepatita din taxoplasmoza congenitala*icterul din boala incluzilor citomegalice;*icterul din listerioza congenitala;*icterul din septicemia cu diferite bacterii: bacilli, coli, stafilaoe, streptacoe, bacilli prociamie.

Icterele obstructive sunt ictere mecanice produse de atrezia ( lipsa de formare) a cailor biliare.Tabloul clinic: aparitia icterului dupa un interval liber de 2-4 saptamani in care nu exista simptome clinice; urina intens colorata patand scutecele dar fara urobilinogen la examenul de la laborator; scaune decolorate, aproape albe, chitoase; probele inflamatorii pentru ficat normale; evolutie ulterioara lenta spre cianoza si insuficienta hepatica.

4. MALFORMATII CONGENITALE

a.Omfalocelul este o hernie ombilicala congenitala in care sacul hernial foarte subtire , format numai din peritoneu, se poate rupe usor producandu-se peritonita generalizata.Necesita interventie operatorie in 24 ore.

c. Atrezia esofagiana consta din absenta permeabilitatii esofagului, ceea ce face imposibila alimentarea nou-nascutului.Nou-nascutul elimina sputa in jurul gurii.Ex.radiologic se face cu sonda de cauciuc prin cavitatea bucala si cu lipiodol ca substanta de contrast.d. Perforatia uretrei poate fi banuita cand nou-nascutul nu urineaza in prima ora dupa nastere.d. Perforatia anala este indicate de faptul ca nou-nascutul nu elimina meconiu in primele 24 ore de la nastere.e. Ocluzia intestinala congenitala este data de lipsa de dezvoltare a unui segment din intestinal subtire (duoden sau jejun).f. Maladii congenitale de cora cu manifesteri din perioada neonatala.g. Alte malformatii indica existenta unei infectii intrauterine care a produs tulburari in organogeneza. Malformatii oculare si auriculare , insotite de cardiopatii congenitale apar in caz de robeola suferinta de gravida in primele 3 luni de sarcina.Mai exista buza de iepure si gura de lup care se opereaza mai tarziu.

5. INFECTIILE NOU-NASCUTULUI

a. Infectiile cutanate sunt reprezentate prin: piodermite produse de stafilococ si care pot fi simple foliculite abcese subcutanate; pemfigusul nou-nascutului se caracterizeaza prin bule mari pline cu lichid purulent, cu tendinta la confluare si care sunt produse de stafilococ si streptococ.Tratamentul infectiilor cutanate consta din evaluarea colectiilor purulente prin intepare sau incizie, spalaturi locale cu Rivanol solutie 1% si tratament general: oxacilina injectabila pentru stafilococ.

b. Infectiile ombilicale: exista ulceratii ombilicale suprainfectate, cangrena umeda a bontului ombilical, flebita ombilicala, erizipel ombilical.Tetanosul nou-nascutului este una din cele mai grave boli.c. Infectiile oculare constau din blefaro-conjunctivite cu diferiti germeni;d. Infectiile respiratorii:-bronhopneumonie bacteriana caracterizata print use moderata, dispnee, cianoza si posibila febra;-stafilococia pleuro-pulmonara a nou-nascutului.Evolueaza cu pleurezie purulenta, stare toxico-septica, dispnee intense, cianoza, anemie secundar infectioasa;-pneumoniile interstitiale- sunt date de virusuri si se produc in urma transmiterii de la personae adulte.Se caracterizeaza print use,dispnee cu polipnee,cianoza sputa aerate.Se trateaza cu antibioterapie.

e. Infectiile digestive:.- in cavitatea bucala se produce frecvent stomatita albicaus (muguet) data de Candida albicaus (ciuperca parazita ).Se trateaza prin instilatii cu glicerina boraxata 10% sau violae de gentiana solutie apoasa 1%,eventual Nistatin pe cale orala;-infectiile intestinale de etiologie bacteriana sau virotica se manifesta prin diaree cu scaune semilichide, lichide sau mucogrunjoase in numar variabil, insotite sau nu de varsaturi si colici abdominali.Se trateaza prin dieta urmata de realimentare progresiva, un antibiotic pe cale orala, eventual perfuzie endovenoasa de rehidratare.f. Septicemia nou-nascutului poate fi produsa de bacilul coli, stafilococ, streptococ, bacilul piacianic, mai rar alti germeni.Pot aparea edeme.Nou-nascutul are diaree, varsaturi, refuza alimentatia, ficatul si splina sunt marite.Tratamentul: asociere de cel putin doua antibiotice, perfuzie endovenoasa de rehidratare;g. Sindromul toxico-septic al nou-nascutului(diareea epidemica a nou-nascutului) determinate de unele tulpini patogene ale bacilului coli.Tabloul este deosebit de grav: stare generala alterata, aspect fizic ,diaree cu scaune apoase numeroase, varsaturi repetate, refuzul total al alimentatiei, sindrom de deshidratare acuta, extremitati reci.Tratamentul: perfuzie endovenoasa de rehidratare continand solutie de glucoza 5% si solutie clorura-sodica 0,9% ,antibiotice,incalzirea extremitatilor cu sticle calde,hidrocortizon hemisuccinat in perfuzie, apoi realimentare progresiva cu un preparat de lapte industrial dietetic.

