Upload
others
View
11
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIȚIE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”
Doctorand: AURA ȘCHIOPU
Domeniul de doctorat:
ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
Teză de doctorat
SCHIMBUL DE DATE ȘI INFORMAȚII ÎN
CONTEXTUL NOILOR REALITĂȚI
STRATEGICE EUROPENE – FUNDAMENT AL
COOPERĂRII JUDICIARE INTERNAȚIONALE
-REZUMAT-
Coordonator
PROF.UNIV.DR. DAMIAN MICLEA
Bucureşti, 2015
CUPRINS CAPITOLUL I - INTRODUCERE
1.1 Actualitatea domeniului cercetat
1.2 Gradul de studiere a domeniului
1.3 Obiectivele cercetării realizate
1.4 Direcții de cercetare
1.5 Metodologia cercetării științifice
1.6 Utilitatea cercetării realizate
CAPITOLUL II
STRUCTURI NAȚIONALE, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA
SCHIMBULUI DE DATE
A. PRIVIND SCHIMBUL OPERATIV, ACTIV, DE DATE. INSTITUȚIONALE
2.1 EUROPOL
2.2 INTERPOL
2.3 OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa)
2.4 EUROJUST
2.5 OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă)
2.6 EPPO (European Public Prossecutor’s Office - Parchetul European)
2.7 FRONTEX
2.8 CDPC (Comitetului European pentru Probleme Criminale)
2.9 Organizația Mondială a Vămilor
2.10 Reţeaua Judiciară Europeană
2.11 SELEC (Southeast European Law Enforcement Center)
2.12 SEEPAG (The Southeast European Prossecutors Advisory Group - Grupul Consultativ
al Procurorilor din Sud-Estul Europei)
2.13 Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie
B. PRIVIND SUPORTUL PASIV, CONSENSUAL, AL COOPERĂRII. ASOCIATIVE
2.14 CEPOL (Colegiul European de Poliție)
2.15 Comisia ONU pentru Prevenirea Crimei şi Justiţie Penală
2.16 EJTN (European Judicial Training Network – Rețeaua Europeană de Formare
Judiciară)
2.17 Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA – International
Association of Anti-Corruption Authorities)
2.18 Academia Internaţională Anticorupţie (IACA -The International Anti-Corruption
Academy)
2.19 Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE)
2.20 Asociația Internațională a Procurorilor (IAP)
2.21 Departamentul de Stat al SUA privind Traficul cu Ființe Umane
C. CONCLUZII PARȚIALE
CAPITOLUL III
INSTRUMENTE ȘI MECANISME INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA SCHIMBULUI DE
DATE
3.1.Convenția SCHNEGEN
3.1.1.Integrarea Acordului Schengen în Uniunea Europeană
3.1.2. Prevederi legale selective privind Acordul Schengen
3.2.ECRIS (Sistemul European de Informaţii cu privire la Cazierele Judiciare)
3.3.ROCRIS
3.4 TAIEX (Instrumentul de Asistență Tehnică și Schimb de Informații)
3.6 PNR (Acordul Transatlantic privind Registrele cu Numele Pasagerilor)
3.7 API (Advance Passenger Information - Informații Prealabile privind Pasagerii)
3.8 Sistemul de Informații Vamal în contextul creat de Covenția Napoli II
3.9 ECCP (EU Cybercrime Platform – Platforma UE Împotriva Criminalității Informatice)
3.10 FADO și particularitățile iFADO (Sistemul European de Arhivare a Imaginilor)
3.11 ARO (Asset Recovery Offices – Oficiile de Recuperare a Creanțelor)
3.12 FIU (Financial Intelligence Units – Unitățile de Informații Financiare)
3.13 JIT (Joint Investigation Teams – Echipele Comune de Anchetă)
CAPITOLUL IV – CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: SCHIMBUL OPERATIV DE DATE ȘI
INFORMAȚII
4.1 Schimbul de date în context Schengen
4.1.1 Cadrul legal de funcționare
4.1.2 Elementele componente ale Sistemului Informațional Schengen
4.1.3 Oficiul N.SIS II și Biroul S.I.RE.N.E.
4.1.4 Categorii de date, repere și alerte, introduse în SIS II
4.1.5 Supravegherea și gestionarea operațională a SIS II
4.2 Schimbul de date criminalistice, instrument de bază al cooperării judiciare
internaționale
4.2.1 Organizații internaționale în domeniul criminalisticii
4.2.2 Schimbul de date în domeniul criminalisticii
4.2.3.Schimbul de date criminalistice pe domenii
4.3.STUDIU DE CAZ:
CAPITOLUL V
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. ANALIZA SISTEMICĂ A COOPERĂRII JUDICIARE.
