Contractul de concesiuneI. Obiective operaţionale:

- să expună noţiunea contractului de concesiune;- să efectueze caracteristica generală a contractului de concesiune;- să sintetizeze deosebirile şi asemănările dintre contractulde concesiune de alte

contracte;- să identifice condiţiile de valabilitate ale contractului de concesiune;- să distingă varietăţile contractului de concesiune;- să determine cazurile de încetare a contractului de concesiune;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de concesiune;- să analizeze reglementările legale privind concesiunea;- să aplice corespunzător legislația la soluționarea cazurilor practice privind contractul de

concesiune și să demonstreze corectitudinea deciziilor.

II. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de concesiune2. Formele contractului de concesiune3. Elementele contractului de concesiune4. Efectele contractului de concesiune

Potrivitart. 1 al Legii cu privire la concesiune,concesiunea este un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau juridică,inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri deactivitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială.

Caracterele juridice ale contractului de concesiune:- este un contract sinalagmatic;- este un contract consensual;- cu titlu oneros;- comutativ;- cuexecutare succesivă;- intitu personae;- parțial negociabil,parțial de adeziune.

Elementele contractului de concesiune:- părțile: concedentul și concesionarul. Calitatea de concedent o areGuvernul, în cazul

concesionării terenurilor şi altor resurse naturale, organele centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei lor, în cazul concesionării bunurilor întreprinderilor de stat sau municipale, a altor obiecte economice.Calitatea de concesionar o pot avea persoanele fizice și juridice din Republica Moldova și din alte state;

1

- obiectul:  terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea, explorarea şi valorificarea acestora; bunurile mobile şi imobile ale domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; lucrările şi serviciile de interes public naţional sau local.

- prețul: Redevenţa care include: plăţi de o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţipentruextracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei (royalty).Redevența se stabileşte în natură, în bani sau în ambele modalităţi.În cazul în care plăţile se efectuează de cătreuninvestitor străin, acestea pot fi efectuate în monedă naţională şi/sau în valută străină.

Drepturile și obligațiile părților contractului de concesiune: Drepturile și obligațiile concesionarului (art. 16 al Legii cu privire la concesiuni):- dreptul să stabilească direcţiile principale şi perspectivele dezvoltării întreprinderii

concesionale, precum şi să planifice activitatea ei;- dreptul să stabilească structura organelor de conducere, statul de funcţii, să angajeze

lucrătorii, inclusiv cetăţeni străini şi apatrizi;- dreptul să numească şeful întreprinderii concesionale, adjuncţii lui, conducătorii

subdiviziunilor structurale, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;- dreptul să dreptul să desfăşoare activităţi extraconcesionale în corespundere cu

legislaţia şi contractul de concesiune sau cu acordul concedentului;- dreptul să atace instanţa de contencios administrativ competentă acţiunile organelor

centrale de specialitate ale administraţiei publice (autorităţilor administraţiei publice locale) în cadrul reglementării raporturilor concesionale;

- obligația să respecte clauzele contractului de concesiune;- obligația să desfăşoare activitate de întreprinzător, să ţină evidenţa contabilă şi

statistică în conformitate cu legislaţia;- obligația să prezinte, la încetarea contractului de concesiune, documentele care

dovedesc că obiectele concesiunii sînt libere de orice sarcini;- obligația să restituie concedentului, la expirarea contractului de concesiune sau în cazul

rezilierii lui, bunurile în starea în care le-a preluat, ţinîndu-se cont de uzura naturală a acestora.

Drepturile și obligațiile concedentului (art. 16 al Legii cu privire la concesiuni):- dreptul să intre în componenţa organelor de conducere şi de control ale întreprinderii

concesionale;- dreptul să primească sau să procure în mod prioritar o parte din producţia fabricată

deconcesionar, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;- dreptul să exercite controlul asupra respectării de către concesionar alegislaţiei

Republicii Moldova şi a contractului de concesiune;- dreptul să procure în mod prioritar bunurile concesionarului după încetarea efectului

contractului de concesiune;- dreptul să ceară, în caz de expirare a contractului de concesiune sau de reziliere a lui, să

i se transmită gratuit îmbunătăţirile care nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect, precum şi construcţiile executate pe sectorul concesionat fără consimţămîntul concedentului;

2

- dreptul să efectueze controlul asupra activităţii economico-financiare a concesionarului prin antrenarea unui serviciu de audit independent;

- obligația să acorde concesionarului,la timp şi în volum deplin, drepturile asupra obiectelor concesiunii, prevăzute de contractul de concesiune;

- obligația să predea concesionarului obiectele concesiunii în starea şi termenele prevăzute de contractul de concesiune;

- obligația să păstreze secretul comercial al concesionarului, în conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial;

- obligația să nu intervină în activitatea economică şi operativă a concesionarului.

Forma contractului de concesiuneestescrisă, durata contractului nu poate depăși termenul de 50 de ani. Contractul de concesiune va cuprinde:- părţile contractante;- obiectul şi scopul concesiunii;- formele, condiţiile, cuantumul şi modul de efectuare a plăţilor concesionale;- obligaţiile concedentului privind concesionarea obiectelor şi drepturile lui de control

asupra exploatării acestora;- obligaţiile concesionarului de a menţine obiectele concesiunii în stare de funcţionare şi

de a le restitui în starea respectivă după încetarea efectului contractului, precum şi obligaţiile de a asigura securitatea ecologică a unităţii de producţie înfiinţate şi protecţia mediului înconjurător;

- condiţiile de asigurare a obiectului concesiunii;- volumul şi termenele de atragere a investiţiilor în vederea desfăşurării activităţii

concesionarului;clauza privind prezentarea în modul stabilit de legislaţie a avizului organului de protecţie a mediului înconjurător şi a avizului serviciului sanitaro-epidemiologic asupra securităţii tehnologiilor aplicate;

- dreptul statului deaprocuraînmod prioritar o parte din produsul finit alconcesionarului;- clauza privind menţinerea sau modificarea numărului de locuri de muncă;- condiţiile,cotele, modul şi termenele de pregătire a personalului autohton

pentruîntreprinderea concesională;-  lista faptelor juridice a căror apariţie poate conduce la modificarea clauzelor

contractului de concesiune sau la rezilierea lui la cererea uneia dintre părţi;- modul de distribuire a bunurilor între concesionar şi concedent la încetarea efectului

contractului de concesiune;- răspunderea părţilor şi modul de soluţionare a litigiilor;- procedura lichidării întreprinderii concesionale;- durata contractului;- garanţiile financiare ale părţilor;- sediul şi elementele de identificare ale băncilor părţilor;- alte clauze convenite de părţi.

Încetarea contractului:- la expirarea termenului;

3

- prin reziliere. Conform art. 14 al Legii cu privire la concesiuni Concedentul are dreptul să ceară rezilierea înainte de termen a contractului de concesiune în cazul:

a) survenirii unor evenimente sau depistării unor fapte care îi dau dreptul de a rezilia contractul;b) încălcării clauzelor contractului de către concesionar;c) lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului - persoană fizică care a încheiat contractul;d) falimentului întreprinderii concesionale;e) pronunţării  de către instanţa de judecată competentă a hotărîrii privind nulitatea documentelor de constituire a întreprinderii concesionale.

Literatura recomandată:1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661

din 22.06.2002;2. Legea nr.534 din 13.07.1995 cu privire la concesiuni // M.O. nr.67/752 din

30.11.1995;3. S. David. Contrctul de concesiune//Dreptul.-1991.-nr.10;4. S. Gherghina, A. Sebeni. Efectele și încetarea contractului de concesiune// Dreptul.-

1991.-nr.11;5. M. Oroveanu. Concesiunea serviciului public// Studiu dde drept romînesc.-1995,- nr.