Elemente generale si ingrijiri de nursing

Filosofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirile individuale ale pacientului, pe baza unui plan systematic pentru a asigura ingrijirea specifica, menita sa raspunda cerintelor fiecarui pacient.Inainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar sa stabilim ce anume este bine, bun pentru acea persoana si in ce mod se poate raspunde optim nevoilor sale.

Modelul medical de ingrijire acuta informatii despre semen, simptome si rezultate ale investigatiei referitoare la boala, incearca o diagnosticare instituind apoi un tratament corespunzator starii respective.Acest model este o abordare din perspective bolii.

Modelul nursing tine seama de conditiile materiale, se concentreaza asupra functionarii sistemului nervos central.

Rolul nursei: ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta.

Medicul diagnosticheaza boala si prescrie tratamentul, in timp ce nursa va urmari in ce masura boala ii afecteaza pacientului capacitatea de a respire, a manca, a dormi, etc.Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreaza pe dificultatile prin care trece pacientul ca urmare a bolii si examineaza modul in care acestea pot fi usurate prin actul de nursing.Sunt mai multe metode teoretice de ingrijire de nursing,unul din cele mai complicate se bazeaza pe 12 activitati curente.Trebuie luate in consideratie, in incercarea de a identifica nevoile pacientului si de a planifica un program de ingrijire prin nursing.

Modelul de nursing de baza se refera la : mentinerea unui mediu de siguranta; comunicarea cu familia; respiratia; mancatul si bautul; eliminarea materiei reziduale; curatenia si imbracamintea personala; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca si jocul ; exprimarea sexualitatii (aspectul corpului);dormitul; moartea.Folosind o abordare holistica a pacientului,nursa ia in consideratie toti factorii care-l constituie pe pacient intr-o individualitate unica.Ea considera ca aspectele fizice, emotionale , intelectuale, sociale si spirituale care afecteaza procesul bolii atat in privinta bolilor cat si a rezultatului sunt deosebit de importante.

Procesul de nursing este un cadru theoretic pentru ingrijirea planului de ingrijire a bolnavului.Ca instrument de baza pentru a gandi un program se va adopta un plan de ingrijire individualizat pentru fiecare pacient .Aacesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii problemei si va functiona in 5 etape succesive : culegerea de date,identificarea problemei de ingrijire, planificarea ingrijirilor cu : fixarea scopurilor si obiectivelor + determinarea interventiilor si ingrijirilor; aplicarea in practica a planului de ingrijire, evaluarea rezultatelor.Planul nu este o conduita statica, el necesita revizuire, obiectivul nefiind intodeauna rezultat favorabil, fapt ce se face ca evaluarea sa ceara o revenire asupra interventiei sau obiectivului.Evaluarea este vitala pentru stabilirea eficientei interventiei de nursing.

A ajuta individual bolnav sau sanatos in indeplinirea acelor activitati ce contribuie la respectarea, pastrarea sau recastigarea sanatatii, activitatii pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut puterea necesara, vointa sau cunostintele.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat sa ajute bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil.

(VIRGINIA HENDERSON)

Fara sa poata fi considerati adulti in miniature, copii sunt personae cu individualitate umica, entitati biopsihosociale cu nevoi fundamentale si manifestari specifice.Ei trebuie ingrijiti cu acelasi professionalism ca si persoanele adulte, poate chiar cu mai multa atentie si afectivitate.

Educatie pentru sanatate

Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a existentei sale o preocupare centrala a parintilor sin in special a mamei.Sanatatea noului nascut si chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte la dispensarul territorial de la primele semen de sarcina.

Va reveni cel putin o data pe luna la control.Va respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va lua nici un medicament fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii facand zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o mare importanta este si alimentatia.Gravida va trebui sa se fereasca de excese deoarece supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea abundente si dese.In timpul sarcinii nu va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim 12 kg.Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil atat in perioada sarcinii cat si perioada alaptarii,influentandu-I nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala.Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de scoala mamei pe parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.Nou nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea lui normala.Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi corespunzator anotimpului, dar nu exagerat de cald.Hainele si scutecele vor fi spalate si calcite.Cea mai indicate este folosirea scutecelor de unica folosinta.Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta normele corecte de alimentatie si in special igiene nou-nascutului.

Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personae din afara si chiar din familie.Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca sis a se dezvolte normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual; are nevoie de ingrijire si curatenie, alimentatie corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si accidente,are nevoie pentru toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.