CONCLUZII
5.1 Progrese ale sistemului de cooperare judiciară internațională la nivelul statului român
5.1.1.La nivelul sistemului legislativ
5.1.2.La nivelul sistemului instituțional:
5.2 Realitățile din România în materia schimbului de date și informații judiciare
5.3 Vulnerabilități ale sistemului de cooperare judiciară internațională la nivelul statului
român
5.4 Perspectivele strategice în materia cooperării judiciare
5.4.1 Abordarea fenomenelor criminale transnaționale
5.4.2 Aspecte referitoare la justiția penală
5.4.3 Mobilitatea persoanelor într-un cadru securizat
5.4.4 Sistemele de informații
5.4.5 Lupta împotriva criminalității organizate internaționale
5.4.6 Exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă
5.4.7 Criminalitatea informatică
5.4.8 Criminalitatea economică
5.4.9 Strategia antidrog
5.4.10 Reducerea amenințărilor teroriste
5.5 Concluzii preliminare
5.6 Concluzii ale cercetării ștințifice
5.7 Propuneri și recomandări
BIBLIOGRAFIE
Problematica cooperării judiciare internaționale constituie o preocupare
atât pentru teoreticienii domeniului juridic și judiciar, cât și pentru cei din
arealul guvernamental, implicit cel al Afacerilor Interne, respectiv palierul
dedicat ordinii publice și siguranței naționale. S-a ajuns la acestă situație în
principal din cauza faptului că, în prezent, fenomenul criminal a încetat să mai
reprezinte doar o amenințare locală, delimitată de granițele unui stat. Evoluția
tehnologiei, a intereselor grupurilor criminale, alături de transformările
societății, au condus la escaladarea fenomenului criminal dincolo de nivelul
granițelor unui stat sau de limitele unui continent. În această situație, latura de
cooperare internațională devine o necesitate. În cadrul acestui domeniu, al
cooperării, unul dintre cele mai importante elemente este reprezentat de
capacitatea sistemelor naționale locale de a putea schimba date cu alte
sisteme/subsisteme/instituții din alte state sau localizate în subordinea unor
organisme internaționale.
Tema prezentei lucrări se află în strânsă legătură cu direcțiile actuale de
evoluție ale societății, fiind în consonanță atât cu preocupările specialiștilor din
domeniul dedicat cooperării judiciare internaționale, cât și cu necesitățile de
pregătire ale personalului din diversele domenii conexe, a căror activitate se
bazează primordial pe schimbul de date de interes judiciar, în consecință și pe o
bună cooperare la nivel european a instituțiilor implicate. De asemenea, unul
dintre motivele principale pentru care am optat pentru această temă de cercetare
a fost acela legat de interesul personal pentru domeniile asociate componentei de
cooperare internațională (în conexiune directă cu domeniul în care îmi desfășor
activitatea), analizarea instituțiilor internaționale în domeniu, dar și de dorința
realizării unei abordări unitare, fundamentate științific, menite să cuprindă
activitățile și procedurile operative ale instituțiilor în cauză (unele în curs de
edificare), precum și caracteristicile sistemice ale modului practic în care se
realizează schimburile de date și care să completeze pe cât posibil lacunele
existente în bibliografia de specialitate, asociată acestui domeniu, cu orientări
directe către ordinea publică și siguranța națională.
Termenul de ”cooperare” capătă, în contextul globalizării și al evoluției
diverselor paliere ale societății, o importanță din ce în ce mai accentuată.
Lucrarea de față se focusează pe două linii directoare, respectiv analizarea
coerentă a caracteristicilor definitorii ale diferitelor categorii de organizații,
mecanisme și instrumente operative dedicate cooperării judiciare, și evaluarea
caracteristicilor sistemice ale celor mai importante paliere în care au loc astfel de
schimburi de date, respectiv schimbul de date în sistem Schengen și schimbul de
date în domeniul criminalisticii. Ambele direcții de cercetare constituie
preocupări actuale ale specialiștilor din domeniile menționate, reprezentând în
prezent o provocare atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, în rândul
funcționarilor aflați pe latura operațională, fie că facem referire la o instituție
publică sau privată.
Domeniul abordat în cadrul cercetării prezintă actualitatea în contextul
dezvoltării dinamicii infracționale, precum și în contextul creșterii impactului
acesteia asupra vieții cotidiene. Practic, la momentul de față, formele grave de
criminalitate organizată nu mai cunosc limitele frontierelor de stat, iar
amenințările pe care le presupun se extind la nivel transfrontalier, implicând
riscuri la nivelul mai multor state sau chiar la nivel continental. Mai mult,
domeniul este abordat în consonanță cu direcțiile strategice și preocupările
deosebite existente la nivelul instrumentelor fundamentale ale Uniunii
Europene, respectiv cele exprimate în cadrul unor documente oficiale precum
Programul de la Stockholm sau Tratatul de la Lisabona. În acest context,
apreciem ca vitală pregătirea și perfecționarea lucrătorilor din domeniul judiciar
– fie că este vorba de lucrători din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului
Public, Ministerului Afacerilor Interne etc., pentru a putea aborda domeniul
cooperării judiciare internaționale cu o viziune coerentă asupra posibilităților de
schimb de date și a caracteristicilor efective ale modului în care se fac aceste
schimburi. Specialiștii din domeniile menționate mai sus se află într-o căutare
permanentă de informaţii condensate şi obţinute în timp util, pentru a lua decizii
dificile, rapid şi cu succes. De asemenea, sunt apreciate posibilitățile efective de
conlucrare cu instituții sau organisme similare, dar și cu organizații cu
caracteristici diferite, în măsura în care acestea sunt capabile să furnizeze plus-
valoarea necesară. Necesitățile de colaborare cu structurile similare trebuie
considerate ca un element-cheie al gestionării oricărei instituții. Nu în ultimul
rând, lucrarea pune la dispoziția personalului și managerilor din domeniu o
analiză obiectivă a caracteristicilor sistemice ale arealului cooperării judiciare
internaționale, cu accent pe principalele minusuri și vulnerabilități sistemice cu
care se confruntă domeniul cercetat.