5;6. Trofimov I., Contracte civile, Chişinău, 2004.

4

Contractul de comisionI. Obiective operaţionale:

- să expună noţiunea contractului de comision;- să efectueze caracteristica generală a caracterelor juridice a contractului de comision;- să evidențieze delimitările dintre contractulde comision de contractul de mandat şi

administrare fiduciară;- să examineze condiţiile de valabilitate ale contractului de comision;- să analizeze efectele contractului de comision;- să determine cazurile de încetare a contractului de comision;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de comision.

II. Repere de conţinut

1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de comision2. Elementele contractului de comision3. Conţinutul contractului de comision4. Încetarea contractului de comision5. Contractul de consignaţie – varietate a contractului de comision

Conform art. 1061 Cod civil prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).

Caracterele juridice ale contractului de comision:- este un contract numit;- este un contract sinalagmatic;- este un contract consensual;- este un contract cu titlu oneros;- este un contract negociabil.

Elementele contractului de comision:- părțile: comitentul și comisionarul, acestea pot fi personae fizice cît și juridice.

Comitentul trebuie să aibă capacitatea de a încheia el însuși actele juridice pe care urmează să le încheie comisionarul. Comisionarul trebuie să aibă capacitatea de exercițiu.

- obiectul: activitatea comisionarului în vederea încheierii actelor juridice cu terța persoană, precum și executarea obligațiilor și exercitarea drepturilor ce rezultă din aceste acte.

- prețul: denumit comision este remunerația, ce urmează a fi plătită comisionarului. Stabilirea cuantumului comisionului tine de competența părților și se expune în contract sub forma unui sume fixe sau sub forma unui procent din valoarea actului juridic încheiat (art. 1063 Cod Civil).

- forma: scrisă.

Drepturile și obligațiile părților contractului de comision:

5

Obligațiile comisionarului:- este obligat de a executa mandatul încredințat de comitent. Neexecutarea sau executarea

necorespunzătoare a acestei obligaţii atrage răspunderea comisionarului. - este obligat să execute mandatul încredințat de comitent în limita împuternicirilor

primite;- este obligat să execute mandatul încredințat de comitent în conformitate cu indicaţiile

primite, ţinînd cont de faptul că comisionarul încheie acte în numele, iar pe contul comitentului. Abaterea de la indicaţiile comitentului constituie încălcare şi angajează răspunderea comisionarului, cu excepţia cazurilor cînd admiterea abaterilor este în favoarea comitentului;

- este obligat să evite apariţia conflictelor între interesele sale personale şi interesele comitentului;

- este obligat să nu divulge informaţia care i-a devenit cunoscută în cadrul activităţii sale;- este obligat să dea comitentului socoteală despre executarea mandatului;- este obligat să remită comitentului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului şi nu

a utilizat în acest scop, precum şi tot ce a dobîndit în legătură cu executarea mandatului.

Obligaţiile comitentului:- să recepționeze de la comisionar tot ce a executat acesta în baza contractului și să

examineze bunurile primite. În cazul în care constată vicii trebuie să-l informeze de îndată pe comisionar (art.1070 CC RM). Neexecutarea acestei obligații îl privează pe comitent de dreptul de a invoca aceste vicii;

- să informeze comisionarul în termen de 15 de la data primirii dării de seamă referitorla obiecții față de acesta.

- este obligat să compenseze cheltuielile pe care comisionarul le efectuează pentru executarea mandatului şi pe care, în funcţie de împrejurări, acesta le consideră necesare, cu excepţia cazului cînd cheltuielile urmează a fi compensate din remuneraţie (art. 1071 CC RM);

- este obligat să plătească retribuţia convenită (comisionul) (art. 1063 CC RM);- este obligat să repare prejudiciul produs fără vina sa, pe care comisionarul 1-a suferit în

executarea mandatului, dacă prejudiciul este rezultatul unui pericol legat de obligaţia contractuală ori s-a produs în urma executării unei indicaţii a comitentului, cu excepţia cazului în care acesta este acoperit prin remuneraţie.

Încetarea contractului de comision:- la expirarea termenului;- prin reziliere. Comitentul are dreptul să rezilieze contractul în orice moment. (art. 1072

CC RM)Comisionarul poate rezilia contractul de comision numai în cazul prevăzut de contract, în cazul inexistenţei posibilităţii de a executa obligaţia asumată sau în cazul în care comitentul nu execută obligaţiile contractule (art. 1073 CC RM).

6

Literatura recomandată:

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002;

2. Stanciu D. Carpenaru. Drept comercial român. - ALL, 1996.3. М.И. Брагинский, В.В. Витрянский. Договорное право. Книга третья. Договоры о

выполнении работ и оказании услуг. - Москва, 2002.4. Гражданское право. Том II. Полутом 2. //Ответ, ред: Е.А. Суханов. -Москва, 2000.5. А.Ф. Сохновский. Комиссионная торговля. Правовые вопросы. -Москва, 1989.

7

Contractul de administrare fiduciarăII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de administrare fiduciară;- să expună caracterele juridice a contractului de administrare judiciară;- să evidențieze delimitările dintre contractul de administrare judiciară de alte contracte

similare;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de administrare judiciară;- să analizeze efectele contractului de administrare judiciară;- să determine cazurile de încetare a contractului de administrare judiciară;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de administrare

judiciară.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de administrare fiduciară2. Elementele contractului de administrare fiduciară3. Conţinutul contractului de administrare fiduciară4. Încetarea contractului de administrare fiduciară

Conform art. 1053 CC RM prin contractul de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Caracterele juridice ale contractului de administrare fiduciară:- este un contract numit;- este un contract sinalagmatic;- este un contract consensual;- poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;- este un contract intitue persoane- este un contract de executare succesivă.Contractul de administrare fiduciară are următoarele particularități:- este un contract de administrare a bunului în interesul benefiarului administrării;- transmiterea bunului nu are drept efect transmiterea dreptului de proprietate;- în cadrul acestui contract are loc exercitarea atributelor proprietății de către o altă

persoană decît proprietarul, fiduciarul care activează în baza competențelor temporare care rezultă din contractul de administrare fiduciară;

Elementele contractului de administrare fiduciară: - părțile: fiduciantul și fiduciarul. Calitatea de fiduciant o poate avea proprietarul

bunului, la fel poate fi și altă persoană decît proprietarul. În situația în care administrarea fiduciară se instituie în baza legii (în interesul minorului sau a persoanei declarate disparate fără veste), fiduciar este autoritatea titular sau o altă persoană prevăzută în lege (alin. 5 art.1053 CC RM). În cazul transmiterii patrimoniului de stat fiduciant este Agenţiei Proprietăţii Publice. Fiduciar poate fi orice persoană cu

8

capacitate de exercițiu deplină, cu excepția autorității publice ( alin. 3, art. 1053 CCRM). În cazul transmiterii în administrare fiduciară a patrimoniului de stat, fiduciarul se selectează prin concurs organizat de o comisie specială create de Agenţia Proprietăţii Publice.

- obiectul: obiectul juridic – actele material și juridice săvîrșite de fiduciar în procesul administrării bunului; obiectul material – este bunul.

- forma: se încheie în formă scrisă. În cazul transmiterii în administrare fiduciară a patrimoniului de stat se încheie după contract model, autentificat notarial și înregistrat la Agenţia Proprietăţii Publice..