Capitolul IV Studiu pe cazuri

PLAN DE INGRIJIRECAZ CLINICI. Culegerea de dateSurse de informatie: Pacienta Foaia de observatie Echipa de ingrijire Familia Rezultate analize de laborator, ecografii, fisa de urmarire a sarcinii

Date relativ stabile- Nume: A.- Prenume: L.- Varsta: 35 ani- Sex: feminin- Ocupatia: vanztoare- Starea civila: recstorit- Religie: ortodox- Nationalitate: roman- Alergii: neag- Grupa sanguin: BIII , Rh +

Date variabile-Domiciliul: Buzu-Conditii de locuit: deficitare, apartament 2 camere-Aspectul cavitatii bucale: Buze palide Dantura deficitar, lipsuri dentare si carii Limba uscat Reflex de deglutitie prezent-Aspectul faciesului: paloare, anxietate, edeme-Acuitate vizual: normal-Acuitate auditiv: normal-Acuitate olfactiv: percepe gustul si mirosul-Acuitate dureroas: suport relativcu dificultate C.U.D.-Acuitate tactil: prezent-Semne particulare: nu prezint-Mobilitate articular: pstreaz-R.O.T: normale-Sistem osos: integru-Reteaua de sustinere: familia

Date antropometrice- Inaltimea: 1,80m.- Greutatea: 90kg

Data internarii: 19.03.2013

II. Anamneza A.H.C.- neagA.P.F.- menarh la 13 ani, cicluri regulate de 4-5 zile, nedureroase, flux normalA.P.O.- 1 nastere la termen (2800g) - 0 avorturi A.P.G.- neag patologie inflamatorie, tumoral sau hemoragic in sfera genitalA.P.P.- neag boli transmisibile sau de alta naturA.P.Chir.- fr

Motivele internarii: - C.U.D., de cteva zile cefalee, stri de grea i vrsturi, durere in epigastru, vertij, spune c se simte foarte slabit i c are o stare de somnolen.

Istoricul bolii:D.U.M.- 16.07.2012D.P.M.F.A.- 18.11.2012 - Gravida cu o sarcin de 35 sptmni, acuz C.U.D. nesistematizate, de cteva zile cefalee, stri de grea i vrsturi,durere in epigastru, vertij, spune c se simte foarte slabit i c are o stare de somnolen. n ultima sptmn a luat in greutate 2 kg. Gravida prezint edeme importante la fa mini i membrele inferioare. Ea afirm ca in ultima lun mai are o constipaie rebel, iar eliminrile urinare sunt reduse .Pacienta este anxioas i ii este team de evoluia sarcinii, s nu i se intmple ceva ftului.

Examenul clinic general:Stare general- apatie alternand cu agitatie psihomotorieTegumente si mucoase- palide, edeme generalizateSistem musculo-adipos- normal reprezentatSistem ganglionar- nepalpabilAparat respirator- torace normal conformat -murmur vezicular prezentAparat digestiv- ficat si splin in limite normale -tranzit intestinal incetinit (constipatie)Aparat cardio-vascular-Puls = 86/min-T.A. = 150/90mmHgAparat uro-genital- mictiuni frecvente in ultima perioad a sarciniiS.N.C.- somnolenta alternand cu agitatie, constient

III Elemente de igien1.Alimentatie:-Apetit- diminuat-Alimente preferate- cascaval, mezeluri -Alimente evitate- nu a respectat regimuri alimentare-Lichide preferate- sucuri acidulate-Cantitatea de lichide- 1500ml-Dificultati digestive- constipatie-Masticatie- fr dificultati2.Eliminari:-Tranzit- un scaun/zi inaintea sarcinii, un scaun la 3-5 zile in ultimele luni, de consistent tare.-Diureza- 6-8 mictiuni/zi la inceputul sarcinii. Actual diureza scazut: 650 ml-Transpiratii- abundente, mai ales in ultimul trimestru de sarcin-Vrsturi- aproape tot timpul-Expectoratii- nu prezint-Metroragii- amenoree de sarcin3.Igiena personala:-Baie general- baie general de 1-3 ori pe sptman.-Baie partial- zilnic, de cateva ori pe zi.4.Activitati si repaos:-Activitti- treburi usoare gospodaresti, ingrijeste de cellat copil minor.-Odihna- in ultima vreme doarme 3-4 ore ziua , petrece cateva ore la tv, 8 ore de somn/noapte.5.Obisnuinte de viata:-Consum cafea- da-Consum alcool- nu-Fumeaz- nu

IV.Comportament Orientat temporo-spatial, somnolent Colaboreaz cu echipa de ingrijire Posed capacitati adaptive Nu creeaz probleme anturajului sau echipei de ingrijire

Diagnostic medical: IIG, IP, sarcin 35 sptmni, ft viu, unic, prezentaie cranian, occipitoiliac stng, membrane intacte, disgravidie tardiv (HTA+edeme) .