CAPITOLUL II
STRUCTURI NAȚIONALE, EUROPENE ȘI
INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA SCHIMBULUI DE DATE
În cadrul funcționării normale a sistemelor judiciare de la nivel național,
european, dar și internațional, una dintre preocupările cele mai importante este
legată de posibilitatea unui răspuns eficient și corespunzător pentru amenințările
de tip transnațional. În acest sens, una dintre cele mai stringente necesități în
materie este cea legată de cooperarea judiciară între diverse autorități, instituții
și agenții cu rol în aplicarea legii. În cadrul prezentului capitol am urmărit
prezentarea principalelor trăsături ale acestor instituții, aflate aparent pe paliere
diferite (diverse linii de colaborare), precum și a acelor instituții care sunt
preconizate a fi instituite pentru a favoriza cooperarea eficientă. Am considerat
oportună analizarea atât a instituțiilor de cooperare din arealul Afacerilor
Interne, cât și a celor din zona justiției sau a celor din domenii interconectate pe
mai multe paliere.
Pentru o deplină înțelegere a fenomenelor și abordărilor din cadrul
prezentei cercetări, opinăm ca oportună și necesară definirea unor termeni cu
caracter definitoriu pentru conținutul prezentei teze de doctorat.
Astfel, una dintre controversele care poate genera ambiguitate în
abordarea domeniului este cea legată de trinomul date – informații - cunoștințe.
Datele reprezintă un set de fapte obiective, eterogene, despre un proces, o
persoană sau un eveniment cu o utilitate redusă, dacă nu sunt transformate în
informaţii. Datele, de exemplu, sunt atribute cantitative, numerice sau de altă
natură, obţinute prin observaţii, experimente sau calcule. Costul, viteza, durata
sau capacitatea sunt date cantitative1. Ele nu au un înțeles de sine stătător, dar
pot dobândi unul, odată ce au fost transformate în informații, pentru care
reprezintă materia primă.
Informațiile reprezintă datele care au fost înzestrate cu o relevanță și un
scop de sine stătătoare, fiind structurate, clasificate și folosite pentru diverse
direcții de interes. Transformarea datelor în informații se realizează prin
condensare (sintetizarea datelor și eliminarea aspectelor neesențiale),
contextualizare (identificarea și cunoașterea scopului de colectare a datelor),
calcule (procesarea datelor), categorizări (realizarea de taxonomii și repartizarea
datelor) și corectări (eliminarea erorilor, dacă este cazul).
Cunoștințele au o complexitate superioară atât datelor, cât și
informațiilor, pe care se bazează, dar în același timp le și includ. La nivel
individual, cunoștințele sunt stocate în memoria umană, iar la nivel instituțional,
al organizațiilor, sunt stocate sub formă de documente, arhive, procese, practici
și norme interne.
Din punct de vedere al domeniului tezei de doctorat, conceptele legate de
date și informații sunt direct conectate cu arealul Afacerilor Interne și al
componentelor sistemice ale acestuia. De asemenea, noțiunile specificate și
detaliate mai sus trebuie abordate în consonanță cu termenul de ”probă”, care
reprezintă corolarul activităților de colectare a datelor și informațiilor de diferite
categorii. La nivelul instituțiilor cu rol în aplicarea legii, obiectivul suprem este
aflarea adevărului și garantarea acestuia, obiectiv ce nu poate fi dus la
îndeplinire în absența unei modalități de dovedire a unui fapt ca fiind veridic sau
nu – ori dovedirea acestuia se va face în baza probelor existente în cauză. Ca
atare, proba desemnează orice element capabil a atesta ori confirma o stare
conformă cu realitatea. Probele pot fi clasificate după diferite taxonomii
posibile, pot avea surse testimoniale (declarative) sau fizice (de exemplu, urme
1 http://www.trainmor-knowmore.eu/FBC5DDB3.ro.aspx
identificate la fața locului unui eveniment) – asupra acestor detalii nu vom
insista. Cu toate acestea, probele se fundamentează pe diferita categorii de date
și informații, sau, altfel spus, datele și informațiile pot conține ori deveni probe
în măsura în care sunt de natură a fi de interes pentru o cauză judiciară.
În cadrul acestui capitol au fost abordate principalele instituții care furnizează
suportul corespunzător al schimbului de date, atât la nivel european, cât și la
nivel mondial. De asemenea, prezentarea a avut în vedere și o latură mai puțin
abordată în lucrări de specialitate, respectiv cea a instituțiilor cu care Ministerul
Public din România desfășoară diferite categorii de colaborări și schimburi de
date și informații.
Din analizarea instituțiilor prezentate anterior, rezultă faptul că acestea au
diferite direcții în care se implică, prin specificul lor, pentru realizarea unor
procese complexe de cooperare internațională, în materie judiciară. De
asemenea, unele furnizează un suport pasiv pentru cooperare, fie prin
organizarea unor cursuri, conferințe, a dezvoltării palierului educativ și,
implicit, a reunirii diferitelor categorii de persoane sub o umbrelă comună, pe
câtă vreme altele au politici efective (suport activ) de schimb de informații și
furnizează cadre instituționale direct pentru sprijinirea cooperării judiciare la
nivel internațional (precum Interpolul, OSCE etc.). Nu în ultimul rând, trebuie
precizat faptul că în prezentul capitol au fost abordate și instituții care nu sunt
complet operaționale sau care fac parte din cadre legislative în curs de
implementare, în special la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.