- prețul: remunerația se plătește numai dacă aceasta este prevăzută în lege sau contract. Poate fi prevăzută într-o sumă fixă de bani, fie în procente față de venitul obținut de fiduciar din administrarea bunurilor, fie în formă de procurare a unei părți a bunurilor administrate de fiduciar (art. 1057 CC RM).

Drepturile și obligațiile părților contractului de administrare fiduciară:Fiduciarul este obligat:- să administreze bunurile în interesele fiduciantului, sau a persoanei beneficiare și să

asigure integritatea acestora. În acest sens fiduciarul poate săvîrși orice act juridic în limita competențelor;

- să repare prejudicial cauzat dacă nu manifestă interesele față de interesele fiduciantului diligența de care dă dovadă în afacerile proprii;

- să administrare personal bunul. Acest drept poate fi transmis unei alte personae dacă se admite prin contract sau dacă împrejurările o cer;

- să transmită fiduciantului tot ce a obținut în legătură cu administrarea bunului;- răspunde cu patrimoniu propriu în situația depășirii împuternicirilor;- să facă public faptul separării bunurilor luate în administrare fiduciară de bunurile sale;- să indice în actul juridic cu terțele personae că acționează în calitate de fiduciar;Fiduciantul este obligat:- să transmită bunul în administrarea fiduciarului și să nu intervină în activitatea

operative a acestuia;- să restituie fiduciarului cheltuielile suportate de acesta în legătură cu administrarea

bunului, iar în cazurile prevăzute de lege sau contract să-I plătească remunerația.

Încetarea contractului de administrare fiduciară:- la expirarea termenului;- prin reziliere: benevolă și forțată.-

Literatura recomandată:

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002;

2. Bloşenco A. Dreptul civil, Partea Specială, Curs de prelegeri, Chişinău, 2002;3. Gheorghe Chibac, Aurel Băieşu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim, „drept civil.

Contracte speciale”, vol. III, Chişinău, 2005;4. B.B. Витрянский. Договор доверительного управления имуществом. -Статут,

2002;5. Михеева Л.Ю. Доверительное управление имуществом. ~ Москва, 1999.

9

Contractul de expedițieII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de expediție;- să expună caracterele juridice a contractului de expediție;- să evidențieze delimitările dintre contractul de expediție de alte contracte similare;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de expediție;- să analizeze efectele contractului de expediție;- să determine cazurile de încetare a contractului de expediție;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de expediție.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de expediţie2. Elementele contractului de expediţie3. Efectele contractului de expediţie

Conform art. 1075 al CC RM prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision).

Caracterele juridice ale contractului de franchising:- este un contract numit;- este un contract sinalagmatic;- este n contract cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;- este un contract accesoriu contractului transportului de încărcături;- este un contract complex.

Elementele contractului de franchising: - părțile: expeditorul și clientul. Calitatea de expeditor o poate avea fie intermediarii

specializați în prestarea unor servicii de expediție, fie transportatorul. Calitatea de client o poate avea orice persoană fizică sau juridică;

- obiectul: totalitatea actelor juridice și material necesare în scopul executării deplasării;- forma: se încheie în formă scrisă, concomitent expeditorului i se expediază o procură

dacă aceasta este necesară pentru executarea obligațiilor contractule (art. 1075 CC RM);

- prețul:Remunerația cuvenită expeditorului include: prețul serviciilor prestate de către expeditor; cheltuielile suportate de expeditor pentru executarea contractului. Remunerația se plătește la momentul predării bunului transportatorului (art. 1085 CC RM).

Drepturile și obligațiile părților contractului de expediție:Expeditorul este obligat:

- să organizeze transportarea, de regulă, fără să efectueze el însuși deplasarea mărfii;- să aleagă în mod liber, respectînd indicațiile clientului, felul transportului, cărăușul,

traficul și condițiile deplasării;

10

- să manifeste diligență și să țină seama de interesele clientului;- să execute el însuși el însuși transportul dacă prin contract nu s-a exclus acest drept. În

acest caz expeditorul va dobîndi în același timp drepturile și obligațiile cărăușului ( art. 1082 CC RM);

- să comunice transportatorului instrucțiunile necesare pentru a efectua deplasarea mărfii;

- este obligat să încheie contract de transport în nume propriu sau în numele clientului;- să asigure bunul dacă a primit o indicație în acest sens de la client;- să depoziteze marfa, să deținădocumentele necesare pentru import sau export;- să întocmească declarațiile vamale, controlul mărfurilor, încărcarea și descărcarea

mărfii, însoțire ei etc.Clientul este obligat:

- să furnizeze expeditorului informația despre bunul care urmează a fi transportat;- să transmită expeditorului mărfurile ce urmează a fi transportate;- să atragă atenția expeditorului asupra naturii pericolului și asupra măsurilor de

precauție în cazul expedierii bunurilor periculoase;- să plătească expeditorului remunerația. Încetarea contractului de expediere:- prin expirarea termenului;- prin executare;- prin reziliere.

Literatura recomanandată:1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661

din 22.06.2002;2. Octavian Căpățînă. Dreptul transportoruliror. Contractul de expediție a mărfurilor.

– LUMINA LEX, 1997;3. Ражданское право. Чю 2. / Подю ред. А.П. Сергееваб Ю.К. Толстого.-

Москва, 1998.

11

Contractul de franchisingII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de franchising;- să expună caracterele juridice a contractului de franchising;- să evidențieze delimitările dintre contractul de franchising de alte contracte similare;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de franchising;- să analizeze efectele contractului de franchising;- să determine cazurile de încetare a contractului de franchising;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de franchising.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de franchising; clasificarea

contractului de franchising2. Condiţiile de valabilitate ale contractului de franchising3. Efectele contractului de franchising (efecte ce rezultă din încheierea

contractului de franchising, efecte ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule)

4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de franchising5. Încetarea contractului de franchisingConform art. 1171 al CC RM prin contract de franchising, care este unul cu executare

succesivă în timp, o parte (franchiser) şi cealaltă parte (franchisee) întreprinderi autonome se obligă reciproc să promoveze comercializarea de bunuri şi servicii prin efectuarea, de către fiecare din ele, a unor prestaţii specifice.

Caracterele juridice ale contractului de franchising:- este un contract numit;- este un contract sinalagmatic;- este un contract consensual;- este un contract cu titlu oneros;- este un contract cu executare succesivă;Formele franchisingului:- Franchisingul poate fi corporativ sau comercial. Franchisingul corporativ prevede participarea părții denumită franchisee la întregul ciclu de producție. Franchisingul comercial prevede comercializarea de producție finita (mărfuri) sau prestarea de servicii de către franchisee.Elementele contractului de franchising: - părțile:francizorul și francizatul. Francizor este întreprinderea producătoare, reputată

pe o anumită piață, care dispune de marcă proprie. Francizorul trebuie să fie titularul dreptului asupra unei mărci înregistrate, drept pe care trebuie să-l mențină cel puțin pe durata contractului de franchising. Franchizatul este persoana fizică sau juridic, comerciant independent din punct de vedere juridic și financiar, care primește posibilitatea de a utiliza drepturile exclusive ale francizorului.

- obiectul:complex de drepturi exclusive de individualizează francizorul, mărfurile și serviciile acestuia;

- forma: contractul de franchising trebuie încheiat în scris, care trebuie să fie înregistrat

12

la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală.- prețul: se stabilește în contract în expresie bănească sau naturală și include 2 părți

component: plata inițială unică (se achită pentru dreptul de folosire a mărcii pe teritoriul determinat, precum și pentru compensarea cheltuielilor efectuate de francizor, inclusive pentru instituirea personalului și acordarea consultațiilor); royalty (constituie plăți periodice, proporționale cu venitul obținut de francizat sau cu volumul de mărfuri sau servicii distribuite);- termenul: Durata contractului se determină de către părţi cu luarea în considerare a

cerinţelor desfacerii bunurilor şi a serviciilor asupra cărora s-a convenit. Dacă durata nu este determinată sau depăşeşte 10 ani, oricare din părţi are dreptul să rezilieze contractul cu respectarea unui termen de preaviz de un an. Dacă nici una din părţi nu exercită dreptul de reziliere, contractul se prelungeşte de fiecare dată pentru 2 ani. 