Examen clinic obstetricalF.U.- abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la 34cm. suprasimfizar . La polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal; in flancul stang spatele fetal, in cel drept, prti mici fetale.B.C.F.- 136 b/min C.U.D.- nesustinuteT.V.- colul lung inchis, nu sangereaz, nu pierde lichid amniotic (punga amniotic perceptibil, craniul fetal mobilizabil in O.I.S.A.)

Din culegerea de date rezult c pacienta are urmatoarele probleme: HTA edeme cefalee stri de grea i vrsturi durere in epigastru vertij

Nevoi fundamentale perturbate: Nevoia de a evita intrarea in eclampsie Nevoia de a diminua T.A. si de a scdea edemele Nevoia de somn, confort Nevoia de a asigura o diureza bun Nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare Nevoia de a mentine ftul in conditii bune

Analize efectuate:

- Gr. sanguin BIII , Rh + -urocultur 1603c./zi)- Adalat intre Dopegyt (cnd TA>140)- Scobutil-f.II/zi;- Diazepam-f.I/zi-seara -Furosemid-f.I/zi - Torecan-f.I/zi-Tardyferon-compr.I/zi- regim desodat- repaus la pat in DL stg.

Tratament 20.03.2013- Dopegyt-comprimate 2/zi, -Adalat intre Dopegyt-Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I/zi-seara-Furosemid-f.I - Torecan-f.I/zi-Tardyferon-compr.I/zi-regim desodat-repaus la pat in DL stg.

Tratament 21.03.2013-Dopegyt-comprimate 2/zi, -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;-Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I/zi-seara- Torecan-f.I/zi-Tardyferon-compr.I/zi-regim desodat-repaus la pat in DL stg.

Tratament 22.03.2013-Dopegyt-comprimate 2/zi, -Adalat intre Dopegyt -Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I /zi-seara- Torecan-f.I/zi-Tardyferon-compr.I/zi-regim desodat-repaus la pat in DL stg.

ZIUA I

Diagnostic de nursingObiectiveIntervenii autonome i delegateEvaluare

Alterarea funciei circulatorii datorit sarcinii patologice manifestat prin HTA, tahicardie.Pacienta s prezinte o circulaie adecvat, in limite fiziologice.-msor TA, puls, BCF;-recomand pacientei s nu consume cafea;-recomand s consune alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume);-recomand s reduc sarea i grsimiledin alimentaie;-aerisesc salonul;-repaus la pat in DL stg.-administrez la indicaia medicului, medicaia prescris:-Dopegyt-comprimate 2/zi, cnd TA>1603c./zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;-Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I/zi-seara

Ora12:TA=150/90mmHgPulsul= 86 b/minOra15:TA=150/90mmHgOra18:TA=140/90mmHgOra21:TA=140/80 mmHgPulsul= 86 b/min.BCF=136 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min.,dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin: cefalee intens, dureri in epigastru.Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei i a durerii epigastrice.-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute;-ii recomand s se odihneasc, s evite activitile care o obosesc;-ii asigur o atmosfer de linite in salon;-aerisesc salonul;-aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in regiunea epigastric;-administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -ser glucozat 5 % 1000 ml.

In urma administrrii medicaiei, cefaleea i durerea epigastric au diminuat in intesitate.

Acumulare excesiv de lichide in esuturi din cauza sarcinii patologice manifestat prin edeme.Diminuarea edemelor.S ineleag necesitatea respectrii regimului.-cntresc pacienta;-recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume), fr grsimi;-regim desodat, ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi;-realizez bilanul ingesta excreta;-sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer;-s se odihneasc indecubit lateral stg. - explic necesitatea respectrii regimului;-administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml.G=90 Kg

In urma interveniilor realizate s-a observat o diminuare minim a edemelor faciale.

Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin greuri i vrsturi.Pacienta s aib o stare de bine, fr greuri i vrsturi.Pacienta s fie echilibrat hidrolectrolitic.

-ajut pacienta in timpul vrsturilor, susinnd-o;-ii recomand s evite micrile brute;-o inv s respire profund, aerisesc salonul;-ii ofer un pahar cu apa;-am redus aportul de lichide i alimente;-am administrat la indicaia medicului medicaia:-vitamine B1, B6, C cate o fiola/zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml.-dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in cantiti mici;-am exporat preferinele alimentare ale pacientei, lsnd-o sa aleag alimentele preferate, respectnd regimul;-ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i dese;-fac bilanul ingesta excreta.Dup interveniie realizate pacienta prezint o diminuare a strii de grea i nu mai vomita.

Alterarea eliminrilor urinare din punct de vedere cantitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin oligurie.Pacienta s prezinte eliminare urinar in limite fiziologice.-am facut bilanul ingesta excreta, pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h;-am cntrit pacienta;-am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat;-s consume alimente bogate in proteine i vitamine;-am colectat urina in recipient pentru examene de laborator;-pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient,-la indicaia medicului am administrat:-Furosemid-f,I;-glucoz 5 %-1500 ml.G=90Kg.Proteinuria = absent.Cantitatea de urin in 24 h 600 ml.

