Schitul “Barbu Bellu- Goștinari”

Fircoiu Ana-Maria

Istoria Artei, Anul II

1

La doar 36 de kilometri de Bucuresti, în comuna Goștinari din județul Giurgiu se află ruinele curții

boierești Bellu, construită de strămoșul comun al tuturor din neamul Bellu. Acest edificiu a fost ridicat la

sfârșitul secolului al XVIII-lea și refacut în anul 1818 de marele vistiernic și logofăt Ștefan Bellu. Astăzi se

mai păstrează, într-o stare avansată de degradare, zidul de incintă, turnul clopotniței și biserica

Ansamblul este înscris pe lista monumentelor în categoria A- monument cu valoare națională.

GR-II-a-A-15004 Ansamblul conacului Ștefan Bellu Sat Gostinari; comuna Gostinari Str. Mănăstirii

Cimitirul din jurul fostului lăcaș de cult este încă funcțional și iluminat.

Istoria familiei Bellu originară din Macedonia este strâns legată de multe monumente reprezentative

pentru cultura și patrimoniul nostru. Cel mai vechi strămoş cunoscut a fost un anume Georgio Bellio, care

este meţionat undeva la începutul secolului al XVIII-lea. Acesta a avut o fată şi doi băieţi: Ion şi Dumitru.

Cel din urmă s-a căsătorit cu Despa (derivat din Despina, înrudit cu Despot, însemnând stăpâna/doamna), cu

care a avut o fată şi trei băieţi: Gheorghe, Ştefan şi Costache (Constantin). Constantin ajunge primul în Țara

Românească, la scurt timp fiind urmat de fratele său Ștefan Bellu. Acesta din urmă se căsătorește cu Elena

Bălcescu. Au împreună noua copii, trei băieți și șase fete.

Primul dintre băieţi, Constantin (1787-1851), ajuns mare logofăt în timpul domniei lui Gheorghe

Bibescu şi căsătorit cu Elena Mavrocordat, a avut la rândul său doi copii: Ioan şi Sofia. Cel de-al doilea băiat

al lui Ştefan Bellu, Dumitru (1790-1863), a ocupat şi el scaunul de mare logofăt şi chiar de deputat. În 1856

2

obţinea reînnoirea titlului de baron de Austria, atât pentru el, cât şi pentru ceilalţi doi fraţi, privilegiu

moştenit de la unchiul său. Ultimul băiat al lui Ştefan Bellu, Alexandru/Alecu (1796-1853), s-a căsătorit cu

Irina, fiica Zincăi Paleologu şi a banului Barbu Văcărescu, şi a ocupat demităţi la fel de importante ca şi

fraţii săi. A avut patru băieţi: Ştefan, Barbu, Gheorghe şi Costache/Constantin, ultimii doi, morţi la Paris,

fără urmaşi pe linie masculină. Ştefan (1824-1902) a ocupat scaunul de deputat. S-a căsătorit cu Eliza

Ştirbei, fata principelui Barbu Ştirbei, şi a avut trei copii: Alexandru, Irina şi Grigore. Cât îl priveşte pe

Barbu Bellu (1825-1900), el este un personaj pitoresc al Bucureştilor antebelici. N-a fost doar ministru şi

baron al Imperiului Austro-Ungar, dar şi primul posesor de autovehicul din România (1889). Şi tot el este

cel care a donat municipalităţii de-acum celebrul teren pe care s-a construit ulterior cimitirul care-i poartă

numele.

Am prezentat o parte a arborelui genealogic pentru a avea o imagine asupra influenței pe care au

avut-o membrii familiei Bellu în spațiul românesc.

Ruinele de la Goștinari sunt urmele unei istorii în parte uitate iar valoarea lor culturală este mare.

Schitul Barbu Bellu, căci acesta este numele pe care îl poartă, a servit ca lăcaș de cult doar 39 de ani.

Familia Bellu fiind atrasă de viața de la București nu s-a mai interest de ansamblul de la Goștinari. În

capitală familia Bellu locuia în casele care găzduiesc astăzi sediul Academiei Române. Terenurile din

București ale familiei Bellu se întindeau de la Piața Chirigii până la Șoseaua Viilor de astăzi.

Biserica odată închisă a fost uitată. Astăzi, se mai văd încă părți din frescele care ornamentau pereții

bisericii iar pe frontispiciu se regăsește o picture cu hramul pe care îl purta: “Adormirea Maicii Domnului”.