Drepturile și obligațiile părților contractului de franchising:Obligaţiile franchiserului:

- să pună la dispoziţia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de drepturi, mărci de producţie, de modele, aranjamente, decoraţii, de concepte asupra aprovizionării, desfacerii şi organizării, precum şi alte date sau cunoştinţe utile promovării vînzărilor;

- să protejeze programul comun de prestare a franchisei împotriva intervenţiilor unor terţi;

- să-l perfecţioneze pe parcurs şi să sprijine franchiseeul în activitatea acestuia prin îndrumare, informare şi perfecţionare profesională etc.

Obligaţiile franchiseeului:- să utilizeze drepturile exclusive în conformitate cu contractul și indicațiile

francizorului;- să nu divulge terțelor peroane informația secretă furnizată de francizor;- să plătească o sumă de bani a cărei mărime se calculează, în principiu, ca o

fracţiune din volumul de vînzări care să corespundă cu contribuţia programului de prestare a franchisei la volumul de vînzări;

- să acorde francizorului dreptul de control privind respectarea tehnicilor de comercializare sau prestare de servicii, precum și calitatea acestora;

- să utilizeze programul de prestare a franchisei în mod activ şi cu diligenţa unui bun întreprinzător;

- să procure bunuri şi servicii prin franchiser sau prin intermediul unei persoane desemnate de acesta dacă măsura respectivă are legătură nemijlocită cu scopul contractului etc.

Încetarea contractului de franchising:- prin expirarea termenului;- prin reziliere.

Literatura de specialitate:1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661

din 22.06.2002.2. Bălan. Contractul de franciză//Dreptul.-1998.-nr.l.3. M.C. Costin. Contractul de franchising //Revista de drept comercial.-1998.-nr. 11.

13

4. Negară. Franchising - o nouă formă contractuală în legislaţia RM //Legea şi viaţa.-1998.-nr.8.

5. Pătulea. Studiu comparativ în ceea ce priveşte franciza //Dreptul.-2000.-nr.10.6. Евдокимова В. Франшиза и договор коммерческой концессии в ГК РФ

//Хозяйство и npaвo.-l997.№12.7. Суханов Е.А. Комментарий к ГК РФ. Коммерческая концессия //Хозяйство и

право.-1996.~№ 11.8. Сосна С. Новое в гражданском праве: Франчайзинг //Государство и право.-

1997,- № 7.

14

Contractul de intermediereII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de intermediere;- să expună caracterele juridice a contractului de intermediere;- să evidențieze delimitările dintre contractul de intermediere de contractul de mandat și

comision;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de intermediere;- să analizeze efectele contractului de intermediere;- să determine cazurile de încetare a contractului de intermediere;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de intermediere.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractelor de intermediere; clasificarea

contractelor de intermediere; contractul de agenţie2. Condiţiile de valabilitate ale contractelor de intermediere 3. Efectele contractului de intermediere (efecte ce rezultă din încheierea

contractului de intermediere, efecte ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule)

4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de intermediere5. Încetarea contractelor de intermediere

Conform art. 1179 prin contract de intermediere, o parte (intermediar) se obligă faţă de cealaltă parte (client) să acţioneze în calitate de mijlocitor la încheierea unui sau mai multor contracte între aceasta şi terţ.

Caracterele juridice ale contractului de intermediere:- este un contract numit;- este un contract consensual;- este un contract sinalagmatic; - este un contract executare succesivă;Tipurile contractului de intermediere:- obișnuită;- exclusive. În cadrul intermedierii exclusive, clientul se obligă de la angajarea actului cu

alt intermediar.

Elementele contractului de intermediere: - părțile:intermediarul și clientul. Clientul trebuie să aibă capacitatea de a

încheiacontractul pe care îl mijlocește intermediarul, iar intermediarul trebuie să aibă capacitatea deexercițiu deplină.

- obiectul:serviciile de mijlocire prestate de intermediar: selectarea potențialilor contractanți și determinarea lor la încheierea contractului sau indicarea ocaziei de încheiere a contractului.

- forma: se încheie în formă scrisă.- prețul:este stabilit de către părți în contract și se achită doar în cazul în care

intermediarul și-a executat obligația prevăzută în contract. Sub sancțiunea nulității

15

părțile nu pot conveni asupra unui avans din remunerația prevăzută în contract ( art. 1180).

Drepturile și obligațiile părților contractului de intermediere: Obligațiile intermediarului:- să acționeze în vederea determinării încheierii contractului sau indicării ocaziilor de

încheiere a acestuia etc.; Obligațiile clientului:- să plătească remunerația conform prevederilor legale;- în cadrul intermediere exclusive să nu încheie pe o perioadă determinate contract cu

alți intermediari;- să despăgubească intermediarul în situația în care a încheiat concomitent contracte cu

alți intermediar în cadrul intermedierii exclusive etc.Încetarea contractului de intermediere:

- prin expirarea termenului. - prin executare;- prin reziliere. În cazul contractului cu termen nedeterminat fiecare parte poate

rezilia oricînd contractul fără preaviz. Intermedierea exclusive se încheie numai pentru o perioadă determinate de timp, și de aceea rezilierea acestui contract poate avea loc pentru motive întemeiate și cu respectarea unui preaviz de 2 săptămîni.

Litieratura de specialitate:

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002.

2. D. Clocotici, Gh. Gheorghiu. Unele consideraţii privind contractulcomercial de agent, în contextul relaţiilor comerciale internaţionale //Revista dedrept comercial.-1995.-nr.2.

3. M. Ene. Contractul de agenţie comercială în Uniunea Europeană //Revista de drept comercial.-200L-nr.11.

4. Negară. Contracte de intermediere în comerţul internaţional. - Chişinău,2000.

16

Contractul de împrumutII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de împrumut;- să expună caracterele juridice a contractului de împrumut;- să evidențieze delimitările dintre contractul de împrumut de contractul de comodat și

locațiune;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de împrumut;- să analizeze efectele contractului de împrumut;- să determine cazurile de încetare a contractului de împrumut;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de împrumut.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de împrumut; clasificarea contractului de împrumut2. Condiţiile de valabilitate contractului de împrumut3. Efectele contractului de împrumut (efecte ce rezultă din încheierea contractului de împrumut, efecte ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule)

4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de împrumut5. Încetarea contractului de împrumut

Conform art. 867 al CC RM prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Caracterele juridice ale contractului de împrumut:- este un contract numit;- este un contract consensual;- este un contract cu titlu gratuit sau oneros;- negociabil.

Elementele contractului de împrumut: - părțile:împrumutătorul și împrumutatul. Împrumutătorul trebuie să aibă capacitate de

îndeplinească condițiile cerute de lege pentru actele de dispoziție și să fie proprietarul bunului care formează obiectul contractului. În unele cazuri împrumutătorul trebuie să aibă capacitatea specială – lombardul sau Asociația de economii și împrumut ale cetățenilor. Împrumutătorul trebuie să aibă și el capacitatea și să îndeplinească condițiile cerute de lege pentru acte de dispoziție

- obiectul:banii sau alte bunuri fungibile.- forma: urmează a fi respectate regulile generale cu privire la convenție. Împrumutul

acordat de Asociația de economii și împrumut se perfectează în scris, iar acel acordat de Lombard- prin întocmirea biletului normativ de amanet.