Datorit disgravidiei, retenia de lichide se menine.In urma administrrii de Furosemid f.I, cantitatea de urin a crescut la 900 ml.

Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestat prin somnolen.Gravida s prezinte un somn calitativ i cantitativ corespunztor.-am aerisit salonul;-am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze;-am observat raportul dintre starea de veghe i de somn.In urma interveniilor realizate starea de somnolen este meninut.

Imposibilitatea desfurrii activitilor zilnice din cauza sarcinii patologice manifestat prin ameeli (vertij), oboseal.Pacienta s nu mai prezinte ameeli i s-i poat desfura activitile zilnice.-linitesc gravida i ii explic cauza ameelilor;-sftuiesc gravida s se ridice incet din pat, iar dac ameete s stea culcat pn ii revine;-o sftuiesc s se odihneasc suficient;-s ia vitaminele i preparatele de Fe; -Elevit-c.1/zi; -tardyferon-compr.1/zi.Pacienta a ineles cauza ameelilor i a zis c o s-mi respecte sfaturile.

Diminuarea tranzitului intestinal din cauza sarcinii manifestat prin constipaie.Combaterea constipaiei.Pacienta s aib tranzit intestinal in limite fiziologice.-sftuiesc gravida s consume alimente bogate in fibre (legume i fructe);-s consume lichide suficiente;-explic gravidei c in ultimul trimestru de sarcin constipaia este frecvent, datorit compresiunii uterului pe rect;-sftuiesc gravida s bea diminaa cnd se trezete ap caldu sau ceai cldu;-la indicaia medicului am administrat supozitoare cu glicerin 2/zi; Plegomazin f.I/zi.-am stabilit impreun cu pacienta un program de eliminare;-am urmrit frecventa scaunelor i le-am notat in F.O.

In urma administrrii de supozitoare pacienta a eliminat scaun de consisten normal.Pacienta a ineles sfaturile date de mine i a zis c o s le respecte.

Anxietate din cauza necunoaterii evoluiei sarcinii patologice manifestat prin nelinite i fric.Pacienta s fie linitit i s nu ii fie fric.-am incurajat gravida vorbindu-i cu blndee;-am sftuit-o s respecte sfaturile personalului medical;-s aib incredere in echipa medical care o ingrijete;-i-am explicat evoluia sarcinii i necesitatea de a sta linitit.In urma discuiilor cu pacienta, am ajuns la concluzia ca are incredere in personalul medical care are grij de ea, dar tot ii este fric de evoluia sarcinii.

Deficit de cunotine in legtur cu factorii de risc i severitatea bolii.Pacienta s prezinte cunotine legate de simptomele de agravare i evoluia bolii.-explic pacientei necesitatea de a cunoate manifestrile bolii i semnele de agravare a bolii;-s raporteze medicului dac apar semne de agravare a bolii;-s aib incredere in personalul medical care o ingrijesc.

In urma discuiilor cu pacienta aceasta a afirmat c a ineles ce i-am explicat i c a invat cunotinte noi despre boal.

Alterarea imaginii de sine din cauza sarcinii.Gravida s aib o viziune bun despre aspectul su.-explic pacientei c modificrile tegumentare, pigmentaia facial, abdomenului i snilor sunt fiziologice i va disprea dup natere;-sftuiesc gravida s evite s stea la soare pentru a nu se accentua pigmentaia facial.Gravida a ineles ce am sftuit-o i a zis c incearc s se complac aa cum este.

ZIUA a-II-aDiagnostic de nursingObiectiveIntervenii autonome i delegateEvaluare

Alterarea funciei circulatorii datorit sarcinii patologice manifestat prin HTA, tahicardie.Pacienta s prezinte o circulaie adecvat, in limite fiziologice.-msor TA, puls, BCF;-recomand pacientei s nu consume cafea;-recomand s consune alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume);-recomand s reduc sarea i grsimiledin alimentaie;-aerisesc salonul;-repaus la pat in DL stg.-administrez la indicaia medicului, medicaia prescris:-Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;-Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I/zi-seara

Ora12:TA=170/100mmHgPulsul=87 b/min.Ora15:TA=150/90mmHgOra18:TA=140/90mmHgOra21:TA=140/80 mmHgPulsul=86 b/min.BCF=140 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min., dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.

Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestat prin somnolen.Gravida s prezinte un somn calitativ i cantitativ corespunztor.-am aerisit salonul;-am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze;-am observat raportul dintre starea de veghe i de somn.In urma interveniilor realizate starea de somnolen este meninut.

