SATELE ROMANESTI

SATELE ROMANESTICuprins:IntroducerePeisajul si habitatulDemografiaUtilaje si tehnici agricoleEconomia agrara si alimentatiaStructuri socialeBiografie

Satul este locul n care a luat fiin, s-a dezvoltat i s-a pstrat cultura material i spiritual a poporului romn.INTRODUCERE n trecut, satul era un tip de organizaie nu doar teritorial-administrativ, ci i social i spiritual. n limba rneasc, termenul de sat avea o multiplicitate de nelesuri care dezvluie caracterul su complex, care depete simpla asociere cu un organ administrativ. Astfel, satul este uneori sinonim cu obtia. Este totodat organ administrativ, patrimoniu i populaie steasc.n sens mai larg, satul era un sistem de convieuire social.

Cea mai veche form de proprietate n satele romneti a fost stpnirea prin devlmire de ctre obtile steti. n satele devlmae, fiecare familie avea un lot egal n folosin, dar lotul (delni n ara Romneasc, jirebie n Moldova, sesie n Transilvania) se trgea la sori n fiecare an. Pdurea, apele, punile erau folosite n comun.

Cu timpul, obtile steti au nceput s se diferenieze, loturile devenind ereditare i inegale ca ntindere. Astfel a nceput s se formeze o ptur mai nstrit (cneji, juzi) care avea s joace rol conductor n perioada feudalismului. Totui, n perioada feudal i chiar pn n perioada modern, s-au pstrat, n special n regiunile de munte i de deal, sate libere deinute de obti. Aceti rani liberi erau rzeii din Moldova, monenii (sau moteni) din ara Romneasc, iar n Transilvania i Banat funcionau liber comunitile de avere .

PEISAJUL SI HABITATUL In spatiul romanesc, prezenta padurilor ramane mai semnificativa decat in Apus pana spre zilele noastre, doar in ultimele decenii inregistrandu-se o diminuare , adesea salbatica, a patrimoniului forestier.

Locuintele sunt, in general, realizate din lemn, chirpici, rar din caramida sau piatra, spatial romanesc ramanand inscris pana in zorii epocii contemporane in zona arhitecturii de lemn, care caracterizase la inceputurile Evului Mediu aproape intreaga Europa.

DEMOGRAFIA In Europa: La inceputurile Evului Mediu, Europa, in ansamblul ei, poate fi considerata un continent slab populat, numarul locuitorilor fiind scazut;Marea ciuma;Refacerea demografica.

In spatiul romanesc:Inceputul Evului Mediu;Marea Ciuma;Constituirea statelor medievale romanesti;Luptele antiotomane si epocile de conflict din XVII-lea si al XVIII-lea;Colonizarea locurilor pustii.

UTILAJE SI TEHNICI AGRICOLE In spatiul romanesc se constata o mare intarziere a procesului de fixare a vetrei satelor, care, in unele cazuri, s-a finalizat abia in secolul al XIX-lea, comparativ cu Europa de Vest.

Terenul agricol dobandit prin defrisare era cultivat mai multi ani succesiv cu aceleasi tipuri de cereale, pana cand recoltele prea slabe faceau necesara dobandirea unui alt teren, prin defrisare.

ECONOMIA AGRARA SI ALIMENTATIA Practicare unei agriculturi destul de inapoiate , in raport cu realizarile din aceeasi perioda din alte spatii ale Europei ,nu a insemnat neaparat ca productia de cereale nu era suficienta. Inca din Evul Mediu este documentat exportul unei parti din productia de cereale, mai ales prin porturile de la Marea Neagra. Dupa intrarea Tarilor Romane in sfera dominatiei otomane, cerealele produse au devenit foarte importante pentru aprovizionarea Constantinopolului.

Agricultura Evului Mediu

Carnea detinea un procent mai insemnat in alimentatia romanilor , decat in hrana celor din Apus.In raport cu cultivarea cerealelor, un rol mai deosebit il avea cresterea animalelor. Favorabil pentru aceasta era numarul relativ mic de oameni si existenta unor pasiuni si paduri intinse .Astfel , criteriul de apreciere a valorii economice a unei gospodarii si totodata de clasificare a taranilor in functie de aceasta era numarul de animale detinute.

Documentele vorbesc despre exportul de animale vii : bovine (Europa Centrala) si oi (Turcia).De asemenea ,pestele , provenit din baltile Dunarii, aveau o pondere insemnata in comert Romaniei, mai ales in cel cu lumea catolica( consumul se facea in timpul postului) si cu otomanii. La scara larga se consumanu si exportau produsele provenit din Apicultura (ex: mierea ca indulcitor, zaharul ,ceara pentru lumanari iluminat/ritualuri religioase). Legumele ,insa, erau cultivate pe scara destul de redusa si cele mai raspandite erau varza , usturoiul, ceapa, napii. Existau si pomi fructiferi, mai ales pe langa case, dar si in livezi si vii.

Comertul cu vin , nefiind supus monopolului otoman,a reusit sa se dezvolte si mai mult dupa consolidarea dominatiei turcesti asupra Tarilor Romane. Podgoriile romanesti dobandisera renume inca din secolele XV-XVII, vinurile din Tara Romaneasca si Moldova fiind cautate in Polonia si Ucraina.

Situatia se inrautati, in mod paradoxal, chiar in secolul XIX-lea. Favorizandu-se productia de cereale de catre boierii detinatori ai imensei majoritati a fondului funciar, cresterea animalelor se diminueaza ca si activitate. Astfel, carnea dispare aproape cu desafarsire din hrana unor cateogorii de tarani (in special a celor din zonele de campie). Perioada moderna,pe care o consideram aducatoare de progrese in cele mai multe domenii, aduce pentru taranimea traitoare la limita subzistentei, boli de nutritie ca si podagra si rascoale taranesti , cea mai importanta fiind cea din 1907.

STRUCTURI SOCIALELumea satului medieval romanesc cunoaste, inca de la inceputuri, diferentieri sociale, care devin din ce in ce mai importante in timp. Structura sociala este un alt domeniu in care se manifesta decalaje fata de Occident.

In spatiul romanesc, desi dependenta personala apare in documente, mai devreme in Transilvania (iobagii si jelerii), mai tarziu in spatiul extracarpatic (rumanii si vecinii), procesul de aservire are loc mult mai tarziu decat cel din Occident.

Aservirea incepe mai de timpuriu in Transilvania, marile rascoale taranesti din 1437 si 1514 fiind tocmai rezultatul incercarilor taranilor de a rezista asaltului realizat de nobilime la adresa libertatilor de care beneficiasera pana atunci.

Redobandirea libertatii personale de catre tarani avea sa fie un proces dificil si indelungat, inceput cu reformele de tip iluminist realizate, in secolul al XVIII-lea, de Constantin Mavrocordat, in Tara Romaneasca si Moldova, si incercate de Iosif al II-lea, in Transilvania.

La cealalta extremitate a scarii sociale se afla boierii. Diferiti ca avere sau participare la viata politica, boierii sunt uniti insa prin privilegiile care ii deosebesc de tarani si de celelalte categorii sociale, prin averile pe care le detin, in special funciare, prin modul lor de viata specific.

Acest mijloc de ascensiune sociala explica o caracteristica importanta a societatii romanesti de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea: absenta aparenta a burgheziei.

Biografie:Manual de Istorie pentru clasa a XII-a, editura Corintwww.google.rohttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Satwww.wikipedia.ro

~proiect realizat de:Apopei IrinaBuliga Ioana-MadalinaRusu IonelaUngureanu Miruna-Ioana