- prețul:apare doar cînd contractul expres prevede acest fapt.Dobîndatrebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei.

17

Drepturile și obligațiile părților contractului de împrumut: Obligațiile împrumutătorului:- să transmită împrumutatului bani sau bunurile fungibile conform contractului. În cazul

în care nu respectă obligația de a da cu împrumut este obligat să repare prejudiciul cauzat (art. 868 CC RM);

- să repare prejudicial cauzat dacă a transmis bunuri viciate și a ascuns aceste vicii intenționat sau din culpă gravă.

Obligațiile împrumutatului:-  să restituie împrumutul în termenul şi în modul stabilit în contract. Dacă nu au fost

stabilite dobînzi, el are dreptul să restituie împrumutul şi pînă la expirarea termenului;- să restituie bunuri de calitatea şi în cantitatea bunurilor primite şi nimic mai mult, chiar

dacă preţurile au crescut ori au scăzut;- obligaţia de a restitui suma nominală primită fără a ţine cont de variaţiile

valorii banilor,  în cazul în care a împrumutat o sumă de bani; art. (871 CC RM);- să plătească valoarea bunului calculată în funcţie de locul şi timpul executării obligaţiei

în cazul în care nu poate restitui acesta, împrumutatul trebuie (872 CC RM);- să asigure împrumutătorului posibilitatea de a verifica folosirea împrumutului după

destinație etc.

Încetarea contractului de expediere:- prin expirarea termenului;- prin reziliere.

Literatura recomandată:

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002;

2. Гражданское право, А. Сергеев, Ю. Толстой, том. 2, Москва, 1998,3. Б. Завидов, «Договоры кредито-финансовой сферы», Москва, 1997,4. Правовое регулирование банковской деятельностию.ю\ Под. Ред. Е.А. Суханова.-

Москва, 1997.

18

Contractul de factoringII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de factoring;- să expună caracterele juridice a contractului de factoring;- să evidențieze delimitările dintre contractul de factoring de cesiunea de creanță și

mandat;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de factoring;- să analizeze efectele contractului de factoring;- să determine cazurile de încetare a contractului de factoring;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de factoring.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de factoring; clasificarea contractului

de factoring; factoringul deschis şi acoperit2. Condiţiile de valabilitate ale contractului de factoring3. Efectele contractului de factoring (efecte ce rezultă din încheierea contractului de

factoring, efecte ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractul)4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de factoring5. Încetarea contractului de factoring

Conform art. 1290 prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 din următoarele obligaţii: a) finanţarea aderentului, inclusiv prin împrumuturi şi plăţi în avans; b) ţinerea contabilităţii creanţelor; c) asigurarea efectuării procedurilor de somare şi de încasare a creanţelor; d) asumarea riscului insolvabilităţii debitorului pentru creanţele preluate (delcredere).

Caracterele juridice ale contractului de factoring:- este un contract numit;- este un contract complex ( credit, prestări servicii, cesiune de creanță) ( alin 5, art.

1290 CC RM);- este un contract sinalagmatic;- este un contract consensual;- este un contract de executare succesivă.

Tipurile de factoring :1. în dependent de prezența sau lipsa elementelor de creditare:

- tradițional;- la scadență.

2. În dependent de informarea sau neinformarea debitorului:- deschis;

19

- confidențial. -Elementele contractului de factoring: - părțile:factorul și aderentul. Calitatea de factor o poate avea întreprindere care

dobîndește creanțele de la contraagentul său, prestînd și alte servicii financiare. Aderentul- furnizorul de bunuri și servicii.

- obiectul:creanțele cesionate sau alte servicii prestate de factor. Părţile sînt obligate să precizeze mărimea, volumul, domeniul şi caracteristicile creanţelor care fac obiectul contractului, precum şi elementele pentru determinarea sumei de plată. Contractul poate prevedea transferul tuturor drepturilor aderentului sau numai al unora dintre ele, ce derivă din contractele cu debitorii.

- forma: Contractul de factoring se încheie în scris.- prețul:este comisionul ce se cuvine comisionului pentru serviciile prestate, comisionul

constituie un anumit procent din creanțele cesionate, la fel taxa stabilită pentru delcredere și alte servicii.

Drepturile și obligațiile părților contractului de factoring: Obligațiile factorului:- să preia creanțele și să plătească aderentului toate facturile pe care le-a aprobat etc.;Obligațiile aderentului:- să garanteze factorului existent creanțelor informîndu-l despre toate cauzele care ar

putea afecta creanța; - să recupereze prejudicial cauzat prin neexecutarea garantării creanței, precum și pentru

neîndeplenirea obligațiilor față de debitor ( art.1924 CC RM).- să plătească comisionul cuvenit;- să răspundă pentru capacitatea de plată a debitorului în cazul în care riscul nu a fost

preluat etc.Debitorul are datoria de a plăti factorului cu condiția că a fost informat de aderent sau

factor despre cesiune. El va opune factorului excepțiile pe care le are față de aderent. El poate cere factorului compensarea creanțelor sale față de aderent dacă această creanță este scadentă la momentul transferului creanței către factor(art. 1298 CC RM).

Încetarea contractului de factoring:- prin expirarea termenului;- prin executare.

Literatura de specialitate:

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002.

2. Victor Burac. Drept bancar. - Chişinău, 2001.3. Ion Turcu. Operaţiuni şi contracte bancare. - Lumina Lex, 1997.4. Белов В.А. Вексельное законодательство России. - Москва, 1999.5. Завидов Б. Договоры кредитно-финансовой сферы. - Москва, 1997.6. Захарова. Н. Кредитный договор. Гражданско-правовые аспекты. -

Москва, 1997.7. Правовое регулирование банковской деятельности /Под. ред. Е.А.

Суханова. - Москва, 1997.

20

Contractul de tranzacțieII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de tranzacție de împăcare;- să expună caracterele juridice a contractului de tranzacție;- să evidențieze delimitările dintre contractul de tranzacție de alte acte juridice civile;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de tranzacție;- să analizeze efectele contractului de tranzacție;- să determine cazurile de încetare a contractului de tranzacție;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de tranzacție.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de tranzacţie2. Condiţiile de valabilitate ale contractului de tranzacţie3. Efectele contractului de tranzacţie (efecte ce rezultă din încheierea contractului de

tranzacţie, efecte ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule)4. Drepturile şi obligațiile părţilor contractuluitranzacţie de tranzacţie

Conform art. 1331 al CC RM  tranzacţia este contractul prin care părţile previn un proces ce poate să înceapă, termină un proces început sau rezolvă dificultăţile ce apar în procesul executării unei hotărîri judecătoreşti. Tranzacția presupune:

- Existent unui drept litigios ce poate provoca un proces;- Intenția părților de a înceta litigiul, de a preîntîmpina nașterea unui litigiu sau de a

rezolva problemele ce pot apărea în cadrul executării titlului executoriu;- Existența concesiilor reciproce.

Caracterele juridice ale contractului de tranzacţie:- este un contract numit;- este un contract consensual;- este un contract sinalagmatic;- este un contract comutativ;- este un contract cu titlu oneros.

Elementele contractului de tranzacţie: - părțile:orice persoană fizică sau juridică, trebuie să aibă capacitatea necesară de a

dispune de obiectul tranzacției. ( alin. 2 art. 1331 CC RM)- obiectul:bunurile aflate în circuitul civil ( drepturi reale sau de creanță, contractuale

sau delictuale).  Nu se poate face tranzacţie cu privire la capacitatea persoanei sau la alte chestiuni care interesează ordinea publică. (art. 1332 CC RM);

- forma: se încheie în formă scrisă.