Acumulare excesiv de lichide in esuturi din cauza sarcinii patologice manifestat prin edeme.Diminuarea edemelor.S ineleag necesitatea respectrii regimului.-cntresc pacienta;-recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume), fr grsimi;-regim desodat, ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi;-realizez bilanul ingesta excreta;-sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer;-s se odihneasc in decubit lateral stg. -explic necesitatea respectrii regimului;-administrez la indicaia medicului: -ser glucozat 5%-1500 ml.G=90 Kg

In urma interveniilor realizate s-a observat o diminuare minim a edemelor faciale.

Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin greuri i vrsturi.Pacienta s aib o stare de bine, fr greuri i vrsturi.Pacienta s fie echilibrat hidrolectrolitic.

-ajut pacienta in timpul vrsturilor, susinnd-o;-ii recomand s evite micrile brute;-o inv s respire profund, aerisesc salonul;-ii ofer un pahar cu apa;-am redus aportul de lichide i alimente;-am administrat la indicaia medicului medicaia:-vitamine B1, B6 , C cate o fiola/zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml.-dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in cantiti mici;-am exporat preferinele alimentare ale pacientei, lsnd-o sa aleag alimentele preferate, respectnd regimul;-ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i dese;-fac bilanul ingesta excreta.Dup interveniie realizate pacienta prezint o diminuare a strii de grea i nu mai vomita.

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin: cefalee intens, dureri in epigastru.Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei i a durerii epigastrice.-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute;-ii recomand s se odihneasc, s evite activitile care o obosesc;-ii asigur o atmosfer de linite in salon;-aerisesc salonul;-aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in regiunea epigastric;-administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.I; -ser fiziologic 1500 ml.

In urma administrrii medicaiei, cefaleea i durerea epigastric au mai diminuat in intesitate.

Alterarea eliminrilor urinare din punct de vedere cantitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin oligurie.Pacienta s prezinte eliminare urinar in limite fiziologice.-am facut bilanul ingesta excreta, pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h;-am cntrit pacienta;-am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat;-s consume alimente bogate in proteine i vitamine;-am colectat urina in recipient pentru examene de laborator;-pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient,-la indicaia medicului am administrat:-Furosemid-f,I;-glucoz 5 %-1500 ml.G=90Kg.Proteinuria=absent.Cantitatea de urin in 24 h 800 ml.

Datorit disgravidiei, retenia de lichide se menine.In urma administrrii de Furosemid f.I,cantitatea de urin a crescut la 1000 ml.

Anxietate din cauza necunoaterii evoluiei sarcinii patologice manifestat prin nelinite i fric.Pacienta s fie linitit i s nu ii fie fric.-am incurajat gravida vorbindu-i cu blndee;-am sftuit-o s respecte sfaturile personalului medical;-s aib incredere in echipa medical care o ingrijete;-i-am explicat evoluia sarcinii i necesitatea de a sta linitit.In urma discuiilor cu pacienta, am ajuns la concluzia ca are incredere in personalul medical care are grij de ea, dar tot ii este fric de evoluia sarcinii.

Imposibilitatea desfurrii activitii din cauza sarcinii patologice manifestat prin ameeli (vertij), oboseal.Pacienta s nu mai prezinte ameeli i s-i poat desfura activitile zilnice.-linitesc gravida i ii explic cauza ameelilor;-sftuiesc gravida s se ridice incet din pat, iar dac ameete s stea culcat pn ii revine;-o sftuiesc s se odihneasc suficient;-s ia vitaminele i preparatele de Fe; -Elevit-c.1/zi; -tardyferon-c.1/zi.Pacienta a ineles cauza ameelilor i a zis c o s-mi respecte sfaturile.

Diminuarea tranzitului intestinal din cauza sarcinii manifestat prin constipaie.Combaterea constipaiei.Pacienta s aib tranzit intestinal in limite fiziologice.-sftuiesc gravida s consume alimente bogate in fibre (legume i fructe);-s consume lichide suficiente;-explic gravidei c in ultimul trimestru de sarcin constipaia este frecvent, datorit compresiunii uterului pe rect;-sftuiesc gravida s bea diminaa cnd se trezete ap caldu sau ceai cldu;-la indicaia medicului am administrat supozitoare cu glicerin 2/zi; Plegomazin f.I/zi.-am stabilit impreun cu pacienta un program de eliminare;-am urmrit frecventa scaunelor i le-am notat in F.O.

In urma administrrii de supozitoare pacienta a eliminat scaun de consisten normal.Pacienta a ineles sfaturile date de mine i a zis c o s le respecte.

ZIUA a-III-aDiagnostic de nursingObiectiveIntervenii autonome i delegateEvaluare

Alterarea funciei circulatorii datorit sarcinii patologice manifestat prin HTA, tahicardie.Pacienta s prezinte o circulaie adecvat, in limite fiziologice.-msor TA, puls, BCF;-recomand pacientei s nu consume cafea;-recomand s consune alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume);-recomand s reduc sarea i grsimiledin alimentaie;-aerisesc salonul;-repaus la pat in DL stg.-administrez la indicaia medicului, medicaia prescris:-Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I/zi-seara

Ora12:TA=160/100mmHgPulsul=85 b/min.Ora15:TA=150/90mmHgOra18:TA=140/90mmHgOra21:TA=135/80 mmHgPuls=84 b/min.BCF=140 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min., dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.

Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestat prin somnolen.Gravida s prezinte un somn calitativ i cantitativ corespunztor.-am aerisit salonul;-am incurajat-o s comunice cu celelalte paciente din salon;-am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze;-am observat raportul dintre starea de veghe i de somn.In urma interveniilor realizate starea de somnolen este meninut.

Acumulare excesiv de lichide in esuturi din cauza sarcinii patologice manifestat prin edeme.Diminuarea edemelor.S ineleag necesitatea respectrii regimului.-cntresc pacienta;-recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume), fr grsimi;-regim desodat, ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi;-realizez bilanul ingesta excreta;-sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer;-s se odihneasc in DL stg. -explic necesitatea respectrii regimului;-administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml.G=89 Kg

In urma interveniilor realizate s-a observat o diminuare a edemelor faciale.

Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin greuri i vrsturi.Pacienta s aib o stare de bine, fr greuri i vrsturi.Pacienta s fie echilibrat hidrolectrolitic.

-ajut pacienta in timpul vrsturilor, susinnd-o;-ii recomand s evite micrile brute;-o inv s respire profund, aerisesc salonul;-ii ofer un pahar cu apa;-am redus aportul de lichide i alimente;-am administrat la indicaia medicului medicaia:-vitamine B1, B6, C cate o fiola /zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml.-dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in cantiti mici;-am exporat preferinele alimentare ale pacientei, lsnd-o sa aleag alimentele preferate, respectnd regimul;-ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i dese;-fac bilanul ingesta excreta.Dup interveniie realizate pacienta prezint o diminuare a strii de grea i nu mai vomita.

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin: cefalee intens, dureri in epigastru.Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei i a durerii epigastrice.-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute;-ii recomand s se odihneasc, s evite activitile care o obosesc;-ii asigur o atmosfer de linite in salon;-aerisesc salonul;-aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in regiunea epigastric;-administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -ser fiziologic 1500 ml.

In urma administrrii medicaiei, cefaleea i durerea epigastric au mai diminuat in intesitate.

Alterarea eliminrilor urinare din punct de vedere cantitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin oligurie.Pacienta s prezinte eliminare urinar in limite fiziologice.-am facut bilanul ingesta excreta, pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h;-am cntrit pacienta;-am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat;-s consume alimente bogate in proteine i vitamine;-am colectat urina in recipient pentru examene de laborator;-pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient,-la indicaia medicului am administrat:-Furosemid-f,I;-glucoz 5 %-1500 ml.G=89Kg.Proteinuria=absent.Cantitatea de urin in 24 h 600 ml.

Datorit disgravidiei, retenia de lichide se menine.In urma administrrii de Furosemid f.I, cantitatea de urin a crescut la 1000 ml.

Anxietate din cauza necunoaterii evoluiei sarcinii patologice manifestat prin nelinite i fric.Pacienta s fie linitit i s nu ii fie fric.-am incurajat gravida vorbindu-i cu blndee;-am sftuit-o s respecte sfaturile personalului medical;-s aib incredere in echipa medical care o ingrijete;-i-am explicat evoluia sarcinii i necesitatea de a sta linitit.In urma discuiilor cu pacienta, am ajuns la concluzia ca are incredere in personalul medical care are grij de ea, dar tot ii este fric de evoluia sarcinii.

ZIUA a-IV-aDiagnostic de nursingObiectiveIntervenii autonome i delegateEvaluare

Alterarea funciei circulatorii datorit sarcinii patologice manifestat prin HTA, tahicardie.Pacienta s prezinte o circulaie adecvat, in limite fiziologice.-msor TA, puls, BCF;-recomand pacientei s nu consume cafea;-recomand s consune alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume);-recomand s reduc sarea i grsimiledin alimentaie;-aerisesc salonul;-repaus la pat in DL stg.-administrez la indicaia medicului, medicaia prescris:-Dopegyt-comprimate 2/zi, daca TA>1603compr./zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -Scobutil-f.II/zi;-Diazepam-f.I/zi-seara

Ora12:TA=150/90mmHgPulsul=83 b/min.Ora15:TA=150/90mmHgOra18:TA=140/80mmHgOra21:TA=130/75 mmHgAV=80 b/min.BCF=140 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min., dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin: cefalee.Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei .-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute;-ii recomand s se odihneasc, s evite activitile care o obosesc;-ii asigur o atmosfer de linite in salon;-aerisesc salonul;-aplic comprese reci pe frunte -administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II;

-ser fiziologic 1500 ml.

In urma administrrii medicaiei, cefaleea a mai diminuat in intesitate.