CAPITOLUL III
INSTRUMENTE ȘI MECANISME INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA
SCHIMBULUI DE DATE
Convenția SCHNEGEN
La 14 iunie 1985, Republica Federală Germania, Franţa, Belgia,
Luxemburg și Olanda, au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate
din Luxemburg), cu privire la abolirea treptată a controlului vamal comun al
acestor țări, care doreau să stabilească o zonă fără restricţii privind circulaţia
persoanelor şi a mărfurilor, în care controalele la frontieră să fie eliminate şi să
existe o cooperare mai strânsă în vederea combaterii criminalităţii
transnaţionale. Ulterior, cooperarea Schengen a fost încorporată în cooperarea
UE şi include, în prezent, toate statele membre ale Uniunii Europene, mai puţin
Irlanda şi Marea Britanie2.
Începând din 1954, ţările nordice sunt membre ale Uniunii Nordice a
Paşapoartelor, care prevede şi ea o zonă fără restricţii de circulaţie pentru
Islanda, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia. Când ţările nordice membre
ale UE, Danemarca, Suedia şi Finlanda, s-au alăturat cooperării Schengen,
Norvegia şi Islanda au fost nevoite să încheie un acord cu statele Schengen
pentru a păstra Uniunea Nordică a Paşapoartelor3.
Norvegia a încheiat cu Uniunea Europeană un acord de asociere la zona
Schengen, în 1999. Acest acord îi permite Norvegiei să ia parte la elaborarea
legislaţiei privind implementarea, punerea în aplicare şi dezvoltarea ulterioară a
acquis-ului Schengen (întregul corpus de acorduri şi acte legislative aferente
sistemului Schengen). Acesta este cel mai important acord încheiat de Norvegia
cu UE, în afara Acordului SEE4.
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen 3 www.undp.md/border/Download/35.doc 4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:l33020
Pentru a institui o zonă cu o frontieră externă comună şi fără controale la
frontierele interne, toate statele participante trebuie să aibă condiţii de intrare în
ţară identice5. De aceea, acquis-ul Schengen include norme privind măsurile de
control, care trebuie puse în aplicare la frontiera externă a zonei Schengen6.
JIT (Joint Investigation Teams – Echipele Comune de Anchetă)
La 29 mai 2000, Consiliul de Miniștri al UE a adoptat Convenția privind
asistența judiciară reciprocă în materie penală. Obiectivul acestei convenții este
de a încuraja și de a moderniza cooperarea între autoritățile judiciare și de
aplicare a legii din cadrul Uniunii Europene, precum și din Norvegia și Islanda,
prin completarea dispozițiilor din instrumentele juridice existente și prin
facilitarea aplicării acestora. În urma progreselor lente înregistrate cu privire la
ratificarea Convenției MLA 2000, Consiliul a adoptat, la 13 iunie 2002, Decizia-
cadru privind echipele comune de anchetă, pe care statele membre trebuiau să
o pună în aplicare până la 1 ianuarie 2003. Statele membre erau convinse că mai
ales instrumentul JIT ar avea o utilitate deosebită pentru agențiile de aplicare a
legii din Uniunea Europeană.
5 Acest lucru înseamnă, de exemplu, că trebuie să existe norme comune privind categoriile de cetăţeni
ai ţărilor terţe cărora li se solicită viză. Pe de altă parte, vizele acordate sunt în general valabile în toate
ţările Schengen. Mai mult, toate statele participante trebuie să se poată baza pe capacitatea celorlalte
ţări de a efectua controale satisfăcătoare la frontieră. 6 https://www.wattpad.com/3229650-91-acquis-ul-comunitar-schengen
CAPITOLUL IV – CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: SCHIMBUL
OPERATIV DE DATE ȘI INFORMAȚII
Schimbul de date în context Schengen
Cadrul legal de funcționare
Crearea şi administrarea unui sistem de informare comun reprezintă cea
mai importantă măsură compensatorie, menită să suplinească desfiinţarea
controalelor la frontierele interne şi să împiedice o posibilă periclitare a
securităţii interne în spaţiul Schengen.
În acest scop, a fost înfiinţat Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), în
temeiul dispoziţiilor titlului IV din Convenţia Schengen din 19 iunie 1990 dintre
guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi
Republicii Franceze, privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele
comune7.
Acest sistem de informaţii permite autorităţilor desemnate de fiecare stat
membru ca, prin intermediul unei proceduri de căutare automată, să aibă acces la
semnalările cu privire la persoane şi obiecte, pentru controale la frontieră şi
verificări, precum şi pentru alte controale ale poliţiei şi autorităţilor vamale,
exercitate în interiorul ţării conform dreptului intern, precum şi în cazul
categoriei de semnalări privind străinii declaraţi inadmisibili, pentru acordarea
vizelor, a permiselor de şedere şi pentru supravegherea străinilor8.