Efectele contractului de tranzacție:În rezultatul încheierii contractului de tranzacție se nasc trei tipuri de efecte:

- Părțile renunță reciproc la acțiuni;

21

- Părțile renunță la o parte din pretenție, în schimbul renunțării celeilalte părți la acțiune în justiție;

- Una din părți renunță la acțiunea în justiție în schimbul obligației pe care își asumă cealaltă parte.

Tranzacţia are între părţi autoritatea lucrului judecat. Tranzacţia nu este susceptibilă de executare silită decît după omologare.

 Tranzacţia poate fi declarată nulă pentru temeiurile generale de nulitate a actelor juridice. Eroarea de drept nu este un temei de nulitate a tranzacţiei.  ( art. 1334 CC RM)

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002;

2. Bloşenco A. Dreptul civil, Partea Specială, Curs de prelegeri, Chişinău, 2002;3. Gheorghe Chibac, Aurel Băieşu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim, „drept civil.

Contracte speciale”, vol. III, Chişinău, 2005;4. F. Deak. Tratat de drept civil. Contracte speciale. Bucureşti,1996;5. D.Macovei. Drept civil. Contracte. Iaşi, 1996.

22

Contractul de societate civilăII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de tranzacție de societate civilă;- să expună caracterele juridice a contractului de societate civilă;- să evidențieze delimitările dintre contractul de societate civilă de societatea comercială;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de societate civilă;- să analizeze efectele contractului de societate civilă;- să determine cazurile de încetare a contractului de societate civilă;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de societate

civilă.

III. Repere de conţinutNoţiunea şi caracterele juridice ale contractului de societate

1. Condiţiile de valabilitate ale contractului de societate2. Efectele contractului de societate (efecte ce rezultă din încheierea contractului de

societate, efecte ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule)3. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de societate4. Încetarea contractului de societate

Conform art. 1339 prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Conform art. 1341 în cazul în care se încheie în scris, contractul de societate civilă trebuie să conţină:    a) numele sau denumirea, adresa sau sediul participanţilor;    b) drepturile şi obligaţiile fiecărui participant;    c) constituirea şi funcţiile conducerii;    d) repartizarea cîştigului şi a pierderilor între participanţi;    e) procedura eliminării unor participanţi;     f) durata societăţii;     g) procedura dizolvării societăţii şi împărţirii patrimoniului ei.

Caracterele juridice ale contractului de societate civilă- este un contract numit;- este un contract bi sau plurilateral;- este un contract lucrative ( patrimonial);- este un contract sinalagmatic;- este un contract cu titlu oneros;- este un contract comutativ;- este un contract consensual;- este un contract de executare succesivă;- este un contract intitue personae.

Elementele contractului de societate civilă:- părțile: subiecții contractului sunt asociații, fiecare asociat are dubla calitate de debitor

23

și creditor în raport cu ceilalți asociați. Asociații trebuie să-și manifesteconsimțămîntul în vederea constituirii societății. Pot fi atît personae fizice cu capacitate deplină de exercițiu, cît și personae juridice.

- obiectul: totalitatea de operațiuni pe care asociația urmează să le îndeplinească în vederea realizării de beneficii;

- forma: poate fi încheiată în formă scrisă sau orală ( art. 1341 CC RM)- termenul:pe termen determinat sau nedeterminat;

Drepturile și obligaţiile părţilor contractului de societate:- să verse contribuţiile convenite prin contract. În lipsa unor dispoziţii în acest sens, ei sînt

obligaţi la plata unor contribuţii egale. Contribuţiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale. Dacă prin contract nu s-a dispus altfel, contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor.

- să plătească dobînda în conformitate cu art. 619 CC RM și să repare prejudiciu cauzat în situația în care nu a depus contribuția stabilită în bani;

- să predea toate cîștigurile obținute prin prestațiile care fac obiectul contractului;- să compenseze în bani costul folosinţei de care s-a lipsit societatea în cazul în care dreptul

de folosinţă asupra unui bun a fost transmis în calitate de contribuţie şi acest drept se stinge anterior termenului pentru care a fost transmis;

- să obțină venituri proporțional cotelor depuse în capitalul social dacă altceva nu este prevăzut în contract;

- să gestioneze activele societății și să reprezinte împreună societatea în exterior dacă în contract nu este prevăzută persoana care va administra societatea;

- să ceară revocarea administratorului;- alte obligații prevăzute de lege.

Încetarea contractului de societate civilă:   Temeiurile dizolvării societăţii civile sînt ( art.1353, CC RM):- expirarea termenului pentru care a fost constituită; - decizia asociaţilor;- declanşarea procedurii lichidării judiciare asupra patrimoniului societăţii civile;- imposibilitatea urmăririi în continuare a scopului.  Dacă contractul nu prevede altfel, sînt de asemenea temeiuri de dizolvare a societăţii civile:  - moartea unuia dintre asociaţi; - declanşarea lichidării judiciare a patrimoniului unuia dintre asociaţi; -lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciţiu; - rezilierea.

24

Contractul de gajII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de gaj;- să expună caracterele juridice a contractului de gaj;- să evidențieze delimitările dintre contractul de gaj de contractul de fidejusiune și

ipotecă;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de gaj;- să analizeze efectele contractului de gaj;- să expună și analizeze tipurile gajului;- să determine cazurile de încetare a contractului de gaj;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de gaj.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi a caracterele juridice ale contractului de gaj; categoriile contractului de gaj2. Condiţiile de valabilitate ale contractului de gaj3. Efectele contractului de gaj (efecte ce rezultă din încheierea contractului de gaj, efecte

ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule)4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de gaj; reţinerea sau vînzarea lucrului

gajat5. Încetarea contractului de gaj

Conform art. 454 gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.Tipurile de gaj:- Gajul se constituie asupra unui bun mobil sau imobil, ori asupra unei universalităţi de

bunuri mobile sau imobile.- Gajul bunurilor imobile este denumit ipotecă. Ipoteca este reglementată de prezenta

lege şi de legislaţia cu privire la ipotecă. Prevederile prezentei legi nu se aplică ipotecii în cazurile expres stabilite de lege, precum şi în cazurile cînd legislaţia cu privire la ipotecă prevede altfel

- Gajul bunurilor mobile are loc cu sau fără deposedarea de ele.- Gajul bunului mobil cu deposedare este denumit amanet. ( art. 5 al Legii cu privire la

gaj)- Gajul este convenţional sau legal ( art. 6 al Legii cu privire la gaj)Caracterele juridice contractului de gaj:- Este un contract numit;- Este un contract accesoriu.

Elementele contractului de gaj:- Părțile: debitorul gajist și creditorul gajist. Pot fi atît personae fizice cît și persoane

juridice care dețin capacitate de exercițiu.- Obiectul: satisfacerea preferințială a creditorului gajist față de creditorii chirografari;

25

- Forma: verbal, scrisă și înregistrată, autentificată notarial și înregistrată;

Drepturile și obligațiile părților contractului de gaj:

Creditorul gajist:- este obligată să asigure bunul amanetat din contul debitorului gajist;- este obligat să păstreze bunul amanetat;- are dreptul să verifice modul de păstrare a bunului de gaj, dacă ele au fost înstrăinate

fără acordul lor;- are dreptul să valorifice dreptul de gaj din bunul depus în gaj, dacă debitorul nu a

onorat obligația principală;- are dreptul să înăinteze cerințe de a-și satisface creanța care nu a fost acoperită integral

din valoarea bunurilor gajate.Debitorul gajist:

- are dreptul de folosință asupra bunurilor ipotecate și a celor rămase în posesia sa;- are dreptul să păstreze dreptul de proprietate;- este obligat să asigure bunul ipotecat și cele rămase în posesia sa;- are dreptul să garanteze cu un singur bun mai multe obligații, dacă primul creditor

gajist nu interzice;- are dreptul să revendice bunul de la terțele persoane, dacă ele sînt deținute ilegal;- poate cere eliberarea bunului din gaj, dacă a onorat obligația principală;- este în drept să ceară sumele rămase după satisfacerea creanțelor.