Cele trei turle ale construcției care odinioară se înălțau falnice, astăzi nu mai au acoperișul care să

protejeze interiorul bisericii iar turnul clopotniței este doar o ruină a ceea ce a fost. Acesta din urmă face parte

3

din zidul de incintă, fiind înălțat deasupra intrării principale în ansamblu. O legendă a locului spune că la un

moment dat clopotele din turn au fost furate cu scopul transportării lor în Bulgaria, dar cand făptașii au vrut

să treaca Dunărea, carele s-au răsturnat în Dunarie, de atunci clopotele zac în adâncurile râului.

Intrarea principală- turnul clopotniță.

Nu se cunosc constructorii care au ridicat biserica l-a fel cum nu există izvoare scrise despre meștrii

zugravi care au pictat interiorul lăcașului de cult. Stilul arhitectonic este masiv cu influențe bizantine,

romanice și gotice.

4

Cupola este ridicată are bază hexagonală - Conform cu geneza biblica, lumea a fost creata in sase

zile. Hexagonul umple frumos si intr-un mod unic intreg planul, astfel, asezand hexagoane pe fiecare latura

se poate sa ne extindem la infinit.

Fațada masivă aduce aminte de bisericile și catedralele din Europa de Vest. Bolta naosului se

sprijină în interior pe patru arce mari, sistem ce a fost adoptat definitiv, fiind generalizat la toate bisericile

românești.

Detalii cupola- interior.

Porticul de la intrare în biserică are patru coloane simple adosate cu capiteluri decorate cu

volute.Cele patru coloane sunt poziționate în stâmga si în dreapta intrării principale. Biserica este construită

din căramida iar planul are la bază crucea greacă.

Intrarea în biserică.

5

Ansamblul Schitului “Barbu Bellu” este declarat monument istoric dar cu toate acestea este complet

neîntreținut și dat uitări. Deși conform legii 422/2001, republicată în 2006 monumentele trebuie protejate.

ART. 2

(1) Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege.

(2) Activitățile și măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public.

În condițiile prezentei legi intervențiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de

utilitate publică.

(3) În sensul prezentei legi, prin protejare se înțelege ansamblul de măsuri cu caracter științific, juridic,

administrativ, financiar, fiscal și tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea,

evidența, conservarea, inclusiv paza și întreținerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a

monumentelor istorice și integrarea lor social-economică și cultural, în viața colectivităților locale.

(4) Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc prin lege măsuri stimulative cu

caracter economic sau de altă natură.

(5) Asupra monumentelor istorice se pot aplica servituți de utilitate publică instituite potrivit legii.

[…]

ART. 7

(1) Statul garantează și asigură protejarea monumentelor istorice în condițiile stabilite prin

prezenta lege.

(2) Ministerul Culturii și Cultelor este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care

elaborează strategiile și normele specifice de protejare a monumentelor istorice, urmărește și asigură

aplicarea lor.

În prezent este pendinte a Mănăstirii Comana iar în anul 2008, la 190 de ani de întemeiere, din

inițiativa Preasfințitului Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a fost înființat Schitul “Barbu-Bellu-Gostinari” cu

scopul de a pregăti în timp un program de restaurare a întregului ansamblu, într-o formă autentică și legală.

Dar până astăzi nu s-a întâmplat nimic.

Mănăstirea Comana- reconstituire

6

Pe lângă motivele istorice există o întreagă listă de motive pertinente pentru a restaura acest

monument și a-l introduce într-un circuit cultural. Un fapt care ar facilita acest lucru este apropierea de

capitală și apropierea de Delta Neajlovului care în ultimii ani a avut de câștigat în urma dezvoltării

cicloturismului. Padurea Comana împreună cu Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepes în anul 1461

sunt deja puncte de interes pentru iubitorii de natura și istorie.

7

Schitul de la Goștinari a fost prima curte boierească a familiei Bellu din Țara Românească, biserica

a fost construită în anul 1818, pe zidurile ei încă se mai vad urme de pictură, părți din frescele care odată

erau admirate de credincioșii epocii. Dar lăsând l-a o parte motivele istorice, trebuie să învățăm să

respectăm, să valorificăm, moștenirea primită parcă nemeritat, din alte vremuri.

Conservarea, renovarea și protejarea patrimoniului cultural sunt esențiale pentru o societate modernă.

Creșterea accesibilității publicului la valorile culturale trebuie sa fie o prioritate iar acest lucru poate fi făcut

doar cu un plan bine definit, aici intervenind managementul integrat pentru patrimoniul cultural.

.

8

Bibiografie:

http://www.sospatrimoniu.ro/

http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Ruine%20conac/11038/11037

http://www.sloboziail.ro/larta/an2ro.pdf

http://www.vice.com/ro/read/schitul-barbu-bellu-din-gostinari-544

http://episcopiagiurgiului.ro/Index/index.php?dir=Manastiri&page=barbubelu

9