Pe parcurs, acest sistem a fost îmbunătăţit prin integrarea de noi funcţii,
prin adoptarea unor noi instrumente juridice, care au modificat o parte din
7 https://en.wikipedia.org/wiki/Schengen_Agreement 8 A se vedea art.92 al Convenţiei Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a
controalelor la frontierele comune
prevederile Convenţiei Schengen (articolele 92-119). Astfel, alături de această
Convenţie, cadrul legal actual al SIS este completat de:
- Regulamentul (CE) nr.871/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004,
privind introducerea unor noi funcţii ale Sistemului de Informaţii Schengen,
inclusiv în combaterea terorismului;
- Decizia 2005/211/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005, privind
introducerea unor noi funcţii ale Sistemului de Informaţii Schengen, inclusiv în
combaterea terorismului;
- Regulamentul (CE) nr.1160/2005 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 6 iulie 2005 de modificare a Convenţiei de punere în aplicare a
Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor
la frontierele comune, în ceea ce priveşte accesul la Sistemul de Informaţii
Schengen al serviciilor din statele membre, responsabile cu emiterea
certificatelor de înmatriculare a vehiculelor.
Sistemul de Informaţii Schengen, în forma sa iniţială, a fost conceput
pentru a deservi 18 ţări participante9. Astfel, sistemul nu a fost conceput pentru a
deservi numărului crescut de state membre ale spaţiului Schengen, în urma
extinderii acestuia.
De aceea, pentru a permite integrarea noilor state membre în sistem,
pentru a beneficia de ultimele evoluţii din domeniul tehnologiei informaţiei, dar
şi pentru a permite integrarea unor noi funcţii, s-a considerat necesară
dezvoltarea unui nou Sistem de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS
II)10
.
9 până nu demult, sistemul era operaţional pentru 13 state membre Schengen şi alte două state asociate
(Islanda şi Norvegia) şi trebuia să devină operaţional pentru Regatul Unit şi Irlanda 10 a se vedea Decizia SCH/Com-ex (97) 24 a Comitetului Executiv din 7 octombrie 1997
CAPITOLUL V
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. ANALIZA SISTEMICĂ A COOPERĂRII
JUDICIARE. CONCLUZII
Pentru a putea asigura un spațiu de libertate, securitate și justiție, este
important ca statele membre să realizeze în mod eficient prevenirea și
combaterea infracțiunilor grave cu caracter transfrontalier. Eficiența acțiunilor
de prevenire și combatere poate crește ca urmare a cooperării între autoritățile
judiciare și polițienești ale statelor membre. Având în vedere că fiecare stat
membru beneficiază de legislație proprie, precum și de tendințe instituționale
și strategice dedicate, activitatea de cooperare are de suferit. Din aceasta cauză,
instituțiile responsabile ale Uniunii Europene acordă o mare importanță
cooperării între statele membre în materia securității interne. Astfel, tema
cooperării este abordată centralizat și unitar, urmărindu-se astfel eliminarea
elementelor birocratice și inadvertențelor procedurale sau de sistem.
Pentru a putea îmbunătăți activitatea de cooperare judiciară și
polițienească în materie penală, considerăm că este necesară o analiză în
vederea identificării punctelor tari și slabe ale acestei activități. Astfel,
punctele forte trebuie subliniate și întărite, în contrast cu vulnerabilitățile
sistemice pe care le întâmpină structurile operaționale în materia cooperării, cu
perspectiva adoptării unor măsuri menite să diminueze impactul acestora sau
chiar eliminarea lor, în măsura în care această corecție este posibilă. Finalitatea
practică a analizei în cauză este reprezentată de către îmbunătățirea cantitativă
și calitativă a activității de cooperare judiciară.
În urma analizării sistemului instituțional, legislativ și procedural al
Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare, am identificat o serie de
puncte tari și puncte slabe, ce vor prezentate pe parcursul prezentului capitol.
Concluzii ale cercetării ștințifice
Teza de doctorat a fost fundamentată pe necesitatea stringentă de abordare
a domeniului cooperării judiciare internaționale dintr-o perspectivă cu caracter
de noutate, atât la nivel conceptual, principial, dar și la nivel operațional,
respectiv prin sublinierea mecanismelor de schimb de date la nivel judiciar și a
impactului acestor schimburi pentru arealul instituțional românesc.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Cursuri și tratate
1. Adrian Iacob, C-tin Victor Drăghici – Crima organizată, Editura Tritonic,
Bucureşti, 2006
2. Brammertz S., „Cooperarea poliţienească în Europa şi în Euroregio Meuse-
Rhin”, Deviere şi Societate, vol. 16, nr. 2, 1992
3. Brammertz S., De Vreese S. şi Thys J., „Cooperarea poliţienească
transfrontalieră, Bruxelles, Politeia, 1993
4. Constantin Andronovici, " Drept internaţional public", voi. I, Editura Graphix,
Iaşi, 1993
5. Costică Voicu – Spălarea banilor murdari, Editura Sylvi, Bucureşti, 1999
6. Costică Voicu, Adriana Cameria Voicu, Ioan Geamănu – Criminalitatea
organizată în domeniul afacerilor, Editural Pildner /Pildner, Târgovişte, 2006
7. C-tin Drăghici, S.Şerb, A.Iacob, A.Ignat, Drept poliţienesc, Editura Tritonic,
Bucureşti, 2003;