Acumulare excesiv de lichide in esuturi din cauza sarcinii patologice manifestat prin edeme.Diminuarea edemelor.S ineleag necesitatea respectrii regimului.-cntresc pacienta;-recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine (fructe i legume), fr grsimi;-regim desodat, ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi;-realizez bilanul ingesta excreta;-sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer;-s se odihneasc in DL stg. -explic necesitatea respectrii regimului;-administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml.

G=88 Kg

In urma interveniilor realizate s-a observat o diminuare minim a edemelor faciale.

Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestat prin somnolen.Gravida s prezinte un somn calitativ i cantitativ corespunztor.-am aerisit salonul;-am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze;-am observat raportul dintre starea de veghe i de somn.In urma interveniilor realizate starea de somnolen este meninut.

Imposibilitatea desfurrii activitii din cauza sarcinii patologice nanifestat prin ameeli (vertij), oboseal.Pacienta s nu mai prezinte ameeli i s-i poat desfura activitile zilnice.-linitesc gravida i ii explic cauza ameelilor;-sftuiesc gravida s se ridice incet din pat, iar dac ameete s stea culcat pn ii revine;-o sftuiesc s se odihneasc suficient;-s ia vitaminele i preparatele de Fe; -Elevit-c.1/zi; -tardyferon-c.1/zi.Pacienta a ineles cauza ameelilor i a zis c o s-mi respecte sfaturile.

Deficit de cunotine in legtur cu factorii de risc, severitatea bolii.Pacienta s acumuleze informaii despre boal i s cunoasc simptomele de agravare a boliii.-informez pacienta despre boal, despre simptomele de agravare a sarciniii;-o sfatuiesc s anunte medical in caz c apar aceste semen de agravare;-ii explc necesitatea regimului de urmat i consecinele nerespectrii lui.Pacienta a ineles ce i-am explicat i a acumulat noi cunotine.

Evaluare final:

Pacienta A.L. este internat pe data de 19.03.2013 cu diagnosticul de : IIG, IP, sarcin 35 sptmni, ft viu, unic, prezentaie cranian, occipitoiliac stng, membrane intacte, disgravidie tardiv (HTA+edeme).I se instituie tratament cu hipotensoare, diuretice si antispastice. Sub tratament T.A. s-a normalizat, edemele au cedat. Gravida a fost externat pe data de 23.03 2013, dup 4 zile de spitalizare, timp in care s-a instituit tratament i a fost supravegheat atent. Se externeaz in stare bun, afebril, edeme diminuate, a sczut in greutate 2 kg, G=88 kg, TA=125/80 mmHg, alura ventricular 75 b/min , ftul viu, BCF=130b/min ritmice, contraciile uterine dureroase sistate , colul uterin lung posterior, membrane intacte, prezentaie sus situat, lichidul amniotic in cantitate normal. Recomandri la externare:-tratament conform reetei:- Dopegyt- compr.1-2/zi;- Scobutil- compr. 2/zi;- Elevit- compr.1/zi;-regim desodat;-evitarea efortului, frigului i umezelii;-control TA la 2 zile;-control de specialitate peste 7 zile.

Concluzii

Corobornd datele semnificative de la cazurile monitorizate cu literatura de specialitate se pot stabili cteva precepte utile n ngrijirea gravidelor cu preeclampsie.Afectiunile intalnite in sarcina , afecteaza atat gravida cat i ftul, consecinele fiind atat de natura familiala i sociala. Cu toate cercetrile ntreprinse persist destule necunoscute referitoare la etiopatogenia anumitor afeciuni. Totui, acestea nu influeneaz patent atitudinea medical adecvat, privitoare la prevenire, depistare precoce i terapie.

Bibliografie

1. BARBUTA,R., Puericultura, Editura Medicala, Bucuresti.1996.2. CAPRARU, E., CAPRARU H., Mama si copilul, Editura IOMC, Bucuresti , 1997.3. CHITIMIA, E. MIHAILESCU, V., si altii,Puericultura si pediatria, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,1995.4. CRETU,S, Copilul sanatos si bolnav, Editura ALL, Bucuresti 2000.5. FILON,M.,Indreptar de pediatrie, Editura Medicala, Bucuresti 1992.6. GEORMANEANU,M., MOLDOVAN,Z.,Puericultura si pediatrie,Editura Medicala, Bucuresti 1998.7. MOGA, M.,NANU,D.,SAMANSHI,L.,Manual de obstretica pentru scolile sanitare postliceala, Editura Viata Medicala,Bucuresti,1999.8. MOZES,C.,Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala,Bucuresti 2000.9. NITESCU,V.,Obstretica si ginecologie,Editura Tehnica,Bucuresti 1991.10. STROESCU,V.,Bazele farmacologice ale practicii medicale,Editura Medicala,Bucuresti 2001.11. TITIRCA,L.,Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,1996.12. TITIRCA,L.,Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului,Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,1998.13. *** Agenda medicala,Editura Medicala, Bucuresti,2002.