Încetarea contractului de gaj: - Stingerea obligației principale;- Expirarea termenului contractului de gaj;- Peirea bunurilor gajate;- Comercializarea bunurilor gajate.

Literatura recomandată:

1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002.

2. Legea cu privire la gaj din 23.05.1996, MO nr. 61 din 1996.3. F. Deak. Tratat de drept civil. Contracte speciale. Bucureşti,1996.4. D.Macovei. Drept civil. Contracte. Iaşi, 1996.5.

26

Contractul de ipotecăII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de ipotecă;- să expună caracterele juridice a contractului de ipotecă;- să evidențieze delimitările dintre contractul de ipotecă de contractul de fidejusiune și

gaj;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de ipotecă;- să analizeze efectele contractului de ipotecă; - să determine cazurile de încetare a contractului de ipotecă;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de ipotecă

III. Repere de conţinut1. Noţiunea şi a caracterele juridice ale contractului de ipotecă2. Condiţiile de validitate ale contractului de ipotecă3. Efectele contractului de ipotecă4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de ipotecă5. Încetarea contractului de ipotecă6. Executarea dreptului de ipotecă

27

Contractul de fidejusiuneII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea contractului de fidejusiune;- să expună caracterele juridice a contractului de fidejusiune;- să evidențieze delimitările dintre contractul de fidejusiune de contractul de ipotecă și

gaj;- să examineze condiţiile de valabilitate a contractului de fidejusiune;- să analizeze efectele contractului de fidejusiune; - să determine cazurile de încetare a contractului de fidejusiune;- să evidenţieze deficienţele în reglementările legale privind contractul de fidejusiune.

IV. Repere de conţinut1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de fidejusiune2. Condiţiile de validitate contractului de fidejusiune; obiectul contractului de fidejusiune;

subiectele contractului de fidejusiune; termenul şi forma contractului de fidejusiune3. Efectele contractului de fidejusiune; efectele ce rezultă din încheierea contractului;

efectele ce rezultă din neexecutarea clauzelor contractule4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului; raporturile între fidejusori, raporturile

între fidejusor şi creditor; raporturile între fidejusir şi debitor5. Încetarea contractului de

Conform art. 1146 CC RM prin contractul de fidejusiune, o parte (fidejusor) se obligă faţă de

cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului. 

Caracterele juridice ale contractului de fidejusiune:- este un contract numit;- este un contract consensual;-  este un contract accesoriu;- Este un contract cu titlu gratuit deoarece, în schimbul obligaţiei sale fidejusorul nu

urmăreşte să obţină un echivalent de la creditorul cu care contractează;- Este un contract esenţialmente unilateral, în sensul că dă naştere la obligaţii numai în

sarcina fidejusorului. Raporturile care se nasc între fidejusor şi debitorul a cărui datorie o garantează nu izvorăsc din contractul de fidejusiune.

Elementele contractului de fidejusiune:- Părțile: fidejusior și creditor. Pot fi atît personae fizice cît și persoane juridice care

dețin capacitate de exercițiu.- Obiectul: executarea integrală sau parţială, gratuită sau onerosă a obligaţiei debitorului ;- Forma:   Contractul de fidejusiune, pentru a fi valabil, trebuie încheiat în scris. În cazul în

care fidejusorul execută obligaţia, viciul de formă se consideră înlăturat. Drepturile și obligațiile părților contractului de fidejusiune:

Drepturile și obligațiile fidejusorului:- să opună creditorului toate excepţiile pe care le-ar putea opune debitorul.- să refuze satisfacerea cerinţelor creditorului atît timp cît debitorul are dreptul de a ataca actul

care stă la baza obligaţiei;

28

- are drept de regres contra debitorului în mărimea sumelor pe care le-a plătit, inclusiv datoria principală, dobînda aferentă, precum şi toate cheltuielile pe care le-a suportat în legătură cu fidejusiunea; Fidejusorul nu are drept de regres faţă de debitorul care, de asemenea, a plătit datoria din cauza faptului că fidejusorul nu l-a anunţat despre plata efectuată.  (art. 1163 CC RM);

- să rezilieze contractul, cu un preaviz de 3 luni faţă de creditor, de debitorul principal şi de ceilalţi fidejusori, după expirarea a 3 ani de la constituirea fidejusiunii, dacă fidejusiunea s-a constituit pentru garantarea obligaţiilor viitoare sau nedeterminate sau dacă nu s-a stabilit un termen pentru fidejusiune, fidejusorul are dreptul;

- să execute întreaga datorie preluată, în care mai multe persoane au prestat o fidejusiune aceluiaşi creditor pentru aceeaşi obligaţie, dacă părțile nu s-au înțeles altfel;

- să execute solidar obligațiile în faţa creditorului  în cazul neexecutării obligaţiei principale, dacă în contract nu este prevăzut altfel;

- să reducă datoria la partea pe care o datorează fiecare dintre ei, În cazul în care părţile au convenit asupra diviziunii;

- să-l introducă în cauză pe debitor, dacă se intentează o acţiune împotriva fidejusorului;-  să plătească datoria numai după urmărirea debitorului, în cazurile prevăzute în contract etc.

Drepturile și obligațiile creditorului:- să furnizeze, la cererea fidejusorului, toate informaţiile utile privind conţinutul şi modalităţile

obligaţiei principale şi privind stadiul de executare a acesteia (art. 1155 CC RM);- să-şi divizeze acţiunea şi să o reducă la partea pe care o datorează fiecare dintre fidejusori, în

cazul în care părţile au convenit asupra diviziunii;-   dacă debitorul principal este în întîrziere cu executarea obligaţiilor sale, creditorul trebuie să-l

informeze despre aceasta pe fidejusor; ( art. 1160 CC RM);- să-i remită documentele care atestă creanţa împotriva debitorului, precum şi drepturile care

garantează această creanţă, după ce fidejusorul execută obligaţia etc.

Încetarea contractului de de fidejusiune:– prin reziliere; (art. 1166 CC RM)– prin expirarea termenului; (art. 1170 CC RM)– prin stingerea sau modificarea obligaţiei garantate ; (art. 1167 CC RM)– prin decesul fidejusorului; (art. 1168 CC RM)– prin imposibilitatea subrogării. (art. 1169 CC RM)

Literatura recomandată:1. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O. nr.82-86/661 din

22.06.2002;2. Adam Ioan. Drept civil. Teoria generala a obligatiilor-editia a 2-a.-București: Ed.C.H.Beck,

2014;3. Pop L. Teoria generală a obligaţiilor, Iaşi 1993;4. P. Cosmovici, Tratat de drept civil. Partea generală, Bucureşti, 1989;5. Ana Manea Luca, Drept civil. Noţiuni generale despre obligaţii. Contracte civile, Iaşi, 1994.