8. Damian Miclea – Combaterea crimei organizate, vol.I, Editura M.A.I.,
Bucureşti, 2004
9. De Bresson H., „Comisariate mixte la frontieră”, Le Monde, din 9/12/95
10. Dec.ONU E.C.N.7/558/1978.
11. Dewallef Y., „Colaborarea poliţienească internaţională sau cum se rezolvă
problemele care rezultă din deschiderea frontierelor”, Revistă Internaţională de
Criminologie şi Poliţie Tehnică, nr, 2, 1993
12. Drăgan Jenică, Legislaţie antidrog, Ed. Fadrom,
13. Dumitra Popescu şi Florian Coman – Drept internaţional public, Editura
Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993
14. Dumitru Mazilu – Dreptul Internaţional public, Ediţia a II-a, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2005
15. Dumitru Popescu – Criminalitatea transfrontalieră, Revista Criminalistica
nr.2/2004
16. Emil Hedeşiu – Contracararea crimei organizate transfrontaliere, Editura
UNAO, Bucureşti, 2005
17. Fijnaut C, Ouwerkerk J., Viitorul cooperării poliţieneşti şi judiciare în
Uniunea europeană, Martinus Nijhoff Publishers, Leiden/Boston, 2010
18. George Soros – Criza capitalului global, Editura Nemira, Bucureşti, 1998
19. Georgiana Tudor, Mariana Constantinescu, Mandatul european de arestare,
Ed.Hamangiu 2009;
20. Gh.Pele şi Ioan Hurdubaie – Interpolul şi criminalitatea internaţională,
Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1983
21. Gheorghe Drăgan- Grupul Egmont, cooperarea internaţională pentru
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Buletinul Documentar nr.
4/2005 al P.N.A.;
22. Gheorghiţă Mateuţ, Tiberiu Rudică (referenţi ştiinţifici) şi colectiv- Traficul
de fiinţe umane. Infractor. Victimă. Infracţiune, Asociaţia Alternative Sociale
Iaşi, 2005;
23. González Fuster, G. şi Paepe P., „Guvernarea reflexivă şi cel de-al treilea
pilon al UE – Analiza Protecţiei Datelor şi a Aspectelor de Legislaţie penală”;
24. Grigore Geamănu, "Drept internaţional public", vol. II, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
25. H.Meiyrowitz – La repression et par les tribunaux allemands des crimes
contre l’humanite et de l’appartenance a une organisation criminelle en
aplication de la loi – in nr. 10 cu Conseil de Controle allie, Paris, 1960;
26. Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Nicolae Steflea, Statele lumii,
mică enciclopedie, ediţia a V-a, editura Romby, Bucureşti, 1993;
27. Ioan Hurdubaie – Instrumente ale cooperării internaţionale în domeniul
valorificării mijloacelor criminalistice de probaţiune, Editura Era, Bucureşti,
2006
28. Ion Chipăilă (coordonator), Constantin Drăghici, Cristian Eduard Ştefan,
Ligia Teodora Pintilie, Gabriel Oloeriu şi Marin-Claudiu Ţupulan- Globalizarea
traficului de copii, Editura Sitech, Craiova, 2006
29. Ion Diaconu, ''Drept internaţional public". Casa de Editură şi Presă " Şansa"
S.R.L., Bucureşti, 1995. p. 243.
30. Ion Hurdubaie – Evaluările Interpolului privind ameninţările criminalităţii la
nivel mondial – publicată în Buletinul de Informare Documentare al
Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.4/2003
31. Ion Pitulescu – Consideraţii privind metodica investigării şi cercetării
infracţiunii de spălare a banilor, Revista Criminalistica nr.2/2002;
32. Ion Suceavă şi Florian Coman – Criminalitatea şi organizaţiile
internaţionale, Editura Romcartexim, Bucureşti, 1997,
33. J. Benyon, “Poliţia Uniunii Europene: schimbarea bazei legislative de
cooperare”, Buletinul Europei“ fasc. 420: Comisia comunităţii europene:
cooperarea în domeniul justiţiei şi a afacerilor interne şi judiciare”, Buletinul
Europei, aprilie 1993,
34. Joseph E.Stiglitz – Globalizarea – speranţe şi iluzii, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
35. Joubert C. şi Bevers H., „Poliţia şi Europa”, Revistă de Ştiinţe Criminale,
1992
36. Le Dosar Serge şi Rose Philiphe – Cyber – Mafia, Editura Antet, Bucureşti,
1998
37. M.Fitzmaurice – International legal problems of the envinomental protection
of the Baltic Sea, Rev. By E.Frankx, 1992,
38. Manualul SIRENE;
39. Marie Cristine Dupuis – Danon – Finance Criminelle, Editura Presses
Universitaires de France, 2004
40. Michel Vivant, Lamy Le droit de l’informatique, Ed. Lamy, Paris 1989
41. O.Manolache, Drept Comunitar, ed.a v-a, Ed.All Beck, Bucureşti 2006;
42. Oficiul Naţiunilor Unite pentru controlul drogurilor şi prevenirea crimei nr.
34/35/1999 „Paradisurile fiscale, secretul bancar şi spălarea banilor”,
43. Oliver Jerez – Le blanchiment de l’argent, Editura Revue Banque – Paris,
2003
44. Paolo Pezini – Mafiile, Editura BIC-ALL, Bucureşti, 2003
45. Ph. Broyer – La nouvelle economic criminelle – în volumul „Criminalitatea
financiară”, Editura D’Organisation, Paris, 2002
46. R. Traşcă, La place de L Office Europeene de Lutte Antifraude dans la
repression de la fraude au budget communautaire, Cahiers de droit europeen
(2008);
47. Radu Vasiliu, Decolonizarea şi relaţiile internaţionale, Bucureşti, Editura
Politică, 1972.
48. Raport Anual al Consiliului şi Parlamentului privind activităţile Unităţii
Centrale a EURODAC, SEC (2004)
49. Raportul Comisiei Europene privind crima organizată în anul 2003
50. S.Rădulescu şi S.Baniciu – Sociologia crimei şi criminalităţii, Editura Şansa,
Bucureşti, 1996
51. Stoica Gh. Mihai, Cătuţi C.Cristian – Cooperarea poliţienească
internaţională în România, Editura Paper Print Invest, Bucureşti, 2006
52. Tudor Ştefan, Beatrice Andreşan-Grigoriu, Drept Comunitar, Editura
C.H.Beck,
53. Ţical G., Blanda P., Edificarea unui sistem internaţional al controlului
drogurilor, Ed. Pildner, 1999
54. Valerian Cioclei – Manual de criminologie, Editura All Beck, Bucureşti,
1998
55. Victor Buculescu, Ion Florea, " Naţiunea şi statul în relaţiile internaţionale",
Editura Politică, Bucureşti, 1982
56. W.E.B. Du Bois, The Soul of Black Folk, Chicago, 1904.
57. www.europol.eu.int
58. Yoice V.A. – The story of international cooperation, New York, 1964.
Site-uri web
http://europa.eu/
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
http://www.emcdda.europa.eu/
http://www.europeana.ro/schengen/Schengen.htm
http://www.fatf-gafi.org/
http://www.incb.org/incb/fr/index.html
http://www.interpol.int/
http://www.un.org/french/pubs/l'onuetvous/odccp.htm
http://www.un.org/french/pubs/l'onuetvous/odccp.htm
https://www.europol.europa.eu/
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-4867_ro.htm
http://romaniaregional.ro/2015/05/04/comisia-europeana-a-adoptat-un-plan-
esential-pentru-asigurarea-securitatii-si-combaterii-terorismului/
http://eurojust.ro/agenda-europeana-privind-securitatea-pentru-perioada-2015-
2020/
http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX:52012XG1229%2801%29
www.ceeol.com
http://www.europedirect-tm.ro/stiri/traficul-de-persoane-in-perioada-2010-2014-
eradicarea-comertului-cu-sclavi
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1164_ro.htm
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/.
ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/.../1-2013-941-RO-F1-1.Pdf
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l33277
www.onpcsb.ro/pdf/MANUAL%20INSTRUIRE%20-%20ROMANA.pdf
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l24016a
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/
http://eeas.europa.eu/us/sector_en.htm
http://useu.usmission.gov/transatlantic_relations.html
www.state.gov/documents/.../163490.pdf
www.just.ro/.../IndrumarConventia%20UE%202000%2028112007%20p
https://e-justice.europa.eu/content_request_for_judicial_assistance-91-ro.do
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l33108
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:jl0016
http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsmrvgm/decizia-cadru-nr-909-2008-privind-aplicarea-
principiului-recunoasterii-reciproce-in-cazul-hotararilor-judecatoresti-in-
materie-penala-care-impun-pedepse-sau-masuri-privative-de-libertate-in-scopul-
exe
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:32006F0783
https://en.wikipedia.org/wiki/European_Arrest_Warrant
http://ec.europa.eu/justice/criminal/recognition-decision/european-arrest-
warrant/index_en.htm
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:l33167
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:12012E/TXT
www.echr.coe.int/.../FS_Police_arrest_ENG.pdf
www.leeds.ac.uk/law/hamlyn/arrestor.htm
www.dspace.library.uu.nl/.../1874/.../28-28-1-PB.pdf
https://www.europol.europa.eu.../joint-investigation-teams-989,
http://www.eurojust.europa.eu.../historical-background.aspx
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:l33172
https://en.wikipedia.org/wiki/Treaty_of_Lisbon
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:12007L/TXT
https://www.consilium.europa.eu/.../111615.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Amsterdam_Treaty
https://www.ncjrs.gov/policing/int63.htm
http://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780195396607/obo-
9780195396607-0153.xml
http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/police-
cooperation/index_en.htm.
https://www.europol.europa.eu/content/faq/what-europols-mission-77
https://www.europol.europa.eu/content/page/siena-1849
https://www.europol.europa.eu/content/page/europol-information-system-eis-
1850
https://www.europol.europa.eu/content/page/europol-information-system-eis
1850.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:l33188
http://lege5.ro/Gratuit/gi4danjrhe/decizia-nr-426-2008-privind-consolidarea-
eurojust-si-de-modificare-a-deciziei-2002-187-jai-de-instituire-a-eurojust-in-
scopul-consolidarii-luptei-impotriva-formelor-grave-de-criminalitate
www.selec.org.
http://www.selec.org/m106/About+SELEC.
http://www.selec.org/p249/Information_Exchange.
http://www.selec.org/p253/Joint_Investigations.
https://www.cepol.europa.eu/ro.
https://www.cepol.europa.eu/sites/default/files/2014-cepol-flyer-ro.pdf.
http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%...