29

Actul și faptul juridicII. Obiective operaţionale:

- să analizeze noţiunea actului şi faptului juridic ca izvor unilateral de obligaţii;- să expună noţiunea, caracteristica şi condiţiile promisiunii publice de recompensă;- să elucidezerevocarea promisiunii publice de recompensă;- să examineze noţiunea, condiţiile şi efectele îmbogăţirii fără justă cauză;- să analizeze definiţia gestiunii de afaceri; condiţiile gestiunii de afaceri; - să evidenţieze obiectul gestiunii de afaceri; efectele gestiunii de afaceri.

III. Repere de conţinut1. Noţiunea actului şi faptului juridic ca izvor unilateral de obligaţii2. Noţiunea şi caracteristica promisiunii publice de recompensă; condiţiile promisiunii

publice de recompensă3. Jocuri şi pariuri4. Gestiunii de afaceri5. Îmbogăţirii fără justă cauză

Conform art. 195 CC RM act juridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile.

Promisiunea publică de recompensă.Persoana care a făcut promisiune publică de acordare a unei recompense pentru săvârşirea

într-un anumit termen a unei acţiuni licite, indicate în anunţ, este obligată să acorde recompensa oricărei persoane care a săvârşit acţiunea în condiţiile stabilite (art. 1371 CC RM).

Caracterele juridice a promisiunii publice de recomopensă:– este un act unilateral;– este un act subiectiv (deoarece conţinutul acestuia este determinat de promitent);– este un act supus comunicării (se adresează publicului, deci unei persoane

nedeterminate);– este un act cu titlu oneros.

Promisiunea de recompensă trebuie făcută public, astfel încât să permită identificarea cu certitudine a promitentului. Persoana care doreşte să săvârşească acţiunea în schimbul recompensei promise este în drept să ceară confirmarea în scris a promisiunii; în caz contrar ea va suporta riscul constatării faptului că autorul promisiunii nu este persoana indicată în anunţ (alin.2, art. 1371 Cod civil).

Beneficiarul are dreptul să ceară plata recompensei în cazul în care a săvârşit acţiunea indicată în anunţ, chiar dacă a acţionat fără a ţine cont de promisiunea publică de recompensă. Dacă acţiunea este săvârşită de mai multe persoane, dreptul la recompensă îl are persoana care a săvârşit prima acţiunea. în cazul în care este imposibil să se determine care dintre ele a săvârşit prima acţiunea, precum şi în, cazul în care acţiunea este săvârşită concomitent ele mai multe persoane, recompensa se împarte intre aceste persoane în părţi egale sau în modul stabilit de comunul lor acord. Dacă recompensa este indivizibilă sau dacă, în conformitate cu condiţiile anunţului, ea trebuie plătită unei singure persoane, aceasta se alege prin tragere la sorţi (art. 1372 Cod civil).

30

Jocuri şi pariuriPrin joc cl c noroc se înţelege jocul, desfăşurat conform regulilor, participarea la care

permite a câştiga bani, alte bunuri sau drepturi patrimoniale, iar rezultatul este generat. în întregime sau parţial, de evenimente aleatorii (art. 2 al Legii cu privire la jocurile de noroc din 18 februarie 1999"'\ în continuare - Lege).

Raporturile dintre organizatorul jocurilor şi jucători se perfectează prin contract de joc sau de loterie (art. 1376 Cod civil). Aceste contracte se încheie în scris, prin transmiterea de către organizator către participant a biletului de loterie, a chitanţei sau a unui alt document, dacă regulile dc organizare a jocurilor prevăd acest fapt.

Clasificarea jocurilor de noroc:- jocuri de şansă;- pariuri;- jocuri de abilitate.

Părțile contractului de sac sau loterie: În calitate de organizator al jocurilor pot apărea persoanele juridice rezidente titulare aie licenţelor. Cota totală a fondatorilor străini nu poate depăşi 49% din capitalul social.

Jucător este persoana care a plătit participarea sa la joc. Se interzice participarea la joc a persoanelor care nu au împlinit 18 ani. Organizatorul nu are dreptul să participe la jocul de noroc desfăşurat de el personal. Această interdicţie se extinde şi asupra acţionarilor, asociaţilor, membrilor comitetului de conducere a organizatorului, asupra persoanelor a căror atribuţie de serviciu este desfăşurarea jocului sau exercitarea controlului asupra lui (art. 11, alin. 2 al Legii).

Gestiunii de afaceriGestiunea de afaceri este un fapt juridic licit care constă în aceea că o persoană, numită

gerant, clin proprie iniţiativă şi fără a fi primit împuternicire, gestionează interesele altei persoane, numită gerat.Condiţiile gestiunii de afaceri:

- să existe o gestiune a intereselor altuia;- actele și faptele să fie utile geratului;- actele de gestiune să fie săvîrșite din propria inițiativa gerantului;- actele și faptele să fie făscute cu intenția de a gera interesele altuia.

Drepturile și obligațiile părților gestiunii de afaceri:Gerantul are următoarele obligaţii:

- să acţioneze în conformitate cu interesele geratului, luând în considerare voinţa reală sau prezumtivă a acestuia şi dând dovadă de diligenta unui bun proprietar;

- să-l informeze, imediat ce va fi posibil, pe gerat despre preluarea gestiunii şisă continue actele începute atât timp, cât este necesar geratului pentru a le prelua;

- să prezinte geratului o dare de seamă despre actele sale, precum şi să predeatot ceea ce a primit ca rezultat al gestiunii.

Geratul are următoarele obligații:- să compenseze gerantului cheltuielile aferente realizării gestiunii în măsura în care

pot fi considerate, în raport de împrejurări, ca necesare şi utile; . El va compensa cheltuielile chiar dacă gerantul nu a reuşit să păstreze bunurile şi să apere interesele geratului, deşi actele întreprinse au fost utile şi a lipsit vinovăţia. în nici un caz cheltuielile compensabile nu pot depăşi valoarea bunurilor pentru a căror păstrare sunt întreprinse actele respective (art. 1382 Cod civil).

Este de menționat că drepturile şi obligaţiile ce izvorăsc din actele juridice încheiate de gerant iau naştere pentru gerat. Ca urmare a acestui fapt, geratul va fi ţinut, faţă de terţi, să execute toate obligaţiile izvorâte din aceste actele.

31

Îmbogăţirii fără justă cauză.Persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva (acceptant) ca urmare a

executării unei prestaţii de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit (art. 1389 Cod civil).

Pentru ca îmbogăţirea tară justă cauză să dea naştere raportului de obligaţii, ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii materiale şi juridice.

Condiţiile materiale sunt:- Să existe o îmbogăţire a acceptantului. îmbogăţirea poate consta in mărirea

patrimoniului prin dobândirea unui bun sau a unei creanţe;- Să existe o micşorare a patrimoniului prestatorului;- Să existe o legătură între sporirea unui patrimoniu şi diminuarea celuilalt.

Condițiile juridice sunt:- Lipsa unui temei legal sau contractual al măririi patrimoniului unei persoane

în detrimentul alteia;- Absenţa oricărui alt mijloc juridic pentru restituirea pierderii suferite.

Drepturile și obligațiile părților raportului obligațional al îmbogățirii fără justă cauză:

Acceptantul este obligat:- De a restitui valoarea îmbogățirii;- De a răspunde pentru toate lipsurile sau detiorările bunurilor obținute făfă justă

cauză;- De a restitui prețul bunului din momentul dobîndirii, dacă este imposibil restituirea

în natură;- De a remite prestatorului ceea ce a economisit în urma folosirii remporare și fără

justă cauză a bunului;- Dea remite toate fructele pe care le-a obținut sau trebuia să le obțină;

Prestatorul este obligat :- De a restitui acceptantului cheltuielile utile necesare de întreținere și păstrare a

bunurilor sau recuperarea valorii lor.

32