%20politieneasca.pdf, p. 66.
http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/police-
cooperation/supporting-action/index_en.htm.
http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/free_movemen
t_of_persons_asylum_immigration/l33216_ro.htm.
http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/cooperare
%20politieneasca/cooperare%20politieneasca.pdf, p. 80.
http://www.eulisa.europa.eu/Pages/default.aspx
http://www.eulisa.europa.eu/PartnersStakeholders/Pages/EUInstitutions.aspx
http://www.eulisa.europa.eu/PartnersStakeholders/Pages/Agencies.aspx
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanismul_de_Cooperare_%C8%99i_Verificare
http://www.coe.int/T/dghl/cooperation/cepej/default_en.asp
http://www.cab1864.eu/?pag=83
http://www.interpol.int/Public/ICPO/PressReleases/PR2009/PR2009117FR.asp
http://www.trainmor-knowmore.eu/FBC5DDB3.ro.aspx
www.eui.eu/.../CentreForJudicialCooperation
https://en.wikipedia.org/wiki/Europol
http://people.exeter.ac.uk/watupman/undergrad/pollard/html/history.htm
http://www.cvce.eu/en/obj/the_europol_convention_brussels_26_july_1995-en-
42fc8822-e483-4d1d-869d-18c945fe2b7e.html
https://www.europol.europa.eu/
www.scritub.com/stiinta/drept/EUROPOL2042361523.php
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_55_2012_..._europol.php
www.jcer.net/index.php/jcer/article/.../222
https://www.app.college.police.uk/app-content/investigations/european-
investigations/
https://www.europol.europa.eu/iocta/2014/chap-6.html
http://www.ccsenet.org/journal/index.php/res/article/view/12817
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno2015.stenograma?ids=6291&idm=1,02&idl2
http://www.libertysecurity.org/article1149.html
www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=535
https://ro.scribd.com/doc/59620630/Europol-REFERAT
www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/.../1032/951
http://frontex.europa.eu/
https://en.wikipedia.org/wiki/Frontex
http://www.coe.int/t/DGHL/STANDARDSETTING/CDPC/default_en.asp
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=1638473&Site=COE
https://www.rewi.europa-
uni.de/de/forschung/projekte/ihrd/instruments_european/crime/CDPC/index.htl
https://www.unodc.org/unodc/commissions/CCPCJ/
http://www.wcoomd.org/en.aspx
www.referat.ro/referate_despre/organizatia_mondiala_a_vamilor.html
http://www.procuror.ro/article/9231/Reteaua-Judiciara-Europeana
http://www.haguejusticeportal.net/index.php?id=8912
http://ec.europa.eu/civiljustice/index_en.htm
http://www.ejn-crimjust.europa.eu/ejn/
http://www.ejn-crimjust.europa.eu/ejn/
www.ipex.eu/IPEXL-WEB
www.oas.org/juridico/mla/sp/ejn_website.ppt
https://e-
justice.europa.eu/content_european_judicial_atlas_in_criminal_matters-102-
ro.do
http://eurojust.europa.eu/Pages/languages/ro.aspx
http://www.eurojust.europa.eu/Pages/languages/ro.aspx
http://www.procuror.ro/article/3102/Eurojust
https://ro.scribd.com/doc/214609699/EUROJUST-referat
docslide.us/embed/referat-engleza-eurojust.html
http://www.mae.ro/node/1497
http://www.selec.org/m106/About+SELEC
http://www.mfa.gov.rs/en/foreign-policy/eu/regional-initiatives/selec
http://www.selec.org/m509/SEEPAG
http://www.seepag.info/index.php?section=about&id=1
www.ejtn.eu/
A se vedea Bilanțul Ministerului Public pentru anul 2014.
www.ejtn.eu/en/About/Upgraded-Catalogue1/
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32015D0512
https://ro.wikipedia.org/wiki/Oficiul_European_de_Luptă_Anti-Fraudă
http://ec.europa.eu/anti_fraud/policy/hercule/index_en.htm
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l33302
http://ec.europa.eu/justice/criminal/judicial-cooperation/public-
prosecutor/index_en.htm
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:52013PC053
http://www.iaaca.org/AboutIAACA/BriefIntroduction/201103/t20110316_5131
22.shtml
http://www.iaca.int/
http://www.iap-association.org/
http://people.howstuffworks.com/interpol3.htm
www.interpol.int/Media/Files/.../Constitution
police.ge/.../interpoli/International%20Criminal...
https://en.wikipedia.org/wiki/Interpol
www.interpol.int/
https://www.ncjrs.gov/policing/int63.htm
http://www.interpol.int/INTERPOL-expertise/Training-and-capacity-building
http://www.osce.org/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8..._Cooperare_%C3%AEn_Europa
http://www.titulescu.eu/2012/11/40-de-ani-de-la-debutul-conferintei-pentru-
securitate-si-cooperare-in-europa-dipoli-noiembrie-1972-iunie-1973/
https://www.osce.org/mc/39501?download=true
https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordurile_de_la_Helsinki
http://www.cvce.eu/en/obj/decision_on_peaceful_settlement_of_disputes_stock
holm..._1992-en-5e6db788-8bea-48cb-a1cd-f4e924f7d770.html
http://www.osce.org/node/58727
http://www1.umn.edu/humanrts/osce/new/budapest-summit-declaration.html
http://www.nti.org/treaties-and-regimes/organization-cooperation-and-security-
europe-osce/
http://www.karabakh.co.uk/osce-lisbon.html
http://www.cvce.eu/en/obj/osce_summit_document_lisbon_2_3_december_199
6-en-144c1d34-bab2-476b-8dc2-7709d9b7fbf5.html
http://www.cvce.eu/en/obj/the_osce_troika-en-e5028141-b0f9-4961-8d13-
991a9e248af6.html
http://romania.usembassy.gov/2014_tip_ro.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen
www.undp.md/border/Download/35.doc